EMIUAN COLCERU

MEMORATORDE ISTORIE

pentru pregAtireaexamenului de bacalaureat

Edilia a III-a

Editura Paralela 45

Redactare: Bianca Vi$atrTehnoredactare: Aahiana Vliid€scuPregdtirc de tipa[ Marius Badea

Design coper6: Mirona Pintilie

Descrierea CIP r Bibliotecii NatioDale r RominieiCOLCERU, EMILIAN

M€morstor de islode pentru pregitire{ etamentrlui debacalaurert / Emilian Colceru - Ed. a 3-a" - Piteqti : Pamlela 45,2020

rsBN 978-973-47-3 190-9

94

Coplright O EdituB Paralela 45, 2020Pr€zenta lucrare foloseste denumfui ce coNtituie mircihregistate, iar conlinu&l €sb prote,6t de legisl4ia Fivind&€ptul de Foprietate int€l€cbaln-

cuprins

I. Romanitatea romenilor in viziunea istoricilor

II. Secolul )O< inrre democratie Fi totalitarism. Ideologii Si

practici politice in Romdnia $i in Europa ................................ I I

IIL Coastitutiile din

IV. AutoDomii locale $i institutii centrale h spatiul romanesc

(secolele D( XVUD

V. Stahrl rcman modem - de la proiect politic la realizarea

Rondniei Mari -.--......-------.

VI. Roma[ia postbelice. Stalinism, nalional-comunism $i

disidenli anticomunisti. Constructia democraliei

postdecembriste

VII. Spatiul romeDesc intre diplomatie 9i conflict ln Ev'ul Mediu

9i la incepurul modernit{ii..-...........................-.-- ....................64

VItr. Rometria ti concerfirl euopean: de la,,criza orientalt' la

marile alianle ale secolului XX............................. ..................73

D(. Romenia in perioada R6zboiului Rece 82

I, ROMANITATEA ROilANILOR iN VIZIUNEAISTORICILOR

Ce este romanitatea romanilol?Romanitatea romllnilor prcsupune descendetrta romanilor din

romad. Pe Ungi aceast?i idee cenhala" colceptul de romanitate aromenilor tdmite la cel putin pahu idei conexe:

l. cotrtinuitatea unei populatii tomanizate pe teritoriul fosteiprovincii Dacia;

2. unitatea tuturor teritoriilor locuite de romeni;3. esenta latine a lmbii romane:4. lraditii $i obicejud mo$tenite de la romani.Problema romaniEtii rometribr este, a$adar, una extinsd. Orice

lucrare care abordeaz5 una dintre temele de mai sus se incadreazein problematica romanidtii romtuilor. Se poate intampla" de exemplu,ca autorii se nu conteste latinitatea limbii, ci continuitatea daco-ro-manilor pe teritoriul Daciei. Aceasti disputi priveste tot problemaromatitutii romeailor.

Cum a apirut poporul rcman?in procesul s6u de formarc (etnogenezd, din limba greacd =

na$tere a poporului), poporul romdn a beneficiat, la fel ca oricarealt popor romanic din Euopa" de contdbuliile elemertului autohton(hacc-geto-dac) exist€nt inainte de cucerirca romane, a elemenhrluiroman implementat mai ales in timpul stSpanirii Daciei de cdheromani $i a elemelhiui migator (in special slav), venit in DaciadupS secolul al III-lea.

Procesu'l de romanizate Greluarca de cdhe autohtoni a civiliza-liei romane) a avut loc in trei etape:

1. hima este una initiala, inainte de cucedrea rcmaJE prin schim-

burile culturale )i comerciale dinlre geto-daci ti romani2. Etapa decisivd a avut loc in timpul stdpenirii romane in Dacia

(106 271), atunci cand tomanizarea a a\'ut un camcter sustinut,

bazal pe mai multi factod: adminishatia (folosirea Iimbii latine),

armata (care a stationat pe teritoriul Provinciei), colonigtii (adu$i

din tot imperiul; multi dintre veterani - solda{i romani in retragere

au preferat sA se stabileascl in Dacia).3. DupI rctmgerea aureliane (anul 271) armata ti administralia

au per5sit provincia, insd au rimas locuitorii deja stabili{i acolo:

este ultima etapd a romanizirii, in care aceasta se extitrde $i in te-

ritoriile locuite de dacii liberi, care nu au fdcut parte din Impe.iulRoman.

Atezaxea slavilor in Peninsula Balcanice s-a realizat dupa des6-

verqirea procesului de romanizare. Slavii au conhibuit ti ei la for_

marea poponrlui romen pdn orgaoizarea politici gi prin anumite

elemente de civilizalie. Dupe 602, sursele mentioneazd o hecerc

masiv[ a slavilor la sud de Dun[re, ceea ce a dus la separalea ro-

manitdtii orientale (din partea de est a fostului Imperiu Roman) indoue: nord-dunexeana (daco-romenii) $i sud-dunireand (aromanii,

megleno-romenii, isho-romanii).

Surse cale atesti continuitatea daco-romanila nold de DuneleProblema romanitatii romanilor a fost fomulata de istorici din

cauza faptului c6, din chiar perioada de formare a popomlui rom6n,

existe foade pu{ine surse care mentioneazd existenla lor la nord de

Dunire.Dupe rehagerca aweliana (secolul al IIIlea) pend la formarea

statelor medlevale omanetti (secolul al XMea), spatiul de la nord

de Dudre este menlionat in sulse cu diversele nume ale popoa-

relor migratoare (Gothia, Gepidia, Cumania etc.) care dominau

politic zona. Autohtonii daco-romani qi-au desfrsurat in conthuare

6

viafa pe teritoriul fostei provincii Dacia, ffrA sa atrage inse atenliacancelariilor vecine, care erau preocupate de conducatorii politici.

In absenla surselor scrise, unul din modurile de a dovedi conti-nuitatea unei populafii romanizate ir Dacia dupe secolul al IIIleaeste analiza dovezilor arheologice. Existd mai multe astfel de des-coperid care arate o locuire neinteruptd dupd retragerea aurelianA.Una dinhe ele este Donariul de la Biertan, ce dateazl din secolulal lvlea.

Exisci insd $i doud sruse scrise din mileniul I caxe votbesc despre,,romani" la nord de Dundre. Prima ii apa4ine imp6ratului bizantinMaudcius, carc, in hrctarea Strategikon (Arta militard) sctisd insecolul aMl-lea, mentioneazd ,,rcftgiatii rcmad". A doua, numitiDespre administrarea i pelirlri, este scdsd de lnpiratul bizantinConstantin al VIIJea Porlrogenetul in secolul al XJea gi face di,ferenta intre ,,romani" (cei care ,,au venit din Roma $i poartd acestnume penl astezi") ti ,'Iomei" (locuitori ai Inpe ului Bizantin).

De la sfrrgitul mileniului I, su$ele prciau denumirea popula-liilor romanizate din centrul $i estul Europei datd de slavi, aceeade ,ylahi" (de unde mai t6rziu va veni gi numele de Valahia). Astfel,intr-o scrisoare a irnpemhrlui bizantin Vasile al [lea Macedoneanul,din secolul al Xlea, romatrii sunt rumiti ,,vlahi".

In secolul al >(Il-lea, cronicarul anonim al regelui Bela al Ungarieipovesteste, in lucrarea ,Fap lele ungurilor, cd, l^ lenirca acestora insecolul al Ixlea, spatiul caeatic era locuit de ,,blachi", slavi gi

bulgari; in aceea6i lucrare este menlionat un conducetor, Gelu,,,quidam Blachus" (,,ttrt oarecare romin'). AceeaSi idee apare $i incrcnica Faptele hunilor $i ungurilor a \i Simon de Keza din se-colul al XIII-lea.

Releriri la romanilatea tonanilorintre secoleleal Xv-lea si al XVlll-lealn secolul al XIV-lea apar statele medievale Moldova gi Jara

Romatreascd. Din acest moment sursele privitoare la romanitatea

locuitorilor lor lncep sd s6 inmult@sci Acest luclu se idampE $ilo cootextul aparitiei cuentului cultural umanist.

in secolul al XV-le4 o serie de auto.i umanigti italieni (Poggio

Bmcciolini, Flavio Biondq Antonio Bdfini, Enea Silvio Piccolomini

viitorul paptr Pius al Il-lea) vorbesc desprc descendenta romane a

romanilor ditr spaiiul romaaesc.

in secolul al XVIlea umanismul se extinde pe intreg continen-

tul european. Carturarul Nicolaus Olahus , in lvcrarea sa Huhgaria'vorbe$te despre mitatea locuitorilor din Terile Romane, ulma$i ai

romanilor. Cirturanrl sas Johantres Honterus rcalizeaz, o hartiincare toate teritoriile de la nord de DDnire sunt hecute $rb un nume

comun (Dacia).in secolul al X\{I-lea umanismul se rnspandette in Tdrile Romene.

Mai multi cronicari moldoveni (Grigore Urcche h Letopiselul

ldrii Moldorei, l/lkon Cosliniu De ,reamul moldorenilor) explicifaphrl ce rcmanii au origine romand. Ideea apaf,e $i la cronicarul

Tfii Romene$ti, Co$tantin Cantacuzino, la inceputul secolului al

Xvltrlea- Tot la ftrcsputul secolului al XVIILe4 Dimitrie Cant€mir,

nmanist li precursor al Ilumioismului, exptca h Hro ic l vechimei

a romen-moldo-1)lahilar (1717 llD),dt 1iin Descrierea Moldovei(1714-1716), originea romani a romdnilor, folosind o argumed-

tatie complexd.Secolul al X\{Illea este, ln Eruopq secolul Ih.rminismului, Ideea

romanititii romanilor este prczentati pe larg de reprezedantii

iluminismului rornanesc, membrii Scolii Ardelene: Gheorghe $incai,ltt Hro ica romdnilot Si a mai mukor neamurt, Samuil Micu inIstoria, tucnrib $i infittpldrile n nAilor sa:dPeir]uMalor 1n Istoriapentru incep tul romAnilor tn Dacia.

La sfergitul secolului, ei rcd2rcttazd o petitie adresatd lmpe-ratului de la Viena, numitd Supplet Libelllts l/alachorum,ln care

folosesc argum€ntul romanitatii lo( penhu a solicita drepturi poli-tice h Transilvania aflati sub st?ipAnirea Imperiului Habsburgic

Nagterea f i dezvoltarea teoriei imigralionisteIncd din secolul al XVIIJea au apirut primele lucrdri ale unor

autori carc contestd rchanitalea rcm:inilor. Un caz intercsant estecel al istoricului maghiar Szamoskiizy Istvan, carc in scrierile salede la sfirgitul secolului al XVIlea afirmd cb romanii su umaqiai romanilot penfu ca la lnceputul secolului al XVIIlea s[ con-teste acest luqu.

?n condiliile ln care, in secolul al XVII-lea, rom6nii folosescideea romanit6lii ca argument peDtru drepturile politice, mai mulfieutori din Imperiul Habsburgic fomuleaztr o teorie nouii, confomc6rei4 dupd retragerea aureliani, rom6nii s-ar fi format ca poporla sud de Dundre, de unde au migrat ultedor spre nord. Aieastiilcorie va pllffa ulrerior numele dE teorin imigralionitd. Inlre reple.zentanlii ei se numdrd $i aushiacul Fra.Dz Joseph Sltlzer (IstoriaDaciei lTansalpine - Vien4 l7 8l),

Teoda este reluatd qi completati in secolul al )O<lea (,,secolulnationalitefilor'). in 1867 are loc dualismul austro-ungar, iarTransilvada este integlad in Regatul Uqgaxiei, pierzandu-$i auto-nomia. Cefva ani mai tiLzirl in 1871, Robefi Roesler scde ludareaSludii romAne;ti, ia care reia &oria imigationistd.

In esent6, teoria imigralioniste' fomulat?i de Roesler, se bazeazape urmatoarele idei:

. dacii au fost exteminali ca popor h urna rezboaielor curcmanii, iar romanizarea nu a fost posibib in scurful timp aloucedrii romane (165 de aif);

. toti locuitodi au pMsit Dacia dupe retragerca aureliand, decipoporul roman s-a fomat la sud de DmEre;

. exis6 o asemdnarc intre limba romenb $i alte limbi de la sudde Dun6re (limbile slave, albaneza), iar rom6nii srmt ortodoc$i,la fel ca popoarele din sudul Dundrii;

. nu exist6 izvoare istodc€ caxe se ateste prezenla romanilor lanord de Dunere inainte de secolul al )<Itrle4 deci rcmenii au ajunsulterior, avand ca ocupalie principah pestoritul.

R;sounsul istoricilor romaniLa Jfinlrut secolului al Xlx-lea si in secolul al Xx-lea' mai

mulli isto;ici rohani au combatut teoria imigmtio{isti, formuland

ko;ia co tinuitdlii. Unul dintre cei mai cunosculi combatanti ai

lui Roesler este A. D. xenopol in lucmlea Teoria lui Roesler'

Studiu asupra stdruinlei romAnilor i Dacia Traiand din 1884'

Principtlele idei ale lui xenopol sunt urm[toarele:r oooorul romin este format din elemeDrul Faco-dacic ti din

eleminrul romat, la care se adauga inJluen1a slava:

r migragiile i-au impins pe daco-romani sprc munti, insd au

n...istat-leearud intre ooDulatia romani2ata de la nord $i de la sud

le Dunareftennenii ciegtmi de origine ladna din limba romtuia):

poporul romen are ca ocupalie principal5 agriculhrra;. existi mai multe argumente arheologic€ $i toponimice pentru

continuitatea daci $i daco-romani la nord de DunEre dupd reha-

gerea aureliana;. elementul roman este predominant ilr fornarea poponrlui rom6n

Exterminarea dacilor de cetre romani este conbAtuti $i de Bogdan

Petriceicu Hasdeu in fucture Pietit-au dacti? din 1860. Utr alt

autor care abordeazd ptoblema in secolul al XD(lea este Dimitrie

Onciul, care explicd fetul c[ poporul romen s-a format atat la

nord, cat $i la sud de Dunere.La inceputul secolului al XXJea, o serie de a\i istorici romani

aduc noi arsumeDte in favoarea continuiGlii romiinilor: Vasile

Pdrvan (in licrarea licepufttrile vielii romanc la Surile Dundriil'Nicolae Iorga (in Istoria romAkilor)' Gheorghe Bretianu (in

O enignd ti un miracol istoric, poporul rcmAn\.

Daia in secolul al XMlllea romanitalea incepea sd fie folositd

ca argument politic de cdtre romaai penhu ob{inerea de drepturi inTransilvaniaiin condiliile ln care rominii erau defavorizali in ca-

drul Imperiului Habsburgic, ln secolele al Xlx-lea - al XX-lea'

disputa privind continuitat€a romiinilor a avut ca motiv lupta penhu

controlul asupra Transilvaniei dinhe Austro-Ungaria si Romatria'

10

rr. sEcoLUL )o( inrnr ormocuge grTOTALITARISM. IDEOLOGII SI PRACTICI

POLTTTCE it nOUArn gr ilr eunopl

Regimurile politice in Eulopa secolului al XX-leaDe-a lungul secolului al Xxlea, ln Euopa au funclionat trei

lipuri de regimuri politice: demoffatic, totalitar qi autoritar.

Begimul democraticRegimul democratic (di1 greacl demos popot hatos - putere)

cste regimul in care tofi cedtenii participi la viata politice. in$ecolul al Xxlea, acest tip de regim se lntehe$te sub forma de-rnocratiei liberale, in caxe, ln regimurile liberale (caracterizate prinrcspectarea drepturilor cetilenilor, separarea puterilor qi pluralis-mul politic), se introduce votul unive$al.

Prin inhoducerea votului univercal, majodtatea statelor euopene(cu excepjia Rusiei comuniste) au hecut la un regim democmticdup6 sfersitul Primului Rdzboi Mondial. Ca efect al crizei econo-rnice ti al ascensiunii formafiunilor de exhemi, in multe din sta-tcle europene au fost introduse, de-a lungul perioadei interbelice,rcgimuri antidemocratice (totalitare sau autoritare). Au r5mas demo-cratice, pand la declantarea celui de-al Doilea Rdzboi Mondial,$tatele din vestul ti nordul Europei (Marea Britanie, Fmnla, Belgi4Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia) qi un singur stat din estulEuropei (Cehoslovacia).

Dupe al Doilea REzboi Mondial, Euoba a fost impt4iut h doud:statele cu rcgimul democraliei liberale in vest $i statele cu rcgimtotalitar comunist ln est. Aceastl situalie a dwat pen6 la pIAbuSi-rea sistemului comunist in Europa, in 1989, atunci cand $i stateledin estul continentului au adoptat regimul democratic.

11