JoHN DeSErve

LovITURA

Camera era impersonald. Avea toate dotdrile tehnice

necesare, inclusiv tehnologie pentru prelucrarea informafii-lor. O masd din stejar in jurul cdreia incf,peau cincisprezece

scaune tip fotoliu ocupa centrul inclperii. inzestrarea came-

rei era completat5 de un espressor, care alimenta concomi-

tent doud pahare gi un bufet minuscul cu apf, imbuteliati 9ib[uturi f5rd alcool.

gedinla de analizd urma sI fie condusf, de Mort Evans,

coordonatorul echipei, poreclit ,,Copoiul" de c[tre oame'nii lui, gi avea loc in Washington DC, in incinta FBI'ulul,in sediul Art Crime Team1. Erau ocupate doar trei fotolll 9lagentii beau cafea gi flecf,reau.

La 10 a.m., intrd o secretari gi incepu sE ageze dosa-

re pe mas5. Dupd iegirea secretarei, apf,ru Mort Evans, rnai

z6mbitor ca niciodat6, intreginAndu-se cu o tip5 trisnet.Evans era un tip de qaizeci de ani, cu pdr alb, nas borclnat qi

ochi vioi, ciprui. Era vegnic imbricat in costume deschise

la culqare gi nu renunla la oavatd in nicio situalie. Cei doi

au defilat prin fafa agen{ilor strAn;i, dar paradoxa}, pe gef nu

l-a vf,zut nimeni. Toate privirile erau concentrate pe silue-

ta mlddioasS.

Situagia putea fi definitd lejer ca psihozd in masd. Con-

tagiunea continu5 gi dupd ce geful ajunse cu tipa la bufet 9io servi cu o cafea.

Frumoasa necunoscutf, era ascunsf,intr:un costum Offi-ce cu un design profesionist, gri inchis, format din sacou qi

fust5. Pantofii cu tocuri inalte qi mersul unduios scoteau inevidenli ,,crupal', care ii d[dea un farmec aparte gi ademe-

nea privirile ca o forld magnetic[.

- Trebuie sf, incalci legea ca s[ ar5gi aga, spuse cu

voce joasf,, aproape in qoaptf,, unul dintre agenfi.

- Eu zic cd. e gi imoral, nu numai ilegal, spuse altultot in goapta.

1 E.hfrffi" "g."$

tp".t"li FBI, responsabili cu soluiionarea furturilor de obiecte de afte

7

ToirN DaSrrve

- Numai cd asta nu ingrag5, ci te sl5begte al naibii

dacd igi pune mintea cu tine, spuse al treilea, fdcdnd referire

la una dintre legile lui MurPhY.

- Voi nu vedeli ce idioli suntem, ce de prostii debit5m? Arltdm ca unii care n-au v5zut o femeie de 100 de ani,

$opti al doilea.

- Da de-asta chiar cd n-am v5zut.

Mort Evans o conduse pe necunoscuta cea frumoasd la

masa de stejar gi o invitd sf, ia loc in dreapta lui, in timp ce

el ocupd locul din capul mesei. Dupd ce tipa se a9ezd, pri-

vi in jur pdstrAnd aceeaqi moacd jovial5, de inving[tor. Se

pare cd era o reaclie flreascd ce se datora apropierii de feme-

ia frumoasd de l6ng[ el.

- Mai agteptdm cAteva minute, trebuie s5 mai soseas-

cd o persoand, spuse totuqi autoritar, privindu-gi ceasul.

Nu trecurd c0teva secunde gi vocea celui agteptat igi

anun!f, prezenta.

- imi cer scuze pentru intarziere! spuse cam tare un

tip cu plrul grizonant, inffand grdbit in camerd.

Purta o pereche de pantaloni casual style, inchigi la

culoare, o cf,magd uni, un ceas Rolex Yacht Master de olel

gi o geant[ metalicd sublire, vopsit[ in negru, de mdrimea

uneia de laptop.Toate privirile se indreptarl spre el.

- Vi-l prezint pe Mark Brooks' In afacerea asta vom

lucra impreunS. Mark, serveqte-te cu o cafea ;i ia loc. Sd-i

ddm drumul!Tipul relaxat fdcu intocmai' igi agezd geanta pe masd 9i

se duse sd-gi pund o cafea.

- Operagiunea care debuteazd acum este conceputd de

FBI, aprobatd ia cel mai inalt nivel 9i se desfdgoard in cola-

borare cu CIA, reprezentat[ de Mark Brooks aici de fa!['Al doilea str[in in echipa pe care o consolid5m astdzi, dacd

pot sd md exprim aqa, este domnigoara Jennifer Holland,

aicl lAngd mine, gi care are calitatea de colaborator. Binein-

leles cd nu acesta este numele ei adevdrat. Este licentiatd la

Lovruuna

University of South Australia gi are un doctorat la UCSB1.Voi n-o cunoagte{i. Eu apelez a treia oarl la abilitd{ile ei. Astudiat materialele puse la dispozitrie gi conflrmd autentici-tatea artefactelor precolumbiene din lyditez. Dar despre asta

o sE discutim la timpul potrivit.Apoi Evans ii prezentd pe agenlii FBI gi stabili ce are

flecare de fdcut.

- Trebuie sE inlelegeli ceva extrem de important de

la bun inceput. De operaliune nu gtiu decAt persoanele dinaceastd camerd. Cei care au aprobat nu sunt pugi la curentcu mersul operaliunii. $i nimeni din afara acestei camere nu

trebuie sd Etie.Toli il ascultau mai mult sau mai pufin, dat' tttt l)ul('iut

sf, nu incerce sd arunce cAte o ocheadd spre tipa f'rtttttoitsii tlt'l6ngd gef, care fdcea abstracgie de examindrile cc' st' izbcitupur gi simplu de ea, fiindcd se obignuise cu privirile de-a

dreptul sau pe furig.ii trebuiserd totuqi ani de zile ca sE reuEeasc5. Era fru-

moasf, gi gtia asta. Iegea imediat in evidenld, oriunde s-ar flaflat. Cdnd era adolescente $i mai apoi tAnIrS, era mlguli-td de efectul pe care-l avea asupra celor din jurul ei. Armo-nia liniilor care ii compuneau anatomia ;i mai ales armoniamigc5rilor atrSgea imediat atenlia ambelor sexe. Faptul cd ise permitea aproape orice, a condus-o spre gre$eald. Chiarde vreo cAteva ori, abaterea comportamental5 putea s-o cos-

te. in general, oamenii suferi de exacerbarea unei atenliiexcesive in privinla propriei persoane. To!i, indiferent de

sex, sau intr-o proporfie mai mare femeile, vor sd fle fru-moase cu orice pret. Sd fii totugi fdrd cusur de frumoasd gi

sd emani un magnetism animal coplegitor nu era obositordoar penftu cei din jur, ci gi pentru ea, o povard tot mai greu

de dus. Pierduse cAteva relalii cu tipi care-i pl5ceau, numaipentru cd ei se simleau inferiori. Ea nu cduta dec6t un tipnormal, care si fle bdrbat, s-o apere, s-o ocroteascd gi s-o

iubeascd gi mai ales s-o trateze ca pe*o femeie, nu ca pe-oicoan5. PAnd acum nu gdsise niciunul.i-ffiffi,bara california2 Silex, rocd extem de dur.i din care se fdceau podoabe, sculpturi sau unelte flne

IoHN DeSsrva

CAnd Evans fdcuse referire la studiile ei, i9i aduse

aminte cd fusese tAndr59i z6plcitd gi p6nd sd ajungd sE facd

un doctorat, se purtase ca o copild neastamperate.

,,Dacd mE g6ndesc bine gi sunt cinstitd cu mine, niciacum nu sunt foarte departe de-a face tAmpenii. Cu frumu-selea gi, in general, cu nimic n-am sd r5mAn o viafd, mai

bine sd trdiesc clipa decdt sd regret pe urmd".

$i acum, chiar mai mult decAt in adolescenl5, alterna

subit plimbatul cu capul in nori cu zburddlnicia, combina-

lie care goca.

Numele ei adevf,rat era Kylenia Jackson. Adolescen-

fa ei fusese cu n[bdddi. Era b[ie1oasd, dar avea o atitudi-ne sincerd. De obicei, combinalia de frumusele qi onestita-

te dezarma pe oricine. Aga ci i se permitea aproape orice.

Apoi a trecut de adolescen!5 gi tot mai mul1i vAndtori erau

pe urmele ei. Reugea totugi sd-i intimideze chiar 9i pe cei

mai insistenli. inlelesese ceva incd din adolescenlS: sd nu-gi

piard[ reputa{ia. Avea autoritate fiindcd era popularl prin-

tre colegii de ambele sexe. O ascultau din cel pulin dou[motive: unu, fiindcd era frumoasd 9i automat celebrf, 9i doi,

fiindcd spunea lucruri rafionale. $i flindcd i se permitea ori-ce, devenise indrf,zneafd. Iar mai apoi, curajoasd de-a bine-

lea. Deodat5, faptul cd avea o pereche de 161e n-o mai deran-ja. A se considera slab[ flindcd e femeie, era cea mai mare

tAmpenie. $i-a dat seama ce putere are 9i era furioasl cd

pAnf, acum nici mdcar nu gtiuse de ea. Avea o mullime de

arme si terorizeze orice bdiat sau bf,rbat, doar folosindu-9inurii sau orice fatd sau femeie, folosindu-gi creierul. Ezita-

se de cAteva ori din cauza timiditefli 9i se lovise de obsta-

cole care de care mai idioate. Fusese curajoasl in momente

identice gi observl c5 partea adversd o ia la goanf,, cu capul

direct in zid. Aga c[ preferase s5-9i construiascl un compor-

tament curajos, libertin gi intotdeauna ca gi cum n-ar avea

nimic de pierdut.Prima nebunie a fost c6nd a fugit de acas5 de una

singurd gi s-a dus la mdtuga ei bun5, tocmai in Adelaide,

ll

Lovrruna

Australia. Luase hotdrArea, fara sa-gi anunte tatdl, cd va facefacultatea in Australia. Era in vacanla de varf,, impliniseoptsprezece ani Ei plecase la o coleg[ in Jersey City, cAnd

s-a hotdrit brusc.

- $tii, Brie, eu plec in Australia!

- $i eu plec in China, dar mai tdrziu...

- Vorbesc serios. M-am hotdrdt sd fac facultatea inAustralia.

- Egti nebun5, ,,Buzato"!

- Nt, mdine dimineaf[ sd md duci pe Newark Lilrt'r'lyInternationalAirport. imi rezervbilet acum. Ai crrrrrj sii lirlipariu c[ n-o sI fac asta?

- Nu fac pariu cu buzatele, daci e;ti ttrrrlrr'l;i, :;i rh'

fapt egti, n-ai dec6t, du-te, fata mea, gi-rr Arrgol;r rlircli ;ri

chef. O sE fli printre buzali.Aga s-a terminat disculia gi Kylenia s-a finut cle pro-

misiune. A doua zi a zbrrat in Australia. Tatdl ei a aflat cd

este in Australia cAnd sora lui i-a dat telefon sd-l anunle. L-ainceput a fdcut scandal, apoi s-a ldsat convins de sord-sa, lacare linea nebunegte.

Cdnd Kylenia a ajuns la Adelaide, a aflat ci familiaMacDowell plecase la vila ,,Pink Diamond". in loc sd se

infurie gi s[ se intoarcd acas5, a sunat la uga vecinului de

palier. Mai tArziu stdtea in sufragerie gi bea limonadd fdcu-td in cas5, stdnd la taclale cu Arthur, bdiatul familiei veci-ne. Mama lui Arthur se invArtea in jurul lor ca o clogcS, ser-vind-o cu tot felul de dulciuri. Kylenia avea un metabolismcu arderi puternice, tipul ei somatic flind predominant ecto-morf ;i nu avea probleme cu glicemia, aga cd o ff,cea feri-cit5 pe mama lui Arthur. Tn timp ce se indopa cu bunlt[1i,aranjl cu Arthur, care o pldcea, sd-i dea ,,motorul" lui ca slse ducd la vild.

- Egti nebun5, gtii s6-l conduci?

- Facem o probd? Dacd mi descurc, mi-l dai. Dacdnu, mai vedem.

Era imposibil sd nul convingd. Tipul nu avea de unde

OHN DASELVA

s5 gtie c[ tatdl ei, Malcolm Jackson, iubea motoarele 9i-iinvdqase pe David, fratele ei qi pe ea sE le conducd profesi-

onist. Kylenia participase gi la concursuri 9i chiar cdgtigase

c6teva premii. Cuno$tea aproape totul despre motoare. Ori-cum, era convinsd cd doar un zAmbet 9i rug5mintea ar fl fost

de-ajuns. Aga c5, reugise sd oblini ,,motorul" in timp ce se

indopa cu dulciuri.,,inghilea kilometri" pe autostrada 9i igi aduse amin-

te cum ajunsese m5tu;a ei bogatf,, spre deosebire de tatdl ei,

care se chinuia singur cu creqterea a doi copii, dintr-un sala-

riu de gardian de inchisoare.Proprietatea familiei MacDowell se intindea pe o

suprafald de 5000 de acri, l6ngd rdul Murray, aproape de

autostrada 20. in vacanta de varf,, familia pdrdsea Adelaideqi-o pornea pe Sturt Hwy, spre vila ,,Pink Diamond", cum o

poreclise David Penn MacDowell, bunicul aventurier, pore-

clit,,Tdntf,ldul Norocos".Inigial prospector in aur, d[duse lovitura la lacul

Argylel.Se afla pe rAul Bow, unul dintre multele rAuri care se

varsd in lac. P[rdsise malul gi intrase pe unul dintre afluen1i,

un pArAiag amf,rAt, unde voia s5-9i ageze tabira. GIsi un loc

numai bun, dupd vreo zece minute de mers. O suprafagd de

20 metri p5tra1i, chiar lAng5 ap5. Un petic de iarbd incon-jurat de bolovani. Igi trdnti rucsacul supradimensionat pe

locul unde urma s5-qi instaleze cortul. Aqezd 9i ,,mdgf,oaia"cu grij[, pe o piatr5. igi construise singur ,,migdoaia" din-

tr-un detector clasic de metale gi-un magnetometru geofizic.

Era mort de foame gi se gAndi cd nu va mai face nimic pAnd

nu mf,ndncd ceva. O conservd de peqte in ulei, peste care

turni ketchup din belgug. Sp5la farfuria de inox in pArAu

cAnd soarele, strecurat prin vegeta$a deas6, lumind cdteva

pietricele care p6reau mate gi nu prea. Le culese curios de pe

fundul nisipos gi le rf,sturnd in palm[.

- Sd-mi trag pumni cu nemiluita! Ce pietre's astea?

Erau diamante roz. Erau cinci, chiar mdrigoare. Le

t Lac in nordulAustraliei

1?

LovrtuRe

agezd pe farfuria de inox gi le puse pe mal. Se aqezd ingenunchi direct pe pietrigul rotunjit de ape gi incepu sd cau-te cu atentie. Mai glsi gase cam la fel de mari qi vreo zece

mSrun{ele. Pierdu aproape un ceas rdsturndnd flecare pie-tricicd, dar nu mai gdsi nimic. i1i lu5 farfuria cu diamante gi

se retrase lAngd bagaje. Privi cu atentie injur, suplrat cI n-afdcut-o mai deweme, apoi rdsturnd diamantele intr-o pun-guliql de polietilen5, care se putea sigila. Le blgd intr-unuldinte buzunarele de la cdmaga groasl de bumbac, se ille-zd pe un bolovan gi se gAndi ce sd fac5. Scoase din rttcs;tcttl

soios un pix ros la caplt gi caietul in care ncltit it;lto:tpt' otice gi igi not5 furibund data: 24 martie 1968.

A doua zi era la Kununurra, qi pestc o siiltliirtr;trt,t :'r'muta la Adelaide, pe costa de sud. in arrii ttO iqi t'ottsltttiPink Diamond, apoi se retrase acolo gi se itpttt'ii si-gi st'r'it'

memoriile. in 2010 se stinse, satisf5cut de via[a lui plinl de

aventuri. Avea 90 de ani.Fiul Duncan MacDowell mogteni totul. Era c5sdtorit

cu Alice Jackson qi avea doud fete, Sharon gi Jessica. Kyle-nia auzise din surse diferite, de cel pufin trei ori, povestea

imbog5lirii familiei MacDowell.A gonit cu o mare pl5cere gi aproape i-a ajuns din urmd.Familia MacDowell nici nu apucase sd coboare din

magini, cf, un ,,chopper" intrd in vitezd in parcare. Se roti de

doud ori, ocolind parcarea imensd gi apoi se opri lAngi Jeep.

Biker-ul costumat in negru cobori de pe uriaga BigBear Sled Chopper, igi scoase casca neagr5 gi iqi rdsflr5pdrul blond, lung. Agez5 casca pe motor, se aplecf, ldsAndpdrul sd atdrne gi cu miqcdri feline igi prinse pdrul cu amdn-doud mdinile, il strAnse coad5, apoi se ridici parc5 cu inceti-nitorul gi termind operafiunea legAndu-l cu un elastic negru.Apoi zdmbi larg.

- Kylenia, Jicnito, tu egti?!Vocea lui Sharon era aproape istericd...Un alt agent vorbi despre vAnzdri ilicite gi despre un

personaj uns cu toate alifiile. Echeverria Pinzon. Aici, Evansii dadu cuvAntul tipului de CIA.

IosN DeSErve

- Se vd fac un scurt rezumat despre La eMel. Para-doxal, deqi se nume$te mafla mexicand, nu a apdrut inMexic, ci ?n sistemul american al penitenciarelor. Este cea

mai puternicd organizalie criminald din sistemul penitenci-ar din California. $i mai existi o mullime de alte organiza-

lii care se supun lor gi altele cu care conlucreaz5, pe o dura-td mai mare sau mai micf,. Un fel de aliafi. Bineinleles cd

are gi adversari puternici, ca ,,La Nuestra Familia2" gi, logic,alte organizalii care sunt aliate cu aceasta din urmd. La eMenu are un singur lider, ci mai mul1i. Sunt membrii care au

puterea de a cere execufii de persoane sau activit5li crimi-nale majore. Unul dintre ei este Antonio Echeverria Pinzon,poreclit ,,Hierro Huevos3". O si incep cu anii 60, degi orga-

nizafia a luat flin1d prin 1950, cAnd delinulii mexicani au

infiinfat-o ca sd se protejeze, actiune pe care n-o puteau face

foarte bine individual. $i acum au ajuns la peste 30.000 de

membri. 1960 este anul cAnd organizalia a adoptat un regu-

lament extrem de dur. Un regulament de sAnge, care se refe-r[ la accederea in r0ndurile organizaliei. Odat5 ce ai fostprimit in r6ndurile lor, nu mai poli sd te intorci la banda ta,

chiar dacl ai pdrdsit sistemul penitenciar. Singurul mod de

a pdrlsi La eMe este mort. Toqi membrii respectf, un set de

reguli care nu pot fi incdlcate: un membru nu poate fl laE,

gobolan - care inseamnd trdddtor, homosexual gi mai ales nu

are voie sI atace un alt membru. Ce inseamnd asta? Nu pofisI furi de la un alt membru, nu poli sf, te interpui in afaceri-le lui gi nu poti sd te iei de sofie, prietend, amant6. E vorbade sex in primul rAnd gi, bineinleles, de respect.

,,Sex gi respect", se g6ndi Kylenia Jackson, alias Jen-

nifer Holland. Automat, igi aduse aminte de o altl trdsnaie.Poate cd intAmplarea din viap de studentd a fost prima afa-

cere ticluitl gi dusd la bun sfdrgit qi a reprezentat germenele

care a propulsat-o mai tArziu spre FBI. Fusese o rdzbunare

sau, mai corect, o pedepsire a unui individ, care chiar merita

1 Pronuntia literei a 13-a a alfabetului, in spanioli: M2 Familia noastre3 Oud de aur

LovrruRe

a$a ceva. Sau poate nu era dec6t o refacere a unui echilibrustricat, nici ea nu Etia incd.

Era studentd la University of South Australia qi se

intorsese de la cursuri. Anita, colega de camerd, stltea intin-sd in pat, cu ochii plAngi. La inceput, n-a vrut sb spund ceare. A motivat c[ plAnge din cauza unei note mici de la overiflcare de laborator, flrt de care nu putea sd se prezinte laexamenul de biochimie. Fiindcd o cuno$tea pe Anita gi gtiac6nd minte, Kylenia a insistat qi pdnd la urmi a aflat aclevii-rul. Profesorul de biochimie n-a wut sd-i dea noti clc' tl'('('(',re pdnd nu i-a flcut o felafie.

- E;ti nebund! $i de ce dracu i-ai sul)t-(), l)('ntlu ()

verificare nenorocitd? La examen cine ;tit'r:r' rrr;ri vtl,ir, luiuales cI existf, un precedent. Av[zut cI rncr'14t', o sii ;rlolitr'.Proasto!Nu-mi vine sd cred c6t de proastr'i c;ti!

- Tu ce-ai fl fdcut in locul meu? Dncii ratez Llu exa-men, p5rinfii mei or sd md retrag5 de la gcoal5...

- Rahat, nu merge aqa, profitorii m*au ingrelogatintotdeauna. Hai sd-l reclamdm la rectorat.

- Nu, cine o sE cread5? Nu eram decdt noi in labora-tor.

- Cum s-a intAmplat?

- Pdi, cdnd mi-a venit rAndul, a spus c5-gi ia o pau-25. Mai eram trei studenli de verificat si mie mi-a zis sd

intru ultima. i1i dai seama cd nu mi-a trecut aEa ceva princap. Mi-a pus tot felul de intrebdri in afara subiectelor depe bilet. La inceput am gtiut, apoi n-am mai fost sigur5, deqiinvdlasem. Erau unele substanle de care nici nu auzisem.Apoi a spus c5, cine picd verificarea, nu va mai lua in veciexamenul.

- Trebuia sd inveli gi sd te duci la reexaminare...

- A$a voiam sd fac, dar mi-a spus cd n-am nicio gan-

sd. Pot si-mi fac bagajele qi sd plec, pentru cd nu voi absolviniciodatd, mai ales cd am tenul inchis.

- Ce sc6rbos, porc govin... Rasistul dracului!

- A spus cb rricio imigrantd de culoare incertd n-a

1r

IouN DeServe

trecut examenul la biochimie fdrd sd gtie toatd materia. Sausd facd servicii suplimentare.

- Trebuie sd facem ceva. Nu poate sc5pa nepedepsit.

$i pe urmd?

- Nici atunci n-am gtiut ce vrea, dar am spus cd facorice. La sex nu md gAndeam nici dac[ m[ impugcai. Cre-deam cd vrea sd-i fac muncd gratis in laborator, sI scriureferate sau ceva de genul.

- $i cum te-a imbrobodit?

- Pei, a incuiat uga gi mi-a spus de-a dreptul. Dacdvrei sI absolvi la biochimie, trebuie sd te dovedegti fatl de

treabd. Apoi gi-a desfdcut cureaua qi Ei-a dat jos pantaloniigi chilofii. Nu credeam ce se intAmpld. i1i dai seama cd ampriceput din prima. Mai flcusem lucrul acesta o dat5, cdnderam in colegiu. Fusese scArbos. Penisul tipului mirosea a

urinf,, a piele incinsf, gi-a chiloli purtali mai multe zile. N-afost o experienld plf,cutd, dar bine cd n-a durat mult. Norocc-am observat la timp cd se scap5. Am scos gr5bit[ peni-sul gi idiotul a ejaculat fericit pe propria lui ma;in5. Eramascungi in spatele maginii qi eu eram foarte curioasd sd vddcum e amorul oral.

Au hotdrAt sd-l pedepseascd pe individ.igi aducea gi acum aminte cum se agitaserd amAndo-

uE si strdngf, cdt mai multe informalii despre profesor. Agaau aflat cd Anita nu era singura de care profitase profesorui.Mai erau cinci fete, toate din America de Sud.

- Se pare cd profesorul nostru prefer[ stilul latina,spuse una dintre ele.

Erau strdnse in camerd la Carmela gi fdceau planuri.Cred c[ e bun planul acesta, dar niciuna dintre noi nu

cred cd putem sd-l ducem la capdt. Ne cunoagte pe toate.

- O sd fiu eu momeala, spuse Kylenia, pe mine nu mdcunoa$te, gtiu 9i spaniola la perfecfle, sau pe aproape.

- Nu poli sd te prezinli pur ;i simplu la uqa lui, el sIte primeascd gi sI mai qi calce pe bec. E un tip scrupulos ;iviclean.

LovrtuRe

Intoarserf, planul pe toate fefele, dar nu gtiau cum o sd

reaclioneze tipul.

- $tii, e ca atunci c6nd faci sex, spuse una dintre ele.Fdrd preludiu, sexul e egal cu zero. Trebuie s5-l momimintdi gi mai apoi ii ddm lovitura de gralie. Adic5, intAi ilfacem sd saliveze Ei apoi ii tdiem macaroana...

- CAnd zici macaroana, la ce te referi? intrebd Anita.

- E la figurat, deEteapto, ce crezi?

- De ce nu merge una dintre voi sd-l momeascS? Doarvd cunoaEte, spuse Kylenia.

- Fiindcd e gmecher. Pe tipa de care qi-a hiitrrt jot' orl;r

td nici n-o mai bagi in seamf,, de aia spunr';un r';i rroi rrnputem face nimic.

- Bine, o fac eu!O mirase gi pe ea inci de pe atunci prupliul conrlx)r'-

tament, dar scuza era pedepsirea porcului. $i apoi, era gi

extrem de furioasd.Doud dintre fete lucrau gi la o firmd de cur5lenie din

campus, ca sd mai cAgtige un ban. Degi locuinla profesoru-lui era in afard, igi aranjase ca flrma care ff,cea curdlenie incampus, sd fac[ gi la el. Aga gdsird fetele o bregd in ,,ap5-rarea" profesorului. Aranjard ca una dintre tinerele care-iflceau cur5lenie acasf, sI fie inlocuitd cu Kylenia. Fata care

acceptase s[ fie inlocuitd se alese cu o masl la un restau-rant de lux.

- Daci te intreab5 ceva, rdspunde-i in spaniolS, ai zisc-o vorbegti bine. El nu ;tie gi n-o sd intre in vorbS cu tine.

- $i dacS se dd la mine?

- Sunte{i doud, e un lag ;i n-o sd aib[ curajul. DacE aif, singurS, atunci da, se schimbd povestea. O sI vezi cd amdreptate.

Profesorul de biochimie de la Bachelor of Nutriti-on and Food Sciences, University of South Australia, Mal-com Stravinski igi parcd Toyota Land Cruiser in spagiul ce-iaparfinea, lAng5 Suv-ul so(iei, Lexus RX. Mai dispunea de

incd doul spalii care apartineau familiei. Locuia impreund

1"7