1

7.10.2010

C1

CRESTEREA BOVINELOR

Importanta economica si sociala: laptele- 96% din productia mondiala asigura vacile. carne- 33% asigura bovinele,carne slaba,fibra musc cva mai groasa. Carnea cu grasime are un gust mai placut.Rezultate privind prod de carne: Argentina, Franta (r Charolaise) SMZ 2 kg, SUA(r de cul rosie

pasuneaza ft bine, in formarea rasei s-a folo alta rasa)- r ft apreciata pt prod de carne. In Rom nu exista rase pt carne, au fost importate cateva rase. Cea mai valoroasa rasa Baltata Rom (C-L).

piei – 90% din totalul mondial; dejectiile. Balegarul format din asternutul de paie + dejectii; activitatea de reproducere este permanenta.

Increngatura Chordata, Clasa Mammalia, Subclasa Eutheria, Ordinul Ungulata, Subordinul Artyodactyla, Grupa Ruminantia, Familia Bovidee, Subfamilia Bovine, Genuri: Bos – Bos,Taurus, Bubalus, Bos taurus Primigenus, Akeratos, Ortoceros, Frontalis, Frontosis.

Preocupari de perspectiva1. Cresterea numerica a efectivelor de vaci pt prod lapte.2. Reducerea efectivului de taurine pt prod carne, dar si cresterea SMZ-ului care sa duca la

cresterea greut la sacrificare si a randamentului.3. Reducerea consumului specific/L lapte/kg spor.4. Asigurarea cond de microclimat coresp in adaposturi.5. Asigurarea cant coresp de furaje si a calit acestora.6. Asigurarea cond de crestere si a bunastarii anim in fct de rasa si de gradul de ameliorare.

CLASIFICAREA SI DESCRIEREA RASELOR DE TAURINE

Rasele se clasifica in fct de locul de formare si de tipul morfoproductiv.Alaturi de cele 2 criterii de clasif unii tin cont si de gradul de ameliorare.

locale :o primitive : Sura de Stepa, Vaca de munte (Mocanita).o ameliorate:

lapte: Rosie Dobrogeana, Baltata cu Negru Romaneasca. mixte: Baltata Romaneasca (c-l), Bruna de Maramures (l-c), Pinzgau de

Transilvania (c-l-tr). importate:

o lapte : Rasa Friza, Rasa Jersey (unt), Rasele Rosii (Rosie Daneza, Estoniana, Bruna-Letona, Angler).

o carne : Rasa Charolaise, Rasa Hereford, Rasa Aberdeen Angus, Rasa Santa Gertruda.o mixte : Rasa Siemmental (c-l), Shwyz (l-c), Pinzgau (c-l-tr).

RASELE LOCALE PRIMITIVENu se mai gasesc in rasa pura, ci doar sub forma de metisi.Prod st ft mici.

2

Nu s-au crescut in efective mari.S-au crescut numai in sist extensiv si prez o importanta deoarece au participat ca forma

materna la formarea r locale ameliorate.O parte din insusirile valoroase ale acestor 2 rase, rezistenta crescuta la cond de mediu,

precum si faptul ca st putin pretentioase la hranire, se regasesc la rasele locale ameliorate. Dat faptului ca prod de lapte e mai mica si nu se realiz in cond economice, cele 2 rase nu st prevazute in harta de zonare. Ele constituie doar un rezervor de gene si se folo numai in cercetare stiintifica.

1. SURA DE STEPA

Talia 1,35 var Trans/ 1,20-1,25 var DobrogeanaGC 280 kg var Dobrogeana / 380 kg var TranvCap mareprofil dreptfrunte ingustacoarne in forma de liragat lung si subtiregreban ascutitspinarea si salele lungi, orizontale, cu musculatura putin dezvoltatacrupa lunga, larga la solduri, dar ingusta la ischiiabdomenul putin dezvoltatugerul nu se preteaza mulsului mecanic (mameloane prea lungi si prea groase). prod de lapte 1500kg/2000kgprocent de grasime 4-4,5%,randamentul la sacrificare 45%.Defecte de aplomb laba de urs

Var Mold Var Bucsana Var Ialomiteana.

Rasa prezinta importanta nu atat prin aptitudinile productive cat a participt ca forma materna la formarea unor rase locale ameliorate.

2. Vaca de Munte (r.Mocanita)- r. primitiva- crescuta in zona alpina

Talia 1,15-1,20mG.C 250-280-300kgculoarea neagra,productia de lapte (1200kg/lactatie) importanta deoarece a participat ca forma materna

la formarea rasei Pinzgau de Transilvania si Bruna de MaramuresGB 4,5-4,6%randament la sacrificare sub 45%

- in prezent nu exista animale in rasa curata, decat sub forma de metis in zona muntoasa din S tarii si Carpatii Orientali.

RASELE IMPORTATE PENTRU PRODUCTIA DE LAPTE

Rasa FrizaAre mai multe denumiri in functie de tara in care se creste(Israeliana, Canadiana,

Americana), au origine Olandeza, cea mai importanta rasa de lapte si cea mai raspandita, exista 2 tipuri:

3

a) Tip European- mai dezvoltatb) Tip American:

Talia 1,30 -1,35mGC 500kg femeleAspectul general uscativ cu formele corporale unguloaseCuloarea baltata alb cu negruProd lapte 6000-6500kgGB 3,6-3,7%.

Exista 2 varietati de culoare:a). Baltata alb-negru- pentru productia de lapte- mai raspanditab). Baltata alb-rosu – pentru productia de carne

Capul fin, uscativpielea din regiunea obrajilor formeaza cute/pliuriprofilul capului drept,gat lung si subtire cu salba dezvoltataregiunile situate pe linia superioasa a trunchiului lungi si orizontaleCrupa lunga si de forma patrata, orizontala si larga la ischiiFCL trapezoidal, cu baza mare orientata posteriosugerul dezvoltat , are forma patrata/globuloasamameloanele au forma cilindrica si conicaabdomen forma de butoiTalia 1,32-1,35mG.C. 550-600kgCantitatea de lapte/lactatie normala 6500-7000 kg% grasime 3,7-3,8%.

se preteaza mulsului mecanic, Este o rasa precoce, realizeaza prima fatare la varsta de 25-26 luni, iar productia de

lapte la lactatia I reprezinta 70-74% din productia lactatiei maxime care este a treia, realizeaza 1 L lapte cu un consum de 0.8 UN.

Tineretul mascul se preteaza sistemului de ingrasare intensiv de tip BABY-BEEF realizand SM de 1000g cu un consum de 4-5 UN, a participat la formarea unor rase in diferite tari pentru productia de lapte.

RASA JERSEY

- S-a format in insula Jersey,talia 1.20mG.C 450kgGat lung si subtireSpinarea ,salele si crupa orizontaleFCL trapezoidalculoarea caprioriecapul mai fin, mai micprofil usor concavUgerul are insusiri pt mulsul mecanicproductia de lapte 4000-4500kg% grasime 6-7% (rasa de unt) Rand la sacrificare 45%

- Se creste pt prod lapte, insa masculii de reprod cu materialul seminal congelat se folo la incrucisari de infuzie dupa necesitati in cazul raselor de lapte.

RASA ROSIE DANEZA

Culoarea rosie, are 2 tipuri:

4

a) Tipul mai mic, G.C. 550 kg, talia 1.30m.b) Tipul mai mare, G.C. 650 kg, talia 1.35m.

Modifica bine pasunile de leguminoase. FCL trapezoidal. In prez dat sensibilitatii crescuta la leucoza, rasa a fost inlocuita in procent de 30% cu Friza. Pt noi prez imp pt prod lapte si pt ca a participat ca forma paterna la formarea rasei rosie Dobrogeana. Productia de lapte 6500kg, % grasime 3.8%.

RASELE DE CARNE IMPORTATEINSUSIRI COMMUNE:

- Capul mic, scurt si larg in regiunea fruntii,- productia piloasa in regiunea fruntii este abundenta. - Par ondulat/cret, - musculatura de pe linia superioara a trunchiului este dubla, - coapsa, fesa si gamba foarte musculoase cu aspect convex purtand denumirea de fese de porc,- osatura subtire dar compacta, rezistenta,- FCL dreptunghiular,- ugerul este putin dezvoltat, - productia de lapte este ft mica, abia asigura necesarul de hrana vitelului.

In perioada de alaptare: tip morfologic- brevimorf, fiziologic- digestiv, temperament limfatic, randamentul la sacrificare 60-66%.

RASA CHAROLAISE

Cea mai valoroasa Origine Franta r hipermetrica, Viteii se preteaza sistemului de ingrasare intensiv realizand sporuri medii de 1800g cu un consum de 4 U.N.

culoare alb-murdartalia 1.40-1.45mG.C. femele-750kg in medie, masculi-1000kg

RASA HEREFORD

Talia 1,38m, G.C femele-700kg, masculi-900kgculoarea binara ->visinie neuniforma, predomina pigmentul visiniu

si rasa prezinta un desen de culoare alba care porneste din reginuea grebanului, creste progresiv catre cap,

Capul, salba, partea ventrala a abdomenului, extremitatile membrelor si vf cozii.

de culoarea alba.

Tineretul femel ingrasat intensiv realizeaza sporuri de 1500kg, iar greutatea optima la sacrificare este de 400kg.

Este o rasa pretentioasa la conditiile de hranire si ingrijire.

RASA ABERDEEN ANGUS

- origine ScotiaTalia 1,10 mG.C femele 650kg, masculi 800kgculoarea neagra uniforma

5

procentul de oase in carcasa 16-18%.SMZ 1kg/zi(ingrasarea intensiva)Greut optima sacrificare tineret 350kg la 310 zile

RASA SANTA GERTRUDA

S –a format in urma X vacilor locale cu masculi Shorton din Anglia, iar femelele obtinute in urma acestei X au fost imperecheate cu Zobu Asiatic de tip Brahma, pentru a-i imprima rezistenta la piroplasmoza.

Culoarea rosie uniforma o prezinta cervicea dezvoltatatalia 1,35mG.C femele 750kg, masculi 900kgsporul de crestere 900g cu un consum de 5 UN

RASELE MIXTE

1. Rasa Simmental (carne-lapte) - s-a format in cantonul Berna din Elvetia,

capul mare, profilul dreptgat scurt si grosspinarea si salele lungi si musculoaseFCL dreptunghiularProd de lapte 3500kgprocent de grasime 3,8%,uger pentru muls mecanic dar intalnim un defect, mameloane prea lungi si groase.Culoare baltat galben+alb, cap mereu alb

- prezinta fesa de porc,- tineretul mascul ingrasat in S. intensiv realizeaza un spor mediu zilnic de 1700g cu un

consum de 5 U.N.Se disting 2 tipuri:

1. Un tip cu aptitudini pt prod de carne;2. Un tip cu aptitudini pt prod de lapte.

2. RASA SCHWYZ

talia 1,32- 1,35mG.C femele 550-600kg si masculi 750- 800kgculoarea bruna de dif intensitatiprod de lapte 4500-4800kgprocent de grasime 3,7%.In tara de origine reprez 25-26% din totalul efectivului

Particularitati: mucoasele de culoare neagra, in jurul botului prezinta un inel alb, Pe linia sup a trunchiului si parul din urechi are o nuanta mai deschisa, Mucoasele si ongloanele de cul neagra.

o de origine elvetianao rasa mixta de lapte-carne, .o Insusirile morf st asemanatoare tipului de lapte.o Tineretul masc se preteaza sist semiintensiv de ingrasare realizand SM de 1 kg/zi;o A fost importata in tara noastra si a participat ca forma paterna la formarea rasei Bruna de Maramures;3. RASA PINZGAU (CARNE-LAPTE-TRACTIUNE)

6

Talia 1,30m;G.C femele 500kg, masculi 750kgproductia de lapte 3200kgprocent de grasime 3,9%,;uger mic, forma globuloasa si uneori conica, mameloanele lungi si carnoase

o dpdv al struct gl mamare predomina tesutul conj;o tineretul mascul se preteaza sistemului semiintensiv de ingrasare;o carne de manzat/realiz sporuri medii de 1000g;o cul visinie neuniforma cu un desen caraceteristic, predomina pig visiniu si alb care e repartizat sub forma unui desen caracteristic;o zona de cul alba de la greban la crupa;o De cul alba partea interna a membr post, partea ventrala a abdomenului si tot de cul alba se form inele deasupra artic genuchiului si jaretului;o S-a format in Austria;o Rezistenta la factorii de mediu si putin pretentioasa la cond de hranire;o A participat ca forma paterna la formarea rasei Pinzgau de Transilvania;

RASELE LOCALE AMELIORATE

LAPTE 1. R. Rosie Dobrogeana S-a format in 2 etape: a) Femelele locale din R. Sura de Stepa, varietatea Dobrogeana au fost imperecheate cu masculi din rasele Angler, Rosie Poloneza;b) Descendentele au fost imperecheate cu masculi din R. Rosie Daneza.

Cap alungit, uscativgat lung si subtireformele corporale unghiuloaseFCL trapezoidaluger mareGl mamara dezvoltata dar nu se preteaza mulsului mecanic deoarece inca de

la prima lactatie ligamentele suspensoare se relaxeaza, a.i. corpul mamar devine atarnand sau atarnat;

musculatura trenului posterior slab dezvoltat, avand fese scobiteprod de lapte 400kgproc de grasime 3,7%,Talia 1,28 mCuloare rosie uniformaProd de carne modestaRand la sacrif 50%

nu mai este prevazuta in hrana de zonare din cauza sensibilitatii crescute la leucoza si dat defectelor ugerului; S-a crescut in Dobrogea; Pop existenta in aria de raspandire urmeaza sa fie absorbita cu Baltata cu Negru Rom;

3. R. Baltata cu Negru Romaneasca S-a format in zona de Sud a tarii in urma importului animalelor de reproductie din R.

Friza si a materialului seminal congelat tot din rasa aceasta, rasa a fost ameliorata in 1988, din punct de vedere morfologic se aseamana cu R Friza,

7

talia 1,32-1,35mG.C vaci 550kg/tauri 850 kgprod de lapte 4500-5000kgprocentul de grasime 3,6%;ugerul forma patrata sau globuloasamameloanele corecte cu forma intermediara intre cilindrica si conica;

se preteaza mulsului mecanic; realizeaza 1L lapte cu consum de 0,9 U.N. Este precoce, realizeaza prima fatare la varsta de 27-28 luni. Dpdv morfologic rasa se aseamana cu rasa Friza; Rasa precore realiz prima fatare la 25-26 luni; Se creste in oltenia, muntenia, dobrogea, efective mai reduse in N Mold.

RASELE LOCALE MIXTE

1. R. Baltata Romaneasca (mixta carne-lapte) Procesul formarii rasei a inceput in 1860 in urma importului masiv al rasei Simmental, s-a obtinut in urma incrucisarii de absorbtie dintre: mascul Siemmental X Femela Sura de Stepa varietatea Transilvaneana. Este o rasa mixta de c-l

talia 1,35-1,40mG.C femele 650kg,masculi 850kgprod de lapte 3500kgprocentul de grasime 3,7%,cul galben cu albcapul si ext memb de cul alba

tineretul mascul ingrasat intensiv realizeaza la varsta de 12 luni greutatea de 380-400kg, realiz sporuri de 1000-1200 g cu un consum de 5 UN. defect al glandei mamare frecvent intalnit – mameloane prea lungi, groase; morfologic se aseamana cu r Simmental; se creste in Transilvania cu exceptia zonei Maramuresului, depres Hatezului si M-tii Apuseni;

2. R. Bruna de Maramures (l-c) Tot incrucisari de absorbtie: mascul Schwyz X femela Sura de Stepa ( var Transilvaneana) si intr-o masura mai mica Vaca de Munte;

Talia 1,28m-1,30mG.C femele 550kg, masculi 750kgculoarea brunaprod de lapte/lactatie 3800-4000kgprocentul de grasime 3,6%

Tineretul masc se preteaza sist semiintensiv de ingrasare realiz SM de 900 g cu un consum de 5,5 UN; defect al glandei mamare- mameloane prea lungi si prea subtiri; Dpdv morfologic rasa se aseamana cu forma paterna; Se creste in Maramures si intregul lant Subcarpatic.

3. R. Pinzgau de Transilvania S-a format in urma incrucisarii de absorbtie: mascul Pinzgau X Femela Mocanita si intr-o masura mai mica si Sura de Stepa;

Talia 1,25mG.C. femele 500kg, masculi 750kgculoarea ca la Pinzgau

8

prod de lapte pana in 2500kgproc de grasime 3,9- 4%,uger carnos (nu mecanic),mameloane lungi si groase

tineretul se preteaza sistemului semiintensiv de ingrasare, sacrificarea facandu-se la 24 luni si greut medie 380 kg. dpdv morfologic se aseamana cu forma paterma; dpdv productiv rasa c-l-t tineretul masc se preteaza sist semiintensiv de ingrasare realiz SM de 850 g cu un consum de 5,5 UN. Se creste in partea de E a jud Bistrita Nasaud, zona Hategului si M-tii Apuseni;

Structura de rasa si zonarea raselor de taurine din Romania

Potrivit hartii de zonare in tara noastra st 3 rase zonate:

1. R. Baltata Romaneascao Reprezinta aprox 43% din efectivul total de taurine.o se creste in Transilvania cu exceptia zonei Maramures, M-tii Apuseni, Hateg, Bistrita Nasaud.o In ameliorarea acestei rase urmarim cresterea SMZ-ului si reducerea consumului specific.o Cresterea rand la sacrificare care sa ajunga la 62%;o Imbunatatirea prod de lapte;o Imbunatatirea insusirilor ugerului prin prisma mulsului mecanic,o Imbunatatirea calitatii carcasei prin reducerea cant de SEU/GRASIME,o Cresterea precocitatii rasei astfel incat prima fatare sa se realizeze la varsta de 27 luni.

2.R. Bruna de Maramures (l-c)o Detine 32% din totalul efectivului de taurine;o Zonata in Maramures;o Rasa putin pretentioasa la conditiile de hranire, valorifica bine pasunile, necesita mai putine conc in ratie; o urmarim in ameliorare cresterea prod de lapte, reducerea consumului specific, o crestere a greutatii corporale incat femela sa ajunga la 550- 600kg, o urmarim ca prima fatare sa se realizeze la varsta de 26 luni.o Pt prod de carne tineretul masc realiz SM de 900g cu un consum de 5 UN;

3. R. Baltata cu Negru Romaneascao Reprez 25% din efectivul din RO.o se creste in Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Sudul Moldovei, Estul Moldovei(Iasi, Vaslui), Nordul Moldovei.o Urmarim in ameliorare: marirea cant de lapte si reducerea consumului specific/ L lapte.o Obtinerea primei fatari la 25-26 luni.o tineretul mascul ingrasat intensiv in sist Baby-Beef sa realizeze sporuri de 900-1000g cu un consum de 4-5 U.N.o Cresterea rationala a tineretului, introducerea la reprod sa se faca la 17 luni.o Cresterea prod de lapte 5000-5500 kg.o indiferent de rasa se urmareste cresterea rezistentei la boli mai ales in sist intensiv de exploatare.

9

21.10.2010

C2Productia de lapte individuala si totala

Pt productie dorinta crescatorilor e ca efectivele sa fie cat mai omogene, iar dpdv al ameliorarii ne intereseaza + variantele de la care dorim un nr cat mai mare de descendenti.

Productia individualaE influentata de 2 factori:

Interni : 1. rasa,2. tipul fiziologic (respirator , respiratoro-dig pt r lapte) ‚3. tipul morfologic (tipul dolicomorf),4. GV (cat lapte prod o vaca /100 kg GV),5. Conformatia corporala si constitutia,6. Lactatia,7. Starea de sanatate;

Externi :1. Repausul sexual= intervalul de la fatare pana la urmat monta,2. Hrana,3. Apa trebuie sa fie la discretie, 4. Mulsul trebuie sa se faca la aceeasi h,5. Comportamentul ingrijitorilor,

Productia totalaInfluenta de:

Densitate sau nr de anim /100 ha, Productia medie de lapte/cap vaca furajata si /cap vaca mulsa.

10

28.10.2010

C3Tehnologii de hranire a vacilor de laptePartic ale hranirii vacilor de lapte

- Indiferent de anotimp in hrana vacilor de lapte tre sa se admin in cant suficiente si de buna calit furaje lactogene.

- Indiferent de anotimp obligatoriu se admin nutr conc diferentiat cantitativ in fct de niv productiv.

- ratia zilnica are 2 comp : Ratia de baza care se admin intregului efectiv; Suplimentul de conc care se admin diferentiat;

- Amestecul de conc : ex: form din: tarate de grau 30%, porumb uruit 25%, srot fs 25%, ovaz uruit 10%, srot soia 8%, amestec min 2% -> 120g/zi(faina de oase, creta furajera si sare).

Per de stabulatie e considerata incepand cu 15 oct – sf lunii apr. In aceasta per hranirea se face cu nutr de volum(fan, silozuri), in sit cand nu exista fan se admin paie de orz/grau sau coceni.Tehnologia de hranire a vacilor in timpul verii:

1. Hranirea la grajd .- Se practica in unele unit de creste,- Se admin nutr verde tocat cu remorca tehnologica,- Se practica in zonele unde supraf destinate furajelor st reduse si unde se asigura o

rotatie a cult furajere pe baza de conveer(prima cult rapita de toamna---> ultima cult porumb—cult dubla),

- Dezavantaje: lipsa miscarii vacilor care afecteaza fct de reproducere tre compensata prin scoaterea in padoc.

2. Hranirea pe pasune .- Pasunea tre sa se gaseasca la aprox 4-5 km de ferma.- Sa existe o sursa de apa potabila nat.- Ca amenajari sa se construiasca niste umbrare/copertine.- Avantaje:

litru lapte se obt la un pret prod mai mic; dat miscarii si fitoestrogenilor din masa verde e influentata poz fct de

reproductie. In ferma se pot face inst capitale (inst de muls, ale inst mecanice pt dejectii,

deratizari).3. Hranirea mixta .

- masa verde admin la grajd, - masa pe pasune sa fie sit la max 1.5 km de ferma.

Hranirea vacilor in prima suta de zile de lactatie- Se refera in principal la ficele taurilor aflati in asteptare,- Hranirea tre sa se faca ft atent deoarece la vaca de lapte curba lactatiei are 3 faze:

ascendenta, ct(platou) si descendenta.- Vacile cu prod de 15-17l lapte/zi 20 zile- Vacile cu prod 23-25l lapte/zi 30 zile- vacile cu prod lapte 35-37l lapte/zi 40 zile

Mulsul

11

1. Manual . - Se recomanda acolo unde nr vacilor e redus,- muls cu mana plina, muls cu 2 degete, muls cu nod,- Deasupra vasului de muls tre sa fie un tifon,- Ugerul tre spalat bine inainte,- Tre sa fie mereu complet, sa nu ramana lapte in uger, ultimele jeturi de lapte au si cont de grasime mai mare, acesta fiind proc lui de grasime.- At cand nu se efectueaza complet frecventa aparitiei mamitelor poate sa aj pana la 7%.2. Mecanic - Creste productivit muncii si se reduce efortul fizic.- Mulsul se efectueaza rapid si complet intr-un timp scurt (in timpul de act al ocitocinei), insa ugerul tre sa aiba insusiri pt a se putea aplica paharele de muls.

Sistemele de muls mecanic se clasif : o At cand vacile st intretinute in stabulatie legata: Cu aparat de mult tip banat . Cea mai raspandita. Presupune existenta unei instalatii de muls.Laptele se colecteaza intr-un bidon care mai tre si golit La conducta centralizata . Raspunde si mai bine dezideratelor mulsului mecanic. Apa la discretie. Exista o conducta prin care circula laptele. Laptele e absorbit, aj in colector, si in final aj intr-un recicient cu capac. Nu are contact cu exteriorul. Dezavantaje: 104 vaci, 5 ingrijitori, tre ft serios facuta igiena laptelui. Cu caruciorul mobil. De regula se practica in fermele de capacitate mica sau in maternitati.Dezavantaj: se produce zgomot. Vacile trebuiesc imobilizate. o Cand st intretinute in stabulatie libera mulsul se face in sali speciale de muls: Bradulet (coasta de peste). Se mulg simultan 8 vaci. Tandem . Tot 8 vaci, patru pe-o parte, patru pe cealalta, dar st asejate una in spateleceleilalte.

Aceste 2 variante se practica in fermele de selectie, dar si in unele de productie. Cu platforma rotativa (roto lactor). Este mai putin raspandita din 2 motive:

Efectivele de vaci tre sa fie cat mai uniforme. Platforma e destul de scumpa. Durata unei curse 6-8’.

Sisteme de intretinere a vacilor de lapte1. Intretinerea legata. Are 2 variante:

Legare cap la cap. Capacit 104 capete. Doua randuri de anim legate fata in fata. Legare crupa la crupa. Capacit 208 capete. Patru randuri de anim, iar cele din spate st crupa la crupa.

- Furajarea se face mecanic cu remorca tehnologica.- Apa se asigura cu aj adapatorilor cu niv ct si mai rar adapatori cu clapeta.- Evacuarea dejectiilor se face mecanic cu racleti ficsi sau batanti- Mulsul se efectueaza mecanic fie cu ap de muls tip banat , fie la conducta centralizata.

2. Intretinerea libera. St tot 2 variante: In adaposturi inchise.

Central se gaseste iezlea de furajare. Apa se asigura cu aceleasi tipuri de adapatori. Evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa. Pt odihna exista cusete pe cele 2 laturi long.

12

Grajdul e dreptunghiular. Mulsul se face in sali speciale de muls.

In adaposturi semiinchise.4.11.2010

C4Productia de carne

Factori: 1. Factori care influenteaza prod individuala:

Interni Rasa.

- La rasele de carne SMZ 1200-1300/zi,rand la sacrif 60-70%,rap carne-oase 5:1;- rase mixte SMZ 900-1200g/zi rand la sacrif 55-60%, rap carne –oase 4,7:1; - rasa lapte SMZ 800-900g/zi, rap la sacrif 50-52%, rap carne-oase 4:1

Tipul fiziologic:digestiv, iar in cazul raselor mixte digestivoresp; Individualitatea. In cond identice de mediu (hrana si intretinere) exista partic individuale in fct de sex, varsta si rasa.

Externi Tipul de hranire:

- Tipul voluminos in sit in care ingrasarea se face in sist semiintensiv sau gospodaresc.- Tipul concentrat in sit in care taurasii se ingrasa in sist intensiv de tip baby beef,- Tipul lactat in sist intensiv ultra-baby beef.

Nivelul de hranire.- Supraalimentatia(hranirea la discretie). Se recomanda pana la varsta de 1 an.- Subalimentatia.

Stadiul ingrasariiPt fiecare rasa exista o greut optima pt sacrificare, greut peste care daca se trece se realiz SM

mari de crestere dar in defavoarea calit carcasei.2. Factori care influenteaza prod totala

Densitatea (nr de anim/100 ha) Prod medie de carne/cap animal care e influentata de GV si de rand la sacrif.

Sisteme de ingrasareIn ingrasarea taurinelor avem:

1. Sist intensiv= sist baby beef si are 2 variante:o Ultra baby beef . In urma ingrasarii se obt carnea alba sau de cul roz, durata ingrasarii 90-120 zile, greut medie la sacrif 150kg. Pe toata durata ingrasarii hranirea viteilor se face cu substituent de lapte de tip inlavit. Intretinerea se face in boxe individuale cu lung de 1,20, inaltimea 1,10 si 60 cm latimea. Viteii stau pe un gratar de sipci de lemn cu spatii de aprox 2 cm fara asternut permanent. Pana la varsta de 1 luna admin substituentului de lapte se face cu biberonul, peste aceasta varsta laptele se admin la galeata. Evacuarea dejectiilor se face cu furtunul cu apa sub presiune, umiditatea din adapost in medie 70%. Temp 15-18 grade, coef de

13

luminozitate scazut. Se preteaza vitei care apartin raselor de carne si mixte carne –lapte precum si metisii celor 2 rase cu alte rase. o Baby beef normal. Viteii st supusi ingrasarii dupa per colostrala, sacrif se face la varsta de 310 zile si la greut medie de 350 kg. Deoarece procesul de crestere si ingrasare se deruleaza pe un termen lung per ingrasarii e impartita in mai multe faze tinand cont de cerintele fiziologice ale animalului corelate cu varsta acestuia. Per de ingrasare se imparte in mai multe faze:

Faza I 1-70 zile (faza de alaptare si intarcare). Viteii st achizitionati din ferme diferite, se form loturi de 15-20 capete, fiecare lot se intretine intr-un compartiment comun, hranirea se face in prima zi cu solutie glucozata la care se adauga antibiotice cu spectru larg, subst antistres, dupa care pe toata durata se admin substituent de lapte de tip inlavit. In aceasta faza adaposturile se incalzesc. SMZ realizat e de 610g. Faza II 71-130 zile (pregatitoare pt ingrasare) SM 830g cu un consum de 3,5-3,6 UN, hranirea se face cu nutr combinate si cant limitate de siloz si fan. In aceasta faza temp 15-18 grade, in fct de anotimp adaposturile se pot incalzi. Faza III 131-220 zile SM 1100 g cu un consum de 3,7-3,8 UN, hranirea cu nutr combinate si cant limitate de siloz si fan. Faza IV 221-310 zile. 350kg, SM 1350-1370 g, cu un consum de 5,5-5,6 UN/kg, num si faza de finisare, hranirea cu nutr combinate admin la discretie si cant limitate de siloz si fan.

Prin hranirea diferentiata urmarim dezv musc crupei si a trenului posterior. 2. Sist semiintensiv . Anim supuse acestui sist de ingrasare se hranesc cu furaje de volum respect furaje ieftine. SMZ realizat pe intreaga per de ingrasare e de 800-900g. In urma ingrasarii se obt carne de manzat, mai ieftina. Distingem 2 variante:

Ingrasarea incepe la varsta de 6 luni si sacrif la 18 luni;Ingrasarea incepe la varsta de 1 an si sacrif la 24 luni. De la intarcare si pana la 1 an

animalele se hranesc ca si cele destinate reprod.Se face in 3 faze:

- Faza I (pregatitoare pt ingrasare). Nutr de baza reprez 55%, conc 25% si fanul 20%.- Faza II (faza de ingrasare propriu-zisa) nutr de baza 65%, conc 25% si 10% fanul.- Faza III (faza de finisare) nutr de baza 40%, conc 40% si fanuri 20%.

Pe toata durata ingrasarii anim st intretinute in stabulatie legata cu legare individuala. Miscarea e limitata, inseamna un consum inutil de energie.

Reconditionarea taurinelor adulte reformate. Se refera numai la femele cu exceptia celor care apartin raselor de carne. Durata per de recond e de 80-100 zile.

Avem 3 faze:- Faza I 15-20 zile - Faza II 50-60 zile- Faza III 15-20 zile

Sporul realizat 1100g. 3. Sist gospodaresc . Nu exista o tehnologie. Fiecare dupa posibilitati.

Eficientizarea si intensivizarea prod de carne prin folo unor subst biostimulatoare.Repartitia zonala a prod mondiale de carne de taurine pe continente si tari.

Din totalul prod mondiale de carne, carnea de taurine reprez 29%. St tari mari producatoare dar si consumatoare de carne de taurine, insa st si tari mari consumatoare de carne de taurine.

Tari mari producatoare de carne: In Europa: Franta si fosta URSS,

14

in America de Nord: Statele Unite si Canada, in America de Sud: Brazilia si Argentina, in Africa: Africa de Sud si Etiopia Noua Zeelanda si AustraliaDpdv al prognozei pe termen lung in perspectiva se prevede ca prod de carne sa stationeze

sau o crestere lenta a acesteia dat unui exces al carnii. Ex: in SUA consumul de carne/an/locuitori 109-110 kg/an din care carnea de taurine 46-47 kg. In cazul in care

prod e stationara se reduc efectivele matca, iar acolo unde se doreste o crestere lenta efectivele st tot stationare dar creste greut la sacrif. Contradictorii st si sist de crestere si anume: in tarile cu prod mare de carne se recomanda sist semiintensive, iar in tarile in curs de dezvoltare se recomanda sist intensive.

Categ de taurine care urmeaza sa asigure cant de carne st: Masc sau taurasii ingrasati intensiv; Carnea de juninca; Anim adulte reformate;

Dpdv al raselor : Rasele de carne se recomanda. Rasele mixte de carne-lapte, precum si metisii acestora cu alte rase.

Romania asigura sub 1% din prod de carne mondiala. Subst biostimulatoare :

1. Degeneratia I care favorizeaza ingesta si care favorizeaza sporul de crestere cu/fara tesut adipos. Fac parte antibioticele, iar pt prima data in scopul ingrasarii a fost folo streptomicina in 1946.2. Degeneratia II care fav o mai buna abs la niv intestinului, iar tesutul adipos in cant redusa precum si o mai buna repartitie a acestuia printre fibrele musc. Fac parte ionoforele folo pt prima data in 1976.

Antibioticele st subst obt de la microorg, ciuperci sau obt pe cale de sinteza si care admin in sol diluata au efect bacteriostatic si bactericid. Se folo in dublu scop si anume:

1. Terapeutic in doze forte si timp limitat in furaje medicamentoase.2. Nutritiv de la cateva g la cateva zeci de g la tona de furaj.Au rol profilactiv (reduce incidenta apatitiei coccidiozei) si imbunatatesc valoarea

nutritiva controland flora si fauna ruminala.Ex: avoparcina, bacitracina, aurocitrina, etc. Ex de ionofore: salinomicina, bovatel, rumensin,etc.

Modul de act : subst biostimulatoare act la niv ap dig controland flora si fauna ruminala. Ele favorizeaza sinteza ac propionic de la 20--30-35% in defavoarea ac butiric si acetic facand economie la sinteza de gaze, se face o economie de energ, de asemenea favorizeaza sinteza vitaminelor si absorbtia la niv intestinal.

15

11.11.2010

C5 Organizarea procesului de inmultire

Varsta optima pentru introducerea vitelelor pentru reproductie e conditionata de: dezv corp si varsta.

La rasele de taurine specializate pentru prod de L si la rasele mixte varsta primei insamantari/monta de 18 luni.

La rasele de carne care sunt mai precoce varsta primei monte este mai mica cu aprox 1 luna. Greut corp la varsta primei monte trebuie sa reprez 70 % din greut de adult. Dintre vst si greut corp hotarator pentru introducerea la reprod este greut corp, 8-10 luni 1an 6luni.Instinct genezic- maturit sex-maturit corp. Doar taurul efectueaza monta.

Timpul optim de insamantare a vitelelor:- Instinctual genezic/dorinta de imperechere- Maturitatea corporala- Maturitatea sexualaPrin urmare varsta optima de introducere la reproductie a vitelelor e de 18 luni at cand

realizeaza 65% din greut de adult.Involutia uterina

Proces fiziologic (gestatia- in corpul uterin drept). Limite adminse ale involutiei 21-56 zile, urmarim femela sa intre in calduri dupa 3 sapt.

Nivel productiv: la vacile adulte cu nr mare de fatari la care prod de L este mijlocie(15l/zi) aceasta categ de femele se recomanda sa se monteze/insamanteze la aparitia primului ciclu de calduri. Femelele cu prod mare de lapte (25/30 l/zi) se recomanda sa se monteze dupa 60 zile de la fatare. Vacile recordiste, prod de lapte ft mare dupa 90 zile de la fatare.Pt primipare ca termen optim de insamantare pentru cele cu productii mici dupa 70 zile de la fatare, iar cele cu prod mari dupa 90 zile de la fatare. Indiferent insa de nr de fatari in cazul unei stari proaste de intretinere se recomanda sa se sara peste un ciclul de calduri. Depistarea de calduri

Se face pe baza semnelor clinice:- scade prod de L , - se modifica uneori si comp chimica a L-lui, - scade pofta de mancare,- sare pe alte vaci,- la niv comisurii inf a vulvei se scurge un lichid cu aspect de sticla topita secretat de gl endocervicale sub act hormonilor estrogeni. - Ovulatia se produce dupa 10-14 ore, dupa incetarea caldurilor.

GestatiaDureaza 275 zile, variatii in fct de rasa, intalnim avorturi (embrionare, fetale).

Favorizanti pentru avorturile embrionare:- calitatea cel sexuale- ovula batrana,- spermatozoizii cu miscari slabe,- calit hranei,- furaje mucegaite, inghetate. - In primele 7 luni de gestatie produsul de conceptie realizeaza doar 23% din greutatea la

fatare urmand ca in lunile 8 si 9 greut sa creasca de 4 ori.Tehnologia de exploatare vacilor gestante

16

Exploatarea nationala a vacilor gestante presupune acordarea si respectarea repausului mamar, hranirea si intretinerea corespunzatoare si se iau masuri organizatorice privind desfasurarea normala a fatarilor. Repausul mamar (intreruperea mulsului) in luna 8-9 (60 zile). Necesar deoarece: aciniii glandulari trebuie sa se refaca, intensitatea de crestere a produsului de conceptie este mai mare in ultimele 2 luni de gestatie, femelele trebuie sa depuna in organism rezerve pe care sa le mobilizeze imediat dupa fatare atunci cand bilantul nutritiv este negativ.Posibilitati de intrerupere a mulsului

- Intreruperea brusca a mulsului- pt vacile cu prod mica de lapte (sub 15l/zi);- Mulsul incomplet- pt vacile cu prod de L 25l/zi;- Rarirea numarului de mulsori, peste 30 l/zi;- Indiferent insa de procedeu: se verifica zilnic starea de sanatate a ugerului.

Particularitati ale hranirii vacilor gestantePerioada de stabulatie (nutreturi din stoc) fanuri 6-8kg/zi, siloz 20 kg/zi (tulbura echi acido-bazic si al Ca si Fosforului).Sezon de vara: masa verde 60kg/zi, leguminoase, concentrate in ultimele 2 luni de gestatie cate 250g pentru fiecare litru de lapte secretat in vf curbei de lactatie. Intretinerea vacilor gestantea) In stabulatie libera- adapost fara amenajari.b) Cu legare individuala- cap la cap / crupa la crupa.Igiena corporala este obligatorie si se efectueaza zilnic (tesalat, periat) este obligatorie si miscarea zilnica indiferent de anotimp.Parturitia/ fatarea Se recomanda ca fatarea sa aiba loc la maternitate, ca nr de locuri maternit sa reprez 10 % din efectiv si sunt 2 variante: a- in boxe individualeb- legate individual

Majoritatea operatiunilor tehnologice din maternitate se efect manual cu exceptia mulsului si asig apei. Temp optima 16-180, ventilatia sub 0,3m/s, umiditatea 70-75%. Vacile gestante sunt transferate in maternitate cu aprox 8-10 zile inainte.Semenle prodromale

sacrum infundat, creste mobilitatea vertebrelor coccigiene, labiile vulvare sunt tumefiate, la niv comisurii inf a vulvei este prezent un lichid vascos opalescent care provine din

lichefierea dopului de gestatei, este prezent edemul gl mamare un edem rece pastos nedureros, incepe secretia colostrala , mameloanele fiind turgescente si orientate divergent dand impresia de uger imprastiat,asistenta la fatare este obligatorie.

Dupa fatare oblig se asigura ingrijiri nou-nascutului: - degajarea cailor respiratorii, - sectionarea cordonului ombilical si ligaturarea acestuia,- pensularea lui cu glicerina iodata, busumarea. In prima zi se recomanda sa se administreze un barbotaj format din: o apa calduta (10 l), o 500g tarate de grau, o 50 g sare.

Tehnologia intretinerii rationale a taurilor de reproductie. Se cresc in unitati specializate de tip SEMTEST. Hranirea taurilor

- In per de vara 4-5 kg fan si aprox 25 kg masa verde palita;

17

- In per de iarna- 10 kg fanuri si 10 kg siloz morcov 5-6 kg iar pentru calit spermei lapte degresat/smantanit 2-3l si 4-5 oua.- Indiferent de anotimp se administreaza un amestec de C in care sa domine ovazul 4-5kg.- Intretinerea se face in sist legat- crupa la crupa.- Miscarea este obligatorie in fiecare zi, cu bastonul de condus sau cu instalatii de tip carusel.

Igiena corporalaTesalat, periat zilnic, se verifica ongloanele zilnic.Cresterea tineretului taurinTehnologia de crestere a viteilor in per de alaptare:

interv de timp de la fatare-pana la intarcare: PER COLOSTRALA min 5 zile hranirea in exclusivitate cu col, avand urmat prop:- cont ridicat in SU.- are val nutr mai ridicata decat a laptelui integral.- cont ridicat in gama globulina, confera imunitate nou-nascutului,dar fol lui e conditionata de capacit de abs a muc intestinala. Dpdv al comp chim colostru:

- grasime 6,5;- Gama globulina+albumina 15,6%.- saruri min 1,2%

Lapte: grasime 3,5; gama globulina 0,5%; saruri min 0,8%. Colostru:33,6 SU, iar laptele 12,5%.In cazul in care vaca moare putem admin un inloc de colostru format din:

- un ou,- 500ml de lapte, - 280 de ml apa fiarta si racita,- ½ lingurita ulei de ricin,- si antiboitice cu spectru larg.

18

18.11.2010

C6Sisteme de hranire a viteilor in perioada de alaptare

1. Sisteme traditionale (clasice). Se practica in fermele de elita si gospodariile individuale. Se recomanda at cand viteii st destinati reproductiei. Dpdv economic aceste sist nu st avantajoase deoarece se consuma o cant > de lapte integral.

Posibilit de hranire:a. Cu lapte integralb. Cu lapte normalizat (proc grasime 2,4%). Se practica in Danemarca, SUA, Canada. Pt

a da rezultate bune cant de grasime consumata de vitel pe per de alaptare tre sa fie de min 10 kg.c. Mixta. Pana la 14 zile consuma lapte integral.

In cadrul acestor sisteme intarcarea se face la varsta de 6 luni.2. Sisteme intensive(moderne,industriale). Aceste sist se folo at cand viteii st destinati ingrasarii, iar intarcarea se face la varsta de 45 zile. In per de alaptare hranirea se face cu un substituent de lapte num inlavit in componenta caruia intra: lapte praf smantanit 70,8%; untura de porc; seu de vaca; ulei de fs; colina clorhidrica; glucoza; lactoza; amidon hidrolizat si pemix vitaminominerale.

In reteta inlavitului moleculele componentelor st fin emulsionate deoarece echipamentul enzimatic al vitelului si capacit de abs intestinala fiind reduse, se doreste ca sporul de crestere/zi sa fie ascendent. Se prez sub forma de pulbere si se pregateste: 1kg pulbere in 9L apa, apa fiind la temp de 50 grade. Intretinerea si ingrijirea viteilor in per de alaptare

De la fatare si pana la varsta de 3 sapt, viteii st intretinuti in boxe individuale, avand h 1m, lung 1,40m, lat 55cm, iar vitelul sta pe un gratar de sipci de lemn care se gaseste la aprox 25 cm de pardoseala.

De la aceasta varsta si pana la intarcare, viteii st transferati in adapost num cresa, aici intretinerea se face in compartimente comune 15-20 capete revenind/cap 1,7 m2, iar ca front de furajare 0,35m/cap .

Ameliorarea

Selectia taurilor de reproductie Se face in 3 etape:1. Dureaza de la nastere 30 zile. Se reformeaza 25% din total, in fct de:

fenogrupul sangvin, caracterele sau apartenenta de rasa, in fct de defectele de conformatie. 2. a. De la 1 luna 12 luni = testarea dupa permormante proprii. Aprecierea se

face dupa SMZ, consumul specific, conf corporala si constitutia. Se ierarhizeaza si se reformeaza iar 25%.

b. Dureaza de la 12 15 luni. Se apreciaza activit de reprod a fiecarui mascul:

19

recoltarea spermei cu aj vaginului artif, exam macro si micro al spermei si pretabilitatea spermei la congelare. Se ierarhizeaza din nou si se reformeaza 30%.

3. De la 15 luni =testarea dupa descendenti. La inceput se testeaza taurii din rasele de lapte si mixte.

Taurii din rasele de lapte. Cu sperma unui taur se insamanteaza 200 vaci din aceeasi rasa, dar din crescatorii diferite. Se iau la intamplare 25 fiice si se cresc in aceleasi cond impreuna cu fiicele altor tauri din aceeasi rasa. Daca nu e posibil de la inceput sa fie crescute impreuna cel putin in ultimele 2 luni de gestatie si de aici toata per de lactatie. La incheierea primei lact ierarhizarea grupului de fiice al unui taur comparativ cu contemporanele se face in fct de cant de lapte si cant de grasime din lapte/lactatie normala; aptitudinile ugerului pt mulsul mecanic; in fct de vit de muls sau cedare a laptelui si indicele mamar. In final se face ierarhizarea taurilor (A, I, INR). I se folo conditionat la reprod. Se incheie la varsta de 65 luni, etapa 3 sau varsta dupa descendenti. Pt a scurta durata etapei a 3-a e suficient o per de lact doar de 100 zile.

In cazul raselor mixte si de carne , la fel cu sperma unui taur se insamanteaza 200 vaci din aceeasi rasa dar ferme diferite si se iau randomizat 15 masculi si se cresc pt prod carne in sist baby-beef, sist care dureaza 1 an si pe toata aceasta per animalele st hranite cu ratii standard. Aprecierea se face la sf perioadei dupa: SMZ, consumul specific si calit comerciale apreciate pe animalul viu. Se sacrifica, se calc rand la sacrif, % de carne in carcasa, ponderea carnii de calit 1, % de oase in carcasa. Se incheie la varsta de 45 luni. Selectia vacilor mame de tauri

Dupa origine si rude colat, prez import mai mica decat la tauri deoarece pe parcursul vietii de la o vaca se obt mai putini descendenti decat de la un taur.

Criteriul de baza il reprez fenotipul propriu, consta in: nivelul productiv. Cant de lapte, calit laptelui (proc de grasime pura/lact),

economicitatea si precocitatea (varsta la prima fatare). conform corp si constitutia. Se apreciaza potrivit unei tabele de punctare, max

de puncte e 100. aprecierea ugerului. Se apreciaza vit de muls, 1,5 L/min in cazul primiparelor

si tot ca barem 2,5L lapte/ min in cazul vacilor adulte prin nr mai mare de fatari. Se calc indicele mamar, val lui sa fie de 45%.

aprecierea activit de reproductie. De la o vaca sanatoasa e posibil fiziologic sa obtinem in fiecare an un produs. Se calc intervalul mediu intre fatari (CI=Dg + SP) . SP-service period. Dg- durata gestatiei.

CI=Dg+SP=275+90=365

20

25.11.2010

C7Folosirea incrucisarilor in cresterea taurinelorIn ameliorarea taurinelor se folosesc 2 met de crestere:

1. Cresterea in rasa pura/curata. Se practica in fermele de elita/selectie, acolo unde urmarim: perfectionarea aptitudinilor productive prin cresterea gradului de homozigotie. 2. Cresterea prin incrucisari. Se practica in cazul unor rase nou formate sau in cazul corectarii unor insusiri morfologice si productive la unele rase locale ameliorate. Ex:

De absorbtie/formare de rase noi: o rasa importata se imperecheaza cu o rasa productiva: Baltata Rom, Bruna de Maramures, Pinzgau de Transilvania, rasa Rosie Dobrogeana (forma materna a fost absorbita); De infuzie (corectare) : tauri Jersey+vaci Friza; Industriale : taur rasa carne AA + vaca rasa lapte (prima monta=vitele de reproductie).

Genul Bubalus1. Asiaticus2. Africanus

Inportanta cresterii- Capacitatea energetica a bivolilor e mai mare cu 35% fata de boii de munca;- vit de deplasare 3km/h;- GC 1 – 1,5 tone;- In prez se cresc pt lapte;- Laptele de bivolita e ft apreciat dat % mare de grasime (6-12%), prot (3-5%), lactoza (4-5%);- Tarile unde se cresc bivolite in efective mari se obt untul semifluid;- Carnea . Dpdv organoleptic e inf celei de taurine, dat faptului ca fibra musc e mai groasa, mai putin suculenta si cul e putin dif (rosu mai inchis);- Sporul de crestere al tineretului in medie de 600g cu un consum intre 8-12 UN, rand la sacrif 45-48%;- Ingrasarea malacilor (produsii bivolilor dupa intarcare) in sist intensiv e economica deoarece sporurile realizate st de 700-800g cu un consum de 6 UN, iar rand la sacrif 53-54%;- Spre deosebire de carcasele de taurine, cele de bivoli au in indice seu mult mai mare;- Pielea reprez 10-12% din GV si alaturi de pieli de taurine constituie materia prima;- Gunoiul de grajd reprez un ingrasamant nat bogat in azot, in unele tari asiatice dejectiile se usuca si st folosite ca si combustibil pt foc;

Cresterea bivolilor pe plan mondial- Din totalul efectivului 97% se cresc in Asia, iar efective mai mari in India, Pakistan,

China; pe acest continent s-au format R. Murrah- durata lact peste 10 luni, cant lapte/lact 3400kg cu un proc de grasime de 7,5 , uger dezvoltat, iar bivolitele pot fi mulse mecanic, importanta prin productie si prin faptul ca a participat ca forma paterna la formarea mai multor rase de bivoli ( India), Nili Ravi (Pakistan).

- 2% in Africa;

21

- 0,7% in America;- 0,3% in Europa (cu rezultate bune-> Italia, Bulgaria-> exista un institut de cercetari la Sumen unde in urma X turmacilor din rasa Murrah(65%) cu bivolite locale => bivolul ameliorat bulgaresc) , din care ½ in Romania (bivolul a patruns pe 2 cai: prin S- Bulgaria adusi de turci si prin Campia de V adusi de huni; st 2 tipuri de bivoli: din vechiul regat (S) si tipul ardelenesc, intre aceste 2 tipuri nu exista dif morfologice, exista dif productive in sensul ca tipul ardelenesc e mai productiv; - Concentrari mai mari de efective de bivoli st in jud Cluj, Maramures, Salaj, Bistrita Nasaud, Zona Fagaras (S-Transilv), in aceasta zona a luat fiinta si e functionabil si azi o statiune de cercetari (SCCB Sercaia);

Bivolul local ameliorat - Obt in urma X turmacilor importati din Bulgaria cu bivolite locale neameliorate, aceasta rasa nou formata a fost omologata in 1988.Insusiri morfologice- Cap mare;- Frunte ingusta si bombata;- Coarne in forma de secera, iar ca directie orizontale catre inapoi;- Gat lung si subtire;- Greban inalt;- Spinarea si salele st lungi, orizontale si taioase;- Crupa lunga, larga la solduri dar ingusta la ischii, tesita;- Toracele stramt sau cercuit;- Abdomen ft voluminos;- Uger la bivol local e mic, cu productie piloasa dezvoltata, iar la cel ameliorat ugerul e mai mare si are aptitudini pt mulsul mecanic;- Defecte de aplomb: laba de urs sau calcatura de urs (cand reg chisitei e lunga si are tendinta spre orizontalitate sau invers);- Cul neagra uniforma, iar pe partile lat ale trunchiului parul e mai lung/mai dezvoltat;- Talia 1,20-1,25 ;- GC 450-500kg;

Insusiri productiveBivol local neameliorat

- Durata lact 7 luni;- Cant lapte 1800kg cu proc grasime de 7%;

Bivol local ameliorat- Durata lact 10 luni;- Cant lapte 2200-2400;- Proc grasime 7,5; St animale sensibile la frig; Nu suporta caldura in exces (pasuneaza in jurul apelor si stau pana cand trec orele caniculare);

Metode de alaptare dupa per colostrala folosite la malaci si vitei1. Alaptarea naturala. Se poate face la mama, iar in cazul viteilor si la vaci doici (cu o

prod mare de lapte, dar nu pot fi mulse mecanic). 2. Alaptarea artificiala. La biberon (se mulge laptele, se pune in biberon si se suge ),

la galeata (cant de lapte se pune in galeata) si cu instalatii mecanice (creste productivitatea muncii, tre sa aiba un rezervor, instalatie de incalzire, un termostat care sa declanseze la temp corporala si un dozator pt a repartiza cant de lapte). In prima luna de viata hranirea se face cu biberonul.

3. Alaptarea mixta. Pana la varsta de 14 zile hranirea se face la mama, iar de la aceasta varsta si pana la intarcare prin met de alaptare artificiala.

- Bivolii st animale tardive, isi definitiveaza cresterea somatica la varsta de 6 ani,

22

longevitatea pana la 20 ani, iar durata gestatiei 300-312 zile.

2.12.2010

C8 SUINELE

Importanta economica si sociala:- se cresc pt carne, cu valoare nutritiva ridicata, dar si val calorica:2800-3000 Kcal/Kg fata de

1550 carnea de taurine, 1250 carnea de ovine.- carnea de porcine poate fi preparata in multe feluri;- grasimea: osanza (in interiorul carcasei), slanina: 8100 Kcal/Kg; - subprodusele de abator: - gunoiul de grajd: ingrasamant natural, - locuri de munca din ianuarie pana in decembrie.

Cresterea pe plan mondial si national:Mondial exista 4 mari centre de crestere:

- centrul din ASIA, efectiv de 300 milioane de porci; efectivul cel mai mare in China- Europa cu fosta URSS: efectiv de 250 mil- America de Sud:100 mil- America de nord: 77 mil capete, din care 65 mil in SUA.- In Danemarca: Landrace Danez- rasa specializata.- In Romania: ComTim- capacitatea de 1 mil porci/ an; - ISCIP(inreprindere de stat pentru cresterea intensiva a porcilor)-60000 porci grasi/an.

Sistematica zoologica:Incr. Vertebrata, Cls Mammalia, Ord. Ungulata, Subord. Paricopitata, Fam Suideae,

Subfam:-Taiasuine: Dicotylis Torqntus (porc Pecari) - Babisuine: Sus Babirusa: (Porcul cerb) -Suine cu genurile: Potamocoerus, Hylocoerus, Phacocoerus, Porcula, Sus (Sus scrofa ferus; Sus vittatus; Sus verrucosus; Sus mediteraneus)-porci mistreti.

Rasele de porc:Specia porcine se caracterizea printr-o serie de insusiri biologice, insusiri intalnite la

majoritatea raselor si care conditioneaza rezultatele economice in exploatarea pt prod de carne. Aceste insusiri biologice sunt:

- precocitatea: dupa 1 sapt de viata purcelul isi dubleaza greutatea corporala, la 6-7 luni realizeaza 60-65% din greutatea de adult, la varsta de 1 an realizeaza intre 135-150Kg- prolificitatea:intre 8-12 purcei, intr-un an calendaristic in cresterea industriala se obt 2,3 fatari, iar cantitatea de carne pe cap de scroafa si pe an este in medie de 2000Kg.- durata scurta a gestatiei: 114-115 zile, 3luni3sapt3zile.- fecunditatea: intre 92-98%.- puterea de valorificare a hranei: 1Kg spor cu un consum de 4-5 UN, fata de taurine care realizeaza 1Kg spor cu 5-6 UN, si fata de ovine care realizeaza cu 6 UN.- randamentul la sacrificare:72-76%, porcinele adulte reformate 85%., fata de taurine la care rand este intre 50-66% si fata de ovine la care rand este de 50-60%.- porcinele sunt animale omnivore.

23

Rasele de porci se clasifica dupa locul de formare si gradul de ameliorare si se impart in rase locale si rase importate. Rasele locale sunt: rase primitive(rasa stocli) si rase ameliorate.

Rasa stocli: mistretul domesticit,

cap mareratul lungurechile mici si dreptelinia superioara a trunchiului usor descendenta de la greban spre crupacrupa tesitaabdomenul putin dezvoltatproductia piloasa foarte dezvoltatacoama foarte dezvoltataProlificitatea 4-5 purcei

Defecte de aplomb: laba de urs. - La varsta de 1 an realizeaza greut medie de 80Kg. real 1 Kg spor cu un consum de 7-8 UN,- este o rasa rezistenta la factorii de mediu,- a participat ca forma materna la formarea majoritatii raselor ameliorate.

Rase locale ameliorate: Rasa Mangalita:

rasa specializata pt prod de grasimeCap micurechile mijlocii purtate in fatagusa foarte dezvoltatagatul scurt si groslungimea trunchiului mai mica cu 15-20 cm decat perimetrul toracic de unde si

aspectul trunchiului de butoiabdomenul mareparul ondulat sau cretCulori neagra, rosie(caramizie), culoarea blondaprolificitatea 6-7 purceiraportul de carne-grasime 1:1

- la 1 an greut de 90-95 Kg, - 1Kg spor cu un consum de 5-6 UN,

Rasa Bazna:

Cap micurechile mijlocii purtate in fatalungimea trunchiului aproape egala cu perim toracicculoarea neagra neuniforma(are brau de cul alba in jurul spetelor)Prolificitatea 7-8 purcei

- aceasta rasa este mixta de carne-grasime si a rezultat in urma imperecherii vierilor din rasa Berk cu scroafe din rasa Mangalita.- la varsta de 1 an realizeaza 100-110Kg, - consumul specific 5 UN pt 1KG spor,

Rasa Alb de Banat:

Culoarea alba uniformaProfilul capului exagerat de concav. Aceleasi insusiri cu rasa Bazna.

24

Prolificitatea 8-9 purcei- s-a obt in urma imperecherii dintre scroafe din rasa Mangalita cu vieri din rasa Yorkul mic, iar ulterior infuzie cu rasa Edelschwein si cu Landrace. - Este o rasa de carne-grasime. - la varsta de 1an 135Kg masculii si 125 femelele. 1Kg spor cu un consum de 5UN.

Rasa Negru de Strei:

Culoarea neagra uniformaurechile mari si blegiProlificitatea 7-8 purcei

- s-a format pe valea raului Strei in urma imperecherii dintre scroafe din rasa Stocli cu vieri din rasa Marele Negru.- Rasa mixta de carne-grasime.- la 1an G. medie 110-115Kg, real 1Kg spor cu 5-6 UN.

Rasa Alb de Rusetu: (porcul romanesc de carne)

cul albaprolificitate 10-11 purceiG. medie la 1an 115-120Kgconsum specific 5 UN

- la formarea rasei au participat rasa Marele Alb in proc de 56%, rasa Stocli-matern in proc de 19%, iar ulterior s-a folosit la incrucisari de infuzierasa Landrace in proc de 25%.

Rasele importateRasa Landrace:

Cap micurechile mari si blegigat scurt si grosFCL de paraabdomenul putin dezvoltatculoare alba uniformaProlificitatea 10-12 purceiConsumul specific 3-3,2 UNProc de carne in carcasa 75%capacitatea de alaptare prmipare 40Kg, adulte 47Kg

- cea mai valoroasa de pe glob si cea mai raspandita. - la nivelul suncii mici intalnim un proces de hipertrofiere musculara, - sunca mare are aspect convex si este coborata catre articulatia jaretului,- Tineretul intarcat ingrasat pt bacon realizeaza la varsta de 4,5 luni greutatea de 80-85Kg.

25

9.12.2010

C9Rasa Marele Alb

Cap micUrechi mijlocii purtate in fata si usor lateralGat scurt si grosTrunchi lungLinia superioara a trunchiului aproape paralela cu linia infAbdomen putin dezvoltatSunca mica aspect convexSunca mare dezv musculatura fiind coborata catre artic jaretuluiProlificitate 10-12 purceiLa varsta de 1 an realiz greut medie de 160kg in sistemul intensivRealiz 1kg spor cu un consum de 4kg NC

- Apartine tipului morfoproductiv de carneRasele N Americane: Hampshire,Duroc,Chester White.

- Apartin tipului morfoproductiv de carne.- Urechile st mijlocii ca marime, purtate in sus si cu vf aplecat.- Linia sup a trunchiului e usor convexa.- Crupa tesita.- Musculatura celor 2 sunci e ft dezvoltata.- Abdomenul putin dezvoltat.- Rand la sacrif 74-76%.Hampshire face parte din rasele cu brau. Vierii ajung la 350kg, scroafele 280kg, prolificitate 11-

12 purcei, capacit de alaptare 42kg, % carne carcasa 73%.Duroc cul caramizie, vierii 420kg, scroafele 380, prolificitate 10-11 purcei, capacit de sacrif

40%, calca in pensa, %carne carcasa 74%, valorifica bine porumbul in prima si a 2-a parte a ingrasarii.

Chester White cul alb uniform, vierii 280kg, scroafele 200 kg, prolificitate 8-10 purcei, capacit de sacrif 40%, %carne in carcasa 72%, consumul specific e ridicat, peste 4kg NC/kg spor.Rasa Pietrain

- Omologata in Belgia in 1956.- Cul baltata, pe un fond de alb murdar pete mari de cul neagra sau cafeniu inchis.- Apartine tipului morfoproductiv de carne.- Muschii longisimus-dorsi ft dezv, de-a lungul coloanei vert e prez un silon median.- Abdomen putin dezv.- Ofera carcasa de calit sup, un %de carne ridicat 74-75%.

Rasa Marele Negru(Cornwall)- Cul neagra uniforma de unde si den rasei.

26

- Urechi mari si blegi.- Rasa de carne.- Nu s-a crescut niciodata in efective > dat cont ridicat al carcasei in grasimi.- S-ar preta sist gospodaresc.- A participat ca forma paterna la formarea rasei Negru de Strei.

Rasa Edehschwein- Rasa Marele Alb crescuta in Germania.- Apartine tipului morfoprod de carne.- Insusiri asemanatoare rasei Marele Alb.- Prez un avantaj:valorifica bine in a 2-a parte a ingrasarii cartofii fierti.

Rasa Berk- Rasa de origine englezeasca.- Singura rasa mixta de C-G.- Cul e neagra neuniforma, predomina pig negru cu exceptia unor zone de cul alba: extrem membrelor, vf cozii si saua nasului/linia fronto nazala.- A participat ca forma paterna la formarea rasei Bazna, care la randul ei e si ea o rasa mixta.

Organizarea procesului de inmultire Varsta optima de introducere a scrofitelor la reprod e dif in functie de tipul de ferma.In cele de productie varsta optima e de 8 luni, iar in cele de selectie varsta optima e de 10 luni.Scroafele adulte intra in calduri dupa intarcarea purceilor la un interval de 7-14 zile. In timpul alaptarii purceilor scroafele nu intra in calduri dat efectului dominant al prolactinei asupra FSH-ului, activit ovarului e inhibata. Depistarea scroafelor in calduri se poate face:

- cu fierul incercator- pe baza reflexului de imobilitate- si cu ajutorul feromonilor

Ciclul sexual 14-23 zile, caldurile 2-4 zile, scroafa sa fie montata de 2 ori.Gestatia

- 114-115 zile sau 3 luni, 3 sap si 3 zile- In primele 2 luni de gestatie ritmul de crestere al purceilor in viata intrauterina e de 8%,

intensit mare de crestere e in luna 3 si 4.- In ultimele 2 luni de gestatie dat intensitatii > de crestere metabolismul bazal se intensifica

cu 43%, se recomanda ca in aceste 2 luni sa se suplimenteze hrana si ca pe intreaga per de gestatie sa fie in permanenta in atentie calitatea hranei, su nu fie furaje mucegaite, alterate.Parturitia

- In maternitate- Cu 2-3 zile inainte de data fatarii scroafele se transfera in maternitate si st obligatorii 2 act:

spalarea lantului glandular si deparazitarea.- Intretinerea in maternitate se face in boxe individuale.

Ingrijirea si hranirea purceilor sugariDpdv al eficientei economice dorinta crescatorilor e ca prolificitatea sa fie mare si mentinerea in viata precum si dezvolt corespunzatoare a tuturor purceilor. Insa in aceasta per st unii factori care duc la cresterea % de mortalitate, acestia st:

1. Mortalitatea prin strivire. 2. De natura tehnologica si anume temperatura din adapost nu tre sa fie mai < de 12-13 grade.

Imediat dupa fatare aprox 20 min, in mod fiziologic temp purcelului scade cu 2,2 grade si revine la normal in cateva zile dar cu conditia ca temp din adapost sa nu fie mai < de 13 grade si scroafa sa aiba lapte suficient. In caz contrar purceii fac hipoglicemie si daca nu se intervine, mor. Prez urmat semne patognomonice:

27

- Parul se zburleste- Dau capul pe spate- Guita slab- Tremura

Se intervine cu glucoza intraperitoneal de 2 ori/zi timp de 3-4 zile.3. Greut individuala la fatare. Greut optima in jur de 1 kg.4. Afectiunile nou-nascutilor in principal diarei sau enterite.5. Hipogalaxia.

16.12.2010

C10Hranirea purceilor sugari

In primele zile de viata un purcel, la un supt consuma 25-30 mL, pe zi 500-600 mL, pe intreaga per de alaptare 30-35L, iar pt a realiza 1kg spor consumul e de 3-4 L lapte. In per de alaptare SM de crestere al purceilor se datoreaza in principal consumului de lapte. Hranirea suplimentara a purceilor incepe aprox la 10-14 zile in sist intensiv facandu-se cu NC de tip prestarter.Productia de lapte la scroafa si factorii care o influenteaza

Dpdv al compoz chimice laptele de scroafa comparativ cu cel de vaca. SU 18,45% / 12,5%; proteina 6,1% / 3,7%; grasimi 5,9% / 3,5%; lactoza 5,5% / 4,9%.Factori

- Rasa. Cele primitive o productie mai mica decat cele perfectionate.- Varsta . Scroafele tinere indiferent de rasa au o prod de lapte mai < decat cele adulte.- Nr de purcei. - Alimentatia/hrana. Valabil pt orice spp.- Apa. Calitati potabile si la discretie. - Intretinerea.

Curba lactatiei la scroafe.Are o faza ascendenta (indiferent de rasa, niv max secretor il realiz dupa 21 zile de lactatie),

una de platou/ct si una descendenta (cand scade prod de lapte si pana la intarcare). Hranirea scroafelor in lactatie.

In prima zi dupa fatare scroafele nu consuma hrana, cu unele exceptii sau se recomanda sa se admin un barbotaj (amestec) din tarate de grau in cant de 750g-1000g intr-o galeata cu apa (la temp adapostului). Din a 2-a , 3-a zi, scroafele sa consume hrana si abia dupa aprox o sapt sa consume ratia zilnica. Pe parcursul lactatiei hranirea scroafelor tre sa fie normata si anume pt 1 L lapte secretat necesarul e de 86g prot; 0,8 UN; 2,5g Ca si 1,6g P. Chiar si in aceste cond tot pt fiecare L lapte secretat, femela pierde din GC cate 105g.

Laptele de scroafa e sarac in Fe, iar purcelul se naste cu rezerve de Fe in organism doar pt primele 10 zile de viata. Rezervele lui st limitate, iar prin hrana aportul e minim, de aceea se recomanda 2 vaccinari preventive in a 2-a si a 3-a zi cu preparate pe baza de Fe. Fe e necesar deoarece : intra in componenta unor enzime, a hemoglobinei si e indispensabil in procesele de oxidoreducere. Hranirea purceilor supranumerari si orfani.

1. Repartizarea acestora la alte scroafe. Cea mai avantajoasa dpdv al efortului.2. Impartirea purceilor in 2 loturi si st dati la supt in mod alternativ.3. Purceii mai slabi dezvoltati raman in permanenta cu mama, iar cei dezvoltati st dati la supt dupa care se izoleaza.4. Hranirea suplimentara cu lapte de vaca.

Intarcarea purceilor

28

1. Traditionala/clasica. La varsta de 8 sapt si se practica in sist gospodaresc sau intensiv. 2. La 42 zile in sist industrial de crestere si il recomandam in urma urmat calcul: o scroafa pt a secreta 1L lapte, consuma 800g NC, iar un purcel pt a realiz 1 kg spor consuma 3-4 L lapte; consumul max de lapte e de 3200g lapte. Un purcel cu greut de pana la 10kg realiz 1kg spor cu un consum de 1,5NC, iar cu greut de peste 10kg realiz 1kg spor cu un consum de 2kg. E econimica in cazul in care 1kg NC consumat de purcel dpdv al pretului de cost, acesta nu depaseste mai mult de 2, sau peste 2 pretul de cost al unui kg de NC consumat de scroafa. 3. La 21 zile. Se practica si poarta den de intarcare precoce. Se bazeaza pe folosirea unui furaj admin sub forma uscata, furaj format din: lapte praf 20%; tarate de grau 20%; grau macinat 20%; faina de carne 18%; zahar 12%; faina de ficat 8% si faina de lucerna 2%. 4. Ultraprecoce. In a 112 a zi de gestatie se face cezariana, purceii st introdusi in incubatoare speciale, hraniti cu colostru steril dupa care cu substituenti de lapte.

Sisteme de ingrasare a porcinelor.Prod principala fiind prod de carne.

1. Gospodaresc/extensiv. Nu e o tehnologie. Hranirea in mediul rural se face cu porumb uruit sau admin ca atare sau amestec de mai multe cereale.

2. Semiintensiv. Se practica in Danemarca, in general Landrace. 3. Intensiv/indistrial. Cel mai raspandit in tarile care produc si consuma carne de porc, care

asigura materia prima, carnea, care sa fie valorificata proaspata, conservata prin congelare si ca materie prima pt diferite preparate.

In cadrul acestui sistem exista urmat tehnologii de crestere si ingrasare:a. Tehnologia ingrasarii pt BACON. Rasa destinata acestei tehnologii e Landrace.

Ingrasarea incepe dupa intarcare, sacrificarea se face la 4,5-5 luni si la GV de 85kg, intretinerea in compartimente comune de cate 4-5 capete, umiditatea 70-75%, ventilatia mecanica 0,3m/s, coef de luminozitate e redus, apa se asigura cu ajut adapatorilor tip suzeta, evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa, se practica sist popularii totul plin totul gol, temp 13-15 grade, hranirea se face cu NC, dintre uruielile de cereale predomina orzul si fainuri de origine animala si se admin la discretie lapte smantanit sau lapte degresat. Dintre factorii de microclimat temp influenteaza calit carcasei, SMZ 700g, consumul specific 3,3kg NC/kg spor.

29

23.12.2010

C11b. Tehnologia ingrasarii porcilor pt carne si grasime (mixta).Acest tip de ingrasare

urmareste obtinerea unei carni cu mai putina apa, carne, care constituie materia prima pt salamurile uscate sau cu durata mai mare de pastrare, ex:salamul de vara; de asemenea se valorifica grasimea sub forma de slanina. Ingrasarea incepe aprox la varsta de 4 luni, sacrificarea se face la varsta de 10 luni si la GV de 140-160 kg. La varsta de 4 luni GV e de 40-50 kg si potrivit tehnologiei st 2 faze de ingrasare: prima dureaza 4 luni, iar hranirea se face la discretie in sist industrial cu NC, iar in sist gospodaresc cu furaje voluminoase, iar faza a 2-a dureaza 2 luni si hranirea se face cu NC sau in sist gospodaresc cu uruieli de cereale. SMZ e de 550-600g, se preteaza acestui sistem toate rasele de carne, rand la sacrif 78%. Reconditionarea porcinelor adulte reformateDpdv numeric predomina scroafele. Per de reconditionare dureaza 3-4 luni. In ratie se admin cant moderate de proteina si anume doar pt refacerea tesuturilor musculare si in principal ratiile contin glucide. SMZ 800-1000g. Rand la sacrif 85-86%. Raportul de carne –grasime 1,2:1 sau 1:1. Fluxul tehnologic intr-un complex de crestere industrial al porcilorPrimul sect e sectorul de monta gestatie (st prez cele 2 sexe), de aici femelele st transferate in sectorul maternitate unde are loc fatarea, dupa intarcarea purceilor femelele se intorc in sect de monta gestatie iar purceii intarcati st transferati in sectorul cresa, din acest sector st transferati in sectorul de ingrasare , iar dupa ingrasare la GC de 140-150-160kg la abator pt sacrificare. Si vierii reformati si scroafele reformate merg la ingrasare in per de reconditionare. Organizarea proc de productie in sectorul monta-gestatie. In acest sector st prez cele 2 sexe vierii si scroafele. Vierii st intretinuti in 2 variante tehnologice in compartimente comune si in boxe individuale, prima varianta e raspandita. Intr-un compartiment se intretin 8-10 vieri, iar grupa se formeaza imediat dupa intarcare pt a evita efectul ierarhizarii la varste mai mari. Dpdv al densitatii/cap animal revin 2,3-2,5 m2, hranirea se face cu NC in cant de 2,8kg/cap/zi admin sub forma uscata, un niv proteic de 14-17%, pt miscare fiecarui compartiment din interior ii corespunde un padoc in exteriorul halei, apa se asigura prin adapatorile cu suzeta, evacuarea dejectiilor pe perna de apa, verificarea starii de sanatate a ongloanelor.Scroafele formeaza grupe de scroafe in asteptare . Intretinerea se face in compartimente comune 16-18 capete revenind /cap scroafa 1,1-1,3 m2. Depistarea in caduri se face cu vierul incercator, se practica mai mult monta , iar apoi se formeaza sect de scroafe gestante. Din totalul scroafelor 33% st reprez de primipare care vin din sectorul cresa. Hranirea se face cu NC admin sub forma uscata in cant de 3,3 kg/cap/zi cu un niv proteic intre 14-20% (20% in ultima parte a gestatiei). Organizarea proc de productie in sectorul maternitate.In maternitate scroafele se intretin in boxe individuale cu supraf de 5,76m2 din care 3 m2 revin scroafei, iar diferenta il reprez 2 zone de refugiu pt purcei. Fatarea are loc in maternitate , in boxa individuala. Purceii st dati la supt pe masura ce st fatati, iar pt a asigura temp optima pt purcei cele doua zone de refugiu st incalzite in 3 moduri: primul cu rezistenta electrica montata in pardoseala , al 2-lea cu becuri electrice si al 3-lea pe princ caloriferului. Scroafele in lactatie se hranesc cu NC admin cu transportirul cu noduri sub forma uscata in cant de 4,5-5kg/cap/zi si cu un niv proteic de 17%. In prima sapt temp e 22-24 grade dupa care pt intreaga per de alaptare 18-22 grade, ventilatia 0,3m/s, umiditatea 65%, hranirea suplimentara a purceilor incepe din a 10-a zi e viata cu NC, cu un niv proteic de 19,9%, 0,9% lizina si 4,5% celuloza. Acest furaj se pune in cele doua zone de refugiu in niste jghebulete pt ca altfel l-ar consuma scroafa. Adaparea scroafei cu adapatori tip suzeta, evacuarea dejectiilor pe perna de apa. In cele doua zone de refugiu curatenia se face manual.

30

Organizarea proc de productie in sect cresa. Popularea unui compartiment din sectorul cresa se face dupa intarcarea purceilor, dar nu inainte de a face lotizarea acestora in fct de GC si de helmintizare. Se accepta diferente intre purcei sub 1kg. Purceii pot fi intretinuti in baterii care st d e2 tipuri: cu supraf de 1,5m2 cu 10 capete si de 2,6m2 cu 30 capete. In prima sapt hranirea se face cu acelasi furaj ca in sectorul maternitar, dupa care pana la sf perioadei 90-100 zile si greut medie de 30 kg hranirea se face cu NC cu un niv proteic de 17,7%; 0,75% lizina si 4,5% celuloza. Evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa, apa cu adapatori tip suzeta, temp 18 grade, umiditatea 70%, ventilatia 0,3m/s. Organizarea proc de productie in sect ingrasare. St preluati la greut de 30kg si se livreaza la greut de 100-150kg. Intretinerea se face in compartimente comune 20-25 capete, iar ingrasarea se face in 2 faze: in prima faza NC admin are un niv proteic de 17% pana la GV de 50-60kg, iar in faza a 2-a NC contine 12,5% proteina. Ceilalti factori st aceeasi. Coef de luminozitate e scazut. Dpdv al spatiului revine/cap animal o supraf de 0,75m2-0,87m2.

AmeliorareaCaractere care fac obiectul ameliorarii st:

- Caractere de reprod. Prolificitatea cu un coef de h2 0,14; capacit de alaptare h2 0,17; varsta la

prima fatare cu un h2 0,45;natalitatea cu h2 de 0,20; - Caractere de productie. SMZ h2 0,3; consumul specific h2 0,4; calit carcasei pt grosimea

stratului de slanina h2 0,5 iat pt % de carne in carcasa 0,6;- Caractere de viabilitate si rezistenta. Dpdv al modif anatomopatologice putem intalni boli

datorate malformatilor in exces, boli dat malformatilor in deficit si boli distopice. In al 2-lea rand pot exista anomalii care sa apara in timpul dezvolt embrionare ca efect al unor factori de mediu care le favorizeaza aparitia.

- Caractere de rasa. Caractere de exterior.

31

3.02.2011

C 12

Predictia valorii de ameliorare dupa mai multe surse de informare

Estimarea valorii de ameliorare dupa aperformante propriiAceasta estimare reprez criteriul de baza in ierarhizarea porcinelor de reproductie. Insusirile care se iau in considerare in vederea ierarhizarii st: SMZ, consumul specific. Grosimea medie a stratului de slanina det pe animalul viu si procentul de carne in carcasa det pe unul din fratii buni sacrificati si din aceeasi fatare.Aprecierea perform proprii se bazeaza pe estimarea val de ameliorare si ierarhizarea indivizilor in fct de perform proprii exprimate ca abatere de la media contemporanilor. Etapele testarii dupa pp st:

- Individualizarea animalelor- Inregistrarea perform individuale- Calcularea mediilor seriilor de contemporani si a abaterilor individuale de la medie- Predictia sau estimarea val de ameliorare- Luarea decizieiVA= h2(P-Pc mediu)=0,3(690-600)=0,3*10=27g in descendenti succesive de indivizi

h2=SMZ=0,3 P=690g/zi Pc mediu=600g/ziEstimarea val de ameliorare dupa colateraliConstituie un criteriu secundar in aprecierea porcinelor de reproductie si se refera la insusirile care nu pot fi apreciate/determinate /animalul viu.

1. Se apreciaza vierii de reproductie dupa performantele de reproductie ale surorilor si semisurorilor.2. Se apreciaza reproducatorii dupa calit carcasei unui frate bun sacrificat si din aceeasi fatare.

Se face in fct de fratii buni si semifrati.Fratii buniVA=n*0,5h2/1+(n-1)0,5h2 totul (P-Pc mediu)n=8-10 indiviziSemifratiDifera gradul de inrudire 0,25.n=80-100 indiviziValoarea de ameliorare dupa descendenti Constituie un criteriu secundar in ierarhizarea porcinelor de reproductie. Acolo unde se practica se calc dupa formula in cazul semifratilor.

Programul de ameliorareLa nivel national exista un program de ameliorare care vizeaza atat rasele perfectionate cat si cele autohtone/locale.Pt rasele perfectionate in cazul acestora se prevad:

- Scurtarea intervalului de la fatare la livrare la 180-220 zile.- Cresterea cant de carne livrata/cap de scroafa si/an la 1550kg.

32

- Imbunatatirea insusirilor carnii (suculenta, fragezime, capacitate de retinere a apei).- Reducerea consumului specific (sa ajunga la 3,6-3,8kg NC/kg spor).- Cresterea % de carne in carcasa sa fie cuprinsa intre 68-70%.

Pt rasele locale:- Conservarea fondului genetic precum si cresterea in rasa curata/pura in vederea imbunatatirii insusirilor productive precum si a rezistentei la factorii de microclimat.

Piramida ameliorariiIn cadrul activitatii tehnologice de crestere a porcilor si de ameliorare a acestora intalnim urmat trepte:

- Treapta I o reprez fermele de elita intr-un ptocent de 5%, ferme in care se cresc animale de reproductie de mare valoare fenotipica si genotipica si care au rolul de a produce masculi/vieri de reproductie valorisi care s afie folositi la reproducctie in treapta II.- Treapta II-a o reprez fermele de simpla hibridare in procent de 15% si au rolul de a produce femele metise/hibride care sa fie folosite la reproductie in treapta III.- Treapta III-a o reprez obtinerea porcului comercial in procent de 80%.- Treapta IV-a o reprez gospodariile populatiei.

Metode de crestere1. Cresterea in rasa curata/pura. Se practica in fermele de elita sau in cazul complexelor de crestere industriala in fermele de inmultire, au ca scop perfectionarea insusirilor productive ca urmare a cresterii gradului de homozigitie si presupun imperecherea dintre 2 indivizi care sa apartina aceleiasi rase sau daca e cazul aceleasi linii.2. Cresterea prin incrucisari. Incrucisarile de ameliorare:- Incrucisari de infuzie= corectare. Ex: scroafe Negru Strei X vieri M Negru.- Incrucisari de transformare/absorbtie.- Incrucisari pt formarea de rase noi. Etapele formarii unei rase noi st: stabilirea tipului dorit; alegerea formelor parentale; imperecherea raselor parentale in vederea obtinerii tipului dorit precum si selectia continua a descendentilor; imperecherea in sine a descendentilor precum si daca e cazul folosirea chiar a consang, insa folosirea aceasta sa fie controlata (timp limitat); perfectionarea continua a insusirilor dorite in vederea stabilirii definitive ale acestora.Linia sintetica Perisi 345. La formarea rasei au particitat: Landras Belgian 56%, Hampshire 36,5% si Duroc 7,5%. Selectia s-a facut dupa perform productive si dupa culoare. Cul alba uniforma, urechile mij purtate in fata, capul mic, linia sup a trunchiului e aproape paralela cu linia inf, abdomenul putin dezvoltat, sunca mare aspect convex si e coborata catre artic jaretului, prolificitatea 10 purcei, capacit de alaptare 42,3 kg, la varsta de 220 zile realiz 100 kg, indivizii testati dupa pp realiz 100kg la 182 zile, grosimea medie a stratului de slanina 15,2 mm, procentul de carne in carcasa 74,5%, consumul 3,18 kg NC pt kg spor, se preteaza sist intensiv de ingrasare, iar vierii se pot folo pe pozitie de vieri terminali.Incrucisari de productie:- Simple (vieri L X scroafe MA, in f1 se ingrasa si se sacrifica).- De intoarcere (vieri L X scroafe MA, in f1 masc se ingrasa si sacrifica, iar femelele se X cu vieri L, in f2 descendentii se ingrasa si sacrifica).- Alternative (vieri L X scroafe MA, in f1 masc se ingrasa si sacrifica, iar femelele X vieri MA, in f2 descendentii se ingrasa si sacrifica).- De rotatie de 3 rase (vieri L X scroafe MA, in gen 1 masc se ingrasa si sacrifica, femelele se X cu vieri H,D sau Pietrain, in f2 toti descendentii se ingrasa si sacrifica).- Statica de 4 rase (vieri L X scroafe MA, in f1 masc se ingrasa si sacrifica, iar femelele metise concomitent se obt masc din masc H X femele D, in f1 se X femele obtinute cu masc obtinuti, iar in f2 se ingrasa si se sacrifica.

33

10.02.2011

C13Hibrizii la porcine:

Perhib se obt in urma X femelelor metise dintre masc L cu scroafe MA X cu masc din LS 345, de unde si den hibridului. Durhib: femelele hibride se obt la fel. In f1 masc se ingrasa si se sacrifica, iar fem se X cu

masc Duroc. Hamhib: femelele se obt din masc L cu fem MA, in f1 masc se ingrasa si sacrifica ,iar fem se X cu Hampshire.

Pt cei 3 hibrizi perform de productie superioare le inregistreaza hibridul Perhib si anume:- grosimea medie a stratului de grasime e mai mica cu 5mm decat a celorlalti.- realiz greutatea de 100kg la varsta de 182 zile.- procentul de carne in carcasa e de 74,5%.

Piscicultura

Fam CyprinidaeCrapul (Cyprinus carpio)

Traieste atat in apele statatoare cat si in cele curgatoare dulci. Cont apei in O2 : 4,2 mg/ litru. crapul e activ in helestee sau bazine piscicole, in fct de temp apei se reproduce cand temp apei e de 18-20 grade si isi inceteaza activit at cand temp apei e de 7-8 grade, per in care numai consuma hrana, intra in asa numitul somn de iarna, iar la finele perioadei se reduce greut vie cu 5-15 %.

Hranirea: In salbaticie se hraneste cu ce ii ofera mediul de viata: moluste, crustacei, insecte dar si

vegetatia acvatica. In crescatorii crapul se hraneste de catre om cu un amestec format din uruieli in proc

de 50% formate din sroturi de ricin, de bumbac, lupin amar, a 2-a componenta plante verzi 30% (litita, ciuma apei) si furaje de origine animala 20%. Admin hranei se face din mai-> oct.Reproducerea :

Naturala: spermatozoizii traiesc 3 min. Ape putin adanci. Artificiala: recoltam si lapti si icre prin contentie de peduncul codal si prin mulgere (usoara apasare a abdomenului). Primele 5g icre pt ca vin in contact cu apa au o capacitate fecundanta redusa si se elimina, merg in consum.

Intr-un vas se pun 10l apa distilata, 30g uree si 40g NaCl. Aici se introduc icrele, o lingura icre=5000- 5500 icre si 1ml lapti si cu o pana de pasare se omogenizeaza. Incubatia dureaza 4-5 zile, iar temp apei 20-22 grade (merge 18-20).

Crapul Fitofag : C tenopharingodon idella, Hypophtalmichtis molitrix (23% grasime), Aristichtis nobilis.

Fam SalmonidaeSalmo ttrutta morpha fario (pastrav) :

o cont apei in O2 : 7mg/ litru, o peste carnivor se hraneste cu larve, insecte, prefera apele repezi de munte cu diferente mari de nivel pe cursul acestora si cu un cont ridicat in O2.

34

Hranirea : dupa ecloziune puietul, in prima luna de viata se hraneste cu niste rezerve proprii din vezicula vitelina, care se gaseste pe partea ventrala, hranirea suplimentara a puietului incepe dupa 3 sapt de viata, se face cu ficat si splina tocate, admin hranei se face in cutii de tabla zincata prevazute cu orificii pe partea laterala. Pastravul adult se hraneste cu un amestec format din: faina de sange 15%, faina de peste 83% si drojdie 2%. Mai poate fi form din: faina de sange, faina de crustacei, faina de peste si faina de secara in prop egale. Hrana se admin sub forma granulara.Dpdv igienic se recomanda la un tain sa se admin o cant de hrana care sa reprez 5-6% din GV astfel incat sa avem siguranta ca o consuma pe toata si nu ramane in apa.Reproducerea:

Naturala: conditionata de temp apei, cand e de 6-7 grade, linile nov-dec. Femelele depun icrele in locul unde curentul apei e mai lin, icrele st depuse in cuiburi, st mai mari decat cele de crap diametru de 5 mm, masc depune sperma peste icre pe care le acopora cu coada cu nisip. Sa le fereasca de lumina si de daunatori, care le consuma. Artificiala: identica cu a crapului.

Cond infiintarii unei pastravarii:- Hidrologice= ne trebe o sursa de apa naturala cu un debit de 300 L/sec;zona montana.- Topografice= pe traseu sa fie diferente de nivel a.i. apa sa se aereze;- Geologice= fundul bazinului sa fie calcaros, impermeabil;- Apa tre sa fie limpede, nu tulbure ca la crapi.

Masurile sanitar veterinare in bazinele piscicole Aceste masuri vizeaza in principal fam Cyprinidae, dar o parte din ele st comune tuturor fam de peste de apa dulce.

I grupa:Masuri sanitar veterinare;o Evitarea introducerii ag patogeni.o Dezinfectia profilactica a fundului bazinului piscicol, a uneltelor, precum si a intregului inventar piscicol;o Depistarea pestilor bolnavi, izolarea acestora si dupa caz distrugerea lor;

II grupa:Masuri profilactice si de tratamento Tratarea pestilor in bazinele de iernat si de crestere;o Tratarea in timpul transportului;o Tratamentul pestilor in fct de anotimp;

III grupa:Masuri zootehnice;o Popularea bazinelor piscicole cu reproducatori valorosi dpdv genotipic si fenotipic;o Respectarea normelor la populare;o Ingrasarea bazinelor piscicole pt crap cu ingrasaminte organice, minerale si verzi;

IV grupa: Masuri agro-ameliorative;o Periodic se videaza bazinele piscicole;o Bazine de crap;o Fundul bazinului ramane ogor negru o vara;o Se grapeaza pt a elimina algele in exces;o Se ara si se insamanteaza cu graminee pt a se schimba sau modifica textura solului;o Se intretin si canalele de drenaj, de comunicare intre diferite tipuri de bazine;o Bilunar se efectueaza pescuitul de control in care obligatoriu se fac cantariri si diferite examene in fct de necesitati: hematologice, toxicologice, parazitologice.