INSTITUŢIA PUBLICĂ INSTITUTUL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC

DE HORTICULTURĂ ŞI TEHNOLOGII ALIMENTARE

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.: 634.8:631.524(86):634.864(06)

SAVIN GHEORGHE

AMELIORAREA SORTIMENTULUI VITICOL

AL REPUBLICII MOLDOVA

06.01.08. VITICULTURĂ

Referatul ştiinţific de doctor habilitat în agricultură

în baza lucrărilor ştiinţifice publicate

CHIŞINĂU, 2013

2

Teza a fost elaborată în cadrul laboratorului “Genofond şi Ameliorare Genetică a viţei de vie” al Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare. Referenţi oficiali:

ROTARU Liliana, doctor în horticultură, profesor universitar, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la

Brad” Iaşi, România; BUCARCIUC Victor, doctor habilitat în agricultură, profesor cercetător, Institutul

Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare; PERSTNIOV Nicolae, doctor habilitat în agricultură, profesor universitar,

Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

Componenţa Consiliului ştiinţific specializat: CUHARSCHI Mihail, preşedinte doctor habilitat în agricultură, conferenţiar cercetător; SOLDATENCO Eugenia, secretar ştiinţific, doctor habilitat în tehnică,

conferenţiar cercetător; COTEA V. Valeriu, doctor, profesor universitar; RAPCEA Mihail, doctor habilitat în agricultură, profesor cercetător; MICU Vasile, doctor habilitat în biologie, academician; CHISILI Mihail, doctor habilitat în agricultură, conferenţiar cercetător; DERENDOVSCHI Antonina doctor habilitat în biologie, profesor universitar.

Susţinerea va avea loc la “15” februarie 2013, ora 10.00 în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH. 62.06.01.08-04 din cadrul Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, MD-2070, mun. Chişinău, or. Codru, str. Vieru, 59. Tel/fax: (+373 22) 28 54 33, e-mail:vierul_ispta@mail.ru Referatul ştiinţific poate fi consultat la biblioteca Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi pe pagina web a C.N.A.A. (www.cnaa.md). Referatul a fost expediat la “10” ianuarie 2013. Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, DH. 62.06.01.08-04 _______________ Soldatenco Eugenia,

doctor habilitat în tehnică, conferenţiar cercetător

Autor _______________ SAVIN Gheorghe,

doctor în agricultură, conferenţiar cercetător

(©Savin Gheorghe, 2013)

3

REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatea temei. În Republica Moldova viţa de vie (Vitis L.) asigură o cotă importantă a

venitului în buget, culturii îi revine un rol semnificativ în diversificarea pieţei, produsele obţinute

fiind de o înaltă valoare, iar în context regional republica deţine un loc semnificativ în

producerea şi exportul strugurilor de masă şi al vinurilor [2, 33, 36, 55]. Teritoriul republicii se

află la extremitatea nordică a vitiviniculturii industriale, ceea ce creează anumite riscuri, daunele

provocate de factorii abiotici şi biotici nefavorabili fiind enorme [13, 20, 25].

În scopul asigurării securităţii alimentare, ameliorarea sortimentului cu soiuri de înaltă

competitivitate şi rezistenţă biologică complexă este unul din factorii principali ai modernizării

viticulturii în scopul asigurării unei creşteri ascendente şi eficace a producţiei viticole,

îmbunătăţirii calităţii şi obţinerii produselor ecologice. În acest context diversificarea

sortimentului viţei de vie constituie unul din principiile fundamentale ale cercetării în ameliorare,

puse şi la baza elaborării documentelor de dezvoltare strategică a ramurii [25, 32, 37, 38, 45, 50].

Descrierea situaţiei în domeniu şi identificarea problemelor de cercetare. Sortimentul

recomandat pentru cultivare industrială în Republica Moldova pe parcursul anilor oferea

posibilitatea obţinerii unei game largi de struguri cu destinaţie diversă [10, 32, 48]. Însă protecţia

chimică a soiurilor sensibile V. vinifera L., în special contra manei şi făinării, nu întotdeauna

asigură o eficienţă optimă şi, ca urmare, se atestă pierderi substanţiale ale recoltei, afectarea

lăstarilor anuali ce cauzează şi o iernare defectuoasă a plantaţiilor, iar presingul negativ

cumulativ al chimicalelor de-a lungul anilor asupra florei, faunei şi, în definitiv, asupra sănătăţii

omului, societăţii în ansamblu este degradant.

Apreciind rolul primordial al resurselor genetice în ameliorarea sortimentului, ca sursă de

noi însuşiri, a fost creat Genofondul viţei de vie cu o largă diversitate ecologico-geografică,

genotipică cu un potenţial ce oferă noi oportunităţi în ameliorarea şi modernizarea în continuare

a sortimentului [1, 16, 18, 19, 20, 23, 41, 42, 51].

Pornind de la lipsa în sortimentul Republicii Moldova a soiurilor cu rezistenţă avansată, în

special la iernare, problema creării şi completării sortimentului Republicii Moldova cu soiuri noi

cu rezistenţă biologică a fost considerată primordială [37, 38, 45, 50]. În acest context

completarea sortimentului cu soiuri cu grad diferit de apirenie, utilizare diversă şi rezistenţă

avansată şi care vor valorifica eficient condiţiile pedoclimatice locale creează noi oportunităţi în

economia republicii prin competitivitatea recoltei durabile, fiind şi o sursă importantă în

fabricarea producţiei ecologice [13, 19, 20, 21, 22, 25, 28, 30, 36, 55].

4

Scopul lucrării: Ameliorarea sortimentului viticol al Republicii Moldova cu soiuri noi,

inclusiv apirene, cu utilizare diversă, rezistenţă biologică sporită la factorii nefavorabili ai

mediului ambiant, în principal la iernare.

Obiectivele principale ale cercetărilor:

- Identificarea, evaluarea arealelor ecologico-geografice de introducere a genotipurilor

noi, crearea Genofondului viţei de vie, inclusiv diversificarea originii caracterelor de rezistenţă,

apirenie, maturare timpurie.

- Studiul genotipurilor acumulate, identificarea căilor de utilizare în ameliorarea

sortimentului.

- Crearea materialului biologic iniţial P, F1, evaluarea populaţiei de descendenţi,

evidenţierea elitelor, obţinerea soiurilor noi.

- Evidenţierea legităţilor privind ereditatea însuşirilor de calitate şi rezistenţă în

descendenţa hibridă F1.

- Completarea sortimentului cu soiuri noi create şi soiuri introduse.

- Identificarea căilor de valorificare în perspectivă a diversităţii Genofondului în

ameliorarea sortimentului viticol în Republica Moldova.

Metodologia cercetării. La baza planificării şi efectuării cercetărilor au fost puse

principiile metodologice fundamentale aplicate în ameliorarea genetică a viţei de vie, în

mobilizarea, prezervarea, descrierea, evaluarea şi utilizarea resurselor genetice în diversificarea,

completarea sortimentului [1, 4, 6, 38, 41, 43, 44, 45, 47, 49].

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. În premieră a fost creată Colecţia ampelografică nouă

- una din cele mai valoroase în Europa de Est, care conţine cca. 2700 de genotipuri din peste 60

de centre vitivinicole ale Terrei şi formează nucleul principal al Genofondului viţei de vie al

Republicii Moldova.

În Genofondul viţei de vie au fost acumulate şi evidenţiate genotipuri noi, care posedă

atât separat, cât şi, pentru prima dată, în diferite combinaţii, importante însuşiri: calitate, inclusiv

apirenie, productivitate, maturare timpurie, rezistenţă la factorii stresanţi ai mediului.

În premieră, ca rezultat al studiilor P, F1 referitor la transmiterea ereditară, în descendenţa

hibridă, a rezistenţei la factorii abiotici şi biotici nefavorabili ai mediului şi a calităţii producţiei,

inclusiv a gradului diferit de apirenie, productivităţii, maturării timpurii au fost stabilite

principiile care au stat la baza formulării concepţiei programelor ulterioare de ameliorare:

- lipsa barierei genetice între factorii ereditari determinanţi ai rezistenţei la ger, la mană

şi ai calităţii;

5

- posibilitatea combinării libere într-un singur genotip, obţinerea şi selectarea

genotipurilor cu rezistenţă biologică sporită şi calitate înaltă.

Cu titlu de pionierat, în spaţiul est-european s-a confirmat posibilitatea combinării libere

într-un singur genotip a caracterelor studiate prin evidenţierea, selectarea elitelor, crearea

soiurilor Moldova, Pamiati Negrulea, Urojainâi, Struguraş, Decabrischii ş.a. cu rezistenţă sporită

la iernare, la mană şi calitate înaltă.

În premieră, în spaţiul Euro-asiatic s-au creat şi evidenţiat elite, selectat şi brevetat soiuri

apirene cu rezistenţă sporită la iernare, calitate, productivitate: Apiren alb, Apiren roz, Apiren

negru de Grozeşti – soiuri deja omologate - şi Apiren roz timpuriu, Apiren Basarabean, alte elite

sunt în proces de omologare.

Ca rezultat al evaluării diversităţii genotipurilor noi introduse în Genofond, sortimentul

viticol al Republicii Moldova s-a completat cu soiurile Prezentabil, Bianca, Hibernal şi Romulus,

genotipuri cu înalta adaptabilitate la condiţiile climatice locale.

S-a stabilit prezenţa in situ şi în Genofond a resurselor de viţă de vie de pădure (sub

aspectul rezistenţei la principalii factori abiotici şi biotici ai mediului ambiant) şi on farm –

variaţiile soiurilor vechi autohtone (sub aspectul plasticităţii), ca o potenţială componentă

strategică a conservării diversităţii şi utilizării în programele de ameliorare.

Problema ştiinţifică. Ameliorarea sortimentului viţei de vie cu soiuri noi, inclusiv cu

grad diferit de apirenie, utilizare diversă şi rezistenţă biologică avansată la principalii factori

stresanţi ai mediului ambiant, ca fundament al vitiviniculturii ecologice în devenire.

Semnificaţia teoretică a rezultatelor lucrării. În Genofondul creat sunt evidenţiate

genotipuri valoroase, este demonstrată prezenţa unei diversităţi a surselor de însuşiri utile –

material biologic iniţial cu un potenţial sporit pentru ameliorarea în continuare a sortimentului

viticol al Republicii Moldova.

Stabilirea principiilor teoretice şi formularea concepţiei privind lipsa barierei genetice între

factorii ereditari determinanţi ai rezistenţei sporite, calităţii avansate şi posibilitatea de creare şi

selectare a genotipurilor competitive cu rezistenţă şi calitate, au stat la baza programelor de

ameliorare genetică a sortimentului, soldate cu crearea în republică a unei generaţii de hibrizi

principial noi, inclusiv cu grad diferit de apirenie, utilizare diversă şi rezistenţă biologică sporită.

Principiile elaborate vor fi aplicate la formularea viitoarelor concepţii strategice de creare

şi utilizare eficientă a biodiversităţii viţei de vie.

Valoarea aplicativă a lucrării. Genofondul creat, care include peste de 3000 genotipuri,

oferă oportunităţi largi în diferite scopuri: ameliorare genetică, cercetare multidisciplinară,

producţie viticolă, didactice etc.

6

Au fost elaborate 14 soiuri noi de viţă de vie, sortimentul viticol din Republica Moldova a

fost completat cu 8 soiuri noi, inclusiv cu 4 soiuri apirene de utilizare diversă. Alte 2 soiuri noi

create sunt în proces de omologare. Pentru 5 soiuri apirene au fost obţinute brevete.

Implementarea soiurilor apirene create oferă posibilitatea iniţierii unor direcţii noi în

industria prelucrătoare, diversificarea produselor obţinute din struguri.

Pentru prima dată a fost creat material biologic iniţial valoros, inclusiv fondul de

descendenţi hibrizi cu însuşiri complexe: grad diferit de apirenie, maturare precoce, rezistenţă

biologică, calitate, productivitate, utilizare diversă care serveşte ca bază a ameliorării în

continuare a sortimentului.

Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere.

Explorarea, completarea diversităţii resurselor genetice, crearea şi evaluarea Genofondului

viţei de vie în Republica Moldova.

Argumentarea ştiinţifică şi practică a diversificării, în cadrul programelor de ameliorare

genetică, a materialului biologic iniţial pentru obţinerea descendenţilor cu însuşiri de calitate şi

productivitate sporită, rezistenţă biologică avansată la factorii abiotici şi biotici stresanţi ai

mediului ambiant, în principal la iernare.

Completarea sortimentului viticol cu soiuri noi introduse, de utilizare diversă şi rezistenţă

biologică avansată.

Posibilitatea creării şi completării sortimentului viticol din Republica Moldova cu soiuri

noi de utilizare diversă, inclusiv cu grad diferit de apirenie şi rezistenţă biologică avansată.

Crearea genotipurilor cu o biodiversitate complexă – ca material biologic iniţial pentru

programele de ameliorare.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. În Republica Moldova a fost creat Genofondul viţei

de vie cu o diversitate valoroasă a resurselor genetice: utilizare diversă, maturare timpurie, grad

diferit de apirenie, rezistenţă biologică la factorii stresanţi ai mediului ambiant;

În cadrul cercetărilor ştiinţifice au fost evidenţiate, selectate, create 14 soiuri de viţă de vie,

dintre care 8 au completat sortimentul viticol al Republicii Moldova:

- Moldova, Pamiati Negrulea, Struguraş, Urojainâi, Decabrischii, unele din ele ulterior

omologate, înscrise în Registrele Soiurilor de Plante din Ucraina, Rusia şi România;

- au fost testate şi înscrise în Registrul soiurilor de plante 4 soiuri noi introduse:

Prezentabil, Bianca, Hibernal, Romulus;

- pentru prima dată sortimentul viticol al republicii a fost completat cu 3 soiuri apirene noi

de creaţie proprie cu rezistenţă biologică sporită: Apiren alb, Apiren roz, Apiren negru de

Grozeşti. Soiurile Apiren roz timpuriu şi Apiren Basarabean sunt în proces de omologare.

7

Resursele genetice introduse, materialul biologic diversificat obţinut din programele de

ameliorare au completat Genofondul viţei de vie din Republica Moldova.

Au fost fondate câmpuri experimentale cu soiuri noi, inclusiv cu grad diferit de apirenie.

Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Materialele cercetărilor au fost raportate, prezentate la

şedinţele Consiliului Ştiinţific al INVV, IŞPHTA (a.a. 1980-2012), în cadrul forurilor naţionale

şi internaţionale de specialitate, inclusiv pe problemele conservării şi utilizării resurselor

genetice (Germania, 1998; Portugalia, 1998; Federaţia Rusă, 2001, 2007; Suedia, 2003; Serbia şi

Muntenegru, 2003; Georgia, 2003; Ucraina, 2004; Republica Moldova, 2001, 2005, 2006, 2008);

la al V-lea Congres Internaţional pentru struguri de masă (Africa de Sud, 2007); la

Simpozioanele UŞAMV „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Universităţii Craiova, Universităţii Piteşti

(România, 1992, 1997, 2005–2012); la Congresele Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi

Amelioratorilor din Republica Moldova, la alte manifestări pe problemele ameliorării (Republica

Moldova, 1981, 1998, 2002, 2004, 2005, 2008, 2011); la Conferinţele ştiinţifice ale INVV (IP

IŞPHTA) (1980, 1995, 2000, 2005, 2008, 2011).

Publicaţiile la tema tezei. Conţinutul de bază al tezei este expus în 104 lucrări, inclusiv în

33 de lucrări fără coautori. Au fost obţinute 6 brevete de invenţie.

Volumul şi structura tezei. Teza de doctor habilitat este prezentată în baza lucrărilor

ştiinţifice publicate, care reflectă rezultatele cercetărilor. Conţinutul de bază al tezei este expus în

104 lucrări ştiinţifice şi redat pe 44 pagini de text dactilografiat, include 19 tabele şi 15 figuri.

Cuvintele-cheie. Viţă de vie, sortiment, genofond, colecţie ampelografică, resurse

genetice, ameliorare genetică, rezistenţă biologică, rezistentă complexă, soiuri apirene rezistente.

8

CONŢINUTUL TEZEI

1. OBIECTE, CONDIŢII, METODE DE CERCETARE

1.1. Obiectele cercetărilor

A fost consultată literatura de specialitate, inclusiv registrele Colecţiilor ampelografice din

principalele centre vitivinicole ale Terrei (Caucaz, Asia Mijlocie, Europa Occidentală şi de Est,

SUA, Japonia ş.a.) sub aspectul evaluării resurselor genetice ale viţei de vie, identificării şi

selectării genotipurilor pentru introducere: apirenie (calitate), maturare timpurie, rezistenţă. În

cadrul a 3 expediţii de explorare şi colectare a resurselor genetice viticole au fost evaluate şi

selectate genotipuri din colecţia staţiunii VIR (Kara-Kala, Asia Mijlocie) şi din munţii Kopet

Dag (Turkmenistan).

În studiu au fost incluse populaţii P şi F1 de descendenţi, soiuri şi elite de utilizare diversă,

origine ecologico-geografică variată, cu o gamă largă de însuşiri (mărimea strugurelui şi a

bobului, culoarea şi aroma bobului, perioada de maturare, acumulare de zaharuri etc.) – la etapa

de informare iniţială cca. 250 de genotipuri, la etapa de evaluare 80-90 de genotipuri, inclusiv

42 de genotipuri pentru struguri de masă, 27 pentru struguri de vin, 16 cu grad diferit de apirenie.

Fiecare genotip este prezentat prin 5-10 butuci. Schema de plantare 3,0x1,25 m. Procedeele

fitotehnice aplicate pe sectoarele experimentale sunt cele standarde pentru plantaţiile industriale.

1.2. Locul şi condiţiile cercetărilor

Cercetările, începând cu anul 1966, au fost efectuate în cadrul sectoarelor experimentale

ale Institutului, în conformitate cu programele de cercetare, îndeplinite în cadrul laboratorului

(secţiei) Genofond şi Ameliorare genetică a viţei de vie.

Genofondul viţei de vie (Colecţia ampelografică) este amplasat în partea de sud a

mun.Chişinău (46°58′39.65″ N şi 28°46′21.68″ E, altitudinea 201 m) pe o pantă cu expoziţia sud,

sud-estică cu înclinaţia de 3-6°. Condiţiile climatice ale sectoarelor experimentale sunt temperat-

continentale cu iarnă relativ caldă, scurtă, cu puţină zăpadă, vară caldă şi îndelungată;

precipitaţiile atmosferice cad, de obicei, în lunile de vară. Temperatura medie anuală a aerului

este de +9,5°C, maxima atingând +40°C, iar minima -31°C; suma temperaturilor active

constituie 2550-2650°C (conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat). Condiţiile

meteo ale sectoarelor experimentale corespund condiţiilor zonei viticole Codru a Republicii

Moldova şi reprezintă valorile medii pentru republică.

9

1.3. Metodele de cercetare

Au fost utilizate metodele tradiţionale aplicate la planificarea încrucişărilor, obţinerea

seminţelor hibride şi crearea populaţiei de descendenţi prin hibridare sexuată, la evaluarea

descendenţilor, inclusiv în câmpul de hibrizi [35, 38, 44, 45, 47], la crearea şi evaluarea

Genofondului [1, 4, 6, 41, 43]. Începând cu anul 1983, în calitate de metodologie principală la

descrierea genotipurilor a fost adaptat şi adoptat Descriptorul OIV, IPGRI, UPOV [6].

Prelucrarea statistică, prezentarea grafică au fost efectuate conform metodelor aplicate în

ameliorare [49] în baza sistemelor de programe STATGRAPHICS 5.0, utilităţile MS EXCEL.

2. CREAREA GENOFONDULUI VIŢEI DE VIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Crearea şi completarea Genofondului

Pe parcursul ultimilor cca.180 de ani a fost fondat un şir de colecţii, care a contribuit la

ameliorarea sortimentului viticol în republică [32, 42]. La începutul anilor ’90 ai secolului trecut

s-au stabilit noi sarcini de modernizare a sortimentului: maturare timpurie, calitate înaltă a

producţiei, apirenie, rezistenţă sporită la factorii nefavorabili ai mediului ambiant, s-au formulat

obiectivele şi principiile de fondare a noii Colecţii ampelografice – nucleul Genofondului actual

al viţei de vie. Ca bază a fost luat materialul biologic existent în colecţia precedentă, iar în

calitate de metodă principală de completare şi diversificare - introducerea genotipurilor din

centrele vitivinicole ale lumii. Procesul de introducere a decurs mai intens în anii 1981-1990 -

perioada de constituire a Colecţiei ampelografice (Figura 1).

Fig. 1. Dinamica introducerii genotipurilor în Colecţia ampelografică

10

Reieşind din obiectivele formulate, pe parcursul anilor a crescut ponderea genotipurilor

introduse ce posedă calităţi complexe: maturare timpurie, apirenie, rezistenţă biologică. Astfel,

au fost identificate, evaluate şi introduse din Asia Mijlocie (de la staţiunea VIR din Kara-Kala şi

din munţii Kopet Dag, Asia Mijlocie) genotipuri, în special Proles orientais Negr., cu maturare

timpurie, bob mare, apirenie, dar sensibile la ger şi boli (Alma-Atinskii rannii, Kirghizskii rannii

ş.a.). Din centrele vitivinicole ale Europei (Bulgaria, Ungaria, Germania, România, Rusia,

Ucraina) au fost introduse soiuri şi elite cu rezistenţă relativă sau sporită, inclusiv hibrizi

înnobilaţi cu rezistenţă avansată (Victoria, Timpuriu de Cluj, V-25/20, Bianca, GM 322-58,

Cristal, Cabernet severnâi ş.a.). Colecţiile universităţii Davis, SUA au servit ca sursă de soiuri

apirene: Himrod, Ramdas, Interlaken, create cu participarea speciei V. labrusca L., cu bob mic

dar cu rezistenţă sporită; soiuri, elite V. vinifera L. apirene cu bob mare - Centennial seedless,

TADVOG, Flaim seedless. Diversitatea genotipurilor apirene a fost completată, de asemenea, cu

alte elite şi soiuri: Sverhrannii bessemeannâi Magaracia, Kiş-miş AZOS, Rusbol, Otilia, Himrod

– cu maturare timpurie; Bessemeannâi Melnika, Kiş-miş tairovschii, Mecita, Siurpriz -

timpuriii-medii; Bessemeannâi Magaracia, Călina, Kiş-miş unicalinâi, Kiş-miş ciornâi

zimostoichii – medii, Iubilei VIRa – mediu-tardiv.

În total, în perioada anilor 1981-2011 s-au introdus 940 de genotipuri, inclusiv: 130 de

soiuri de masă, dintre care 18 cu maturare timpurie, iar 16 cu rezistenţă sporită la boli şi la ger;

564 de soiuri pentru struguri de vin, inclusiv 8 cu maturare tehnologică timpurie, 34 - cu

rezistenţă sporită la boli şi la ger; 86 de genotipuri cu grad diferit de apirenie; 27 de forme de viţă

de vie de pădure DK, colectate pe parcursul a 3 expediţiei în munţii Kopet Dag, Turkmenia.

2.2. Componenţa Genofondului viţei de vie

Amplasarea genotipurilor în Colecţia ampelografică s-a efectuat, ca regulă, după

principiul originii ecologico-geografice, propus de prof. A.M.Negruli (Tabelul 1, Figura 2).

Astfel, în colecţie au fost acumulate genotipuri din principalele regiuni şi centre

vitivinicole ale Terrei: reprezentanţi a 27 de specii, hibrizi direct producători, soiuri şi variaţiuni

de portaltoi. Resurse genetice diverse sunt prezente în câmpurile de acumulare, de descendenţi

(Figura 3).

Cea mai numeroasă prezenţă după originea ecologico-geografică o au soiurile din Europa

Occidentală (31%) şi Caucaz (25%), urmate de grupul de genotipuri din Ucraina şi Rusia (16%),

Asia Mijlocie (14%), România şi Republica Moldova (10%), SUA (4%), iar după originea

genotipică, numeric predomină genotipurile V.vinifera L. (Figura 4).

11

Tabelul 1. Structura Colecţiei ampelografice

Originea, specificaţia genotipurilor Adresa

(număr cartier)

Număr

genotipuri

Număr

accese

Soiuri vechi autohtone din România şi

Republica Moldova, diverse creaţii noi

I-II 87 93

Soiuri vechi autohtone din România şi

Republica Moldova pe rădăcini proprii

III-IV 83 78

Soiuri, elite apirene IV-V 86 92

Soiuri pe rădăcini proprii de origine diversă VI 78 78

Genotipuri de perspectivă cu struguri de

masă şi vin de origine diversă

VII-IX 180 180

Genotipuri din Crimeea X, XXVII 120 120

Genotipuri din Rusia XI 60 60

Genotipuri de origine diversă cu aromă de

muscat

XII 60 60

Genotipuri din grupul Chasselas XIII 60 60

Genotipuri din Europa de Vest (Franţa,

Spania, Germania ş.a.)

XIV-XVII, XXV 316 316

Soiuri, elite noi de creaţie autohtonă XXVII 60 60

Genotipuri noi de perspectivă de origine

diversă, inclusiv cu maturare timpurie,

rezistenţă

XVIII, XXII, XXIII,

XXXVI-XLIV

634

634

Genotipuri din Asia Mijlocie XXIV, XXVIII-XXIX 180 180

Genotipuri din regiunea Caucaz XXX-XXXV 360 360

Viţa de vie de pădure din munţii Kopet Dag DK-I, DK-II 27 27

Specii SP 30 30

Portaltoi „P” – „A”, „B”, „C” 91 91

Vitis labrusca L. L – „A”, „B”, „C” 84 84

Hibrizi Direct Producători G (HDP) 28 28

Sectoarele de acumulare „SA-1983”, „SA-1984” 76 76

Diversitatea genului Vitis L. este reprezentată şi prin exemplare ce aparţin speciilor:

V.solonis Planch.; V. willsone Veitch.; V. sylvestris C.C.Gmel. (Republica Moldova); V. flexuosa

12

Thunb.; V. aestivalis Michx.; V. candicans Engelm.; V. californica Benth.; V. riparia Michx.;

V.monticola Buckl.; V. vulpina L.; V. cinerea Engelm.; V. rupestris Seheele; V. champinii

Planch.; V. palmata Vahl.; V. lincecumii Buckl. ş.a

Fig. 2. Componenţa Colecţiei ampelografice

Fig. 3. Structura Genofondului viţei de vie

13

a) b)

Fig. 4. Diversitatea Genofondului după originea ecologico-geografică (a) şi genotipică (b).

Specia V. labrusca L. este prezentă printr-o serie de soiuri, în majoritatea lor cu struguri de

utilizare mixtă: Columbia, Campbell, Seneca - cu pieliţa bobului verde-gălbuie; Delaware - cu

bobul roşu; Beta, Brilliante, Bufallo, Captivator, Cempion, Cristina, Clinton, Edna, Extra,

Isabela ş.a. - cu bobul violet-negru sau albastru-negru, majoritatea soiurilor având rezistenţă

complexă şi o aromă foxată, nefamiliară cu gustul V.vinifera L.

În Genofond este prezentă o gamă largă de hibrizii direct producători (HDP) - Bertilli

Seyve 26-67, K 188-2, O-595, Ravat 6, Seibel 70-53, Seibel 83-57, Seibel 54-55, Terras 20 ş.a.

şi hibrizi interspecifici complecşi Seyve Villard 12-375, Seyve Villard 18-315, Seyve Villard 23-

657, Seyve Villard 12-309, Seyve Villard 20-473 ş.a., intens utilizaţi ca surse de rezistenţă

complexă, iar unii dintre ei au bob cu o calitate sporită.

Soiurile de portaltoi sunt reprezentate de mai mult de 80 de varietăţi rezistente la filoxeră:

Riparia Gloire, Rupestris du Lot, Rupestris Giant, Rupestris Mettalica, Rupestri Ganzin, Aramon

x Rupestris Ganzin 1, Aramon x Rupestris Ganzin 2, Aramon x Rupestris Ganzin 9 ş.a.

Soiurile vechi autohtone, fiind opere ale evoluţiei, au imprimate în genotip adaptabilitatea

la mediul abiotic, inclusiv la secetă, la temperaturi scăzute şi la unii patogeni, prezintă un

potenţial valoros pentru crearea viticulturii durabile. În Genofond au fost prezervate 41 de soiuri

autohtone, dintre care menţionăm cu rezistenţă la ger, iernare, îngheţ soiurile Coarnă neagră,

Coarnă albă, Grasa, Rara neagră (Băbească neagră), Fetească albă, Fetească neagră; la secetă -

Coarnă albă, Iordan; la diferiţi patogeni - Coarnă neagră, Coarnă roşie, Băşicata, Fetească regală,

Frâncuşe, Galbenă, Fetească neagră, Negru de Căuşeni, Crâmpoşie [4, 23, 31, 32, 42].

Prin urmare, a fost creat un Genofond variat al viţei de vie [8, 9, 16, 18, 23, 32], care

include la momentul actual peste 3000 de genotipuri, inclusiv soiuri de viţă vie: pentru struguri

de masă - 450, dintre care de origine autohtonă - 12; pentru struguri de vin - 1850, dintre care de

origine autohtonă - 42; apirene – 74; hibrizi direct producători - 23; hibrizi complecşi - 215;

hibrizi de ultima generaţie – peste 1500.

14

2.3. Resurse genetice ale viţei de vie in situ şi on farm

În afară de resursele viţei de vie acumulate şi prezervate în Genofond, viţa de vie de

pădure, inclusiv Vitis sylvestris C.C.Gmel., component natural al comunităţilor silvice, prezintă

un obiect important de studiu şi o potenţială sursă genetică în programele de ameliorare sub

aspectul rezistenţei la principalii factori abiotici şi biotici ai mediului ambiant [1, 46, 56].

Ultimele expediţii ample de inventariere şi studiere in situ a viţei de vie de pădure în Republica

Moldova au fost efectuate în anii 1961-1969 [56]. Diminuarea numărului de exemplare în urma

acţiunii factorilor naturali şi antropogeni [56], apariţia pe parcursul anilor a unor populaţii noi

[24] readuc în actualitate studiul acestor resurse.

Ca rezultat al evaluărilor preliminare recente [24], efectuate de noi în unele habitate din

lunca Prutului, în pădurile din preajma satelor Zberoaia şi Bărboieni, raionul Nisporeni, de

exemplu, s-a constatat prezenţa unor nişe cu un număr semnificativ de plante (>50), în care am

semnalat atât exemplare cu flori morfologic femele, cât şi mascule (Tabelul 2). Au fost efectuate

primele documentări în rezervaţia naturală „Pădurea Domnească” (raionul Glodeni, satul Moara

Domnească). Şi în acest caz s-a constatat caracterul dioic al plantelor.

Tabelul 2. Particularităţi ale unor mostre de viţă de vie de pădure in situ

Nr. mostrei

Inflorescenţa Frunza

Nr.1. Sexul florii: morfologic femelă cu stamine recurbate; Inflorescenţa mică, cca. 3 flori.

Peri erecţi şi lungi etalaţi pe nervurile principale – rari.

Nr. 2. Sexul florii: morfologic masculă, peţiolul lung şi subţire, formă conică, 5-7 stamine; Inflorescenţa – mare, rămuroasă; formează frunzuliţe pe ciorchine.

Peri erecţi pe nervurile principale – desime mijlocie; peri lungi etalaţi pe nervurile principale – lipsă sau foarte rari; peri între nervurile principale – foarte rari – desime mijlocie; sunt prezenţi peri erecţi pe peţiol (desime mijlocie).

Nr. 3. Sexul florii: morfologic masculă; peţiolul bobului – lung şi foarte subţire; Inflorescenţa – medie-mare.

Peri erecţi pe nervurile principale şi între nervuri – desime mijlocie, pe peţiol – mijlocie-mare.

Nr. 9. Sexul florii: morfologic hermafrodită normală spre morfologic femelă; Inflorescenţă mică, cca. 40 de flori

Frunza este glabră.

Nr. 10. Sexul florii: morfologic femelă; Inflorescenţă mică, cca. 50 de flori

Frunza este glabră.

Totodată, estimările preliminare şi unele constatări - forma şi mărimea limbului frunzei

adulte, gradul de sectare, rezistenţa înaltă a plantelor la bolile criptogamice, atacul vârfului

lăstarului de filoxera galicolă, însuşiri nespecifice pentru V. sylvestris C.C. Gmel., conduc la

15

concluzia, că plantele observate pot fi invazive în habitatele investigate: unii reprezentanţi ai

soiurilor de portaltoi, HDP, alte soiuri, inclusiv cele răspândite de păsări din plantaţiile

industriale prin seminţe, dar nu este exclusă şi o hibridizare a acestora între ele. Prin urmare, este

necesară o nouă inventariere şi documentare minuţioasă a acestor resurse pe tot spaţiul republicii

în scopul conservării biodiversităţii, studierii acesteia, dar şi în vederea completării viitoarei

ediţii a Cărţii Roşii cu noi informaţii privind V. sylvestris C.C. Gmel.

În cadrul Genofondului estimările s-au axat pe o mostră de viţă de vie de pădure din

Republica Moldova (s. Cotul Morii) şi pe 18 forme de viţă de vie de pădure DK, provenite din

Asia Mijlocie (din munţii Kopet Dag, Turkmenistan). S-a constatat o diversitate de însuşiri, s-au

evidenţiat genotipuri ce pot fi incluse în evaluarea pre-breeding cu utilizarea ulterioară în

programele de ameliorare a sortimentului la capitolul fertilitate şi productivitate înaltă, strugure

şi bob mare, rezistenţă sporită la iernare şi la patogeni [24].

Prezintă interes teoretic şi practic, din punctul de vedere al plasticităţii, adaptabilităţii la

condiţiile pedoclimatice locale şi în particular pentru identificarea unor eventuale biotipuri

valoroase depistarea on farm a exemplarelor de soiuri vechi autohtone cu o vârstă mai mare de

100 de ani, care s-au mai păstrat, în special, în zonele intravilane – ca diversitate a provenienţei

materialului iniţial. A fost iniţiată şi efectuată colectarea, conservarea şi evaluarea acestor surse,

inclusiv în cadrul unui proiect regional SEEDNet [29].

Ca rezultat al estimărilor on farm, în 4 situri din zona de centru-vest a republicii, în

premieră, a fost identificată prezenţa soiurilor vechi autohtone Coarnă albă, Coarnă neagră, Rară

neagră, Plăvaie, inclusiv plante cu vârsta cuprinsă între 70-80 şi 100-120 de ani.

Prin urmare, resursele genetice ale viţei de vie, prezente in situ şi on farm, completează

diversitatea Genofondului şi prezintă interes teoretic ca valoare, fiind o componentă strategică a

conservării diversităţii şi utilizării în programele de ameliorare.

2.4. Evoluţia stării biologice a Genofondului

În scopul monitorizări stării biologice a Genofondului a fost efectuată evaluarea butucilor

după o scară de 5 puncte, elaborată de noi: începând cu valoarea 1 – dezvoltare foarte slabă

sau/şi pericol de pierdere, până la 5 – plante dezvoltate normal cu o stare biologică bună a tuturor

părţilor componente. Aplicarea acestui sistem de apreciere comparativă a evoluţiei genotipurilor

pe parcursul anilor denotă implicit şi plasticitatea, gradul de adaptabilitate la condiţiile date de

mediu.

În funcţie de originea ecologico-geografică şi genotipică diferă evoluţia genotipurilor, forţa

lor de regenerare după accidente climatice. Se constată, de exemplu, o deosebire în evoluţia stării

16

biologice a butucilor, evaluată după repartizarea plantelor după nota la inventariere: cartierele I

şi II- soiuri vechi autohtone, plante altoite; cartierele III şi IV - soiuri vechi autohtone pe

rădăcini proprii, majoritatea Proles pontica Negr.; cartierul V – soiuri şi elitele apirene,

majoritatea de origine Proles orientalis Negr.; cartierul XV – soiuri din Franţa (Proles

occidentalis Negr.) (Figura 5).

a) soiuri vechi autohtone altoite

b) soiuri vechi autohtone pe rădăcini

proprii

c) soiuri şi elite apirene

d) soiuri din Europa Occidentală

Fig. 5. Evoluţia stării biologice a genotipurilor de diversă origine ecologico-geografică

La sfârşitul perioadei de 10 ani după fondare în toate sectoarele se constată procentul

maxim de plante cu nota 4 şi 5 (88-95%). Evoluţia ulterioară a fost diferită: în cartierul cu soiuri

vechi autohtone fondat cu plante altoite s-au păstrat cca. 72% din numărul iniţial de plante, iar în

cel cu plante pe rădăcini proprii – cca. 87%. În sectorul cu soiuri Proles occidentalis Negr. acest

procent a fost de cca. 70, iar în sectorul cu soiuri şi elite apirene pe parcursul acestor 20 de ani au

supravieţuit numai 60% din plantele sădite iniţial (Figura 6).

În general, pe întreg Genofondul se constată o tendinţă de degradare a stării biologice a

plantelor. Prin urmare, sunt necesare măsuri de fortificare, salvare a genotipurilor. În acest scop,

dar şi pentru multiplele necesităţi care apar în procesul gestiunii Genofondului: fixarea

materialului biologic iniţial, micromultiplicarea în scopul primelor evaluări, salvarea

genotipurilor deficitare etc., am identificat şi pe parcursul anilor am testat şi adaptat metoda

altoirii ”pe loc” în butuci maturi [17,53].

17

Fig. 6. Evoluţia numărului de plante în funcţie de originea genotipului

Dintre avantajele acestei metode menţionăm: fixarea genotipurilor deficitare în cazul când

volumul materialului biologic iniţial este limitat (3-5 muguri); posibilitatea de a valorifica la

maxim o plantaţie de viţă de vie, utilizând butaşi de portaltoi înrădăcinaţi; omogenizarea

sectoarelor în care se întâlnesc impurităţi; posibilitatea de a da mai multă mobilitate producţiei

viticole, aducând-o în raport cu cererea pieţei. Au fost aplicate diverse variante ale altoirii ”pe

loc”: altoirea în despicătura trunchiului mai jos de nivelul solului; altoirea în trunchi deasupra

solului; altoirea în tulpină; altoirea cu 1-2 ochi în crestătură ş.a. [17]. Specificul fiecărei din

aceste variante ne-a permis organizarea procesului de altoire începând cu luna aprilie şi până în

august, oferind astfel largi oportunităţi. Pe parcursul mai multor ani s-a confirmat eficienţa

metodei la multiplicarea soiurilor noi introduse, asigurându-se în anii favorabili un randament

mediu de 95% de plante dezvoltate, iar în anii secetoşi – de 72-75%. Avantajele altoirii „pe loc”

s-au manifestat şi prin posibilitatea de a colecta material biologic, altoi, începând cu anul al

doilea după realtoire, şi prin testarea accelerată a noilor genotipuri, evidenţierea şi selectarea

celor de perspectivă şi transmiterea lor la Comisia de Stat pentru Testarea soiurilor de plante.

Aplicând aceste procedee, a fost posibilă testarea rapidă în diferite microzone a noilor soiuri

introduse - Prezentabil, Bianca, Hibernal, Romulus - şi includerea lor ulterioară în Registrul

soiurilor de plante al Republicii Moldova.

3. EVALUAREA DIVERSITĂŢII GENOFONDULUI VIŢEI DE VIE

ÎN PERSPECTIVA AMELIORĂRII SORTIMENTULUI

3.1. Diversitatea resurselor genetice pentru struguri de masă

Strugurii de masă sunt solicitaţi datorită valorii alimentare, dietetice înalte, iar ponderea

producerii şi consumului strugurilor în stare proaspătă în lume este pe parcursul ultimului

deceniu în continuă creştere, cultura soiurilor pentru struguri de masă fiind mai rentabilă în

18

comparaţie cu cea a soiurilor pentru struguri de vin [2, 11, 30, 33, 36, 55]. În context regional

Republica Moldova deţine o poziţie importantă în producerea şi exportul strugurilor de masă [2,

33], direcţia fiind importantă pentru progresul societăţii.

După evaluarea prealabilă, în studiu au fost incluse genotipuri de origine diversă [14, 15],

majoritatea având ca genitori soiuri meritorii (Tabelul 3). Urmărind obiectivul ameliorării în

continuare a sortimentului cu struguri de masă, inclusiv cu perioadă de maturare timpurie, a fost

evidenţiată o diversitate de soiuri şi elite cu perioada dezmugurit–maturare deplină începând cu

109-116 zile (Aromat de Iaşi, Avgalia, Elegia, Kirghizskii rannii) până la foarte târzii – 155-161

de zile (Nadejda, Seiger SR, VIII-25/7). Din numărul total de genotipuri evaluate au fost

evidenţiate cca. 30 cu intervalul de maturare de consum a strugurilor timpuriu–mijlociu

(Tabelul 4), pe care, după evaluarea respectivă, le evidenţiem ca posibile surse genetice de

maturare timpurie (şi calitate), iar cele de perspectivă pot fi propuse în zona sudică pentru testare

în producţie.

Aprecierea rezistenţei la iernare, indirect, s-a efectuat în baza procentului de muguri pieriţi,

iar a indicilor de productivitate - după procentul de lăstari fertili şi coeficienţii de fertilitate

(Figura 7 şi 8). Procentul mediu de muguri pieriţi a variat de la 4,0 la 44,0%, media generală

fiind de 18,0%. Circa 70% din genotipuri nu au depăşit media generală, iar 95 la sută din

genotipuri au înregistrat mai puţin de 40,0% ochi pieriţi. Remarcăm o rezistenţă mai sporită la

elitele VII-15/60 (6,6% ochi pieriţi), VIII-23/2 (11,1%) şi nr. 441 (13,9%).

Fig. 7. Procentul de muguri pieriţi Fig. 8. Procentul de lăstari fertili

Pe întreg eşantionul s-a constatat o medie de 74% lăstari fertili, variind în limitele a 15,0-

100,0%, iar 70 la sută din genotipuri având mai mult de 60% lăstari fertili. Procentul de lăstari

fertili este mai ridicat la soiurile Aromat de Iaşi, Narancsizu-3 – 100%; Narancsizu-4 - 92%;

nr. 441 – 90,9%; R-10 – 85%.

19

Tabelul 3. Diversitatea genotipurilor cu struguri de masă incluse în studiu (fragment)

Denumire genotip Origine genetică Ţara de origine Remarcă Soiuri cu bobul verde-gălbui Avgalia Madelein Angevin x Galan Rusia Maturare timpurie Aromat de Iaşi Polenizare liberă Tămâioasa românească România Muscat, maturare timpurie Belgradskii rannii Afuz Ali x Buvie Iugoslavia Muscat, maturare timpurie BG-14 Clon Caraburnu Bulgaria Muscat, maturare timpurie Bulgaria Italia x Iantari Bulgaria Strugure, bob mare Doci Nimranga Nimrang x Caraburnu Rusia Strugure, bob mare Favorit Chasselas Victoria x Regina viilor Ungaria Rezistenţă sporită Kirgizskii rannii Madelein Angevin x Muscat vengherschii Kirghizstan Muscat, maturare timpurie Leli Iakdona x Lignan Rusia Maturare timpurie Muscat iantarnâi Rannii Kibraiskii x Muscat vostocinâi Republica Moldova Muscat, maturare timpurie Muscat timpuriu de Bucureşti Coarnă albă x Regina viilor România Muscat, maturare timpurie Nadejda Voivodinovo x (Hibrid 2 x Mai 2) x Mai 13

(Perla de Csaba x Caraburnu) Bulgaria Muscat, maturare timpurie

Ovalinyi zhemciug Puhleakovskii x Muscat de Hamburg Rusia Muscat, bob mare Prezentabil Pleven x Villard Blanc Bulgaria Maturare timpurie, rezistenţă Xenia Bicane x Muscat de Hamburg România Muscat Soiuri cu bobul roz Antigona Muscat de Hamburg x Smeredevka (Galan) Iugoslavia Aromă muscat, productivitate Cardişah Cardinal x Chasselas severnaia Ucraina Muscat, maturare timpurie Elegia Chasselas severnaia x Fioletovâi rannii Ucraina Aromă muscat Soiuri cu bobul negru Azur Coarnă neagră x Cardinal România Strugure, bob mare Muscat d’Adda Autopolenizare Muscat de Hamburg Italia Muscat Muscat Plevenski Muscat de Hamburg x Perla de Csaba Bulgaria Muscat, maturare timpurie Napoca Alphonse Lavalle x (Regina viilor x Muscat

de Hamburg) România Muscat

Octeabrionoc Nimrang x Alphonse Lavalle Ucraina Strugure, bob mare Olimpia Kioho x Keghei Japonia Bob foarte mare

20

Tabelul 4. Diversitatea genotipurilor cu struguri de masă după epoca de maturare

Genotipul August Septembrie 5 10 15 20 25 30 5 10 15 20 25 Elegia Aromat de Iaşi Perla de Csaba*(m) Avgustovschii* Avgalia Kirghizskii rannii Narancsizu–1 Belgradschii rannii Muscat Iantarnâi* (m) Muscat jemciujnâi* Muscat timpuriu* Teli muscotaly I Cardişah Narancsizu–3 Favorit Bulgaria Chasselas blanc* (m) Irşai Oliver* Doneţchii jemciug Azur Narancsizu–4 Teli muscotaly II Ovalinâi jemciug Leli Prezentabil* Regina viilor* Codreanca* Cardinal* Rannii Magaracia* Olimpia Doci Nimranga Narancsizu–5 Nadejda Jemciug ustoicivâi KM-159 BG-14 R-69 R-86 R-79 Seiger SR

* - soiuri incluse în Registrul soiurilor de plante [10] Cu o fertilitate sporită (după coeficienţii de fertilitate absolut şi relativ) s-au evidenţiat

soiurile Narancsizu-3 (CFA – 1,7; CFR – 1,7), Aromat de Iaşi (1,4; 1,4), Muscat timpuriu de

Bucureşti (1,32; 0,75); Timpuriu de Cluj (1,21; 0,55); Aromat de Iaşi (1,7; 1,2), Belgradskii

rannii (1,7; 1,5), Elegia (1,4; 1,6), Ovalinâi jemciug (1,4; 1,4) şi elitele VII-15/60 (2,0; 1,3), nr.

441 (1,4; 1,3), II-159 (1,5; 1,4).

21

În anii epifitotici (a. 2002, 2004) s-a evaluat rezistenţa genotipurilor la principalele boli

criptogamice. S-au evidenţiat soiurile Narancsizu-1, Narancsizu-3, Narancsizu-5, Nadejda,

Jemciug ustoicivâi, Elegia, elitele II-2/37, II-159, VII-15/60, VIII-23/7, I-83/29, V-15/48, R-81,

R-82, R-86. Totodată, pe parcursul acestor doi ani, pornind de la principiile formulate în

literatura de specialitate [35, 39, 40], a fost posibilă evidenţierea, în cadrul diversităţii generale a

Genofondului, a unui şir de soiuri şi elite cu rezistenţă avansată la putregaiului cenuşiu. În total

s-au evidenţiat 513 genotipuri, inclusiv cu struguri de masă: Admirable de Courtiller, Damaşin

galben, Polombino, Chasselas cioutat, V-64-39, Coarnă albă, VII-43/70, 216-22-12-1, Golden

muscat ş.a. – cu bobul alb; Chasselas de Iericho, General Samson, Chasselas rouge, Coarnă roşie

ş.a. – cu bobul roz; Bonapart, Cambridge de Botanique, Coarnă neagră, Daghestanschii,

Chasselas ciornaia, Chasselas de Terasino, Duc de Magenta, DK-01, Chasselas diamant, DK-07,

Cinsaut, Iola ş.a. – cu bobul negru.

Analiza organoleptică a evidenţiat soiuri timpurii cu însuşiri organoleptice înalte: Perla de

Csaba (martor), Demir capia, Muscat Iantarnâi - nota 8,2; Muscat kubanskii, Aromat de Iaşi,

Krâmskaia jemciujina, Kievskii zolotistâi, Muscat timpuriu de Bucureşti - 8,4. Printre soiurile cu

maturarea deplină a strugurilor în următoarea epocă menţionăm soiurile: Bulgaria (8,2), Muscat

de Hamburg-4 (8,3), elitele cu rezistenţă V-42/82 (8,3), Azur (8,4), Timpuriu de Pietroasa (8,6).

Prezintă interes şi soiurile mai tardive – Tair (8,2), Oxana (8,3), care au strugurii şi bobul mari.

3.2. Diversitatea resurselor genetice cu struguri de vin

În cercetare au fost incluse soiuri şi elite cu struguri de vin, majoritatea cu rezistenţă

sporită la bolile criptogamice şi iernare [12, 14, 15], majoritatea din ele fiind noi introduse în

Genofond din diferite centre vitivinicole ale Terrei, având o origine genetică complexă şi variată,

în special ce ţine de sursa de rezistenţă: hibrizi complecşi Seibel şi Seyve Villard, descendenţi cu

participarea V. amurensis (Tabelul 5).

În grupul studiat s-a atestat prezenţa genotipurilor cu epoca de maturare timpurie-mijlocie,

ceea ce permite vinificarea lor în prima decadă a lunii septembrie (Tabelul 6), în acest sens se

evidenţiază soiurile Drujba, Bianca, Hibernal, Cristal, Romulus.

Totodată, s-a confirmat rezistenţa avansată a soiurilor studiate. Astfel, pierderile de muguri

după iernare au fost între 10,1-35,2%; cel mai mic procent s-a constatat la soiurile Orion (10,1%)

şi Cristal (10,2%), iar cel mai înalt la Fetească albă (35,2%) şi Vâdvigeneţ (33,7%). Circa 70%

din genotipuri nu au depăşit media generală. În ceea ce priveşte emiterea lăstarilor din lemnul

multianual, de care depinde potenţialul de regenerare al butucilor după iernile severe, ea a fost

mai scăzută la soiul Naslada (2,4 lăstari/butuc) şi cea mai ridicată la soiurile Cristal, Hibernal şi

22

Tabelul 5. Diversitatea genotipurilor cu struguri de vin incluse în studiu (fragment) Denumire genotip Originea genetică Tara de

origine Remarcă

Soiuri cu bobul verde-gălbui Bianca Villard blanc x Chasselas Bouvie Ungaria Rezistenţă la ger, iernare, patogeni Hibernal Seibel 7053 x Riesling cl.239 Germania Rezistenţă la ger, iernare, patogeni Romulus Ontario x Kiş-mis alb SUA Rezistenţă la ger, iernare, patogeni Orion (Optima (Riesling x Silvaner) x Muler Thurgau) x Villard

blanc Germania Rezistenţă la ger, iernare, patogeni

Drujba Misket Kailishki x (Villard blanc x Muscat de Hamburg) Bulgaria Muscat Cunleany (V.vinifera x V.amurensis) x Caraburnu Ungaria Rezistenţă la ger Cristal (Amurskii x Cialoţi Laioş) x Villard blanc Ungaria Rezistenţă la ger, iernare Plevenscaia roza Hibrid IX 38/57 x Drujba Bulgaria Rezistenţă la ger Reform Perla de Csaba x Seibel 5279 Ungaria Rezistenţă la ger Naslada Muscat de Hamburg x Villard blank Bulgaria Muscat Nahodca Severnâi x Odesskii ustoicivâi Ucraina Rezistenţă la ger, la unii patogeni Schif Saperavi severnâi x (Pinot noir x V.amurensis) Rusia Rezistenţă la ger Stepneac (Ghetş x V.amurensis) x Sibirikovâi Rusia Rezistenţă la iernare, ger Vâdvigeneţ Severnâi x soiuri cu muscat Rusia Rezistenţă la ger Ghecei zamotoşi Egher-1 x Medok noir Ungaria Rezistenţă la ger, la unii patogeni Lachedi meizeş Mezeş Feher x Egher-2 Ungaria Rezistenţă la ger şi patogeni Soiuri cu bobul negru Olimpiischii (Serecsia x Amurskii) x Traminer roz Ucraina Rezistenţă la ger Antei magaracia Rubinovâi Magaracia (Cabernet Sauvignon x Saperavi) x

Magaraci Nr. 85-64-16 (Seyve Villard 20-347 x amestec de polen V.vinifera)

Ucraina Gust specific, acumulare înaltă de zahăr

Cabernet severnâi (Galan x V.amurensis) x amestec de polen hibrizi V.vinifera x V.amurensis

Rusia Rezistenţă la ger

Muscat donscoi Severnâi (Seianeţ Malengra x Amurskii) x Muscat alb Rusia Muscat, acumulare înaltă de zahăr Plevenskii kolorit Villard blanc x Moldavski colorit Bulgaria Rezistenţă la ger, la unii, patogeni Cerven misket x Zeibel Cerven misket x Zeibel Bulgaria Rezistenţă la ger şi patogeni Rubin tairovski Odesskii ustoicivâi x SV 23-657 Ucraina Rezistenţă la mană

23

Bianca (11,0-16,3 lăstari/butuc). Gradul de rezistenţă la principalii patogeni a fost apreciat cu

nota 7-9 (conform metodologiei IOV), fiind predominante valorile 8 şi 9 (foarte rezistente).

Tabelul 6. Diversitatea genotipurilor cu struguri de vin după epoca de maturare

Genotipul Septembrie Octombrie

25 5 10 15 20 25 30 5 10 15 Drujba* Bianca* Hibernal* Romulus* Cristal Ghecei zamotoşi Kunleany Reform Vâdvogeneţ Fetească albă* (m) Aligote* (m) Cerven misket x Zeibel Skif Iscra Ramdas Nahodka Stepneak Orion Vertiş ciliaghi Muscat donskoi Rubin tairovschii* Djemete Lachedi meizeş Plevenscaia roza Antei Magaracia Cabernet severnâi Naslada Cabernet Sauvignon* (m) Olimpiiskii Plevenschii colorit

* - soiuri incluse în Registrul soiurilor de plante [10]

Pe întreg eşantionul s-a constatat o medie de 84% lăstari fertili, variind în limitele a

61,0-94,0%. Valoarea coeficientului de fertilitate absolut oscilează între 1,3 şi 2,1, fiind cel mai

ridicat la soiurile Bianca, Hibernal, Romulus şi Cunleany. În toţi anii de studii soiurile au atins

condiţiile tehnologice normale pentru vinificaţie, inclusiv cele cu perioada medie de maturare

deplină a boabelor au fost apte pentru recoltare la sfârşitul lunii august şi în prima decadă a lunii

septembrie. Astfel, aceste soiuri, concomitent cu reducerea numărului de tratări chimice contra

24

bolilor şi patogenilor, permit lansarea vinificării cu 1-2 săptămâni mai devreme faţă de termenele

tradiţionale. Ele sunt propuse, în primul rând, în calitate de soiuri potenţiale pentru plantaţiile de

agrement, loturi intravilane, cu o calitate şi productivitate net superioară hibrizilor producători

direcţi.

3.3. Diversitatea resurselor genetice cu grad diferit de apirenie

Diversitatea genotipurilor cu grad diferit de apirenie, acumulate în Genofond, a permis

selectarea şi includerea în studiu a soiurilor şi elitelor de origine variată (Tabelul 7) în scopul

identificării premiselor pentru ameliorarea sortimentului existent: extinderea perioadei de

consum a strugurilor în stare proaspătă de soiuri foarte timpurii şi timpurii, tardive; rezistenţă

biologică multiplă, reducerea presingului chimic asupra mediului ambiant; obţinerea de produse

naturale, ecologice.

Tabelul 7. Diversitatea originii genotipurilor apirene (fragment)

Denumire genotip Originea genetică Tara de origine

Remarcă

Soiuri cu bobul verde-gălbui Apiren alb VI-39-93 (Coarnă neagră x

Pierrelli) x IV-1-45 (VIR-2 x Kiş-miş krasnâi turkmenskii)

R. Moldova Rezistenţă sporită

Romulus Ontario x Kiş-mis alb SUA Rezistenţă sporită TADVOG V. vinifera SUA Sensibil Centennial seedless Gold [(Muscat de Hamburg x

Sultanina) x (Muscat de Hamburg x Regina viilor)] x Q25-6 (F2 Emperor x Sultana moscata ou Pirovano 75)

SUA Sensibil

Interlaken Ontario x Kiş-miş belâi ovalinâi

SUA Rezistenţă sporită, maturare timpurie

Perlette Regina viilor x Sultanina SUA Sensibil Soiuri cu bobul roz Apiren roz VII-25-3 x III-1-3 (Kiş-miş

moldovenesc) R.Moldova Rezistenţă sporită;

aromă specifică Apiren Basarabean Muscat de St. Vallier x V-60-2 R.Moldova Rezistenţă avansată Apiren roz timpuriu VI-39-93 x Kiş-miş krasnâi

turkmenskii R.Moldova Foarte precoce;

Rezistenţă avansată; aromă specifică

Călina Braghina x Sultanina România Rezistenţă relativă Kiş-miş lucistîi Cardinal x Kiş-miş roz R.Moldova Sensibil Mecita Ceauş roz x Kiş-miş negru Ucraina Rezistenţă relativă Soiuri cu bobul negru Perlon Emperor x Perlette Argentina Sensibil Apiren negru de Grozeşti

VII-25-1 x V-60-2 R.Moldova Rezistenţă sporită

25

Prin maturarea timpurie a boabelor se remarcă soiurile Apiren roz timpuriu, Interlaken

(mijlocul lunii august), Kiş-miş lucistâi, Ramdas, Perlete, TADVOG (ultima decadă a lunii

august) – la nivelul soiului Perla de Csaba, cu aproximativ o săptămână până la maturarea

soiurilor Romulus, Apiren alb, Apiren roz (Tabelul 8).

Tabelul 8. Diversitatea genotipurilor apirene după epoca de maturare

Genotipul August Septembrie 5 10 15 20 25 30 5 10 15 20 25 Apiren roz timpuriu Himrod Interlaken Călina TADVOG Centennial seedless Apiren Basarabean Apiren negru de Grozeşti* Apiren roz* Romulus* Apiren alb* Flaim seedless Kiş-miş lucistâi*

* - soiuri incluse în Registrul soiurilor de plante [10]

Procentul mediu de muguri pieriţi la genotipurile studiate (Tabelul 9) a variat de la 6,0 la

51,0%, media generală fiind de 32,0%. Circa 70 la sută din genotipuri nu au depăşit media

generală, iar 95 la sută au înregistrat mai puţin de 45,0% ochi pieriţi. Se evidenţiază prin

rezistenţă avansată la iernare soiurile Apiren roz timpuriu, Apiren Basarabean, Apiren negru de

Grozeşti. Cele mai sensibile sunt Perlon şi Perlette, care după iarna din 2009/2010 au pierdut 60-

80 din ochii lăsaţi la tăiere, iar majoritatea lăstarilor formaţi au fost sterili

Cu o greutate mare a strugurelui s-au evidenţiat genotipurile VIII-1-24 (700-900 g),

Perlette (410-500 g), Apiren roz (381,0 g), Călina (325,5 g), iar cu cea mai mare greutate a

bobului - Apiren roz, Kiş-miş lucistâi. Soiurile Apiren roz timpuriu, Apiren Basarabean, Călina

se remarcă prin capacitatea de acumulare înaltă de zaharuri. În cadrul degustaţiilor organoleptice

soiurile studiate au fost înalt apreciate.

Au fost efectuate evaluări privind potenţialul utilizării soiurilor apirene în industria

alimentară şi posibilitatea diversificării produselor obţinute din struguri [21, 36]. Conform

conţinutului de substanţe, care în funcţie de soi a constituit 13,6-20,0%, toate soiurile corespund

cerinţelor, înaintate faţă de soiurile destinate prelucrării industriale pentru fabricarea

compoturilor, marinatelor, dulceţurilor.

26

Tabelul 9. Însuşiri agrobiologice şi tehnologice la unele genotipuri apirene

Conţinutul mustului (g/dm3), în

Genotipul Greutatea medie a

strugurelui, g

Greutatea medie a

100 boabe, g

CFA

CFR

Muguri pieriţi,

% zahăr aciditate

Aprecierea organoleptică,

nota

Apiren alb 450,1 209,1 1,08 0,39 11,0 206 8,50 8,5 Apiren negru de Grozeşti 264,0 154,0 1,35 0,88 6,0 189 8,50 8,2 Apiren Basarabean 309,0 150,9 1,25 0,95 21,0 213 8,85 8,3 Apiren roz 417,3 301,2 1,16 0,77 33,6 190 7,25 8,5 Apiren roz timpuriu 207,4 181,4 1,25 0,92 12,0 240 7,60 8,5 BG V-6 432,5 443,5 1,27 0,59 37,7 183 8,50 8,2 Bu-24-4pr-3k 446,4 363,4 1,37 0,74 35,2 165 10,50 8,1 Călina 338,4 190,5 1,21 0,54 30,9 258 7,50 8,5 Centennial seedless 328,2 278,3 1,34 0,61 42,5 255 7,35 8,7 Flame seedless 328,4 222,8 1,10 0,44 28,4 234 6,00 8,4 I-15-15 235,8 211,0 1,57 1,11 7,0 178 5,50 - I-5-68 309,2 141,7 1,13 0,64 45,0 194 7,10 - Interlaken 159,6 159,4 1,58 1,28 49,0 185 6,00 7,9 Kiş-miş lucistâi 336,5 285,7 1,19 0,38 35,1 198 5,60 8,9 Mecita 374,4 214,2 1,39 0,87 29,5 158 6,20 8,2 Perlette 570,4 168,6 1,26 0,64 42,1 182 6,30 8,4 Perlon 553,1 494,6 1,10 0,90 50,5 152 6,50 8,4 Ramdas 144,8 121,6 1,40 1,20 28,8 175 7,27 7,8 Romulus 308,9 160,1 1,50 1,13 29,7 187 6,20 8,0 TADVOG 354,3 411,6 1,28 0,61 28,8 191 8,30 8,7 V-51-56 286,8 231,8 1,10 0,15 41,0 175 6,40 8,0 VIII-1-24 551,4 435,4 1,03 0,25 42,9 181 10,50 8,4 XI-37-38 611,7 454,9 1,10 0,54 45,4 180 9,23 8,6

27

3.4. Potenţialul Genofondului în ameliorarea sortimentului

Ca urmare a evaluării genotipurilor de utilizare diversă, constatăm prezenţa în Genofond a

resurselor genetice, care întrunesc în diferite combinaţii însuşiri de calitate, rezistenţă, maturare

timpurie - componente necesare pentru ameliorarea în continuare a sortimentului (Tabelul 10).

Tabelul 10. Genitori cu rezistenţă complexă prezenţi în Genofond (fragment)

Denumirea soiului Ţara de origine

Epoca de maturare

Vigoarea de creştere

Rezistenţa*

Soiuri de masă cu bobul alb Avgustovschii R. Moldova Foarte timpurie Mijlocie G, M, P Vostorg Rusia Foarte timpurie Mare G, M, P Prezentabil Bulgaria Timpurie Mare G, M, F, P Lanca Ucraina Mijlocie Mare M, F Original Ucraina Mijlocie-tardivă Mare M, F, P Marinca Rusia Mijlocie-tardivă Mijlocie G, M, F Ialovenschii stolovâi R. Moldova Tardivă Mare G, M, F, P Soiuri de masă cu bobul roz sau negru Codreanca R. Moldova Timpurie Foarte mare M, F, P Festivalinâi Rusia Timpurie Mare G, M, F, P Cutuzovschii R. Moldova Timpurie-mijlocie Mare G, M, F, P Decabrischii R. Moldova Mijlocie-tardivă Mare G, M, F, P Tair Ucraina Mijlocie-tardivă Foarte mare G, M, F, P Moldova R. Moldova Tardivă Mare M, P Soiuri apirene Apiren roz timpuriu R. Moldova Foarte timpurie Mijlocie G, M, F, P Himrod SUA Foarte timpurie Mare G, M, F, P Interlaken SUA Foarte timpurie Mică G, M, F, P Apiren alb R. Moldova Timpurie-mijlocie Mare G, M, F, P Apiren roz R. Moldova Timpurie-mijlocie Mijlocie G, M, F, P Romulus SUA Mijlocie Mare G, M, F, P Apiren negru de Grozeşti

R. Moldova Mijlocie Mare G, M, F, P

Apiren Basarabean R. Moldova Mijlocie Mare G, M, F, P Soiuri de vin cu bobul alb Cristal Ungaria Foarte timpurie Mijlocie G, M, F, P Hibernal (GM-32-58) Germania Timpurie Mijlocie G, M, F, P Bianca Ungaria Timpurie-mijlocie Mijlocie G, M, F, P Viorica R. Moldova Timpurie-mijlocie Mare G, M Orion (GA-58-30) Germania Mijlocie-tardivă Mijlocie G, M, F, P Dunavschi lazur Bulgaria Mijlocie-tardivă Mijlocie G, M, P Soiuri de vin cu bobul negru Vânoslivâi Ucraina Timpurie Mijlocie G, M, P Vişniovâi rannii Ucraina Timpurie-mijlocie Mijlocie G, M, P Antei Magaraci Ucraina Mijlocie-tardivă Mare G, M, F, P Rubin tairovschii Ucraina Tardivă Mare M, P

*- G - ger; M – mană; F – făinare; P – putregaiul cenuşiu

28

Cu o rezistenţă sporită la factorii stresanţi ai mediului şi calitate la nivelul soiurilor martor

se caracterizează genotipurile din grupul Naranksizu, soiurile Prezentabil, Nadejda, Elegia,

Jemciug ustoicivâi ş.a. Componentele necesare calităţii strugurilor de masă – bob mare, maturare

precoce, aromă muscat sunt prezente la soiurile Azur, Greaca, Victoria, Antigona, Doci

Nimranga, Xenia, Aromat de Iaşi, Avgalia, Muscat timpuriu de Bucureşti ş.a. [14, 15, 32, 55].

Ca rezultat al studiului efectuat au fost evidenţiate şi transmise în Comisia de Stat pentru

Testarea Soiurilor de Plante, înscrise în Registrul soiurilor de plante [10]: Prezentabil – cu

struguri de masă (recomandat pentru cultivare pe întreg teritoriul republicii); Bianca (recomandat

pentru toate zonele viticole) şi Hibernal (recomandat pentru zonele Centru şi Sud) – cu struguri

de vin; Romulus – soi apiren cu utilizare diversă (recomandat pentru toate zonele viticole).

4. AMELIORAREA SORTIMENTULUI VITICOL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

4.1. Crearea soiurilor cu rezistenţă sporită la ger şi mană

Rezolvarea cardinală a problemei privind protecţia viţei de vie contra îngheţurilor,

patogenilor poate fi realizată prin sinteza soiurilor noi, a căror rezistenţă este asigurată de

constituţia genetică a plantei. Studiul şi stabilirea legităţii eritabilităţii rezistenţei la factorii

abiotici şi biotici stresanţi ai mediului ambiant este calea magistrală de creare a astfel de

genotipuri [44, 45, 47, 50].

Populaţia de descendenţi a fost obţinută ca rezultat al încrucişării soiurilor sensibile Vitis

vinifera L. care dau recoltă de calitate înaltă şi a hibrizilor complecşi Seyve Villard.

Descendenţii F1 au fost studiaţi în ceea ce priveşte: conţinutul a diverse forme de apă în

lăstarii maturi de un an; dinamica creşterii şi gradul de lignificare a lăstarilor anuali; rezistenţa la

ger, în condiţii de câmp şi prin testarea în camera frigorifică; rezistenţa la Plasmopara viticola,

pe mediu de infecţie artificială [39, 40, 52].

Analiza datelor experimentale denotă posibilitatea grupării genotipurilor, după termenele

de începere şi dinamica creşterii şi lignificării lăstarilor, în patru grupuri de bază [52]: grupul

întâi – lignificarea începe devreme şi decurge energic, în termene restrânse, fiind lignificate nu

mai puţin de 65-70% din lungimea lăstarului; grupul al doilea – lignificarea începe târziu, dar

decurge energic, în final fiind lignificate nu mai puţin de 60-70% din lungimea lăstarului; grupul

al treilea – lignificarea începe devreme, dar decurge lent, în final fiind lignificate 45-55% din

lungimea lăstarului; grupul al patrulea – lignificarea începe târziu şi decurge lent, în final fiind

lignificate 45-55% din lungimea lăstarului.

29

În cadrul populaţiei de descendenţi s-a constatat că obţinerea plantelor cu o lignificare a

lăstarilor relativ mai bună decât la cel mai bun părinte nu prezintă dificultate [52]. Problema este

că nu poate fi prognozat gradul de lignificare al descendenţilor, luând ca reper gradul de

lignificare al formelor parentale, fie chiar şi a celei mai bune în acest sens. Caracterul eredităţii

în F1 la încrucişările interspecifice complexe este unul polimer. Descendenţii cu heterozis pozitiv

se obţin relativ uşor, chiar şi în combinaţiile unde ambii părinţi posedă o lignificare relativ joasă.

Totuşi, selectarea genotipurilor cu calitate preponderent înaltă şi rezistenţă complexă relativă, dar

cu lignificarea lăstarilor de un an aparţinând grupului I, creşte, statistic vorbind (cu sens

biologic) oportunitatea creării, selectării elitelor valoroase, cu o rezistenţă înalt pronunţată la

iernare, maturare şi, deci, recoltare timpurie a producţiei, iar ca urmare lignificarea rapidă şi

timpurie a lăstarilor, „fuga” de patogeni, asigurând o iernare mai sigură a plantaţiei, care,

recoltată la 1-15 septembrie, are cel puţin o lună de adaptare la impactul iernării.

În condiţiile iernilor, caracteristice anilor de studiu, descendenţii nu şi-au manifestat

diversitatea în ceea ce priveşte rezistenţa la iernare. Pentru a eficientiza studiul şi a accelera

procesul de selectare a formelor valoroase, rezistenţa descendenţilor şi a formelor parentale a

fost evaluată după determinarea procentului total de muguri vii + muguri afectaţi în condiţii

artificiale la temperatura de -19°C…-20°C. Pentru descendenţi acest indice a variat într-un

interval larg, atât după anii de studiu, cât şi în cadrul combinaţiilor. Conform datelor medii, în

combinaţiile Nr. 10 x Perrelle, VIR 1 x Perle noir, VIR 1x SV 23-657, VIR 2 x Baco 1, Nr.10 x

Dattier de St. Vallie s-a constatat cel mai mare procent de muguri vii. Rezistenţă semnificativ

mai joasă au manifestat toţi descendenţii unde forma paternă a fost Muscat de St. Vallier.

Indicii de ereditate privind rezistenţa la ger după componentele materne, paterne şi

interacţiunea lor sunt relativ mici, dar semnificativi, prin urmare, este posibilă selectarea în F1 a

descendenţilor cu însuşiri dorite (Tabelul 11). Totodată, s-a constatat că o ameliorare a

rezistenţei la ger în F1 poate fi realizată la o selectare individuală a unor forme materne şi paterne

anumite [38].

Viticultura acordă o atenţie mare creării soiurilor de calitate înaltă rezistente la mană.

Actualitatea acestei probleme constă în numărul mare (peste 7-8 - 10) de aplicaţii chimice pentru

ciclul vegetal, complicând procesul fitotehnic, scumpind producţia finală, devastând flora, fauna

şi în definitiv înrăutăţind întreg spectrul agroalimentar.

Pe un mediu infecţios sever, creat artificial în condiţii de câmp, au fost evaluaţi 867 de

descendenţi, proveniţi din 19 combinaţii de încrucişări. În calitate de martor pentru aprecierea

rezistenţei a fost plantat soiul standard sensibil Chasselas blanc [40]. Materialul iniţial P şi

populaţia de descendenţi F1, testaţi pe acest mediu, manifestă rezistenţă diferită la mană.

30

Tabelul 11. Influenţa factorilor studiaţi în variabilitatea generală a rezistenţei la ger în F1

Factorii h2 (gradul de influenţă, %)

Fcalculat

A – componenta maternă: Coarnă neagră, Djura uzium, Pobeda

1,6

33***

B – componenta paternă: Pierrelle, Muscat de St. Vallier

4,0

161***

C – anii de studiu: C1, C2 C3

35,1

728***

Interacţiunea: AB AC BC ABC

1,86 0,74 0,04 12,20

38*** 7*** 1,0~~~

126*** Factorii organizaţi X 55,5 145*** Factorii aleatorii Z 44,5 Suma tuturor factorilor Y 100

Remarcă: * - P ≥ 0,95; ** - P ≥ 0,99; *** - P ≥ 0,99; ~~~ -nesemnificativ Gradul de influenţă a diversităţii genotipice a componentelor parentale şi a condiţiilor

anilor de studiu asupra variabilităţii generale a rezistenţei la mană la hibrizii viţei de vie a fost

evaluat în baza analizei dispersionale (Tabelul 12). S-a constatat influenţa semnificativă a

componentelor materne în transmiterea rezistenţei la mană. Pe de altă parte, componentele

paterne s-au dovedit a fi toate apropiate după gradul de transmitere a rezistenţei. A fost

semnificativă interacţiunea componentelor materne şi paterne. Nu s-a constatat influenţa

condiţiilor anilor de studiu. Prin urmare, în unele combinaţii specifice putem alege descendenţi

cu o rezistenţă mai avansată la mană [40].

Astfel, în funcţie de gradul de deosebire între genotipurile materne şi paterne, în măsură

diferită se manifestă influenţa lor asupra variabilităţii generale a rezistenţei la mană în F1.

Practica dovedeşte că la selectarea celor mai bune componente parentale şi a anumitor

combinaţii hibride între ele putem obţine descendenţi cu însuşiri de rezistenţă avansate la mană

[39, 40]. Prin urmare, evaluarea genotipurilor iniţiale în baza descendenţilor permite evidenţierea

componentelor de perspectivă în ameliorarea la rezistenţă la mană. În baza acestor rezultate s-a

propus şi selectarea descendenţilor pe mediu artificial de infecţii în baza unui an de studiu, iar

selectarea individuală preliminară trebuie efectuată în 2 etape [40].

31

Tabelul 12. Influenţa factorilor studiaţi în variabilitatea generală a rezistenţei la mană în F1

Factorii h2 (gradul de influenţă, %)

Fcalculat

A – componenta maternă: Coarnă neagră, Djura uzium, Pobeda

3,3

21***

B – componenta paternă: Pierrelle, Muscat de St. Vallier

1,8

22***

C – anii de studiu: C1, C2

0,0

0~~~

Interacţiunea: AB AC BC ABC

0,41 0,0 0,14 0,14

2,6~~~ 0~~~

1,7~~~ 0,86~~~

Factorii organizaţi X 5,79 5,7*** Factorii aleatorii Z 94,21 Suma tuturor factorilor Y 100 Remarcă: * - P ≥ 0,95; ** - P ≥ 0,99; *** - P ≥ 0,99; ~~~ -nesemnificativ

Valorile coeficienţilor de corelaţie liniară între calitatea boabelor şi rezistenţa la ger, între

rezistenţa la ger şi rezistenţa la mană (Tabelul 13) sunt mici şi nesemnificative, ceea ce denotă că

descendenţii studiaţi au moştenit independent aceste însuşiri [39].

Aceasta denotă sau lipsa linkajului între genele sau complexul de gene ce determină

caracterele studiate sau, chiar dacă genele sunt prezente în acelaşi cromozom, amplasarea lor

departe una de alta, astfel că linkajul nu se manifestă. Prin urmare, bariere genetice în

transmiterea prin ereditate la descendenţii hibrizi a calităţii şi rezistenţei, adică de combinare

într-un singur organism a rezistenţei la mană şi ger cu calitatea avansată a boabelor, nu sunt.

Tabelul 13. Corelaţia însuşirilor deziderate în populaţia F1

După indicatorii individuali După datele medii calitatea boabelor, IGA rezistenţa la mană, puncte rezistenţa la mană, puncte

Caracterul

r tr r tr r tr Rezistenţa la ger

0,14 0,82 -0,024 -0,14 0,19 0,88

În cadrul materialului biologic cercetat însuşirile de calitate înaltă a boabelor, rezistenţa la

mană şi la ger sunt întâlnite în diferite combinaţii şi sunt o confirmare practică a ipotezei despre

posibilitatea combinării libere a acestor însuşiri.

32

Confirmarea practică a acestei ipoteze rezultă în crearea, evidenţierea şi selectarea elitelor

cu struguri de masă, devenite ulterior componente ale actualului sortiment, înalt apreciate în CSI

(Rusia, Ucraina) şi UE (România, Bulgaria, Germania, Cehia), în special soiurile Moldova,

Codreanca şi cele cu potenţial pentru completarea sortimentului şi genofondului: Pamiati

Negrulea, Struguraş, Decabrischii, Urojainâi [34].

Astfel, a fost stabilit un şir de concluzii teoretice şi practice, care a stat la baza formulării şi

îndeplinirii programelor ulterioare de ameliorare:

- coeficienţii de corelaţie negativi nesemnificativi privind transmiterea ereditară, la

descendenţa F1, a rezistenţei la factorii nefavorabili ai mediului ambiant şi a calităţii producţiei,

denotă lipsa unor bariere de natură genetică pentru îmbinarea într-un singur descendent a acestor

caractere;

- posibilitatea obţinerii şi selectării în urma încrucişărilor între soiurile înalt calitative (V.

vinifera L.) şi a componentelor cu rezistenţă sporită (Seyve-Villard, Seibel), a unei populaţii de

hibrizi cu rezistenţă avansată şi calitate înaltă a producţiei.

Pentru eficientizarea procesului de creare a soiurilor noi cu calitate înaltă şi rezistenţă

biologică complexă se propune în calitate de material biologic iniţial de selectat: - soiuri

V. vinifera L. de înaltă calitate sensibile la factorii stresanţi principali, dar obligatoriu cu o

lignificare a lăstarilor anuali >80%; - elite, soiuri interspecifice cu rezistenţă sporită,

calitate/productivitate avansată cu lignificarea lăstarilor, de preferinţă >70%.

4.2. Crearea soiurilor cu grad diferit de apirenie şi rezistenţă

Mari avantaje vizând întreaga gamă de utilizare a strugurilor prezintă soiurile apirene, care,

pe lângă faptul că se utilizează tradiţional la producerea stafidelor, se consumă în stare proaspătă,

sunt mai igienice, iar la vinificare asigură un randament mai ridicat al mustului. Producţia de

stafide la nivel mondial, cu mici fluctuaţii, se menţine la acelaşi nivel pe parcursul ultimului

deceniu. Pe fundalul sporirii producţiei şi consumului de struguri în stare proaspătă, dată fiind

preferinţa crescândă de struguri apireni, ponderea acestor soiuri este semnificativă şi în continuă

creştere [33].

Cultivarea soiurilor apirene care produc struguri fără seminţe este practicată din cele mai

vechi timpuri, dar în perimetrul zonei danubiano-carpato-pontice n-au fost atestate soiuri apirene.

Introducerea în cultură a soiurilor apirene din sortimentul vechi, de provenienţă sudică, nu poate

asigura, în condiţiile noastre, producţie economică [5].

Pentru crearea unui sortiment adaptat la condiţiile locale ca material iniţial au fost folosite

resursele genetice existente: soiurile apirene din colecţia “veche”, formele hibride apirene şi

33

soiurile apirene ale lui M. Juravel, create în cercetările anterioare, hibrizii obţinuţi cu participarea

Seyve Villard, scopul principal fiind crearea populaţiilor iniţiale de selectare a formelor apirene

rezistente la iernare, la mană. A fost acceptată schema iniţială de încrucişări: Soiuri pirene x

Soiuri apirene. Primele polenizări au fost efectuate în 1970, în 1971 s-a fondat pepiniera de

descendenţi, iar în 1972 – câmpul de hibrizi.

În calitate de componente materne au fost luate forme (elite) cu rezistenţă la ger şi la

mană, provenite din încrucişările cu hibrizii complecşi de generaţia a III-a, inclusiv descendenţi

evidenţiaţi în programul iniţial, iar componentele paterne au inclus soiuri şi elite apirene,

provenite din încrucişările soiurilor de origine Proles orientalis Negr. (Tabelul 14).

Tabelul 14. Componentele parentale incluse în programul de ameliorare

Denumirea soiului, selecţiei Originea

Componentele materne

Muscat de Saint Vallier SV 12-129 x Pance

VII-25-1 (Nimrang x Karmanâi) x Muscat de Saint Vallier

VII-25-3 (Nimrang x Karmanâi) x Muscat de Saint Vallier

VI-39-71 Coarnă neagră x Pierrelli

VI-39-93 Coarnă neagră x Pierrelli

Componentele paterne

V-60-2 Pobeda x (Katta Kurgan x Kiş-miş roz))

V-51-56 Guzali Kara x Kiş-miş VIRa

IV-1-45 VIR-2 x Kiş-miş crasnâi turkmenschii

III-1-3 (Kiş-miş moldovenesc ) Pobeda x Kiş-miş roz

Kiş-miş crasnâi turkmenschii Soi aborigen din Asia Mijlocie

Circa 1500 de descendenţi au fost obţinuţi în rezultatul a 19 încrucişări hibride. În această

populaţie de descendenţi au fost evidenţiate 38 de plante cu grad diferit de apirenie (ce constituie

2,5% din numărul total de descendenţi).

Evaluarea legăturilor ereditare în F1 între calitatea boabelor şi rezistenţa la ger şi la mană

s-a efectuat pentru descendenţii combinaţiilor hibride VII-25-3 x III-1-3, VI-39-93 x IV-1-45,

VII-25-3 x V-60-2 şi Muscat de Saint Vallier x V-60-2, alese în mod aleatoriu. Distribuirea

numărului de descendenţi după nota primită la aprecierea organoleptică şi gradul de rezistenţă

este prezentată în Tabelul 15.

34

Tabelul 15. Repartizarea descendenţilor după nota organoleptică şi gradul de rezistenţă

Aprecierea organoleptică, nota (după scara de 10 puncte) Gradul de rezistenţă

1,0-6,0 6,1-7,0 7,1-7,5 7,6-8,0 8,1-8,5 8,6-9,0 >9

Rezistenţa la mană, puncte*

1

2 67 49 17 2 4

3 12 20 7 13 1

4 24 74 27 8 3

5 6 27 4

Grupul de rezistenţă la ger**

I 12 23 9 11 2 2

II 36 74 15 9 5

III 45 63 23 14 6

IV 3 5 3 5 * - 1–foarte rezistente; 2 – rezistente; 3-rezistenţă mijlocie; 4-sensibile; 5-foarte sensibile

** - I– rezistenţă sporită; II – rezistenţă mijlocie; III-sensibile; IV-foarte sensibile

Valorile coeficienţilor de corelaţie liniară între calitatea boabelor şi rezistenţa la ger, între

rezistenţa la ger şi rezistenţa la mană (Tabelul 16) sunt mici şi nesemnificative, ceea ce denotă

ereditatea independentă a acestor însuşiri.

Tabelul 16. Corelaţia însuşirilor deziderate în populaţia F1

După indicatorii individuali După datele medii calitatea boabelor, IGA rezistenţa la mană, puncte rezistenţa la mană, puncte

Caracterul

r tr r tr r tr Rezistenţa la ger

0,04 0,94 -0,08 -0,14 0,12 0,94

În cadrul materialului biologic cercetat însuşirile de calitate înaltă a boabelor, rezistenţa la

mană şi la ger sunt întâlnite în diferite combinaţii şi sunt o confirmare practică a ipotezei despre

posibilitatea combinării libere a acestor însuşiri. Menţionăm în acest caz prezenţa unui caracter

calitativ nou în comparaţie cu programele precedente – apirenia. Prin urmare, ipoteza formulată

anterior a fost confirmată, dar şi dezvoltată pe un material biologic cu însuşiri mult mai

complexe: calitate, inclusiv apirenie, productivitate, maturare timpurie, utilizare diversă,

rezistenţă la factorii abiotici şi biotici nefavorabili.

35

Confirmarea practică a rezultat în formele de perspectivă evidenţiate. Către anul 1980 au

fost evidenţiate primele elite. După multiplicarea iniţială, ca urmare a studiului s-a evidenţiat o

serie de forme cu grad diferit de apirenie, inclusiv cu gradul 1 de apirenie. Ca rezultat au fost

omologate trei soiuri – Apiren alb, Apiren roz şi Apiren negru de Grozeşti [10, 22], alte soiuri

sunt în curs de omologare [30, 32]. Implementarea acestor soiuri în marea producţie rămâne o

problemă actuală, soluţionarea căreia va impulsiona revigorarea viticulturii ca ramură cheie a

agriculturii din Republica Moldova.

Rezultatele obţinute au infirmat scepticismul vehiculat referitor la posibilitatea creării unui

sortiment apiren, adaptat specificului condiţiilor noastre pedoclimatice. Pentru prima dată s-a

dovedit posibilitatea creării unui astfel de sortiment pentru nişa geografică carpato-danubiano-

pontică. Astfel, pentru crearea soiurilor de o calitate înaltă, inclusiv cu grad diferit de apirenie,

productivitate şi cu o rezistenţă biologică sporită s-a constatat importanţa de principiu şi

potenţialul avansat al încrucişării elitelor cu rezistenţă cu soiurile şi elitele apirene, provenite din

încrucişările soiurilor de origine Proles orientalis Negr.

Soiurile apirene obţinute (Tabelul 17) vin să completeze, în primul rând, conveierul

sortimental existent destinat consumului în stare proaspătă. Cercetările prealabile indică

posibilitatea utilizării acestor soiuri şi la producerea vinurilor.

Tabelul 17. Unele caracteristici ale soiurilor noi apirene

Date medii

Specificare

U.M. Apiren

alb Apiren

roz Apiren

negru de Grozeşti

Apiren Basarabean

Apiren roz timpuriu

Lăstari fertili % 36 58 71 64 81

Producţia de struguri la butuc Kg 3,85 3,65 7,2 9,2 5,6

Producţia de struguri la hectar t 11-13 12-14 11-13 11-13 12

Greutatea strugurelui g 450 417 264 309 207

Greutatea a 100 de boabe g 209,1 301,3 154 150,9 181

Conţinutul mustului în:

- zahăr g/l 206 190 189 213 240

- aciditate titrabilă g/l 8,5 7,3 8,5 8,8 7,6

Apiren alb

Soiul Apiren alb (elita I-15-14) a fost obţinut prin încrucişarea hibrizilor VI-39-93 şi

IV-1-45 (Figura 9), fiind omologat în anul 2002. Brevet de invenţie MD 9P 2003.08.31.

36

Fig. 9. Provenienţa soiului Apiren alb

Caracterizare: vigoarea butucului este mare; florile sunt hermafrodite; strugurii sunt mari

sau foarte mari, rămuroşi, de formă conică, uniaripaţi, cu boabe dispuse normal pe ciorchine;

bobul este eliptic, mic-mijlociu, verde-gălbui, semicrocant, aromă neutră. Intervalul maturării

depline, în condiţiile zonei viticole Centru, este cuprins între 25 august şi 15 septembrie.

Soiul se pretează la procesare tehnologică: suc, compot, marinate, dulceţuri, stafide;

consum în stare proaspătă; prepararea vinului.

Apiren roz

Soiul Apiren roz (elita II2-13-14) a fost obţinut prin încrucişarea hibrizilor VII-25-3 şi

III-1-3 (Figura 10), fiind omologat în anul 2002. Brevet de invenţie MD 10P 2003.08.31.

Caracterizare: vigoarea butucului este mare; florile sunt hermafrodite; strugurii sunt mari,

de formă cilindroconică, uniaripaţi, cu boabe dispuse normal pe ciorchine; bobul este rotund sau

slab eliptic, de culoare roz - roz-violet, crocant; recolta cu maturare deplină are o aromă fină;

Intervalul maturării depline este cuprins, în condiţiile zonei viticole Centru, între 25 august şi 15

septembrie.

Fig. 10. Provenienţa soiului Apiren roz

Soiul se pretează la consum în stare proaspătă, transportare şi păstrare îndelungată.

Apiren Basarabean

Soiul Apiren Basarabean (elita II2-11-17) a fost obţinut prin încrucişarea soiului Muscat de

Saint Vallier cu hibridul V-6-20. Brevet de invenţie MD 30 / 2008.07.31.

37

Caracterizare: vigoarea butucului este mijlocie; florile sunt hermafrodite; strugurii sunt

mari, de formă conică, uniaripaţi sau biaripaţi, cu boabe dispuse normal pe ciorchine; bobul este

eliptic scurt, mic-mijlociu, pieliţa de culoare roz, semicrocant, aromă neutră. Intervalul maturării

depline, în condiţiile zonei viticole Centru, este cuprins între 25 august şi 15 septembrie.

Soiul se pretează la procesare industrială: suc, compot, marinate, dulceţuri, stafide;

prepararea vinului.

Apiren negru de Grozeşti

Soiul Apiren negru de Grozeşti (elita II2-4-1) a fost obţinut prin încrucişarea hibrizilor

VII-25-1 şi V-6-20 (Figura 11), fiind omologat în anul 2005. Brevet de invenţie

MD 32 / 2008.07.31.

Fig. 11. Provenienţa soiului Apiren negru de Grozeşti

Caracterizare: vigoarea butucului este mare; florile sunt hermafrodite; strugurii sunt

mijlocii, de formă conică, uniaripaţi, cu boabe dispuse normal pe ciorchine; bobul este rotund,

mic-mijlociu, negru-albastru, semizemos, aromă neutră. Intervalul maturării depline, în condiţiile

zonei de Centru, este cuprins între 25 august şi 15 septembrie.

Soi cu conţinut ridicat în zahăr, se pretează la procesare industrială: suc, compot, marinate,

dulceţuri, stafide.

Apiren roz timpuriu

Soiul Apiren roz timpuriu (elita II2-10-42) a fost obţinut prin încrucişarea hibridului VI-39-

93 şi soiul Kiş-miş krasnâi turkmenskii. Brevet de invenţie MD 31 / 2008.07.31.

Caracterizare: vigoarea butucului este mijlocie; florile sunt hermafrodite; strugurii sunt

mici - mijlocii, uniaxiali, de formă conică, cu boabe dispuse normal pe ciorchine; bobul este

rotund sau eliptic scurt, mic-mijlociu, roz – roz-violet, crocant, aromă specifică. Intervalul

maturării depline, în condiţiile zonei viticole Centru, este cuprins între 25 iunie şi 15 august.

38

Soi cu conţinut ridicat în zahăr, se pretează la procesare industrială: suc, compot, marinate,

dulceţuri, stafide; consum în stare proaspătă.

Rezistenţa acestor soiuri la mană şi la făinare este bună şi foarte bună – 7,5-8,0 puncte.

Conform studiilor efectuate [21, 36, 55], soiurile şi elitele apirene create manifestă un

potenţial sporit privind posibilitatea utilizării lor în industria alimentară pentru diversificarea

produselor de struguri: producerea mustului, sucului, compotului, marinatelor, dulceţei,

stafidelor, vinurilor. Aceste soiuri reprezintă surse de producţie ecologică, deoarece necesită 2-3

aplicaţii chimice, asigurând, conform estimărilor preliminare, €150-200 economii la hectar anual

în comparaţie cu soiurile tradiţionale. Astfel costurile de aplicaţii chimice se reduc cu cca. 50%

în comparaţie cu cheltuielile pentru soiurile V. vinifera L., sporind valoarea şi eficienţa

economică a plantaţiei, se diminuează poluarea faunei şi florei, în definitiv presingul chimic

asupra omului.

5. CONSIDERAŢIUNI GENERALE ASUPRA AMELIORĂRII SORTIMENTULUI

VITICOL ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERSPECTIVĂ

5.1. Evoluţia sortimentului şi premizele ameliorării lui în continuare

Prin îndeplinirea în Republica Moldova a programelor de ameliorare genetică a viţei de vie

pe parcursul ultimilor 30 de ani se constată o evoluţie a sortimentului atât în ceea ce priveşte

creşterea ponderii soiurilor noi create, cât şi a direcţiei de utilizare (Tabelul 18).

S-a diversificat semnificativ originea ecologico-geografică a soiurile incluse în sortiment

(Figura 12).

Fig. 12. Evoluţia componenţei sortimentului după originea ecologico-geografică

Astfel, a fost creată baza sortimentală nouă ce include calitate, inclusiv apirenie, rezistenţă

la factorii nefavorabili ai mediului, direcţie de utilizare diversă. Totodată, a fost creat, acumulat

şi parţial evaluat materialul biologic iniţial cu însuşiri complexe.

39

Tabelul 18. Evoluţia componenţei sortimentului viţei de vie în Republica Moldova

Anii 1949 1964 1980 1995 2000 2005 2012

Originea soiurilor, % din numărul total de soiuri incluse în sortiment Soiuri introduse 84 90 82 69 64 62 59 Soiuri vechi autohtone 16 10 5 6 5 4 4 Soiuri noi create - - 13 25 31 34 37

Direcţia de utilizare, % din numărul total de soiuri incluse în sortiment 1949 1964 1980 1995 2000 2005 2012 Soiuri de masă 28 29 35 40 37 34 36 Soiuri de vin 72 71 65 57 60 58 56 Soiuri apirene - - - 3 3 8 8

Soiurile cu struguri de masă incluse în Registru reprezintă majoritatea grupelor de maturare

(Figura 13 a). Menţionăm repartizarea relativ uniformă, practic în toate grupele, a soiurilor cu

boabe albe. Soiuri cu boabe colorate (în gama roz – negru) sunt mai puţine numeric şi sunt

prezente, preponderent, în grupele cu maturare mijlocie-tardivă. Totodată, a fost menţionată [30]

posibilitatea completării sortimentului în baza soiurilor de perspectivă, create la institut, inclusiv

soiuri cu bob colorat (Figura 13 b), astfel completând cu soiuri toate grupele intermediare de

maturitate, asigurându-se crearea conveierului varietal.

a) b)

Fig. 13. Repartizarea soiurilor pentru struguri de masă omologate (a) şi de perspectivă (b) după epoca de maturare a strugurilor (gradaţia conform [10])

La fel a fost stabilită pretabilitatea acestui sortiment, conform unor standarde

internaţionale, pentru exportul de struguri [30].

Una din cerinţele faţă de genofond este asigurarea pe viitor cu material genetic ce

corespunde nu numai cerinţelor actuale, dar şi celor viitoare, care pot apărea ca rezultat al

acţiunii factorilor naturali şi antropogeni. Menţionăm importanţa evidenţierii unor caractere

deosebite: creştere mică sau mijlocie, lăstari erecţi, internodii scurte, depunere de ochi fertili la

internodiile 2-4, lignificare precoce, intrarea în rod de la anul 2, iar atingerea productivităţii

depline în anul 3 etc. Aceste genotipuri, incluse în programele „pre-breeding”, vor servi la

40

crearea soiurilor destinate fondării unei viticulturi fără suport sau cu suport simplificat al

butucilor.

Diversitatea resurselor genetice viticole, în general, inclusiv a celor acumulate în

Genofondul institutului, permit iniţierea unor programe de perspectivă complexe [19, 20, 23, 26,

27], inclusiv cu concurs internaţional, ce ar permite relevarea altor metode, încă neexplorate. În

Genofond a fost considerabil lărgită originea surselor caracterelor de importanţă strategică pentru

dezvoltarea viticulturii [32] (Tabelul 19, Figura 14).

Tabelul 19. Diversitatea originii unor caractere utile pentru ameliorarea viţei de vie

Originea ecologico-geografică Originea genotipică Exemple de genotipuri

Rezistenţă avansată la factorii abiotici şi biotici nefavorabili

America de Nord V. labrusca, V. riparia, V. rupestris, V. licecumii

Isabela, Campbell, Delaware, Extra

Orientul depărtat V. amurensis Nr. 10, Amur Hibrizi direct producători Interspecifică Baco-1, Casteli, Noach Hibrizi interspecifici complecşi Interspecifică Villard blanc, Pierrelli Soiuri V. vinifera din arealul Europa Occidentală – Asia Mijlocie, inclusiv vechi autohtone

V. vinifera Riesling de Rhin, Coarnă neagră, Fetească neagră �.a.

Surse noi, cu însuşiiri complexe Interspecifică Prezentabil, Bianca, Cunleany, Hibernal, Moldova

Grad diferit de apirenie Asia Mijlocie(autohtone, locale) V. vinifera Kiş-miş krasnâi turkmenskii Caucaz (autohtone, locale) V. vinifera Kiş-miş mramornâi Orientul Mijlociu V. vinifera Sultanina SUA V. vinifera, V. labrusca,

Interspecifice Centennial seedless, Flaim seedless, Romulus, Perlette

Surse noi, diversificate V. vinifera, Interspecifice

Călina, Apiren alb, Apiren roz, Mecita, Kiş-miş ciornâi zimostoikii

Maturare timpurie, productivitate

Soiuri vechi V.vinifera V. vinifera, Madelein Angevine Surse noi, diversificate V. vinifera,

Interspecifice Aromat de Iaşi, Prezentabil, Apiren roz timpuriu

La întocmirea programului de hibridări şi selectarea genitorilor sunt formulate următoarele

obiective: diversificarea direcţiei de utilizare a producţiei finite cu prezenţa la soiuri a însuşirilor

de apirenie (sau un număr redus de seminţe); adaptabilitatea sporită la factorii abiotici

nefavorabili. Diversificarea materialului biologic iniţial se efectuează, urmând schemele de

încrucişări: rezistent x rezistent apiren, rezistent x sensibil apiren şi sensibil x rezistent [27]. În

41

scopul accelerării şi sporirii randamentului procesului de ameliorare cu obiectivul apirenie s-au

iniţiat încrucişări după schema apiren x apiren [3].

În contextul lărgirii, menţinerii biodiversităţii vi�ei de vie, în colaborare cu Grădina

Botanică (Institut) (dl dr. habilitat Ştefan Topală), se lucrează asupra realizării unui program de

integrare a V. rotundifolia şi a derivatelor ei F2, F3, F4 în programele de ameliorare a soiurilor

noi, inclusiv cu apirenie [20, 54]. S-a iniţiat evaluarea resurselor genetice autohtone, inclusiv a

soiurior noi apirene cu ajutorul markerilor moleculari [7], iar aplicarea pe larg a biotehnologiilor

moderne va permite realizarea conceptului general de ameliorare a sortimentului, aplicând

programele “pre-breeding” şi “breeding” (Figura 15).

Fig. 14. Diversitatea originii surselor de Fig. 15. Conceptul ameliorării sortimentului

caractere utile acumulate în Genofond viticol în perspectivă

Pentru eficientizarea procesului de ameliorare a sortimentului, implementării soiurilor noi-

create propunem: elaborarea materialului liber de boli virotice; testarea materialului în baza

biotehnologiilor moderne; crearea plantaţiilor industriale; procesarea tehnologică a recoltei

soiurilor cu grad diferit de apirenie, ca fundament al vitiviniculturii ecologice în devenire,

inclusiv pentru producerea mustului, sucului, omogenatului, compotului, marinatelor, gemului,

dulceţei, stafidelor, vinurilor. Formele, elitele de perspectivă cu calitate înaltă şi rezistenţă

complexă avansată propunem să fie testate concomitent în condiţii de producţie şi în Comisia de

Stat.

42

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

1. În premieră în spaţiul est-european a fost creat şi pus în valoare un Genofond variat al

viţei de vie, care include cca. 3000 de genotipuri: specii, soiuri, elite, hibrizi, inclusiv soiuri de

masă - 450, de origine autohtonă - 12; cu struguri de vin - 1850, de origine autohtonă - 42;

apirene 74, de origine autohtonă - 39; hibrizi direct producători – 23; peste 1500 de hibrizi,

descendenţi de ultima generaţie reprezintă un potenţial important în completarea Genofondului.

2. În premieră genotipurile acumulate deţin în diverse combinaţii importante însuşiri:

calitate, inclusiv apirenie, productivitate, maturare timpurie, rezistenţă sporită şi prezintă un

potenţial strategic disponibil pentru programele de ameliorare genetică, cu valenţe importante în

contextul perturbaţiilor climatice, material biologic iniţial (pre-breeding) necesar pentru o

vitivinicultură durabilă, ecologică (organică) în curs de dezvoltare.

3. Crearea soiurilor noi cu rezistenţă complexă a fost stabilită în calitate de soluţie în

rezolvarea cardinală a protecţiei viţei de vie contra factorilor abiotici şi biotici stresanţi ai

mediului ambiant.

4. Cercetările efectuate denotă importanţa de principiu şi potenţialul avansat:

a) al încrucişării soiurilor V. vinifera L. cu hibrizii complecşi pentru crearea soiurilor de o

calitate înaltă şi cu o rezistenţă biologică sporită la ger, iernare şi la unii patogeni;

b) al încrucişării elitelor cu rezistenţă cu soiuri şi elite apirene, provenite din încrucişările

soiurilor de origine Proles orientalis Negr. pentru crearea soiurilor de o calitate înaltă, inclusiv

cu grad diferit de apirenie, productivitate şi cu o rezistenţă biologică sporită.

5. În premieră au fost stabilite principii, care au stat la baza formulării noii concepţii şi

îndeplinirii programelor ulterioare de ameliorare:

- coeficienţii de corelaţie nesemnificativi, obţinuţi în studiile P, F1 multidimensionale privind

transmiterea ereditară a rezistenţei la ger, la mană şi calitatea strugurilor, inclusiv grad diferit de

apirenie, productivitate, maturare timpurie;

- lipsa barierei genetice între factorii ereditari determinanţi atestă elocvent posibilitatea

combinării libere într-un singur genotip a caracterelor studiate, oferă posibilităţi de creare şi

selectare a genotipurilor cu rezistenţă sporită şi calitate înaltă.

6. Cu titlu de pionierat, s-a confirmat posibilitatea combinării libere într-un singur genotip a

caracterelor studiate prin evidenţierea, selectarea elitelor, crearea soiurilor Moldova, Pamiati

Negrulea, Urojainâi, Struguraş, Decabrischii ş.a. cu rezistenţa sporită la iernare, la mană şi

calitatea înaltă/productivitate.

43

7. Aplicarea în procesul de ameliorare genetică a principiilor teoretice formulate s-a

fructificat, în premieră în spaţiul Euro-asiatic, cu crearea, evidenţierea elitelor, selectarea şi

brevetarea soiurilor cu grad diferit de apirenie, rezistenţă sporită la iernare, calitate,

productivitate: Apiren alb, Apiren roz, Apiren negru de Grozeşti – soiuri deja omologate şi

Apiren roz timpuriu, Apiren Basarabean, alte elite - în curs de omologare.

8. Ca rezultat al studiilor au fost evidenţiate cu perspectivă şi înscrise în Registrul soirilor

de plante soiurile introduse: Prezentabil - de masă, cu maturare timpurie; Bianca şi Hibernal - de

vin, cu maturare timpurie–mijlocie; Romulus – soi apiren cu maturare timpurie-mijlocie şi

utilizare diversă.

9. Conform studiilor efectuate, soiurile omologate şi elitele apirene noi create manifestă un

potenţial sporit privind posibilitatea procesării lor în industria alimentară pentru diversificarea

produselor ecologice.

10. Rezistenţa soiurilor la patogeni reduce costurile aplicaţiilor chimice cu cca. 50% în

comparaţie cu cheltuielile pentru soiurile V. vinifera L., sporind, astfel, eficienţa economică a

plantaţiei, diminuarea poluării faunei şi florei, în definitiv diminuarea presingului chimic asupra

omului, iar recolta obţinută reprezintă un potenţial de producţie ecologică.

11. Evaluarea viţei de vie de pădure in situ şi în Genofond, sub aspectul rezistenţei la

principalii factori abiotici şi biotici ai mediului ambiant, a variaţiilor on farm a soiurilor vechi

autohtone, sub aspectul plasticităţii, denotă prezenţa unor surse potenţiale pentru utilizare în

programele de ameliorare a sortimentului.

12. Rezultatele studiilor efectuate confirmă necesitatea şi posibilitatea modernizării în

continuare a sortimentului viţei de vie în baza noilor genotipuri, iar completarea permanentă a

diversităţii resurselor viticole, studiul interdisciplinar şi utilizarea lor, inclusiv cu aplicarea

biotehnologiilor moderne, o considerăm în continuare parte componentă a Strategiei Naţionale

de Asigurare a Securităţii Alimentare a Republicii Moldova.

RECOMANDĂRI

• Pentru eficientizarea procesului de creare a soiurilor noi cu calitate înaltă şi rezistenţă

biologică complexă se propune în calitate de material biologic iniţial de selectat:

- soiuri V. vinifera de înaltă calitate sensibile la factorii stresanţi principali, dar

obligatoriu cu o lignificare a lăstarilor anuali >80%;

- elite, soiuri interspecifice cu rezistenţă sporită, calitate/productivitate avansată cu

lignificarea lăstarilor, de preferinţă >70%.

44

• Efectuarea aprecierii rezistenţei populaţiilor P, F1 la ger, condiţii complexe de iernare de

efectuat în condiţii artificiale de laborator, concomitent cu aprecierea în câmp.

• Pentru realizarea obiectivelor de crearea a soiurilor noi s-a constatat importanţa de

principiu şi potenţialul avansat:

a) al încrucişării soiurilor V. vinifera L. cu hibrizii complecşi - pentru crearea soiurilor de o

calitate înaltă şi cu o rezistenţă biologică sporită la ger, iar în definitiv rezistenţă la iernare şi la

unii patogeni;

b) al încrucişării elitelor cu rezistenţă cu soiurile şi elitele apirene, provenite din încrucişările

soiurilor de origine Proles orientalis Negr. - pentru crearea soiurilor de o calitate înaltă, inclusiv

cu grad diferit de apirenie, productivitate şi cu o rezistenţă biologică sporită.

• Soiurile introduse evidenţiate, soiurile noi create se propun pentru implementare în

producţie: soiul pentru struguri de masă Prezentabil - pe întreg teritoriul republicii; soiurile

pentru struguri de vin Bianca - în toate zonele viticole, Hibernal – se recomandă pentru zonele

Centru şi Sud; soiurile apirene Romulus, Apiren roz timpuriu - recomandat pentru toate zonele

viticole; Apiren alb, Apiren roz, Apiren negru de Grozeşti, Apiren Basarabean - recomandate

pentru zonele Centru şi Sud.

• Pentru eficientizarea procesului de ameliorare a sortimentului, implementării soiurilor

noi-create propunem:

- elaborarea materialului liber de boli virotice;

- testarea materialului în baza biotehnologiilor moderne;

- crearea plantaţiilor industriale;

- procesarea tehnologică a recoltei soiurilor cu grad diferit de apirenie, ca fundament al

vitiviniculturii ecologice în devenire, inclusiv pentru producerea mustului, sucului,

omogenatului, compotului, marinatelor, gemului, dulceţei, stafidelor, vinurilor.

• Formele, elitele de perspectivă cu calitate înaltă şi rezistenţă complexă avansată să fie

testate concomitent în condiţii de producţie şi în Comisia de Stat;

• Propunem o nouă inventariere şi documentare minuţioasă a viţei de vie de pădure şi a

soiurilor vechi autohtone pe tot spaţiul istoric în scopul conservării biodiversităţii, studierii ei,

dar şi în vederea completării viitoarei ediţii a Cărţii Roşii cu noi informaţii privind V. sylvestris

C.C. Gmel.

• Genotipurile noi create, materialul biologic diversificat prezintă un interes major şi ca

resurse genetice pentru o colaborare internaţională, şi în acest sens ar permite relevarea altor

valenţe biologice, încă neexplorate, spre binele Societăţii Umane în ansamblu.

45

BIBLIOGRAFIE

1. Alleweldt G. Collection, conservation et mis en valeure des resources genetiques de la vigne. In: Bull. d’O.I.V., 1983, vol.56, nr. 624, p. 91-103.

2. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2011. Ch.: Statistică, 2011. 564 p. 3. Chiriac Gh., Savin Gh., Smerea S. Embryo rescue in seedless genotypes. In: Lucrări

ştiinţifice UASMV Iaşi, seria Horticultură, vol. L (50), 2007, p. 99-104. 4. Constantinescu Ghe., Negreanu E., Lăzărescu V. ş.a. Ampelografia Republicii

Populare Române. Bucureşti: Editura Academiei RPR, 1959-1971. Vol 1-8. 5. Constantinescu Ghe., Indreaş A. Ampelologia soiurilor apirene. Bucureşti: Editura

Academiei RPR,1976. 339 p. 6. Descriptors for grape. Rome: IBPGR, 1983. 58 p. 7. Gheţea L.G. ş.a. Assessment of Diversity in Grapevine Gene Pools from Romania

and Republic of Moldova, Based on SSR Markers Analysis. In: Maldonado A.I. (ed.). Horticulture [online]. InTech, March 16, 2012, p. 43-60. Disponibil: doi:10.5772/2139.

8. Lacombe T., Audeguin L., Savin Gh. et al. Grapevine European Catalogue: Towards a Comprehensive List. Research note. In: Vitis, 2011, vol. 50, nr.2 , p. 65-68.

9. Maul E., Sudharma, Savin Gh. et al. The European Vitis Database (www.eu-vitis.de) – a technical innovation through an online uploading and interactive modification system. In: Vitis, 2012, vol. 51, nr. 2, p. 79-85.

10. Registrul soiurilor de plante pentru anul 2012. Ediţie oficială. Ch.: 2012. 133 p. 11. Rotaru L. ş.a. Modernizarea tehnologiei de obţinere şi valorificare a strugurilor de

masă prin implementarea sistemului european de calitate EUREPGAP. Iaşi: Editura „Ion Ionescu de la Brad”, 2011. 277 p.

12. Savin Gh., Sandu-Ville S. Studii privind conţinutul în proantocianidine a unor soiuri de struguri negri cultivate în România şi R.Moldova. În: Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate-recomandări. Anul XXV, vol. 3(97)/1992. Iaşi, România, 1992, p. 133-135.

13. Savin Gh. ş.a. Aportul soiurilor de viţă de vie de introducere recentă în Republica Moldova în ameliorarea situaţiei ecologice: Particularităţi agrobiologice. În: Moldova – deschideri ştiinţifice şi culturale spre vest. Congresul XVIII al Academiei Româno-Americane, 13-16 iulie 1993, Secţia VII, Ştiinţe agricole, Rezumate, vol.4. Chişinău, 1993, p. 251.

14. Savin Gh., Popov A., Enache D. Caracteristicile agrobiologice ale soiurilor de viţă de vie de introducere recentă cu perspectivă. În: Pomicultura, viticultura şi vinificaţia în Moldova, 1995, nr. 7-8, p. 15-18.

15. Savin Gh., Popov A., Enache D. Studiul comportării unor soiuri şi elite noi de viţă de vie în condiţiile din Republica Moldova. În: Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate-recomandări. Anul XXV, vol. 3 (97)/1992. Iaşi, România, 1992, p. 183-186.

16. Savin Gh. Genofondul viţei de vie al I.N.V.V. Lucrări ştiinţifice I.N.V.V. Chişinău, 2000, p.28 –35.

17. Savin Gh., Popov A. Aplicarea metodelor de altoire pe loc în viticultură. Informaţie expres. Chişinău: I.C.Ş.I.T.Ş., 2000. 22 p.

18. Savin Gh. Genofondul viţei de vie în Republica Moldova, compoziţia genotipică. Analele ştiinţifice ale Centrului de resurse genetice vegetale din Moldova, Seria B (1), Chişinău, 2001, p. 96-105.

19. Savin Gh. Diversitatea resurselor genetice în ameliorarea soiurilor de viţă de vie cu diferit grad de apirenie rezistente la factorii stresogeni. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole, 2002, vol. 3(288), p. 54-60.

20. Savin Gh. ş.a. Elaborarea tehnologiilor viticole moderne în baza biodiversităţii resurselor genetice. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole, 2004, vol. 1(292), p. 100-104.

46

21. Savin Gh. ş.a. Cercetări referitoare la utilizarea soiurilor noi de viţă de vie apirene în industria alimentară. În: Lucrări ştiinţifice UASMV Iaşi, seria Horticultură. 2005, vol. 1(48), p. 265-270.

22. Savin Gh., Cornea V., Chiriac Gh. New seedless grapevine varieties with resistance to stressful factors of the environment: results and perspectives. In: 5th International Table Grape Symposium, Extended Abstracts, 14 – 16 November, 2007, Somerset West, South Africa, p. 81-82.

23. Savin Gh. Agrobiodiversitatea resurselor autohtone de viţă de vie în Republica Moldova. În: Agrobiodiversitatea vegetală în Republica Moldova: Evaluarea, conservarea şi utilizarea. Materialele Simpoz. Naţ., Chişinău, 26-27 iun.2008. Chişinău: S.n. (Tipogr.A.Ş.M.), 2008, p. 213-220.

24. Savin Gh., Cornea V. Situation in situ and ex situ of wild grapevine in the Republic of Moldova – current and perspective activities. Simpozionul ştiinţific anual cu participare internaţională „Horticultura – ştiinţă, calitate, diversitate şi armonie”, Iaşi, 29-31 mai, 2008, Anul LI (51), Seria Horticultură. Iaşi, 2008, p. 547-552.

25. Savin Gh. ş.a. Elaborarea soiurilor noi apirene cu rezistenţă sporită la factorii abiotici defavorabili – ca principiu de diminuare, combatere a consecinţelor calamităţilor naturale. În: Diminuarea impactului factorilor pedoclimatici extremali asupra plantelor de cultură. Monografie colectivă. Tipografia AŞM, Chisinău, 2008, p.265-278.

26. Savin Gh. ş.a. Elaboration of initial biological material with seedless properties in order to create new grapevine varieties in Republic of Moldova. Analele Universităţii din Craiova, Volumul XIV (XLX). Craiova, 2009. p.77-80

27. Savin Gh. Conservation and using grapevine genetic resources in the Republic of Moldova for pre-breeding stage. Romanian Biotechnological Letters Vol. 15, No.2, Supplement, 2010. p.113-116.

28. Savin Gh., Tofan Svetlana, Cornea V. Studiu comparativ al genotipurilor apirene în genofondul viticol al Republicii Moldova. În Lucrări ale Simpozionului Internaţional al Facultăţii de Horticultură a Universităţii Agronomice Iaşi, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Romania, 27-28 mai 2010. P. 399-402.

29. Savin Gh. et.al. Estimări preliminare on-farm a soiurilor vechi autohtone în Republica Moldova. În Lucrări ale Simpozionului Internaţional al Facultăţii de Horticultură a Universităţii Agronomice Iaşi, Iaşi, Editura “Ion Ionescu de la Brad” Romania, 27-28 mai 2010. P.403-406.

30. Savin Gh. Perfecţionarea sortimentului de struguri pentru masă şi racordarea acestuia la cerinţele pieţelor de desfacere. Viticultura şi Vinificaţia în Moldova, 2011, nr. 1[31], p.12-13, nr. 2[31], p.7-8.

31. Savin, G. Viticulture and Winemaking in Moldova. In: Maghradze, D. et al. (eds.). Caucasus and Northern Black Sea Region Ampelography. Vitis, Special Issue, JKI - Julius Kühn-Institut, 2012, p. 236-267.

32. Savin Gh. Ameliorarea sortimentului viticol al Republicii Moldova. Ch. : S.n., 2012 (Tipogr. AŞM). 260 p.

33. Structure of the world vitivinicultural industry in 2007. (http://www.oiv.int/oiv/info/enstatoivextracts2).

34. Ампелография СССР. М.: Легкая и пищевая промышленность, 1984. 504 с. 35. Вердеревский Д.Д., Войтович К.А., Найденова И.Н. Методика выявления и

отбора устойчивых к милдью биотипов в составе европейского винограда (V.vinifera L.). В: Тез. докл.IV Всесоюз. совещ. по иммунитету с.-х. растений, вып. 5, Кишинев, 1965. c…

36. Гаина Б.С., Савин Г.А., Стоянова Л.А., Чумак В.Я. Перспектива фолосирий союрилор де стругурь фэрэ семинце. Ын: Помикултура ши витикултура Молдовей, 1988, № 1, п. 33-36.

47

37. Гузун Н.И., Оларь Ф.А. Селекция технических сортов винограда на комплексную устойчивость. В: Научно-технический прогресс в виноградарстве и виноделии. Тезисы докладов Научной конференции посвященной 70-летнему юбилею МолдНИИ виноградарства и виноделия, 10-12 сентября 1980 г., Кишинев, 1980, с. 18-19.

38. Журавель М.С. Выведение сверхранних и бессемянных сортов винограда. В: Сорт в виноградарстве. М., 1962, с. 73-84.

39. Журавель М.С., Савин Г.А. Взаимосвязь морозоустойчивости, милдью-устойчивости и качества винограда. В: Садоводство, виноградарство и виноделие Молдавии, 1972, № 12, с. 16-18.

40. Журавель М.С., Савин Г.А. Наследование милдьюустойчивости F1 сеянцев винограда. В: Устойчивость винограда и плодовых культур к заболеваниям и вредителям, Кишинев: Штиинца, 1976, с. 17-36.

41. Иванова Е.Б. Методы и результаты изучения сортов винограда в ампелографической коллекции. Кишинев: Картя Молдовеняскэ, 1970. 48 с.

42. Иванова Е.Б. Каталог сортов винограда. Кишинев: Штиинца, 1976. 311 с. 43. Лазаревский М. А. Изучение сортов винограда. Изд. Ростовского

университета, 1963. 215 c. 44. Методические указания по селекции винограда. Коллективный сборник.

Ереван: Айастан, 1974. 226 с. 45. Негруль А.М. Генетические основы селекции винограда. В: Труды по

прикладной ботанике, генетике и селекции ВАСХНИЛ, 1936, Серия VIII, № 6. Плодовые и ягодные культуры. 150 с.

46. Негруль А.М., Милованова Л.В. Дикий виноград СССР и его использование. В: Виноградарство и виноделье в СССР. 1940, № 11-12, с. 42-45.

47. Негруль А.М. Изучение исходного материала для селекции винограда. В: Селекция винограда в СССР, 1955, с. 33-50.

48. Романов И.И., Талда Н.Е., Караджи Г.М. Агробиологическая и хозяйственно-технологическая характеристика стандартных сортов винограда Молдавии. Кишинев: Картя молдовеняскэ, 1968. 236 с.

49. Плохинский Н.А. Показатели силы влияния. В: Генетика, 1966, № 5, с. 161-172. 50. Савин Г.А. Генетико-селекционные исследования – интегральный фактор

прогресса виноградарства. В: Садоводство, виноградарство и виноделие Молдавии, 1973, № 9, с. 55-56.

51. Савин Г.А. Ампелографическая коллекция МолдНИИВиВ. В: Научные достижения по виноградарству и виноделию МолдНИИВиВ. Сборник работ посвященных 70-летнему юбилею МНИИВиВ. Кишинев, 1980, с. 39-51.

52. Савин Г.А. Наследование вариабельности вызревания однолетних побегов сеянцев винограда в F1 . В: Селекция устойчивых сортов винограда. Кишинев: Изд-во «Штиинца», 1982, с. 21-33.

53. Савин Г.А., Попов А.Д. Замена сортимента плодоносящих насаждений винограда за рубежом. Кишинев: МолдНИИНТИ, 1987. 30 с.

54. Топалэ Ш. Кариология, полиплодия и отдаленная гибридизация винограда. Кишинев: Combinatul poligrafic, 2008. 507 с.

55. Федорчукова С.К., Малека Ф.Х., Савин Г.А., Гаина Б.С. Товароведная оценка некоторых новых столовых сортов винограда в Республике Молдова. În: Uvologie şi Oenologie. Gaina, B. (red. şt.) Monografie. Chişinău: AŞM, 2006, p. 77-212.

56. Янушевич З.В., Пелях М.А. Дикорастущий виноград Молдавии. Кишинев: Редакционно-издательский отдел Академии наук Молдавской ССР. 1971, 109 с.

48

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI Monografii:

1. Малека Ф.Х., Федорчукова С.К., Савин Г.А. Товароведная характеристика некоторых районированных и новых перспективных для возделывания в Молдове столовых сортов винограда. Кишинэу, 2005. 42 с.

2. Федорчукова С.К., Малека Ф.Х., Савин Г.А., Гаина Б.С. Товароведная оценка некоторых новых столовых сортов винограда в Республике Молдова. În: Uvologie şi Oenologie. Monografie colectivă. Chişinău, 2006, p. 77-212.

3. Savin Gh. ş.a. Elaborarea soiurilor noi apirene cu rezistenţă sporită la factorii abiotici defavorabili – ca principiu de diminuare, combatere a consecinţelor calamităţilor naturale. În: Diminuarea impactului factorilor pedoclimatici extremali asupra plantelor de cultură. Monografie colectivă. Tipografia AŞM, Chisinău, 2008, p. 265-278.

4. Методические указания по селекции винограда. Коллективный сборник. Ереван: Айастан, 1974. 226 с.

5. Savin G. Viticulture and Winemaking in Moldova. In: Maghradze D. et al. (eds.). Caucasus and Northern Black Sea Region Ampelography. Vitis, Special Issue, JKI - Julius Kühn-Institut, 2012, p. 241-272.

6. Gheţea L.G.; Moţoc R.M.; Savin Gh. ş.a. Assessment of Diversity in Grapevine Gene Pools from Romania and Republic of Moldova, Based on SSR Markers Analysis. In: Maldonado A.I. (ed.). Horticulture [online]. InTech, March 16, 2012, p. 43-60. Disponibil: doi:10.5772/2139.

7. Savin Gh. Ameliorarea sortimentului viticol al Republicii Moldova. Ch. : S.n., 2012 (Tipogr. AŞM). 260 p.

Articole în reviste de circulaţie internaţională:

8. Savin Gh. Conservation and using grapevine genetic resources in the Republic of Moldova for pre-breeding stage. In: Romanian Biotechnological Letters, Vol. 15, No.2, Supplement, 2010, p. 113-116.

9. Lacombe T., Audeguin L., Savin G. et al. Grapevine European Catalogue: Towards a Comprehensive List. Research note. In: Vitis, 2011, vol. 50, nr. 2, p. 65-68.

10. Maul E., Sudharma K.N., Savin G. et al. The European Vitis Database (www.eu-vitis.de) – a technical innovation through an online uploading and interactive modification system. In: Vitis, 2012, vol. 51, nr. 2, p. 79-85.

11. Žulj Mihaljević M., Šimon S., Savin G. et al. Molecular characterization of old local grapevine varieties from South East European countries. In: Vitis, 2012. (in redactie). Articole în reviste naţionale:

12. Савин Г.А. Наследование морозоустойчивости винограда в сеянцах первого поколения. В: Садоводство, виноградарство и виноделие Молдавии, 1971, № 1, с. 21-24.

13. Журавель М.С., Савин Г.А. Взаимосвязь морозоустойчивости, милдьюустойчивости и качества винограда. В: Садоводство, виноградарство и виноделие Молдавии. 1972, № 12, с. 16-18.

14. Савин Г.А. Генетико-селекционные исследования – интегральный фактор прогресса виноградарства. В: Садоводство, виноградарство и виноделие Молдавии, 1973, № 9, с. 55-56.

49

15. Гаина Б.С., Савин Г.А., СтояноваЛ.А., Чумак В.Я. Перспектива фолосирий союрилор де стругурь фэрэ семинце. Ын: Помикултура, витикултура ши винификация Молдовей, 1988, № 1, п. 33-36.

16. Savin Gh., Popov A., Enache D. Caracteristicile agrobiologice ale soiurilor de viţă de vie de introducere recentă cu perspectivă. În: Pomicultura, viticultura şi vinificaţia în Moldova, 1995, nr. 7-8, p. 15-18.

17. Savin Gh. Diversitatea resurselor genetice în ameliorarea soiurilor de viţă de vie cu diferit grad de apirenie rezistente la factorii stresogeni. Materialele sesiunii ştiinţifice “Probleme actuale ale geneticii, ameliorării, producerii seminţelor şi a materialului săditor”, Chişinău, 27-28 iunie 2002. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. 3(288), 2002, p. 54-60.

18. Savin Gh. ş.a. Colecţia ampelografică – situaţia actuală, strategii în crearea, menţinerea şi utilizarea genofondului Vitaceae. Materialele sesiunii ştiinţifice “Probleme actuale ale geneticii, ameliorării, producerii seminţelor şi a materialului săditor”, Chişinău, 27-28 iunie 2002. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. 3(288), 2002, p. 60-63.

19. Savin Gh. ş.a. Elaborarea tehnologiilor viticole moderne în baza biodiversităţii resurselor genetice. Materialele sesiunii ştiinţifice “Tehnologii avansate în agricultură şi protecţia mediului înconjurător”, Chişinău, 2004. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. 1(292), 2004, p. 100-104.

20. Şleagun G., Popa M., Netreba N., Savin Gh. Contribuţii la tehnologia deshidratării strugurilor de soiuri apirene. În: Viticultura şi Vinificaţia în Moldova, 2007, nr. 4(10), p. 8-10.

21. Savin Gh. Perfecţionarea sortimentului de struguri pentru masă şi racordarea acestuia la cerinţele pieţelor de desfacere. În: Viticultura şi vinificaţia în Moldova, 2011, nr. 1[31], p. 12-13.

22. Savin Gh. Perfecţionarea sortimentului de struguri pentru masă şi racordarea acestuia la cerinţele pieţelor de desfacere. În: Viticultura şi vinificaţia în Moldova, 2011, nr. 2[31], p. 7-8. Articole în culegeri internaţionale:

23. Savin Gh., Popov A., Enache D. Studiul comportării unor soiuri şi elite noi de viţă de vie în condiţiile din Republica Moldova. În: Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate-recomandări. Anul XXV, vol. 3 (97)/1992. Iaşi, România, 1992, p. 183-186.

24. Savin Gh., Sandu-Ville S. Studii privind conţinutul în proantocianidine a unor soiuri de struguri negri cultivate în România şi R.Moldova. În: Cercetări agronomice în Moldova. Rezultate-recomandări. Anul XXV, vol. 3(97)/1992. Iaşi, România, 1992, p. 133-135.

25. Damian D., Calistru Gh., Savin Gh., Apruda P. Potenţialul agrobiologic al unor soiuri apirene studiate în ecosistemul viticol Copou-Iaşi. În: Cercetări agronomice în Moldova, anul XXX, vol.3, Iaşi - România, 1997, p. 47-53.

26. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Contribuţia genofondului viţei de vie la diversificarea sortimentului existent. În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Seria Horticultură, 2001, anul XXXXIV, vol. 1(44), p. 417-422.

27. Savin Gh. et. al. Cercetări referitoare la utilizarea soiurilor noi de viţă de vie apirene în industria alimentară. În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Seria Horticultură, 2005, anul XLVIII, vol. 1(48), p. 265-270.

28. Savin Gh. et. al. Strugurii apireni: Cercetări privind materia primă şi tehnologiile alimentare. În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Seria Horticultură, 2006, anul XLIX (49), p. 599-604.

50

29. Chiriac Gh., Savin Gh., Smerea S. Embryo rescue in seedless genotypes. În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Seria Horticultură, 2007, anul L (50), p. 99-104.

30. Кирияк Г., Смеря С., Савин Г. Получение жизнеспособных зародышей и растений от бессемянных сортов винограда путем культивирования изолированных семяпочек in vitro”. В: Агротехнологические и экологические аспекты развития виноградо-винодельческой отрасли. Новочеркаск, 2007, с. 264-270.

31. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Vitis genetic resources in the Republic of Moldova. In: Report of Working Group on Vitis. First Meeting, 12-14 June 2003, Palic, Serbia and Montenegro, Biversity International, 2008, p. 88-92.

32. Savin Gh., Cornea V. Situation in situ and ex situ of wild grapevine in the Republic of Moldova – current and perspective activities. În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Seria Horticultură, 2008, anul LI (51), p. 547-552.

33. Chiriac Gh., Smerea Svetlana, Savin Gh. The ways of conversion of immature embryos into plants for seedless stenospermocarpic grapevine. În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Seria Horticultură, 2009, anul LII (52), p. 43-48.

34. Savin Gh. et.al. Elaboration of initial biological material with seedless properties in order to create new grapevine varieties in Republic of Moldova. În: Analele Universităţii din Craiova, 2009, vol. XIV (XLX), p. 77-80.

35. Savin Gh. The contribution of biodiversity of genetic resources in improvement of grapevine assortment in Republic of Moldova - achievements and perspectives. În: Analele Universităţii din Craiova, 2009, vol. XIV (XLX), p. 73-76.

36. Savin Gh., Tofan Svetlana, Cornea V. Studiu comparativ al genotipurilor apirene în genofondul viticol al Republicii Moldova. . În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Seria Horticultură, 2010, p. 399-402.

37. Savin Gh. et.al. Estimări preliminare on-farm a soiurilor vechi autohtone în Republica Moldova. În: Lucrări ştiinţifice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Seria Horticultură, 2010, p. 403-406.

Articole în culegeri naţionale:

38. Савин Г.А. Оценка эффективности отбора на морозоустойчивость среди родительских форм. В: Молдавский НИИСВиВ «Пути повышения урожайности плодовых культур и винограда». Ч.1, Кишинев, 1972, с. 15-20.

39. Савин Г.А. Показатель эффективности отбора в селекции винограда на морозо- и милдьюустойчивость. В: Достижения молодых ученых в области садоводства и виноградарства. Кишинев: Изд-во ЦК КП Молдавии, 1973, с. 53-54.

40. Савин Г.А. Зимостойкость исходных форм и F1 сеянцев винограда. В: Садоводство и виноградарство – на промышленную основу. Кишинев, 1974, с. 160-161.

41. Савин Г.А., Борзикова Г.М. Оценка исходных форм в селекции винограда на милдьюустойчивость. В: Селекция и генетика винограда в Молдавии. Кишинев: Изд-во «Штиинца», 1975, с. 102-107.

42. Савин Г.А. Косвенные показатели морозоустойчивости сеянцев винограда. В: Сортоизучение и селекция винограда. Сборник. Кишинев: Изд-во «Штиинца», 1976, с. 29-39.

51

43. Журавель М.С., Савин Г.А. Наследование милдьюустойчивости F1 сеянцев винограда. В: Устойчивость винограда и плодовых культур к заболеваниям и вредителям. Сборник. Кишинев: Изд-во «Штиинца», 1976, с. 17-36.

44. Журавель М.С., Савин Г.А. Комплексные межвидовые гибриды винограда в скрещивании на морозо- и милдьюустойчивость. В: Молдавское ОГиС. Кишинев: Изд-во «Штиинца», 1976, с. 214-219.

45. Савин Г.А. Ампелографическая коллекция МолдНИИВиВ. В: Научные достижения по виноградарству и виноделию МолдНИИВиВ. Сборник работ посвященных 70-летнему юбилею МНИИВиВ, Кишинев, 1980, с. 39-51.

46. Савин Г.А. Изменчивость исходного материала винограда и его использование в селекционно-генетических программах. В: Сборник материалов IV съезда ВОГиС, Кишинев: Изд-во «Штиинца», 1981, с. 141-142.

47. Савин Г.А. Наследование вариабельности вызревания однолетних побегов сеянцев винограда в F1 . В: Селекция устойчивых сортов винограда. Кишинев: Изд-во «Штиинца», 1982, с. 21-33.

48. Савин Г.А. Интродукционный питомник. В: Энциклопедия виноградарства. Кишинев: Главная редакция Молдавской Советской Энциклопедии, 1986, т. 1, с. 463.

49. Савин Г.А. Интродукция растений. В: Энциклопедия виноградарства. Кишинев: Главная редакция Молдавской Советской Энциклопедии, 1986, т. 1, с. 464.

50. Savin Gh. ş.a. Crearea şi evaluarea potenţialului genofondului viţei de vie. În: Culegere de lucrări ştiinţifice (către Jubileul de 85 de ani ai I.N.V.V.). Chişinău: Editura „Museum”, 1995, p. 28-35,

51. Savin Gh., Popov A. Soiuri şi elite noi pentru struguri de masă, recent introduse în genofondul INVV. În: Genetica şi Ameliorarea plantelor şi animalelor în Republica Moldova. Materialele ştiinţifice ale Congresului VII (jubiliar) al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Republica Moldova. Chişinău, 23-24 septembrie 1999. Chişinău: F.E.P. Tipografia „Centrală”, 1998, p. 356-360.

52. Savin Gh. Genofondul viţei de vie al I.N.V.V. În: Lucrări ştiinţifice I.N.V.V. Chişinău, 2000, p. 28 –35.

53. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Biodiversitatea viţei de vie în Republica Moldova. În: Biodiversitatea vegetală a Republicii Moldova. Culegere de articole ştiinţifice. Chişinău, 2001, p. 293-297.

54. Savin Gh., Ganea A. Vitis sylvestris Gmel. in Republica Moldova – sitiatia actuala, perspective. În: Biodiversitatea vegetala a Republicii Moldova. Culegere de articole stiintifice. Chisinau, 2001, p. 167-170.

55. Savin Gh. Genofondul viţei de vie în Republica Moldova, compoziţia genotipică. În: Analele ştiinţifice ale Centrului de resurse genetice vegetale din Moldova, Seria B (1), Chişinău, 2001, p. 96-105.

56. Savin Gh., Popov A. Procedee de ameliorare rapidă, eficientizare a sortimentului în plantaţiile de viţă de vie. În: Lucrările conferinţei „Pentru o colaborare fructuoasă între cercetători şi fermieri în mileniul III”, Chişinău, Moldova, 5-6 iulie, 2001., p. 107-111.

57. Savin Gh., Ganea A., Cornea V. Evaluarea biodiversităţii viţei de vie sălbatice în Republica Moldova. Rezultatele simpozionului Rezervaţia „Pădurea Domnească”, Glodeni, 2003, p. 58-60.

58. Chiriac Gh., Andronic Larisa, Savin Gh. Particularităţile calusogenezei în cultura de embrioni imaturi la viţa de vie. În: Probleme actuale ale geneticii, biotehnologiei şi ameliorării. 17-18 februarie 2005, Chişinău, 2005, p. 162-166.

59. Topală Ş., Dadu C., Savin Gh. ş.a. Rezultatele studierii hibrizilor distanţi de viţă de vie în condiţii „in-situ” şi „ex-situ” – funcţie a factorilor biotici şi abiotici din 2004. În: Genetica şi ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor. Materialele congresului 8 al Soc. Şt. a

52

Geneticienilor şi Amelioratorilor din Rep.Moldova, 29-30 sept. 2005. Ch.: Î.S.F.E.-P. „Tipografia centrală”, 2005, p. 683-688.

60. Savin Gh. Genofondul viţei de vie – realizări şi rezerve. În: Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie 1910-2005, Lucrări ştiinţifice. Chişinău, 2005, p. 16-21.

61. Savin Gh., Cornea V., Ganea A. Preliminary estimation in situ and ex situ of wild grapevine in the Republic of Moldova. În: Plant Agrobiodiversity. Chişinău: Centrul de Resurse genetice Vegetale din Moldova (Tipogr. A.Ş.M.), 2006, p. 85-94.

62. Chiriac Gh., Smerea S., Savin Gh. Recuperarea de embrioni imaturi la soiurile apirene de viţă de vie. În: Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaţie şi silvicultură, Simpozion ştiinţific internaţional, UASM, Chişinău, 2007, vol. 15 (2), p. 9-12.

63. Savin Gh. Agrobiodiversitatea resurselor autohtone de viţă de vie în Republica Moldova. În: Agrobiodiversitatea vegetală în Republica Moldova: Evaluarea, conservarea şi utilizarea. Materialele Simpoz. Naţ., Chişinău, 26-27 iun.2008. Chişinău: S.n. (Tipogr.A.Ş.M.), 2008, p. 213-220.

64. Codreanu V., Savin Gh., Cornea V., Grigoraş V. Anatomia epidermei frunzei la unele soiuri de viţă de vie Vitis vinifera L. În: Studia Universitatis. Revista ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova, 2008, nr.7(17), p. 60-69.

65. Savin Gh. Genofondul viţei de vie al INVV – valenţe internaţionale. În: Realizări inovative în domeniul viti-vinicol. Ediţie specială a Conferinţei internaţionale consacrate memoriei m.c. AŞM Petru Ungurean (1984-1975), Chişinău, 18-19 septembrie, 2008, p. 12-13.

66. Chiriac Gh., Smerea Svetlana, Savin Gh. Cultivarea in vitro a embrionilor imaturi la viţa de vie apirenă. În: Probleme ale geneticii, fiziologiei şi ameliorării plantelor. Materialele Conferinţei Naţionale cu participare Internaţională, Chişinău, 10-12 octombrie, 2008, p. 46-51.

Materiale ale comunicărilor ştiinţifice:

67. Maghradze D., Failla O., Savin G. еt. al. Conservation and sustainable use of grapevine genetic resources in the Caucasus and Northern Black Sea area. Poster presentation 2.35. 9th International Conference on Grape Genetics and Breeding. Udine, Italy, 2-6 July 2006, p. 40-41.

68. Savin Gh., Smerea Svetlana, Andronic Larisa et. al. Evaluation, Virus Testing and Healthy Status Improvement of New Grapevine Cultivars from Republic of Moldova. Poster S 16.619. // 28th International Horticultural Congress “Science and horticulture for people”, Lisboa, Portugal, August 22-27, 2010, p. 7-8.

Teze ale comunicărilor ştiinţifice:

69. Савин Г.А. Показатели эффективности отбора в селекции винограда на морозо- и милдью- устойчивость. В: Достижения молодых ученных в области садоводства и виноградарства. Кишинев: Изд-во ЦК КП Молдавии, 1973, с. 53-54.

70. Савин Г.А. Зимостойкость исходных форм и F1 сеянцев винограда. В: Молд.НИИСВиВ, «Садоводство и виноградарство на промышленную основу». Кишинев, 1974, с. 160-161.

71. Савин Г.А. Изменчивость исходного материала винограда и его использование в селекционно-генетических программах. В: Сборник материалов IV съезда ВОГиС, Кишинев: Изд-во «Штиинца», 1981, с. 141-142.

72. Савин Г.А. Генотипический полиморфизм, его расширение в F0, F1, V.vinifera и межвидовые гибриды. В: Состояние и перспективы развития виноградарства. Тезисы докладов Республиканской научно-практической конференции (19-21 сентября 1990 года). Кишинев, 1990, с. 12-13

53

73. Савин Г.А., Попов А.Д., Енаке Д. Изучение новых сортов интродукции 1982-1985 гг. В: Состояние и перспективы развития виноградарства. Тезисы докладов Республиканской научно-практической конференции (19-21 сентября 1990 года). Кишинев, 1990, с. 14-15.

74. Savin Gh. Soiuri noi cu struguri de apirenie şi rezistenţă sporită la principalii factori defavorabili ai mediului ambiant. În: Проблемы и перспетктивы развития виноградо-винодельческого подкомплекса Республики Молдова. Тезисы докладов республиканской научно-практической конференции по виноградарству и виноделию. (10-11 сентября 1992 г.). Кишинев, 1992, с. 41.

75. Savin Gh. et. al. Aportul soiurilor de viţă de vie de introducere recentă în Republica Moldova în ameliorarea situaţiei ecologice: Particularităţi agrobiologice. În: Moldova – deschideri ştiinţifice şi culturale spre vest. Congresul XVIII al Academiei Româno-Americane, 13-16 iulie 1993, Secţia VII, Ştiinţe agricole, Rezumate, vol.4. Chişinău, 1993, p. 251.

76. Ganea A., Jacota A., Savin Gh. Conservation of plant genetic resources in Moldova: current state and prospects. In: Implementation of the Global Plan of Action in Europe – Conservation and Sustainable Utilization of Plant Genetic Resources for Food and Agriculture. Proceedings of the European Symposium – 30 June – 3 July 1998, Braunschweig, Germany. Rome: IPGRI, 1999, p. 359.

77. Savin Gh., Fedorciucov S. Caracteristica merceologică a soiurilor noi de struguri de masă. În: Totalurile activităţii ştiinţifice pe anul 1999 a corpului profesoral ştiinţific (materialele conferinţei a VIII-a) UCCM. Chişinău, 2001, p. 92-93.

78. Савин Г., Корня В., Ганя А. Генофонд винограда в Республике Молдова, эволюция сортимента, перспективы. В: Генетические ресурсы культурных растений. Международная научно-практическая конференция, 13-16 ноября. Санкт-Петербург, 2001, с. 408-410.

79. Savin Gh. ş.a. Produse igienice şi curative din soiuri noi apirene de viţă de vie. În: Materialele conferinţei internaţionale practico-ştiinţifice „InWine”, Chişinău, Moldova, 17-19 februarie 2003, p. 25

80. Savin Gh., Popov A. Contribuţia altoirilor „pe loc” în fortificarea creării plantaţiilor noi de viţă de vie. În: Materialele conferinţei internaţionale practico-ştiinţifice „InWine”, Chişinău, Moldova, 17-19 februarie 2003, p. 23-24.

81. Savin Gh. Aportul biodiversităţii viţei de vie în dezvoltarea şi modernizarea viti-vinicolă. În: Materialele conferinţei internaţionale practico-ştiinţifice „InWine”, Chişinău, Moldova, 17-19 februarie 2003, p. 16-17.

82. Savin Gh., Cornea V. Activities regarding the Vitis genetic resources conservation and use in the Republic of Moldova. In: Development of National programmes on Plant genetic Resources in Southeastern Europe. Conservation and Sustainable use of Grapevine Genetic Resources in the Caucasus and Northern Black Sea Region. Second Project Meeting. Abstracts. 16-18 September 2004, Yalta, Ukraine, 2004, p. 41-42.

83. Savin Gh. Genofondul viţei de vie. Situaţia actuală, probleme şi perspective. Materialele conferinţei internaţionale practico-ştiinţifice „InWine 2004”, Chişinău, Moldova, 16-19 februarie 2004, p.24.

84. Savin Gh. Crearea şi implementarea soiurilor de viţă de vie cu diferit grad de apirenie, utilizare diversă şi rezistenţă la factorii abiotici. În: Aspecte inovative în viticultură şi vinificaţie. Teze ale Conferinţei ştiinţifice internaţionale, Chişinău, 2005, p. 21-24.

85. Savin Gh., Linda L., Şleagun G.. Cercetarea chimico-tehnologică a strugurilor cu diferit grad de apirenietate şi elaborarea produselor alimentare cu o varietate extinsă. În: Materialele conferinţei Internaţionale ştiinţifico-practice „In-Wine” 2006, ediţia a IV-a „Noi tehnologii în vinificaţia Moldovei”, Chişinău, 20-21 februarie 2006, p. 34-35.

54

86. Savin Gh., Cornea V., Chiriac Gh. New seedless grapevine varieties with resistance to stressful factors of the environment: results and perspectives. In: 5th International Table Grape Symposium, Extended Abstracts, 14 – 16 November, 2007, Somerset West, South Africa, p. 81-82.

87. Маградзе Д., Турок И., Волынкин В., Савин Г. и др. Сохранение и устойчивое использование генетических ресурсов винограда кавказа и северных регионов чёрного моря. В: Генетические ресурсы культурных растеный в XXI веке: состояние, проблемы, перспективы. Тезисы докладов I Вавиловской международной конференции. Ст. Петербург, 26-30 ноября 2007, с. 176-178.

88. Maghradze D., Failla O., Savin Gh. Conservation and Sustainable Use of Grapevine Genetic resources in the Caucasus and Northern Black Sea Region. In: Proc. IXth Int. Conf. on Grape Genetics and Breeding, Acta Hort., 2009/ 827, ISHS 2009, p. 155-158.

89. Savin Gh. Biodiversitatea viţei de vie şi impactul ei în modernizarea sortimentului viticol. În: Congresul al IX-lea Naţional cu participare internaţională al Geneticienilor şi Amelioratorilor, 21-22 oct. 2010.Chişinău: “Editura Prim” SRL, 2010 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”), p. 140.

90. Savin Gh., Cornea V. Ameliorarea viţei de vie în Republica Moldova. În: Congresul al IX-lea Naţional cu participare internaţională al Geneticienilor şi Amelioratorilor, 21-22 oct. 2010. Chişinău: “Editura Prim” SRL, 2010 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”), p. 139.

91. Savin Gh. Table grapevine assortment in Republic of Moldova: actual situation and perspectives for amelioration. În: Simpozionul ştiinţific anual cu participare internaţională „Horticultura – ştiinţă, calitate, diversitate şi armonie”, Iaşi, 26-28 mai, 2011. Teze ale comunicatelor ştiinţifice. Iaşi, 2011, p. 52.

92. Savin Gh., Cornea V., Nofit D. Soiuri apirene în Republica Moldova: constatări şi perspective. În: Simpozionul ştiinţific anual cu participare internaţională „Horticultura – ştiinţă, calitate, diversitate şi armonie”, Iaşi, 24-26 mai, 2012. Teze ale comunicatelor ştiinţifice. Iaşi, 2012, p. 50.

Brevete de invenţie:

1. Brevet de invenţie. MD 9P 2003.08.31. APIREN ALB. Brevet soi de planta. Viţă de vie/ Savin Gh., Popov A., Cornea V. (MD). BOPI, nr. 8, 2003 , p.41.

2. Brevet de invenţie. MD 10P 2003.08.31. APIREN ROZ. Brevet soi de planta. Viţă de vie/ Savin Gh., Popov A., Cornea V. (MD). BOPI, nr. 8, 2003 , p.41.

3. Brevet de invenţie. MD 2928 C2 2005.12.31.Procedeu de fabricare a boabelor de struguri alcoolizate / Şleagun G., Savin Gh., Linda L., Gaina B. (MD). BOPI, nr.12, 2005.

4. Brevet de invenţie. MD 30 / 2008.07.31. APIREN BASARABEAN. Brevet soi de planta. Viţă de vie. Savin Gh., Popov A., Cornea V. (MD). BOPI, nr.7, 2008 , p.55.

5. Brevet de invenţie. MD 31 / 2008.07.31. APIREN ROZ TIMPURIU. Brevet soi de planta. Viţă de vie / Savin Gh., Popov A., Cornea V. (MD). BOPI, nr.7, 2008 , p.55.

6. Brevet de invenţie. MD 32 / 2008.07.31. APIREN NEGRU DE GROZESTI. Brevet soi de planta. Viţă de vie / Savin Gh., Popov A., Cornea V. (MD). BOPI, nr.7, 2008 , p.55.

Alte lucrări ştiinţifice:

93. Савин Г.А., Попов А.Д. Замена сортимента плодоносящих насаждений винограда за рубежом. Кишинев: МолдНИИНТИ, 1987. 30 с.

94. Savin Gh., Popov A. Aplicarea metodelor de altoire “pe loc” în viticultură. Expres informaţie. I.C.Ş.I.T.E., Chişinău, 2000. 22 p.

55

95. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Soiuri noi de viţă de vie apirene (fără seminţe) cu rezistenţă sporită şi cu producţie ecologic pură – Apiren alb, Apiren roz. Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate “INFOINVENT-2002”, ediţia VI, 9-12 octombrie 2002, Chişinău, R.Moldova. Chişinău: AGEPI, 2002, p. 27.

96. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Apiren roz timpuriu. Catalog oficial al Salonului Internaţional al cercetării, Inovării şi Inventicii “PRO-INVENT 2011”, ediţia IX, 22-25 martie 2011, Cluj-Napoca, România. Cluj-Napoca: U.T.Press, 2011, p. 99.

97. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Apiren Basarabean. Catalog oficial al Salonului Internaţional al cercetării, Inovării şi Inventicii “PRO-INVENT 2011”, ediţia IX, 22-25 martie 2011, Cluj-Napoca, România. Cluj-Napoca: U.T.Press, 2011, p. 99.

98. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Apiren negru de Grozeşti. Catalog oficial al Salonului Internaţional al cercetării, Inovării şi Inventicii “PRO-INVENT 2011”, ediţia IX, 22-25 martie 2011, Cluj-Napoca, România. Cluj-Napoca: U.T.Press, 2011, p. 100.

99. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Apiren Basarabean. Catalogue of 3rd European Exhibition of Creativity and Innovation “EUROINVENT 2011”, 12-14 May 2011, Iasi, Romania. Iaşi: Editura Tehnopress, 2011, p. 53.

100. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Apiren roz timpuriu. Catalogue of 3rd European Exhibition of Creativity and Innovation “EUROINVENT 2011”, 12-14 May 2011, Iasi, Romania. Iaşi: Editura Tehnopress, 2011, p. 54.

101. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Apiren negru de Grozeşti. Catalogue of 3rd European Exhibition of Creativity and Innovation “EUROINVENT 2011”, 12-14 May 2011, Iasi, Romania. Iaşi: Editura Tehnopress, 2011, p. 54.

102. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Viţă-de-vie, Soiul Apiren Basarabean. Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate “INFOINVENT-2011”, 22-25 noiembrie 2011, Chişinău, R.Moldova. Chişinău: AGEPI, 2011, p. 148.

103. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Viţă-de-vie, Soiul Apiren roz timpuriu. Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate “INFOINVENT-2011”, 22-25 noiembrie 2011, Chişinău, R.Moldova. Chişinău: AGEPI, 2011, p. 148.

104. Savin Gh., Popov A., Cornea V. Viţă-de-vie, Soiul Apiren negru de Grozeşti. Catalog oficial al Expoziţiei Internaţionale Specializate “INFOINVENT-2011”, 22-25 noiembrie 2011, Chişinău, R.Moldova. Chişinău: AGEPI, 2011, p. 148.

56

ADNOTARE

Savin Gheorghe - „Ameliorarea sortimentului viticol al Republicii Moldova”, referatul

ştiinţific de doctor habilitat în agricultură. Chişinău, 2013. Rezultatele obţinute sunt publicate în

104 lucrări ştiinţifice.

Cuvinte-cheie: Viţă de vie, sortiment, genofond, colecţie ampelografică, resurse genetice,

ameliorare genetică, rezistenţă biologică, soiuri apirene rezistente, soiuri cu rezistentă complexă.

Domeniul de studiu. Viticultura.

Scopul lucrării. Ameliorarea sortimentului viticol cu soiuri noi, inclusiv cu grad diferit de

apirenie, utilizare diversă şi rezistenţă biologică sporită.

Obiectivele. Crearea, evaluarea şi utilizarea Genofondului în ameliorarea sortimentului;

evidenţierea principiilor de ereditate a însuşirilor de calitate/apirenie şi rezistenţă în descendenţa

hibridă; crearea, evaluarea populaţiei de hibrizi, selectarea elitelor de perspectivă, inclusiv cu

grad diferit de apirenie, omologarea soiurilor noi.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. A fost creat noul Genofond cu o bogată diversitate;

s-a stabilit lipsa barierei genetice între factorii determinanţi şi posibilitatea combinării libere într-

un singur genotip a apireniei, rezistenţei la ger şi la mană, a calităţii/productivităţii.

Problema ştiinţifică. Ameliorarea sortimentului viţei de vie cu noi soiuri, inclusiv cu grad

diferit de apirenie, utilizare diversă şi rezistenţă biologică avansată la factorii stresanţi.

Semnificaţia teoretică a rezultatelor lucrării. A fost creat şi pus în evidenţă potenţialul

strategic al Genofondului pentru ameliorarea sortimentului viticol; principiul stabilit privind

lipsa barierei genetice între factorii ereditari determinanţi şi posibilitatea combinării libere într-

un singur genotip a permis îndeplinirea programelor de ameliorare genetică, soldate cu crearea în

republică a unei generaţii de soiuri principial noi, inclusiv cu grad diferit de apirenie, utilizare

diversă şi rezistenţă biologică sporită.

Valoarea aplicativă a lucrării. Genofondul creat oferă oportunităţi vaste în scopuri de

ameliorare genetică, cercetare interdisciplinară, didactice. Au fost evidenţiate şi incluse în

Genofond, înscrise în Registrul de soiuri 14 soiuri de utilizare diversă, dintre care 8 au fost

omologate, inclusiv 4 apirene. Au fost obţinute 5 brevete de soi de plantă. A fost creat material

biologic iniţial cu însuşiri complexe: calitate, productivitate, grad diferit de apirenie, maturare

precoce, utilizare diversă, rezistenţă.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Crearea Genofondului viţei de vie, lărgirea

diversităţii cu 14 genotipuri noi de utilizare diversă, inclusiv 5 soiuri apirene care îmbină într-un

genotip apirenia, productivitatea, maturarea timpurie, rezistenţa biologică; crearea câmpurilor

experimentale cu soiuri noi, inclusiv cu grad diferit de apirenie.

57

АННОТАЦИЯ

Савин Георге - «Совершенствование сортимента винограда Республики Молдова»,

научный доклад доктора хабилитат сельскохозяйственных наук. Кишинэу, 2012.

Результаты исследований опубликованы в 104 научных работах.

Ключевые слова. Виноград, сортимент, генетические ресурсы, ампелографическая

коллекция, селекция, биологическая устойчивость, устойчивые бессемянные сорта.

Специальность. Виноградарство.

Цель работы. Совершенствование сортимента винограда, в том числе бессемян-

ными сортами, различного направления использования, с повышенной устойчивостью.

Задачи: Создание, оценка и использование Генофонда в совершенствование

сортимента; изучение наследования качества/бессемянности и устойчивости в гибридном

потомстве; получение гибридного потомства, выявление перспективных форм, в том

числе бессемянных, районирование новых сортов.

Новизна и научная оригинальность. Создан новый Генофонд винограда с

богатым разнообразием; установлено отсутствие препятствий генетического характера

между изученными признаками и возможность свободного комбинирования в одном

генотипе бессемянности, устойчивости к морозу и милдью, качества/продуктивности.

Научная проблема. Получение новых сортов винограда, в том числе бессемянных,

с повышенной устойчивостью к стрессовым факторам.

Теоретическая значимость. Создан, выявлен стратегический потенциал

Генофонда для совершенствования сортимента; установленные теоретические принципы

о свободном комбинировании в одном генотипе изученных признаков позволило создание

в республике принципиально нового поколения сортов, в том числе бессемянных, с

повышенной устойчивостью.

Прикладное значение. Созданный Генофонд может быть использован в

селекционных целях, для междисциплинарных исследований и др. Выявлены, включены в

Генофонд, внесены в Регистр 14 новых сорта, из которых 8 районированы, в том числе 4

бессемянных. Получено 5 авторских свидетельств на сорт. Получен исходный материал с

комплексными свойствами: качество, продуктивность, бессемянность, раннеспелость,

устойчивость.

Внедрение научных результатов. Создан Генофонд винограда, его разнообразие

пополнено 14 новыми генотипами, в том числе 5 бессемянных сортов включающих в один

генотип бессемянность, продуктивность, раннеспелость, биологическую устойчивость;

Заложены экспериментальные участки, в том числе новыми бессемянными сортами.

58

ANNOTATION

Savin Gheorghe - “Amelioration of grapevine assortment of the Republic of Moldova”,

scientific report of doctor habilitate in agriculture. Chisinau, 2012. The results of researches are

published in 104 scientific papers.

Keywords. Grapevine, assortment, ampelographic collection, genetic resources,

breeding, biological resistance, seedless resistant varieties, varieties with complex resistance.

Field of study. Viticulture.

Aim of the work. Amelioration of grapevine assortment with new varieties, inclusive

seedless, with diverse utilization and increased biological resistance.

Objectives. Creation, evaluation and use of Genofond in amelioration of assortment;

detection of the principles of inheritance of quality/seedlessness and resistance in hybrid

descendants; creation, evaluation of hybrid population, selection of perspective elites, inclusive

seedless, homologation of new varieties.

Scientific novelty and originality. It was created the new Genofond including wide

diversity; established the absence of genetic obstacles between hereditary characters and the

possibility of free combination in a single genotype of quality, seedlessness, productivity,

resistance to frosts and mildew.

Scientific problem. Creation of new grapevine varieties, inclusive seedless, with divers

utilization and advances biological resistance to stressful factors.

Theoretical significance. It was created and revealed the strategic potential of Genofond

for amelioration of grapevine assortment; established principles of absence of genetic obstacles

between hereditary characters and the possibility of free combination in a single genotype,

allowed the realization of amelioration programs, completed with the creation in republic of the

generation of essential new varieties, inclusive seedless, for diverse use and with increased

biological resistance.

Applied value. Created Genofond allows wide opportunities for genetic amelioration,

interdisciplinary researches and didactic purposes. It were revealed, included in Genofond, in

Register of varieties 14 cultivars, between them 8 were homologated, inclusive 4 seedless. Were

obtained 5 certificates of authorship. It was created initial biological material with complex

characters: quality, productivity, seedlessness, early maturity, divers utilization, resistance.

Implementation of scientific results. Creation of grapevine Genofond, extension of

diversity of Genofond with 14 new genotypes, inclusive with 5 seedless varieties that combine in

a single genotype seedlessness, productivity, early maturity, biological resistance; Foundation of

experimental plots with seedless varieties.

59

SAVIN GHEORGHE

AMELIORAREA SORTIMENTULUI VITICOL

AL REPUBLICII MOLDOVA

06.01.08. VITICULTURĂ

Referatul ştiinţific de doctor habilitat în agricultură

în baza lucrărilor ştiinţifice publicate

_____________________________________________________________________________

Aprobat spre tipar: 03.01.2013 Formatul hârtiei 60x84 1/16 Hârtie ofset. Tipar laser. Tiraj 100 ex. Coli de tipar: 2,7 Comanda nr. 3. _____________________________________________________________________________

SRL „PRINT-CARO”

str. Astronom N. Donici, 14, tel. 0-22-93-16-53