mediere si conflict

5/12/2018 Mediere Si Conflict - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mediere-si-conflict 1/16

În via putem obine doar ceea ce tim s negociem i

nu ceea ce considerm c meritm

Societile democratice, unde autodeterminarea social i popular reprezint voina publicactiv, au elaborat reglementri i au poziionat instituia medierii în centrul motorului dezvoltrii

sociale, rezultatele fiind notabile, în primul rând prin conduita creat la nivelul individului fa de

apariia i stingerea unui conflict sau a unei dispute.

Din punct de vedere lingvistic i terminologic, doctrina a polemizat între noiunile de conflict i

disput, construindu-se dou tabere cu poziii ireconciliabile:

y ADR-Apropriate Dispute Resolution-modelul

olii Americane Clasice

y ccoala European, unde comceptul s-a conturat în jurul noiunii de conflict.

Psihologii i sociologii americani au demonstrat, prin studii temeinice, faptul c noiunea de

conflict creeaz un adevrat tip de prizonierat la nivel mental, tranându-se la nivelul subcontientului

anumite granie între pri, sau între mediator i pri.

Ideea de disput este mai bine delimitat fa de termenul conflict, fiind un proces

psihosenzorial mult mai bine conturat în dimensiunile sale fizice, faptice i mult mai facil de abordat.

Medierea este arta prin care o persoan specializat în procedura rezolvrii alternative a

conflictelor i denumit mediator ajut prile implicate în conflict s transforme respectiva situaie

într-o înelegere. Mediatorul este cel care ajut prile aflate în conflict -i analizeze poziia în cadrul

conflictului, s genereze opiuni, s identifice posibile variante de remediere a situaiei de conflict.

Tradiia medierii

Evoluia ampl i de tradiie a medierii, cu o continuitate de peste 100 de ani estelegat de Statele Unite.

In anul 1918 medierea este instituionalizat în ceea ce înseamn conflictele de muncîn SUA prin crearea Departamentului Muncii, primul Serviciu American de Conciliere. Înanul 1926 se înfiineaz Consiliul Naional pentru Mediere, iar în 1947 Serviciul Federalde Mediere i conciliere.

Un studiu efectuat de ctre Institutul Internaional pentru Prevenirea i SoluionareaConflictului în SUA, dat publicitii la New York în data de 20 aprilie 2007, cu un grupint fomat din 126 de companii, a reliefat c aprox. 98% din cazurile conflictualeînregistrate de aceste companii au fost soluionate înainte de a se ajunge în instan, fiindevident faptul c firmele încearc soluionarea conflictelor pe cale amiabil. Se poateobserva, aadar, c avem de-a face cu o evoluie a culturii medierii care a ajuns s



determine instituiile, fie ele private sau publice, s încerce, înainte s ajung în instan,toate metodele alternative posibile pentru a soluiona un conflict, eplând în mod special lamediere. 1

Evoluia eur opean a medierii

Istoria european a medierii este de dat recent, îns cu o evoluie spectaculoas.Interesant este faptul c medierea a evoluat nu doar în statele cu tradiie anglo-saxon i cuo puternic influen american, acolo unde comunicarea, modalitile deliberative i participative sunt determinante în elaborarea deciziilor, ci i în state fr democraie detradiie, care nu se pot luda a fi puteri economice(Albania, Bulgaria, Moldova).

ocul cultural pe care l-a presupus iniial trecerea de la procedura în faa instanelor,cu titlu executoriu, la varianta alternativ a medierii, ca o procedura iniial informal, adeterminat fiecare ar în parte s adapteze procedurile i instituia medierii la specificul

local. Astfel, în timp ce majoritatea statelor europene impun finalizarea medierii printr-unacord al prilor, Bulgaria accept varianta soluionrii verbale. Reglementrile specificelocului se aplic i în ceea ce privete condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc potenialul mediator. Norvegia permite ca profesia de mediator s fie exercitat de ctreînii judectorii, în Belgia aces lucru fiind interzis cu desvârire, în timp ce Serbiaimpune ca i condiie obligatorie pentru a fi mediator o experien de minimum 5 ani însoluionarea conflictelor; Austria condiioneaz categoria socio-profesional a mediatorilor de împlinirea vârstei de 28 de ani.

În majoritatea statelor europene, condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc o persoan

pentru a deveni mediator se refer, pe lâng vârst i experien, la vechime i pregtire profesional i bun reputatie. În ceea ce privete pregtirea specific, numrul minim deore pentru a deveni mediator difer de la o ar la alta, fiind cuprins între 40 i 200 de ore.Codurile etice privind organizarea procesului de mediere se regsesc de asemenea, într-unnumr restrns de state.

Caracteristica aproape generalizat a medierii este dat de caracterul facultativ al procesului, medierea fiind acceptat ca urmare a costurilor reduse i a avantajelor majore pentru ambele pri implicate în conflict. Singura ar european în care instana aredreptul de a trimite prile la mediere fr a le solicita acordul prealabil este Polonia, ale

crei rglementri las,totui, libertatea prilor de a refuza medierea în ciuda recomandriiinstanei. În majoritatea celorlalte state europene, instanele de judecat au posibilitatea iuneori chiar obligaia de a recomanda doar prilor, în cadul primei edine a unui procesclasic, s-i soluioneze disputele cu ajutorul medierii sau s le informeze cu privire laexistena i avantajele medierii, dar nu le pot obliga s apeleze al acest procedeu.

1Laura Maria Maruca, C omunicare i conflict , Ed. Tritonic, 2010,p.62



Evoluia i amploarea medierii este foarte bine reflcetat în Slovenia: în anul 2007 s-audepit 1500 de cauze soluionate prin mediere(în litigiile de dreptul familiei s-au finalizat70% din cauzele înaintate soluionrii.

Profesia de mediator este recunoscut în Austria, printr-un act oficial al Parlamentului;

contractul/acordul de mediere sunt suspuse controlului instanelor i autentificrii notariale.

România a adoptat, în anul 2006, o lege special privind desfurarea activitii demediere, îns noiunea era introdus prin însi Legea 168/199 privind soluionareaconflictelor de munc. Consiliul de Mediere din România a adoptat un standard propriu deformare a mediatorului, un standard ocupaional i Codul de Etic i de DeontologieProfesional.

Prin mediere se caut identificarea unui acord cu implicarea voluntar, permanent icontient a prilor care vor susine aplicarea soluiilor identificate. Muli autori

consider medierea o extensie formal, instituionalizat i asistat a procesului denegociere. Mediatorii nu au puteri formale asupra rezultatelor negocierii i nu pot rezolovaconflictul sau impune singuri o soluie. Eficiena lor vine din abilitatea de a se întâlni înmod individual sau de a organiza întâlniri comune cu prile aflate în disput, de a identificazonele de compromis pentru fiecare parte i de a încuraja prile în vederea obinerii unuiacord.2

Mediatorul trebuie s:

Identifice ateptrile fiecrei pri

Aduc prile la un punct convergent

Descopere temerile prilor pentru a le putea înltura pe cele nefundamentate

Faciliteze dialogul i comunicarea direct i eficient între pri.

Rolul mediatorului este extrem de important în gestionarea unui conflict. O mediere prost

instrumentat i un dialog ineficient între prile implicate tensioneaz i mai mult relaiile dintre pri.

Comunicarea eficien, prin receptarea corect a mesajelor, va genera soluii dintre cele mai

neateptate.

Thierry Garby, practician mediator i avocat, enumera negocierea i negocierea asistat printre

instrumentele gestionrii conflictelor. Negocierea integrativ asistat survine atunci când terul:

Faciliteaz negocierea(terul fiind un conciliator, mediator)

Acord un aviz tehnic/juridic asupra obiectului aflat în conflict

Iniiaz o decizie constrângtoare(terul fiind astfel acceptat de ctre pri:

arbitrul sau magistratul).3

2 Adrian Petelean , Medierea-metod de soluionare a a situaiilor conflictuale, Ed. Polirom, 2004

3Garby T., La gestion des conflits, Economie, 2004, p.290



Medierea este definit, prin Legea 192/2006 ca o modalitatea alternativ de rezolvare a

conflictelor, o procedur voluntar i confidenial prin care o ter persoan, neutr i imparial, fr

putere de decizie, mediatorul, ajut prile s ajung împreun la o înelegere mutual acceptat, în

vederea încheierii conflictului. Prin Legea 370/2010 au fost aduse modificri Legii nr.192/2006 fiindmodificat i definiia medierii. Medierea este o modalitate de rezolvare amiabil a conflictelor, cu

ajutorul unei tere persoane specializate în calitate de mediator în condiii de neutralitate,

imparialitate, confidenialitate i având liberul consimmânt al prilor. Modificarea definiiei a vizat

eliminarea termenului alternativ. A fost astfel îndeprtat opinia conform creia alegerea medierii

determin interdicia de a mai apela la o alt metod de soluionare a conflictului.

Medierea se bazeaz pe încrederea pe care prile o acord mediatorului, ca persoan apt s

faciliteze negocierile dintre ele i s le sprijine în soluionarea conflictelor, urmrindu-se obinerea unei

soluii reciproc convenabile, eficiente i durabile.

Medierea este o negociere asistat4. Este în esen dialog sau negociere cu implicarea unei tere

pri. Caracteristicile medierii, desprinse din definiia legal sunt: neutralitatea, imparialitatea,

confidenialitatea i voluntariatul procedurii medierii.

Neutralitatea i imparialitatea

Mediatorii trebuie s fie independeni, neutri fa de dispute i pri i s conduc procesul de

mediere într-un mod imparial. În exercitarea atribuiilor lor, acetia trebuie s se bucure de deplina

independen fa de entiti care ar putea avea interese în cauzele în care are loc medierea. Aceast

independen trebuie s fie de natur a le garanta imparialitatea, neutralitatea i echidistana fa de

cauz, rezultatele acesteia i prile implicate în disput. Mediatorul trebuie s evite orice situaie denatur s îi limiteze independena i de asemenea, trebuie s respecte normele de etic profesional5.

În situaia în care mediatorul îi pierde în timpul procesului de mediere aceste atribute, este

obligat s aduc acest fapt la cunotina prilor implicate în conflict i dac este cazul, s anune

entitatea care a declinat cauza.

Conform prevederilor legale, nici una din prile implicate în conflict nu poate angaja un

mediator al su, care s îi reprezinte interesele i nici un mediator nu poate reprezenta în cadrul

medierii interesele unei singure pri, excepie fâcând conflictele intrafamiliale unde mediatorul are

obligaia s urmreasc interesul minorului, considerând a fi superior. Mediatorul are obligaia de a-i

evalua bilitile sale profesionale i de a i le eficientiza în permanen.

Confidenialitatea

4Christopher W. Moore, The mediation process, p.17

5 Alina Gorghiu, coord.,N. Bogdan, C. Stnescu,M.Sîrbu, M. Munteanu, I. Dedu, Medierea , oxigen pentru afaceri ,

Ed. Universul Juridic, 2011, pp.48-71



Confidenialiatea reprezint garania încrederii prilor. Secretul profesional este recunoscut ca

fiind deopotriv un drept i o îndatorire fundamental i primordial a mediatorului.

Art 32 din Legea 192/2006 precizeaz c mediatorul este obligat s pstreze confidenialitatea

informaiilor de care ia cunotin în cursul activitii sale de mediere, precum i cu privire la

documentele întocmite sau care i-au fost predate de ctre pri pe parcursul medierii.Aceast obligaiesubzist chiar i dup încetarea funciei sale. În nici o împrejurarea un mediator nu poate divulga

informaii referitoare la prile care au participat la mediere, cazul mediat, argumentele aduse de ctre

pri, documentele aduse de ctre pri.

Conform Art.37 din Legea 192/2006, Alin.1, alin.2 i Alin.3, cu excepia cazurilor penale(unde e

necesar acceptul prilor implicate în mediere), mediatorul nu poate fi audiat ca martor pentru faptele i

împrejurrile cunoscute în timpul medierii.

Alin 3 art. 37 din Legea 192/2006 precizeaz c: În toate cazurile , dup ce a fost audiat ca

martor , mediatorul nu va mai putea desfura activitatea de mediere în cauza respectiv. Scopul este

acela de a respecta confidenialitatea medierii i de a asigura respectarea neutralitii i imparialitii

mediatorului.

Obligaia de a respecta confidenialitatea faptelor i împrejurrilor cunoscute în timpul medierii

este opozabil nu doar mediatorului, ci i prilor. La solicitarea mediatorului, prile pot fi obligate s

semneze un acord de confidenialitate(Art. 52-Mediatorul va atrage atenia persoanelor care particip la

mediere asupra respectrii confidenialitii i le va putea solicita semnarea unui acord de

confidenialitate).

V oluntariatul

Art. 2 Alin.1 din Legea 192/2006 arat c: dac legea nu prevede altfel, prile, persoane fizice

sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv prin declanarea unui proces în

faa instanelor competente, convenind s soluioneze pe aceasta cale orice conflicte în materie civil,

cmercial, de familie sau în materie penal, precum i în alte condiii prevzute de prezenta lege.

Odat cu modificarea Legii nr.192/2006 prin Legea 370/2009 a fost introdus urmtoarea

prevedere în coninutul legii: organele judiciare i arbitrale, precum i alte autoriti cu atribuii

jurisdicionale informeaz prile asupra posibilitii i avantajelor utilizrii medierii i le îndrum s

recurg la aceasta cale pentru soluionarea conflictelor dintre ele.

S-a instituit obligativitatea organelor judiciare i arbitrale de a prezenta prilor posibilitatea dea instrumenta medierea i posibilitatea real de a soluiona conflictele prin mediere, degrevând

instanele de un numr mare de cauze. Dei este instituit obligaia de informare în sarcina instanelor

de judecat, medierea rmâne în continuare o procedur voluntar. Nici o persoan nu poate obliga o

alt persoan s participe la mediere, s parcurg întreaga procedur sau s ajung la un acord în urma

medierii.

C ine sunt mediatorii



Mediatorii autorizai sunt înscrii în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de Mediere i

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consiliul de mediere are obligaia s actualizeze

periodic i cel puin o dat pe an Tabloul mediatorilor i s îl pun la dispoziia celor interesai la sediul

su, al instanelor judectoreti, al autoritilor administraiei publice locale, precum i la sediul

Ministerul Justiiei i pe pagina de Internet a acestuia.

O modificare important a Legii nr.192/2006 prin Legea 370/2009 prevede componena

Consiliului medierii: alctuit din mediatori autorizai care îndeplinesc condiiile Stabilite prin

Regulamentul de organizare i funcionare al Consiliului de mediere. Textul anterior acorda posibilitatea

i altor persoane de a face parte din Consiliul de mediere, dac aveau cunotinele teoretice i practice

referitoare la mediere. Având în vedere rolul i importana Consiliului de mediere pentru aceast

activitate, pentru promovarea ei, rolul acesteia în elaborarea standardelor în domeniul medierii, în

evidenierea mediatorilor autorizai, în supravegherea respectrii standardelor de formare, este esenial

ca membrii si s fie mediatori autorizai. Consiliului de mediere îi sunt încredinate i alte obligaii

precum: eliberarea documentelor care atest calificarea profesional a mediatorilor i alegerea

urmtorului consiliu de mediere, în condiiile prevzute de lege.

Legea nr.192/2006 dup modificare, prevede dreptul mediatorului de a refuza preluarea unui

caz, dar cu obligaia de a îndruma prile în vederea alegerii unui mediator.

Unde are loc medierea

Prile aflate în conflict se prezint împreun la mediator; în cazul în care se prezint numai una

din pri, mediatorul, la cererea acesteia, va dresa celeilalte pri invitaia scris, în vederea acceptrii

medierii i încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaia se

consider a fi transmis dac sunt îndeplinite mijloacele de confirmare a primirii textului. Recomandarea

locaiei în care va avea loc medierea este una de asigurare a neutralitii fa de ambele pri.

Onorariul mediatorului

În absena unei convenii a prilor, sumele vor fi suportate în mod egal de ctre participanii la

procedura de mediere.

Se poate renuna la mediere?

Art. 60 din Legea 192/2006 prevede c în orice faz a procedurii de mediere, oricare dintre

prile aflate în conflict are dreptul de a denuna contractul de mediere, încunotinând, în scris, cealalt

parte i mediatorul. Mediatorul ia act de denunarea unilateral a contractului de mediere i în cel mult

48 de ore de la data primirii încunotiinrii, întocmete un proces verbal de închidere a procedurii de

mediere. Dac una din pri nu se mai prezint la mediere, fr a se denuna contractul de mediere,

mediatorul este obligat s fac toate demersurile necesare pentru a stabili intenia real a prii

respective i, dup caz, va încerca s încheie procedura de mediere.



C um se desfoar medierea

Art.50-59 din Legea 192/2006-Medierea se bazeaz pe cooperarea prilor i utilizarea de ctre

mediator a unor tehnici specifice, bazate pe comunicare i negociere. Metodele i tehnicile utilizate

trebuie s serveasc interesele legitime i obiectivele urmrite de ctre prile aflate în conflict.

Mediatorul nu poate impune prilor o soluie cu privire la conflictul supus medierii. Prile aflate înconflict au dreptul s fie asistate de un avocat, în condiii stabilite de comun acord. În cursul medierii

prile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziie, în condiiile legii.

Susinerile fcute pe parcursul medierii de ctre prile aflate în conflict, de persoanele

prevzute la art.52 si la art.55 alin.1, precum si de ctre mediator au caracter confidenial fa de teri i

nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepia cazului când legea

prevede altfel. Mediatorul va atrage atenia persoanelor care particip la mediere în condiiile art.52

asupra obligaiei de a pstra confidenialitatea i de a semna, în msura în care admit, un acord în acest

sens.

Dac, pe parcursul medierii, apare o situaie de natur s afecteze scopul acesteia, neutralitatea

sau imparialitatea mediatorului, acesta este obligat s aduc situaia la cunotina prilor, acestea

decizând dac menin sau denun contractul de mediere. Mediatorul are dreptul s se abin i s

închid procedura de mediere, procedând potrivit prevederilor art.56, care se aplic în mod

corespunztor. În aceast situaie mediatorul are obligaia s restituie onorariul proporional cu etapele

medierii neparcurse, sau, s asigure continuarea procedurii, în condiiile contractuale iniiale. Atunci

cândsolicit punctul de vedere al unui specialist din afara biroului su, mediatorul va evidenia doar

problemele controversate, fr a dezvlui identitatea prilor.

Procedura de mediere se închide dup caz:

Prin încheierea unei înelegeri între pri, în urma soluionrii conflictului

Prin constatarea de ctre mediator a eurii medierii

Prin depunerea contractului de mediere de ctre una din pri.

În cazul în care ambele pri au încheiat numai o procedur parial, precum i în cazurile

prevzute la art.56 alin.1 lit.b si c, orice parte se poate adresa instanei judectoreti sau arbitrale

competente.

Mediatorul întocmete la finalul medierii un proces verbal, semnat de ctre pri, personal sau

prin reprezentant i de ctre mediator. Prile primesc câte un exemplar original al procesului verbal.

Când prile aflate în conflict ajung la o înelegere, se redacteaz un acord care va cuprinde

toate clauzele consimite de acestea i care au valoare de înscris sub semntur privat. Înelegerea

prilor nu trebuie s cuprind prevederi care aduc atingere legiii ordinii publice.



Derularea procesului de mediere. Coaching-ul pentru rezolvarea disputelor

Etapele medierii, identificate în lucrarea lui Christopher W. Moore, The Mediation Process,identific dousprezece faze ale stadiului micrii mediatorului:

Stabilirea unei relaii cu prile în disput

Construirea credibilitii prilor fa de capacitatea terului de a fi acceptat parte înconflict

Promovarea raporturilor de cooperare dintre pri Educarea prilor cu privire la procesul supus medierii Creterea angajamentului prilor în stingerea conflictului

Selectarea unei strategii pentru a îndruma medierea

Asistarea prilor în evaluarea diferitelor abordri de administrare i rezolvare aconflictului

Coordonarea abordrilor prilor în sensul c sunt trasate obiectivele strategice, care nusunt divergente fa de obiectivele individuale

Colectarea i analiza informaiilor pe fundal

Colectarea i analizarea datelor importante despre oameni, dinamici i substana unuiconflict

Verificarea i acurateea datelor Minimalizarea impactului datelor imprecise i nedisponibile

Schiarea unui plan detaliat pentru mediere

Identificarea strategiilor i a micrilor ulterioare necontingente care fac posibilobinerea unui acord

Identificarea situaiilor specifice ale conflictului



Construirea încrederii prilor. Dezvoltarea strategiei cooperrii

Pregtirea psihologic a prilor în disput pentru a participa la negocieri privind

determinanii conflictului Capacitatea de a gestiona nivelul emoional negativ(stres, anxietate, suferin) Minimalizarea efectelor de tip stereotip Percepia legitimitii prilor i a problemelor generate Construirea sentimentului de încredere Evitarea neînelegerilor i clarificarea receptrii corecte a mesajului

Sesiunea de mediere

Lansarea negocierilor între pri Stabilirea unei tonaliti deschise i pozitive, prin mecanica exprimrii asigurându-se

raporturile de parteneriat Stabilirea unor norme fundamentale i a unor criterii de comportament ce trebuie

respectate Defularea emotiilor negative generate de stres, anxietate i suferin. Mediatorul este

cel care asist prile în eliberarea emoiilor Delimitarea problemelor care au generat conflictul de zonele topice(nivelul emoional)

Delimitarea hartei conflictului i stabilirea unei agende pentru derularea medierii

Identificarea aspectelor cu topici extinse care vizeaz prile

O binerea acordului cu privire la tematica medierii conflictului Delimitarea succesiunii de probleme abordate

Estimarea intereselor ascunse ale prilor în disput

Identificarea intereselor substantivale, procedurale i psihologice ale prilor Educarea prilor în spiritul intereselor fiecreia

Generarea opiunilor pentru acord

Dezvoltarea contientizrii de ctre pri a nevoii de opiune multipl

Reducerea angajamentului la poziii sau numai alternative Formularea opiunilor, alternativelor, în funcie de interesele prilor

Evaluarea opiunilor pentru acord

Revizuirea intereselor prilor i teoria scopurilor supraordonate Evaluarea modului în care interesele prilor pot fi îndeplinite prin opiuni disponibile Estimarea costurilor i beneficiilor. Exprimarea alternativ a satisfacerii intereselor



Negocierea final integrativ

Acordul prin convergena ascendent a poziiilor

Acordul final prin mediere

Stabilirea etapelor procedurale pentru a face acordul operativ Evaluarea i procedura de monitorizare Formalizarea acordului i crearea unui mecanism de contrângere i angajament.

Multe dintre etapele indicate se repet pe tot parcursul medierii: Construirea încrederii prilor în capacitatea mediatorului de a stinge conflictul este un proces continuu.

Constientizarea conflictului i a capacitii de soluionare a acestuia presupunemodaliti de abordare diferite:

Eu i Tu(la început prile conflictuale sunt dou individualiti distincte care ii propun ignorarea sau aplanarea conflictului

Eu împotriva Ta(conflictul devine distributiv i se manifest în mod competitiv) Eu împreun cu Tine(primele raporturi colaborative, de parteneriat, sub sintagma NOI) Noi împotriva problemei(Colaborarea, Compromisul).

Nivelul dezvoltrii conflictului, stadiul latent de manifestare al acestuia, etapele anterioare aleconflictului i strategiile de stingere a situaiilor de tensiune i criz, vor influena, în modfundamental, sarcinile pe care mediatorii trebuie s le îndeplineasc. Dac interveniamediatorului se face în stadiul îneles al conflictului, înainte de polarizarea problemei sau de

escaladarea emoiilor negative, mediatorul are mai multe anse de reuit în închidereaconflictului.

C ontactarea pri lor în mediere

Pentru desfurarea medierii, este necesar ca ambele pri s fie de acord cu aceast procedur i cu mediatorul. Momentul iniial este acela EU-TU, distributiv i prin adversitate.Acest moment este premergtor contactrii prilor i declanrii procedurii de mediere.

Iniierea de ctre una dintre pri a inteniei de a contacta un mediator reprezint prima aciune colectiv la care se pot supune prile.

Idealul în declanarea medierii îl reprezint situaia în care prile contacteazîmpreun mediatorul i achieseaz la ideea soluionrii conflictului prin mediere. Estemomentul în care prile contientizeaz importana colaborrii i a stabilirii raporturilor de parteneriat în vederea stingerii conflictului.

Iniiativa direct a uneia dintre pri este mecanismul cel mai frecvent de intervenie amediatorului în singerea conflictului. Cererea de mediere poate veni de la o singur parte, un



subgrup sau o coaliie a prilor, sau de la toate prile. Poate avea loc înainte sau dupînceperea negocierilor. Sursa cererii i termenul propunerii de mediere pot avea un efectsemnificativ asupra dinamicii negocierii.

Rolul mediatorului este indicat de Legea 192/2006 astfel:

Art. 29(1) Mediatorul are obligaia s dea explicaii prilor cu privire laactivitatea de mediere, pentru ca acestea s îneleag scopul, limitele i efectelemedierii, în special în raporturile ce constituie obiectul conflictului

(2) Mediatorul trebuie s se asigure c medierea se realizeaz cu respectarealibertii, demnitii i vieii private a prilor

Art.30(1) Mediatorul are îndatorirea s depun toate diligenele pentru ca prile s ajung la un caord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil(2) Mediatorul trebuie s conduc procesul de mediere în mod neprtibitor i s

asigure permanent echilibrul între pri. Art 31 Mediatorul are obligaia s refuze preluarea unui caz, dac are

cunotin despre orice împrejurare ce l-ar impiedica s fie neutru iimparial, precum i în cazul în care constat c drepturile în discuie nu potface obiectul medierii-Art.2

Art 32 Mediatorul este obligat s pstreze confidenialitatea informaiilor decare ia cunotin în cursul activitii sale de mediere precum i cu privire ladocumentele întocmite sau care i-au fost predate de ctre pri pe parcusrulmedierii, chiar i dup încetarea funciei sale.

Art33(1) Mediatorul este obligat s respecte normele de deontologie i srspund, cu respectarea dispoz. Art.32, cererilor formulate de autoritile judiciare

(2) Mediatorul este obligat s comunice Consiliului de Mediere orice modificare acondiiilor, care face necesar actualizarea meniunilor prevzute la art.12alin.2

Art 34 Mediatorul are obligaia de a-i imbunti permanent cunotineleteoretice i tehnice de mediere, urmând în acest scop cursuri de formarecontinu, în condiiile stabilite de Consiliul de Mediere

Art 35 Mediatorul este obligat s restituie înscrisurile ce i-au fost încredinate de

pri, pe parcursul procedurii de mediere Art 36 Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre pri într-o

procedur judiciar sau arbvitral având drept obiect conflictul supus medierii. Art 37(1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legtur cu faptele sau cu

actele de care a luat cunotin în cazul procedurii de mediere. În cauzele penale, mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegare



prealabil, expres i scris a prilori, dac este cazul, acelorlalte persoaneinteresate

(2) Calitatea de martor are întâietate fa de aceea ce mediator, cu privirela faptele i împrejurrile pe care le-a cunoscut, înainte de a fi devenitmediator în acel caz.(3) În toate cazurile, dup ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfura activitatea de mediere în cauza respectiv

Nume-renume i date de contact ale celor cu care urmeaz s aib loc medierea Stabilirea, pe scurt, a obiectului medierii. Detaliile solicitate de ctre mediator ar

putea influena neutralitatea i imparialitatea pe parcursul medierii, iar lipsaunui contact prealabil nu i-ar permite mediatorului o pregatire înainte deînceperea medierii

Semnarea contractului de pregtire a medierii sau a cererii de investire amediatorului

Contactarea celeilalte pri, în situaia în care iniiativa a fost individual Transmiterea invitaiei de a semna contractul de mediere:

y Data, ora i locul unde urmeaz s se încheie contractul de mediere

y Datele de contact ale mediatorului

y Numele prii/prilor care au declanat procedura prealabil amedierii

y Evocarea cazului supus medierii

y Încheierea contractului de mediere între pri cu respectarea art.45 dinLegea 192/2006

Sub sanciunea nulitii absolute, contractul de mediere trebuie s cuprind:

y Identitatea prilor aflate în conflict(sau a reprezentanilor legali ai acestora)

y Menionarea tipului sau a obiectului conflictului

y Declaraia prilor c au fost informate de ctre mediator cu privire la mediere,efectele acesteia i regulile aplicabile

y O bligaia mediatorului de a pstra confidenialitatea i decizia prilor(daceste cazul) în a pstra confidenialitatea

y Angajamentul prilor de a respecta regulile aplicabile medierii

y O bligaia de a face a prilor în cazul plii onorariului ctre mediator: plataonorariului, a cheltuielilor fcute de mediator în interesul prilor, plataonorariului în caz de renunare la mediere sau de euare a procedurii, costurilecomisioanelor/taxelor, proporia de plat a onorariului

y Limba în care se va desfura medierea

y Numrul de exemplare în care se va redacta acordul de mediere

y O bligaia prilor de a semna procesul verbal întocmit de ctre mediator



Stabilirea datei i a locului desfurrii medierii

Medierea se va desfura la biroul mediatorului sau în alt loc ales de mediator. Locul trebuies fie corespunztor medierii i s asigure nevoia de neutralitate a prilor i situaiile deconfidenialitate a procedurii. Pentru medierile cu mai multe pri este necesar închirierea

unui spaiu care s permit accesul tuturor prilor i al avocailor acestora.Cu acceptul prilor i acordul mediatorului, medierea ar putea s se desfoare i la sediul uneia dintre pri, îns în opinia noastr acest aspect ar putea crea un avantaj uneia dintre pri. Spaiuldestinat medierii trebuie s fie unul extrem de primitor i cald, unul care s arate înc de laintrare beneficiile medierii raportat la procedura judiciar de soluionare a conflictelor.

Legislaia nu impune condiii de proxemic în organizarea muncii de birou a mediatorului,îns principiul confidenialitii i percepia prilor c acesta este respectat, reprezintgarantul încrederii prilor în procedura de mediere. În situaia comedierii, fiecare dintremediatori merge cu una din pri i discut în mod autonom, pentru ca apoi mediatorii s

analizeze împreun evoluia dezbaterilor; astfel de medieri necesit sesiuni separate.

În orice tip de negociere integrativ, locaia, ergonomia i proxemica pot afecatsemnificativ interaciunea negociatorilor. Identificarea emoional sau disconfortul(fizic, psihic, emoional) al uneia dintre pri cu locul unde se deruleaz negocierea nu sunt permise.Avantajele unei locaii neutre pot fi enunate astfel:

o Se pot controla întreruperileo Nici una dintre pri nu poate folosi în interes individual/manipula spaiul

ambiental destinat dezbateriio

Se poate pstra distana fa de locul conflictului i fa de alte distragerio Percepia cognitiv corect este asigurat de distana social care permite

explorarea problemelor în afara filtrelor fiziologice i de mediuo Filtrele psihologice sunt aceleai, spaiul reprezentând un necunoscut pentru

prile implicate în conflict.

Mediatorii pot încerca s negocieze într-o locaie stabilit eventual în negocierile premergtoare medierii sau pot hotrî s negocieze într-un loc favorabil uneia dintre pri. Într-o astfel de situaie mediatorul trebuie s:

Discute i s clarifice avantajele i dezavantajele unei asemenea decizii, subliniind

prilor impactul negativ în ceea ce privete stingerea conflictului S conving celelalte pri s accepte cererea de a negocia în condiii de neutralitate.

Intervenia celei de-a treia pri în soluionarea conflictelor se face prin metode amiabilesau prin adjudecare. Adjudecarea este reprezentat prin ceea ce numim generic justiia



instituionalizat, adic apelul uneia sau ambelor pri la judecat prin intermediulinstanei, soluie care are, de regul, ca rezultat, îndeprtarea i mai mult a prilor,distrugerea relaiei de comunicare i persistena unui grad ridicat de insatisfacie lanivelul uneia sau ambelor pri implicate. Adjudecarea se realizeaz de o entitate neutr,investit oficial cu puterea de a emite sentine. În acest caz, prile au o participare limitatla identificarea i stabilirea soluiei finale, acest proces implicând interaciunea dintrereprezentanii legali ai prilor i entitatea neutr. În consecin, aciunea prilor selimiteaz la prezentarea cauzei în faa reprezentanilor legali i preluarea de ctre acetiaa întregului proces.

Coaching-ul pentru soluionare

Aprut în versiunea î ntreprindere la sfâritul anilor 80 în Statele Unite i 90 în Frana,coaching-ul se dovedete a fi un mod de asistare a dezvoltrii individuale. O biectivul suacoper dou aspecte cu aceeai finalitate:

Depirea unei dificulti/ stri de criz/conflict

O ptimizarea punerii î n practic a unui proiect/comportament.6

Coaching-ul reprezint un mod de trecere de la o stare actual la o stare dorit, o formde conduit a schimbrii la nivelul unei persoane sau al unui grup de persoane.

Derularea coaching-ului pentru soluionare este similar cu derularea medierii i presupune:

C l arificarea nat urii conf l ict ului

1. C onflictele relaionale-se datoreaz naturii sau calitii relaiei dintre pri.2. C onflictele informaionale-se datoreaz absenei informaiei sau interpretrii diferite

fcute de ctre pri. Neînelegerile sunt astfel de situaii frecvent conflictuale generate dereceptarea incorect a mesajelor

3. C onflictele structurale-datorate unei realiti intangibile, dar neacceptate de ctre pri.4. C onflictele de valoare-se datoreaz unor criterii culturale diferite între pri(convingeri,

valori, principii).5. C onflictele de interese-sunt cauzate de o divergen asupra repartiiei bunurilor materiale

i nemateriale. C are sunt persoanel e fizice i/sau j uridice im pl icate real mente în conf l ict

Trebuie soluionate posibilele situaii de conflicte de manipulare, în care actoriiconflictului sunt diferii fa de cei implicai în mod direct în conflict(exist un alt mod deantagonism).

6Pierre Angel, Patrick Amar, Emilie Devienne, Jacques Tence, Dicionar de coaching , concepte , practici ,

instrumnete , perspective , Ed. Polirom, 2008,p. 85



C are sunt, pentr u fiecare dintre pri, mizel e af l ate efecti v în centr ul

conf l ict ului?

La o astfel de introspecie, se poate constata absena antagonismului; ceea ce rezummsub sintagma: N u avem nimic de î mprit, practic... Conflictele sunt generate de foarte

multe ori de amalgamarea, interpretarea defectuoas a unor emoii, triri, afecte.

C are sunt rel aii l e dintre pri l e im pl icate în conf l ict? C um pot fi cal ificate?

Este determinant stabilirea conflictelor asimetrice/de putere. În astfel de conflictestructurale, mediatorul sau iniiatorul coaching-ului se vor centra pe estompareadiferenelor de putere între pri.

P ot evolua aceste rel aii? C are sunt diferitel e i poteze pentr u a face aceste

rel aii s evolueze?

Au mai existat tentati ve de a gsi soluii pentr u a rez olva acest conf l ict din

partea unuia sau al t uia dintre pr otag oniti? C are

Au euat com pl et aceste tentati ve? C are au f o st beneficii l e ad u se?

C are este minimum de rez ul tat ate ptat de ctre pri l a finalul

medierii/coaching-ului?

Prile sunt investigate separat C are este minimum de rez ul tat pe care vrea s î l obin, în vizi unea uneia

dintre pri, partea ad vers?

Prile sunt investigate separat Ce anume este pregtit, la nivelul intereselor, s piard fiecare parte? Care

sunt punctele de regret?Investigaia va stabili marja de negociere, punctul acceptabil de compromis pewntru fiecare dintre pri. Dac nu determinm acest aspect, riscm ca lafinalul medierii sau al procedurii de coaching, conflictul s nu se sting, ci s îimodifice starea, fiind retrimis în registrul latent.

mediere si conflict

Documents