lucr stag - an i semi acces 2012 ec (30)-2

LUCRARE DE STAGIU – ANUL I (ex.acces 2012)SEMESTRUL I de stagiu

Semestrul I 2013 (experti contabili)

GRUPA I – Categoria I – Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. (27.) O societate achizitioneaza de la furmizori marfuri conform facturii: pret de cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 24%. Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare şi formulele contabile de achizitia şi vanzarea marfurilor.

Raspuns: Acte normative utilizate: Ordinul 3055/2009Reducerile de preţ acordate clienţilor sau primite de la furnizori sunt reglementate din

punct de vedere contabil, de ordinul 3055/2009, în vigoare de la 01.01.2010.Conform normativului, la articolul 51 se stipulează:

- Reducerile comerciale acordate de furnizor si înscrise pe factura de achizitie ajustează în sensul reducerii costului de achizitie al bunurilor. - Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidentiază distinct încontabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate” ), pe seama conturilor de terti.- Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretuluide vânzare;

b) remizele - se primesc în cazul vânzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential;

c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, în decursul unei perioade determinate.

Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. -Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 “Venituri din sconturi obtinute”).

La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

A. REDUCERI COMERCIALE PRIMITE :

I. Reducerile se acorda odata cu facturarea

Explicatii Valoare TVA1

Valoarea bruta a marfurilor achizitionate 1.000,00 240

2 Rabatul pentru defectele de calitate 2 % -20,00 -2,4

34

1 -2 Remiza 1 ( 980 lei * 3 % )

980,00-29,40 -7,06

56

Net comercial 3-4Scont decontare ( 950,60 * 1 % )

950,60-9,50

228,14-2,28

1

http://cristina.bede.ro/2010/02/contul-709-reduceri-comerciale-acordate/

7 Net financiar 5 – 6 941,10 225,86

8 Total factura 1.166,96a) Inregistrarea facturii de achizitie

% = 401 1 176,46 lei 371 Furnizori 950.60 leiMarfuri 4426 225.86 leiTVA deductibila

401 = 767 9,5Furnizori Venituri din sconturi

b) Plata facturii, mai putin scontul primit 401 = 5121 1.166,96 leiFurnizori Conturi la banci in lei

c) Inregistrarea adaosului comercial 20 % ( 950.60 * 20% = 190.12 lei )

371 = % 378 190.12 leiMarfuri Diferente de pret la marfuri . 4428 273,78 lei tva nexigibil

( NIR=950,6x1,2x1,24=1414,501414,50-950,6-273,78TVA=190,12)

d) Inregistrarea facturii de vanzare

4111 % 1414,50 leiClienti 707 1140.72 lei

Venituri din vanzarea marfurilor4427 273,78 lei

TVA colectata

e) Descarcarea de gestiune

% = 371 1414,50 lei607 Marfuri 950.60 lei

Cheltuieli privind marfurile378 190,12

Diferente de pret la marfuri4428 273,78

2

tva neexigibil II. Reducerile se acorda ulterior facturarii.

a) Inregistrarea facturii de achizitie

% = 401 1.240.00 lei371 Furnizori 1.000.00 lei Marfuri4426 240.00 leiTVA deductibila371 = 378 200 leiMarfuri Diferente de pret la marfuri . 4428 288 lei tva nexigibil

( NIR=1000x1,2x1,24=14881488 - 1000- 288TVA=200

b) Reducerile calculate ulterior datei facturarii si regularizarea TVA aferenta.Pentru reducerea comerciala:

% = 609 9,4 lei 401 Reduceri comerciale primite Fz 4426 = 401 - 11,86 lei (4,8+7,06)

Tva ded Furnizori

SiPentru reducerea financiara:

401 = 767 9,54426 = 401 - 2,28

c) Plata facturii, mai putin scontul primit. ( daca se plaeste ulterior)

401 = 5121 1166,96 leiFurnizori

d) Inregistrarea facturii de vanzare

4111 = % 1488 lei Clienti 707 1200 lei Venituri din vanzarea marfurilor

4427 288 lei TVA colectata

3

f ) Descarcarea de gestiune

% = 371 1488 lei607 Marfuri

Cheltuieli privind marfurile 1000 378 200 leiDiferente de pret la marfuri

4428 288

B. REDUCERI COMERCIALE ACORDATE = inregistrarile de la furnizor

I. Reducerile se acorda odata cu facturarea

a) Vanzarea cu reduceri comerciale si fianciare facturate:

411 = % 1176,46 707 950,60 4427 225,86667 = 411 9,5

Scaderea gestiunii607 = 371 la cost

II. Reducerile se acorda ulterior facturarii.

411 = % 1240 707 1000 4427 240

607 = 371 la cost

Factura ulterioara:

709 = 411 49,4411 = 4427 -11,86Si667 = 411 9,5411 = 4427 - 2,28

2. (49.) Întreprinderea Alfa deţine o clădire evaluată la valoarea justă de 120.000

lei, amortizare cumulată 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia să vândă clădirea în anul N+1. Ca urmare activul va fi

4

reclasificat în categoria stocurilor de mărfuri. La 31.12.N se estimează că valoarea realizabilă netă a acestui stoc este de 75.000 lei. Se cere: a) să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b) să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N.

Raspuns:

Acte normative utilizate:Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene. Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:

153. - (1) Atunci când exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, în sensul ca aceasta urmeaza a fi îmbunatatita în perspectiva vânzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, în contabilitate se înregistreaza transferul activului din categoria imobilizari corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistreaza la valoareanea amortizata a imobilizarii.Daca imobilizarea corporala a fost reevaluata, concomitent cu reclasificarea activului se procedeaza la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

- înregistrarile contabile aferente exercitiului N, sunt:

a) Reclasificarea cladirii in categoria stocurilor :

% = 212 120.000,00 lei Constructii

2812 Amortizarea constructiilor 30.000,000 lei 371 Marfuri 90.000,00 lei

b) Realizarea rezervei din reevaluare

105 = 1065 10.000 leiRezerve din reevaluare Rezerve reprezentand surplusul realizat

Din rezerve din reevaluare

c) Ajustarea pentru deprecierea cladirii destinata vanzarii ( Valoarea realizabila neta = 75 000 => 90000-75000=15000 )

6814 = 397.01 15.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind Ajustarea valorii cladirilorajustarile pentru deprecierea destinate vanzariiactivelor circulante

3. (51.) Întreprinderea Alfa vinde societăţii mamă un stoc de marfă la preţul de 100.000 lei cu opţiunea de a-l putea răscumpăra după 12 luni.

5

Se cere: a) să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării

acestui caz; b) să se prezinte înregistrările contabile dacă opţiunea de răscumpărare este sau

nu exercitată.

Raspuns:

Acte normative utilizate:a) Procedurile de consolidare prezentate in Ordinul 3055/2009 prevăd la punctul 30 ca activele si datoriile entităţilor incluse in consolidare/S se incorporează in totalitate în bilanţul consolidat, prin insumarea elementelor similare. Punctul 40 detaliază operaţiunile ce trebuie efectuate înainte de consolidarea propriu-zisa:- Situaţiile financiare anuale consolidate prezintă activele, datoriile, poziţia financiara si profiturile sau pierderile entităţilor incluse in consolidare, ca si cum acestea ar fi o singura entitate, In special:a) datoriile si creanţele dintre entităţile incluse in consolidare se elimina din situaţiile financiare anuale consolidate;b) veniturile si cheltuielile aferente tranzacţiilor dintre entităţile incluse in consolidare se elimina din situaţiile financiare anuale consolidate;c) dacă profiturile si pierderile rezultate din tranzacţiile efectuate intre entităţile incluse în consolidare sunt luate in calcul la determinarea valorii contabile a activelor, acestea se elimina din situaţiile financiare anuale consolidate.De asemenea, dividendele interne sunt eliminate în totalitate.Eliminarea din SFAC a datoriilor si creanţelor dintre entităţi se refera la acele operaţiuni reciproce intre entităţi, care trebuie eliminate tocmai pentru a nu se dubla in SFAC. De exemplu, daca societatea A deţine o creanţa de 100 RON asupra societăţii B, aceasta din urma va avea in conturile individuale o datorie către A in suma de 100 RON. In vederea consolidării, aceasta tranzacţie reciproca va trebui eliminata pentru ca SFAC sa reflecte doar tranzacţiile cu terţe parti, nu si cele intre entităţile ce intra in perimetrul deconsolidare. Pe acelaşi principiu se elimina si veniturile, cheltuielile, profiturile/pierderile aferente tranzacţiilor reciproce, precum si dividendele interne.Principalele creanţe si datorii intra-grup sunt cele comerciale, iar la consolidare acestea trebuie eliminate.Alte operaţiuni de eliminare a creanţelor si datoriilor intra-grup se refera la:| 1) Eliminarea profiturilor si pierderilor nerealizate rezultate din transferurile de stocuri in interiorul grupului;2) Eliminarea profiturilor si pierderilor nerealizate rezultate din transferurile de active fixe in interiorul grupului;3) Eliminarea efectelor utilizării de politici contabile diferite de către societăţile din cadrul grupului, întreprinderea „Alfa" are o creanţa comerciala asupra societăţii mame in valoare de 100000 lei.Eliminarea conturilor sau valorilor reciproce. Operaţiuni reciproce sunt acele tranzacţii desfăşurate in cadrul grupului, de genul acordarea de împrumuturi intre societatea mama si filiale, cumpărări – vânzări de bunuri intre societatea mama si filiale, etc. Aceste operaţiuni se elimina.Eliminarea rezultatelor interne grupului. In cazul în care avem operaţiuni reciproce de genul celor menţionate anterior, rezultatele interne, se elimina in mod corespunzător, după caz.

6

De exemplu: Societatea mama a vândut marfa unei filiale a sa. La momentul consolidării, filiala are în stoc marfa cumpărata de la societatea mama. Prin urmare, in acel stoc avem un rezultat intern si trebuie eliminate.

b) Inregistrari contabile :

Societatea Alfa vinde firmei Mama Stoc marfa 100 000

Societatea Fiica Societatea MamaVanzarea

a) 461 M = 707 100 000 371 = 401 F 100 000(451M) (451 F )607 = 371 100 000

Obtiune rascumparare b) 461 M = 707 - 100 000 371 = 401 F - 100 000 607 = 371 - 100 000

S-au anulat deci ca operatiuni.

in bilantul de CONSILIDARE – la firma Mama

a) Se fac operatiuni de eliminare – NUMAI IN varianta (a) fara rascumparare .

401 F = 461 M 100.000

121 = 607 100.000

707 = 121 100.000

b) Nu sunt modificari .

4. (53.) Întreprinderea Alfa majorează capitalul social prin aport în natură. Aportul constă într-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data vărsării aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 100 lei. Se cere: a) să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b) să se prezinte înregistrările contabile.

7

Raspuns:

Acte normative : O.M.F.P. 3055/2009

244 - (1) Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu.(2) Câştigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii (acţiuni, părţi sociale) nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de operaţiuni este recunoscută direct în capitalurile proprii şi se prezintă distinct în bilanţ, respectiv Situaţia modificărilor capitalului propriu, astfel:- câştigurile sunt reflectate în contul 141 "Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii";- pierderile sunt reflectate în contul 149 "Pierderi legate de emiterea,răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii".(3) Nu reprezintă câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii, diferenţele de curs valutar dintre momentul subscrierii acţiunilor si momentul vărsării contravalorii acestora, acestea fiind recunoscute la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.(4) Câştigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare, respectiv între valoarea nominală a instrumentelor anulate şi valoarea lor de răscumpărare.(5) Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de vânzare, respectiv între valoarea de răscumpărare a instrumentelor anulate şi valoarealor nominală.(6) Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct în capitalurile proprii (cont 149 "Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii") atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor că imobilizări H necorporale (cont 201 "Cheltuieli de constituire"). (7) Soldul creditor al contului 141 "Câştiguri legate de vânzarea său anularea instrumentelor de capitaluri proprii", respectiv soldul debitor al contului 149 "Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anulareainstrumentelor de capitaluri proprii", poate majora, respectiv diminua, suma altor rezerve(cont 1068 "Alte rezerve").(8) în notele explicative trebuie cuprinse informaţii referitoare la operaţiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entităţii. deci:Diferenţele de curs valutar recunoscute între momentul subscrierii acţiunilor şi ce[ ai vărsării contravalorii acestora reprezintă venituri sau cheltuieli financiare si (câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea; vânzarea, dedarea sau anularea instrumentelor de capital propriu (acestea nu se înregistrează in ct 149 sau ct 141) Punctul 85) din O.M.F.P. 3055/2009 inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social subscris in valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de BNR din data subscrierii. Diferentele de curs valutar intre cursul la data subscrierii si cursul de la data varsarii capitalului sacial in valuta se inregisrtreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar.

Teren valoare = 10 000 Euro x 4,5 lei / euro la subscriere = 45 000 lei

8

CS, VN : 100 lei / act NR act = 45 000 : 100 = 450 actiuni

456 = 1011 45 000 subscriere (10 000 euro x 5) 50000 211 = 456 45000 ( 10000 euro x 4,5 )

765 5000 1011 = 1012 45000

5. (60.) Societatea Alfa la 31 decembrie N detine o cladire pe care intentioneaza sa o cedeze. Cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator. Societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare. Valoarea de intrare a cladirii este de 100.000 lei iar amortizarea cumulate 20.000 lei.

Situatia a) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 120.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.

Situatia b) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 82.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.

Situatia c) Activul prezentat la punctual b) nu a fost vandut pana la sfarsitul exercitiului financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaza valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vanzarii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei.

Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei situatii.

I.F.R.S 5Obiectiv = prescrie tratamentul contabil pentru evaluarea si prezentarea activelor

imobilizate detinute pentru a fi vandute si activitati intrerupte.Activitate intrerupta = o componenta a unei entitati care a fost fie clasificata ca

detinuta pentru vanzare si care : - reprezinta un segment major al afacerii,

- face parte dintr-un plan unic de casare a unui segment major al afacerii ,

- este sucursala achizitionata pentru revanzare.Tratament contabil:

Activele imobilizate detinute in vederea vanzarii : trebuie evaluate la MIN ( valoare costului ; Valoarea justa – cost vanzare) Nu se amortizeaza

O societate va considera un activ imobilizat – ca detinut pentru vanzare daca – valoarea sa contabila va fi recuperata in principal pentru o vanzare imediata in starea sa prezenta, iar vanzarea trebuie sa aiba o probabilitate ridicata, in sensul ca managementul si-a manifestat interesul pentru un plan de vanzare si a initiat un plan de cautare a unui cumparator si de finalizare a planului.

9

Vanzarea ar trebui sa se realizeze intr-un an de la data clasarii activului ca disponibil pentru vanzare . Anumite evenimente pot prelungi perioada necesara peste un an. Peste aceasta situatie activul poate fi clasificat pentru vanzare daca intarziarea este cauzata de evenimente care nu pot fi controlate de entitate, fiind suficiente dovezi ca entitatea este angajata in planul de vanzare a activului.

IAS 36

Valoarea recuperabila = MAX ( pret net de vanzare, Valoare utilitate) ( cand nu avem piata activa= nu este pret de vanzare ) => Valoarea recuperabila = Valoarea utilitate.

Pret vanzare = Pret contract sau pret piata

Valoare utilitate => estimarea valorii de utilitate implica pasii.1. Estimarea intrarilor si iesirilor de numerar din folosirea activului si ultima

lui iesire2. Aplicarea ratei de actualizare adecvata pentru aceste fluxuri viitoare de

numerar.

Inregistrari contabile :

Situatia ( a ) Vi (valoare inregistrare) = 100 000, Vc (valoare contabila neta = 80 000 (100 000 – 20 000 = 80 000 ) Ve (valoare evaluate)la 31. 12.N = Valoara justa(Vj) = 120 000 , Cost estimat licitatie = 5000 Cheltuieli cadastru 3000 lei

Vc=Vi-Am = 100 000 – 20 000 = 80 000 Valoarea justa – cost vanzare = 120 000 – ( 5000 + 3000 ) = 112 000 .

Ve = Min ( Vc ; Vj – cost vanzare ) = Min ( 80 000 ; 112 000 ) = 80 000Cladirea va fi prezentata distinct in bilant ca activ disponibil pentru vanzare = evaluat la Vc : 80 000.Vc=80000, Ve= 80000=> depreciere 0Clasificarea activului ca disponbil pentru vanzare

80 000 cladiri / disponibile pentru vanzare = cladiri/imobilizari corporale 100 00020 000 Amortizarea cladirii

Situatia ( b ) La data bilantului Valoarea justa(Vj) = 82 000, Cost estimat vanzare licitatie = 5000 Cheltuieli cadastru 3000 lei

Vc = Vi - Am = 100 000 – 20 000 = 80 000Vj – cost vanzare = 82 000 – ( 5000 + 3000 ) = 74000Ve=Min ( Vc , Vj- cost vanzare ) = Min ( 80 000, 74000 ) = 74 000Cladirea este depreciata pentru suma de 6000 ( 80 000 – 74 000 ).

Cladirea va fi prezentata distinct in bilant ca activ disperibil pentru vanzare fiind evaluata la 74 000.Vc=80000,Ve=74000=> depreciere 6000Clasificarea activului ca disponibil pentru vanzare.

74 000 cladiri / disponibile pentru vanzare = cladiri/imobilizari corporale 100 000

10

20 000 Amortizarea cladirii 6000 Ch priv deprec cladirii.

Situatia ( c ) . Activul nu a putut fi vandut la sfarsitul ex N + 1 Vj = 90 000, cost vanzare estimat 7800

Vc ( la N + 1 ) = va fi conf. punctului b) = 74000 Acum la 31.12.N+1 : Vj – cost vanzare estimate = 90000 – 7800 = 82 200.Vc < ( Vj – cost vanzare ) => activul nu mai este depreciat si pierderea din depreciere recunoscuta in an N, in N+1 va fi reluata . Ve=Min ( Vc , Vj- cost vanzare ) = Min ( 74000, 82200) = 74 000Vc=74000,Ve=74000=> depreciere 0

O entitate va recunoaste un castig din orice crestere ulterioara a ( Vj – cost vanzare estimat ), dar fara a depasi pierderea din depreciere care a fost recunoscuta anterior fie in conformitate cu IFRS5 fie anterior , in conf cu IAS 36 ( deprecierea activelor).

Cladiri / active disponibile pt. vanzare = venituri din reluarea deprecierii 6000

Cladirea va fi prezentata distinct in bilant ca activ disponibil pentru vanzare fiind evaluata la 80 000 lei, suma care reprezinta Vcontabila pe care cladirea ar fi avut-o daca nu ar fi fost depreciata.

GRUPA I – Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati

11

1. (67.) Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar, achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 24%, pe care il acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing financiar este incheiat pe data de 01.01.N in urmatoarele conditii: - perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este de 6 ani; - platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5 facturi; - la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 lei + TVA; - la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la valoarea reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului.

Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator, cat si la la locatar.

Raspuns :

Sc leasing = 1 autoturism = Valoare 16.725 lei + TVAEx N/ contract / 5 ani, DNV = 6 ani , Nous 10.000 + T.V.A01.01.N Valoarea reziduala ( 10 % x 16 725 ) = 1672,5Am = 16725 : 6 = 2787,50

Valoarea ramasa de finantat = 16.725 – 10.000 avans – 1672,5 vd res =5052,50 Impartita pe 5 ani = 5052,5 : 5 = 1010,5 / ani

Valoarea Actualizata = Avans + Suma: ( Flux numerar + Valoarea reziduala a platilor acordat (1 + rata de actualiz.) ⁿ (1+rata de actualizare ) ⁿ.

= (10.000) + 1010,5 + 1010,5 + (1010)5 + 1010,5 + 1010,5 + 1672,6 (1+10%)1 (1+10%)2 (1+10%)3 (1+10%)4 1+10%)5 (1+10%)5 Avans ............................5 rate........................................................... valoare reziduala

= 10.000 + 1010,5 + 1010,5 + 1010,5 + 1010,5 + 1010,5 + 1010,5 = 14.872.1,1 1,21 1,33 1,46 1,61 1,61

= 10.000 + 918,64 + 835,12 + 759,77 + 692,12 + 627,64 + 1038,82 = 14 872

DATA Plati Dobanda Plati capital Datoria01/01/N - - - 1487201.01.N 10.000 - 10.000 487231.12.N 1010.5 487,2 523.3 4348,7N+1 1010.5 434,9 575,6 3773,1N+2 1010.5 377,3 633.19 3139,91N+3 1010.5 314 696.5 2443,41N+4 1010.5 244 766.5 1672 val reziN+5 1672.5 - - -

1853 16.725

Diferenta 16725 – 14.872 = 1853 = dobandaRate dob 10 %

12

Inregistrari la FINANTATOR :

Achizitie autoturism:

% = 404 20 739213 16 7254426 4 014

01.01.N411 = % 12 400 419 10 000 4427 2 4005121 = 411 12 400

Transmiterea autoturismului : proces verbal

2675 = 2133 16725

Dobanda de inregistrat

8052 =. ........1853

Regularizare avans

419 = 2675 10 000

31.12.N411 = % 1253 706 523,3 766 487,2 4427 242,5 ..... = 8052 487,2

6583 = 2675 523,....31.12. N+4

411 = % 1253 706 766,5 4427 242,5 766 244

5121 = 411 1253

6583 = 2675 766,5..... .= 8052 244

13

................................................................................Asa inregistram toate ratele si la finalVALUARE REZIDUALA

411 = % 2073,9 706 1672,5 4427 401,4

5121 = 411 2073,9

INREGISTRARI LA UTILIZATOR:

01.01.N % = 404 12400 409 10000 4426 2400

404 = 5121 12400

RECEPTIE MIJLOC TRANSPORT .

2133 = 165 16725

D = 8051 1853 dobanda

REGULARIZARE AVANS.

167 = 409 10 000

31.12 N % = 404 1253, 00RATA I 167 523,3

666 487,24426 242,50

404 = 5121 1253,00

8051 = C 487,2

SI 6811 = 2813 2787,5( 16725 : 6 ani )

31.12.N + 4 Rata 5 + valoarea reziduala

Rata % = 404 1253

14

167 766,5666 2444426 242,5

404 = 5121 1253

8051 = C 244 dobanda si 6811 = 2813 = 2787 amortizarea

Valoarea reziduala % = 404 2073,9167 1672,54426 401,4

404 = 5121 2073,9

2. (71.) Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine în stoc la începutul anului mărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 15000 lei. Adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc este de 3000 lei, iar TVA 2903 lei. În cursul perioadei de gestiune se achiziţionează mărfuri la preţul fără TVA de 30000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vând mărfuri în cursul lunii prin magazinul cu amănuntul în valoare de 42000 lei, (inclusiv TVA). Se descarcă gestiunea. Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul.

Raspuns: Comert cu amanuntul

Marfuri cont 371

Si 371 = 15 000I 371 = ( 30.00 + 20 % + 24% TVA ) = 44640E 371 = 42000 ( inclus / TVA )Sf 371 = 17640 – 24% tva = 14226

Ad.comercial ct 378

Si 378 = 3000I 378 = 6000 ( 30 000 x 20 % )S.f = 2662 (calculata mai jos) E378 = 6338

TVA neexigibil cnt 4428

Si 4428 =2200I 4428 = 8640

15

K = Ts 378 = 300 +6000 = 900 = 0.187.2 Ts371-Ts4428 (15000 + 44640) – ( 2903 + 8640 ) 48097

Sf 378 = K x Sf x 37 ( fara TVA ) = 0,18712 x 14226 = 2662 (ad. com la sold mf)

Inregistrari contabile :

1. Achizitie

% = 401 37 200371 30 0004426 7 200

371 = % 14 640378 6 0004428 8 640

2. Vanzare

411 = % 42 000707 33 8714427 8 129

% = 371 42 000607 27 533378 6 3384428 8 129

3. (87.) Un salariat obţine pentru 12 zile lucrate în cursul unei luni, venituri pentru munca prestată în sumă de 850 lei. În cursul lunii salariatul beneficiază de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boală obişnuită, din care 10 zile lucrătoare. Salariul de bază minim brut pe ţară este de 600 lei, iar luna are un număr de 22 zile lucrătoare.

Stabilirea bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale? Stabilirea contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator?

Raspuns:

Venituri obtinute pentru :

a) 12 zile lucrate = 850 lei

b) 14 zile concediu medical (10 zile lucratoare ) = salariu 600/nr. zile lucratoare = 27 77

lei x 10 zile =

16

273 lei

TOTAL = 850 + 273 = 1123 lei = baza de calcul

CAS :

1. La nivel societate

20,80 % din 1123 (850 + 273 ) lei = 234

CAS

2. La nivel Angajat

10,5 % x 1123 = 118

4. (116.) La o societate comercială ce are un capital social de 150.000 u.m.n, profitul brut este de 80.000 u.m.n. Se decide utilizarea sumei astfel:

- se constituie rezerve legale în limita maximă admisă de lege; - constituire de rezerve statutare în procent de 10 % din profitul net; - profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900

u.m.n respectiv acordarea de dividende 50 mii. u.m.n. Presupunem că printre asociaţi avem doar persoane fizice.

Raspuns:

Capul societatii = 150.000 umProfit brut = 80.000 umRezerve legale 5% din profitRezerve statare 10 % profit net.Majorare capital social 900Dividende 50000

31.12.N 129 N = 1061 4000( 5 % x 80.000 = 4000 )

Impozit profit 16% 76000 (80000-4000) = 12 160

01.01.N+1 121 N = 129 N 4000 121 N = 117 N 63840 (8000-4000-12160).

117 N = % 57 2841068 6 384 (10% x 63810)457 50 0001012 900

Profit nerepartizat. Sold creditor 117 N = 6 556 ( 63840 – 57 284 ) .

17

5. (158.) Se achiziţionează în vederea reproducţiei tineret bovin în valoare de 300.000 u.m.n plus TVA 24%. Se obţin astfel din producţie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n, iar după 3 luni se constată un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n. Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată lipsa unui viţel evaluat la 5.000 u.m.n. Considerat vinovat de lipsa acestuia îngrijitorul şi i se impută valoarea lui. Jumătate din valoare se depune de către acesta în casierie, iar restul se reţine din salariu.

Raspuns:

a) Achizitia tineret boviu pentru reproductie 300 000 + TVAb) Productie 40 000c) Sp produs 30 000d) Lipsa uventar 1 ritcl 5000 => imputare

50 % - caserie50 % retineri stat

a) % = 404 372 000 2134 300 000 4426 72 000

b) 361 = 711 40 000c) 361 = 711 30 000d) 711 = 361 5000

4282 = % 6200 758 5000 4427 1200

5311 = 4282 3100421 = 4282 3100

18

Botea Mariana : LUCRARE DE STAGIU – ANUL I (ex.acces 2012) SEMESTRUL I de stagiu , Semestrul I 2013 (experti contabili)

GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (3.) In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare

Raspuns:

In cazul examenului limitat, opinia este exprimată sub forma unei asigurări negative, adică nu au fost constatate fapte in neconformitate cu criteriile corespunzătoare acestei examinări.

2. (67.) Prezentaţi cinci situaţii de ameninţare la adresa independenţei.

Raspuns:

In Romania, regulile de etică ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, dar şi cele ale Camerei Auditorilor Financiari, stabilesc că relaţiile/raporturile profesioniştilor contabili cu terţii (mai exact spus, cu intreaga societate) trebuie să se intemeieze pe şase principii fundamentale, care sunt:1. integritate;2. obiectivitate;3. independenţă;4. competenţă profesională;5. confidenţialitate sau secret profesional;6. comportare deontologică

Independenţa este un concept complex care presupune ca auditorul să se manifeste liber de orice interes care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale. Auditorul nu trebuie să se lase supus unor influenţe exterioare nefavorabile şi mai ales să facă obiectul unor presiuni.

Independenta inseamna a adopta un punct de vedere nepartinitor in cursul executarii testelor de audit, al evaluarii rezultatelor acestor teste si al intocmirii raportului de audit.Independenta este considerata cea mai importanta trasatura a unui auditor. La acceptarea/continuarea unei misiuni de audit trebuie sa se se evalueze circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarile la adresa independentei membrilor echipei de audit fata de clientul de audit.

Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de protectie aplicabile difera in functie de caracteristicile misiunilor individuale de asigurare.Independenta implica: independenta la nivel mental – Starea de spirit care permite exprimarea unei concluzii fara a fi afectat de influente care ar putea compromite rationamentul profesional si care permite profesionistului sa actioneze cu integritate, sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional. Independenta faptica – Auditorul este realmente in masura sa mentina o atitudinenepartinitoare pe tot parcursul auditului; Independenta in aparenta – Este rezultatul interpretarilor facute de alte personae privind aceasta independenta. Presupune evitar1ea faptelor si situatiilor care sunt atat de importante incat o terta parte informata si rezonabila, care cunoaste toate informatiile

19


relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona in mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea si scepticismul profesional au fost compromise;

Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii:

interes propriu; slabirea autocontrolului; renuntarea la propriile convingeri; manifestari de familiarism; actiuni de intimidare.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie.

Raspuns:

Pragul de semnificaţie (nivelul de materialitate) adoptat va constitui valoarea în raport

cu care se determină dacă erorile, omisiunile sau greşelile identificate în conturi, considerate

individual sau cumulat, indică dacă acele conturi oferă o imagine fidelă, completă şi exactă

rezultatului, a situaţiei financiare si a patrimoniului întreprinderii.

În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care

auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si

sinceritatea situaţiilor financiare , cât si imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare si

a patrimoniului întreprinderii. Altfel spus , pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce in

contabilitatea anglo-saxonă poarta denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care

înţelegerea si interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.

Altfel spus, pragul de semnificaţie exprimă nivelul maxim admisibil de eroare acceptat

pentru a putea decide dacă conturile sunt corecte sau nu.

Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă:

capitalurile proprii, rezultatul net sau cifra de afaceri. Aceste elemente sunt cunoscute drept

bază de referinţă , in raport cu care pragul de semnificaţie se determină in valori absolute sau

relative. Acestea ar putea avea influenţa fie asupra rezultatului exerciţiului financiar, fie

asupra modalităţilor de prezentare a bilanţului contabil. Definirea pragului de semnificaţie

permite auditorului încă de începutul misiunii de audit să aprecieze mai bine sistemele si

conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi semnificative, iar la sfârşitul misiunii sa

aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate in cadrul exerciţiului,

in scopul de a putea emite o opinie fără rezerve. Unele circumstanţe particulare trebuie avute

20


in vedere la determinarea pragului de semnificaţie: existenta unor prevederi legale, statutare

sau contractuale;evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi si capitalurile proprii

sau rezultatele anormale. Pragul de semnificaţie poate fi exprimat din mai multe puncte de

vedere valoric şi după natură. Când stabilim pragul de semnificaţie prin valoare, nivelul

acestuia trebuie sa fie corelat cu cel mai important element din cadrul situaţiilor financiare.

Pentru a stabili nivelul pragului de semnificaţie prin valoare, auditorul trebuie sa determine

nivelul cel mai mare al erorilor pe care acesta îl poate accepta considerat individual sau

împreună cu alte erori din cadrul populaţiei. Acest nivel stabilit nu influenţează semnificativ

situaţiile financiare si in consecinţe deciziile utilizatorilor acestor situaţii.

Exprimarea pragului de semnificaţie din punct de vedere valoric se poate realiza în

mod direct sau indirect. Varianta directă vizează determinarea unei anumite valori în mărime

absolută, iar variant indirectă presupune utilizarea unui procent dintr-un anumit indicator

pentru a calcula o astfel de valoare. Determinarea pragului de semnificaţie din punct de

vedere al naturii sale e important pentru a analiza cauzele care au generat informaţiile

semnificative şi pentru a utiliza cele mai eficiente probe de audit. Determinarea pragului de

semnificaţie după natură e mai uşor de evidenţiat faţă de criteriul valorii lui, deoarece

clasificarea după natură are la bază principalele activităţi desfăşurate de întreprindere.

4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati – le succint.

Raspuns:

În auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi sunt folosite două categorii de norme de referinţă: norme contabile şi norme de audit.Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităTii care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome. Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile.

Normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene; ele permit însă şi auditorului să definească scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici.

Normele de audit se clasifică în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului:

21


norme profesionale de lucru; norme de raportare; norme generale de comportament.

GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor

22


1. (32.) Goodwill-ul reprezintã: a) fondul comercial al întreprinderii; b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care

are ca sursã elementele intangibile ale acesteia; c) un plus de valoare înregistratã în bilant care corespunde fondului comercial al

întreprinderii.

Raspuns:

Good-will-ul este un activ intangibil care reprezintă in mod normal surplusul valorii unei intreprinderi faţă, de valoarea activelor sale tangibile. Surplusul de valoare se datorează faptului că firma administrează in mod eficient activele de care dispune.Din punct de vedere contabil, good-will-ul reprezintă „ o diferenţă intre preţul plătit de cumpărător, la achiziţionarea unei intreprinderi şi activul net contabil al acesteia”

2. (156.) Se dau urmãtoarele informatii: imobilizãri corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitãti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.

Se cere sã evaluati întreprinderea calculând o rentã a goodwillului redusã la 5 ani.

Raspuns:

GW = ANC + (CB – ANC* i) (1+t) n

ANC = ACTIVE – DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) – (25.000 + 5.000) = 74.000CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000i = rata neutra de plasament = 15 %t = rata de actualizare = 12 %GW 1 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 9.017,86 (1+ 0,12) 1 1,12

GW 1 = 64.982,14GW 2 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 8.051,66 (1+ 0,12) 2 1,12 2

GW 2 = 65.948,34GW 3 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 7.188,98 (1+ 0,12) 3 1,12 3

GW 3 = 66.811,02GW 4 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 6.418,73 (1+ 0,12) 4 1,12 4

GW 4 = 67.581,26GW 5 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 5.731,01 (1+ 0,12) 5 1,12 5

GW 5 = 68.268,99

23


3. (172.) Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000, din care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000; capitaluri proprii 25.000.

Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi.

Raspuns:

Determinarea ACTIVULUI NET CORIJAT ( valoarea intrinseca a intreprinderii )1.Metoda Substractiva:Total Activ ( Bil.ec) – Total Datorii ( Oblig nefin+Oblig Fin ) = ANC sau valoare

intrinseca intrepr

ANC = 150.000 - 75.000 = 75.000

2.Metoda Aditiva: Capitaluri proprii ( Bil.ec) +/- Diferente din reevaluare = ANC sau valoare intrinseca

intrepr( cap. Soc. +Rezerve+Profit+provizioane, cele bine fundamentate)Valoarea intrinseca a 1 actiune = Activul net Corijat : nr. Total actiuni

ANC = 25.000 + 50.000 = 75.000

GRUPA II – Categoria V – Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (33.) Sa presupunem ca exista trei societati A, B si C, care vor fuziona prin absortia societatilor B si C de catre societatea A. Societatea A are capital social de 50.000 lei si rezerve de 1.000 lei.

24


K = 1.000/50.000 x 100 = 2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta. Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv 1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel: B – 3.000 x 2% = 60 lei – prima de fuziune C – 1.000 x 2% = 20 lei – prima de fuziune

Raspuns:

Înregistrările contabile în societatea absorbantă (societatea A):*Absorbţia societăţii B (notăm cu 456.B – „Decontări cu acţionarii/asociaţii societăţii B”):

majorarea capitalului social cu valoarea capitalului societăţii B şi înregistrarea primei de fuziune:

456.B „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalurile” (acţionarii societăţii B, absorbite)

= % 3.000 lei

1012 „Capital social subscris şi vărsat”

2.940 lei

1042 „Prime de fuziune/divizare” 60 lei

*Absorbţia societăţii C (notăm cu 456.C – „Decontări cu acţionarii/asociaţii societăţii C”): majorarea capitalului social cu valoarea capitalului societăţii C şi înregistrarea primei

de fuziune cu valoarea capitalului societăţii C:

456.C „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalurile”

= % 1.000 lei


980 lei

1042 „Prime de fuziune/divizare” 20 lei

Înregistrările contabile în societatea absorbită (societatea B):

închiderea conturilor de capital:

1012 „Capital social subscris şi vărsat” (al societăţii B)

= 456.B „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalurile”

3.000 lei

Înregistrările contabile în societatea absorbită (societatea C):

închiderea conturilor de capital:

1012 „Capital social subscris şi vărsat” (al societăţii C)

= 456.C „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalurile”

1.000 lei

25


2. (39.) SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social.

Raspuns:

Înregistrările contabile în societatea absorbantă (societatea ALFA):

majorarea capitalului cu valoarea aporturilor capital social subscris = 1.000 acţiuni*14 lei/acţiune (valoarea de emisiune) = 14.000 lei

valoarea aporturilor = Activ imobilizat + disponibil în cont = 10.000 + 5.000 =15.000 lei

prime de fuziune = 15.000 – 14.000 = 1.000 lei

456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind

capitalurile”(asociaţii societăţii BETA)

= % 15.000 lei


14.000 lei

1042 „Prime de fuziune/divizare” 1.000 lei

preluarea aporturilor, a elementelor de activ:

% = 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind

capitalurile”(asociaţii societăţii BETA)

15.000 lei

212 „Clădiri” 10.000 lei

5121 „Conturi la bănci în lei” 5.000 lei

GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (19.) Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert.

26


Acte normative utilizate: Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu completarile si modificarile ulterioare Normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal aprobate prin HotarareaGuvernului nr 44 / 2004 Ordin nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cudirectivele europene. Lege nr. 31/1990 privind societăţile comerciale cu modificarile si completarileulterioare.

Conform Reglementare contabilă conformă cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene aprobata prin Ordin nr. 3055/2009 art 267 (1) Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. Exemple de politici contabile sunt următoarele:

· alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor,· reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al

acestora,· capitalizarea dobanzii sau recunoaşterea acesteia drept cheltuială,· alegerea metodei de evaluare a stocurilor,· contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.

(2) Administratorii entităţii trebuie să aprobe politici contabile pentru operaţiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaţiile prevăzute de legislaţie. In cazul entităţilor care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele careau obligaţia gestionării entităţii respective.

Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activităţii, de către specialişti in domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi aistrategiei adoptate de entitate.

(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabilegenerale prevăzute de prezentele reglementări.

(4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie:

a) inteligibile;b) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor; şi credibile in

sensul că:· reprezintă fidel activele, datoriile, poziţia financiară şi profitul sau pierderea entităţii;· sunt neutre;· sunt prudente;· sunt complete sub toate aspectele semnificative;· evenimentele şi tranzacţiile sunt contabilizate şi prezentate conform principiului prevalenţei economicului asupra juridicului, atunci cand a fost aplicat acest principiu.

Art 268 - (1) Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii.

(2) In cazul modificării unei politici contabile, entitatea trebuie să menţioneze in notele explicative natura modificării politicii contabile, precum şi motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informaţii credibile şi mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă in mod adecvat, efectul

27


modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii entităţii.

(3) Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care diferă ca fond de evenimentele sau tranzacţiile produse anterior;b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

Politica de contabilitate se elaborează in baza ansamblului de convenţii fundamentale ale contabilităţii. Noţiunea "convenţie" inseamnă presupunere (ipoteză), condiţie de la care intreprinderea trebuie să pornească la organizarea contabilităţii şi intocmirea rapoartelor financiare. In IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenţii fundamentale alecontabilităţii:· continuitatea activităţii· permanenţa metodelor· şi specializarea exerciţiilor.

Procedura formării politicii de contabilitate privind o problemă (sector) concretă a contabilităţii constă in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative şi normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţiiintreprinderii şi acceptarea acesteia in calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi intocmirea rapoartelor financiare.· IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomandă cateva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:· metoda casării liniare;· metoda proporţional volumului produselor (serviciilor);· metoda soldului degresiv;· metoda degresivă cu rată descrescătoare. La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metodă de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. IAS 18 "Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestareaserviciilor: pe fiecare tranzacţie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege acea variantă, care permite determinarea mai exactă a mărimii venitului obţinut in cursul perioadei de gestiune. Politica de contabilitate in anul curent este aprobată de conducătorul intreprinderii la finele anului precedent şi intră in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune.

Ea trebuie să fie aplicată de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de cele evidenţiate intr-un bilanţ distinct, indiferent de sediul lor. Intreprinderea nou-creată işi elaborează politica sa de contabilitate pană la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile şi metodele contabile alese se aplică de intreprindere din ziua inregistrării de stat.

Politica de contabilitate aleasă de intreprindere trebuie să fie aplicată consecutiv – de la o perioadă de gestiune la alta. In unele cazuri prevăzute de IAS 1, intreprinderea poate să introducă modificări in politica de contabilitate, adică să nu respecte in decursul anului de gestiune principiul permanenţei. Toate modificările introduse in politica de contabilitate trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicandu-se data intrării in vigoare a acestora.

28


Politica de contabilitate adoptată de intreprindere trebuie să fie dată publicităţii, adică să fie adusă la cunoştinţa tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare.

Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinată de insăsi intreprinderea. Insă in toate cazurile politica de contabilitate trebuie să fie inclusă intr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot să nu cuprindă informaţii referitoare la politica de contabilitate atunci cand in ultima n-au fost introduse modificări, incepand cu data prezentării rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.

Modificările introduse in politica de contabilitate care influenţează substanţia evaluarea şi luarea deciziilor de către utilizatorii rapoartelor financiare in cursul perioadei de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele acestor modificări, precum şi evaluarea consecinţelor acestora in expresie valorică urmează să fie publicate distinct in nota explicativă la rapoartele financiare.

Dezvăluirea politicii de contabilitate nu justifică reflectarea greşită sau inexactă a informaţiilor şi nu exonerează conducerea intreprinderii de răspundere pentru incălcarea regulilor stabilite de ţinere a contabilităţii şi de intocmire a rapoartelor financiare.

Studiu de caz: Societatea de comert.

Se presupune ca Situatiile financiare se intocmesc la data de 31.12.2010

In conformitate cu Reglementarea contabilă conformă cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin Ordinul Ordin nr. 3055/2009 , entitatile intocmesc situatii financiare anuale, din a caror componenta fac parte si notele explicative.

La pct. 335 –in sectiunea 5 se exemplifică modul de prezentare in notele explicative la situaţiile financiare anuale, a informaţiilor cerute de prezentele reglementări. Ca

urmare, entităţile stabilesc formatul notelor explicative, cu condiţia prezentării cel puţin a informaţiilor solicitate, referitoare la elementele cuprinse in situaţiile financiare anuale. Importanta calcularii indicatorilor economico-financiari consta in cunoasterea evolutiei acestora si in compararea cu exercitiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii entitatii, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact in procesul decizional.

SC ALFA SRL

Nota 6Principii, politici si metode contabileA. Bazele intocmirii situatiilor financiareSituatiile financiare anuale au fost intocmite in conformitate cu : Legea Contabilitatii nr. 82/1991 republicata, modificata si completata, Reglementarea contabilă conformă cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene aprobata prin Ordin nr. 3055/2009 Legea 571/2003 privind codul fiscal ; HG 44/2004 Norme metodologice de aplicare a codului fiscal.S-au respectat principiile contabile, respectiv :1. principiul continuitatii activitatii2. principiul permanentei metodelor

29


3. principiul prudentei4. principiul independentei exercitiului5. principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv6. principiul intangibilitatii si principiul necompensarii.

Continuitatea activitatii a fost exprimata de reprezentantii actionarilor. Acestia considera ca societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare, este justificata.

Nu exista abateri de la principiile contabile care sa fi influentat rezultatul obtinut.B. Conversia tranzactiilor in moneda strainaMoneda de prezentarePrezentele situatii financiare sunt intocmite in lei. Tranzactiile societatii in moneda straina sunt inregistrate la cursurile de schimb comunicate de Banca Nationala a Romaniei pentru data tranzactiilor. Soldurile in moneda straina sunt convertite in lei la cursurile de schimb comunicate de BNR pentru data bilantului, respective toate soldurile contractelor de leasing la 31.12.2010 au fost evaluate corespunzator, precum si soldul disponibilitatilor in valuta existente in conturile bancare la aceasta data. Castigurile si pierderile rezultate din decontarea tranzactiilor intr-o moneda straina sunt recunoscute in contul de profit si pierdere, in cadrul rezultatului financiar.C. Imobilizari corporale Imobilizarile corporale sunt inregistrate la costul istoric diminuate cu amortizareainclusa in costuri, cumulata, cu exceptia cladirilor care au fost reevaluate prin metoda costului de inlocuire, in luna decembrie 2010. Amortizarea se calculeaza prin metoda liniara de-a lungul duratei de viata utilaconform reglementarilor legii amortizarii.

Intretinerea si reparatiile acestora se trec pe cheltuieli iar imbunatatirile de natura modernizarilor se capitalizeaza.

Castigurile si pierderile generate de cedarea activelor imobilizate sunt determinate prin raportarea la valoarea lor contabila si sunt luate in considerare la determinarea profitului din exploatare.

Obiectele de inventar sunt trecute pe cheltuieli, in momentul darii in folosinta, deci se utilizeaza metoda trecerii integrale pe costuri.D. Imobilizari financiare Societatea nu are inregistrate imobilizari financiare.E.StocuriStocurile sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si valoarea realizabila neta.Costul este determinat pe baza metodei FIFO.Societatea nu detine stocuri fara miscare sau mai vechi de un an de zile.F. Creante comercialeCreantele comerciale sunt inregistrate la valoarea facturata.G. Numerar si echivalente de numerar

Numerarul si echivalentele acestuia, cuprind numerar si tichete de masa in casa si disponibilitati la vedere in banca, in lei si sunt evidentiate in bilant la cost. Disponibilul in valuta existent la banca si in casa este evidentiat in bilant la echivalentul in lei folosind cursul de schimb valutar al BNR pentru data bilantului.H. Capitalul socialCapitalul social este in suma de 10.000 lei, format din 1000 actiuni.Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei.Nu au existat modificari de capital social in cursul anului 2010I. Imprumuturi

30


Imprumuturile bancare si nebancare pe termen scurt, sunt inregistrate la suma primita si inregistrata in categoria datoriilor curente.J. Datorii comerciale Datoriile sunt inregistrate la valoarea sumelor ce urmeaza a fi primite pentru bunurile si serviciile primite. Nu exista litigii cu furnizorii aparute pe parcursul anului 2010.K. Cifra de afaceri In anul 2010, societatea a realizat o cifra de afaceri in valoare de 90.000 lei, pe seama marfurilor vandute, si prin intermediul magazinelor proprii de desfacereL. Cheltuieli de exploatare Cheltuielile de exploatare sunt recunoscute inperioada la care se refera.M. Impozit pe profit Societatea calculeaza impozitul pe profit conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, modificata si completata. Societatea datoreaza impozit pe profit (16%)N. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Un provizion este recunoscut atunci si numai atunci cand societatea are o obligatie curenta ca urmare a unui eveniment trecut si este probabil ca o iesire de resurse, reprezentand beneficii economice, sa fie necesara pentru decontarea obligatiei si poate fi facuta o estimare corecta in ceea ce priveste suma obligatiei. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie la sfarsitul exercitiului financiar. Societatea a constituit provizioane pentru prime reprezentand participarea personalului la profit in suma de 5.000 lei.O. Pensiile Pe parcursul desfasurarii activitatii sale, societatea face plati in numele angajatilor propriicatre sistemul de pensii de stat, asigurarile de sanatate si fondul de somaj. Toti angajatii societatii sunt membri ai planului de pensii al statului roman. Societatea nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si in consecinta, nu are nici un fel de alte obligatii referitoare la pensii. Mai mult, societatea nu este obligata sa ofere beneficii suplimentare angajatilor.

GRUPA III – Categoria III – Expertize contabile

1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile?

Raspuns:

31


Expertizele contabile pot fi clasificate in funcţie de următoarele criterii:I. După scopul principal in care au fost solicitate ,II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.III. In funcţie de natura juridică.

I. După scopul principal in care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate in:a). Expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedură civilă , Codul de procedură penală , alte legi speciale.b). Expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate in afara procedurilor reglementate prin rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate in afara unui proces justiţiar. Nu au calitate de mijloc de probă in justiţie, ci, cel mult, de argumente , pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

II. După natura principalului obiectiv care se referă la :a). Expertize contabile civile dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civileb). Expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penalec). Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comercialed). Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscalee). Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate de către clienţi.

III. In funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:a) civile;b) penale;c)extrajudiciare.

(14.) Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?

Raspuns:

Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare , regăsindu-se in:

· Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR,· Norma profesională nr. 35 privind expertizele contabile şi· Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania reglementează obligaţia expertului contabil de a se manifesta liber faţă de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea şi, in general, cu independenţa profesională, exercitarea profesiei de expert contabil făcandu-se cu respectarea principiului independenţei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodată să se găsească in situaţia de conflict de interese şi in nici o altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.Norma profesională nr. 35 conţine cadrul de referinţă al misiunilor privind expertizelecontabile, structurat pe următoarele subdiviziuni:

N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile:· Independenţa expertului contabil;· Competenţa expertului contabil;

32


· Calitatea expertizelor contabile;· Secretul profesional şi· Confidenţialitatea expertului contabil.Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabilă.

N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile:· Dispunerea expertizelor judiciare şi numirea experţilor contabili;· Contractarea şi programarea expertizelor contabile;· Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile.Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabilă.

N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile:· Redactarea raportului de expertiză contabilă;· Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă.Aceste norme se suprapun demersului profesional privind expertiza contabilă.

N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania, denumit in continuare Cod, stabileste norme de conduita pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune.Profesionistii contabili din Romania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului trebuie insa intotdeauna respectat.Consiliul superior al CECCAR stabileste cerintele etice detaliate, pentru ca membrii sai sa asigure cea mai inalta calitate prestarii serviciilor profesionale si sa mentina increderea publicului in profesie.Codul recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte nivele de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public.Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de baza:· Credibilitatea.In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in sistemele de informatii.· Profesionalism.Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil.· Calitatea serviciilor.Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.· Incredere.Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaza prestarea acestor servicii.Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei CECCAR si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:· stiinta, competenta si constiinta;· independenta de spirit si dezinteres material;· moralitate, probitate si demnitate.

2. (26.) Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

33


Exercitarea profesiei de expert contabil si contabil autorizat se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, care au obtinut viza anuala de functionare si sunt inscrise in Tabloul Corpului. Tabloul se publica in M.Of. anual. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independentei profesiei; expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa se gaseasca n situatia de conflict de interese si in nici o alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si obiectivitatii sale.Atat EC cat si CA pot exercita profesia individual sau in societati comerciale de expertiza contabila sau de contabilitate. Societatile comerciale de expertiza contabila si societatile comerciale de contabilitate pot fi constituite din unul sau mai multi asociati sau actionari. Acestea executa intreaga gama de lucrari prevazute de lege, cu respectarea dispozitiilor legale Profesia de expert-contabil si de contabil-autorizat se exercita de catre persoanele care au dobandit legal aceasta. Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati pot exercita profesia individual ori in societati comerciale de expertiza contabila. Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati nu pot efectua lucrari pentru agentii economici sau pentru institutii unde sunt salariati si pentru cei cu care angajatii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla in concurenta. De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea, inclusiv soti-sotii ale administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta starea deconflict de interese sau de incompatibilitate.Prin societate de expertiza contabila se intelege societatea comerciala care indeplineste conditiile prevazute la art.8 lit.a-d din O.G.nr.65/1994 si este inscrisa in Tabloul Corpului, adica:- sa aiba ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;- majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea actiunilor sau a partilor sociale;- consiliul de administratie al soietatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii experti contabili,- actiunile sa fie nominative. Orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala. Expertii contabili si contabilii autorizati isi pot exercita profesia: - individual, in cabinete proprii; cu asociati sau actionari in societati comerciale, potrivit legii;

- ca salariati la o societate de profil, recunoscuta de Corp. Societatile de expertiza contabila au cel putin 51% actionari experti contabili sau contabili autorizati si cel putin 51% din numarul membrilor consiliului de Administratie sunt experti contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului. Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici in societati civile. Membrii Corpului nu pot fi asociati sau actionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila. Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte. Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a allege sau de a fi ales in organle de conducere ale Corpului. Angajarea raspunderii societatilor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre:- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative (de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;

34


- expertii contabili, contabilii autorizati si ceilalti asociati care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lucrari executate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

3. (30.) Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi din Romania prevede la art 121. ca fapta săvarşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută in structurile alese şi funcţionale, prin care se incalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, hotărarile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinară.

Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;b) absenţa nemotivată de la intrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate;d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesionalăreglementate prin normele emise de Corp;e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisă calitatea profesională a celui care il incheie: expert contabil sau contabil autorizat;f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute in prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;i) incălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională;k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, in relaţiile cu Corpul sau cu terţii;l) inscrierea in rapoartele de expertiză contabilă sau in alte lucrări effectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţămantul acestora sau fără să fi fost consultaţi;m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi;n) neindeplinirea obligaţiilor prevăzute in Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;o) orice alte incălcări ale normelor şi hotărarilor luate de organele de conducere ale Corpului.

35


GRUPA III – Categoria VII – Studii de fezabilitate

37. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 15.000 lei şi o rată de actualizare de 19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

36


An Cost investiție

Costuri de exploatare

Total cost

Total încasări

0 15,000 15,0001 6,420 6,420 9,4402 6,620 6,620 9,6403 7,500 7,500 10,7004 6,500 6,500 11,7005 8,500 8,500 22,700Total 11,445 35,540 50,540 64,180

Calculaţi cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.‐ ‐

Se dau:- valoarea investitiei-rata de actualizare-structura fluxurilor de numerar pe durata de viata a investitieiSe cere:-sa se calculeze valoarea actualizata neta si termenul de recuperare a investitiei-sa se aprecieze fezabilitatea investitionala.

valoarea actualizata neta(durata de viata 5 ani, rata de actualizare 20%) = fluxul de lichiditati net pozitiv estimat x coeficient (ales din tabel functie de rata minima programata a investitiei si durata de viata a investitiei) = 13.073,59 lei.Valoarea actuala neta corespunde diferentei dintre suma cash-flow-urilor previzibile actualizate si costul initial al investitiei (col.1).Coeficientul de actualizare corespunzator unei rate de actualizare de 19% ,se regaseste in col.7 si are formula:(1/1,19) la puterea n, unde n corespunde perioadei in ani

13.073,59 – 15000 (costul investitiei)= -1926,41 (valoare negativa) rezulta ca investitia este respinsa.

Nr.crt.

incasari costuriVenit net impozabil

venit net= flux de numerar

flux de numerar actualizat

Coeficient de actualizare

0 1 2 3=1-2 4=3*84% 6=4*7 7

1 9440 6420 3020 2536,8 2148,75 0,847

2 9640 6620 3020 2536,8 1821,42 0,718

3 10700 7500 3200 2688 1636,99 0,609

4 11700 6500 5200 4368 2253,89 0,516

5 22700 8500 14200 11928 5212.54 0,437

total 64.180 35.540 28.640 24.058 13.073,59

37


GRUPA III – Categoria VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

38


1. (11.) O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze poziția financiară a întreprinderii pe baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se explice diferențele constatate.

Indicator 31.12.nImobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Rezolvare

BILANT CONTABIL

Active imobilizate = 3.000 + 800 = 3.800

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =1.000 + 2.000 + 1.000 =

4.000

TOTAL ACTIVE = 7.800

Capital si rezerve = 2.000

Datorii pe termen lung = 3.000

Datorii pe termen scurt = dat. de exploatare + dat. bancare pe termen f.

scurt=2.400+400 = 2.800

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 7.800

active Bilant contabil pasiv

Explicatie Suma Explicatie Suma

I. imobilizari totale 3.800 Capital propriu 2.000

oblig financiare TL 3.000

IV. capitaluri permanente

5.000

II. stoc + creante 3.000 V. obligatii termen 2.400

39


scurt

III. disponibilitati 1.000 VI. oblig financiare TS

400

Total active 7.800 Total pasiv 7.800

FR = capitaluri permanente – imobilizari = 2.000 + 3.000 – 3.800 = 1.200

NFR = nevoi temporare – resurse temporare = 2.000 + 1.000 – 2.400 = 600

T = FR – NFR = 1.200 – 600 = 600

1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente = 4.000 = 1.43

Datorii curente 2.800

b) Indicatorul lichiditatii imediate

Active curente - Stocuri = 4.000-1.000 = 1.07


2. Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat X 100 = 3.400 X 100 = 170%

Capital propriu 2.000

Capital imprumutat X 100 = _3.400 X100 = 63%

Capital angajat 3.400+2.000

* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu

Datorii totale = 5.800 = 2,9 (sau 290 %)

40


Capitaluri proprii 2.000

Retratarea elementelor de bilant –BILANT FINANCIAR

Active imobilizate (retratate)= 3.000 + 800 – 200 (cheltuieli de constituire sunt considerate active fictive) + 200 (creante imobilizate) = 3.800

Capitalurile proprii retratate = 2.000 -200 (cheltuieli de constituire) = 1.800

activ Bilant financiar pasiv

Explicatie Suma Explicatie Suma

I. imobilizari totale 3.800


oblig financiare TL 2.600

IV. capitaluri permanente 4.400

II. stoc + creante 2.800 V. obligatii termen scurt 2.800

III. disponibilitati 1.000 VI. oblig financiare TS 400

Total active 7.600 Total pasiv 7.600

FR = IV – I = 4.400 – 3.800 = 600

NFR = II - V = 2.800 – 2.800 = 0

T = III - VI = 1.000 – 400 = 600

ecuatia de echilibru : T = FR – NFR = 600– 0 = 600

1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente = 3.800 = 1.36


b) Indicatorul lichiditatii imediate

Active curente - Stocuri = 3.800-1.000 = 1.00


41


2. Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat X 100 =3.000 X 100 = 150%


Capital imprumutat X 100 = 3.000 X100 = 60%

Capital angajat 3.000+2.000

unde:

capital angajat = capital imprumutat + capital propriu. Datorii totale = 5.800 = 3,22 (sau 322%)

Capitaluri proprii 1.800

Bilant contabil Bilant financiar

Indicator valoare Indicator valoare

FR 1.200 FR 600

NFR 600 NFR 0

TN 600 TN 600

Indicatorul lichiditatii curente

1,43Indicatorul lichiditatii curente

1,36

Indicatorul lichiditatii imediate

1,07Indicatorul lichiditatii imediate

1

Indicatorul gradului de indatorare (raportat cp)

170%Indicatorul gradului de indatorare (raportat cp)

150%

Indicatorul gradului de indatorare (raportat la capital angajat)

63%Indicatorul gradului de indatorare (raportat la capital angajat)

60%

Indicatorul gradului de indatorare (raportat la datorii totale)

Indicatorul gradului de indatorare (raportat la datorii totale)

Activul societatii este finantat in proportie de 23,7% din capital propriu, 57,8% din fonduri proprii si atrase pe termen lung si 42% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv asigura lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare

42


succesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.

2. (79.) O întreprindere produce anual un număr de 150000 de produse la un preț unitar de 5 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 250000 u.m., cheltuieli de personal de 200000 u.m. din care 75% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilități şi chirii în cuantum de 40000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 50000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operațional exprimat în unități fizice şi valorice.

Rezolvare: se stabilesc cheltuielile fixe si variabile

Cheltuieli salarii: - direct productiv 200.000 x 75% = 150.000- administrative 50.000

CF (cheltuieli fixe) = ch cu utilitati si chirii + ch amortizare + ch dobanzi + ch pers adm = 40.000 + 50.000 + 50.000 + 50.000 = 190.000

CV ( cheltuieli variabile) = ch materii prime + ch cu pers productive 250.000 + 150.000 = 400.000

CT (cost total) = CV+CF = 400.000 + 190.000 = 590.000Cifra de afaceri = 150.000 x 5 = 750.000 umCV/produs = 400.000/150.000 = 2,67 unitati monetare

Pragul de rentabilitate operational ( Pro ) – reprezinta punctul in care veniturile din exploatare acopera cheltuielile din exploatare, iar rezultatul este nul. Dupa acest prag, activitatea de exploatare devine rentabila.CT (Costuri totale) = CF + q x CV/produsq echilibru x Cu (cost unitar) = CF + q echilibru x CV/produsq echilibru (Cu – CV/produs) = CFq echilibru = CF/ (Cu – CV/produs) = 190.000 = 190.000 = 81.545 – unitati fizice 5 – 2.67 2.33

Pragul de rentabilitate operational ( Pro ) = 81.545 – unitati fizice

Prag de rentabilitate financiar = 81.545 lei x 5 = 407.725 unitati monetare

La obtinerea unei productii de 81.545 unitati fizice, profitul este 0. Deci pentru a avea profit intreprinderea trebuie sa produca peste aceasta cantitate.

Pozitia financiara este caracterizata de

Indicatori de solvabilitateSolvabilitate generala = active total/datorii totale > 2

Indicatori de lichiditate

43


-generala = active curente/passive curente >2-restransa = active curente-stocuri/passive curente 0,8 - 1-imediata = disponibil/passive curente > 0,2

Indicatori de echilibru financiarFR, NFR, TNFondul de rulment propriu = Capitaluri proprii – Active pe termen lung (imobilizari)Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu

Indicatori de rentabilitate-financiara = profit net/capitaluri proprii-economica = profit brut/total activ-comerciala = profit net/cifra de afaceri

Situatia neta este caracterizata de:- Capitaluri proprii > 20% - 30%-structura pasivului-datorii /capitaluri proprii <= 2- capitaluri proprii/capitaluri permanente min 1- capitaluri proprii/total datorii min 50%-proportia ideala - capitaluri proprii 33%

- datorii >1an 33%-datorii <1 an 33%.

GRUPA V – Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (3.) Prezentaţi cum se determină impozitul pe profit în cazul contribuabililor care realizează pe lângă venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin şi venituri din activitatea unui bar de noapte.

44


Raspuns:

Norme metodologice – date in aplicarea art. 18 alin. (1) din Codul fiscal.11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal, contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati.La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati.In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.

2. (21.) O societate comercială înregistrează în contabilitate la nivelul unui an venituri totale în sumă de 700.000 lei şi cheltuieli totale în sumă de 500.000 lei. Amortizarea fiscală este de 20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaraţiei 101, determinaţi impozitul pe profit de plată.

Raspuns:

Venituri totale = 700.000 leiCheltuieli totale = 500.000 leiAmortizare fiscala = 20.000 leiCheltuieli nedeductibile = 80.000 leiPierdere fiscala din anii precedenti = 40.000 leiDeclaratia 101 se completeaza conform prevederilor OPANAF nr. 70/2012 (M.O. nr. 75/30.01.2012), dat in modificarea si completarea OPANAF nr. 101/2008.Profit impozabil = 700.000 – 500.000 – 20.000 + 80.000 = 260.000 lei(normal 80.000 lei trebuie sa include si amortizarea contabila nedeductibila)Din profitul impozabil se deduce pierderea fiscala = 260.000 – 40.000 lei (R 38 din D 101) = 220.000 leiImpozit pe profit datorat = 220.000 x 16% = 35.200 lei (Rd. 40, 40,1 si respective Rd. 44 din D 101)

3. (26.) O societate comercială a trimis în luna august în delegaţie 5 salariaţi, fiecare câte 5 zile. Diurna acordată a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentând cazarea sunt de 5.000 lei. Să se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile şi care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

45


Raspuns:

a) Conform art. 21 alin. (2), lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (inclusiv cu OG. 8/2013, cu aplicabilitate de la 01.02.2013) si HG 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt cheltuieli deductibile: “ cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate efectuate pentru salariati si administratori, precum si alte personae fizice asimilate acestora, stabilite prin norme” Conform art. 21 alin. (3) sunt cheltuieli deductibile limitat: “ suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare (diurna), acordata salariatilor, in limita a 2,5 ori nivelul legal pentru institutiile publice ( HG 1860/2006, modificat prin HG 1677/2008 – diurna: 13 RON/zi)”, deci:1. Cheltuieli deductibile pentru societate, diurna:

13 RON/zi x 2,5 x 5 salariati x 5 zile = 812,50 lei 2. cheltuieli nedeductibile = 5 salariati x 5 zile x (80 lei – 32,50 lei) = 1187,50 lei3. cheltuieli deductibile cu transportul si cazarea = 1.500 lei + 5.000 lei = 6.500 leiTotal cheltuieli deductibile = 812,50 lei + 6.500 lei = 7.312,50 lei

b) Conform art. 55, alin. (4), lit. g) urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit sumele primite de angajati in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in interesul serviciului, ca indemnizatii si orice sume de aceeasi natura, in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit prin Hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare.Deci, venituri impozabile la fiecare salariat detasat:( 80 lei x 5 zile ) – ( 13 RON x 2.5 x 5 zile ) = 400 lei – 162.50 lei = 237,20 lei.cheltuieli deductibile = 1.500 lei + 5.000 lei + (32.5 x 5 x 5) = 7312.5 lei

4. (34). O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei.

Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

Raspuns:

Venituri totale = 560.000 lei, din care: 1.200 lei venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana (neimpozabile, art. 20, lit. a))Cheltuieli deductibile:

46


- Cheltuieli cu servicii prestate de terti = 11.000 lei- Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile = 200.000 lei- Cheltuieli cu plata personalului = 63.500 lei

Cheltuieli nedeductibile:- Cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile ( dar nu

se mentioneaza ca exista contracte de asigurare – Art. 21, alin. (4), lit. c) = 2.500 lei- Cheltuieli de sponsorizare in bani = 1.200 lei- Cheltieli de protocol = 2.400 lei- Cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului = 4.000 lei

Calcul deductibilitatii cheltuielilor de protocol (Art. 21, alin. (3), lit. a) - diferenta dintre venituri impozabile si cheltuieli aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile de protocol si cele cu impozitul pe profit)2% [(560.000 – 1.200) – (11.000 + 200.000 + 63.500)] =2% x (558.800 – 274.500) = 2% x 283.500 = 5.670 leiDeci cheltuiala cu protocolul de 2.400 lei este deductibila integral.

Profit impozabil = (560.000 – 1.200) – (11.000 + 200.000 + 63.500 + 2.400) = 281.900 lei

Impozit pe profit = 281.900 x 16% = 45.104 lei

Calcul sponsorizarii3 la ‰ din cifra de afaceri = 560.000 x 3 ‰ = 1.680 lei > 1200 lei20% din impozitul datorat = 45.104 x 20% = 9.021 lei

Impozitul datorat = 45.104 lei – 1.200 lei = 43.904 lei.Impozit de plata ramas = 43.904 lei – 4.000 lei = 39.904 lei

47

lucr stag - an i semi acces 2012 ec (30)-2

Documents