masele Și mass media - copy

7/17/2019 Masele Și Mass Media - Copy

http://slidepdf.com/reader/full/masele-i-mass-media-copy 1/7

Atotputernicia media

Masele i mass mediaș

De cele mai multe ori, părem obliga i să considerăm cele două substantive, ”masă” i ”mass media”,ț ș

drept etalon. Cuvintele scurte par a fi într-adevăr, extrem de convenabile i ca atare este normal să preferămș

termenul de ”mass media” perifrazei alcătuită din expresia ”mijloace de comunica ie influente i largț ș

difuzate” sau mai exact, cum o numea Jean ertrand! ” suporturi tehnice care servesc la transmiterea

mesajelor către un ansamblu de indivizi”." #cest lucru însă, nu explică totu i op iunea pentru unul dintreș ț

ace ti doi termeni, care, dacă sunt condensa i, rezultă forma de ”mass media”ș ț

$ermenul de mass-media provine din limba latină unde ”massa” însemna ”o cantitate mare de

informa ii agregate”, iar ”media, medium” însemna mijloc de transmitere a ceva. %iind supranumită, deț

multe ori ”a patra putere în stat”, ”mass-media au devenit, în lumea modernă, un fel de centru gravita ional ț

în raport cu care se pozi ionează toate celelalte segmente ale societă iiț ț ”.& 'ai mult de at(t, sistemele

mediatice au transformat societă ile i au dob(ndit o putere fantastică, fiind nu doar ”a patra putere în stat”,ț ș

ci for a de care nu se mai poate dispensa nici un tip de putere.ț

'ass-media reprezintă un set de te)nici i metode de transmitere de către furnizori autoriza i ai unor ș ț

mesaje, unei largi audien e, eterogene i dispersate geografic. 'ass-media sunt considerate institu ii socialeț ș ț

at(t culturale c(t i economice.ș *

#cest termen, de masă, desemnează ceva material, o no iune ce este legată de greutate i deț ș

cantitate. #cest termen însă, a ajuns să aibă puternice conota ii negative fiind pus adesea în contextul altor ceț

termeni, ce îii conferă i alte nuan e depreciative. #stfel, avem ”produsele artistice de masă”+ex! mobilaș ț

industrializată, muzica pop, benzile desenate, etc. ce încearcă să fie pe placul majorită ii ignor(ndț

rafinamentul artei ”pure”. De asemenea, cultura de masă este v(ndută la pre uri negociate . evistele deț

circula ie largă+în masă sunt pline de b(rfe, certuri, av(nd probabil ca punct culminant atins momentulț

c(nd aceste sunt destinate femeilor casnice.

/ensul curent în care este folosit termenul de masă este destul de recent. 0(nă în secolele anterioare,

se foloseau termeni ca ”masă populară”, ”mul ime”. Conform părerilor unor istorici, acest termen a fostț

introdus pentru a se eviden ia integrarea rapidă a popula iei ce a migrat dinspre zonele rurale spre celeț ț

urbane în”masa” oamenilor lipsi i de educa ie i de calificare.ț ț ș

$rec(nd de etimologia i sensul dat cuv(ntului ini ial, trebuie remarcat faptul că acesta, la fel ca oriceș ț

termen repetat la nesf(r it, a dus la crearea unei convingeri. 0entru a fi ”adoptată” o expresie, trebuie săș

1 Jean ertrand, O introducere în presa scrisă i vorbită,ș 1ditura 0olirom, ucure ti, &22", p. "3ș2 'i)ai Coman, Introducere în sistemul mass-media, 1ditura 0olirom, ucure ti, "333, p. 4&ș3 1usebiu $i)an, Fenomene psihosociale de masă, 1ditura 5nstitutul de 1cologie /ocială, ucure ti, &22&, p. "2"ș



respecte etapele unui proces clasic. După o anume vreme, expresia î i asumă o via ă proprie i apare subș ț ș

forma unui fapt incontestabil în cuv(ntări i ziare i c)iar la nivel academic, în discursuri.ș ș

#cest termen, de ”masă” atenu(ndu-ne capacită ile de observare a ajuns să fie asociat cu cele maiț

evidente aspecte ale universului nostru cotidian i astfel, noi am ajuns să considerăm că apar inem uneiș ț

societă i alcătuite din mase. 1l însă, în loc să fie pur i simplu o unealtă ce ne-ar putea ajuta să descriem ceeaț ș

ce observăm, se presupune a fi un fapt, o ideea preconcepută care nu este altceva dec(t un obstacol în calea

g(ndirii corecte! dacă am intrat cu adevărat într-o epocă a maselor, atunci ar trebui să găsim i fapte care săș

corespundă metaforei.

6n zilele noastre, mass-media înseamnă mijloacele prin care sunt difuzate diverse informa ii sauț

emisiuni de divertisment. 0e cine cu cine îi pun ele în contact7 /untem a adar, încă o dată încol i i deș ț ț

cuvinte. 8ri de c(te ori există un mijloc, automat î i fac apari ia o persoană care ac ionează i una careș ț ț ș

recep ionează i care nu pot să nu apeleze, referindu-se la imaginea transmisă, la termenul de ”mijloc”, ceeaț ș

ce înseamnă ”ceva intermediar”. 0entru contracararea acestui stereotip va lansa 'ars)all 'c9u)an celebrul

său paradox! ”mijlocul este mesajul”. Ceea ce voia el să eviden ieze i să clariifice era faptul că, dat fiind căț ș

este un instrument, orice mijloc ne modifică realmente, percep ia asupra lumii i, drept urmare, interpretareaț ș

experien ei noastre. :oi explicăm universul în diverse moduri care depind de faptul dacă privim în jur, citimț

ziarele sau urmărim programele transmise de televiziune.;

#ceastă expresie! ”mass media” este pe c(t de ciudată, pe at(t de incomodă deoarece, ea dă na tereș

unui număr foarte mare de cli ee care este relativ la mase i la func ia mass mediei, însă nu analizează cuș ș ț

exactitate niciun set specific de obiecte sau practici. $oate mijloacele mass mediei au în comun faptul că

mul i oameni educa i le consideră ca fiind neinteresante i prezent(nd tendin a de a corupe.ț ț ș ț

'ass media prosperă prin scoaterea la iveală a ceea ce este mai bun în produsele efemere, ea fiind în

această privin ă tipică pentru era industrială. 6nsă, cu toate acestea, se pare că termenul de ”mass media”ț

afost introdus cu succes de companiile de publicitate, care erau dornice să- i convingă clien ii de faptul căș ț

reclamele din mass media vor fi cele ce vor duce la cre terea spectaculoasă a numărului cumpărătorilor ș

respectivelor produse.

6n măsura în care oferă informa ii, mass media face parte din sistemul de comunica ii, fiind parteț ț

integrantă a procesului unic i special prin care iau na tere comunită ile umane în cadrul cărora trăiescș ș ț

membrii acestora. 6ntreaga omenire, apelează în general la multe mijloace de comunicare, iar limbajul vorbit

poate fi considerat ca fiind doar cel mai convenabuil instrument pentru transmiterea unor mesaje complexe

i de mare întindere. #cestei comunicări lingvistice i s-a acordat o aten ie deosebită în compara ie cuș ț ț

celelalte forme de comunicare, deoarece din momentul în care stăp(nim o limbă, dob(ndim automat ișcapacitatea de a g(ndi logic. 'ass-media ne afectează destul de profund, în condi iile în care are o prezen ăț ț

4 0ierre /orlin, Mass Media, traducere de odica oxana #ng)el i 'i)ai 1ugen #vădanei, 1ditura 5nstitutul 1uropean, 5a i, &22&ș ș



constantă în via a noastră. De i alte institu ii pot avea un impact mai puternic, totu i nicio altă institu ie nuț ș ț ș ț

are un impact at(t de persistent i de ad(nc precum mass-media.ș

0e măsură ce individul cre te, se maturizează i trece prin diferitele etape ale vie ii se sc)imbă iș ș ț ș

afilierea acestuia familiară i prieteniile. coala face parte doar o perioadă limitată din existen a noastră iar ș Ș ț

iserica este frecventată doar de o parte din popula ie. 6n sc)imb, în deplină antiteză, mass-media face parteț

din via a noastră de zi cu zi, înso indu-ne din fragedă copilărie i p(nă în ceasurile mor ii. 'ai mult de-at(t,ț ț ș ț

mass-media de ine o universalitate impresionantă, oferind un bagaj de idei i de imagini care depă e te cuț ș ș ș

mult, barierele demografice, sociologice, i geografice.ș

/istemul mass-media este cel care asigură circula ia informa iilor, opiniilor, interpretărilor iț ț ș

abordărilor considerate a avea o semnifica ie socială i reprezintă o adevărată lefătură informa ională întreț ș ț

diverse păr i i segmente sociale. 'ass-media î i asumă obliga ii civice, de a informa, între ine i vinde, dar ț ș ș ț ț ș

în principal de a contracara planul de discu ii, asigur(nd un ec)ilibru între planul public i cel privat.ț ș<

#cestsistem reprezintă azi o imen ă for ă care, conform apercierilor unor anali ti, stăp(ne te efectiv lumea. 1steț ț ș ș

un sistem care globalizează lumea dar i divide. #stfel, fiecare actor, agent, c(ntăre , grupă social sau deș ț

interese, organiza ie sau na iune î i construie te prin intermediul sistemului mediatic un edificiu simbolic ceț ț ș ș

serve te ca mijloc de protec ie pentru identitatea sa.ș ț

'edia i publiculș

'edia, se adresează unei entită i anonime, i anume publicul. David C)ane= consideră no iunea deț ș ț

public un exemplu de fic iuneț 4, ceea ce nu înseamnă că este pură fantezie, construc ia narativă fiindț

caracteristica sa esen ială. #tunci c(nd spunem că publicum reprezintă grupul de oameni ce primescț

informa ii i opinii din mass media, noi în ine creăm o entitate fictivă, o persoană colectivă care cumpărăț ș ș

ziare sau desc)ide televizorul, astfel primind informa ii pe care le asimilează. Drept aceea, succesiuneaț

narativă este cea care explică cel mai bine modul în care cititorii, respectiv ascultătorii primesc mesajele

diind influen a i de acestea, însă noi nu avem permisiunea să afirmăm că acest proces simplu este celț ț

dominant. 0erspectiva ar putea fi într-o oarecare măsură diferită dacă nu am accepta succesiunea inevitabilă

a etapelor de tipul! dorin ă, îndeplinire, acceptare. # adar, vom începe acest subcapitol pun(nd sub semnulț ș

întrebării însă i no iunea de public.ș ț

$ermenul de ”public” reprezintă în sine, un cuv(nt extrem de ciudat pe care îl înt(lnim încă de prin

secolul al >?5-lea. #cesta se pronun ă mai mult sau mai pu in asemănător în majoritatea limbilor indo-ț ț

europene, ortografia sa răm(n(nd nesc)imbată de c(nd a fost înt(lnit pentru prima dată. Cuv(ntul derivă din

latinescul populus, din care a apărut people+popor un cuv(nt pe care spaniolii îl în eleg foarte bine, înț

limba spaniolă exist(nd cuv(ntul pueblo.

5 Claude-Jean Bertrand, op.cit. p. 35.6 D. C)ane=, Fictions and eremonies, 1ditura #rnold, 9ondra, "3@3, p. 4;



#cest cuv(nt a început să fie folosit p scară largă din secolul al >?555-lea, însemn(nd ”popor”, mai

exact antonimul cuv(ntului ”aristocra ie”. /fera vie ii publice a evoluat sub formă de înt(lniri, conversa ii peț ț ț

stradă, prin dezbateri în c(rciumi dar i prin dezbateri religioase. Cu toate aceste, cuv(ntul ”public” areș

deseori tendin a, să se refere la un grup neomogen, amorf, un plural conven ional.ț ț

/c)imbarea în elesului acestui termen î i are originea în dezvoltarea mijloacelor de informare ieftine,ț ș

la sf(r itul secolului al >5>-lea. 6n această perioadă, sistemul educa ional s-a îmbunătă it în modș ț ț

semnificativ. #stfel, a apărut un public cult, numeros, desconsiderat p(nă atunci. 0entru a mul umi acestț

public s-au tipărit ziarele populare i s-au făcut filme. #stfel, produc ia pe scară largă a impus divizareaș ț

muncii în activită i ”publice”. 0(nă la mijlocul secolului al >5>-lea, putea aproape oricine să tipăarească iț ș

să v(ndă ziare de tipul foilor volante, concepute în grabă, însă, cu timpul, presa a devenit o afacere

costisitoare dar i extrem de specializată. 'agna ii presei, au modificat func ia ziarelor făc(nd din cifra deș ț ț

afaceri o preocupare proprie. Deci, au oferit cititorilor informa ii particulare i evenimente neînsemnate,ț ș

diferite de evenimentele politice+Apublice, însă n-au lăsat cale liberă diversită ii opiniilor, distrug(nd astfelț

legătura cea str(nsă dintre jurnali ti i cititori i transform(nd un public activ într-un simplu grup deș ș ș

consumatori de informa ii. De i teoriile pe care le-am prezentat anterior sunt extrem de importante pentruț ș

modificările impresionante pe care le-au produs, totu i, acestea nu pot explica motivele clare pentru care unș

cuv(nt a căpătat alt în eles. De aceea, îi dăm dreptate lui David C)ane= c(nd nume te publicul o fic iune.ț ș ț

$ermenul ”public” este unul mult prea vag care încearcă unificarea unei varietă i de comportamenteț

sub o denumire unică. :e punem întrebarea! De ce oare media, în loc să abordeze o entitate abstractă, nuvorbe te despre patronii săi, mai exact, despre oameni destul de diferi i7 %ic iunea se bucură de o acceptareș ț ț

universală, incluz(ndu-i i pe cei ce studiază politica informa ională, i din acest motiv, în elegem de ce esteș ț ș ț

at(t de avantajoasă.

'ul i cercetători ai raportului dintre mass-media i opinia publică sunt de părere că nu toateț ș

mijloacele de comunicare ac ionează într-un mod ritmic în transmiterea anumitor informa ii, ci cu o anumităț ț

periodicitate prin care leagă, de fapt un anumit tip de public cu anumite mijloace de un anumit gen de

mesaje.

1valuarea audien eiț

De i editorii au inut întotdeauna eviden a căr ilor pe care le-au v(ndut iar directorii de teatre auș ț ț ț

verificat seară de seară, spectacol după spectacol diferen ele numerice ale spectatorilor. :o iunea care a fostț ț

atent analizată i care poate fi definită prin ”publicul nostru” a apărut mult mai t(rziu, atunci c(nd %inan eleș ț

sau alte institu ii financiare au fost interesate să verifice c( i bani s-au încasat. Cele mai elocvente cifre auț ț

fost propuse impozitării. /tatisticile, care sunt în primul r(nd sinteze de date, pot fi uneori elovente prinfacilitatea în elerii unor fenomene. #stfel, de prea multe ori, studiile pe tma audien ei ajung la cincluziiț ț



decisive, baz(ndu-se pe observa ii empirice sau pe sc)imbarea gesturilor individuale, nereu ind să plasezeț ș

indivizii în cadrul social în care ace tia î i exprimă preferin ele.ș ș ț

9a început, mass media s-a adresat unui public restr(ns către care a transmis tiri simple. 0rimeleș

ziare au fost adesea alcătuite dintr-o pagină unică, destinată unui public anume. 0roblemele s-au sc)imbat

abia atunci c(nd publicul s-a lărgit i c(nd a devenit necesar ca problemele dificile să fie tratate pe scurt, înș

loc să se acorde spa ii largi temelor de interes local.ț

# adar mijloacele de comunicare folosesc pentru a informa, a distra i a convinge. :umeroaseș ș

sondaje afirmă aceste mijloace de informare sunt văzute la fel i de către consumatori care in săș ț

caracterizeze media în func ie de cele trei criterii men ionate anterior. ?erific(nd însă, c)estionarele, ne vomț ț

da seama că, mai mult sau mai pu in implicit, mass media impune toate aceste norme celor ce suntț

intervieva i, at(t informarea, c(t i divertismentul i convingerea apar in(nd domeniului efectelor. De iț ș ș ț ș

interviurile luate direct celor implica i într-un domeniu nu oferă totdeauna cea mai bună metodă deț

în elegere a activită ii acestora, totu i, sondajele legate de vizionarea programelor de televiziune, fără aț ț ș

spune nimic precis, oferă perspective asupra obi nuin elor oamenilor.ș ț @

$ipurile de programe tv, sunt clasificate în mod interesant, ăn categorii similare cu cele utilizate în

cazul presei scrise, de i televiziunea este considerată, în ciuda numărului din ce în ce mai mare de canale,ș

mai pu in pulverizată în mici segmente, a a cum este cazul presei. Cu alte cuvinte, consumatorii considerăț ș

că televiziunea le apar ine.ț

$rilogia informareBdivertismentBmanipulare se bazează pe modelul central de pia ă al economieiț

capitaliste. #cest model, cere, pe de-o parte, ”bunuri” de tipul tirilor sau divertismentului i, pe de altăș ș

parte, existen a clien ilor care să aibă nevoie de aceste bunuri i să le solicite. 'ass media reprezintă canaleț ț ș

prin care aceste înlesniri sunt oferite celor care le doresc.

8bservăm deseori că se vorbe te despre presă sau televuiziune ca despre o presă standardizată sauș

despre o televiziune unificată. ria a diversitate a ziarelor, a posturilor de radio i, tot mai mult, a re elelor ș ș ț

de televiziune este ignorată. #stfel, ziarele locale sunt percepute ca produse secundare, tipărite cu ma iniș

demodate, ce abundă în relatări despre diverse instan e judecătore ti, consilii locale sau diverse v(nzări.ț ș

0osturile de radio locale, de cele mai multe ori, transmit doar tiri de interes local.ș

'odelul dominant ne împiedică să observăm cu claritate ceea ce se petrece, deoarece, din cauza

logicii sale abstracte, punctul de vedere al consumatorului este deseori prejudiciat i ajunge c)iar să fieș

ignorat. De aceea trebuie să renun ăm la teorie i să analizăm felul în care oamenii decid să aleagă un mijlocț ș

de informare sau altul, precum i modul în care încep să-l folosească p(nă în momentul în care acesta seș

transformă în rutină.

utina

7 0. Drummond i . 0aterson+editori,ș !elevision in !ransition, %5 , 9ondra, "3<, p. ;<



itualurile au implicit o func ie socială, care este sus inută eficient de media, însă impactul acestoraț ț

nu se limitează la sfera publică. utina reprezintă, în parte, un răspuns dat tuturor provocărilor vie ii noastre,ț

implic(nd o sfidare a elurilor imposibil de atins, dar i manifest(nd preferin e pentru cele destinateț ș ț

subzisten ei. 5ndiferent de ce canal de comunicare este vorba! tv, radio, presă scrisă sau internet+neEț

media, oamenii caută în permanen ă satisfacerea nevoilor de informare, de acces la cultură sau deț

divertisment pentru a- i împlini timpul liber. $oată această dependen ă, spunea 0ierre /orlin, s-a creat i dinș ț ș

cauza rutinei zilnice i a comodită ii cu care omul actual se mu ume te. 6n accep iunea freudiană, oamenii î iș ț ț ș ț ș

impun singuri aceste ritualuri, av(nd tendin a înnăscută de revenire la condi ia ini ială la repetarea acelora iț ț ț ș

gesturi sau re-crearea acelora i situa ii.ș ț

6n interiorul multor locuin e, aparatele de recep ie i c)iar ziarele nu reprezintă simple instrumente deț ț ș

informare. # ezarea lor în casă, însă, este cea care determină în mod )otăr(tor felul în care familiile percepș

existen a acestora. 0a ii care trebuie făcu i pentru pornirea aparatelor, a computerului, sau pentru urmărireaț ș ț

programelor preferate introduc at(t aparatele audiovizuale c(t i presa într-un context anume, rela ia lor cuș ț

celelalte obiecte din încăpere fiind cea care influen ează modul în care acestea sunt percepute. 8rice utilizareț

a mass mediei este, în unele privin e, predeterminată de context, care la r(ndul său este afectat de concep iaț ț

social-culturală a utilizatorului.

0resa i publicul de masăș

0resa este desigur cel mai vec)i mijloc de comunicare în masă însă, nu în faza ei de început c(nd se

adresa unui public restr(ns, ci presa din epoca modernă care a căpătat caracteristica de masă. %iind produs al

erei industriale, ea dispune de toate mijloacele i posibilită ile te)nice, economice, sociale i culturale pentruș ț ș

apari ia unor ziare de mare tiraj i la pre uri accesibile unui public de masă. ”0resa de masă, reprezintăț ș ț

conversa ia tutuor cu to i i a fiecăruia cu celălalt”ț ț ș 3

$oate mijloacele de comunicare în masă, în ciuda diversită ii i a diferen elor minore sau majoreț ș ț

dintre acestea, captează i dezvăluie aspecte ale lumii a a cum se înfă i ează oc)ilor jurnali tilor sauș ș ț ș ș

cameramanilor. #stăzi, programele de radio i de televiziune sunt în cea mai mare parte alcătuite din tiri,ș ș

transmisiuni în direct, emisiuni de divertisment, documentare sau diverse dezbateri politici sau despre

evenimente curente. 0ublicul, se pare că, atunci c(nd selectează emisiuni le preferă pe cele informative în

detrimentul celor de fic iune.ț

'edia se define te deseori ca fiind sursa cea mai veridică de informa ie, însă ulterior acest termen aș ț

fost utilizat într-un mod specific, cu o nuan ă în elătoare, de aceea nu mai tim dacă este informare sauț ș ș

dezinformare. De asemenea, media supune aten iei noastre caracteristici ale obiectelorBevenimentelor peț

care nu le cunoa tem, precum i situa ii ce ne sunt străine, din afara sferei noastre de activitate. 0resa, deș ș țorice natură, ne oferă i informa ii diferite de cele pe care le-am putea ob ine din contactul direct cu unș ț ț

8 0ierre /orlin, op.cit., p. 4&.9 ernard ?o=enne, "a presse dans la soci#t# contemporaine, în Collection , 9ibrairie #rman Colin, 0aris, "34&, p. &;



obiect sau cu o persoană. C)iar dacă sunt insuficiente cuvintele, iar imaginile se succed cu repeziciune,

totu i, mass media ne obligă oarecum, să observăm situa ii sau obiecte pe care anterior le ignoram.ș ț

6n concluzie, putem afirma că omul este o specie aflată continuu în căutarea sensurilor. %iin eleț

umane încearcă să în eleagă via a, situa iile cu care se confruntă, dorind să anticipeze consecin ele acestora.ț ț ț ț

:oile metode de comunicare permit de cele mai multe ori informa iilor să se angajeze în valul general deț

sc)imbări. 0rivind în trecut, observăm că interesul publicului pentru informa ii pare să fie mai pu in oț ț

pasiune trecătoare i mai mult o parte integrantă a industrializării. #stfel, majoritatea mijloacelor deș

transmitere a informa iilor nu pot fi încredin ate unei sfere de influen ă exclusivă de inută de concernurileț ț ț ț

financiare, precum i de cele mai recente progrese majore ale te)nologiei. Datorită acestei te)nologii, s-aș

dezvoltat i conceptul de ”comunicare în masă” care poate fi definit ca ”ș orice formă de comunicare în care

mesajele, av$nd un caracter public, se adresează unei largi audien e, într-un mod indirect i unilateral,ț ș

utiliz$ndu-se o tehnologie de difuzare”"2 De aceea, dezvoltarea presei, a radiolui, a televiziunii i a mediuluiș

online, nu s-a limitat la cantitatea de date furnizate ci a constituit trecerea de la o societate de un anumit tip

la alta, profund diferită.

0arafraz(ndu-l pe a=mond Filliams, putem spune că astăzi, furnizarea de informa ii, a devenitț

cumva la fel de necesară precum cea de alimente sau combustibil, prima fiind satisfăcută i organizatăș

oarecum similar celei de-a doua. Cererea de informa ie pe plan mondial a crescut i, întruc(t consumatoriiț ș

solicită tiri, acestea trebuie să ia forma de marfă, similară bunurilor pe care le putem cumpăra i vinde.ș ș

Consumul acesta masiv de informa ie se aseamănă, cel pu in în lumea industrială, ac)izi iei masive deț ț ț bunuri, iar citirea sau vizionarea mecanică nu sunt departe de procedurile activită ilor mecanice.ț ""

# adar, diversele metode de difuzare a informa iei au fost grupate sub termenul generic ”massș ț

media”, termen ce include o mare varietate de mijloace te)nice dar i de practici de comunicare, toateș

”adăpostite” sub o singură ”pălărie”, ce e relativ greu de condus. Cuv(ntul ”mass” încearcă să sugereze

importan a deosebită reprezentată de cantitate. $ermenul ”mijloc” este mult mai relevant dacă este luat înț

sensul lui originar, cel prin care două puncte aflate la distan ă se află în contact. După cum am prezentat, înț

prezentul capitol, mijloacele de comunicare generează o dublă ac iune, destinatarul fiind în acela i timp iț ș ș

expeditor. 0rivite sub acest aspect, un ziar sau un program de radioBtv înseamnă ”media”. $rebuie însă

men ionat faptul că expresia ”mass media” a fost acceptată datorită utilizării frecvente. 1a nu poate fiț

evitată, însă trebuie să fim con tien i de modul inadecvat în care este folosită.ș ț

10 Dorin 0opa, Mass-media, astăzi, 1ditura 5nstitutul 1uropean, ucure ti, &22&, p. <*ș11 ic)ard Filliams, %eadind and riticism, %redericG 'uller, 9ondra, "3<2, p.3

masele Și mass media - copy

Documents