lp ii-3-cavitatea orala 2013.pdf
TRANSCRIPT
CAVITATEA ORALĂ
Dr. Mihnea I. Nicolescu
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșB
Exclusiv pentru uz didac2c
mucoasei orale
limbii și papilelor gustaBve
dintelui adult și a modului de ancorare în osul alveolar
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Obiec0vul lucrării prac0ce Cunoașterea caracteris0cilor histologice ale
University of Michigan Medical School
Exclusiv pentru uz didac2c
CAVITATEA ORALĂ
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
hSp://www.cancer.gov/PublishedContent/MediaLinks/494199.html
Gingie
Uvulă
Amigdală pala0nă
Buză
Dinți Palat dur
Mucoasă orală de acoperire
Planșeu oral
Limbă (2/3 ant.)
Trigon retromolar
Palat moale
Exclusiv pentru uz didac2c
• de acoperire
• mas0catorie
• specializată
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Mucoasa orală
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Mucoasa orală de acoperire
University of Michigan Medical School
Buză, om (HE)
• Epiteliu pavimentos straBficat necheraBnizat.
• Suprafața orală a buzelor, obrajilor, planșeului bucal;
• Suprafața ventrală a limbii.
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Fir de păr Suprafața pielii
Glandă sebacee Epiderm
M. orbicular Arteră
Joncțiunea cutaneo-mucoasă
Glandă mucoasă
Suprafața orală
Glandă sebacee
Ep. pav.str.cher.
Duct excretor
Submucoasă
Buză – structură generală Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Buză, 130x, HE
HF=folicul pilos / HS=tija firului de păr Ep=epiderm / De=derm
Buză – structură generală
Buză, 85x, HE BV=vas de sânge LP=lamina propria SSE=ep.pav.str.cher.
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Buză – fața internă
University of Michigan Medical School
Buză, om (HE)
Buză, om (HEAM)
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Buză – zona de tranziție
University of Michigan Medical School
Buză, om (HE)
Roșul buzelor = linia normală de demarcație dintre buză și pielea din vecinătate (trecerea de la epiteliu necheraBnizat la cheraBnizat). Nu conține glande sebacee, sudoripare sau foliculi piloși.
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Limba
• Structură parenchimatoasă
• Mucoasă
• Epiteliu pavimentos straBficat
necheraBnizat (1)
• Papile gusta0ve pe fața dorsală
• Ax muscular -‐ fibre musc. striate (2)
• Glande salivare acinare mixte sero-‐
mucoase (3)
• Țesut conjuncBv și celule adipoase
albe (4)
• Bogată vascularizaţie şi inervaţie Limbă (HE)
hGp://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/corepages/oral/images/tng041he.jpg
Papilă filiformă
1
2
3
4
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Papilele gusta0ve
• Formate dintr-‐un ax de țesut conjuncBv lax, acoperit de
epiteliu pavimentos straBficat necheraBnizat
Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 12th Ed.
Clasificare după formă:
1. Filiforme
2. Fungiforme
3. Foliate
4. Circumvalate
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Papilele gusta0ve fil i forme
• epiteliu pavimentos straBficat chera0nizat, fără muguri gustaBvi
hGp://www.vetmed.vt.edu/educaFon/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FILIFORM COMPOSITE.jpg
CT= țesut conjunctiv GS= glandă salivară
GS
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Papilele gusta0ve fungiforme
hGp://www.vetmed.vt.edu/educaFon/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FUNGIFORM COMPOSITE.jpg
Mugur gusta0v Țesut
conjunc0v
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Papilele gusta0ve fol iate
• Suprafață plată, despicături adânci, cu versanți la nivelul cărora se găsesc muguri gustaBvi
hGp://www.vetmed.vt.edu/educaFon/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FOLIATE COMPOSITE 2.jpg
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Papilele gusta0ve circumvalate
• Cele mai mari papile gustaBve (diametru de până la 3 mm)
• Prezintă șanțuri în jur, la baza cărora se deschid gl. seroase von Ebner
hGp://www.vetmed.vt.edu/educaFon/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/VALLATE COMPOSITE.jpg
Muguri gusta0vi
Țesut conjunc0v Țesut
conjunc0v
Muguri gustaBvi
Glande von Ebner
Șanț
Papilă
SEM Image courtesy of Dr. Suraj Kumar
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Mugurul gusta0v
Formațiuni ovoide în grosimea mucoasei
Comunică cu spațiul exterior prin porul gusta0v
Tipuri de celule:
• Celule 0p 1 (≈60%) -‐ de susținere, subțiri, întunecate, cu microvili
• Celule 0p 2 (≈30%) -‐ gustaBve, groase, palide, cu mai puțini microvili
• Celule 0p 3 (≈7%) -‐ intermediare, fără microvili
• Celule 0p 4 -‐ bazale, cu potențial regeneraBv
University of Michigan Medical School
Cel. bazală
Por gustaFv
Cel. de susținere
Cel. gusta2vă
Țes. conjuncFv
Țes. epitelial
Microvili
Neuroni senziFvi hGp://wikis.lib.ncsu.edu/images/2/2d/Gustatory_receptor_cell.gif
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
• Poate fi studiat pe 2 Bpuri de preparate: • Dinte uscat și șlefuit, pentru componenta anorganică
• Dinte decalcifiat, pentru componenta organică
Dintele
• Dinți temporari (20: IC, IL, C, M1, M2 pe fiecare hemiarcadă)
• Dinți permanenți (32: IC, IL, C, PM1, PM2, M1, M2, M3 / hemiarcadă)
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
1. Coroană 2. Colet 3. Rădăcină 4. Smalț
5. Gingie 6. Den0nă 7. Cavitate pulpară 8. Cement
9. Ligament parodontal
10. Os alveolar
Dintele
Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 12th Ed.
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Den0na
hGp://rickwilsondmd.typepad.com/.a/6a01156e42deab970c013489381d01970c-‐500wi
• Țesut mineralizat, mai dur decât osul
• Componenta organică
-‐ Colagen I, GAG
-‐ Odontoblaste
-‐ celule cilindrice
-‐ tapetează cavitatea pulpară
-‐ au prelungiri localizate în tubulii denBnari
• Componenta anorganică
-‐ HidroxiapaBtă
• Poate fi primară, secundară sau terțiară
cuspid smalț
dentină gingie
os alveolar
coroană
rădăcină
lig.parodontal cement
pulpă
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Den0na
© 2013 Wolters Kluwer Health / LippincoG Williams & Wilkins
1. Pulpă dentară 2. Tubuli den0nari 3. Matrice den0nară
4. Odontoblaste (inac0ve) 5. Den0nă 6. Odontoblaste (ac0ve) 7. Zonă acelulară 8. Zonă bogat celulară 9. Pulpă dentară 10. Preden0nă
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Smalțul
© 2013 Wolters Kluwer Health / LippincoG Williams & Wilkins
• Structură acelulară, mineralizată, de origine epitelială • Este secretat de către ameloblaste înainte de erupție
M F L
• Este format din: • Prisme de smalț • Substanța interprismaBcă
• Pot apărea defecte de mineralizare -‐ sub formă de mănunchiuri (M), fusuri (F) sau lamele (L) de smalț)
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Smalțul
© 2013 Wolters Kluwer Health / LippincoG Williams & Wilkins
1. Cavitate pulpară 2. Smalț
3. Den0nă
4. Joncțiunea smalț-‐den0nă
5. Mănunchiuri de smalț
6. Liniile incrementale (striurile lui
Retzius)
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Parodonțiul
hGp://medical-‐dicFonary.thefreedicFonary.com/_/viewer.aspx?path=dorland&name=periodonFum.jpg
Parodonțiul cuprinde
totalitatea țesuturilor de
suport ale dintelui:
1. Osul alveolar 2. Cementul
3. Gingia 4. Ligamentul parodontal
1
3 4
2
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Parodonțiul 1. Pulpa dentară 2. Odontoblaste 3. Preden0nă 4. / 14. Den0nă 5. / 13. Cement
6. Cementocite
7. Cementoblaste
8. Vas sangvin în lig. parodontal 9. / 11. Ligamentul parodontal
10. Osul alveolar 12.Fibrele Sharpey
© 2013 Wolters Kluwer Health / LippincoG Williams & Wilkins
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Parodonțiul Cementul
-‐ Acoperă denBna la nivelul rădăcinii -‐ Este de 2 Bpuri:
-‐ celular (de obicei la nivel apical și peste cel
acelular)
-‐ acelular (de obicei adiacent denBnei)
-‐ La nivelul cementului celular
-‐ cementocitele se găsesc în lacune (așezate
dezordonat, diferit față de os)
-‐ prelungirile cementocitelor -‐ în canaliculi Oral Anatomy, Histology and Embryology, 3rd Ed, Berkovitz and Holland
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Parodonțiul
hGp://www.dental.piG.edu/informaFcs/periohistology/en/PDL_images/histo77a2.htm
Ligamentul parodontal:
-‐ Țesut conjunc2v dens
-‐ Fibre de colagen ce
solidarizează cementul de
periost
-‐ Fibre de oxitalan
-‐ Fibroblaste
-‐ Țesut conjunc2v lax
-‐ Grupat în insule
-‐ Bine vascularizat (asigură
nutriția cementului)
A – arteriolă / V – venulă BB – fascicul osos CC – cementocite / D – denBnă F – fibroblaste M – resturi celulare Malassez NV – mănunchi vasculonervos OB – osteoblaste / OC – osteocite SF – fibre Sharpey
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Histogeneza dintelui 1. Etapa de inițiere -‐ Procesul de inducere reciprocă dintre epiteliu și ț. conjuncBv ce are ca rezultat proliferarea lamei dentare în interiorul ț. conjuncBv
Epiteliul oral al gurii primi0ve
Ectomezenchimul viitoarei mandibule
LAMA DENTARĂ
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Histogeneza dintelui
hGp://av.vimeo.com/70339/471/56395430.mp4?token=1361411366_3b07937e7c7ds8f43a16dc7e4696619 hGp://bsdk77.99k.org/kienthucyduoc/nha/Micrograph-‐of-‐a-‐dental-‐lamina-‐and-‐tooth-‐bud.jpg
2. Stadiul de mugur dentar -‐ Proliferarea lamei dentare într-‐o formațiune aprox. sferică ce acoperă o zonă de ț. conjuncBv condensat
Re0cul stelat
Mezenchim dentar
Mugur dentar
Lamă dentară
Mugur dentar
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Histogeneza dintelui
hGp:/www.iob.uio.no/studier/undervisning/histologii/index.php
3. Stadiul de cupă -‐ Creșterea mugurului duce la înconjurarea țesutului conjuncBv
1. Organul smalțului 2. Papila dentară 3. Sacul folicular
1. Ep. adaman0n intern 3. Bucla cervicală 5. nodul de smalț 6. cordon de smalț 7.vârful smalțului
2. Ep. adaman0n extern 4. Re0cul stelat
Structuri tranzitorii ale stadiului de cupă
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Histogeneza dintelui
hGp://av.vimeo.com/70339/471/56395430.mp4?token=1361411366_3b07937e7c7ds8f43a16dc7e4696619 hGp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/48/Earlybellstage11-‐18-‐05.jpg hGp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cb/Latebellstage11-‐18-‐05.jpg
4. Stadiul de clopot -‐ Începutul morfodiferențierii
Organul smalțului 1. epiteliu adamanBn extern; 2. reBcul stelat (pulpa organului smalțului) 3. stratul epitelial intermediar; 4. epiteliul adamanBn intern. Papila dentară (din mezenchim) -‐o zona centrală (va forma pulpa dentară) -‐o zona periferică, cu celule, fibre și anse capilare terminale
1 Sac folicular
Papila dentară Bucla
cervicală Os
alveolar
2
4 Stadiul de clopot (faza timpurie)
Exclusiv pentru uz didac2c
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară -‐ medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” BucureșF
Histogeneza dintelui
hGp://av.vimeo.com/70339/471/56395430.mp4?token=1361411366_3b07937e7c7ds8f43a16dc7e4696619 hSp://www.usc.edu/hsc/dental/ohisto/
5. Etapa de apoziție -‐ Formarea coroanei (denBnogeneză + amelogeneză) -‐ Prin inducție reciprocă, se vor diferenția
-‐ Odontoblaste (la nivelul pulpei dentare), care produc matricea denBnară, -‐ Ameloblaste, care produc matricea smalțului.
Odontoblaste Smalț
Ameloblaste Dentină
Ameloblaste Matricea smalțului
Dentină Predentină Odontoblaste Papila dentară
Exclusiv pentru uz didac2c