antibiotice_chimioterapice - copy
DESCRIPTION
microbiologieTRANSCRIPT
8-10. 11. 2011
Antibiotice şi
Chimioterapice
Erori în practica antibioticoterapiei
Antibioterapia se află în IMPAS !
Erori în practica antibioticoterapiei
Principalele PROBLEME ?
• un număr IMENS de prescrieri abuzive
• folosirea IRAŢIONALĂ a unor antibiotice
uzuale sau de excepţie (60% = RISIPĂ inutilă)
Erori în practica antibioticoterapiei
REZULTATUL ?
• apariţia de specii sau de tulpini “mutante”
• înmulţirea reacţiilor adverse + modificarea
tablourilor clinice “clasice” ale patologiei
infecţioase + patologia iatrogenă post-Ab
Erori în practica antibioticoterapiei
SOLUŢIA ?
• descoperirea de noi antibiotice ...
• folosirea raţională a “bateriei” de Ab existentă
• EVITAREA frecventelor erori întâlnite în practică !!!
Erori în practica antibioticoterapiei
1.ESTE incorectă utilizarea antibioticelor
• în lipsa diagnosticului clinic,
• în orice stare febrilă,
• în “bănuiala unei infecţii”,
• în cursul unui tratament “la întâmplare” sau “pe încercate”,
nefundamentat pe criterii raţionale
febră = infecţie = antibiotice
RAŢIONAMENT GREŞIT !
Erori în practica antibioticoterapiei
2. Utilizare fără a interpreta corect datele
de laborator
• noţiuni elementare de bacteriologie = anul al II-lea
• recoltarea produsului patologic
• efectuarea unor ex. paraclinice elementare (leucogramă, VSH,
radiografie, sumar de urină etc)
• efectuarea de frotiuri (colorate Gram, cu albastru de metilen,
Giemsa etc)
• interpretarea corectă a sensibilităţii la antibiotice (TSA)
• evitarea “tratamentului” unor germeni saprofiţi
Erori în practica antibioticoterapiei
3. Prescriere nejustificată, spre ex. în
• stări febrile neinfecţioase (boli cu mecanism alergic, boli de
colagen, neoplazii etc)
• în boli infecţioase cu agenţi patogeni insensibili la antibiotice
(absurd în “tratamentul” gripei)
• în cazul unor supuraţii colectate neglijând sau temporizând
incizia şi drenajul
Erori în practica antibioticoterapiei
4 (1). Erori în alegerea antibioticelor, prin
• necunoaşterea sau nerespectarea spectrului antimicrobian
• necunoaşterea antagonismului antimicrobian
• necunoaşterea reacţiilor adverse faţă de antibiotice
Erori în practica antibioticoterapiei
4 (2). Erori în alegerea antibioticelor, prin
• nefolosirea antibioticului de elecţie
• utilizarea de antibiotice nedifuzibile în focar
• neconsiderarea situaţiei clinice particulare a unui anumit
pacient
Erori în practica antibioticoterapiei
5. Utilizarea antibioticelor în scop profilactic
• în principiu, trebuie privită cu rezerve
• există situaţii în care antibiotico-profilaxia este utilă şi
recomandabilă
• ideea se poate reţine încă din al doilea an de studiu !
Erori în practica antibioticoterapiei
6. Necorelarea noțiunilor ...
7. Lipsa colaborării ...
Antibioticele şi chimioterapicele antimicrobiene =
• grup de substanţe medicamentoase
• capabile să
• distrugă sau
• blocheze multiplicarea unor microorganisme
Antibioticele şi chimioterapicele antimicrobiene =
• grup de substanţe medicamentoase
• capabile să
• distrugă sau
• blocheze multiplicarea unor microorganisme
implicate etiologic în boli infecţioase / transmisibile.
Au
• acţiune selectivă asupra celulelor
microorganismelor,
• exercitând acţiuni minime asupra celulelor
organismului gazdă.
Aceste substanţe pot fi:
- antibacteriene;
- antivirale;
- antifungice;
- antiparazitare.
Aceste substanţe pot fi:
- antibacteriene;
- antivirale;
- antifungice;
-antiparazitare.
Clasic, în grupa antibioticelor şi chimioterapicelor
au fost incluse şi medicamentele antineoplazice.
Puţină istorie
•1820 chinina
•1926 antimalaricele de sinteză
•1926 Fleming testează Penicilina “in vitro”
•1946 se demonstrează utilitatea practică a
Penicilinei
•1820 chinina
•1926 antimalaricele de sinteză
•1926 Fleming testează Penicilina “in vitro”
•1946 se demonstrează utilitatea practică a
Penicilinei
•1949 nucleul betalactam / betalactamine
•1950 sunt descrise betalactamazele
•1977 se obţin inhibitorilor de betalactamaze
(acid clavulanic, sulbactam, tazobactam)
•1946-1950 “era sulfamidelor”
•1948 apare clasa tetraciclinelor
•1952 apare Eritromicina
•1969 Cotrimoxazolul … (biseptol = Ctx + TMP)
•1979 nucleul carbapenem
•1979-1982 fluorochinolonele (norfloxacina …)
•1982 monobactamii (ex. aztreonam).
Apare vaccinul Salk
A.L. Reinglod : Infectious disease
epidemiology in the 21st Century: Will it be
eradicated or will it reemerge?
Epidemiologic Reviews, 2000, 22,1, 57-62
Există ”granițe” pentru bolile infecțioase?
Carlo Ancelotti, managerul lui Chelsea
Londra, a anunţat, ieri, că atacantul Didier
Drogba suferă de malarie. După ce s-a
crezut că ivorianul are doar un simplu virus,
analizele recente au arătat rezultatul care i-
a speriat pe toţi coechipierii. Din această
cauză, Drogba a fost rezervă în meciul din
weekend, cu FC Liverpool, scor 0-2.
Clasificarea antibioticelor şi chimioterapicelor
a). origine;
b). efectul bacteriostatic sau bactericid;
c). mecanism de acţiune;
d). spectru de acţiune şi
e). structura chimică.
În funcţie de originea, Ab si Ct pot fi
a). Origine biologică elaborate de anumite
microorganisme (antibioticele), ex. penicilina G;
Bacteriocinele …
b). Produşi de semisinteză - pornind de la un
nucleu elaborat de un microorganism, nucleu
care suferă apoi prelucrări chimice (de exemplu
meticilina, o penicilină de semisinteză);
c). Produşi de sinteză chimică integrală
(chimioterapice antiinfecţioase), de exemplu
acidul nalidixic sau sulfamidele (sulfonamidele).
Atenţie la denumire !
În funcţie de efectul lor, Ab si Ct pot fi
Bacteriostatice = efect limitat la oprirea
multiplicării bacteriene (de exemplu
tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina,
clindamicina, sulfamidele etc).
Bactericide = acţiunea duce la distrugerea
bacteriilor (de exemplu penicilinele,
cefalosporinele, aminoglicozidele, rifampicina,
vancomicina etc).
Atenţie la modul de alegere !
În funcţie de mecanismul de acţiune
a). inhibarea sintezei peretelui celular = efect
bactericid (ex. peniciline, cefalosporine,
bacitracină, vancomicină, cicloserină etc);
UDP - ANAM - pentapeptid
BP-P-P - ANAM - pentapeptid
BP-P-P - ANAM - NAGln - pentapeptid
BP-P-P – ANAM - NAGln - pentapeptid - pentaglicină
Peptidoglican - ANAM - NAGln - pentapeptid - pentaglicină
Peptidoglican - ANAM - NAGln
– pentapeptid
– pentaglicină
BP-P
UDP-NAGln
Glicil-ARNt
PeptidoglicanBP-P-P
Pi
BACITRACINA
VANCOMICINA
PENICILINA
PENICILINA
În funcţie de mecanismul de acţiune
a). inhibarea sintezei peretelui celular = efect
bactericid (ex. peniciline, cefalosporine,
bacitracină, vancomicină, cicloserină etc);
b). inhibarea funcţiei membranei celulare = efect
bactericid (ex. polimixine, colistină, imidazoli,
nistatină, amfotericină B etc);
În funcţie de mecanismul de acţiune (2)
c). inhibarea sintezei proteice la nivelul
ribozomilor (ex. aminoglicozide, tetracicline,
cloramfenicol, macrolide, licomicină,
clindamicină etc);
d). inhibarea sintezei acizilor nucleici (ex.
rifampicină, chinolone, sulfamide, trimetoprim,
pirimetamină etc).
În funcţie de spectrul de acţiune
Antibiotice cu spectru “îngust”
-spectru “de tip penicilinic”, active pe bacili
gram-pozitivi, coci gram-pozitivi şi coci gram-
negativi (ex. majoritatea penicilinelor,
macrolidele, lincosamidele etc);
- spectru “de tip streptomicină”, active pe bacili
gram-negativi, coci gram-negativi, coci gram-
pozitivi (ex. aminoglicozidele, polimixinele etc).
În funcţie de spectrul de acţiune (2)
Antibiotice cu spectru “larg”
-active pe bacili gram-pozitivi şi negativi, coci
gram-pozitivi şi negativi.
-active şi pe spirochete, leptospire, rickettsii,
chlamydii, mycoplasme. În acest grup au fost
incluse cloramfenicolul şi tetraciclinele.
Se pot adăuga alte antibiotice, cum ar fi:
penicilinele cu spectru lărgit (ampicilina,
amoxiciclina etc), ureidopenicilinele,
tienamicinele, cefalosporinele din generaţiile II-
IV, unele fluorochinolone, unele sulfamide etc.
Atenţie la modul de utilizare !
În funcţie de structura chimică
1. Antibioticele betalactaminice
- penicilinele naturale (ex. penicilina G);
- aminopenicilinele (ex. ampicilina, amoxicilina);
- penicilinele penicilinazorezistente (ex.
oxacilina, dicloxacilina);
- carboxipenicilinele (ex. carbenicilina,
ticarcilina);
- ureidopenicilinele (ex. azlocilina, piperacilina);
- alte peniciline şi inhibitori de beta-lactamaze
(ex. acid clavulanic + amoxicilină / ticarcilină,
sulbactam + ampicilină, tazobactam +
piperacilină);
În funcţie de structura chimică (2)
Antibioticele betalactaminice
- Cefalosporinele
- generaţia I (ex. cefalotina);
- generaţia a II-a (ex. cefamandola);
- generaţia a III-a (ex. ceftriaxona);
-generaţia a IV-a (ex. cefepima).
- Alte antibiotice beta-lactaminice
- monobactamii (ex. aztreonamul);
- penemii (ex. ritipenemul);
- carbapenemii (ex. imipenenul,
meropenemul, imipenemul + cilastatina).
În funcţie de structura chimică (3)
2. Aminoglicozidele
- streptomicina (un oligozaharid);
- kanamicina, gentamicina, amikacina,
netilmicina etc.
3. Ciclinele (ex. tetraciclina, doxiciclina);
4. Ansamicinele (ex. rifampicina, rifabutina)
5. Macrolidele (ex. eritromicina, claritromicina,
azitromicina)
În funcţie de structura chimică (4)
6. Polipeptidele ciclice (ex. polimixinele,
bacitracina)
7. Antibioticele care nu se încadrează în nici una
din grupele de mai sus
- cloramfenicolul;
- lincosamidele (lincomicina şi clindamicina);
- glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina)
- antibiotice antistaficlococice “de rezervă”
(acidul fusidic) etc.
În funcţie de structura chimică (5)
Chimioterapicele
1. Sulfamidele (sulfonamidele);
2. Cotrimoxazolul (asociere trimetoprin +
sulfametoxazol, denumit de ex. biseptol)
3. Dapsona (diaminodifenilsulfona);
4. Ethambutolul;
În funcţie de structura chimică (6)
Chimioterapicele (2)
5. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN);
6. Chinolonele (ex. acidul nalidixic, ofloxacina,
ciprofloxacina etc);
7. Nitrofuranii (ex. nitrofurantoina);
8. Nitroimidazolii (ex. metronidazolul) etc.
Despre primul colocviu