istorie orala
TRANSCRIPT
Istorie orala
Curs 1
Modul in care ist.orala, ca discurs istoriografic se poae plasa in ceea ce
inseamna scrisul istoric in general. Acest amplasament se bazeaza pe un raport de 3
concepte : memorie , ist, oralitate. Cei 3 termeni au ajutat sa formeze o unitate de
expresie, sintagma, ele tind sa dezvolte o entiate si asupra carora se pot proiecta cel
putin 4 modele , grile de lectura, analiza.
1.Gnoseologic (cunoasterea trecutului) se leaga de elucidarea si
discernamantul in studiul trecutului. Componente:
a. zonele obiectuale ale mem. Ist, oralitatii si reliefarea interferintelor dintre aceste 3
zone
b. raporturile dintre ist. Oralitate si cunoasterea trecutului; raport stabilit de memeorie
oralitate si scris istoric care este noul regim de istoricitate det de acest raport.
c. modificari si deschideri la nivelul dicursului si a preprezentativitatii trecutului, in
conditiile in care asupra trecutului se elaboreaza un triplu depozit narativ: dinspre
istorie, memorie si oralitate.
2.Modelul analitic – efectuale – ex: trecutul istoriografic ce tine de modul in
care raportul memorie – ist.orala produce cel putin 3 mize in asumarea, apropierea
trecutului => politica – etica – juridica; gnoseologic, analitic, subiectivitatii.
3.Grila subiectivitatii - reconstituirea trecutului prin intermediul ist. Orale iar
accesul democratic la scrierea si rescrierea trecutului produce si o reconstructie,
identificare simbolica a colectivitatii prin memorie si oralitate, o identiate practica a
memoriei: comunicari, aniversari – ocupa un loc important. In al doilea rand grila
subiectivitatii produce grade si nivele de sociabilitate prin memorie, povestire si
oralitate. Astfel din cele mai vechi timpuri istoria iseamna povestire derulata intr-un
anumit context, iar povestirea ca si comunicare a memoriei, a experientei, a
intamplarilor, construieste istorie narativa, care poate fi socotita un concept
fundamental al societatii dar mai ales al sociabilitatii. Povestirea sau istoria narativa
contribuie la stabilirea unor realtii, la solidaritatea dintre oameni cu aceleasi povestiri.
Istoria spusa, comunicata si traita este liantul identitar al unei comunitati.
Curs 2+3.
Memoria devine asociata scrisului istoric.Reconsiderarea ei vine dinspre o
articulare epistemologica a trecutului.
Istoria orala este si cea mai veche si cea mai noua forma de scris istoric, de
cunoastere a trecutului.Primii profesionisti ai memorie erau denumiti gardieni ai
memoriei . Acestia erau in stare ca din memorie sa nareze: 1. genealogia propitarilor
de porci sau vite dintr-o comunitate. 2.ascensiunea dinastiilor. 3. sa memoreze
succesiunea dezastrelor naturale si a evenimentelor politice majore. Memorizarea
derulata pe aceste 3 directii putea sa mearga in trecut pana la a 10 generatie.
Pana in sec XVIII utilizarea surselor orale era foarte rara(Tucide, Bera
Venerabilul –Ev mediu), mai tarziu sursele orale intra intr-o acceptare consistenta –
Voltaire. Acesta a cunoscut toate personajele importante ale vietii lui Ludovic al XIV
lea.
Instituirea ist orale in istoriografie s-a facut foarte lent si anevoios; ea este
marginalizata in sec 19 in conditiile in care istoria orala s-a desprins de celelalte
stiinte; in a doua jumatate a sec 19 a fost recuzata in totalitate in conditiile
pozitivismului cand se proclama mistica surselor orale.
Folosirea surselor orale in conditiile sec 19, inceputul sec 20 o intalnim in
cazul unor domenii aprte de cercetare; ist persoanla, biografiile oamenilor politici din
ep moderna, in cercetarile de ist a muncii..
Istoria orala incepe sa si consolideze domeniul dupa al II-lea R.M
1. Reconstituirea razboiului dar mai ales a partizanilor.
2. istoria, evenimentele legate de istoria dobandirii independentei si a decolonizarii
dupa I R.M , cu predilectie in Asia si Africa.
3. sursele orale pt reconstituirea miscarilor sociale
Un moment important in instituirea istoriei orale ca disciplina il reprezinta
1961 cand apare lucrarea lui I.Vansina – Traditia orala. Eseu de metodologie
istorica. Aceasta lucrare este un exemplu privind modul in care documentul
etnologic este lecturat istoric. S-a inceput dupa 1961 arhivarea surselor orale dupa
metoda surselor scrise, surse orale care aveau ca tematica rezistenta si opresiunea; –
primele tari au fost Polonia si Israel.
Cursul 4
Cel putin din punct de vedere al discrsului istoriografic, istoria orala e un domeniu
novator care si-a asumat o anumita metodologie si a particularizat domeniile de
investigatie, si-a dobandit un anumit model de interpretare a trecutului, intra in
legatura cu domenii ca antropologia, sociologia si in relatii mai cenzurate cu
domeniul istoriei clasice. Ea se raporteaza la discursul istoriografic traditional classic
prin 2 ipostaze:
- de complementaritate- istoria orala pe de o parte produce o extensie a surselor
documentare prin provocarea memoriei si implicit o cunoastere a trecutului si
pe de alta parte prin surprinderea imponderabilelor istorice (acele aspecte pe
care documentele epocii nu le surprind) memoria provocata surprinde
atmosfera, contextul in care se produc diferite evenimente, adica dimensiunea
imaginativa, sensibila a evenimentelor pe care documentele nu le transmit
- de adversitate (polemica, antitetica) fata de istoria mare.In aceste conditii
istoria orala se opune istoriei institutionalizata care e obsedata de cautarea
propriilor adevaruri si de acreditarea lor ca adevaruri ale tuturor. Istoria este
etatizata. Toate istoriile s-au topit in istoria unui stat; reducerea la nivel de
povestire (Hegel- povestea unui stat, a ceea ce el spune despre el)
Istoria orala vine cu altceva, vine cu istoria traita care substituie adevarul cu
autenticul.Istoria orala celebreaza subiectivitatea, trairile si perceptiile individuale.P.
Th.- elementul cel mai important pe care il aduce istoria orala este subiectivitatea
vorbitorului; ceea ce cred informatorii despre trecut intr-adevar este un fapt istoric
asemenea evenimentului istoric in sine.
Istoria orala a fost germinata, s-a originat cu zona etnologiei ca sondare si
reconstituire a trecutului societatii iletrizate ea ajunge sa reconstituie trecutul istoric
din spatele usilor inchise. Ea se constituie ca o istorie a necunoscutului si a
nespusului de catre istoria oficiala, o istorie a realitatii care nu se vede, in conditiile in
care ea este o istorie care nu este istoria invingatorilor ci a sacrificiilor si a invinsilor.
Ea este o istorie ce nareaza realitati din spatele usilor inchise, o realitatea care
incomodeaza istoria mare. De ex: intr-o lucrare de istorie din 1994 din Anglia ”Istoria
orala si istoria locului”- pe baza marturiilor s-a putut pune in evident faptul ca
oamenii din elita politica si sociala s-au imbogatit in 2RM prin colaborarea cu
armata germana, in sensul ca au stabilit relatii comerciale si au facut trafic de arme cu
aceasta.
Istoria orala este o istorie a invinsilor pentru ca invingatorul ia totul iar ei nu au
vrut sa vorbeasca despre trecut si despre eveniment ca infrangere. Istoria secreta
reconstituita prin istoria orala este o contraistorie care este intretinuta de memorie si
de marturiile orale care pot fi provocate de catre istoria orala. In societatilor post-
totalitare aceasta istorie este lasata sa vorbeasca nu prin marturii, arhive, documente
scrise ci prin istoria orala.
Repere istoriografiiei istoriei orale. Stramosii istoriei orale
In tratatele despre istoriografie istoria orala este validat faptul ca Herodot
alaturi de Tucidide sunt parintii istoriei orale, sunt participant la o istorie pe care o
nareaza. Tucidide in prefata la Razboiul peloponesiac face o adevarata critica a
surselor orale prin faptul ca el a evitat sa preia informatiile venite din prima si din
dintr-o singura sursa si “m-am ferit de impresiile personale”. Alaturi de informatiile
transmise in realitate de martor au fost si informatii ale celorlalti pe care “le-am
verificat scrupulos”. Marturiile fata de un eveniment variaza in functie de simpatiile
unora pentru altii, spune Tucidide.
Herodot emite cateva circumscriptii metodice spunand ca el nu poate sa aiba
alte informatii decat cele transmise de actorii unor evenimente, dar aceasta
transmitere a informatiilot preluate de la cei care au participat la eveniment nu il pun
in situatia obligatorie de a le crede. Trebuie sa avem “o rezerva de la un capat la altul
asupra informatiei”.
Curs 5
Prin trecerea de la cronici la istorie in sec 18 se reia programul de critica
istorica a surselor orale, critica aplicata la istoriografia antica. Beaufort si Fontanelle
publica in 1738 o critica a veridicitatii constructiei orale si legendare aplicata la opera
lui Titus Livius, iar aceasta critica istoriografica poarta numele ,,Dizertatie asupra
celor 5 secole din Istoria Romana’’. Voltaire este un critic al fundamentelor
legendare ale scrisului istoric si afirma ca fundamentele tuturor istoriilor sunt
povestite de copii care sunt transmise de la o generatie la alta devin fabulatorii si
pierd treptat samburele de adevar. Cu toate acestea Voltaire ia in considerare
marturiile orale in lucrarile sale – Istoria lui Carol XII si Secolul lui Ludovic al XIV.
La inceputul sec 18 cand lumea opereaza si cu critica surselor orale dar si cu
istorie orala, apar culegeri de marturii . Povestirea diverselor minuni facute de
Ludovic – marturiile au fost provocate de o ancheta orala. Marturii care au fost
aranjate intr-o naratiune istoriografica de catre Antoine Court care elaboreaza cateva
principii de critica istorica a marturiilor orale – 3 prejudicii induse de marturiile
orale ; 1. de eroare; 2. de fictiune; 3. de pasiune .
In 1734 Samuel Jhonson pe baza marturiilor orale se foloseste pt I data
termenul de ist. Orale care este folosit in 1773 intr-o comunicare la academia
franceza facandu-se si o definitie a istoriei orale – ,, un om care discuta cu mai multi
oameni din jurul sau care au fost actori si care noteaza ceea ce el aude poate constui o
buna povestie. Trebuie sa considerati ca toata aceasta istorie este inainte de toate
orala. Eu cred ca la fel a construit si Voltaire acum 50 de ani documentarea la
Ludovic XIVlea.
Odata cu S. Jhonson se sedimenteaza discursul istoriografic bazat pe marturiile
orale. W Scott a cules marturii pt a scrie romanele sale despre puritanii scotieni.
Curs 6.
In spatiul englez au inceput cercetari privind povestirea cuvintelor, pornindu-se
de la precizarea ca in spatele cuvintelor sunt povesti de viata, de experienta cotidiana,
de traditii, de obiceiuri, de atitudini,iar aceasta poveste a vorbei a fost o preocupare a
mediilor intelectuale engleze chiar daca ele instaleaza o persepectiva etnologica, dar
construita pe audiete orale; J.Bay – 1674- O culegere de cuvinte mai putin
auzite; ,,Descriptio Moldaviae’’ – pe baza unor culegeri etnologice facute pe marturii
orale si marturii etnologice ale autorului.
Herder – a tatonat ist. Populara ca sursa a culturii nationale si a culturii
artistice germane. ,,Despre Literatura germana’’ – a sondat literatura populara,
traditiile rurale, pe baza audientei orale; reluata apoi in conditiile romantismului care
a fost preocupat de traditii populare anchetate si tezaurizate in culegeri. Alecu Ruso –
in lit romana prin anchete orale.
Aceasta resurgenta a popularului a devenit mistica, romantica, a fertilizar
preocuparile privind oralitatea ca metoda istorica.
In spatiul cultural francez in a doua jumatate a sec 19 interviurile sunt
introduse in principal in domeniul jurnalistic pt reconstituirea faptului devers, a
crimelor, a intamplarilor socante; se adauga interviurile si achetelor de istorie literara
– 1891 Jules Huret interogheaza 64 de scriitori.
Un clasic al ist franceze din acea perioada . Ph Lejenne spunea ca fost primul
care a creat evenimentul prin interviu si nu a intervenit in jurul unui eveniment. In
cadrul raportului eveniment marturie s-a produs o schimbare : nu evenimentul
produce naratiunea ci naratiunea produce un eveniment. Un eveniment cultural literar
in conditiile in care biografiile scrise transmit intamplari, optiuni, gusturi care toate
pot defini biografia ca eveniment literar.
Evenimentul ist orale este produsul unei povestiri dialogice, produce o
naratiune provocata si intretinuta.
Cursul 7
Nasterea istoriei orale moderne
Aceasta a aparut dupa 2RM in SUA venind dinspre o idée care plutea in aer si
care a fost pusa intr-o practica institutionalizata in 1948 de Alan Nevin la
Universitatea Columbia din New York cand s-a lasat de intervievarea oamenilor
politici pentru a realiza o istorie a Amercii anilor respectivi. Cercetarea a pornit de la
o investitie de 3000 de dolari dar consiliul stiintific al universitatii s-a aratat sceptic si
a restrains cercetarea la istoria municipala orasului New York. In iunie 1948 conform
unor studii de piata si a consumului se constata ca magnetofonul se cultiva pe scara
larga fapt ce a stimulat cercetarea de istorie orala dinspre inovatiile tehnologice.
1950- se lanseaza la nivel federal un alt program al istoriei vietii, se produce o
cercetare de istorie orala privind fabrica Ford fiind intervievati 453 de angajati= 26
000 de pagini scrise
1960- la aceeasi universitate se publica un catalog al colectiei de istorie orala care
cuprinde marturii orale transcrise in 500 000 de pagini
1975- Centrul de Istorie Orala de la Universitatea Columbia a inregistrat peste 3500
de persoane ceea ce a insemnat peste 15 000 ore de inregistrare si 425 000 pagini
transcrise.
Toate aceste programe au cristalizat o metoda de cercetare care presupune
transcrierea fiecarui intreviu apoi transmiterea prin intervievate pentru modificari si
corecturi. Transcrierea avea un index thematic si de nume proprii.
Un alt centru din SUA- Universitatea din Texas
1952- Societatea de Istorie Forestiera-cercetare orala despre membrii societatii,
trecutul societatii, trecutul locurilor. Apoi la Universitatea din California, dupa 1953-
au initiat programe de istorie orala.
1977- in SUA- inventariate peste 1000 centre de istorie orala (nu doar mediul
academic ci si asociatii, societati)
Tematicile de cercetare de istorie orala erau cele de istorie politica dupa un
model programat de Universitatea Columbia in care istoria politica din perioada New
Deal sau din administratia Eisenhower au prevalat in cercetarile de istorie orala.
S-a acordat atentie oamenilor politici-ministri, secretari de stat: secretarul de
stat-5556 pagini. Universitatea din California a intervievat oameni politici si de
afaceri care au contribuit la dezvoltarea estului.
De la istoria politica s-au articulat tematici antropologice (de antropologie
culturala) cu radacini redate prin releul oralitatii care au aparut dupa 1RM in jurul
centrului de la Chicago (centru sociologic). A fost lansat un program al istoriei vietii-
s-au realizat interviuri si observatii care urmareau nu atat analiza cantitativa ci o
metoda calitativa. Aceasta viziune antropologica-1918- a aparut un studio al lui W.
Thomas si I. Znaniechi-se refera la taranii polonezi emigrati in Europa si SUA-
subiect de cercetare.
Intre 1920-1940- scoala de la Chicago a studiat cu ajutorul biografiilor si
atutobieografiilor oameni comuni, delincventi, saracia urbana. Dupa 1945- le-au
abandonat in favoarea unei analize cantitative-perquota.
Un impuls remarcabil in aceste povestiri ale vietii l-a avut programul de istorie
orala a New Dealu-ului care a produs un program de mare originalitate din 2 motive:
- Dorinta statului de a combate somajul industrial
- Sentimental ca trecutul American e segregationist, adica anglo-saxon,
protestant si alb; mai putin favorabil negrilor, hispanicilor
S-a declansat acest program “Scriitorii federali”- s-au investit 27 milioane dolari,
platindu-se scriitori, intelectuali, student, oameni de cultura aflati in somaj. Acest
program a intervievat negri, lumea saraca din comunitatile albe pentru a-si prezenta
dificultatile vietii sau despre sclavia neagra-istoria scavajului prin marturii.
1935-1943-au fost transcrise 180 000 pagini de interviuri; 4000 negri intervievati
nascuti sclavi, repartizati in 20 de state.Dupa ce au fost completate interviurile, in
1972 a aparut o lucrare in 18 volume cu memoriile scavilor negri intitulata “De la
apusul la rasaritul soarelui:construirea comunitatilor sclavilor”- dincolo de realizarea
istorigrafica un reper cu character etic si de atunci in societatea americana perceptia
sociala a inceput sa-si assume negritudinea iar negritudinea devine o componenta
organic a a societatii americane, o realitate sociala alba si neagra in care casatoriile
mixte, relatiile intre sexe devin elemente ce au intrat in constiinta si asumarea
politica.
Cursul 8
Dinspre lumea negrilor se face trecerea spre emisfera hispanicilor cu ajutorul
lui Oscar Lewis car in 1963 a studiat pop emigranta din Mexic – a pus in functiune o
noua tehnica de investigatie in ist orala – Biografiile intersectate - pt a intelege ist
famililor mexicane, el a intervievat fiecare membru al familiei => o viziune
cumulativa, multipla, panoramica a fiecarui individ, iar versiunile difeite povestite de
membrii familiei asupra aceluiasi eveniment devin un mijloc de verificare interna a
validitatii faptelor prezentate.
S-a pus in evidenta mai pregnant notiunea de cultura in sens antroplologic prin
interviurile familiare, intergenerationale si interpersonale => s-a putut releva
modelul de viata generational = > au aparut o serie de strategii de viata diferit de la o
generatie la alta precum mecanismul de rationalizare in fata dificultatilor: saracie,
somaj; punandu-se in evidentaasa numita cultura a saraciei – este o metoda care
poate produce monografii antroplogice.
Un moment important care a fertilizat interesul pt ist orala il reprezinta
practicarea jurnalismului in conditiile programului federal din per. New deal ;
jurnalism care a influentat in mod deformator ist orala; jurnalistul S Terkel este
cunoscut ca cel mai imp reprez.al ist. Orale de origine jurnalistica. Cartile lui au
devenit foarte citite dar au fost criticate in mediile academice pentru lipsa de rigoare
si control stiintific. In cartile sale el a interferat experienta personala cu experienta de
viata a clor intervievati. - ,,Timpuri grele’’ , ,,Visul american , pierdut si regasit’’.
El a lasat sa vorbeasca lumea fara prea multe intrebari puse; i-a lasa t sa
vorbeasca pe cei pe ca re nimeni nu i-a intrebat despre viata lor si care au avut
revelatia vietii, descoperirii de sine dupa ce s-au ascultat povestind. Interviurile lui nu
au la baza o documentare istorica prealabila. Aceasta diversitate etnica sociala a
reverberat intr-un program de redescoperire a indentitatii in care diversitatea este
stimulata de tendintele hegemonice culturizatoare americane.
Dupa ce acestea i-au avans in deceniul 8 al sec trecut, apar consecinte si in
europa astfel incat in 1980 la congresul international de istorie de la Bucuresti - este
consacrata o zi domeniului istorie orala sub presedentia americana.
Cursul 9
1980 – data reper – Congresul de ist de la Bucuresti –ist orala = sectiune speciala.
Alte initiative care doresc sa institutionalizeze istoria orala ca si componenta a
scrisului istoric – Amesterdam – se intalnesc 23 de tari ;
Preocupari de istorie orala din Scandinavai : - vin dinspre o puternica traditie
orala existenta; este o zona alba predominarii culturii nordice: vikingii, laponii ; care
toate assambleaza centralitatea discursului public.
Aceasta zona bogata de influente cultural istorica a inceput sa fie cercetata inca
din a doua jumaate a sec 16.
1870 – Upsala – Institutul de Cercetare a dialectului si folclorului – care incepe
inregistrarea surselor scrise si apoi fonice ale traditiei.
1935 – C-tin Brailoiu – inregistrari fonice in Ro in aceasi perioada;
1935 – Infiintarea Arhiva Sonora – de la Upsala 10 000 de dicuri, 4800 de
inregistrari pornind de la ancheta orala traditionala. S-au declansat in ultimele
ddecenii ale sec trecut, cercetarea de istorie orala privind ist industriala, ist sociala si
culturala dupa 1900, ist educatiei copiilor, munca femeilor, obiceiurile culinare ale
pop din nord.
In M Britanie, ist orala porneste dinspre aceasta influenta din lumea
scandinava asupra tinuturilor irlandeze; Aceasta influenta este directionata dinspre 2
motive:
1. interesul cercurilor erudite academice pentru cultura veche traditionala, stiut
fiind faptul ca lb irlandeza este cea mai veche lb europeana.
2. impulsiunile ale unui nationalism irlandez de tp traditional vs. modernismul
englezilor cercetatori.Resurgenta traditionala prin ist orala poate fi o forma
de rezistenta la dominatia britanica
1926 - Irlanda - societate de Folclor condusa de o comisie de folclor irlandez
1937- cercetarile de ist orala se extind in toata tara, sunt trimise chestionare si
anchete orale pt culegerea folclorului epic.
Aceste anchete orale isi asociaza si alte domenii de cercetare – cele dedicate ist
sociale – In 1970 pragram de ist orala care studia strategiile martimoniale aranjate in
lumea taraneasca.
1951 – Scotia – scoala de studii scotiene pt studierea traditei folclorului.- 1979
- 5000 inregistrari.
Curs 10
Universitatea din Litz – s-a initiat un program de lingvistica istorica pt a
sudia dialectele engleze in peste 300 de localitati. Aceste anchete s-au purtat prin
intermediul unor interviuri nestructurate; s-au bazat pe conversatii libere cu oameni
de peste 60 de ani. Aceasi universitate a preluat si istoria sociala prin intermediul
interviurilor s-a incercat reconstituirea vietii rurale la sf sec 19.
1953- George Evens – program de intregire a ist vietii narate in forma limbilor
dialectare sau semidialectare.
1972 – Roland Blythe program – istoria unei localitati – povestea unui sat
englez => s-a concretizat o lucrare monografica; s-a urmarit inregistrarea vocilor unui
sat la sf. Anilor 70; s-a urmarit decaderea vietii agricole in acest sat englez care a fost
evaluata ca un fel de a doua revolutie agricola care a dezagreat in mod definitiv
structurile agricole din lumea englezeasca si productivitatea eng a satului pt ca
impactul tehnologizarii a fost deosebit de puternic => semnal de alarma asupra
disolutionarii vietii rurale englezesti.
- recuperarea in datele ist orale a acestui sat englez in cond in care lumea
engleza era constienta ca se trage cortina intre lumea traditionala si modernizare;
spiritul public este preocupat de aceste lucruri.
S-au realizat peste 50 de interviuri pt aceasta monografie; cu fermieri, angajati
ai fermelor, tarani, profesori, preoti, medici; s-au urmarit teme de istorie a vietii,
superstitii, perceptia mortii, confesiuniele – anglicana + baptista. Ist industriala si ist
muncii - alta tema de cercetare in istoria orala engleza. S-a urmarit cercetarea ist
industriala si a cailor ferate; reconstituire biografie a muncitorilor in sec 19.
In cadrul unei scoli de ist a muncii – 1961 – prin intermediul ist orale s-a
urmarit studierea si prezentarea culturii populare a muncitorilor industriali, inclusiv
cantece muncitoresti.
P.Thompson – lanseaza o cercetare – Formarea clasei muncitoare in Anglia in
sec 19 epoca – cercetarea cu surse orale pt a studia viata colectiva si individuala => 1.
copil si parinte in epoca mediteraneana. 2.societatea timpurilor. 3. viata in cuplul
conjugal. 4.Munca in perceptiile familiei si colectivitatile de munca. 5.calatoriile.
6.viata si sentimentele in afara programului de munca. 8. formarea constiintei si a
identitatii de clasa.
A intervievat martori nascuti intre 1880 si 1900 cu cel putin 3 ore de interviu –
in total 500 de indivizi.
1973 – Anglia – Societate de ist orala – 700 de membrii individuali sau
colectivi . Particularitatea ist orale engleze este ca alaturi de cercetatorii din mediile
academice sunt implicati profesori si pedagogi care deopotriva sunt angajati in
culegerea de povesti de viata. Astazi sunt peste 250 de arhive si centre de ist orala din
care 25% fac parte din mediile academice.
Curs 11
Tema copilariei in Anglia a fost inspirata de cartea lui Ph.Aries “Copilul si
viata de familie”
Universitatea Cambridge- istoric de arta L. Stone- istoria familiei si a copilariei prin
intermediul anchetelor orale sau a izvoarelor memorialistice.
T.Thompson- Studiu centrat pe istoria copiilor din epoca edwardiana,
ancheteaza copii de muncitori, urmarind tipurile de educatie. Istoria femeii intra si ea
in cercetarile de istorie orala ale scolii oraliste engleze. Vocile femeilor nu au fost
auzite si istoriografia engleza studia vocile femeilor in timpul 2RM in fabricile de
armament unde lucrau femei si care nu au intrat in zona unui discurs eroizant. Este o
istorie eroica a femeilor care au produs armament-istoria feminina a razboiului.
Razboiul din Spania- R. Frezer- prin marturiile oamenilor mici, marturii din
Barcelona, Sevilla, Castilia- experiente particulare produse de dezideologizarea
politica a istoriei.
In Italia institutionalizarea, preocuparile de istorie orala s-a facut anevoios.
Ele se origineaza intr-o zona de istorie politizata, adica istoria militantilor de stanga a
declansat cercetarile de istorie orala- miscare sindicalista sau comunista. Intr-o prima
etapa s-a cercetat istoria munictoreasca din Mezzo Giorno unde prevalau materiale
privind istoria personala a oamenilor sindicalisti si mici. Apoi a aparut Institutul de
istoria a rezistentei din 2RM cu rezultate remarcabile, iar la Milano apare Institututul
Ernesto de Martino, care studia istoria si cultura popular versus istoria si cultura
hegemonica- cei care vor sa impuna modele cultural noi- istoria pietei- cercetari
purtand un mesaj ideologic. In aceasta miza cultural dar cu incarcatura ideologica, un
istoric din prima generatie, D.Basio-pozitionare catre omul folcloral ca obiect al lumii
si omul istoric ca obiect al lumii politice- au iesit din cercetarea politica si au intrat in
dezideologizare.
In Lombardia-serviciu pentru studierea lumii cultural (1974)- istorie a
taranilor, munictorilor si oamenilor politici, femeilor. Momentul important il
reprezinta activitatea lui Neto Revelli (autodidact)-lume taraneasca pe care a
cunoscut-o in 2RM pe frontul de Est si a ramas impresionat de inteligenta taraneasca
si povesteste ca pe frontal de est, pe zapada si -40 grade acesti tarani erau capabili sa
ghiceasca sub zapada cuiburile de cartofi nerecoltate. Aceasta experienta proprie a
facut ca peste 4 decenii sa scrie cartea. Mai tarziu el realizeaza o carte cu 40 tarani
italieni supravietuitori ai razboiului la care adauga 270 tarani in timp de pace.Pentru a
o publica, timp de 7 ani a vandut fier. Are o metoda originala in istoria orala:
- Realizeaza un interviu la pas (nu preseaza cu intrebari, nu crede in metoda ca
la fiecare intrebare trebuie sa fie si un raspuns)
- Orienteaza discutia spre povestirile de viata
- Sustine ca foarte multe raspunsuri se pot gasi in episoadele de povestire din
digresiuni, divagatii
- Revenea cu interviuri de 4, 5 ori
In “Lumea celor invinsi” -150 de interviuri distribuite pe 3 generatii si el a pus
vocile lumii rurale sarace si nevoia de exprimare si cunoastere
Un rol important l-a avut Institutul de Rezistenta- el editeaza sursele orale si
studii si cercetari cu preocupare istorica a clasei munictoresti, istoria fascismului
Italian si memoria colectiva a istoriei fascismului si razboiului.