lucrare audit financiar

5/17/2018 Lucrare Audit Financiar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-audit-financiar 1/17

RAPORT: AUDIT FINANCIAR ŞI SISTEMUL DE CONTABILITATE

ŞI CONTROL INTERN

Numele si prenumele stagiarului :

Adresa stagiarului : BRASOV, B-dul



I. Prezentarea lucrarilor efectuate

1. Audit fianciar

2. Sistemul de contabilitate si control intern

CATEGORIA DE LUCRĂRI: AUDITUL STATUTAR AL SITUAŢIILOR FINANCIARE

TEMA: EXAMINAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

Studiu de caz 1

Partea I

Sunteţi auditori angajaţi ai cabinetului „Great Auditing Business”. Este 31 mai 2000 şi aţi

fost chemat în biroul său de John Gunn un asociat al firmei de audit la care sunteţi

angajaţi. Jane Shine, unul dintre manageri, este de faţă la discuţia dvs. cu asociatul. John

Gunn vă informează că directorul unei companii hoteliere (County Hotel) deschis atât

turiştilor, cât şi oamenilor de afaceri a solicitat firmei dvs. să auditeze situaţiile financiare

ale exerciţiului care se încheie la 31 decembrie 2000. De asemenea, John Gunn vă

comunică faptul că a contactat fostul auditor pentru a se asigura că nu există nici un motivprofesional pentru care ar putea refuza misiunea. Asigurarea a fost primită în scris. După

întâlnire, Jane Shine v-a solicitat să elaboraţi un memorandum de planificare a misiunii de

audit pe baza anexelor la ghidul intern de lucru al firmei, care este în concordanţă cu

normele naţionale şi internaţionale de audit. De asemenea, ea vă informează că în urma

discuţiilor purtate cu clientul, a înţeles că hotelul este suficient de mare pentru a avea un

sistem contabil pus la punct, precum şi personal suficient care să asigure un sistem de

control eficient.

Sarcini:

1. Identificaţi principalele riscuri inerente şi masurile preventive ce ar putea fi introduse

pentru a atenua aceste riscuri.

2. Identificaţi structurile majore de venituri şi cheltuieli ale hotelurilor.

3. Identificaţi rapoartele tipice (surse de informare)/probe pe care le-aţi putea solicita

pentru a vă susţine opinia de audit.



Partea II

Pe baza unui telefon, aţi stabilit o întâlnire cu directorul hotelului şi cu şeful contabil al

acestuia. Pe parcursul întâlnirii, aţi obţinut următoarele informaţii cu privire la activităţile

desfăşurate de clientul dvs.

CazareaHotelul are 60 de camere, a căror clasificare este prezentată în tabelul de mai jos. În

medie, camerele au avut un grad de ocupare de 74% pe o perioadă de 12 luni.

Conducerea este îngrijorată de faptul că în 12 luni tariful de găzduire a scăzut în anul

anterior cu circa 6%. Gradul de ocupare variază pe parcursul anului de la 50% în

lunile de iarnă, la 90% în lunile de primăvară/vară, respectiv începutul toamnei.

Tip camere Nr. Tariful pe

zi

Grad de

ocupareCamere single cu

baie

15 70 75

Camere single cu

duş

10 60 77

Camere single cu

chiuvetă

5 50 81

Total camere single 30Camere duble cu

baie

17 80 70

Camere duble cu

duş

9 70 77

Camere duble cu

chiuvetă

4 60 82

Total camere duble 30Total camere 60 74

În plus faţă de aceste informaţii mai aflaţi următoarele:

•

Fiecare cameră este dotată cu televizor, cafetieră, frigider conţinând băuturi îmbuteliate în sticle şi cutii, halate de duş, presă şi telefon;

• Tarifele de cazare sunt cele indicate în tabelul de mai sus, cu menţiunea că se pot

aplica tarife diferite în următoarele cazuri:

o Tarife speciale pentru week-end şi tarife reduse pentru cazări săptămânale;

o În cazul în care camerele single nu sunt disponibile, camerele duble pot fi

puse la dispoziţie la tariful unei camere single;



o Tarife speciale de sezon.

• Conducerea hotelului intenţionează să amenajeze camere de baie pentru camerele

care sunt dotate numai cu chiuvete. Lucrările de amenajare vor începe în iunie în

cursul exerciţiului curent.

• Contabilul şef vă informează că în anul anterior, veniturile din activitatea de închiriere a camerelor au fost de circa 1,050,000 $.

Restaurant.

Hotelul are un restaurant cu 60 de mese. Conducerea hotelului vă informează că deşi

majoritatea oaspeţilor servesc micul dejun în hotel, gradul de ocupare a restaurantului (de

către oaspeţi) în anul precedent a fost de circa 20% la prânz, respectiv 65% în cursul serii.

Este permis şi accesul în restaurant al persoanelor care nu sunt cazate în hotel.

Conducerea estimează că pragul de rentabilitate pentru activitatea restaurantului este la o

capacitate de utilizare de 55%, însă doreşte o creştere a capacităţii de utilizare a

restaurantului (care a fost de 75% în anul precedent, incluzând oaspeţii şi consumatorii din

afara hotelului). Meniul oferit a fost modificat, iar de curând a fost angajat un bucătar

specializat în prepararea mâncărurilor tradiţionale din regiune. Veniturile din activitatea

restaurantului s-au ridicat la circa 2,400,000 $ în anul precedent, incluzând veniturile din

asigurarea micului dejun. Contabilul şef vă informează că restaurantul reprezintă

componenta de activitate care aduce cel mai mult profit hotelului. Noului meniu i se face

publicitate în presa locală. Unul dintre motivele pentru care conducerea acordă o atenţie

sporită restaurantului, este concurenţa făcută de un hotel din împrejurime, care a finalizat

recent un proiect de modernizare şi a reuşit să atragă o parte din clientelă datorită

restaurantului atractiv pe care l-a amenajat.

Bucătăria

Conducerea hotelului a început să adopte masuri pentru reducerea pierderilor din

bucătărie. Au fost introduse măsuri de control al porţiilor, iar responsabilitatea pentru

aprovizionarea cu produse alimentare a fost recent acordată unui nou şef, subsupravegherea directă a contabilului şef.

Barul

Există trei baruri în hotel care pun la dispoziţia oaspeţilor hotelului şi a clienţilor din afară o

gamă variată de băuturi. Unul din baruri este amplasat în salonul de oaspeţi. Barurile

reprezintă una dintre activităţile foarte profitabile ale hotelului.



Servicii suplimentare

Hotelul oferă servicii suplimentare pentru nunţi, recepţii, întâlniri de afaceri, mese rotunde,

etc.

Sistemul contabil

Hotelul utilizează un sistem contabil computerizat. Compania are o reţea mică decalculatoare achiziţionate cu doi ani în urmă la un cost de 30.000 $.

Calculatoarele sunt distribuite la recepţie, restaurant, baruri, biroul directorului, şi biroul

şefului contabil. Sistemul utilizează un program achiziţionat de la o companie de software

de renume. În afară de administratorul de sistem, şeful contabil pare să aibă suficiente

cunoştinţe de informatică pentru a supraveghea operarea sistemului. Cea mai frecventă şi

importantă înregistrare se face la recepţie, care activează sistemul informatic la sosirea

unui client. Numărul camerei este utilizat pentru înregistrarea tuturor serviciilor utilizate de

către client. Astfel, atunci când clientul serveşte masa la restaurant, numărul camerei este

prezentat pe bonul de masă semnat de client. O procedură importantă de control utilizată

de către restaurant constă în codificarea meniului care are în corespondenţă un fişier de

coduri pe calculator pentru fiecare fel de mâncare din meniu precum şi preţul standard

aferent. Fiecare chelner are un chitanţier şi are obligaţia să întocmească câte patru copii

pentru fiecare chitanţă, dintre care una pentru bucătărie, una pentru casieria restaurantului,

una pentru serviciul de contabilitate şi una o reţine pentru el însuşi. Chelnerii introduc

numărul de comenzi pentru un anumit fel de mâncare la fiecare masă, folosind codurilespecifice pentru fiecare fel de mâncare prevăzut în meniu şi comandat de către client,

precum şi numărul camerei clientului care este găzduit de hotel. Directorul de restaurant

introduce pe calculator detaliile cu privire la toate felurile de mâncare servite în restaurant,

făcând distincţie între cele achitate cash şi cele trecute în contul clientului pentru nota

finală. Banii încasaţi în cash sunt vărsaţi în casieria restaurantului. Cel mai important

instrument de control în activitatea barurilor constă în utilizarea unui sistem automat care

solicită barmanului sa introducă codul băuturilor comandate şi suma încasată, restul de

plată fiind calculat automat de către calculator.

Sarcini:

1. Elaboraţi un memorandum de planificare a activităţii de audit:

o asiguraţi-vă că acordaţi o atenţie adecvată diferitelor domenii de audit;

o asiguraţi-vă că problemele potenţiale au fost identificate;

o memorandumul trebuie să permită o revizuire ulterioară.



2. Întocmiţi bugetul de timp şi tarif necesar misiunii de audit, pe baza informaţiilor

suplimentare prezentate mai jos:

o Audit interimar – 2 săptămâni pentru verificarea modului de funcţionare a

sistemelor şi tranzacţiilor (1 auditor –senior + 2 asistenţi);

o

Examinarea finală – 2 săptămâni pentru pregătirea şi elaborarea lucrărilor finale(1 auditor – senior + 1 asistent);

o Bugetul de timp alocat de asociat şi manager este de 2,5%, respectiv 7,5% din

timpul total utilizat de auditorii seniori şi asistenţi;

o Auditorul specializat pe probleme de informatică va petrece două zile lucrătoare

la sediul clientului a câte 8 ore pe zi (la un tarif orar de 75 $/oră) pe parcursul

auditului interimar;

o Un membru al departamentului fiscal va petrece două zile lucrătoare la client la

un tarif de 70 $/oră, ca auditor fiscal;

o Alte tarife orare necesare pentru calculul bugetului sunt:

• Asociat 100 $;

• Managerul 75 $;

• Auditori seniori 50 $;

• Asistenţi 40 $.

Bibliografie:

Laurenţiu Dobroţeanu, Camelia Liliana Dobroţeanu, Audit – concepte şi practici –

abordare naţională şi internaţională, Editura Economică, 2002.

Organizarea auditului şi controlului intern al întreprinderii

Organizarea şi planificarea contabilităţii unei întreprinderi



Societatea Alfa desfăşoară 3 tipuri de activităţi:

- vinde aparate electro-menajere;

- vinde şi instalează bucătării echipate;

- prestează servicii de întreţinere şi depanare.

Proceduri administrative şi contabile:

Comenzile pentru aparatele electro-menajere sunt efectuate către furnizori de directorul

comercial, în cadrul programelor anuale negociate la începutul fiecărui an. Aparatele sunt

livrate direct în depozit; fiecare recepţie este însoţită de un bon de livrare al furnizorului; pe

acesta magazinerul trece data recepţiei şi-l păstrează. Există fişe de stoc cantitative pentru

fiecare tip de aparat; în momentul recepţiei, magazinerul înscrie numărul de aparate

recepţionate în fişă.

Facturile primite de la furnizori sunt transmise directorului comercial care le verifică

în ceea ce priveşte preţul şi cantitatea comandate, le transmite apoi magazinerului care

trece mărfurile primite; facturile se reîntorc la directorul comercial care trece menţiunea

„bun de plată” şi le trimite la serviciul contabil.

Contabilul le înregistrează în jurnalul pentru achiziţii şi le clasează în vederea plăţii

lor ulterioare.

Comenzile de la clienţi sunt primite de reprezentanţii de vânzări, sunt întocmite în 3

exemplare numerotate – un exemplar rămâne la client, celelalte 2 sunt trimise la serviciulcomercial. Aici sunt trecute într-o situaţie statistică şi trimise magazinerului care le înscrie

în planificarea livrărilor. Expedierile sunt efectuate de transportori independenţi . Fiecare

expediţie generează un bon de livrare numerotat întocmit în 3 exemplare: unul pentru

transportor, unul pentru magaziner, unul pentru facturare. Magazinerul trece apoi ieşirile în

fişa de stoc.

La sfârşitul anului, magazinerul efectuează un inventar fizic complet al stocului,

rectifică fişele de stoc dacă este necesar şi trimite apoi lista de inventariere la contabilitate.

Dublele bonurilor de livrare destinate facturării sunt trimise la contabilitate o dată pe

săptămână. Facturile sunt întocmite în 3 exemplare şi datate cu ziua întocmirii lor. Un

exemplar este trimis clientului, al doilea la care se ataşează bonul de livrare este clasat în

dosarul clientului, iar al treilea ajunge la contabilitate – vânzări unde se trece într-o ciornă a

vânzărilor tip borderou în 2 exemplare, din care unul detaşabil. Contabilitatea este ţinută de

o altă firmă, căreia îi sunt trimise o dată pe lună aceste ciorne şi jurnalul de plăţi. Firma ţine



jurnalul vânzărilor, întocmeşte conturile individuale ale clienţilor şi balanţa lunară a

conturilor.

Clienţii plătesc cu întârzieri de 2-4 luni, uneori cu acordul serviciului comercial. O

dată la 3 luni, la contabilitate sunt verificate întârzierile de plată ale clienţilor şi în caz de

decalaje importante sunt trimise note serviciului comercial pentru ca reprezentanţii să facăreclamaţii.

În ceea ce priveşte piesele de schimb, comenzile către furnizori sunt efectuate de

directorul tehnic, la cererea şefului de magazie. Recepţiile sunt înscrise cronologic de şeful

de magazie pe un caiet care îi serveşte apoi la controlul cantităţilor facturate de furnizor.

Nu se ţine un inventar permanent în această magazie în care sunt aduse şi piesele

recuperate de la clienţi.

Cererile clienţilor sunt primite telefonic, se întocmeşte un bon de depanare care este

trimis şefului departamentului de întreţinere. Acesta face programul tehnicienilor în funcţie

de disponibilităţi. În fiecare dimineaţă, tehnicienii îşi ridică ordinele de lucru precum şi

piesele necesare. Aceste piese sunt luate fără nici un document. A doua zi sunt aduse

piesele nefolosite sau recuperate de la clienţi.

La sfârşitul anului, stocul final este determinat astfel:

Stoc iniţial

+ achiziţii- costul pieselor vândute (40%)

= stoc final

Pentru fiecare depanare, tehnicienii întocmesc facturi care nu sunt numerotate; ei

facturează timpul, deplasarea şi piesele consumate. De regulă încasează pe loc

contravaloarea pe care o depun a doua zi în casierie, cu dubla facturilor emise.

Se cere: Întocmiţi o analiză asupra modului de organizare a contabilităţii şi a controlului

intern, insistând asupra riscurilor care rezultă şi asupra inexactitudinilor contabile care pot

să rezulte.

Tema 1 – partea I



1.Identificaţi principalele riscuri inerente şi masurile preventive ce ar putea fi

introduse pentru a atenua aceste riscuri.

Vom grupa riscurile inerente avand in vedere ce element patrimonial ar putea afecta si

cum, si astfel vom avea :

Riscuri inerente - l egate de imobilizarile corporale mobile care incorporeaza valori mari

dar care implica un risc semnificativ de pierdere, furt, distrugere ( televizoare, frigidere de

camera). Masurile care se impun sunt asigurarea securitati activelor imobilizate care

apartin sau care sunt detinute de companie. Controlul se poate face pe baza numarului de

inventar unic ce este alocat fiecarui activ imobilizat.

-stocuri Hotelul este mare de unde rezulta ca volumul

tranzactiilor privind achizitiea de produse si vanzarea lor sub forma prelucrata sau este

sunt in general ridicat de unde creste aparitia riscului de erori in conturi. Deasemenea

tinand cont ca stocurile pot fi depozitate in locuri diferite apara dificultate atat in realizarea

controlului acestora cat si in prevenirea furtului sau degradari fizice. Este foarte important

daca momentul transferului dreptului de proprietate coincide cu momentul transferului

propriu-zis al produselor si daca evidenta acestora este clara si corecta . Se impune cadepozitarea si pastrarea sa se faca in conditii de securitate si care sa previna deteriorarea

si distrugerea lor si sa permita accesul la produse si identificarea lor.este important in

acelasi timp ca controlul sa fie stict asupra intrarilor si iesirilor din magazie si sa se faca

numai pe baza de documente autorizate corespunzator.

-creantele comerciale Risurile care pot aparea pot fi legate de faptul ca

la receptie sunt angajete persoane noi care nu au experienta, situatie in care greselile pot fi

mai frecvente ; daca se fac rezervari pe credit si clientii nu sunt cunoscuti si nu se pot afla

informatii despre ei in vederea formarii unei opinii cat mai fidele despre client. Masurile

care se impun sunt instruirea in prealabil a personalului nou angajat pentru a evita riscul ce

decurge de aici ; constituirea unui sistem de rezervare pe credit care sa permita asigaurari

in cazul in care clientul nu respecta conditiile stabilite initial.

-obligatiile comerciale Un element de risc ar fi tranzactiile noi legate de

achizitionarea de produse noi de la aceeasi furnizori sau produse similare de la furnizori



noicare pot fi de aceeasi calitate sau de ocalitate inferioara, pot avea raportul calitate –prêt

mai slab decat al produselor utilizate pana atunci.un alt element de risc ar fi neachitarea in

termen a obligatiilor comerciale.masurile ce se impun sunt de studierea atat a produselor

cat si a furnizorilor inainte de incheierea tranzactiei ; analiza permanenta a facturilor de la

furnizori pentru a nu depasi termenul de plata si pentru a nu ramane facturile neachitatefapt ce ar putea duce la blocarea livrarilor de la furnizorul respectiv ; elaborarea unui buget

de incasari si plati pentru a putea face planificarea platilor la furnizori.

2. Identificaţi structurile majore de venituri şi cheltuieli ale hotelurilor.

Cheltuieli majore aferente activitatii hoteliere sunt :

⇒ Cheltuielile cu materiile prime necesare la prepararea produselor de

alimentatie publica

⇒ Cheltuielile cu produsele destinate revanzarii in bar

⇒ Cheltuielile cu telefoanele

⇒ Cheltuielile cu energia electrica

⇒ Cheltuielile de termoficare

⇒ Cheltuielile cu apa

⇒ Cheltuielile privind amortizarea imobilizarilor corporale

⇒ Cheltuieli privind amortizarea obiectelor de inventar

⇒ Cheltuielile cu salariile angajatilor

⇒ Cheltuieli cu impozite si taxe datorate statului.

Venitur ile majore aferente activitatii unui hotel sunt :

o Venituri din inchirierea camerelor

o Venituri din servicii auxiliare ( facilitati suplimentare fata de standard)

o Venituri din activitatea barului

o Venituri din activitatea restaurantului.

3. Identificaţi rapoartele tipice (surse de informare)/probe pe care le-aţi putea

solicita pentru a vă susţine opinia de audit.



Probele de audit insumeaza toate informatiile pe care se va baza opinia de audit.

Probele de audit cuprind :

1) documente primare si contabile : facturi, contracte, procese-verbale, corespondenta,

discutii cu angajatii, Registrul-jurnal, balanta de verificare, alte registre contabile,situatiile finaciare la 31.12.2000,

2) informatii colaterale : pot fi obtinute atat din interiorul entitatii auditate cat si din

exteriorul ei si acestea vin in sprijinul credibilitatii informatiilor contabile( politici

contabile),disponibilitatea finatarii, rata inflatiei, politici guvernamentale, cursul

valutar, tipul entitatii, proprietarii, structura organizatorica, obiective manageriale si

planuri strategice.

3) probe de audit intern, care permit colectarea de informatii legate de conducerea

firmei, de angajati, pentru a putea determina credibilitatea lor in conditiile in care se

stie ca sistemul contabil este pus la punct si personalul este suficient pentru a

asigura un sistem de control eficient.

4) Probe de audit extern sunt probele care vin in sprijinul probelor de audit intern si

care provin de la parteneri de afaceri, de la banci, date provenite de la auditorul

anterior, studii statistice legate de pozitia pe piata (daca acestea exista),

concurenta, implicatiile mediului politic in acitivitatea firmei, implicatiile fiscalitatii.

Probele de audit trebuie sa fie sufuciente si adecvate pentru ca auditorul sa poata saemita concluzii rezonabile pe care sa se bazeze opinia de audit.

Tema 1- partea II

1. Elaboraţi un memorandum de planificare a activităţii de audit:

o asiguraţi-vă că acordaţi o atenţie adecvată diferitelor domenii de audit;

o asiguraţi-vă că problemele potenţiale au fost identificate;



o memorandumul trebuie să permită o revizuire ulterioară.

Planificarea activitatii de audit:

In vederea planificarii activitatii de audit sunt necesare cateva activitati pregatitoare

cum ar fi : cunoasterea firmei County Hotel, colectarea informatiilor despre firma,

actualizarea fondului de cunostinte despre firma, evaluarea preliminara a riscului deaudit. Daca in urma activitatilor pregatitoare misiunea este acceptata se eleboreaza

o scrisoare de acceptare a misiunii care va cuprinde printre altele si tariful care va fi

perceput pentru executarea misiunii de audi, tarif care trebuie sa fie fundamentat

foarte riguros. In urma activitatii de audit premergatoare se poate stabili strategia

generala de audit.

Aspectele ce trebuie luate in considerare la eleborarea planului de audit sunt :

• Conditiile economice in general si cele specifice ramurii de activitate

hoteliarain particularcu punerea accentului pe cunoasterea particularitatilor

politicilor si procedurilor practicate in cadrul hotelului.

• Intelegerea sistemului contabil si de control intern pentru aputea aprecia

eficienta si eficacitatea functionarii acestora

• Riscul de audit si pragul de semnificatie preliminar ; evaluarea preliminara a

riscurilor de control si inerente, stabilirea domeniilor semnificative de audit si

identificarea problemelor cheie. Domeniile semnificative sunt :

Auditul situatiile financiare anuale

Analiza situatiilor finaciare de la 31.12.2000, analiza ce permite exprimarea unie

opinii cu privire la profitabilitatea firmei, solvabilitate si eficienta. Pornind de la

situatiile finaciare de la 31.12.2000 putem vedea daca ceva nu este foarte clar si

sa incepem o cercetare mai amanuntita vom verifica inregistrarile contabile

ajungand chiar la documentele pimare daca este cazul. Vom studia politicile

contabile privind amortizarea; calculul costului materiilor prime, a materialelor si

a marfurilor; politici de pret utilizate. Se va avea in vedere respectarea legislatieiin viguare. Problemele ce pot aparea pot fi legate de lipsa continuitatii politicilor

contabile, erori in completarea documentelor primare, erori in inregistrarile

contabile.

Auditul de conformitate care consta in stabilirea nivelului de respectare a

politicilor stabilite a codurilor si normelor in viguare cu privire la stabilirea

tarifelor, politici de pret calculul costurilor, realizarea inventarierii calculul



amortizarii.problemele care pot aparea pot fi legate de stabilirea unei metode de

amortizare care sa nu fie in conformitate cu legislatia in viguare, utilizarea mai

multor metode pentru stabilirea costurilor in cadrul aceluiasi exercitiu financiar,

finalizarea inventarierii sa nu fie inregistrata in contabilitate corespunzator cu

plusurile si minusurile stabilite in urma inventarierii. Auditul operational presupune stabilirea obiectivelor ce decurg din analizele

anterioare ce pot fi puse in aplicarea in ce priveste activitatea de cazare,

activitatea restaurantului, a barului, a bucatariei, servicii suplimentare acordate,

servicii de control. Problemele care pot aparea sunt legate de claritatea

informatiilor obtinute anterior care pot duce la stabilirea unor obiective care pot

sau nu sa fie puse in practica.

Tote cele trei domenii sunt legate de auditul intern. Pentru a putea situa hotelul

in contextul mediului de afaceri exterior firmei sunt necesare situatii financiare

emise de catre banca pentru a vedea care este imaginea financiara a firmei din

analiza bancii. Pentru a vedea care este pozitia firmei in cadrul pietei unde

activeaza trebuie enalizata relatia hotelului cu partenerii de afaceri, cu

concurenta, sa se analizeze care sunt punctele tari si care sunt punctele slabe

atat ale concurentei cat si ale hotelului.problemela care pot aparea in acest

domeniu sunt legate de sursa de informatie care poate fi subiectiva favorizand

firma analizata si in aceasta situatie se va porni in stabilirea obiectivelor avand invedere date care ascund unele neajunsuri ale firmei aparand riscul ca in mijlocul

realizarii obiectivelor propuse sa nu mai existe cadrul adecvat ducerii la

indeplinire a acestora. Deasemenea nu este indicata ca situatia sa prezinte intr-

o lumina favorabila concurenta cand realitatea este alta deorece deasemenea nu

se va putea stabili un obiectiv care sa se poata incadra in cadrul real al firmei si

al mediului de afaceri.

•

Natura, durata si intinderea procedurilor de audit care urmeaza afi puse inpractica.

• Coordonarea, indrumarea, supervizarea si revizuirea lucrarilor de audit



4. Întocmiţi bugetul de timp şi tarif necesar misiunii de audit, pe baza informaţiilor

suplimentare prezentate mai jos:

o

Audit interimar – 2 săptămâni pentru verificarea modului de funcţionare asistemelor şi tranzacţiilor (1 auditor –senior + 2 asistenţi);

o Examinarea finală – 2 săptămâni pentru pregătirea şi elaborarea lucrărilor finale

(1 auditor – senior + 1 asistent);

o Bugetul de timp alocat de asociat şi manager este de 2,5%, respectiv 7,5% din

timpul total utilizat de auditorii seniori şi asistenţi;

o Auditorul specializat pe probleme de informatică va petrece două zile lucrătoare

la sediul clientului a câte 8 ore pe zi (la un tarif orar de 75 $/oră) pe parcursul

auditului interimar;

o Un membru al departamentului fiscal va petrece două zile lucrătoare la client la

un tarif de 70 $/oră, ca auditor fiscal;

o Alte tarife orare necesare pentru calculul bugetului sunt:

• Asociat 100 $;

• Managerul 75 $;

• Auditori seniori 50 $;

• Asistenţi 40 $.

I. Timp de lucru audit intermediar = 8x5x2x3=240 ore

II.Timp de lucru examinare finala=8x2x5x2=160 ore

Total timp I+II=400 ore

Timp asociat =400x2.5%=10 ore

Timp manager=400x7.5%=30 ore

Timp auditor specializat=8x2x4=64 ore

Timp membru departament fiscal= 8x2=16 ore

Total timp=520 ore



timp lucrat/ore

tarif/or

a total tarif/$auditul intermediar senior 80 50 4,000

asistent 80 40 3,200asistent 80 40 3,200

total I 240 10,400examinarea finala senior 80 50 4,000

asistent 80 40 3,200total II 160 7,200

asociat manager 10 100 1,000manager 30 75 2,250

total III 40 3,250auditorul specializat 64 75 4,800

total IV 64 4,800 departamentul fiscal 16 70 1,120total V 16 1,120total buget de timp si tarif 520 26,770

Tema II

Întocmiţi o analiză asupra modului de organizare a contabilităţii şi a controlului

intern, insistând asupra riscurilor care rezultă şi asupra inexactitudinilor contabile care pot

să rezulte.

In ce priveste fatul ca comenzile sunt efectuate de directorul comercial se impune a

adauga ca acesta ar tebiu sa tina cont si de parera magazinerului deoarece le intra in

contact direct cu miscarea produselor.legat de fatul ca produsele sunt livrate direct in

depozit si sunt receptionate pe baza bonului de livrare trebuie sa observam ca nu se



face nici o precizare legata de factura care ar putea sa contina alte informatii decat

bonul de livrare al furnizorului si de aici vor aparea neconcordate intre depozit si

contabilitate. Erorile pot fi depistate dar mai tarziu cand directorul comercial trimite

factura primita de la furnizor magazinerului. In ce priveste evidenta tinuta de magaziner

prin iregistratea operatiunilor in momentul efectuarii lor in fisa de magazie a produsuluieste un lucru bun deaorece se reduce riscul aparitiei de neconcordante intre stocul

faptic si cel scriptic datorat operarii.

Faptul ca transportul produselor se face de catre transportori independenti impune

luarea unor masuri de securitate astfel incat marfa sa nu fie sustrasa de catre acestia.

Inventarierea se face in prezenta unei comisii de inventariere. La inventariere poate

asista si magazinerul dar nu poate participa activ la realizarea lui, el poate da lamuriri

doar in ce priveste identificarea produselor, nu poate efectua numararea lor deoarece

poate sa ascunda unele neconcordante intre stocul scriptic si stocul faptic care ar fi in

defavoarea lui si care ar impune imputarea lor catre magaziner.

Facturarea marfurilor iesite facandu-se o data pe saptamana nu se poate avea o

imagine fidela in orice moment asupra vanzarilor, pe de alta parte se pot pierde si nu

vor fi inregistrate pe borderoul vanzarilor. Se poate intampla deasemenea ca cel care

intocmeste borderoul de vanzari sa omita facturi si astfel situatia care ajunge o data pe

luna la firma de contabilitate sa nu fie completa si chiar poate contine erori. Nu se

precizeaza daca alaturi de borderoul de vanzari se trimit firmei de contabilitate sifacturile pentru a putea verifica corectitudinea inregistrarii in borderou. Faptul ca sunt

acceptate ca incasarile sa intarzie si chiar destul de mull este un lucru negativ in ce

priveste partea financiara a firmei pentru ca daca clientii platesc cu intarziere platile la

furnizori nu pot fi facute in termen si pot aduce dupa ele penalizari pentru intarziere la

plata sau chiar pierderea unor afaceri care aduceau profit firmei.

In ce priveste piesele de schimb evidenta acestora este defectuoasa deoarece

intrarile de piese recuperate de la clienti nu sunt evidentiate.cererile clientilor facandu-

se telefonic pot aparea neconcordante intre ceea ce cere clientul si ceea ce i se da si

de aici se pot strica relatiile de colaborare, se pot pierde clineti cu o pondere mare in

cifra de afaceri si asfel profitul poste scadea considerabil.

La departamentul intretinere lucrurile stau cel mai rau deorece circuitul

documentelor ce insotesc miscarea pieselor este inexistent, fapt ce poate duce la

sustrageri si la erori in contabilizarea lor.



Facturile sunt documente cu regim special si trebuie numerotate pentru a putea fi

verificate existenta lor in ordine numerica si cronologica pentru a nu omite nici o factura

de la inregistrarea in contabilitate, pentru a avea o imagine clara si exacta a activitatii in

acest sector. Documentul pe baza caruia se fac incasarile este chitanta sau bonul de la

casa de marcat, deci factura nu poate consitui document justificativ pentru incasarea denumerar.

Pe ansamblu exista mai multe inexactitati in ce priveste circuitul documentelor,

intocmirea documentelor, respectarea legislatiei in viguare cu privire la validitatea

documentelor justificative( facturi, chitante), a realizarii inventarierii. Ca urmare a

neconcordantelor care provin din intocmirea documentelor primare si a faptului ca in

unele cazuri nu se pot face verificari care sa duca la depistarea erorilor si la evitarea

inregistrarii lor in ciontabilitate situatiile contabile pot contine erori considerabile.

Deasemenea se poate observa in unele sectoare lipsa unui control stric asupra

stocurillor, fapt ce poate cauza sustragerea unor produse.

Deci trebuie revizuit circuitul documentelor, documentele necesare a se intocmi in

diferite situatii, modalitatea de inventariere, persoanele care au o raspundere fata de un

anumit element al activitatii firmei.

lucrare audit financiar

Documents