neanderthal -john darnton

202
1

Upload: danacurt

Post on 04-Apr-2018

270 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 1/2021

Page 2: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 2/202

 

 John Darnton

Neanderthal

Ebook v[1.0] Text corectat

f r scană ă de control.

 

2

Page 3: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 3/202

John Darnton s-a n scut în New York, în 1941. Timp de 30 deă  ani, a lucrat ca reporter, redactor şi corespon-dent în str in tateă ă  pentru The New York Times, locuind în Nigeria, Kenya, Spania,Polonia şi Marea Britanie. Pentru reportajele din Africa şi Europade Est a ob inut medalia George Polk. În 1982, i s-a acordatţ  

premiul Pulitzer, pentru articolele realizate în Polonia în timpullegii mar iale. Este c s torit cu Nina Darnton, care este şi eaţ ă ă   jurnalist .ăÎn primul s u roman, John Darnton combin uluitor suspansul şiă ă  m iestria de povestitor, pornind de la o serioas cercetareă ă  ştiin ific .ţ ă

Cartea a fost vândut în dou sprezece ri str ine înainte deă ă ţă ă  publicare şi este primul roman dup care regizorul Steven Spielberg va face un film.ă  Se întâmpl foarte rar ca un prim roman al unui scriitor s stârneasc atâta interesă ă ă   în rândul cititorilor şi al lumii filmului. Este suficient îns s citi i câteva paginiă ă ţ  pentru a v da seama de ce.ă

3

Page 4: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 4/202

Pentru Nina, bineîn elesţ

Iar Domnul îi spuse ei:

„În pântecele t u sunt dou neamuriă ăşi dou popoare se vor ridica din pântecele t u;ă ăun popor va ajunge mai puternic decât cel lalt ă ”

Facerea, 25,23

Beijing, 9 iunie: Savan ii chinezi sunt pe urmele unui misterios om s lbatic p rosţ ă ă  şi au g sit dovezi indirecte c fiin a aceea retras , umanoid , nu este un mit – aă ă ţ ă ă  transmis vineri agen ia de ştiri Xinhua.ţ

Reuters, 1995

4

Page 5: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 5/202

MUL UMIRIŢ

Un redactor principal al editurii Random House a sus inut publicareaţ  manuscrisului acestei c r i şi a ajutat înc de la început la scrierea lui. Acest om,ă ţ ă  ajuns o legend în cercurile literare, a publicat o mul ime de scriitori celebri înă ţ  timpul celor treizeci şi cinci de ani în care a lucrat la editur . Era respectat deă  scriitori, pentru c ştia cum s le îmbun t easc munca şi cum s -i încurajeze;ă ă ă ăţ ă ă  mul i dintre ei îl iubeau. Dar numele s u n-a ap rut niciodat în mul umirile lor. Şi-lţ ă ă ă ţ  ştergea de fiecare dat , f când parte din şcoala veche, care sus inea c redactoriiă ă ţ ă  de carte trebuie s r mân anonimi cu orice pre . În noiembrie a murit subit, înă ă ă ţ  biroul s u. Dac n-ar fi fost atât de modest, numele s u ar fi ap rut pe sute de c r i.ă ă ă ă ă ţ  Dac totul ar fi fost bine, nu i-ar fi ap rut nici aici. Ne exprim m, aşadar,ă ă ă  recunoştin a şi aducem un omagiu – cuvintele sunt evident insuficiente – lui Joe Fox.ţ

Vreau s -i mul umesc şi lui Arthur Kopit, prieten, autor şi participant laă ţ  conspira ie. A fost primul care mi-a sugerat s istorisesc povestea sub forma unuiţ ă  roman şi care a avut o contribu ie major la r sturn rile de situa ii din intriga c r ii.ţ ă ă ă ţ ă ţ

Mai sunt îndatorat şi lui Nicholas Delbanco, pentru citirea critic a textului şiă  pentru comentarii; lui Michael Koskoff pentru ajutor şi sfaturi; lui ChristopherStringer de la Muzeul de Istorie Natural al Angliei pentru citirea pasajelor cheie dină  punct de vedere ştiin ific; lui Myra Shackley pentru excelentul material din douţ ă c r i ştiin ifice despre Neander-thal; lui Walter Parkes pentru sugestii folositoare; luiă ţ ţ  Peter şi Susan Osnos pentru sprijin şi pentru folosirea casei lor în timpul mai multorveri, în care am scris cea mai mare parte din carte.

Mul umiri şi lui Joseph Lelyveld şi Bill Keller, director executiv şi director pentruţ  str in tate al ziarului The New York Times, pentru c mi-au acordat timpul liberă ă ă  necesar; lui Marion Underhill, Sue Nestor şi Tony Beard, de la biroul din Londra al The New York Times, pentru sprijinul lor logistic; lui Jon Karp, noul meu redactor decarte de la Random House, care a dat form şi a dirijat manuscrisul în etapeleă  finale; lui Kathy Robbins, prieten şi agentul meu literar, cel mai bun în domeniu.ă

Şi, bineîn eles, copiilor mei, Kyra, Liza şi Jamie Darnton, ale c ror îndemnuri şiţ ă  sugestii au fost nepre uite, şi persoanei care a f cut mai mult decât oricine înţ ă   încurajare, ascultare, idei, rescriere, editare, inut de mân , ştergere pe frunte,ţ ă  negocieri şi, în general, a fost prezent tot timpul, Nina Darnton.ă

 

5

Page 6: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 6/202

Prolog

În 1910, Geoffrey Bakersfield-Smyth, un cercet tor-aventurier din Leeds,ă  

pasionat de colec ionarea şi clasificarea florilor alpine, a avut norocul s intre înţ ă  Muzeul Na ional de Antichit i şi Artefacte din Duşanbe, capitala Hanatuluiţ ăţ  Bukharei. În subsolul acestuia, printre l zi cu ceramic , dosare p tate de ploaie şiă ă ă  alte resturi, a descoperit o piatr unic . O tablet dreptunghiular , de m rimea uneiă ă ă ă ă  m su e pentru cafea, cioplit cu grij . Nu era întreag – din marginea exterioar dină ţ ă ă ă ă  dreapta c zuse o bucat – iar o parte din sculptur se erodase. Dar restul r m seseă ă ă ă ă  reliefat, ca nişte urme de cizm în noroi; sculpturile înf işau un fel de figuriă ăţ  omeneşti.

Bakersfield-Smyth a descoperit, în camera pr fuit a arhivei, şi o noti , scrisă ă ţă ă de-o mân tremur toare. Tableta fusese descoperit în 1874 de c tre un ran ce-şiă ă ă ă ţă  ara ogorul, într-un sat de munte dincolo de ara tadjicilor. (Bakersfield-Smyth notaseţ  

c în est fusese un cutremur de p mânt în 1873 şi presupunea c tableta fuseseă ă ă  scoas la iveal dintr-una din peşterile subterane, care împânzeau zona.) ranul oă ă Ţă  c rase cu un car cu boi în oraşul de provincie Khodznat, unde o l sase la intrareaă ă  unui magazin. Nu se men iona cum a ajuns piatra la muzeul din Duşanbe.ţ

Bakersfield-Smyth a cur at tableta, a scos murd ria din cr p turi şi adâncituriăţ ă ă ă  cu un briceag, a prelevat încrusta iile, apoi a fotografiat-o. A scotocit prin totţ  muzeul în c utarea buc ii lips , dar n-a g sit-o.ă ăţ ă ă

La Londra, Bakersfield-Smyth a ar tat notele sale şi fotografia lui P. T. Baylord –ă  ulterior lord Uckston – un adept al ştiin ei relativ noi a antropologiei fizice. Baylord aţ  publicat o monografie şi un articol în Journal of the Royal Society for Archaeology,intitulat „Pictograma din Khodzant”. Copiind fotografia, t ind-o în imagini separateă  şi aranjând buc ile într-o secven liniar , Baylord a reuşit s reconstituie oăţ ţă ă ă  nara iune istoric . Sus inea c tableta povestea istoria unei b t lii din vechime, unaţ ă ţ ă ă ă  atât de important , încât supravie uitorii sim iser nevoia s înregistreze faptulă ţ ţ ă ă  pentru genera iile urm toare.ţ ă

Re ine i încercarea de a situa ac iunea în timp şi spa iu, scria el. Ca atare,ţ ţ ţ ţ  vedem simboluri care reprezint luni şi altele ce reprezint anotimpuri. Într-oă ă  imagine apare ceva ca un munte şi o forma ie ciudat din piatr cu creste ce-o facţ ă ă  s semene cu dosul unui pumn strâns. Nu se ştie unde este locul acelui munte, dară  s re inem c zonele întinse neexplorate ale Pamirului din Afganistan, Tadjikistan,ă ţ ă   Jammu şi Kaşmir con in numeroase forma ii de stânci neobişnuite atât prinţ ţ  

dimensiunile gigantice cât şi prin forma stranie, atribuit erod rii de c tre ghe ari.ă ă ă ţPovestea lui Baylord despre b t lie era atractiv , dar pân la urmă ă ă ă ă nesatisf c toare din cauza por iunii lips . Sfârşitul, dac existase vreunul, r mâneaă ă ţ ă ă ă  necunoscut. Povestea sa disp rea în aer, ca s zicem aşa. Dar el deosebise două ă ă şiruri separate de r zboinici şi delimitase trei ciocniri distincte. Mai descoperise,ă   într-un col , ceea ce considera el un asasinat, deşi cadavrele erau reprezentateţ  ciudat, de c tre ceva ce sem na cu ochi omeneşti plasa i în copaci. Cercetândă ă ţ  s pt mâni în şir cu ajutorul lupei şi sculptând lutul cu aten ie, cu un scalpel deă ă ţ  chirurg, pentru a reconstitui fragmentul lips , reuşise s recreeze armele miciloră ă  solda i, care erau, scrisese el, „deosebit de primitive”.ţ

Dar munca sa era, din punct de vedere ştiin ific, pierdere de timp. F r original,ţ ă ă  tableta nu putea fi datat . Deci Baylord a r mas, în final, cu o ipotez ce consta maiă ă ă  mult din intui ii: combatan ii apar ineau unor mici clanuri mongole, care seţ ţ ţ  ciocniser cândva, între 100 şi 200 î. Ch. Iar el nu remarcase un am nunt ce intrigaă ă  

6

Page 7: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 7/202

– r zboinicii din cele dou grupuri nu sem nau; unii aveau frun ile ciudat deă ă ă ţ  alungite şi se terminau cu nişte proeminen e deasupra sprâncenelor. Baylord f cuseţ ă  doar o referire, în treac t, la o „banderol pe frunte”.ă ă

Munca sa a produs ceva agita ie în cercurile ştiin ifice, dar aceasta s-a potolitţ ţ  curând. Unii credeau c -i o escrocherie. Mica lui monografie a supravie uit în a douaă ţ  parte a secolului doar printre câ iva arheologi care o considerau o ciud enie.ţ ăţ  Enigma din Khodzant a devenit subiectul predilect al unei prelegeri de specialitate

pentru studen i. Piatra r m sese în subsolul muzeului, apoi revolu ia rus a ajuns înţ ă ă ţ ă   Tadjikistan, iar piatra a disp rut..ă

 

7

Page 8: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 8/202

Prima parte

Enigma din Khodzant

1

Akbar Atilla îşi sprijini AK-47 de trunchiul unui copac şi se dep rt de focul deă ă  tab r , c utând un loc s se uşureze. Abia reuşea s vad la lumina lunii; straturileă ă ă ă ă ă  de nori se întindeau pe cerul nop ii în şiruri, iar din când în când îl acopereau cuţ  totul.

R zboinicii mujahedini urcaser tot mai sus în mun ii tadjici în c utare de bazeă ă ţ ă  sigure. Aici erau ap ra i. Nici un fel de for e guvernamentale nu puteau ajunge dacă ţ ţ ă nu f ceau parte dintr-o expedi ie important , iar dac ar fi încercat aşa ceva,ă ţ ă ă  

partizanii i-ar fi aşteptat în una dintre miile de crevase şi i-ar fi doborât unul câteunul. Mun ii erau o fort rea de necucerit.ţ ă ţăOmul pip i c rarea cu piciorul în timp ce urca panta stâncoas , apoi se opri şiă ă ă  

ascult . Auzi vântul suflând printre brazi şi vocile camarazilor s i ce p l vr geauă ă ă ă ă  linişti i. Cineva spunea o poveste.ţ

Îşi descheie tunica şi vârî mâna în untru, s ajung la centur . Apoi auzi ceva:ă ă ă ă  un sunet de neconfundat, un pas în urma lui. Se îndrept şi încerc s se întoarc .ă ă ă ă

Atacul se dezl n ui fulger tor, nel sându-i timp s reac ioneze. Sim i o lovitură ţ ă ă ă ţ ţ ă zdrobitoare în cap, apoi privi în sus îngrozit, când norii se desp r ir . În lumina luniiă ţ ă  v zu o form vag , grotesc şi s lbatic , dup aceea o figur ce mârâia, o faă ă ă ă ă ă ă ă ţă alungit , cu arcadele spr ncenelor proemi-nente, osoase. Omul nu avu timp s ipe,ă ă ă ţ  

pentru c urm o a doua lovitur , dup care bra ele f pturii îl strânser , frângându-iă ă ă ă ţ ă ă  coastele. Apoi fu c rat în noapte.ăA doua zi diminea , ceilal i îi g sir arma rezemat de copac. Nimic altceva. Seţă ţ ă ă ă  

 întrebar dac nu cumva fugise în vale, s -şi întâlneasc familia sau s -şi lucrezeă ă ă ă ă  ogorul. Dar de ce-şi abandonase arma ?

Povestea acestei dispari ii sem na cu alte întâmpl ri recente, şi în final ajunseţ ă ă   într-un sat, iar de acolo într-un oraş de la poalele mun ilor. Treptat, basmul fuseseţ   înfrumuse at, cu detalii imaginare, încât abia mai sem na cu ceea ce se întâmplaseţ ă  de fapt. R m sese doar misterul principal: un om se aflase într-un loc, iar dup ună ă ă  minut disp ruse în neant.ă

Relatarea fu auzit de un american care c l torea prin Pamir şi c ruia, pentruă ă ă ă  salvarea aparen elor şi pentru evitarea prea multor întreb ri, i se spunea consul.ţ ă  Acesta o transcrise pe o dischet şi ad ug o relatare dintr-un s pt mânal local,ă ă ă ă ă  care fusese tradus de secretarul s u:ă ă

HISKADETH, 8 noiembrie. O femeie de 24 de ani din Surrey, Anglia, care f ceaă  parte dintr-un grup de alpinişti ce urcau pe muntele Askasi, a fost g sit moartă ă ă s pt mâna trecut . Dup ce disp ruse timp de patru zile, trupul i-a fost descoperită ă ă ă ă  pe un mic platou, la vreo trei kilometri de culme.

Conduc torul grupului, Robert Brody, din Londra, a spus c au fost îngrijora iă ă ţ  dup ce femeia, Katrina Bryan, a p r sit tab ra. A mai spus c echipa a c utat-o deă ă ă ă ă ă  

zor, dar au g sit-o abia dup ce oamenii au renun at şi au început coborârea.ă ă ţGrupul a colindat şi a f cut ascensiuni timp de trei s pt mâni în regiune, care-iă ă ă  rareori vizitat de str ini. Localnicii povestesc despre oameni ai mun ilor, f pturi ceă ă ţ ă  atac oamenii care se aventureaz pe acolo. Domnul Brody a relatat c grupul aă ă ă  

8

Page 9: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 9/202

fost speriat de mai multe apari ii misterioase, dar a refuzat s dea detalii.ţ ăAutopsia efectuat de doctorul Askan Katari a descoperit multiple zgârieturi şiă  

r ni mari pe craniu. Au existat şi unele „incompatibilit i”, a afirmat doctorul Katari,ă ăţ  f r alte explica ii. Trupul a fost trimis cu avionul în Anglia, pentru înmormântare.ă ă ţ

Consulul codific discheta, o puse într-un plic şi o adres colegiului dină ă  Bethesda, Maryland, dup cum fusese sf tuit s procedeze în asemenea ocazii.ă ă ă   Trimise scrisoarea prin servieta diplomatic a ambasadei americane din Duşanbe,ă  

capitala Tadjikistanului.Matt se hot rî s fac o pauz . Ieşi din groapa ca un mormânt, se duse laă ă ă ă  

ulciorul cu ap şi tocmai îl ridica pe un um r când v zu cu coada ochiului o pat .ă ă ă ă  Puse ulciorul jos şi se uit în vale, la norul de praf ce se rotea la distan . O maşin .ă ţă ă

Prima maşin pe care o vedea de patru luni. Ce c uta în mijlocul nimicului ? îşiă ă  scoase p l ria cu boruri largi, cu dungi circulare de sudoare şi privi în sus. Imediată ă  sim i soarele est-african p trunzându-i în creier. Îşi mişc umerii şi sim i o durereţ ă ă ţ  pl cut în muşchii spatelui.ă ă

Pe panta stearp de jos lucrau cinci siluete: studen ii lui. Îi pl cea s se uite laă ţ ă ă  ei, s -i vad cum sap . Unul împingea o roab plin cu pietre, altul se vârâse în şană ă ă ă ă ţ 

şi cur a suprafa a unei pietre cu o periu de din i. Priveliştea p rea exotic , înăţ ţ ţă ţ ă ă  c ldura şi praful la, care sem na cu un peisaj selenar.ă ă ăSe uit la ceas. Era timpul pentru mas . Coborî dealul cu paşi mari, pân ajunseă ă ă  

la cort. În untru era o c ldur sufocant . Trase pânza de la intrare şi porni ună ă ă ă  ventilator cu o palet de cauciuc, lung de vreo zece centimetri, care nu f ceaă ă ă  decât s agite aerul încins.ă

Muştele bâzâiau ascu it. În oglinda atârnat de stâlpul cortului, Matt îşi v zuţ ă ă  fa a. Examin liniile de transpira ie ce-i curgeau ca nişte râule e pe frunte şi obraji,ţ ă ţ ţ  disp rând în barba neras . P rul castaniu îi atârna pe frunte, acoperea urechile, seă ă ă  cârlion a peste guler. Murd ria sublinia cre urile din jurul ochilor c prui şi ridurileţ ă ţ ă   îndreptate în jos, de o parte şi de alta.

Îşi arunc din picioare cizmele, se întinse pe patul de campanie, cu bra ele subă ţ  cap, şi se uit la pânza luminoas a cortului, dincolo de care se contura o umbr , peă ă ă  când partea de deasupra se v luri letargic în briz .ă ă

— Dormeai ?Vocea lui Nicole avea un ton blând, amabil, cu un strop de ironie.— Nu chiar. Doar mo iam..ţă— E abia ora unu.B rbatul se ridic şi se scuz :ă ă ă— Ştii, oasele astea b trâne...ăNicole zâmbi, dând din cap cu exasperare. Nu-i pl cea când pomenea de vârstaă  

lui. Era un mod de a ridica o barier între ei. Îşi scoase basmaua şi-şi l s p rul s -iă ă ă ă ă  cad pe spate. Un p r de culoarea alunei, dungat de praf, care i se mişca pe umeriă ă   în curentul ventilatorului.

— Ai v zut maşina, zise ea, mai degrab o constatare decât o întrebare.ă ă— Mda.— Cine-o fi ?— Nu ştiu. Nu aşteptam poşta mai devreme de dou s pt mâni.ă ă ă— Poate-i ceva important. Poate o pies pentru calculator...ă— Sau o broşur cu instruc iuni.ă ţCalculatorul lui Matt st tea într-un col , nefolosit, ca de obicei. Nu reuşea s -lă ţ ă  

st pâneasc – era un om al trecutului, nu al viitorului, zicea el – iar incompeten a luiă ă ţ  

f cea subiectul glumelor studen ilor.ă ţ— Poate-i un mesaj de la universitate. Poate finan eaz s p turile înc şaseţ ă ă ă ă  luni...

— Dac or s ne dea banii, n-or s -i trimit cu cineva la cel lalt cap t al lumii. Oră ă ă ă ă ă  

9

Page 10: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 10/202

s fac un anun noaptea – într-o camer goal .ă ă ţ ă ăNicole râse. Matt se ridic şi se sc rpin .ă ă ă— Oricum, oricine ar veni ajunge prea târziu pentru prânz, zise el, ducându-se

spre uşa cortului.— Sper s nu fie ştiri rele, spuse Nicole. Îmi place aici. Mi-am g sit munca peă ă  

care o doresc de-o via .ţă— Are momentele ei pl cute, zâmbi el, apoi îi f cu semn s plece.ă ă ă

Femeia îl privi cu patim , iar când trecu pe lâng el îşi plimb încet degetul peă ă ă  partea de jos a abdomenului lui, mototolindu-i c maşa şi frecându-i pielea de subă  buric. F r s vrea, Matt sim i un fior.ă ă ă ţ

De ce nu se culcase cu ea ? Nu c n-ar fi dorit-o – dorin a, slav Domnului, nu-lă ţ ă  p r sise. Îşi aminti de seara în care Nicole f cuse prima mutare. Se strecuraseă ă ă  neobservat în cortul lui şi o g sise aşteptându-l în pat. Era goal sub plasa contraă ă ă  ân arilor, care atârna în jurul ei ca o mantie transparent . Matt sim ise un amestecţ ţ ă ţ  

de dorin şi groaz . C utase în cutia cu lucruri şi scosese o sticlu cu whiskey,ţă ă ă ţă  apoi se aşezase pe o lad lâng pat. B user pe rând din sticl . Ea se ridicase,ă ă ă ă ă  inând un cearşaf în jurul pieptului, iar o dat sau de dou ori, când se întinsese sţ ă ă ă 

ia sticla, l sase pânza s atârne şi el îi v zuse sânii mici şi tari. Cât trecuse de cândă ă ă  

nu mai f cuse dragoste, zece s pt mâni ? Trei luni ?ă ă ăB user ca nişte camarazi pân d duser gata sticla. Apoi el se împleticise afară ă ă ă ă ă şi se plimbase pe sub stele, iar când se întorsese, dup o or , n-o mai g sise.ă ă ă  Femeia fusese furioas zile în şir. Apoi, ciudat, furia îi disp ruse. Se purta îns ca şiă ă ă  cum ar fi avut drepturi asupra lui. La mas se aşeza lâng el, se uita la el şiă ă  zâmbea, ca o nevast , la glumele lui.ă

O dat sau de dou ori, Nicole aranjase s fie singuri, dar el f cuse pe orbul şiă ă ă ă  deviase discu ia, tachinând-o atât de nemilos c p ruse aproape plin de cruzime. Seţ ă ă  sim ise josnic, dar povestea i se p rea previzibil şi plictisitoare – amorul de la foculţ ă ă  de tab r dintre student şi profesorul dur, obişnuit cu via a de safari – ca şiă ă ă ţ  folclorul s p turilor şi oasele g site din întâmplare în p mânt. Nu voia s treac prină ă ă ă ă ă  toate declara iile, revela iile, învinov irile... Poate am îmb trânit, se gândi el, darţ ţ ăţ ă  simt c prefer abstinen a ispitelor care m atr geau alt dat .ă ţ ă ă ă ă

Brusc, la treizeci şi opt de ani, Matt devenise conştient de trecerea timpului. Se învinov ea c fusese ipocrit în poveştile de dragoste; toate jocurile, loviturileăţ ă  misterioase, maniera de a flirta pe care le perfectase în cursul anilor, ca osporov ial g unoas de politician i se p ruser atunci sarbede. O singur dată ă ă ă ă ă ă ă fusese în stare s înl ture toate acele pref c torii, cu ani în urm . Şi d duse greş.ă ă ă ă ă ă

Se sim ea neliniştit şi nemul umit, f r chef de nimic. Îşi spunea c pre uieşteţ ţ ă ă ă ţ  singur tatea – lucru adev rat – dar mai era adev rat şi altceva, ceea ce recunoşteaă ă ă   în timpul nop ilor nepl cute, f r somn: era singur.ţ ă ă ă

Situa ia cu Nicole r m sese instabil . Trebuia s -i accepte într-un felţ ă ă ă ă  sentimentele sau acestea vor exploda, iar asta însemna eşecul expedi iei. Îl uimeaţ  cât de esen ial era, pentru reuşita s p turilor, sentimentul de coeziune al grupului.ţ ă ă

Ajuns afar , Matt se uit în vale. Maşina de pe câmpie se apropiase. Praful seă ă  ridica în jurul ei ca o explozie, apoi r mânea în urm ca un panaş.ă ă

— Ştii ce-mi place la locul sta ? întreb el. Nimeni nu poate s vin pe furiş.ă ă ă ă— Î i las timp s - i preg teşti ap rarea, replic Nicole, dup care plec peţ ă ă ţ ă ă ă ă ă  

c rare, iar el privi spatele pantalonilor ei scur i, roşi.ă ţFranjuri scurte atârnau ca o tunsoare c runt peste carnea coapsei şi, în timp ceă ă  

femeia se îndep rta încet, Matt putu s -i vad conturul chilo ilor, s -i urm rească ă ă ţ ă ă ă leg narea feselor.ă

Doctor Susan Arnot sim i emo ia obişnuit când vorbea în fa a unui auditoriu,ţ ţ ă ţ  chiar dac era vorba de studen ii de la antropologie, primul an. Era ceva care ineaă ţ ţ  de dorin a a fi în miezul lucrurilor, de a fi focarul tuturor acelor ochi a inti i. Şi unţ ţ ţ  

10

Page 11: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 11/202

sentiment de dominare – trebuia s recunoasc cinstit c şi asta îi pl cea. Iar dacă ă ă ă ă era aşa, ce rost avea s mint ?ă ă

Cursul lui Susan Arnot despre omul preistoric era unul dintre cele mai apreciatela universitatea din Wisconsin, deşi ea personal era considerat o profesoar aspr .ă ă ă  Exista îns un fior suplimentar în a urma cursurile cuiva foarte cunoscut în domeniu,ă  mai ales ale cuiva controversat, ale c rui teorii zdruncinaser mediul oficial. Şi,ă ă  bineîn eles, ea reprezenta un fel de sex-simbol al campusului universitar. Îşiţ  

alc tuise o figur izbitoare, avea picioare lungi şi uneori purta blugi sau haine dină ă  piele neagr , iar în zilele libere conducea o motociclet şi atunci p ru-i lung, negruă ă ă  ca pana corbului, era înghesuit sub o casc roşie ca o cireaş . Când intra într-oă ă  camer , p rea c moleculele se încing.ă ă ă

Prelegerile lui Susan erau celebre în universitate, iar publicul d dea n val să ă ă ă asiste la ele. Stând pe un podium din lemn care trosnea, cu o raz de lumină ă proiectat asupra ei din spate, de pe hol, ca un reflector, vedea doar capete f ră ă ă tr s turi. Una, dou bijuterii sclipea în semiântuneric, iar câte o pereche de ochelariă ă ă  reflectau lumina ca nişte faruri micu e.ţ

Îşi îmblânzi publicul cu glume: poantele obişnuite despre descoperiri arheologicerare, compara ii între omul din Java şi anumite personalit i eminente din campus,ţ ăţ  

 între mistificarea din Piltdown şi cercet rile unui profesor. Bancuri ieftine, dar careă  prindeau, care erau r spl tite cu râsete şi replici potrivite.ă ăApoi, brusc, ridic pumnul drept, mişc degetul mare şi declanş un soi deă ă ă  

zumzet îndep rtat. În spatele ei ap ru o hart uriaş , trasat în tuş, pe care erauă ă ă ă ă  marcate râurile şi dealurile. Studen ii se concentrar asupra ei, unii apucarţ ă ă stilourile, gata s ia noti e. Nume germane de locuri, din valea Rinului: Oberhausen,ă ţ  Solingen, râul Düssel. Apoi Susan ridic indicatorul şi se întoarse spre hart , trecândă ă  la treab .ă

— Ajungem acum la evenimentul principal. În august, 1856. Cu trei ani înainteca Darwin s publice Originea speciilor. Lucra la ea de vreo dou zeci de ani şi nu seă ă  gr bea foarte mult. Dar va auzi curând c un rival lucreaz la un manuscris careă ă ă  propunea ceva numit selec ie natural , iar asta-l va face s fie cuprins de freneziaţ ă ă  unei opere competitive.

Se uit la studen i, s se asigure c o urm reau, apoi, f r motiv, începu s seă ţ ă ă ă ă ă ă  simt nesigur , un sentiment vag, ce-o dezorienta, care ap ruse din senin deă ă ă  câteva zile.

Ridic indicatorul. Vârful roşu atinse harta, mângâie centrul cu o mişcare lent ,ă ă  circular .ă

— În aceast vâlcea, din estul Rinului, s-a întâmplat ceva care a dat peste capă  colectivitatea ştiin ific a secolului al nou sprezecelea. O descoperire. Şi, ca înţ ă ă  multe descoperiri importante, şansa a jucat un rol important.

Ridic pumnul. Alt clic it şi pe ecran ap ru o fotografie color, cu pajişti şi poiene.ă ă ă— E o vale liniştit , plin de flori cu col şi narcise. Trec toarea aceasta a fostă ă ţ ă  numit , în secolul şaptesprezece, dup un profesor din Düsseldorf, Joachimă ă  Neumann. Acesta colinda valea în c utarea inspira iei pentru poeme şi muzic – deă ţ ă  altfel groaznice. Dar era un om simpatic, iar s tenii au decis, la moartea sa, s deaă ă  numele lui câmpurilor pe care le adorase. Joachim fusese un individ pedant, preferas fie numit prin traducerea în greceşte a numelui s u, care înseamn Om Nou. Înă ă ă  greceşte se zice Neander. Dup dou secole – în 1856 – într-o zi liniştit de august,ă ă ă  muncitorii de la o carier de piatr au descoperit o peşter în care se afla o mul imeă ă ă ţ  de oase, gr m dite prin col uri şi r spândite peste tot, dar multe fuseser strânse înă ă ţ ă ă  centru. Muncitorii le-au aruncat, cu excep ia câtorva. Dintr-un motiv oarecare,ţ  

proprietarul terenului, un oarecare Felix Beckershoff, s-a interesat de oasele aceleavechi şi a reuşit s salveze câteva: bra e şi femururi, o bucat de pelvis, ună ţ ă  fragment de craniu.

O alt imagine ap ru pe ecran: buc i de oase, lucind ca gemele lustruite şi de-ă ă ăţ

11

Page 12: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 12/202

un cafeniu-închis, ca o tabl uda. Unele p r i puteau fi identificate – partea deă ă ţ  deasupra a craniului, un femur, o tibie sub ire. Vârful indicatorului dans printre eleţ ă  şi ar t cifra opt.ă ă

— Din fericire, Beckershoff îl cunoştea pe J. C. Fuhlrott, întemeietorul Societ iiăţ  de Ştiin e ale Naturii din localitate. Când Fuhlrott a v zut fragmentele, nu şi-a crezutţ ă  ochilor. Ce fel de oase erau acelea ? Craniul cu bolta joas şi cu o creast groaznică ă ă ce ieşea în afar – cum se explica asta ? Membrele arcuite. Cubitusul deformat ală  

bra elor lungi. Ale cui fuseser ? Cu certitudine nu ale vreunui animal, dar nici aleţ ă  unui om – sau ale unei specii de om – ce tr ia înc .ă ăSusan se întoarse spre spectatori. Studen ii scriau de zor. Nu trebuia s -şiţ ă  

consulte noti ele, inuse prelegerea aceea de peste zece ori. Dar nu putea s scapeţ ţ ă  de sentimentul c era expus , vulnerabil . Cine sunt cei care m ascult ? seă ă ă ă ă   întreb ea. Ce gândesc ei de fapt ? Se sili s p streze un ton cât mai normal.ă ă ă

— Fuhlrott le-a dus la un anatomist din Bonn, un anume profesor Schaaffhausen.Acesta a fost primul care a emis teoria c specimenul era ceva cu adev rată ă  inimaginabil – nici maimu , nici om, ci un fel de preom, poate o fiin str vecheţă ţă ă  care colinda prin Europa cu mult înaintea romanilor şi cel ilor. Încerca i o secundţ ţ ă s v imagina i ce salt important a reprezentat aceast idee. Deci profesorul s-aă ă ţ ă  

implicat. Teoria evolu iei de-abia se dezvolta, strig tele ei amenin -toare r sunauţ ă ţă ă  pe coridoarele strâmte ale ştiin ei. Mediul ştiin ific se divizase: evolu ioniştiiţ ţ ţ  apucaser mâna aceea de oase şi le agitau ca pe un simbol al teoriei loră  revolu ionare. Antievolu ioniştii dezl n uir atacul. Insistau c oasele erau un falsţ ţ ă ţ ă ă  f r importan . Taberele fuseser stabilite. Gânditori celebri d deau explica ii, dară ă ţă ă ă ţ  plauzibilitatea nu conta prea mult. Rudolf Virchow, cel mai cunoscut anatomistgerman din vremea aceea, a ajuns la concluzia c oasele apar ineau unui omă ţ  obişnuit care suferise de rahitism. Durerile insuportabile, afirma el, l-au f cut s seă ă   încrunte, din care motiv fruntea a r mas osificat cu crestele acelea bizare. Mul iă ă ţ  savan i renumi i au evitat controversa. În orice caz Darwin, ad ug Susan, dândţ ţ ă ă  uşor din cap. Dar s nu fim prea aspri. ine i minte, erau vremuri în care dominauă Ţ ţ  supersti iile, pseudoreligia, conservatorismul îndârjit. Însem-na blasfemie s - iţ ă ţ  imaginezi un om cu str moşi ca maimu ele, f r a mai pomeni de un v r cu capă ţ ă ă ă  turtit care ar ta de parc l-ar fi c lcat camionul. Dar atunci a intervenit providen a.ă ă ă ţ  Dovezile s-au tot strâns pân n-au mai putut fi negate.ă

Susan ridic din nou pumnul, pe ecran ap ru alt hart , reprezentând Europa,ă ă ă ă  Africa de Nord şi subcontinentul indian, pe care se aflau r spândite cruci negre.ă  Erau mai dese în sudul Fran ei.ţ

— S-au descoperit tot mai multe fosile. Oase de mamifere uriaşe – unele dintreele disp rute, precum mamutul şi cerbul uriaş. Greu de comb tut aşa ceva,ă ă  coment ea, b tând cu vârful indicatorului pe ecran. Oasele ap reau peste tot,ă ă ă  

precum ciupercile dup ploaie: în Gibraltar, Italia, Belgia, Rusia, Irak, Israel.ăZâmbi. Teama se redusese un pic. Se întoarse c tre spectatori, urm rind încă ă ă ecranul, de parc ar fi aşteptat s se întâmple ceva magic, iar glasul ei suger c seă ă ă ă  apropia de momentul de vârf al expunerii.

Astfel, dovezile se tot adunau. Ştiin a a câştigat. William King, un anatomistţ  irlandez, a identificat fosila ca o nou specie uman . S-au pus bazeleă ă  paleoantropologiei – un domeniu de cercetare. Creatura a fost recunoscuta,botezat , analizat . I s-a dat un nume ce provenea de la valea cu flori de munte şiă ă  de la profesorul cel iubit şi cu rime insuportabile, Joachim Neumann. Şi iat , oameniă  buni, cum arat starul spectacolului nostru, zise ea cu un ton de prezentator deă  bâlci, pe când ridica pumnul deasupra capului şi ap sa butonul cu degetul mare.ă  

Homo sapiens neanderthalensis, cunoscut de obicei ca omul din Neanderthal !Sala se întunec din cauza siluetei gigantice. Era imens , p roas , ocupa totă ă ă ă  

ecranul. Avea figura prea lat , ciudat de familiar din sute de schi e şi din vise peă ă ţ   jum tate amintite: arcadele sprâncenelor ieşite bizar în afar , fruntea bombat ,ă ă ă  

12

Page 13: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 13/202

groaznic de ridat ; nasul proeminent, uşor coroiat şi o b rbie mic , rotund ,ă ă ă ă   îngrozitor de deformat, urât, suficient de aproapiat de om pentru a fi recognoscibilşi pentru a face diferen a mai grotesc . De parc o mân de gigant ar fi luat un capţ ă ă ă  din cear şi l-ar fi ap sat puternic, alungindu-l.ă ă

Susan p rea o pitic în fa a omului de Neanderthal şi, pe când se plimba peă ă ţ  podium prin fa a pieptului p ros, atent la silueta gigantic din spatele ei,ţ ă ă ă  contrastul producea un efect amenin tor: King Kong uitându-se pe fereastr la Fayţă ă  

Wray.Schi a, f cut de desenatorul ceh Zdenek Burian, era favorita ei. Îi pl cea felul înţ ă ă ă  care artistul prinsese aura uman distinct . Ceva în liniile gurii d dea impresia deă ă ă  surâs, iar ochii mândri, inteligen i, p reau a privi în dep rtare, de parc ar fi urm ritţ ă ă ă ă  ceva memorabil – poate chiar stingerea creaturii. Erau atât de în eleg tori, atât deţ ă  lipsi i de speran . Şi exista o und de oboseal inexprimabil în pozi ia umerilor.ţ ţă ă ă ă ţ  Nu era o fiar , era egal întru totul omului.ă

 

13

Page 14: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 14/202

2

Matt nu credea în prevestiri – era prea sceptic ca s -şi închipuie c universulă ă  

putea fi organizat, chiar de for e r uvoitoare – dar nu reuşea s scape deţ ă ă  convingerea c panaşul acela de praf anun a ceva r u. Senza ia creştea pe m sură ţ ă ţ ă ă ce maşina se apropia, dar în fa a studen ilor se mul umi s dea din umeri.ţ ţ ţ ă

— Poate c a venit pizza pe care am comandat-o, glumi el, pe când terminauă  prânzul din carne de capr , g tit noaptea trecut şi înc lzit, udat cu bere c lâieă ă ă ă ă   Tusker.

Îşi lu b utura şi merse de-a lungul râpei, unde se aşez pe un bolovan şi priviă ă ă  por iunea de jos a s p turilor: groapa alc tuit din tranşee în straturi, roaba plinţ ă ă ă ă ă cu site, rulota veche care le servea de laborator, cutiile cu scule aruncate pe sol, canişte sicrie mici din lemn. Uimitor faptul c alte locuri nu mai contau pentru el.ă

Se gândi la toate descoperirile lui, din atâtea decenii: buc i de oase şi din i,ăţ ţ  

r zuitoare din cremene şi vârfuri de s ge i – toate nişte piese de puzzle.ă ă ţ  Cunoaşterea omului din paleoliticul inferior crescuse exponen ial în ultimele decenii,ţ  dar ce se ştia cu adev rat despre universul lui, despre mentalitatea şi sufletul lui,ă  despre felul în care încerca s în eleag lumea înainte s adoarm seara sau despreă ţ ă ă ă  modul în care reac iona când vedea soarele apunând sau o c pri-oar alergând ?ţ ă ă

Şezând acolo, Matt îşi imagin un om preistoric stând chiar în locul acela.ă  Probabil c fusese malul unui lac întins, judecând dup depozitele de sedimente.ă ă  Peşteri adânci se înfundau în dealul din spate, deschizându-se aproape de malulapei. Un loc foarte sigur, asta conta înainte de orice. Matt ştia câte ceva despremediul şi credin ele acelei f pturi şi încerca s invoce o cât de mic sclipire dinţ ă ă ă  sufletul acesteia: o parte r zboinic, alt parte umbr plin de team , c utândă ă ă ă ă ă  siguran a peşterii. Încerc , dup cum încercase de atâtea ori, s se goleasc şi sţ ă ă ă ă ă primeasc în el acele temeri, mirosul de sânge, gr sime şi p r, creierul chinuindu-seă ă ă  cu o capacitate de a în elege care dep şea cele câteva morm ituri de careţ ă ă  dispunea f ptura aceea. Totul era atât de vag. Era posibil ca, m car o frac iune deă ă ţ  secund , s simt o leg tur cu ceva atât de primitiv şi atât de solid, care trecuseă ă ă ă ă  pe drumul la cu multe ere înainte ?ă

Zgomotos, Land Roverul coti, n v li în centrul taberei şi se opri brusc. Praful îlă ă  ajunse din urm şi-l înv lui într-un nor care se îndep rt dup oprirea motorului.ă ă ă ă ă

Un b rbat s ri din spatele maşinii şi se îndrept spre ei cu paşi repezi. Ar taă ă ă ă  ciudat. P rul îi atârna în smocuri. Era dolofan, dar surprinz tor de agil, un alb deă ă  

vreo patruzeci de ani. Purta cizme noi, o jachet de safari pentru republicileă  bananiere şi ochelari de soare.— Doctorul Mattison ? întreb el ducându-se direct spre Matt şi întinzându-iă  

amabil o mân c rnoas .ă ă ăMatt o apuc . Strângerea fu mai puternic decât se aşteptase.ă ă— Ar fi trebuit s spun: Domnul doctor Mattison, presupun. La urma urmei,ă  

suntem în Africa. Sau, cel pu in aşa cred eu. Nu-s sigur – poate am cotit într-oţ  direc ie greşit , prin praful sta.ţ ă ă

— Dumneavoastr sunte i...ă ţ— Van Steeds. Frederick, se prezent el, ad ugând dup o pauz : mi se spuneă ă ă ă  

Van.Numele p rea familiar, dar Matt nu reuşea s -şi aminteasc de unde-l ştie.ă ă ă  

Vizitatorul îşi scoase ochelarii de soare şi-i şterse cu poala c m şii. Pielea de peă ă  obraji era pufoas din cauza gr simii, iar ochii lui cenuşii, ce priveau curioşi în jur,ă ă  

14

Page 15: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 15/202

p reau, dup ce-şi scosese ochelarii, curioşi, dar şi iscoditori. Se aplec şi-şi scutură ă ă ă pantalonii plini de praf.

— Ia te uit ! Nu ştiu cum te-ai obişnuit cu asta.ăPrivjrea lui Van se îndrept spre mas .ă ă— Vrei s m nânci ceva ?ă ă— Nu refuz.Studen ii îi f cur loc, în timp ce unul c ut în dulap şi aduse câteva felii deţ ă ă ă ă  

carne, pâine şi o bere.Şoferul se aşez sub un acacia şi adormi imediat, cu mâinile întinse pe p mânt,ă ă  cu palmele în sus. Van se uit la el.ă

— Nu ştiu ce-i cu individul sta. Cum coboar din maşin , cum adoarme. Deă ă ă  parc ar fi o chestie stabilit prin contract.ă ă

— Khat , zise un student. A mestecat khat .— Ei nu ! De unde ştii ?— Dup ochi. Are pupilele dilatate. Toat lumea de pe aici mestec .ă ă ă— Tic losul !ăMatt se plictisi de p l vr geala aia f r rost.ă ă ă ă ă— Ascult , Van, apreciez faptul c ai venit de la Djibouti, patru ore cu maşinaă ă  

sub soarele amiezii, dar...— Mai exact, zece. Am aterizat la Hargeisa, am mers la Djibouti şi de acolo amvenit cu maşina asta. Individul s-a r t cit de dou ori. Spunea c ştie drumul.ă ă ă ă

— Bine, dar acum, pentru c ai ajuns aici, poate ne spui de ce-ai venit.ă— Bineîn eles, zise Van, zâmbind enigmatic, iar Matt îşi d du seama c omului îiţ ă ă  

f cea pl cere s fie misterios. Singura chestie este..., se întrerupse el, privind în jur,ă ă ă  c trebuie s - i vorbesc între patru ochi.ă ă ţ

— În regul .ăVan termin de mâncat încet, în t cere, apoi se ridic , lingându-şi gr simea deă ă ă ă  

pe degete. Matt îl conduse la cortul s u. De îndat ce intrar , Van scoase un plică ă ă  lung, cafeniu, f r a spune un cuvânt. Pe când Matt deschidea plicul, gr sanul d duă ă ă ă  la o parte perdeaua cortului, aprinse o igar şi vorbi:ţ ă

— Nu pot s r spund la orice întrebare. Probabil c ai o mul ime. Aş vrea s pot,ă ă ă ţ ă  dar nu ştiu prea multe.

Antetul scrisorii era discret şi p rea important:ă

Institutul pentru Cercet ri Preistorice, Brandywine Lane 1290, Bethesda, MDă  09763.

Drag domnule Mattison,ă Am convingerea c scrisoarea mea va ajunge la dumneavoastr în momentulă ă  

cel mai nepotrivit, de aceea m scuz dinainte pentru aceast coinciden nefericit .ă ă ţă ă  Dar v asigur c este vorba de o problem de-o importan deosebit , cu adev rat ă ă ă ţă ă ă  urgent , care m îndeamn s v deranjez cu o cerere pe care, sunt convins,ă ă ă ă ă  bun voin a dumneavoastr nu v va permite s-o respinge i.ă ţ ă ă ţ  

Dup cum probabil şti i – sau poate nu şti i – am contractat serviciile doctoruluiă ţ ţ    Jerome Kellicut, pe care cred c -l cunoaşte i foarte bine şi care a vorbit deseoriă ţ   favorabil despre dumneavoastr . Din acest motiv consider c pot avea încredere înă ă  dumneavoastr . Doctorul Kellicut este în Tadjikistan, conform unui proiect atractiv,ă   pe care-l sponsoriz m. Proiectul este de-o importan capital pentru comunitateaă ţă ă  ştiin ific şi pentru domeniul paleon-tologiei şi al cercet rilor preistorice. Nu avem ţ ă ă  nici o ştire de la el de câteva luni, în afar de un mesaj pe care vi l-a trimis prină  

intermediul nostru şi pe care vi-l oferim. Mesajul pare o chemare urgent şi suntemă  convinşi c ve i r spunde favorabil, dup ce ve i cunoaşte faptele. Trebuie s adaugă ţ ă ă ţ ă  c avem motive s credem c via a doctorului Kellicut este în pericol.ă ă ă ţ  

Din acest motiv v rog s pleca i imediat dup primirea acestei scrisori şi s v ă ă ţ ă ă ă  

15

Page 16: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 16/202

 prezenta i la biroul nostru din Bethesda, Maryland, la adresa de mai sus. Anticipând ţ   r spunsul dumneavoastr pozitiv, au fost f cute rezerv ri pentru avion şi hotel, şi s-ă ă ă ăa aranjat şi preluarea de c tre al ii a proiectului la care lucra i acum.ă ţ ţ 

Închei scuzându-m pentru natura obligatorie a cererii pe care v-am f cut-o.ă ă  Sunt convins c în elege i nevoia absolut de rapiditate şi secret.ă ţ ţ ă

Urma o semn tur ap sat , iar sub ea numele şi titlul, b tute la maşin :ă ă ă ă ă ă HaroldEagleton, director.

Matt r mase cu gura c scat . Se gândise deseori la Kellicut, mentorul lui de laă ă ă  Harvard, dar nu-l mai v zuse de cel pu in cinci ani şi nu mai auzise nimic despre elă ţ  de... de când ? Cel pu in de doi ani. Kellicut... Nimeni nu influen ase via a lui Mattţ ţ ţ  mai mult decât omul acela. Conducea puternicul departament arheologic ca unprin , iar studen ii erau supuşii s i, tr iau cu speran a c vor fi selecta i pentruţ ţ ă ă ţ ă ţ  s p turile lui, c se vor al tura elitei. Kellicut colinda barurile din Cambridge cu eiă ă ă ă  pân noaptea târziu, dup care reveneau în apartamentul s u, unde le punea Fatsă ă ă  Waller sau Maria Callas, iar dup aceea le g tea o gr mad de ou b tute cuă ă ă ă ă ă  mirodenii într-o tigaie de tabl pe care n-o sp la niciodat .ă ă ă

Matt fusese impresionat – nu-şi cunoscuse tat l, care murise când el avea doară  doi ani – iar Kellicut îl bombardase cu revela ii, cu idei subversive, cu poezia luiţ  Blake, cu compozitori de care nu auzise niciodat . De ce eu ? se întrebase deseoriă  Matt, sim indu-se încântat, dar nedemn. Fusese doar o problem de timp pânţ ă ă cedase fascina iei lui Kellicut pentru „antici” – nu grecii şi romanii, care l saser înţ ă ă  urma lor scrieri, deci puteau fi cunoscu i, ci adev ra ii antici, f pturile pe cale de aţ ă ţ ă  deveni oameni.

În timpul celei de-a doua particip ri a lui Matt la s p turi, cu mul i ani în urm , laă ă ă ţ ă  Combe Grenal, într-o vale îngust s pat de Dordogne în sudul Fran ei,ă ă ă ţ  dezgropaser peste dou mii de fragmente de oase de neanderthalieni şi chiar oă ă  parte dintr-un schelet. Stratul de stânc era ridicat de o macara şi se leg naă ă  

periculos, în timp ce Kellicut op ia, înjurând şi ipând într-o francez stricat .ţ ă ţ ă ă  Macaragiul francez r sucise stânca astfel încât era gata s alunece din leg turi şi să ă ă ă se zdrobeasc de sol. În cele din urm Kellicut s rise în cabin şi reuşise să ă ă ă ă opreasc rotirea rocii şi s-o aşeze într-o basculant . Matt îşi amintea imaginea:ă ă  Kellicut împingând manetele, înc înjurând, apoi râzând. Mai târziu, seara, scoseseă  patru sticle de şampanie r cit , Dumnezeu ştie de unde, şi se îmb taser . Apoi,ă ă ă ă   întotdeauna gata s încalce regulile, Kellicut le d ruise fiec ruia câte un fragmentă ă ă  de craniu de neanderthalian, g urit şi montat pe un l n işor de argint Matt îl inuseă ă ţ ţ  la gât ani de zile înainte s -l scoat şi s -l poarte în buzunar. Chiar şi acum îlă ă ă  considera aproape un talisman.

Cinstit vorbind, Matt se sup rase pu in pentru c profesorul nu p strase leg turaă ţ ă ă ă  cu el. Acum d duse de-un necaz – asta era clar. Dar care era pericolul ? La ceă  proiect lucra şi care era mesajul lui ? Matt auzise de Institutul pentru Cercet riă  Preistorice, o institu ie nou , dar bine înzestrat pentru cercet ri interdisciplinare,ţ ă ă ă  dar nu cunoştea prea multe. La ce proiect lucrase Kellicut ? De unde ştia acestEagleton unde se afla Matt şi cum de-şi închipuise c o s vin doar pentru c -lă ă ă ă  chema ?

Se uit la Van, care fuma şi se chinuia s sufle fumul prin deschiz tura cortului.ă ă ă— Despre ce-i vorba, Van ?— Îmi pare r u, nu pot s - i spun.ă ă ţ— Nu po i sau nu vrei ?ţ

— Crede-m , dac aş putea s adaug ceva la ce-i în scrisoare, aş face-o. Kellicută ă ă  a disp rut în timpul unor s p turi în Tadjikistan şi avem nevoie de tine ca s -lă ă ă ă  g sim.ă

— Mi-ai înmânat scrisoarea asta şi te aştep i s las totul balt şi s plec ?ţ ă ă ă

16

Page 17: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 17/202

— Da.— De ce ?— Pentru c via a lui e în pericol, declar Van, care trase apoi fermoarul cortuluiă ţ ă  

şi scuip afar un proiectil de saliv .ă ă ă— De ce-mi spui asta ?— E un loc periculos. Trebuia s p streze leg tura. Şi, dup cum vezi dină ă ă ă  

scrisoare, n-am auzit de el de luni de zile.

Urm un moment de t cere. Apoi Van gr i din nou:ă ă ă— Deci o s vii ?ăMatt sim i c i se face r u.ţ ă ă— Şi când trebuie s vin ?ă— Eu plec azi. O s vii peste dou zile.ă ă— Şi ce fac cu s p turile ? protest Matt. Nu pot s plec şi s le abandonez.ă ă ă ă ă  

Puştii aştia depind de mine.— Am avut grij , am g sit pe cineva. Un tip de la Universitatea Columbia. Va fiă ă  

aici mâine, mar i, cel mai târziu.ţ— Se pare c v-a i gândit la toate.ă ţ— Nu suntem convinşi. De aceea avem nevoie de tine.

— De ce eu ?— Îl cunoşti pe Kellicut, cunoşti domeniul. Eşti singurul – practic singurul – careştie.

Pe lâng alarmare, Matt mai remarc o senza ie pe care o recunoştea. Un uşoră ă ţ  bâzâit de excitare în urechi, o furnic tur în extremit i, vechiul sentiment pe care-lă ă ăţ  avea când se anun a o aventur .ţ ă

F cur toate preg tirile. Van mai r mase doar o jum tate de or . Când Matt îlă ă ă ă ă ă  conduse spre Land Rover, Van trezi şoferul care mo ia, iar acesta îşi scutur capul,ţă ă  s ri în sus şi se duse la maşin .ă ă

Matt privi în ochelarii negri ai lui Van şi spuse:— Înc ceva. Numele t u mi-e cunoscut, dar nu-mi amintesc ce-ai f cut. În ceă ă ă  

domeniu lucrezi ?— Eu ? Am început cu psihologia, am trecut apoi la paleoantropologie. Acum m-

am implicat în psiholingvistic .ă— Sigur. Van Steeds. Am citit câte ceva din ce-ai scris, e ceva fascinant, ca toate

cercet rile noi despre comunicarea f r limbaj. Scuz -m .ă ă ă ă ă— E în regul . Sunt impresionat c cineva atât de important se osteneşte să ă ă 

citeasc publica iile obscure ce g zduiesc lucr rile mele.ă ţ ă ăVan zâmbi larg şi se strecur pe scaunul din spate f r s mai scoat o vorb ,ă ă ă ă ă ă  

iar maşina porni, declanşând alt nor de praf.Mai târziu, dup ce se înapoie în cort, Matt se uit afar . Pe sol r m seseă ă ă ă ă  

scuipatul lui Van. Nu-i veni s cread . Era verde. Tic losul, gândi el, mestecaseă ă ă  khat .

Susan ridic indicatorul ca s arate b rbia omului de Neanderthal.ă ă ă— Iat -l. Şti i ce se zice despre el: „gluma naturii”; „fund tura evolu iei”;ă ţ ă ţ  

s rmanul nostru v r ca o maimu , un idiot care şi-a irosit ora în care a fost peă ă ţă  scen . Îns toate astea-s departe de adev r. Am aflat multe în ultimii zece,ă ă ă  cincisprezece ani, iar ceea ce ştim contrazice toate stereo-tipurile def im toare.ă ă

Pe ecran ap ru o fotografie veche, cea a unui b rbat cu înf işare remarcabil ,ă ă ăţ ă  cu papion şi barbişon alb, cu ochi apropia i, cu gura str mbat într-un zâmbet deţ ă ă  om mul umit de sine. Sem na un pic cu Sigmund Freud.ţ ă

— sta-i tic losul, Marcellin Boule, renumitul paleontolog francez. E responsabilĂ ă  mai mult decât oricine, de concep ia eronat despre neanderthalieni, care eţ ă  continuat şi-n zilele noastre pretutindeni, de la literatur la desene animate.ă ă

Susan schi mediul lui Boule, dorin a acestuia de celebritate, obsesia sa de aţă ţ  

17

Page 18: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 18/202

p stra descenden a uman pur prin respingerea str moşilor primitivi. Aminti deă ţ ă ă ă  ziua fatal din 1908 când un schelet g sit într-o peşter mic de lâng La Chapelle-ă ă ă ă ăaux-Saints a ajuns în mâinile lui. Apoi Susan ar t reconstituirea f cut de el – oă ă ă ă  treab inten ionat greşit , menit s fac neanderthalianul s arate cât mai mult aă ţ ă ă ă ă ă  maimu , cu vertebrele gâtului îndreptate în sus ca la goril , cu oasele degetuluiţă ă  mare de la picior dep rtate, pentru a forma un deget opozabil.ă

— Nu-i de mirare c genera ii în şir au privit neanderthalianul ca pe un tâmpit.ă ţ  

Hai s vedem ce se întâmpl dac vom corecta distorsiunile domnului Boule.ă ă ăImaginea de pe ecran se schimb , scheletul st tu drept.ă ă— Privi i. Un pic mai maiestuos. Nu-i la fel de înalt ca noi, dar nu-i foarteţ  

deosebit. Cu certitudine nu arat a simian. Oamenii de azi spun c , dac l-ai rade şiă ă ă  l-ai îmbr ca în costum, cu cravat , nu l-ai deosebi de ceilal i de pe Madison Avenue.ă ă ţ  E posibil. Dar dac -i ve i fi prezentat, v ve i da seama. Când ve i da mâna cu el vă ţ ă ţ ţ ă va rupe oasele.

Susan v zu o sclipire de lumin în fundul s lii şi z ri o siluet întunecată ă ă ă ă ă furişându-se lâng studen i. Avu impresia c o v zu aşezându-se în ultimul rând, dară ţ ă ă  uşa se închise şi lumina sl bi. Sim i din nou anxietatea aceea.ă ţ

Încerc s se concentreze asupra expunerii şi travers podiumul, strângândă ă ă  

puternic indicatorul.— Ştim c neanderthalianul cunoştea focul. Îl folosea de zeci de mii de ani, f ră ă ă el n-ar fi supravie uit ultimei glacia iuni. Producea foc, nu doar îl p stra. Foloseaţ ţ ă  pirite feroase şi cremene pentru a-l aprinde şi, probabil, ciuperci uscate ca iasc . Deă  fapt, era destul de casnic şi inea la vatra lui.ţ

Susan era sigur c în rândul din spate se afla un intrus, un b rbat Cine-o fi ?ă ă ă  Cine ar fi intrat astfel în mijlocul expunerii ?

— Îşi îngropa mor ii. Interesant, multe dintre mormintele descoperite sunt deţ  copii. Un loc de înmormântare bine p strat se afl la Teşik-Taş, o peşter pe valeaă ă ă  Gissarului, la sud de Samarkand. O înc pere întreag , care con ine şase perechi deă ă ţ  coarne de ap de munte siberian. O pereche este uşor ars . Totul indic un ritualţ ă ă  elaborat, poate pentru a readuce copilul la via în viitor. Moartea însemna cevaţă  aparte pentru neanderthalian. De fapt, cred c avea un cult al acesteia. Putemă  considera c practica o religie, deşi, bineîn eles, nu avem idee ce fel de religie ar fiă ţ  putut fi. Focul f cea parte – lucru aproape cert – din ceea ce veneraă  neanderthalianul. În unele peşteri existau camere pentru foc, fie din motive practice– pentru a p stra focul arzând tot tim-pul – sau în scopuri rituale. Poate că ă  împrumutând focul de la furtunile cu fulgere, când cerurile se deschideau şi-i loveaus rmanul univers, neanderthalianul, ca şi Sisif, îşi dep şise condi ia. Poate uzurpaseă ă ţ  puterea zeilor, iar aceştia, precum zeii greci sau chiar Iehova, cereau isp şire subă  forma unor sacrificii. Acele oase de copii ne vorbesc despre Abraham şi Isaac ? Nu

ştim şi nu vom şti niciodat .ăSusan f cu o pauz , apoi relu :ă ă ă— Deci s ne rezum m la ceea ce cunoaştem. Ştim c omul de Neanderthală ă ă  

tr ia în grupuri şi avea grij de cei în vârst şi de infirmi. Am descoperit schelete cuă ă ă  fracturi vindecate şi urme de boli grave, care dovedesc c în aceast privin nu-iă ă ţă  nici o îndoial .ă

Pe ecran ap ru un schelet.ă— Iat ce-a descoperit Ralph Solecki în marea peşter Şanidar din Irak. Acest omă ă  

preistoric a fost ucis de o pr buşire de stânci. Era b trân, probabil de vreo patruzeciă ă  de ani, ceea ce, pentru un neanderthalian, însemna enorm. Vede i rupturaţ  craniului ? Probabil a fost provocat de pr buşirea din peşter . Dar uita i-v laă ă ă ţ ă  

bra ul drept A fost amputat cu mai mul i ani în urm – vede i ? – chiar deasupraţ ţ ă ţ  cotului. Avea artrit . Acum uita i-v la partea stâng a fe ei. Observa i această ţ ă ă ţ ţ ă urm pe esutul osos ? Era orb de ochiul stâng. N-avea cum s supravie uiască ţ ă ţ ă singur. L-au inut în via ceilal i. Tribul îşi între inea membrii mai slabi, care nuţ ţă ţ ţ  

18

Page 19: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 19/202

puteau vâna sau lucra. În acest sens, neanderthalianul era uman – poate mai umandecât noi. Cei care a i vizitat un azil şti i ce vreau s spun. Şi mai am ceva pentruţ ţ ă  cei care consider omul de Neanderthal ca pe un personaj idiot de desene animate.ă  Domnul Boule a f cut un mulaj endocranian al capului g sit în La Chapelle şi aă ă  considerat c de in torul acestuia fusese redus mintal. Ast zi ştim c dimensiuneaă ţ ă ă ă  craniului nu-i un indicator al inteligen ei. Creierul lui Anatole France, scriitorulţ  francez, reprezenta cam dou treimi din creierul unui neanderthalian adult. Şi maiă  

ştim şi altceva despre craniile neanderthalienilor: din m sur torile craniene aă ă  rezultat, f r nici o îndoial , c nu aveau creierele mai mici decât ale noastre.ă ă ă ă  Dimpotriv . Erau cu zece procente mai mari. Mai mult, unii spun c raportul dintreă ă  dimensiunea creierului şi m rimea trupului – aşa-numita cefalizare, o m surare aă ă  inteligen ei mai potrivit decât simpla m rime a creierului, când se refer la oţ ă ă ă   întreag specie – este mai optim cu zero virgul doisprezece.ă ă ă

Afiş un tabel cu cefalizarea a dou sprezece specii. Nivelul superior era ală ă  omului de Neanderthal, cel inferior purta denumirea: VACA DE AZI.

— Nu putem s interpret m aceste date f r s admitem c omul deă ă ă ă ă ă  Neanderthal era egalul nostru în privin a puterii creierului – sau poate chiarţ  superior.

Susan se plimba pe podium, f cu o pauz pentru efect dramatic, apoi ridică ă ă mâna.— Hai s analiz m omul modem.ă ăPe ecran se ivi fotografia unui b rbat ar tos, de vreo şaizeci de ani. Purta ună ă  

costum kaki, de vân toare, şi se rezema de un fel de monument funerar. Chel, cuă  barb pe jum tate înc run it , cu sclipiri zburdalnice în ochi, cu un zâmbet uşor,ă ă ă ţ ă  avea aerul seme , şi deşi era relaxat - cu spatele proptit de un zid vechi, d r p nat,ţ ă ă ă  cu un pai între din i - p rea gata s sar c tre aparatul de fotografiat. Avea ochiţ ă ă ă ă  negri, p trunz tori. Nu puteai s nu te ui i la ei.ă ă ă ţ

— Aici e paradoxul. Dac omul de Neanderthal era atât de inteligent, ce s-aă   întâmplat ? Cum de-a ajuns individul din spatele meu în frunte ? Ce s-a întâmplat cuomul nostru din valea cu flori de munte ? De ce suntem noi aici, el unde a disp rut ?ă  Ca s -l citez pe Jack Nicholson dină Onoarea familiei Prizzi: „Dac -i atât de al dracu'ă  de deştept, de ce-i mort ?”

Se auzir chicoteli.ă— De ce a ap rut omul de Neanderthal acum vreo dou sute treizeci de mii deă ă  

ani, a înflorit mileniu dup mileniu şi s-a r spândit din Europa de vest c tre Asiaă ă ă  Central şi Orientul Mijlociu, prin zone diferite ca flor şi faun , apoi a disp rută ă ă ă  deodat din vedere ?ă

Susan b tu cu indicatorul în ecran atât de tare c acesta începu s tremure.ă ă ă— Vede i aici unul dintre cei mai eminen i gânditori şi paleoantropologi aiţ ţ  

vremurilor noastre – urm o pauz de reveren – doctorul Jerome Kellicut în două ă ţă ă cuvinte, a revolu ionat domeniul pe care-l studiem.ţDup care se uit la fotografie. Îi pl cuse de când o f cuse, cu ani în urm , înă ă ă ă ă  

Creta. Poate c am cam exagerat, gândi ea. Se surprinsese, recent, punându-şiă   întreb ri asupra unor realiz ri ale lui Kellicut, demitiznd omul. Trebuia s seă ă ă   întâmple aşa ceva. Fusese un personaj str lucit, genul de profesor care schimbă ă vie ile studen ilor s i. Cine n-ar fi venerat un om care gândea în ere ?ţ ţ ă

— Cu ajutorul unei metode unice pentru datarea pietrelor, numită termoluminiscen – n-o s v plictisesc cu detalii despre cum func ioneaz –ţă ă ă ţ ă  doctorul Kellicut a exami-nat cremene din peşterile oamenilor de Neanderthal, dinsudul Fran ei, şi a reuşit s stabileasc vârsta lor mai precis decât oricine înainteaţ ă ă  

lui. Concluzia sa uluitoare este c neanderthalianul a tr it mult mai târziu decât seă ă  credea – pân acum treizeci de mii de ani. Mai înainte, dispari ia sa fusese plasată ţ ă acum patruzeci de mii de ani. Diferen a este doar de zece mii de ani, dar nu-i vorbaţ  de orice fel de zece mii de ani, pentru c exact în perioada aceea a ap rut pe scenă ă ă 

19

Page 20: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 20/202

omul modern, mai întâi în Africa, apoi migrând prin Orientul Mijlociu c tre Europa.ă  Cu alte cuvinte, Kellicut a reuşit s dovedeasc în mod conving tor c omul modernă ă ă ă  – Homo sapiens sapiens – şi Homo sapiens neanderthalensis – au coexistat.  Aucoexistat ! Gândi i-v la posibilit i ! ridic vocea Susan. A existat vreo leg turţ ă ăţ ă ă ă  între cei doi membri ai aceleiaşi specii, atât de apropia i din multe puncte de vedereţ  ? Au schimbat idei ? Au f cut comer cu scule ? Au vânat împreun ? S-auă ţ ă   încrucişat ? Au purtat r zboaie ? Poate c , în cele din urm , am descoperit începutulă ă ă  

unei solu ii a marii enigme: ce s-a întâmplat cuţ Homo sapiens neanderthalensis ?Acum ştim c ieşirea sa din scen corespunde, mai mult sau mai pu in, cuă ă ţ  momentul intr rii pe aceeaşi scen a luiă ă Homo sapiens sapiens, o subspecieaproape similar omului de Neanderthal, dar deosebit în unele privin e importante,ă ă ţ  care ne-au permis s supravie uim şi s devenim copiii aleşi ai P mântului. Trebuieă ţ ă ă  s descoperim cheia acestei enigme. Dac nu-i o problem de inteligen – şi nuă ă ă ţă  avem nici un motiv s credem c ar fi, inând seama de cele mai bune estim ri aleă ă ţ ă  capacit ii craniene – atunci ce-i ? Dac vom descoperi r spunsul la aceastăţ ă ă ă  întrebare, vom şti totul. Vom cunoaşte exact ce ne deosebeşte de alte animale.Vom cunoaşte ce ne face pe noi, dintre toate f pturile, speciali: deosebi i,ă ţ  conştien i, înzestra i cu o istorie, conştien i de moarte. Vom cunoaşte ce ne faceţ ţ ţ  

sapiens. Vom ajunge, în cele din urm , la camerele ascunse care con in secretulă ţ  existen ei noastre.ţLumina se aprinse imediat. Se auzir aplauze puternice, voci, sunetul scaunelor,ă  

al c r ilor strânse, apoi înc perea începu s se goleasc .ă ţ ă ă ăSusan îşi adun hârtiile, f cu câ iva paşi, se opri şi discut cu un grup deă ă ţ ă  

studen i, apoi se îndrept spre fundul s lii. Se afla la jum tatea drumului cândţ ă ă ă  observ silueta din ultimul rând.ă

Inima îi b tu mai iute. B rbatul ar ta ciudat, rotund şi musculos, cu o jachetă ă ă ă nepotrivit şi ochelari negri de soare atârnând de un şnur prins de gât. R mase peă ă  scaun pân ajunse în fa a lui.ă ţ

— Doamna doctor ? zâmbi el. M numesc Van Steeds.ăSusan r spunse la zâmbet şi plec , aproape impercep-tibil, capul. Mâinile îiă ă  

 înghe ar . B rbatul îi întindea ceva, un plic lung, cafeniu.ţ ă ă

20

Page 21: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 21/202

3

Avionul lui Susan coborî c tre monumentul Washington, apoi spre Elips şi spreă ă  

Lincoln Memorial. Maşini micu e goneau cu mişc ri precise, miniaturizate.ţ ăDetesta Washingtonul. Locuise aici un an, cu o burs de la Institutulă  Smithsonian, dup ce terminase facultatea la Harvard. Se cutremura şi acum laă  amintirea dup -amiezelor fierbin i, în care cataloga oase în subsol şi visa la riă ţ ţă   îndep rtate. Şi, bineîn eles, îngrijind o inim sf râmat , cum spunea prietenul ei,ă ţ ă ă ă  bârfind-o.

Îşi recuper servieta ticsit . La ieşire o aştepta şoferul unei limuzine, cu ună ă  panou: DR. ARNOT. O conduse într-o zon reziden ial , alc tuit din case din lemnă ţ ă ă ă  cu dou sau trei etaje şi din conace solide, din c r mizi. În fa a acestora se jucauă ă ă ţ  copii.

Îi amintea de or şelul din lemn, din Oregon, în care cres-cuse, un târg deă  

provincie pe care abia aşteptase s -l p r seasc . Avusese o copil rie mizerabil .ă ă ă ă ă ă  Era fiica unui alcoolic ce-şi p r sise nevasta anemic şi se f cuse c pitan de feribot.ă ă ă ă ă  Singuru-i sprijin fusese biserica, iar Susan p strase amintiri pl cute despre cl direaă ă ă  alb , din scânduri, de pe vârful dealului.ă

Îşi moştenise t ria de la bunica ei, o unguroaic frumoas , care-i transmiseseă ă ă  pielea oacheş , pome ii înal i şi picioarele lungi. Bunica ei plecase din Budapesta laă ţ ţ  vârsta de dou zeci şi trei de ani şi f cuse o c l torie lung prin Canada, iar de acoloă ă ă ă ă  spre Oregon. Susan mai moştenise de la ea şi firea independent – nu de laă  s rmana ei mam . Când începea s p turi sau o aventur ca asta, se gândea c şiă ă ă ă ă ă  ea era o deschiz toare de drumuri.ă

Primise mesajul lui Van cu doar dou zile în urm , dar se sim a vinovat că ă ţ ă ă avusese nevoie de atât de mult timp pentru a-şi face ordine în treburi. Visconti,conduc torul departa-mentului, nu fusese prea încântat, dar o l sase s plece, după ă ă ă ce reuşise s -i trezeasc şi ei curiozitatea cu privire laă ă Institutul pentru Cercet riă  Preistorice, ridicând din sprâncean şi declarând c majoritatea savan ilor ar ucideă ă ţ  ca s aib onoarea de a vorbi acolo. Susan g sise multe referin e în bibliotec –ă ă ă ţ ă   începând cu 1987 – şi se minun c nu ştia mai multe despre institutul acela.ă ă

Van nu fusese un mesager comunicativ. Dest inuise pu ine despre el sauă ţ  Kellicut, despre felul expedi iei de cercetare în care se afla acesta şi nu-i spusese laţ  ce s se aştepte la institut, în afar de un interogatoriu ştiin ific de mâna a doua.ă ă ţ  Individul p ruse s ştie multe despre ea – nu atât prin ce spunea, cât prin ceea ceă ă  

nu spunea, prin întreb ri pe care nu le punea şi prin presupunerile pe care le f cea.ă ăApoi în dreapta ap ru un campus universitar, iar un indicator ar t spreă ă ă  Institutul pentru Cercet ri Preistorice. În untru se aflau dou secretare, care lucrauă ă ă  la birourile lor. Susan fu îndrumat c tre alt înc pere, mai mic , unde o aşteptaă ă ă ă ă  Van. Acesta se ridic încet de pe scaun şi se plec uşor.ă ă

— Bine ai venit !— Mul umesc, r spunse Susan, uitându-se în jur, la camera mobilat cu lucruriţ ă ă  

vechi, de valoare, confortabile şi discrete. Ce-i aici, un colegiu ?— În parte. Consider m c promoveaz o sinergie folosi-toare.ă ă ăO conduse pe alt uş , într-un coridor, iar când ajunser la o uş dubl dină ă ă ă ă  

stejar, o deschise şi se d du într-o parte, l sând-o s treac .ă ă ă ăDezorientat şi cam ame it , Susan p trunse într-o sal mic de consf tuiri, cuă ţ ă ă ă ă ă  

mochet pe jos şi scaune capitonate, pe care st teau vreo zece persoane. Acesteaă ă  se întoarser s se uite la ea cu interes, dar f r surpriz . Şi, chiar în centru v zu peă ă ă ă ă ă  

21

Page 22: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 22/202

cineva care o f cu s i se opreasc r suflarea. Acolo, dominându-i pe ceilal i, st teaă ă ă ă ţ ă  Matt.

Eagleton îşi r suci scaunul pe rotile pentru a sta cu fa a spre şirul de ecrane şiă ţ  verific dac se înregistreaz . Momentul era important. Voia s fie sigur că ă ă ă ă surprinde atât expresia lui, cât şi pe a ei, c le surprinde ochii în clipa în careă  surpriza trage cortina, l sând s se vad adev rul. Urma s le analizeze mai târziu,ă ă ă ă ă  când va avea timp liber. Se mândrea cu abilitatea sa de a descoperi indiciisugestive, spioni f r tact ai sufletelor, cum le spunea el, şi care nu erau b gate înă ă ă  seam de un analist mai pu in atent.ă ţ

Mattison ştia de sosirea ei, ceea ce înseamn c se preg tise. Idiotul la b trână ă ă ă ă  de Schwartzbaum avusese grij de asta, dând totul pe fa în cursul dimine ii.ă ţă ţ  Eagleton l-ar fi omorât. Dar ce-ar fi putut face altfel ? Dorise ca membrii principali aipersonalului şi consultan ii s -i întâlneasc în persoan pe cei doi, s -i chestionezeţ ă ă ă ă  personal. Descoperise c interogatoriul de c tre exper i reprezenta cea mai bună ă ţ ă metod pentru extragerea informa iilor ştiin ifice valoroase. Chiar dac exper ii nuă ţ ţ ă ţ  aveau idee la ce urmau s fie folosite informa iile. Cunoştea avantajele separ riiă ţ ă  subordona ilor şi a inerii lor în bezn . Acum asta devenise a doua lui natur –ţ ţ ă ă  

prima, de fapt.Eagleton era conştient cât de mult însemna ini iativa aceea m runt . Sim eaţ ă ă ţ  presiunea. Dar mai sim ea ceva, acea creştere tipic a a â rii, palmele umede.ţ ă ţ ţă  Doamne, cât detesta sudoarea ! Dar tr ia acum a â area. Ca-n zilele de alt dat .ă ţ ţ ă ă  Ştia ce porecle i se d deau: c pitanul Queeg, cobra de metal. sta era necazul cuă ă Ă  supravegherea intern : aflai mai mult decât doreai. Dar niciodat nu ştii prea multe.ă ă  Informa ia e putere, aşa se spune. O doz zdrav n de paranoia nu face r uţ ă ă ă ă  nim nui. Îşi aminti gluma cu defini ia opusului paranoiei; credin a ofensatoare c nuă ţ ţ ă  eşti persecutat.

Pentru Harold Eagleton, care avea şaizeci şi doi de ani, înconjurat de duşmani şide o lume r zbun toare, plin de bacterii, expedi ia reprezenta revenirea sa. Dară ă ă ţ  

lucrurile trebuiau s mearg precis. Povestea cu Kellicut era îngrijor toare. Nu aveaă ă ă   încredere în Van. Avea nevoie de Mattison şi de Arnot, trebuia s se asigure c voră ă  func iona aşa cum dorea el.ţ

Aprinse o igar şi ac ion comenzile. Un prim-plan bun al ei. Şi al lui. Tipa nuţ ă ţ ă  ar ta r u, trebui el s recunoasc – deşi de obicei se gândea la o femeie în termeniiă ă ă ă  valorii ei de strad . Dar vedea atrac ia, ceva în r sucirea buzelor, a p rului l sat peă ţ ă ă ă  umeri, în modul în care-l netezea cu o mân când era nervoas – şi era evidentă ă  nervoas , de când îl v zuse pe Mattison. Dar îşi revenise iute şi intrase calm înă ă ă  camer . Eagleton fusese încântat s vad acest lucru.ă ă ă

F cuse ocolul înc perii, strângând mâini. B rba ii se ridi-caser , într-oă ă ă ţ ă  

demonstra ie ostentativ de polite e, iar femeile r m seser aşezate, zâmbindu-i cuţ ă ţ ă ă ă  acea complicitate a celor ce fac parte din aceeaşi societate de surori, din carepretindeau c fac parte savantele din vremea aceea. Se afla acolo o colec ie deă ţ  talente diferite: un morfolog, un neurolog, un fizician, un matematician, unastrofizician, doi geneti-cieni, un geolog, un antropolog, un psiholog, un parapsiho-log, un arheolog, un ecolog, un sociobiolog al evolu iei, un paleontolog, unţ  anatomist şi un arheoistoric. Susan recunoscu multe nume, chiar îi cunoşteapersonal pe unii dintre ei. Când fu prezentat doctorului Ugo Brizzard, careă  publicase studii privind comunicarea telepatic , pe care mul i savan i le considerauă ţ ţ  o escrocherie, abia clipi, uşor surprins .ă

Eagleton o observ atent când se apropie de Mattison. Acesta întinse mâna, iară  

ea i-o lu .ă— Ne cunoaştem, zise Susan.— Aşa-i, replic el.ăÎşi zâmbir , iar femeia trecu mai departe.ă

22

Page 23: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 23/202

Excelent, gândi Eagleton. Începea s fie optimist. Se puteau descurca, îşi spuseă  el, în timp ce punea dosarele într-un sertar pe care scria NUMAI PENTRU DIRECTOR.

— Avem norocul s -i avem în aceeaşi camer atât pe doctorul Arnot cât şi peă ă  doctorul Mattison, spuse doctorul C.B. Simpson, un antropolog c runt, ce ac iona caă ţ  moderator. În acest fel, vom avea dou r spunsuri la fiecare întrebare.ă ă

Râser cu to ii. Apoi, în timp ce beau ceai sau cafea, cei din grup puseră ţ ă  întreb ri. La început uşoare, apoi din ce în ce mai de specialitate. Mai târziu seă  ajunse la tema c tre care discu ia se îndrepta inexorabil: dispari ia omului deă ţ ţ  Neanderthal.

— Pute i s ne expune i cele mai bune p reri actuale despre când şi de ce s-aţ ă ţ ă   întâmplat aşa ceva ? se interes un profesor matematician, Eugene Pringle, un omă  cu aspect boln vicios, cu ochelari cu lentile groase, ce-i m reau ochii,ă ă  transformându-i în globuri holbate, albastre şi albe.

— E mai uşor de spus când, decât de ce, r spunse Susan. Opinia curent este că ă ă omul de Neanderthal a disp rut cu treizeci de mii de ani în urm . Cele mai bogateă ă  descoperiri au fost f cute în ri din fosta Uniune Sovietic . Datarea cu carbonă ţă ă  radioactiv ne duce cam pe-acolo...

— Pe de alt parte, interveni Matt, avem şi semne ce indic o tranzi ie, nu oă ă ţ  dispari ie, în paleoliticul superior. Exist indica ii c ar fi existat o produc ieţ ă ţ ă ţ  regional , Châtelperronianul, în sud-vestul Fran ei şi în Spania...ă ţ

— Scuz -m , îl întrerupse cineva din spate, ce-i o produc ie regional ?ă ă ţ ă— Producerea de scule pe o zon larg . Dac aici au tr it neanderthalieni – iară ă ă ă  

lamele bine ciobite m fac s cred asta – data poate fi ceva mai târzie. Exist chiară ă ă  şi semne de asociere între omul de Neanderthal şi cel de Aurignac. Din acest motivnu putem exclude amestecul de popula ii...ţ

— Unii dintre noi o exclud, interveni Susan.— De ce ?— Pentru c r m şi ele respective, cele de la Vindija, sunt neconving toare. Auă ă ă ţ ă  

fost descoperite pe un nivel cu doar un singur os aurignacian. Nu-i suficient pentrua împleti o dantel rie teoretic , mai ales una cu preten ii atât de semnificative.ă ă ţ  R mân prea multe întreb ri.ă ă

Matt se strâmb . Susan era întotdeauna meticuloas când era vorba de ştiin ,ă ă ţă  gândi el. Se uit pentru prima oar atent la ea. Putea înc s -i taie r suflarea. Aniiă ă ă ă ă  nu fuseser r i cu ea, deşi avea pielea plin de riduri m runte, rezultatul atâtoră ă ă ă  bronz ri. Trupul i se îngroşase un pic, dar nu-i st tea r u. I se umpluse figura, i seă ă ă  rotunjiser curbele coapselor. Ca întotdeauna, tr s tura ei cea mai izbitoareă ă ă  r m sese p rul negru, deşi acum nu mai era lung şi drept, ci ridicat din toateă ă ă  p r ile, ca un nor de furtun . Privirea îi era mai profund . Semn al vie ii de unaă ţ ă ă ţ  

singur , sau un nou mister, produs de desp r irea lor ? Cât trecuse de atunci,ă ă ţ  cincisprezece ani ? Nu-şi vorbiser , tot timpul sta. Se atacaser pieziş, prin aluzii şiă ă ă  note de subsol. O z rise de mai multe ori, o dat la cel lalt cap t al unei s li deă ă ă ă ă  conferin e, dar când se îndreptase într-acolo, înghesuindu-se prin mul ime, eaţ ţ  disp ruse.ă

— S recunoaştem, ripost Matt. Exist multe lucruri pe care nu le ştim. Nu ştimă ă ă  când au tr it majoritatea neanderthalienilor. Stratul de fosile e prea sub ire.ă ţ  Probabil c au murit ca muştele cu optzeci, nou zeci de ani înainte, iar noi amă ă  nimerit peste scheletele mai recente.

— Optzeci sau nou zeci de ani în urm ! exclam matematicianul Pringle.ă ă ă— Scuza i, am f cut o prescurtare, din neaten ie. Am vrut s spun optzeci sauţ ă ţ ă  

nou zeci de mii de ani.ă— Bine, ajunge cu „când”, zise Pringle. S vedem „de ce” ?ă— Aici e şi mai mult de discutat, începu Susan. Dup cum v aştepta i, teoriileă ă ţ  

abund . Au în comun o greşeal evident : sunt emise, toate, de supravie uitori.ă ă ă ţ  

23

Page 24: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 24/202

Dup cum se zice, istoria este scris de c tre înving tori.ă ă ă ă— Nu se g sea altcineva s-o fac , ripost Pringle.ă ă ă— Corect. În general toat lumea e de acord c fizionomia neanderthalianului îiă ă  

permitea s reziste unui climat rece, mult mai rece decât am putea suporta noi. Înă  timpul ultimei glacia iuni, Würm I, s-a sim it mai în largul lui având o peşter în careţ ţ ă  s se ghemuiasc şi un foc la care s -şi înc lzeasc picioarele. Apoi s-a întâmplată ă ă ă ă  ceva.

— A fost, cu certitudine, ceva traumatizant, presupuse un b rbat scund, îndesat,ă  al c rui nume Susan nu-l re inuse. Omul de Neanderthal n-ar fi fost oprit de nimică ţ  care corespundea informa iei sale genetice.ţ

Oh, nu, se sperie Susan, sper c nu-i un sociobiolog ultradarwinist, unul dintreă  cei care monopolizeaz discu iile la petreceri, debitând inep ii de felul: turbareaă ţ ţ  tr ieşte în saliv , deci câinele turbat muşc , dar nu poate înghi i.ă ă ă ţ

— Unii sus in o teorie a catastrofelor, interveni Matt, un fel de big-bang care aţ  produs o dispari ie în mas . O modificare substan ial a mediului, o erup ieţ ă ţ ă ţ  vulcanic . O schimbare în ecosistem pentru care neanderthalianul nu a fostă   înzestrat şi nu i-a putut supravie ui. Problema acestei teorii const în faptul c nuţ ă ă  poate men iona felul catastrofei. Trebuia s fie ceva destul de puternic pentru aţ ă  

rade de pe suprafa a globului neanderthalianul, dar, în acelaşi timp, suficient deţ  localizat pentru a cru a Homo sapiens. Ceva greu de sus inut. Iar for rile în ghea aă ţ ţ ă ţ  Groenlandei şi studiul cenuşii din Sahara nu indic vreun eveniment aparte acumă  treizeci de mii de ani.

— Poate c înc lzirea treptat a p mântului i-a distrus zona de locuit, propuseă ă ă ă  Pringle. Poate a fost obligat s se retrag în zone tot mai reduse – s zicem înă ă ă  mun i, iar mai târziu rezervele de hran de acolo au fost consumate...ţ ă

— Nu merge, îl contrazise Susan. Nu se potriveşte pe scara timpului. Şi s-ar fiadaptat.

— Poate a încercat şi n-a reuşit.— Probabil. Dar ine i cont c tot ce ştim despre omul de Neanderthal ne indicţ ţ ă ă 

o fiin creativ , adaptabil . Folosea focul. Locuia în peşteri. Se îmbr ca în piei deţă ă ă ă  animale. P rea mai degrab cineva care se folosea de mediu, decât cineva care s -iă ă ă  cad victim .ă ă

— Ce vre i s spune i ?ţ ă ţ— C sute de mii de ani omul preistoric a fost prins în mlaştina unei subzisten eă ţ  

brutale, imuabile. Apoi apare o variant a sa care-şi croieşte drum afar din mocirl .ă ă ă  Acel om îşi foloseşte intelectul. Tr ieşte în grup ri sociale, rezolv pro-blemele. Iară ă ă  aceast f ptur a fost aleas de natur pentru gluma ei crud ? Nu are sens – dină ă ă ă ă ă  punct de vedere ştiin ific. Dac ştiin a ne înva ceva, atunci ne înva c naturaţ ă ţ ţă ţă ă  este consecvent şi logic .ă ă

— Adev rat, o aprob b rbatul îndesat. Ca în cazul holerei.ă ă ă— V rog ? îşi exprim nedumerirea Susan.ă ă— Holera se r spândeşte prin excremente, deci holera ne face s excret m.ă ă ăŞtiam c -i ultradarwinist, îşi spuse Susan.ă— Deci, care-i r spunsul ? întreb eminentul paleontolog, doctorul Victoră ă  

Schwartzbaum.— Cu scuze pentru Gertrude Stein, dar care-i întrebarea?— Întrebarea care ne-a strâns pe to i aici: ce-a ucis Homo sapiensţ  

neanderthalensis ?— R spunsul este în fa a noastr .ă ţ ă— Ce ?

— Noi. Noi to i.ţ— Ce ?— R spunsul e foarte simplu, pieciz Susan. Noi l-am eliminat.ă ă— N-o lua atât de repede, interveni Matt.

24

Page 25: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 25/202

— Dup cum vede i, remarc Susan, cei care l-am urmat pe doctorul Kellicut amă ţ ă  nimerit în dou tabere opuse şi nu ne agre m reciproc.ă ă

— Asta se subîn elege, coment Schwartzbaum.ţ ă— Tab ra mea se numeşteă  Arca lui Noe sau Plecând din Africa, seria a doua,

continu Susan. Noi credem c la mult timp dup ce Homo erectus a migrat dină ă ă  Africa, a avut loc o a doua migra ie, acum vreo sut de mii de ani. F cut de noi –ţ ă ă ă  de oameni moderni din punct de vedere anatomic. I-am învins pe neanderthalieni

fie cu ajutorul unei noi inven ii, fie cu o nou form de organizare social . O luptţ ă ă ă ă darwinist la scar extrem de mare, un r zboi între specii. A fost, literalmente, ună ă ă  r zboi pân la cap t. Dar mai exist şi şcoala pe care eu o numesc „ă ă ă ă f -dragoste-nu-ăr zboiă ”, condus de doctorul Mattison, prezent aici. Reprezentan ii acestei şcoli credă ţ  c n-a existat o a doua migra ie din Africa, iar diferitele forme au evoluat mai multă ţ  sau mai pu in independent, în diferite regiuni, dup care s-au amestecat. Iar geneleţ ă  omului modem le-au înl turat, pur şi simplu, pe cele ale omului de Neanderthal.ă

— N-aş folosi termenul înl turat, zise Matt. Mai degrab asimilat, „înghi it”. Dină ă ţ  nu se ştie ce motive, Homo sapiens este f ptura cea mai înclinat spre sex pe careă ă  a produs-o planeta.

— Şi spre r zboi, ad ug Susan.ă ă ă

— Da, iar r zboiul a dus la alte încruciş ri. Subspeciile separate au devenit unaă ă  singur . Noi am câştigat prin înclina ia spre pat, nu prin minuni pe câmpul deă ţ  b t lie.ă ă

Declara ia o scoase din â âni pe Susan, care interveni:ţ ţ ţ— Oricine poate s -şi bat joc de teoriile altcuiva.ă ă— Adev rat. Dar, conform teoriei voastre, trebuie s accepta i ideea celui maiă ă ţ  

sângeros masacru din istorie – un holocaust din pleistocen, cum i-au zis unii. Undesunt mormintele ? Unde sunt craniile sf râmate ? Mi-e mai uşor s -mi imaginez că ă ă omul de Neanderthal se continu prin fiecare dintre noi.ă

— Greu de crezut, dac te ui i la arcadele netede ale doctorului Mattison,ă ţ  declar sarcastic Susan.ă

— A fost nevoie de patruzeci de mii de ani s ajung aşa. Fiecare dintre noi areă ă  o urm a acelei moşteniri genetice.ă

Privirile li se întâlnir o clip , apoi Susan continu :ă ă ă— Am descoperit în ultimul timp lucruri pe care le consider semnificative. M-a

interesat în mod special ceva g sit în Uzbekistan, lâng Marea Caspic . Acum doiă ă ă  ani am descoperit un depozit de oase de neanderthalieni. Le-am g sit, literalmente,ă  sub dejunul meu într-o dup -amiaz . Mi-am v rsat cafeaua peste ele. Înc leă ă ă ă  cataloghez. Deşi nu le-am examinat pe toate, se pare c mul i neanderthalieni auă ţ  murit împreun . Se poate ca acolo s se afle r m şi ele unui câmp str vechi deă ă ă ă ţ ă  b t lie. Locul acela m intrig pentru c în jur sunt o mul ime de peşteri aleă ă ă ă ă ţ  

neanderthalienilor, în care se afl mii de oase de animale. Unele sunt evidentă  umanoide. Multe oase au fost despicate, evident cu o unealt . Am ajuns la oă  concluzie ce nu putea fi evitat : fuseser sparte pentru a li se extrage m duva.ă ă ă

Susan se opri o clip , pentru a-i l sa pe ceilal i s priceap întreaga semnifica ieă ă ţ ă ă ţ  a celor povestite.

— Am mai descoperit şi cranii cu dovada clar a interven iei oamenilor deă ţ  Neanderthal: o mutilare uşoar , dar inconfundabil la baz , unde p trunde m duvaă ă ă ă ă  spin rii. Mutil ri similare au fost descoperite la craniile g site în peşterileă ă ă  neanderthalienilor cel pu in începând din 1931. Nimeni nu ştia ce-i cu ele. Noiţ  credem c am aflată

Şi continu , privindu-i pe cei din grup:ă

— Doamnelor şi domnilor, dovada pare incontestabil : omul de Neanderthală  obişnuia s m nânce creier !ă ă

Când Van îi conduse afar din înc pere, Matt se întoarse spre Susan şi-i spuse:ă ă

25

Page 26: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 26/202

— Cât timp...— i s-a p rut mult ? Am avut impresia c a durat destul de pu in.Ţ ă ă ţB rbatul cl tin din cap auzind „neîn elegerea” inten ionat , o şmecherie veche.ă ă ă ţ ţ ă— De unde i-a venit ideea chestiei leia cuţ ă face i-dragoste-nu-r zboi ţ ă ? întrebă 

el.— Am crezut c - i place, replic ea. Vremurile de alt dat şi toate celea.ă ţ ă ă ă— Chiar crezi în treaba aia cu mâncatul creierului ?

— Poate c se s turaser de atâta sex.ă ă ăMatt deveni serios:— Susan, ce se întâmpl ? Ai idee ce c ut m aici ?ă ă ăVan se vârî neinvitat în vorb :ă— Ave i r bdare înc un minut şi v ve i l muri !ţ ă ă ă ţ ăDup care îi conduse pe un coridor antiseptic. Susan îi şopti lui Matt:ă— Nu ştiu mai mult decât tine. Am primit un mesaj s vin aici, c -i ceva înă ă  

leg tur cu Kellicut, c -i în pericol.ă ă ăVan se opri în fa a unei uşi grele din stejar, b tu, aştept r spuns, apoi intrar .ţ ă ă ă ă  

Camera era neaşteptat de întunecat . Avur nevoie de câteva secunde s li seă ă ă  obişnuiasc ochii şi s vad silueta aşezat în spatele unui birou, lâng perete,ă ă ă ă ă  

departe de fereastra acoperit de jaluzele. B rbatul fuma, plutea un nor deasupraă ă  capului s u.ă— Ah, pofti i... bine a i venitţ ţVocea era nazal , dar seduc toare, autoritar . Se apropiará. B rbatul nu seă ă ă ă  

ridic , dar le întinse mâna peste birou.ă— Doamna doctor Arnot, domnul doctor Mattison, sunt Harold Eagleton. Bine a iţ  

venit la Institutul pentru Cercet ri Preistoriceă . Tonul lui sugera c este obişnuit s i se recunoasc numele. inea igara înă ă ă Ţ ţ  

maniera est-european , între degetul mare şi ar t torul mâinii stângi, cu celelalteă ă ă  degete r şchirate, ca un evantai.ă

În timp ce Matt se apleca s dea mâna cu el, Susan îl privi atent pe Eagleton.ă  Ar ta bizar, adus de spate, strâmb, avea pielea palid , şi capul într-o parte, purtaă ă  ochelari cu ram de o el. Sub birou se vedea o lucire metalic , o elul rotunjit şiă ţ ă ţ  cauciucul negru al scaunului cu rotile. Deci de aceea p rea turtit, parc pr buşit înă ă ă  sine. Susan mai sim i şi un miros ciudat, pe care nu-l identific . Vreun dezinfectant,ţ ă  probabil. Eagleton se întoarse spre ea:

— Î i suntem recunosc tori, draga mea, pentru c ai venit atât de iute. Kellicutţ ă ă  are nevoie de ajutorul t u. Ca şi noi.ă

— Se pare c nu prea am avut de ales, zise Matt. Despre ce-i vorba ?ă— Bine, s nu mai pierdem vremea cu ceremoniile, spuse Eagleton, uitându-seă  

la el şi aruncând alt nor de fum. Institutul... a i auzit de noi, da ? Bine. (Greu de spusţ  

dac era încântat cu adev rat.) Ne-am implicat în multe aspecte ale cercet riiă ă ă  preistorice – în multe domenii. Domenii în care alte institu ii nu pot s intervin .ţ ă ă  Avem finan are ampl şi punem mare pre pe munca de teren. Avem proiecte pe totţ ă ţ  globul şi vrem doar ce-i mai bun. Oameni ca doctorul Kellicut. Avem nevoie de ei.

Matt fu şocat de folosirea cuvintelor: avem nevoie. Întreb :ă— De ce ave i nevoie de ei ? Pentru ce ?ţ— Pentru orice, r spunse Eagleton, f cându-i semn s nu insiste.ă ă ăMatt se uit la Susan, care-l privea fascinat pe Eagleton. Van st tea peă ă ă  

canapea, f r s scoat o vorb . Pere ii erau acoperi i cu h r i şi cu ceea ce p reauă ă ă ă ă ţ ţ ă ţ ă  a fi fotografii de recunoaştere prin satelit. Într-un col , un mic Degas. Matt descoperiţ  nişte diplome înr mate şi tras curba pe care o reprezentau: Universitatea dină ă  

 Tennessee, Columbia, Harvard, Edinburgh, St. John din Oxford.Eagleton îi urm ri privirea. Nu pierdea nimic.ă— Ah, vechiul drum însemnat de hârtii ! Are atât de pu in importan , nu-iţ ă ţă  

aşa ?

26

Page 27: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 27/202

 T cu, gânditor.ă— Unde r m sesem ? întreb el, aruncând un nor de fum. Ei bine, amă ă ă  

sponsorizat recent câteva expedi ii şi unele au fost mai... ortodoxe ca altele. Înţ  ultimul timp am decis s ne specializ m în omul de Neanderthal – sau, mai degrab ,ă ă ă  ni s-a impus aceast decizie. Ne-am inut de treab . Foarte interesant. Nu to iă ţ ă ţ  aveam preg tirea necesar , în elege i, dar am reuşit s strângem o echip deă ă ţ ţ ă ă  exper i, dup cum sunt convins c ...ţ ă ă

— Nu în eleg, îl întrerupse Matt. De ce v-a i implicat în cercet rile privind omulţ ţ ă  de Neanderthal ? Ce spera i s ob ine i ?ţ ă ţ ţ Tonul lui Eagleton se schimb , deveni mai t ios.ă ă— De ce... pentru c se putea schimba totul. Putea schimba tot domeniul, nuă  

 în elegi ? De fapt prietenul dumitale, doctorul Kellicut, ne-a implicat. Era foarteţ  entuziast şi l-am finan at s mearg în Caucaz. Pare o escrocherie, dar nu se ştieţ ă ă  niciodat ....ă

Arunc igara, se aplec sub birou şi ap s un comutator. Fumul disp ru printr-oă ţ ă ă ă ă  deschidere în tavan, pe unde intr apoi o cea uşoar .ă ţă ă

— Un agent antibacteriologic, explic Eagleton. Sper c nu v deranjeaz .ă ă ă ă— Continua i, v rog, zise Susan. Unde-i acum doctorul Kellicut ?ţ ă

— Asta-i problema. Nu ştim. Ştim în mare, dar nu ştim exact De aceea v-amchemat. De aceea avem nevoie de voi, ca s ne ajuta i s -l g sim. E nevoie de ună ţ ă ă  paleontolog ca s g seşti un alt paleontolog, şti i...ă ă ţ

Eagleton p rea agitat. Cu mâna dreapt tras un arc prin aer şi şi-o puse apoi peă ă ă  frunte, cu degetele îndreptate în jos. Şi-o trecu încet prin p r şi se r suci uşor. Mattă ă   începu s se întrebe dac aerul acela profesoral nu era doar un rol.ă ă

— Adic este unde l-am trimis – sau, mai degrab unde voia s se duc , avândă ă ă ă  binecuvântarea noastr . Chestia e c n-am mai auzit de el mult timp – pân deă ă ă  curând. Pân a trimis dup voi.ă ă

— Dup noi !ă— Da.— Dup amândoi ?ă— Da. În asta a venit, zise Eagleton, dup care trase sertarul pupitrului şi scoaseă  

o bucat h rt nit de hârtie cafenie de ambalaj, pe care se vedea scris, înă ă ă ă  mâzg leala familiar a lui Kellicut:ă ă

Dr. S. Arnot / Dr. M. MattisonPrin bun voin aă ţ Institutului pentru Cercet ri Preistoriceă1290 Brandywine LaneBethesda, MD 09763SUA

— Unde-i mesajul ? întreba Susan. Unde-i scrisoarea ?— Nu-i nici o scrisoare, r spunse Eagleton, dar presupun c ve i recunoaşte că ă ţ ă 

exist un mesaj. Iat ce a fost în pachet.ă ăF cu semn din cap c tre Van, care se duse la un dulap şi se înapoie cu o cutieă ă  

p trat , jerpelit , din lemn, cu latura cam de treizeci de centimetri. O puse pe biroulă ă ă  lui Eagleton, trase capacul, c ut în ea şi scoase un obiect acoperit cu o cârp alb ,ă ă ă ă  murdar .ă

— Este exact aşa cum a sosit, zise Eagleton, apoi se aplec şi îndep rt cârpa.ă ă ăSub ea, lucind, surprinz tor de alb, se afla un craniu. P rea c le rânjeşte de peă ă ă  

birou. Van îl ridic , cu un gest hamletian. Urm un fior de recunoaştere: frunteaă ă  

lung , în pant , b rbia redus şi, bineîn eles, fâşia groas , impenetrabil , ca oă ă ă ă ţ ă ă  streaşin , a osului de deasupra ochilor.ă— E perfect ! exclam Susan, întinzându-se şi luând craniul cu ambele mâini, caă  

pe un cadou de Cr ciun. Un specimen perfect. N-am v zut niciodat unul atât deă ă ă  

27

Page 28: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 28/202

complet, atât de bine p strat. E descoperirea secolului !ă— Este, morm i Eagleton.ă— E prea perfect, interveni Matt. Pare ireal. L-a i datat ?ţ— Bineîn eles, r spunse Eagleton şi-şi aprinse alt igar .ţ ă ă ţ ă— Şi ?— Aici intervine chestia cea mai ciudat .ă— Care ? Cât de vechi este ?

— Dou zeci şi cinci, declar Eagleton, aruncând fum.ă ă— Dou zeci şi cinci ? întreb neîncrez tor Matt.ă ă ă— Imposibil ! exclam Susan. Neanderthalienii nu mai tr iau acum dou zeci şiă ă ă  

cinci de mii de ani.— Nu dou zeci şi cinci de mii de ani, replic Eagleton, care fu apoi cuprins de-ună ă  

acces de tuse c abia mai în elegeau ce spune. Dou zeci şi cinci de ani.ă ţ ăD du din mâini, iar norul de fum de deasupra capului s u se v luri.ă ă ă

28

Page 29: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 29/202

4

Susan dormea lâng el. Avea capul dat uşor spre spate, sco ându-i gâtul înă ţ  

eviden . Sânii urcau şi coborau în ritmul respira iei. Matt se uit la genele ei, careţă ţ ă  tremurau din când în când. Poate visa...Ceilal i pasageri st teau linişti i. Matt auzea vaietul slab al muzicii prin c şti, caţ ă ţ ă  

un bâzâit de insecte. Un blues oarecare, probabil Otis Redding sau Coltrane. LuiSusan îi pl cea s -i asculte. În minte îi ap ru o imagine din trecut: un aparat stereoă ă ă  zbierând în apartamentul lor încânt tor din Cambridge.ă

Se întoarse şi privi pe fereastr , iar dincolo de aripile avionului v zu pentruă ă  prima oar culmile acoperite cu z pad ale Pamirului. Vârfurile, fâşii ascu ite,ă ă ă ţ  col uroase de stânc , str b teau albea a ca un metal ce p trunde prin carne. Inimaţ ă ă ă ţ ă   îi b tu mai tare. Un teren neiert tor, îşi spuse, f r Dumnezeu, nelocuibil şiă ă ă ă  irezistibil.

Matt nu-şi revenise înc din şocul avut când v zuse craniul. Nu-i venea să ă ă cread c are doar dou zeci şi cinci de ani, chestia asta era prea incredibil . Ideeaă ă ă ă  c un neander-thalian ar fi putut supravie ui pân -n secolul XX era exploatat deă ţ ă ă  mult vreme de escroci, iar savan ii ca el o respingeau f r s se mai gândeasc . Şiă ţ ă ă ă ă  totuşi craniul exista. P rea autentic. V zuse destule cranii de neanderthalieni ca s -ă ă ăşi dea seama imediat c -i autentic. Fusese oare prelucrat, cur at într-o baie de acidă ăţ  ? Chiar şi aşa, se p strase prea bine. Putea fi un mulaj dintr-un tip de plastic nou,ă  care imita osul. Dar, dac era o imita ie, atunci era una perfect . Şi cine ar fi avută ţ ă  cunoştin ele necesare ca s -l fac ? Şi de ce s -l fac ?ţ ă ă ă ă

Susan era mai dispus s -i accepte valoarea. În drum spre aeroport seă ă  contraziseser . Matt citase înşel torii istorice faimoase, de la monstrul din Lochă ă  Ness la omul din Piltdown.

— Toate chestiile astea au fost conving toare, la vremea lor, spusese el.ăDar Susan voia s cread povestea, ochii îi ardeau la gândul posibilit ilor ce seă ă ăţ  

deschideau....— Dar dac e adev rat ? întrebase ea. Imagineaz - i c exist un grup întreg deă ă ă ţ ă ă  

neanderthalieni undeva, iar dac -i vom g si, o s -i putem studia ca pe nişte fiin eă ă ă ţ  vii. N-o s ne mai limit m la ipoteze patetice bazate pe o piatr cioplit sau ună ă ă ă  fragment de os. O specie uman complet diferit , iar noi putem lua contact cu ea !ă ă  Imagineaz - i ce înseamn asta !ă ţ ă

Recunoscu c sim ise un fior când o auzise. P rea o fantezie şi, pentru ună ţ ă  

moment, se l s cuprins de aceast fantezie. Pu in probabil s fie adev rat, dară ă ă ţ ă ă  dac nu profita de ocazie, se va întreba tot restul vie ii; şi dac era adev rat ?ă ţ ă ă   Trebuia s fac acea c l torie m car pentru a dovedi c povestea nu avea vreoă ă ă ă ă ă  baz real . Avea şi un scop mai imediat: s -l g seasc pe Kellicut. Nu mai existaă ă ă ă ă  vreo îndoial c disp ruse. Iar dac îşi d duse cineva atâta osteneal să ă ă ă ă ă ă preg teasc un asemenea fals, probabil c b trânul se afla în pericol.ă ă ă ă

Se uit din nou la Susan. Nu apucaser s vorbeasc despre trecutul lor. La oă ă ă ă  or dup ce p r siser aeroportul Kennedy, comandaser b uturi tari: scotchă ă ă ă ă ă ă  pentru el, votc pentru ea. Ciocnind paharele, într-un toast f r cuvinte, apropiindu-ă ă ăse ca nişte conspiratori, sim iser un moment ceva ce putea fi considerat aproapeţ ă  intimitate. Dar momentul acela trecuse. O dat , Matt încercase s discute despre ei,ă ă  dar Susan se împotrivise ferm, aşa c vorbiser despre carierele lor şi despreă ă  trecutul mai apropiat

— Şi ce-ai f cut dup Harvard ? întrebase Matt.ă ă

29

Page 30: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 30/202

— Diverse. Mi-am luat doctoratul. Am fost la Berkeley timp de trei ani.— Am auzit— A fost destul de pl cut, dar prea mult soare, hran s n toas , oameniă ă ă ă ă  

 întotdeauna de partea cea bun ... Începusem s simt lipsa cerului întunecată ăMatt zâmbi.— N-am publicat mult. Dar Kellicut a fost minunat. Era ataşat cu adev rat deă  

noi, ştii, îl îngrijora situa ia noastr . Mi-a furnizat informa ii. Am auzit despre nişteţ ă ţ  

s p turi în Irak, aşa c m-am dus acolo. Doamne, a fost ca un vis: munca, praful,ă ă ă  oboseala, toate aventurile neaşteptate, chiar şi muştele... Noaptea, când în deşertse f cea frig, m ghemuiam s dorm în hamac. M uitam la cerul negru, uriaş, laă ă ă ă  stele, şi m gândeam Asta e, nu doresc nimic mai mult. Dar, bineîn eles, voiam.ă ţ  S p turile au avut succes. Am descoperit oase, am g sit primul craniu, un fragmentă ă ă  atât de mare – şi dep rt degetul mare de ar t tor, ar tând vreo zece centimetri.ă ă ă ă ă

— Şi apoi ?— M-am dus la Madison. Mi-am g sit o preocupare. Alte s p turi, alte oase, alteă ă ă  

hârtii. Pulbere peste pulbere. Asta-i povestea vie ii mele.ţNu amintise de partea cea mai important – inten ionat. Uimitor cât de searb dă ţ ă ă 

poate p rea o via , gândi ea.ă ţă

— Şi nu te-ai gândit s te m ri i ?ă ă ţ— Nu, se îmb oş ea.ăţ ă— Nici n-ai fost pe-aproape ?— Ascult , Matt – fusese prima oar când îi spusese pe nume, iar acest lucru îiă ă  

p ru atât de straniu şi de familiar totodat – n-avem de ce s discut m despre asta.ă ă ă ă  Avem alte lucruri despre care trebuie s vorbim. Eu nu te-am întrebat despre Anne,ă  ad ug ea, cu voce mai sc zut .ă ă ă ă

— Anne. N-am v zut-o – se opri s calculeze, pentru c era important s fieă ă ă ă  precis acum, când se aventuraser pe ghea sub ire – de treisprezece ani.ă ţă ţ

Apoi t cur . Susan ceru alt b utur . Îşi învinsese teama c ar putea deveniă ă ă ă ă ă  alcoolic ? Comand şi el alt scotch. Stewardesa flirt cu el, ignorind-o pe Susan,ă ă ă  privindu-l juc uş în ochi.ă ă

Deci aici ajunseser – nici confesiuni ce dezv luiau sufletul, nici desc rc riă ă ă ă  emo ionale. Poate era mai bine aşa, îşi spuse Matt, pentru c , într-un fel, şi-ar fiţ ă  dorit altceva, dar se şi temea, în acelaşi timp. Cum ar fi putut s -i explice ce seă   întâmplase şi ce sim ise ? Se întâmplase cu mult timp în urm . Şi nu se pricepuseţ ă  niciodat s mânuiasc vorbele... Aşa c , de fapt, mersul lucrurilor îl f cuse s seă ă ă ă ă ă  simt uşurat.ă

Şi Susan preferase ca lucrurile s se desf şoare astfel. Fusese zguduit de şoculă ă ă  revederii şi pentru c nu putuse s se preg teasc dinainte. Fusese atât de diferită ă ă ă  de sutele de întâlniri întâmpl toare pe care şi le imaginase. Era înc frumos, gândiă ă  

ea trist . Dar ce ciudat s vad firele c runte pe tâmplele atât de bine cunoscute !ă ă ă ă  M car nu se îngr şase.ă ăÎn unele fantezii r zbun toare îl f cuse s arate obez, iar gândul îi produsese oă ă ă ă  

bucurie triumf toare. Dar realitatea ar ta altfel. Era încântat c Matt era înc zveltă ă ă ă ă   îns era şi trist s descopere c Matt înc reprezenta ceva pentru ea, c -l urm reaă ă ă ă ă ă ă  cu ochii min ii când se afla prin preajm . Îi trebuiser ani de zile s -i suporteţ ă ă ă  tr darea. Sentimentul nu disp ruse, ci fusese acoperit de mâlul acumulat zi de zi.ă ă  Prietenii se plictisiser s-o asculte, aşa c încetase s vorbeasc despre el. Îşiă ă ă ă  ascunsese sentimentele adânc în sine, pân când, în cele din urm , Ie t inuise într-ă ă ăun col işor. Se dusese în alte locuri, avusese al i iubi i, dar chiar şi aşa sentimenteleţ ţ ţ  ap reau destul de des, iar în momentele acelea sim ea toat durerea, chiar dac nuă ţ ă ă  

la fel de puternic ca înainte. Ştia deci c , pentru binele ei, trebuia s se in laă ă ţ ă  distan .ţă

Susan îşi puse c ştile şi se ghemui în scaun. Fusta i se ridic pe coapse, cândă ă  adormi. Matt r mase s -şi soarb b utura, privind pe fereastr .ă ă ă ă ă

30

Page 31: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 31/202

Van scotocea printr-un mald r de hârtii. Mapele maronii de hârtie groas ,ă ă  gr m dite pe scaunul de lâng el, alunecau dintr-o parte în alta o dat cu mişc rileă ă ă ă ă  avionului. Lucrase întotdeauna aşa, într-un ritm for at. Poate de aceea era unţ  savant atât de bun, care se descurca bine în misiuni. Întotdeauna trudea, citea,studia, analiza din toate punctele de vedere. Se mândrea cu dosarul lui – unul dintrepu inele lucruri cu care se putea mândri. Munca însemna via a lui, nu r mânea locţ ţ ă  pentru altceva.

Van se sim ise superior de când îşi amintea, înc de când era mic. Existaserţ ă ă  întotdeauna b ie i mai mari, mai ar toşi, mai iu i. Ajunseser b rba i şi ar tau la fel,ă ţ ă ţ ă ă ţ ă  indivizi ca Matt, care f ceau totul cu uşurin , care rezolvau totul f r s seă ţă ă ă ă  str duiasc . La Van lucrurile mergeau altfel. Trebuia s trudeasc pentru fiecareă ă ă ă  f râm . Nu ob inea nimic uşor. Dar avea un avantaj: era deştept – mai deştept caă ă ţ  to i – şi putea s priveasc lucrurile din toate unghiurile.ţ ă ă

Mama lui murise în circumstan e ciudate – o explozie a unui aragaz – pe cândţ  Van avea doar patru ani. Accidentul nu-i fusese explicat niciodat – în orice caz, nuă  de tat l lui, un om distant, aspru, ofi er de carier . Van nu-şi amintea s fi stată ţ ă ă  vreodat pe genunchii lui, nici ca acesta s -l fi mângâiat vreodat . Îşi amintea doară ă ă  

figura însemnat de v rsat, tunsoarea foarte scurt , r suflarea fierbinte. Van şiă ă ă ă  fratele lui mai mic erau copii de militar, se mutau de colo-colo. Tat l pleca, iar după ă o lun sau dou trimitea dup ei. Copiii luau trenul. O dat , mergând de la Fort Dixă ă ă ă  la Fort Bragg, au fost atât de speria i c s-ar putea s greşeasc sta ia, c au r masţ ă ă ă ţ ă ă  treji peste noapte, cu rândul, ca s citeasc panourile din g ri. Când au ajuns, tat lă ă ă ă  lor abia le-a vorbit.

Apoi Van descoperise ştiin a. Începuse cu matematica, în care a g sit ordineaţ ă  ce-i limpezea spiritul, apoi trecuse la chimie şi fizic . În colegiu descoperise ştiin eleă ţ  sociale – mai pu in sigure decât ştiin ele naturale, dar mai atractive, pentru c pre-ţ ţ ăsupuneau manipularea comport rii umane. C zuse sub vraja psihologieiă ă  experimentale şi, la Chicago, a behavioriştilor. Gonise şoareci prin labirinturi, îi

operase, îi gonise din nou, dup care urcase pe scara evolu iei, ajungând laă ţ  maimu e, apoi la oameni, lucrând cu pacien i cu creierul afectat din spitale. Tehnicaţ ţ  era aceeaşi, glumea el, o bucat de brânz la un cap t, şocuri electrice la cel lalt.ă ă ă ă  Gustul pentru domeniile de grani îl condusese spre acela ce tocmai ap ruse, cel alţă ă  psiholingvisticii.

Van nu avea via de familie. Nu era f cut pentru aşa ceva. N-avusese multeţă ă  leg turi. Era tot timpul pe drumuri şi-şi iubea munca. Îi f cea pl cere s se afle înă ă ă ă  miezul lucrurilor, s cunoasc aspecte ale problemelor pe care al ii nu le ştiau. Şiă ă ţ  era bun, chiar dac nu se bucura de suficient credit din partea lui Eagleton, un omă  cu care se lucra greu.

Ciudat chestie, expedi ia asta dup omul de Neander-thal ! Nu cunoşteaă ţ ă  suficient, nu se sim ea în largul lui, dar putea fi expedi ia pe care o aşteptase, ceaţ ţ  care putea fi.... ce ? Destinul s u, ar fi zis el, dac n-ar fi fost un cuvânt atât deă ă  r suflat.ă

— Pot s iau loc ? întreb Matt, ar tând scaunul de lâng Van.ă ă ă ăVan mârâi, dar închise dosarul în care se uita şi privi pe fereastr , mun ii. Jos seă ţ  

vedeau stânci goale şi pun i imaculate de z pad .ţ ă ă— Probabil c -i cea mai pu in explorat zon din toat lumea, zise Matt. Mă ţ ă ă ă ă 

 întreb dac poate supravie ui cineva acolo.ă ţ— Cred c nu poate. Dac -i om.ă ă

Matt se uit dincolo de Van, spre culmi, şi-şi aminti informa iile despre Pamir peă ţ  care le ob inuse dintr-un dic ionar geografic s pt mâna trecut : şapte sau optţ ţ ă ă ă  lan uri separate pe un teren necartografiat din Kaşmir, Afganistan şi republicile dinţ  Asia Central care f cuser parte din Uniunea Sovietic . Cunoscut din cele maiă ă ă ă  

31

Page 32: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 32/202

vechi timpuri ca acoperişul lumii – nu din cauza în l imii mun ilor, care erau cuă ţ ţ  adev rat înal i, ci pentru zonele ascunse ale v ilor, câmpiilor şi lacurilor. Primul careă ţ ă  a folosit cuvântul Pamir a fost c lug rul budist chinez Hsuan Tsang, care a traversată ă  regiunea de la Badakhşan la Taşkurghan, în secolul şaptesprezece. Dar cel mai binel-a descris Marco Polo, ca pe un labirint interzis de mun i şi ghe ari, cu moreneţ ţ   înc rcate de grohotiş şi v i ascunse, pline cu depozite de lazurit.ă ă

— Pe de alt parte, replic Matt, dac supravie uieşte ceva aici, ar fi ferit deă ă ă ţ  

lumea exterioar ani de zile.ă— Decenii. Secole, îl întrerupse Van, întorcând brusc capul de la fereastr . Ştii, aă  existat un sat ferit undeva mai jos. Leztinecia. Complet izolat. Cine ştie de când era– şaptezeci, o sut de ani. F r nici un contact cu lumea de afar . A fost descoperită ă ă ă   în 1926 de o expedi ie rus . S tenii reveniser la barbarie, aproape c uitaserţ ă ă ă ă ă folosirea focului. Savan ii au fost considera i zei, li s-a dat tot ce aveau s tenii. S-auţ ţ ă  dus la culcare şi ce crezi c s-a întâmplat ?ă

— Ce ? întreb Matt.ă— Diminea a, când au deschis uşa colibei, au descoperit doi copii mor i pe prag.ţ ţ  

Fuseser ucişi.ă— De ce ?

— O f cuser cei din sat. Nu se ştia clar ai cui copii erau. Nu po i acuza oameniiă ă ţ  c au înc lcat o lege de care n-au auzit. Aducerea de sacrificii zeilor este unul dintreă ă  cele mai vechi instincte din istoria omenirii, chicoti el.

— Şi satul ?— Vechea poveste. Distrus de-o boal . Unii dintre locui-tori au plecat sau s-auă  

c s torit cu str ini. Restul au pierit. Probabil c erau oricum osândi i. Aşa se-ă ă ă ă ţntâmpl , orice cultur care-şi omoar copii nu-i de perspectiv .ă ă ă ă

 T cur un timp, apoi Van ad ug , jenat:ă ă ă ă— Ştii, i-am citit lucr rile.ţ ă— Da ?— Îhâ. New England Journal of Archaeology , The Fossil Review, totul. Am citit şi

Omul de Neanderthal: ucigaş sau v r iubitor ă ?Matt nu întâlnea prea des oameni care citeau reviste ezoterice şi publica iiţ  

obscure în care ap reau articolele lui, şi era uşor stânjenit de titlul c r ii, o concesieă ă ţ  f cut vânz rii şi editorului dezam git ulterior. Remarc faptul c Van nu-i f cuseă ă ă ă ă ă ă  nici un compliment.

Van îl întreb la ce lucra pentru moment, iar Matt îi spuse c examinaă ă  morfologia traseului vocal al neandertha-lianului, în special faringele.

— De ce ?— S-ar putea s fie primitiv. De aici putem deduce c vorbireaă ă  

neanderthalianului era limitat . Probabil nu putea scoate unele consoane – g, deă  

exemplu, sau c. Nici toate vocalele.— Şi unde ne duce asta ?— E prea devreme s - i spun, dar exist o teorie pe cale de a se naşte. Limbajulă ţ ă  

este esen a gândirii. Constituie atât leag nul, cât şi poarta inteligen ei.ţ ă ţ  Neanderthalianul nu avea abilitate lingvistic deplin , deci capacitatea sa pentruă ă  gândirea abstract n-a fost dezvoltat . Pe m sur ce interac iunea social devineă ă ă ă ţ ă  tot mai important pentru supravie uire, neanderthalianul pierdea teren. Nu puteaă ţ  s se descurce în activit i precum vân toarea în grup, în care comunicarea şiă ăţ ă  gândirea anticipativ erau cruciale. S-a ab tut din drum.ă ă

— A disp rut din cauza lipsei unei epiglote corespunz -toare ? mârâi Van.ă ă— Cam aşa ceva, r spunse Matt, în defensiv .ă ă

— Ai probleme, profesore.— Ce fel ?— Exagerezi. Comunicarea poate avea loc şi în cazul unei vocaliz ri foarteă  

limitate. Cunoaştem triburi din Noua Guinee şi Amazonia care supravie uiesc foarteţ  

32

Page 33: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 33/202

bine, cu un limbaj bazat doar pe dou sprezece sunete distincte.ă— Şi altceva ?— De ce-ar trebui gândirea abstract s fie legat de-o mul ime de sunete ? Sauă ă ă ţ  

de ce ar trebui complexitatea limbajului s depind de aşa ceva ? Intuim c ară ă ă  trebui s fie adev rat, dar am putea s ne înşel m. Şi, bineîn eles, exist o a treiaă ă ă ă ţ ă  posibilitate, iar aceasta-i cea mai interesant .ă

— Care ?

— Comunicarea f r sunet.ă ă— Te referi la comunicare extrasenzorial ?ă— Cam aşa ceva. Nu-mi place termenul. Presupune c percep ia care nuă ţ  

foloseşte sim urile noastre este neobişnu-it .ţ ă— Şi nu-i aşa ? întreb Matt.ă— Nu cred, altfel nu mi-aş fi devotat via a acestui lucru.ţ— Deci acesta-i domeniul t u ?ă— Da. Poate nu-s un profesor apreciat la universitatea din Chicago, ca tine, dar

am un doctorat. N-am nevoie s mi se in lec ii, ca unui student.ă ţ ă ţ— Îmi pare r u, n-am avut o asemenea inten ie.ă ţMatt era intrigat de spusele lui, încerc s afle mai mult, dar Van refuz să ă ă ă 

discute despre ultimele sale cercet ri.ă— Nu-s înc publicabile, zise el, şi cu asta opri discu ia.ă ţUrm o t cere încordat , apoi Van spuse:ă ă ă— Vreau s te întreb ceva.ă— D -i drumul.ă— De ce n-ai emis ideea c s-ar putea ca neanderthalienii s existe înc ?ă ă ă— Pentru c posibilitatea e atât de redus încât ar fi fost absurd.ă ă— Oh, da ? Cum po i fi atât de sigur ?ţVan aproape se r stise la el când spusese ultimele cuvinte. Ce figur ! gândiă ă  

Matt. Atât de neîndemânatic. Pentru cineva evident inteligent, individul exploda înizbucniri de ira ionalitate.ţ

Apoi Van cit informa ii, iar acest lucru îi f cea pl cere.ă ţ ă ă— Exist pe p mânt, spuse el, circa paisprezece milioane de specii, dintre careă ă  

doar un milion şapte sute de mii – mai pu in de cincisprezece la sut – au fostţ ă  identificate şi clasificate. Specii noi apar tot timpul. În ultima sut de ani s-auă  descoperit, în medie, cam cinci sute în fiecare deceniu, pân în 1920; acum doar oă  sut pe deceniu. Şi nu m refer la mamifere m runte, vorbesc de vânat mare.ă ă ă  Leneşul cu nas turtit, cimpanzeul african pigmeu. Ai auzit de Meganuntiacusvuquangensis ? Sigur c nu. E o c prioar destul de mare. Pseudoryxă ă ă  nghetinhensis ? Un animal care seam n cu boul. Ambele au fost descoperite înă ă  Laos, în 1994. O expedi ie francez în Tibet a descoperit în 1995 un str moş alţ ă ă  

calului, înalt de vreun metru dou zeci. Ar ta de parc ar fi ieşit dintr-o pictură ă ă ă rupestr . Specii noi apar tot timpul. Carnea lor e g sit la un târg local, o pieleă ă ă  nou , cu dungi bizare, e descoperit pe pieptul unui b ştinaş. În secolul trecut,ă ă ă  nimeni nu credea în existen a gorilei de munte, chiar dac existau o gr mad deţ ă ă ă  basme, pentru c n-o v zuse nimeni, în afar de vreo trei mii de africani.ă ă ă

Mai aminti de panda gigantic din Szechwanul de vest, care a fost c utată  şaptezeci de ani pân a fost prins unul.ă

— Întotdeauna se întâmpl la fel. La început apar mituri şi zvonuri. Oamenii nuă  cred pân nu v d cu ochii lor. Apoi f ptura apare şi nimeni nu-şi mai aminteşte că ă ă ă nu s-a crezut în existen a ei. Asta-i soarta. Ne gândim la noi ca la cei aleşi, ca laţ  fiin a suprem de pe planet . Credem c st pânim globul terestru, dar nu ştim mareţ ă ă ă ă  

lucru despre el. S lu m suprafa a p mântului, s sc dem oceanele, deă ă ţ ă ă ă șerturile,munţii şi regiunile arctice. Ştii cu cât rămânem ? Cu vreo douăzeci la sută. Locuim ocincime a globului şi credem că suntem pretutindeni, că n-a rămas loc şi pentrual ii. Nu ne imagin m c ar exista concuren i. E la fel de stupid s credem cţ ă ă ţ ă ă 

33

Page 34: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 34/202

suntem singurii umanoizi de pe glob ca şi s credem c p mântul e singura planetă ă ă ă din univers cu via pe ea.ţă

Acum Matt se sim ea ca un student şi nu-i pl cea.ţ ă— Stai o clip , protest el. Nu locuim pretutindeni, dar c l torim pretutindeni.ă ă ă ă  

Dac avem concuren i, de ce nu i-am întâlnit ?ă ţ— Din acelaşi motiv pentru care majoritatea americanilor n-au întâlnit indieni.— Adic ?ă

— E o lege a naturii. Înving torul îl izgoneşte pe învins, îl face invizibil. Îl împingeă   în zonele pu in dorite: în deşerturile în care nu creşte nimic, în tundre, în zoneleţ  arctice. Acelaşi lucru se întâmpl cu eschimoşii – poate preferi s le spui inui i – careă ă ţ  se mut tot mai spre nord.ă

— Dar am v zut amerindieni şi inui i.ă ţ— Da, dar acum imagineaz - i c grupul de învinşi nu-i un trib sau o ras , ci oă ţ ă ă  

subspecie complet diferit . Practic disp rut . Gândeşte-te la aceast minoritateă ă ă ă  s rman , jalnic , deposedat , redus la o mân de indivizi. Şi la faptul c aceştiaă ă ă ă ă ă ă  sunt speria i şi Dumnezeu ştie c au motive s fie speria i. N-ar fi o prostie s seţ ă ă ţ ă  lase v zu i ? N-ar lua-o la goan la primul semn al speciei dominante, al duşmanuluiă ţ ă   îngrozitor ? Hai s facem un pas mai departe. Dar dac acea minoritate particulară ă ă 

are anumite posibilit i speciale de adaptare ? De exemplu, omul de Neanderthal eăţ  capabil s supravie uiasc într-un climat unde noi am înghe a într-un minut. Nuă ţ ă ţ  reduce şi asta posibilitatea unui contact – m car a unui contact semnificativ ?ă

Matt asculta în t cere.ă— Uite ce-i, continu Van, nu ştiu cine are dreptate, tu sau Arnot. Poate c aă ă  

existat un genocid sau poate ne-am încrucişat cu ei, eliminându-i. În ambele cazuri,e uşor de imaginat c unii dintre ei tr iesc înc . Ca acei solda i japonezi care auă ă ă ţ  supravie uit în jungl . Dac a fost r zboi şi un fel de victorie apocaliptic , cine aţ ă ă ă ă   împiedicat o ceat mic s se retrag ? Chiar dac asta însemna s tr iasc înă ă ă ă ă ă ă ă  peşteri şi s stea în jurul focului, povestind necontenit despre zilele întunecate aleă   înfrângerii lor, genera ie dup genera ie. Sau ce-ar fi dac un grup a rezistatţ ă ţ ă  asimil rii, pur şi simplu plecând ? Şi-a p strat puritatea subspeciei întorcând spateleă ă  curentului evolu iei. Sihaştri. O ceat relicv tr ind în creierii mun ilor, unde nu seţ ă ă ă ţ  duce nimeni. Din timp în timp, descoper câte unul dintre noi apropiindu-se. Zvonulă  se r spândeşte – un intrus ! – şi atunci se retrag mai sus, lumea lor îngustându-seă  iar şi. Dar r mân nedescoperi i, în siguran . Ştii, şi azi descoperim triburi noi înă ă ţ ţă  Amazonia – iar acolo se duc oameni. În culmile Pamirului nu se duc oameni.

Matt o v zu pe Susan agitându-se, cu cinci rânduri mai în fa .ă ţă— Bine, zise el. S zicem c exist o ceat relicv , din... specia aceea paralel .ă ă ă ă ă ă  

De ce ne v d ei pe noi ? De ce nu-i z rim noi ? De ce nu vedem un neanderthaliană ă  umblând pe o c rare... undeva... Chiar legea probabilit ilor...ă ăţ

— Hai, profesore ! zise Van, aruncând titlul sarcastic, ca pe o insult . Ce crezi că ă ne-a adus aici ? Ce crezi c am în mapele astea ? întreb el, apucând câteva şiă ă  deschizând unul. Oamenii i-au z rit. Numai c i-au identificat greşit.ă ă

Mat se uit şi v zu pagini tip rite, descrieri subliniate, date, h r i. Le r sfoi şiă ă ă ă ţ ă  extrase o compilare de ştiri, zeci de pagini de ştiri. Alese una la întâmplare, din TheHong Kong Record, 1948:

Chinozchia, 12 decembrie. Dr. Peter Armstrong şi echipa sa de trei asisten i s-aţ   întors dintr-o excursie de pe continent cu ştirea despre descoperirea uimitoare aunui om s lbatic înalt de un metru optzeci, acoperit complet cu p r lung, roşu. Dr.ă ă  Armstrong spune c a întâlnit fiara pe o c rare lâng un izvor...ă ă ă

R sfoi paginile. Mai erau o mul ime, în englez , francez , german , chinez .ă ţ ă ă ă ă— Aceste rapoarte nu-s noi, profesore. Se g sesc de mult timp. Manuscriseleă  

medievale sunt pline de referiri la oameni s lbatici bizari, ce tr iau în afara lumiiă ă  

34

Page 35: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 35/202

civilizate. Cunoşti autorii latini ? Lucretius, în De rerum natura, descrie perfect oras primitiv , cu trup mai mare, cu oase mai solide. Caut în Plinius şi vei g siă ă ă ă  blemmiesul, care tr ia în deşertul Libiei. Purta un ciomag şi avea capul aşezat directă  pe trunchi, adic aşa cum i-ar p rea c arat un neanderthalian dac te-ai trezi cuă ţ ă ă ă ă  el pe neaşteptate în fa , noaptea. Dac vrei men iuni istorice, le g seşti pe toateţă ă ţ ă  aici. O gr mad , sute, din toate locurile, m rturii din partea a tot felul de oameni.ă ă ă   Trebuie doar s urm reşti toate poveştile alea de trei rânduri din ziarele locale.ă ă  

 Trebuie doar s faci leg tura.ă ăAlese o map şi r sfoi paginile prin aer atât de aproape, c Matt sim i curentul.ă ă ă ţ— Nu-mi pas cum i se spune.ă Picior mare. Sasquatch în America, yeti în Tibet,

alma în Tarbagati, chuchunaa în Verkoiansk...— Stai o clip , îl întrerupse Matt. Vrei s spui c to i ştia sunt neanderthalieni ?ă ă ă ţ ă  

Ieri mi-a fost greu s cred c ar exista în Mongolia Exterioar . Acum vrei s cred că ă ă ă ă exist în statul Washington ?ă

— Bineîn eles c nu, r spunse Van, coborând tonul, de parc ar fi vrut sţ ă ă ă ă conving un copil recalcitrant. Nu spun c to i sunt neanderthalieni, nici vorb !ă ă ţ ă  Spuneam c exist o similitudine notabil între aspectele şi descrierile de primateă ă ă  mari, p roase, ce tr iesc dincolo de limita z pezii. Dep şeşte legea probabilit iiă ă ă ă ăţ  

sau coincidența. Aproape în fiecare ţară există poveşti ce se istorisesc noaptea, lafocul de tab r , poveşti despre f pturi bizare, iar dintr-un motiv straniu, f pturileă ă ă ă  acelea arat aproape la fel. Ce- i sugereaz asta ?ă ţ ă

— C -s numai legende.ă— Poate – de fapt, f r îndoial . Aici vreau s ajung. Aminteşte- i ce-ai citit dină ă ă ă ţ  

 Taylor, din Rosenthal. Semnifica ia folclorului. T râmul nerealului şi sufletul colectiv.ţ ă  Noi doi ştim c legendele înseamn ceva. Nu apar spontan. Sunt un mijloc deă ă  comunicare între genera ii, se refer la ceva. Iar acestea sunt legende universale,ţ ă  care apar în toat lumea – cu variante locale, bineîn eles. Deci par s includ oă ţ ă ă  realitate obiectiv , ceva ce s-a întâmplat. Miturile originii. Potopul. De ce apareă  potopul în zeci de culturi ? Din cauz c a fost un eveniment istoric, care a avut locă ă   înainte ca istoria s fie scris . Creaturile acelea au fost z rite pretutindeni. Deciă ă ă  mitul se reg seşte pretutindeni, asta înseamn c -i bazat pe realitate.ă ă ă

— Bine, zise Matt. Am s accept punctul t u de vedere, un minut. Poate c s-aă ă ă   întâmplat de-adev ratelea, dar cu mult timp în urm – mii de ani, zeci de mii de aniă ă  – iar povestea a fost p strat în subconştientul nostru colectiv.ă ă

— Aha, atunci e cazul s trecem de la legend la dovezi. Dovezi ştiin ifice.ă ă ţ— Bine, prezint -mi dovezile.ăVan zâmbi viclean şi începu:— La nivelul cel mai simplu exist urme de paşi. Nu una, nu cinci, nu zece. Oă  

mul ime. O sut şi şaptezeci şi una autentificate, ca s fiu precis. Şi mult mai multeţ ă ă  

sub semnul întreb rii.ăDeschise o map şi r sfoi paginile într-o parte, s le vad Matt. Pagini după ă ă ă ă pagini de fotografii, schi e, h r i şi planuri – o carte doar despre urme de paşi. Multeţ ă ţ  erau mari şi plate, cu degetul mare distan at într-un mod curios. Unele aveauţ  plasate al turi rigle gradate din lemn. Mai erau fotografii ale descoperitorilor, inândă ţ  mulaje imense, albe, sau ar tând spre sol. Mul i erau b rba i şi femei cu înf işareă ţ ă ţ ăţ  ciudat , traşi la fa , cu haine jerpelite, cu zâmbete fanatice, triumf toare.ă ţă ă

Matt se opri la o pagin . Un obiect autentic: o urm de pas dintr-o peşteră ă ă cunoscut a neanderthalienilor, din Toscana. O compar cu celelalte. Erau identice.ă ă  Pentru orientare, exista şi o urm de pas a unui om modern, ce avea doar treiă  sferturi din dimensiunea celeilalte.

— Şi mai sunt alte lucruri. Smocuri de p r. Multe sunt roşcate, cel pu in celeă ţ  descoperite în China. Multe au fost g site pe trunchiurile arborilor, la o în l ime deă ă ţ  un metru dou zeci, un metru cincizeci.ă

— Probabil c s-au sc rpinat pe spate, zise Matt, ironic, dar Van nu b g înă ă ă ă  

35

Page 36: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 36/202

seam tonul.ă— Şi mai exist fecale – tot felul de fecale.ă— Scuteşte-m de fotografiile astea !ă— Dar cele mai palpitante sunt reper rile. Numai în Caucaz au avut loc o sută ă 

şaizeci între 1923 şi 1951. Multe au fost f cute de rani analfabe i, de aceea n-auă ţă ţ  fost luate în serios. În ultimul timp nu sunt prea multe – de fapt, al naibii de pu ine.ţ  E posibil ca fiin ele alea s fi început s dispar de acolo...ţ ă ă ă

— Bine, dac f pturile alea se fâ âie de colo-colo, de ce n-a fost capturat niciă ă ţ ă  una ? Sau de ce n-a fost g sit vreuna moart ?ă ă ă— Interesant c ai întrebat...ăVan îi înmân alt map . În ea, copii dintr-o carte de Myra Shackley, oă ă ă  

cercet toare britanic , în care erau descrise numeroase întâlniri, inclusiv unele înă ă  care fiara asem n -toare omului fusese ucis .ă ă ă

Matt se uit la Van. B rbatul acela bizar, cu frunte înalt , p trat , cu p rul ce-iă ă ă ă ă ă  atârna în smocuri în p r i şi cu ochi holba i, nu l sa o impresie pl cut din punct deă ţ ţ ă ă ă  vedere fizic, dar exista ceva formidabil în el.

— Nu încerc s fac prozeli i, continu Van. Dup cum am spus, nu-mi pas dacă ţ ă ă ă ă m crezi sau nu. Vreau doar s fii deschis pentru aşa ceva, pentru c , dacă ă ă ă 

principalul argument împotriva existen ei acestor f pturi este c nu exist dovezi,ţ ă ă ă  atunci acest argument nu-i corect. Exist o mul ime de dovezi.ă ţ— Dac exist , cum se face c doar tu şi câ iva icni i a i auzit de ele ?ă ă ă ţ ţ ţ ţVan strânse bra ul fotoliului, apoi întreb , dup un moment:ţ ă ă— Vrei cu adev rat s ştii ?ă ă— Bineîn eles.ţ— Pentru c stric reputa ia. E o escrocherie. Merge împotriva curentului. Ai ideeă ă ţ  

cât de tic los poate fi mediul ştiin ific – indivizii ca tine – când apare cevaă ţ  amenin tor ? Se manifest ca orice birocra ie interesat în p strarea statu-quo-ţă ă ţ ă ăului, ba chiar mai r u. Dac apare o nou teorie care contrazice teoria acceptat ,ă ă ă ă  aceasta e doborât – bang ! – de îndat ce se iveşte pe radar. Doamne fereşte să ă ă treac , s ajung la mase ! Dac amenin area e redus , atunci e ridiculizat . Ziareleă ă ă ă ţ ă ă   îşi dau cu p rerea, mediul universitar o batjocoreşte, presa popular scrie poveştiă ă  amuzante. Dar dac -i ceva cu adev rat revolu ionar, ca în cazul sta, atunci seă ă ţ ă   joac dur şi ai parte de tot tacâmul. Sunt ruinate cariere, sunt izgoni i oameni, nu seă ţ  tip reşte nimic. Nimeni nu vrea s par prost.ă ă ă

— Bine, replic Matt. Sigur c exist rezisten la nou. Chestia e adev rat înă ă ă ţă ă ă  orice domeniu. Dar dac dovezile se strâng şi devin conving toare, atunci nouaă ă  teorie va fi ascultat .ă

— Hai s - i spun o poveste. În 1906, un explorator rus, Badzdare Baradiyan, aă ţ  condus o expedi ie în deşertul Alacian. Într-o sear , când caravana s-a oprit pentruţ ă  

a înnopta, oamenii au v zut o creatur p roas pe o dun de nisip. Au urm rit-o,ă ă ă ă ă ă  dar le-a sc pat. Îns o v zuser to i, de aproape. Observa ia a creat ceva vâlv laă ă ă ă ţ ţ ă   întoarcerea acas , dar când Baradiyan a scris raportul oficial al expedi iei,ă ţ  preşedintele Societ ii Geografice Imperiale a Rusiei l-a pus s exclud incidentul.ăţ ă ă  Preşedintele, nu altcineva ! Iar Baradiyan s-a supus. De ce ? Dac ar fi acum cu noi,ă  ne-ar da o mul ime de motive. Dar acea reperare a fost cel mai importantţ  eveniment al expedi iei. Poanta poveştii const în modul în care a reac ionat mediulţ ă ţ  ştiin ific – modul în care reac ioneaz întotdeauna. Prefer s anuleze ceva pentruţ ţ ă ă ă  care nu exist o explica ie preg tit . O poveste veche, mai veche decât Galileo.ă ţ ă ă  Ştiin a va recurge la supersti ie şi tortur pentru a-şi ap ra dreptul de a greşi.ţ ţ ă ă

— Dar pân la urm , interveni Matt, teoriile care nu-s sus inute cu date dauă ă ţ  

greş. Totul se reduce la dovezi.— Iar eu sus in c exist dovezi, dar nu-s luate în seam . Şi, bineîn eles, chiar tuţ ă ă ă ţ  

ai v zut o dovad de prim mân , chiar ai atins-o. Craniul.ă ă ă ăMatt se gândi la spusele individului, îşi l s fantezia s zboare. Şi dac existauă ă ă ă  

36

Page 37: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 37/202

cu adev rat alte specii, înc nedescoperite, o ceat relicv ce tr ia într-o regiune deă ă ă ă ă  nelocuit pentru oameni ? Totul i se p ru, brusc, posibil. Îşi imagin cum ar fi lucrată ă  ei trei împreun – el, Kellicut şi Susan. Ar fi v zut ce nu mai v zuse vreun om, ar fiă ă ă  r spuns la întreb ri considerate f r r spuns, ar fi publicat c r i ce-ar fi uimit lumea.ă ă ă ă ă ă ţ  Nu numai c ar fi schimbat ceea ce ştim despre omul de Neanderthal, gândi Matt,ă  dar ar schimba şi ceea ce ştim despre noi. Van amintise de Galileo. Schimbarea astaar fi mai mare decât cea produs de ceea ce v zuse el prin telescop.ă ă

Dar interveni realitatea. Mintea sa, cea de savant, nu putea concepe încă existen a acelor f pturi, deşi recunoştea c rezisten a sa începuse s scad .ţ ă ă ţ ă ăStewardesa veni cu un scotch gratuit, nesolicitat, şi zâmbi când îl puse pe tava

lui Matt. El îi întinse paharul gol.— Spune-mi ceva, se adres el lui Van. De ce Kellicut ne-a trimis nouă ă 

pachetul ?— Presupunem c ştia c o s v da i seama ce-i de f cut.ă ă ă ă ţ ă— Şi de ce nu ne-a spus totul ? De ce jocul sta ?ăVan r mase t cut.ă ă— De ce n-a trimis nici o scrisoare ?— Nu- i pot fi de nici un ajutor.ţ

Van t cu o clip , apoi spuse încet:ă ă— Cred c ai primit mesajul pe care voia s -l primeşti. La urma urmei, eşti aici.ă ă  Şi c ut m f ptura aia blestemata, ad ug el, privind pe fereastr .ă ă ă ă ă ă

— Credeam c -l c ut m pe Kellicut.ă ă ă— Şi pe el. Îi c ut m pe amândoi.ă ăMatt termin b utura. V zu capul lui Susan mişcându-se. Se ridic , morm ind, şiă ă ă ă ă  

ridic scaunul. Femeia îşi întinse bra ele, ar tând ciufulit , adormit şi uimit pentruă ţ ă ă ă ă  moment. Când îl v zu, îi zâmbi, pentru prima oar .ă ă

Îşi scosese pantofii. Matt se uit la picioarele ei, în ciorapi negri. Ar tau atât deă ă  fine, cu forme perfecte, cu curbe line, cu arcuiri sculpturale, în compara ie cuţ  fotografiile de urme de paşi pe care le v zuse.ă

37

Page 38: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 38/202

5

B nuielile lui Matt şi Susan crescur când intrar în Tadjikistan. C l toria fuseseă ă ă ă ă  

bun , avionul aterizase zgomotos în Duşanbe din a doua încercare. ara îşiă Ţ  proclamase independen a de curând şi se cufundase în r zboi civil. Solda iţ ă ţ  adolescen i, cu piele m slinie şi pome i de mongoli st teau pe scaune metalice, înţ ă ţ ă  uniforme de camuflaj, cu AK-47 a intite spre sol.ţ

Func ionarii v mii, care purtau însemne noi, str luci-toare, pe uniformele vechi,ţ ă ă  le examinar am nun it bagajele, mai mult din curiozitate, apoi manevrar cuă ă ţ ă  respect magnetofonul mic al lui Matt şi casetofonul lui Susan. Dup care-l duser peă ă  Van într-o camer din spate, unde începur s se certe. ipetele se auzeau prin uşaă ă ă Ţ   închis .ă

— Are o arm , spuse Susan.ă— Ce ? De unde ştii ?

— Am recunoscut cutia, cu semnele pe ea. Nu-mi place chestia asta.— Nici mie, m rturisi Matt.ă— N-am mai auzit de-un savant înarmat.— N-am auzit nici de o expedi ie ca asta, încerc Matt s -i potoleasc teama.ţ ă ă ă— Ce-i, vân tor de animale mari ? Sau vrea s -şi croiasc drum cu arma ?ă ă ă— E un cowboy. Cunoşti genul.— Un cowboy cu ochelari de soare. E ceva ciudat la el, dar nu-mi dau seama ce.— În eleg ce vrei s spui. Am citit articole de-ale lui şi am discutat cu el în avion.ţ ă  

Crede cu adev rat în paranormal şi nu accept nici o îndoial .ă ă ă— M tot întreb de ce Kellicut nu ne-a scris nou direct, dac voia s venim aici.ă ă ă ă— Poate c nu ştia cum s dea de noi, r spunse Matt. Nu-mi cunoştea adresa, n-ă ă ă

am mai p strat leg tura.ă ă— Poate c ai dreptate. Dar ce f cea cu indivizii ştia ? Ştii cât de snob este. I-aiă ă ă  

v zut pe cei de la Institut, nici unul de prima mân , cu excep ia lui Schwartzbaum,ă ă ţ  care nu s-a remarcat în ultimul timp. Majoritatea celorlal i sunt complet str ini deţ ă  problem .ă

— M întreb ce-i cu tot institutul la. De ce este afiliat la un colegiu de care n-aă ă  auzit nimeni ?

Susan cânt ri întrebarea.ă— M-am gândit la posibilitatea de a fi nimerit peste un fel de cult – c mi-amă  

p r sit cercet rile, c mi-am abandonat cariera pentru o himer . Realitatea e c nuă ă ă ă ă ă  

conteaz cine sunt indivizii. Dac au dat de ceva, premiul e prea mare ca s -lă ă ă  pierdem doar pentru c exist riscul de a greşi.ă ă— S inem ochii deschişi, s fim aten i, şi o s ne putem respecta planurile, caă ţ ă ţ ă  

s facem doar ce trebuie s facem, zise Matt.ă ăVan ap ru din înc pere, ducând cutia sub bra . Avea ştampile noi şi eticheteă ă ţ  

roşii.— Amuzant câte po i rezolva cu un mic bacşiş, rânji el.ţ— Ce fel de pistol e sta ?ă— Magnum 345.— Şi pentru ce- i trebuie ?ţ— Siguran .ţă— Cam mare siguran a asta !ţDin Duşanbe luar un avion mic, care-i duse sus, la poalele mun ilor. Pe culoarulă ţ  

avionului st teau capre, priponite de fotolii. O stewardes cu voal împ r iă ă ă ţ  

38

Page 39: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 39/202

bomboane tari. Avionul zbur deasupra pistei – care era o şosea asfaltat în mijloculă ă  pajiştei – şi ateriz cu o serie de op ituri, ca o piatr ce ricoşa.ă ţ ă ă

Când ieşir din avion, altitudinea p ru c le suge respira ia din pl mâni. Fură ă ă ţ ă ă  întâmpina i de Rudy, ghidul şi factotumul lor, un rus ale c rei servicii fuseserţ ă ă comandate în avans. Îi aştepta la poart şi le f cu semn de îndat ce-i v zu, după ă ă ă ă care se gr bi s le ias în întâmpinare, strângând mâini, b tându-i pe spate. Seă ă ă ă   îndrept spre Land Cruiser cu paşi care aminteau de Chaplin.ă

— V rog, pe aici, domnişoar . Pe aici ! r cnea el peste um r.ă ă ă ăRudy era un individ solid, cu figur cinstit şi nas de boxer. P rul blond îi atârnaă ă ă  peste urechi. Avea mâini imense. Susan îl pl cu de cum îl v zu. Se aşez lâng el.ă ă ă ă  Individul conducea nebuneşte, inând volanul cu ambele mâini şi ridicând coatele caţ  pe nişte aripi de pui de g in . Maşina se b l ng nea dintr-o parte în alta a drumului,ă ă ă ă ă  pe când Rudy r cnea observa ii peste zgomotul motorului, dând din cap cu ună ţ  entuziasm violent şi privind în oglinda retrovizoare ca s -i priveasc în ochi pe Mattă ă  şi pe Van.

Rudy întinse mâna p roas peste parbriz, cuprinzând cu un gest dispre uitoră ă ţ  bolovanii, smocurile de iarb cafenie, colinele sterpe.ă

— În ara mea avem copaci adev ra i. Nu lucruşoarele astea stupide. Şi iarb . Oţ ă ţ ă  

sim i sub t lpi. Vaci care dau lapte adev rat. Ridichi mari cât...ţ ă ăSe încurc .ă— Pumnul t u, îi sufl Susan.ă ă— ... pumnul t u. Şi ap în râuri, tot timpul. Nu torentele astea nebuneşti cândă ă  

se topeşte z pada şi dup aia nimic. Toate chestiile astea de tip da-şi-nu.ă ă— Atunci de ce-ai venit aici ?Omul d du din umeri.ă— Via a-i ciudat .ţ ăLe schi povestea sa. Tat l lui construise un dig pe Kzazhastak, se c s torise cuţă ă ă ă  

o tadjic şi devenise func ionar al corpului diplomatic. Ajunsese în New York. Rudyă ţ  urmase acolo liceul.

— Pe East Side, Julia Richmond, în 1976.— Ei nu !— Da, da ! Promiteam. Am înv at mult. Am înv at engleza. Am citit c r i noi.ăţ ăţ ă ţ  

Am înv at muzic nou . Am înv at ce înseamn asta.ăţ ă ă ăţ ăSusan izbucni în râs. Matt se aplec în fa , s priveasc peste sp tarulă ţă ă ă ă  

scaunului. Rudy ridicase mâna dreapt în spate, cu degetul mijlociu ridicat.ă— Cântece. Ştiam toate cântecele din anul acela. Top zece. WABC. Da i-mi zeceţ  

minute, v d m lumea !ă ăÎncepu s cânte o strof dină ă Don't Go Breaking My Heart , cu accent exagerat şi

fals. Van mârâi, dar p ru s -l amuze spontaneitatea aceea z natic .ă ă ă ă

Rudy îi ducea la un hotel unde trebuiau s -şi petreac noaptea şi unde urmauă ă  s -l întâlneasc pe ghidul lui Kullicut, ultima persoan care-l v zuse pe acesta.ă ă ă ă— Spune-ne tot ce ştii despre oamenii mun ilor, îi ordon , brusc, Van.ţ ă— Tadjicii de pe-aici ştiu o groaz de poveşti despre ei. Le spun alma sauă  

czecicai, adic oamenii z pezilor – nu, nu oamenii ci locuitorii z pezilor. Nu i-a v zută ă ă ă  nimeni. Cel pu in nici unul din cei pe care-i cunosc eu. De fapt, nu prea au încredereţ   în mine pentru c sunt rus. Ştiu c nu le place s vorbeasc despre asta. Stau şiă ă ă ă  casc ochii. Nici nu în eleg prea bine ce-mi spun. Categoric, oamenii cred c exist .ă ţ ă ă  Unii pretind chiar c fac un soi de comer cu ei. Urc sus în mun i şi le las , într-ună ţ ă ţ ă  loc anume, sare, zah r şi m rgele. Dup o s pt mân , dou , când se întorc, nu maiă ă ă ă ă ă ă  g sesc sarea, dar g sesc în schimb piei de animale, de urs, iepuri, chestii d-astea.ă ă

Van s ri !ă— Cine face asta ? Ai vorbit cu vreunul ?Rudy r spunse c nu şi c nimeni nu i-ar putea spune unde este acel loc. Nici nuă ă ă  

era sigur c povestea-i adev rat .ă ă ă

39

Page 40: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 40/202

— Oamenii dispar uneori dac dep şesc linia z pezii. Dispar f r urm şi atunciă ă ă ă ă ă  toat lumea este nec jit şi d vina peă ă ă ă czecicai. Se spune c e din ce în ce mai r u,ă ă  c se întâmpl tot mai des. Nimeni nu ştie de ce. Am vorbit cu un om al c rui fiu aă ă ă  disp rut. B iatul a plecat la vân toare în mun i. Asta era ocupa ia lui. Într-o zi nu s-aă ă ă ţ ţ  mai întors. L-au c utat şi s-a zvonit c i-au g sit corpul f r cap. Cine ştie ? Tat l nuă ă ă ă ă ă  vrea s vorbeasc despre asta. Oamenii sunt foate supersti ioşi, nu le place s audă ă ţ ă ă cuvântul czecicai. Copiii fug. E ca monstrul la din Amercia, cum îi zice ? Cel cu careă  

 îşi sperie p rin ii copiii.ă ţ— Bau-bau, r spunse Susan.ă— Cum ?— Monstrul care se ascunde sub paturile copiilor.— Cam aşa ceva.Drumul deveni br zdat de hârtoape, semn c se apropiau de-un sat. Matt seă ă  

 întoarse spre Susan, cu vocea însufle it :ţ ă— Ştii unde suntem ? În ce oraş suntem ?Ea cl tin din cap.ă ă— Am v zut un indicator. Suntem în Khodzant !ăDur un timp pân recunoscu numele.ă ă

— Cel din „Enigma din Khodzant” ? întreb ea.ă— Exact.— Fir-ar s fie !ă— Ce-i „Enigma din Khozdant” ? se interes Rudy.ăVan îi r spunse:ă— Un fel de pictogram . Se crede c -i foarte veche, dar nimeni nu ştie exact deă ă  

când, pentru c originalul a disp rut. O parte din el lipsea. N-a fost descifrat.ă ă— Şi era de aici ? întreb Rudy.ă— Aşa se pare, dac nu mai exist vreun Khodzant.ă ăMatt fu surprins. Despre enigm ştiau doar câ iva arheologi.ă ţ— De unde ştii toate astea ? îl întreb el pe Van.ă— Strâng lucruri de felul sta. Nu ştii niciodat peste ce dai.ă ăMaşina trecu pe str zi înguste, pe lâng case din piatr şi mortar, apoi p trunseă ă ă ă  

 într-o curte. Pe arcada uşii era scris, cu vopsea albastr decolorat , un singură ă  cuvânt: HOTEL.

Rudy ieşi primul din maşin , r cnind ordine c tre b iatul care deschisese poartaă ă ă ă  hotelului. Îi conduse s se înregistreze la o tejghea îngust , din lemn. Proprietarul,ă ă  un b rbat cu fes, sprâncene negre şi doar cu câ iva din i, purta un pulover Duke, cuă ţ ţ  un diavol albastru în dreptul inimii. Nu v zuse niciodat un paşaport american şiă ă  r sfoi lent paginile înainte s le arate camerele.ă ă

Mâncarea – o friptur suportabil – fu udat cu un potop de votc procurat deă ă ă ă ă  Rudy. De îndat ce se golea un pahar, rusul întindea bra ul lung şi-l umplea pân laă ţ ă  margine.

Dup aceea s-au mutat la bar, o cavern mic , decorat cu vi e şi plante ceă ă ă ă ţ  creşteau din blocuri de zgur , f r fund. Proprietarul veni cu o tava cu ceşti cuă ă ă  cafea, din por elan, şi-i şopti ceva la ureche lui Rudy: venise b iatul care fuseseţ ă  ghidul lui Kellicut.

Cel anun at intr în înc pere. Avea treisprezece sau paisprezece ani, p r de-unţ ă ă ă  negru curat, cu ochi mari, c prui, care-i privi pe fiecare. Purta o bluz larg , un felă ă ă  de halat şi tenişi.

Van vru s -i vorbeasc , dar Susan îl opri. Se duse la b iat şi-i strânse mânaă ă ă  

puternic, zâmbind. El i-o strânse solemn, apoi f cu o plec ciune.ă ă— El e Şarafidin, îl prezent Rudy.ăÎi strânser mâna şi ceilal i. Dup fiecare strângere de mân , b iatul f cea oă ţ ă ă ă ă  

plec ciune.ă

40

Page 41: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 41/202

Rudy îl invit s se aşeze, dar b iatul r mase în picioare. Cei doi schimbară ă ă ă ă câteva cuvinte în persan , dup care b iatul îşi începu istorisirea calm şi f ră ă ă ă ă ezit ri, într-un şuvoi continuu. În cele din urm , Rudy îi f cu semn s fac o pauz ,ă ă ă ă ă ă  ca s traduc .ă ă

— Spune c înv torul – aşa-i spune domnului Kellicut – a venit aici acum multeă ăţă  luni. C a tras chiar aici, la hotel. Oamenii nu ştiau ce dorea sau de ce a venit. Mul iă ţ  nu-i vorbeau, dar erau curioşi, aşa c , pu in câte pu in, au început s se apropie. Elă ţ ţ ă  

vorbea persana, nu foarte bine.În timp ce Rudy relata, b iatul se uita la Susan, iar ea se uita la el.ă— Treptat, oamenii s-au obişnuit cu el. F cea plimb ri lungi, la poalele colinelor,ă ă  

uneori chiar în mun i. Cunoştea medicina şi a vindecat câ iva oameni. Încet, încet şi-ţ ţau deschis casele pentru el. Într-o sear , a venit la noi acas , la cin . Noi am t iat oă ă ă ă  capr . A adus un cadou pentru tat l meu, o farfurie minunat . Pe ea era poza uneiă ă ă  femei, o statuie a unei femei uriaşe ce inea în mâini o f clie şi o carte, cu ap înţ ă ă   jur. Oraşul New York. Tat lui meu i-a pl cut atât de mult c a ag at-o deasupraă ă ă ăţ  cuptorului.

Van îl întrerupse:— Ce i-a povestit tat l t u despreă ă alma ?

Rudy traduse. B iatul nu în elese. Când Rudy încerc din nou, b iatul se uită ţ ă ă ă  într-o parte.— Spune c n-a fost de fa , explic Rudy.ă ţă ă— Continua, îl îndemn blând Matt.ăDe data asta, b iatul vorbi îndelung. Rudy îl încuraja dând încet din cap. Istorisiă  

cum într-o zi înv torul le-a dest inuit dorin a sa de a merge în mun i s vadăţă ă ţ ţ ă ă almaşi cum au încercat de mai multe ori s -l conving s renun e.ă ă ă ţ

— Aşa c într-o noapte tat l meu a spus: dac trebuie s te duci, du-te ! Dar î iă ă ă ă ţ  spun s -l iei cu tine pe primul meu fiu.ă

Era, zice el, modul în care tat l s u oferea protec ie înv torului. Apoi b iatul aă ă ţ ăţă ă  descris preg tirile şi ascensiunea – zile întregi de c rat.ă ăţă

— Într-o zi am ajuns într-un loc unde nici copacii nu se duc. Acolo ne-am cl dită  coliba. În fiecare zi mergeam, tot mai sus. Oriunde ne duceam, înv torul examinaăţă  p mântul. Apoi am ridicat o tab r . Noaptea înghe am. Aveam un p tu pe care-lă ă ă ţ ă ţ  f cuse pentru mine, dar tot mi-era frig. Înv torul a început s plece singur. Nu mă ăţă ă ă l sa s vin cu el. Mergea mult. Într-o noapte nu a venit, dup aceea a lipsit nop i laă ă ă ţ  rând. Zile şi zile. Se întorcea şi scria. Se purta ciudat. Pe urm s-a îmboln vit şiă ă  tremura. Era foarte sl bit. S-a f cut bine şi a plecat iar. Iar şi a lipsit mult timp. Nuă ă ă  ne r m sese mult mâncare. Trebuia s cobor mai jos pe munte şi s prind iepuri şiă ă ă ă ă  p s ri şi s le aduc. Nu ştiu dac înv torul se întorcea când eu eram plecat. M-amă ă ă ă ăţă  uitat dup urmele lui. Uneori le vedeam. Apoi înv torul s-a întors. Ar ta r u. Ar taă ăţă ă ă ă  

altfel. Nu mi-a acordat mult aten ie, de parc nu m-ar fi cunoscut. Vorbea tareă ţ ă  mult, dar în alt limb , aşa c n-am în eles ce spunea. Aproape nu mai aveamă ă ă ţ  hran , dar nu voia s plec m. L-am întrebat de ce şi n-a vrut s -mi spun . Vorbeaă ă ă ă ă  mult despre alma. L-am întrebat ce înseamn . A râs mult. Lipsea tot mai mult. Într-oă  zi m-am întors de la vânat şi era acolo. Barba îi era mai lung şi ar ta foarte agitat.ă ă  A zis c trebuie s m duc acas şi s iau ceva cu mine. Mi-a dat o cutie. Era grea şiă ă ă ă ă  avea scris ceva pe ea. A zis s i-o dau tat lui meu şi tat l meu s-o trimit prin poşt .ă ă ă ă ă  Aşa am f cut.ă

— Te-ai întors ? întreb Susan.ăRudy traduse, iar b iatul cl tin din cap.ă ă ă— L-ai mai v zut ?ă

Din nou a cl tinat din cap.ă— Ai v zut şi tuă alma ? întreb Matt.ă— Nu, r spunse b iatul şi-şi muşc buzele. O dat c utam urmele înv toruluiă ă ă ă ă ăţă  

şi nu le-am g sit, dar am v zut alte urme. Mai mari.ă ă

41

Page 42: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 42/202

Schimbar priviri între ei, iar Rudy trase o duşc de votc .ă ă ă— Alte întreb ri ?ă— Întreab -l, ceru Matt, dac a deschis pachetul.ă ăVan se uita în sus, întunecat la fa . B iatul f cu semn c nu, apoi se uit laţă ă ă ă ă  

Susan şi zise ceva. Rudy se r sti la el.ă— Ce-a spus ? vru s ştie Susan.ă— Nimic, domnişoar , ceva f r importan .ă ă ă ţă

— Vreau s ştiu ce-a spus.ă— Vrea s ştie dac dumneavoastr şi înv torul v cunoaşte i.ă ă ă ăţă ă ţ— Dac ne cunoaştem ?ă— Întrebarea exact ... n-am în eles. Nu înseamn nimic, sunt convins.ă ţ ăVan p rea uluit.ă— De ce naiba vrea s ştie ?ă— R spunde-i c da, zise Susan.ă ă— Nu în eleg, morm i Rudy.ţ ă— Vrea s afle cine suntem, îl repezi Susan.ăCând Rudy îi traduse r spunsul, b iatul se uit la Susan, apoi, f când plec ciuniă ă ă ă ă  

 în toate p r ile, ieşi, dându-se înapoi, din camer .ă ţ ă

Afar se înserase. Susan st tea rezemat de fereastr , pielea ei smead lucindă ă ă ă ă  la lumina lumân rilor, cu ochii ca nişte caverne negre. Spuse, cu voce m surat :ă ă ă

— Van, ce pl nuieşti ?ă— M car ştim de unde s începem. De la tab r .ă ă ă ă— S -l conving pe Şarafidin s ne conduc acolo ?ă ă ă— Am aranjat totul, r spunse Van.ă— Ai mai aranjat şi altceva ? Mai ai alte surprize ? se interes Susan.ă— Nu.— Deci o s mergem în tab ra lui Kellicut, zise Matt. Şi dup aceea ?ă ă ăUrm o t cere. În cele din urm , Van r spunse:ă ă ă ă

— V zând şi f când. Depinde ce g sim acolo. O s c ut m un mesaj. O să ă ă ă ă ă ă c ut m urme.ă ă

— Şi dac nu g sim nimic ?ă ă— Aici începe rolul vostru. Îl cunoaşte i şi şti i ce c uta. Poate ve i încerca sţ ţ ă ţ ă 

face i ce a f cut el, s gândi i cum a gândit el, s face i ce-a f cut, s merge i undeţ ă ă ţ ă ţ ă ă ţ  a mers el. Dup cum am spus, v zând şi f când...ă ă ă

— Ce-i cu pistolul, Van ? întreb Matt. Ce vrei s faci cu el ?ă ă— Nimic, dac se poate.ă— Atunci de ce l-ai adus ? se interes Susan.ă— Pentru c s-ar putea s avem nevoie de el.ă ă

— Ai vreun motiv s crezi c s-ar putea s avem nevoie ?ă ă ă— N-am nici cea mai mic idee ce vom descoperi acolo.ă— C ut m fiin a aceea sau o vân m ? vru s ştie Matt.ă ă ţ ă ă— Ce naiba, ai auzit ce-a spus copilul ! în zona aia au disp rut oameni ! Dacă ă 

vrei s încerci cu rahaturile tale antropologice, n-ai decât. Scoate- i casetofonul şiă ţ   înregistrea-z -le cele mai intime gânduri. Şi o s vezi ce-or s - i fac . ie, nu mie.ă ă ă ţ ă Ţ

— ine minte c suntem savan i, nu vân tori.Ţ ă ţ ă— Da, dar vreau s m întorc acas întreg.ă ă ăVan era îngrijorat: poate c sunt spiona i, gândi el, poate c nu vor merge până ţ ă ă 

la cap t...ăR maser t cu i în întunericul ce se l sase, f r s aib nimic de spus. Deodat ,ă ă ă ţ ă ă ă ă ă ă  

Susan îşi trase scaunul şi se ridic , murmur nişte cuvinte de noapte bun , apoiă ă ă  plec . Matt o urm .ă ă

Matt şi Susan se duser la o ceain rie din pia , unde se vedea lumin . Vreoă ă ţă ă  

42

Page 43: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 43/202

zece b rba i st teau la mesele din metal risipite într-o curte interioar , sorbind ceaiă ţ ă ă  verde, fumând şi vorbind linişti i, cu voci cântate. Unii şedeau cu picioareleţ   încrucişate, lâng nişte paturi acoperite cu covoare persane, şi jucau şah. Pe uşaă  deschis se auzea muzic turceasc . Oamenii se uitar la Susan şi Matt cu oă ă ă ă  curiozitate nedisimulat .ă

Aceştia se aşezar la o mas şi comandar cafea, prin semne.ă ă ă— Ia uit -te, îi zise Susan, f când semn c tre pia .ă ă ă ţă

Deasupra acesteia, chiar peste zidul întunecat al cl dirilor, se vedea luna plin .ă ă  Atârna pe cer de parc s-ar fi odihnit pe acoperişuri, atât de limpede se vedeauă  craterele cenuşii, ca nişte pete pe o piersic abia cur at de pieli .ă ăţ ă ţă

— Iisuse, exclam Matt, nimic nu seam n cu luna asta peste....ă ă ă— ... Khodzant.— Khodzant. Nu-i de mirare c nimic n-are în eles. De când am ajuns aici mă ţ ă 

simt ca o ghicitoare înv luit de-o enigm ...ă ă ă— Gândeşte-te, zâmbi Susan, c undeva în mun i, micu ul nostru umanoid seă ţ ţ  

uit şi el la lun .ă ă— Probabil url la ea.ă— Ei, las ...ă

— De ce ?— Iar o s începi c nu-s civiliza i.ă ă ţ— Şi ce-i necivilizat în urlat ? Eu fac chestia asta tot timpul.— Ceea ce dovedeşte c am dreptate. De fapt, tu ar trebui s fii individul careă ă  

crede c sunt la fel de buni ca şi noi.ă— Nu la fel de buni – egali, compatibili.— Şi sexy.— Ei, hai, n-am spus niciodat asta ! protest Matt.ă ă— Da, dar ai sugerat-o. Altfel, cum de ne-ar fi apucat frenezia... cum i-ai spus ?— Imperialism reproductiv ?— Da, imperialismul reproductiv fa de ei. Şi ce termen ai mai popularizat ? To iţă ţ  

puştii mei şi-au notat, pentru examen.— Fluxul de gene.— Fluxul de gene, asta-i ! Sun frumos. Ca o reclam pentru Calvin Klein.ă ă— Foarte amuzant ! Şi tu ? De unde ai scos toat povestea cu r zboiul ? Oameniă ă  

vâna i, h itui i, fug ri i pe culmi. Şi nonsensul la cu mânc torii de creier ! De parcţ ă ţ ă ţ ă ă ă ar fi avut de-a face cu Alberto Blanc în anii cincizeci. Chiar crezi în aşa ceva ?

— Nu cred neap rat, r spunse ea, în defensiv . Sunt deschis la idei noi.ă ă ă ă— Unde-s dovezile ?— Nu-i vorba de dovezi. Doar de indica ii. G urile alea din cranii.ţ ă— Poate exist alt explica ie.ă ă ţ

— Da, poate au fost mitraliate !B rbatul f cu semn chelnerului.ă ă— Matt, pot s te întreb ceva ? Cu toat seriozitatea.ă ă— D -i drumul.ăSusan f cu o pauz , apoi zise:ă ă— Când eram împreun , ai avut vreo leg tur cu o fat de Neanderthal ?ă ă ă ăB rbatul râse. Dup atâ ia ani, reuşea înc s -l surprind .ă ă ţ ă ă ă— Nu m-a vrut. A zis c am bra ele prea scurte şi arcadele sprâncenelor preaă ţ  

turtite. De ce m întrebi ?ă— Din curiozitate. M gândeam c toat teoria ta despre sex şi încruciş ri a fostă ă ă ă  

o extrapolare bazat pe experien a personal .ă ţ ă

— Aşa-i, Susan. La fel ca şi teoria ta despre r zboi.ăChelnerul veni cu dou ceşti mici cu cafea turceasc şi-i întrerupse, f r s seă ă ă ă ă  

gr beasc , întorcând ceştile cu mânerul spre dreapta. Susan t cu cât timp r maseă ă ă ă  lâng ei, apoi se ar t încurcata.ă ă ă

43

Page 44: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 44/202

— Homo sapiens sapiens. M-am întrebat întotdeauna de ce ne-am categorisit cudou sapiensuri.ă

— R spunsul este foarte simplu.ă— Care-i ?— L-ai dat chiar tu. Noi am stabilit denumirile.— Ce arogan din partea noastr !ţă ă— Şi cum ar fi trebuit s ne numim ?ă

— Ce zici de Homo duplicitous ? propuse ea, dup care se gândi o secund . Deă ă  fapt, exist o denumire care se potriveşte celor mai mul i b rba i pe care i-amă ţ ă ţ  cunoscut, o denumire care a mai fost folosit :ă Homo erectus. Ce zici ?

— Ce s zic ? Nu cred c jocurile astea de cuvinte sunt foarte amuzante.ă ă— Nici eu nu cred.Susan deveni brusc serioas , iar Matt se uit la ea. Nu mai zâmbea. Pielea eiă ă  

p rea întunecat , din cauza rochiei de bumbac alb , cu decolteu. Matt ştia c nuă ă ă ă  purta sutien. Se uit la mâna ei care st tea pe mas şi sim i impulsul de a o lua. Dară ă ă ţ  Susan şi-o trase....

— S-a f cut târziu. E timpul s ne întoarcem, spuse femeia.ă ăMerser în t cere pân la hotel.ă ă ă

Uşa era încuiat şi sunar mult timp, pân veni b iatul, în c maş de noapteă ă ă ă ă ă  larg , şi le deschise. Cheile de la camerele lor, grele, din bronz, ataşate de buc i deă ăţ  lemn, atârnau al turi. Urcar sc rile f r s spun nimic. Vârâr cheile în broaşteă ă ă ă ă ă ă ă  simultan şi apoi se uitar unul la altul, iar asta îi f cu s zâmbeasc .ă ă ă ă

Camera lui Susan era mic , dezolant . O lamp cu g uri în abajur arunca umbreă ă ă ă  pe perete.

Se duse la dulap şi deschise uşa. În untru se g sea o oglind înalt . Se privi,ă ă ă ă  surprins : p rea trist , dar ar ta înc bine. Îşi trase rochia peste cap. Avea figuraă ă ă ă ă   încordat , sânii înc tari. Îşi scoase chilo ii şi-şi privi în oglind trupul gol.ă ă ţ ă

Îşi arunc pantofii din picioare, se întinse pe pat şi se uit în tavan. Aveaă ă  

senza ia c înc perea se învârteşte. Închise ochii. Desf cu uşor picioarele, încet, şiţ ă ă ă   începu s -şi mângâie burta cu vârful degetului. Auzea vocea lui Matt dictândă  evenimentele zilei în casetofon. Ce-o s spun despre ea ?ă ă

Prea multe lucruri n v liser deodat . Observ diverse lucruri m runte – oă ă ă ă ă ă  cr p tur în tavan, un nod în lemnul uşii, un pantof r sturnat într-o parte – dară ă ă ă  acestea nu-i înl turar anxietatea. Nu se putea ancora de ele. Deschise ochii şiă ă  ridic iute capul, sim ind c înc perea st locului, apoi se întinse la loc şi se relax .ă ţ ă ă ă ă  Mişc mâna mai în jos, lent, închise ochii...ă

Auzi brusc un sunet, un fâşâit lâng uş , zgomot uşor de paşi. Se ridic şi privi.ă ă ă  Sub uş se vedea un plic.ă

S ri din pat, îşi puse rochia, se gr bi spre uş şi o deschise. Coridorul era gol.ă ă ă  Desf cu plicul. Recunoscu scrisul de mân familiar, cu linii puternice, greu deă ă  descifrat.

O scrisoare de la Kellicut.

44

Page 45: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 45/202

6

Van g sise un loc bun, o zon sigur , cum i-ar fi spus Eagleton. Cartonulă ă ă  

gudronat de pe acoperişul hotelului se înc lzise deja de la soarele dimine ii. Vană ţ  st tea în spatele c minului, în afara câmpului vizual. Se duse în col , s verificeă ă ţ ă  uşi a închis ce d dea pe acoperiş. Se z reau doar câ iva norişori spre est. Nu vorţ ă ă ă ţ  influen a transmisia.ţ

Deschise rucsacul, scoase o cutie neagr , trase cârligele laterale şi ridic apoiă ă  capacul. Tastatura era murdar de la degetele celor ce-o folosise înaintea lui.ă ă  Indivizii ia l-au pricopsit cu un model învechit de NOMAD la mâna a doua, în loculă  unui model la zi, care ar fi cânt rit cu vreo dou kilograme mai pu in. sta era ună ă ţ Ă  adev rat tanc !ă

Porni aparatul, trase ecranul la un unghi de patruzeci şi cinci de grade, b tuă  CTERM pentru software şi select IOR, pentru Regiunea Oceanului Indian, unulă  

dintre cei patru sateli i care înconjurau globul. Bara de putere a semnalului ap ruţ ă  pe ecran – paisprezece virgul opt, cea mai puternic pe care-o v zuse vreodat –ă ă ă ă  apoi acces discul şi tast codul s u de identificare din nou caractere. Mai multă ă ă ă  litere. Urm un bâzâit uşor şi o t cere îndelungat , cât timp aparatura cerceta cerul,ă ă ă  iar el aştept strângerea magic de mân prin stratosfer . Ciudat c sim i ună ă ă ă ă ţ  contracurent de tensiune în timpul aştept rii. Nu era ca în cazul folosirii unui radioă  sau telefon. Probabil avea vreo leg tur cu spa iul pe care-l traversau impulsurile deă ă ţ  electroni, o distan mai mare decât cea colindat de el în toat via a. Sim i iarţă ă ă ţ ţ  pofta veche de-o igar .ţ ă

În timpul micului dejun, Van detectase suspiciune la Matt şi Susan. Nu în ceea cef ceau şi spuneau. De fapt, încercau s se poarte natural, chiar prieteneşte. Seă ă  obişnuise s surprind în elesuri în gesturi minore şi s citeasc limbajul trupului.ă ă ţ ă ă  Într-un moment i-a surprins schimbând priviri semnificative. Se întrebase dac până ă la urm cei doi c zuser la pat. Se meritau, erau ai naibii de potrivi i.ă ă ă ţ

Brusc auzi bâzâituri sub iri, cântecelul care indica stabilirea leg turii, iar dup oţ ă ă  secund ecranul se goli şi ap ru comanda TRANSMIT. Van tast codul. Un raport deă ă ă  rutin . Nu prea avea ce transmite, în afar de localizare. Transmisese deja un mesajă ă  cu informa iile aduse de b iat. Eagleton dorea rapoarte detaliate – cu siguran cţ ă ţă ă era curios în privin a lui Matt şi Susan – iar Van sim ea o pl cere pervers în aţ ţ ă ă  furniza tot ce putea s strâng . Ştia c Eagleton era dispus s -l vând oricând, deă ă ă ă ă  aceea sim ea un strop de putere doar când lucra pe teren. Apoi revenea la normal.ţ  

S se bucure deci cât putea.ă Primi o confirmare obişnuit : CONF-OK. Închise NOMAD-ul şi opri curentul,ă  trecând comutatorul pe OFF. Fusese avertizat de un ofi er de comunica ii, unţ ţ  be ivan b trân, c dispozitivele fuseser astfel reproiectate, încât pozi ia OFF activaţ ă ă ă ţ  sistemul automat de c utare prin satelit, astfel c putea fi descoperit oriunde înă ă  lume. Tipic din partea lui Eagleton s încerce s -l înşele. Van p str pozi ia OFFă ă ă ă ţ  pentru moment – dac n-o f cea, i-ar fi alertat, le-ar fi ar tat c ştia. Apoi puseă ă ă ă  calculatorul la loc în rucsac şi cobori sc rile pe furiş.ă

Matt fusese speriat de nota lui Kellicut: con inutul, faptul c b trânulţ ă ă  considerase necesar s o trimit , c alesese o rut ocolitoare pentru a ajunge înă ă ă ă  

mâinile lui – în mâinile lui Susan, de fapt, pentru c ei îi fusese adresat .ă ă  Presupunea c fusese trimis de pe munte, prin intermediul lui Şarafidin, iar b iatulă ă ă  le-o transmisese. Asta justifica întrebarea lui ciudat : dac Susan şi Kellicut seă ă  cunoşteau – f r îndoial în elesese greşit un ordin al lui Kellicut, care dorise s seă ă ă ţ ă  

45

Page 46: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 46/202

asigure c doar ei îi va fi transmis mesajul.ăCând Matt auzise cioc nitul uşor în uş , noaptea trecut , ştiuse imediat c eraă ă ă ă  

Susan. Oprise casetofonul şi deschisese uşa, cu sufletul la gur , dar de îndat ce-iă ă  v zuse expresia confuz , îşi d duse seama c nu venise din motivul pe care-lă ă ă ă  sperase el. F r un cuvânt, femeia îi întinsese scrisoarea. O avea şi acum, scoaseă ă  hârtia murdar şi o reciti.ă

Susan,Trebuie s vii urgent. Doar tu şi Matt ve i aprecia enormi-tatea descopeririiă ţ   

mele. Nu z bovi. Şi înc ceva: nu le spune şi celorlal i. ine secret. Doar noi,ă ă ţ Ţ    savan ii, trebuie s stabilim contactul. Mul i nu sunt reprezentan i potrivi i ai speciei ţ ă ţ ţ ţ   noastre. Gr beşte-te, pentru numele lui Dumnezeu ! Ceea ce vom tr i împreună ă ă  dep şeşte orice din istoria omenirii.ă

Pe to i zeii, mâine va fi o zi a socotelilor ! ţ 

Kellicut nu semnase. Tipic, îşi spuse Matt, uitându-se la noti a mâzg lit deţ ă ă  mân , egotist şi la sfârşit enigmatic . F r dat , f r loc. Hârtia mototolit şiă ă ă ă ă ă ă ă ă  murdar , dovedea c a fost scris în s lb ticie. Scopul ei era de a avertiza s nuă ă ă ă ă ă  

vorbeasc despre expedi ie. De ce ? Voia s fie singurul care s uimeasc lumea ?ă ţ ă ă ă  O chestie destul de tipic pentru el. Iar rândul cu „mul i nu sunt reprezentan iă ţ ţ  potrivi i ai speciei noastre” – ce mod ciudat de exprimare !ţ

Grozav ! Ne anun c -i pe cale s fac marea descoperire din istorie, dar neţă ă ă ă  spune c n-avem voie s vorbim despre ea. Ne avertizeaz , când noi nu putem faceă ă ă  nimic. De ce nu s-a obosit s ne caute adresele, dac preg tea ceva monumental?ă ă ă  Kellicut, cânt re ul din fluier, ne conduce înc în necunoscut, dup atâ ia ani...ă ţ ă ă ţ  Numai c acum nu-i vorba de teoria cuantic şi de Jung, ci... naiba ştie ce !ă ă

Şi-l mai tulbura ceva: nota sugera c ar fi existat o scrisoare anterioar , înă ă  pachet. Nu spunea lucrul sta în cuvinte clare, dar tonul p rea cel al unui postă ă  scriptum, „şi înc ceva”, dup cum se exprimase. Ceea ce se potrivea. Kellicută ă  

iubea drama şi nu era mai prejos de str vechii acaparatori ai aten iei, dar în sufletulă ţ  lui r m sese un savant. N-ar fi trimis un craniu de neanderthalian de dou zeci şiă ă ă  cinci de ani f r nici o explica ie. Erau prea multe în joc, existau prea multe riscuri.ă ă ţ  Implica iile scrisorii disp rute erau însp imânt toare: Eagleton sau Van, poateţ ă ă ă  amândoi, ascundeau ceva. De ce ? Şi ce nu trebuiau s ştie Susan şi Matt ?ă

F r îndoial , scrisoarea venea de la Kellicut. Era stilul lui, p l vr geala lui. Mattă ă ă ă ă ă   îl şi vedea scriind acea promisiune pasionat a descoperirii care „dep şeşte oriceă ă  din istoria omenirii”. Şi înfloritura din final, un citat din anticii greci: Pe to i zeii,ţ  mâine va fi o zi a socotelilor ! Susan îl identificase: Ahile vorbind dup uciderea luiă  Patrocle în fa a zidurilor Troiei.ţ

Chiar şi într-o situa ie ca aceea, când credea c se afl în pragul unei mariţ ă ă  descoperiri, când conducea pe doi dintre colegii cei mai apropia i c tre pericol,ţ ă  trebuia s r mân pedant, îşi spuse Matt. Am r ciunea pe care o sim i îl surprinse.ă ă ă ă ă ţ

În curte, Van împr ştiase tot echipamentul, şi st tea cu o agend în mân . Îiă ă ă ă  d dea ordine lui Rudy, care împacheta vesel fiecare lucru verificat. Matt eraă  exasperat de atâtea bagaje: corturi, saci de dormit, cizme, jachete din polipropilen ,ă  o trus medical , lanterne, instrumente de g tit, topoare, cu ite, gamele,ă ă ă ţ  videocamere. Şi tot felul de mâncare: conserve şi felii de carne, dar mai aleslegume deshidratate, neatr g toare, împachetate în vid.ă ă

— Doamne ! exclam Matt, privind gr mada. Ne ducem s vedemă ă ă alma sau

deschidem un magazin ?Susan veni cu o can de cafea fierbinte, cu p rul ciufulit. Matt ar t o pungă ă ă ă ă mic din pânz :ă ă

— Ce-i acolo ? îl întreb el pe Van.ă

46

Page 47: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 47/202

— Rachete de semnalizare.— La ce ne trebuie ?— În caz c trebuie s fim evacua i.ă ă ţ— Şi cine o s ne evacueze ?ă— Nu se ştie. Mai bine s te asiguri, decât s - i par r u.ă ă ţ ă ăSusan întâlni privirea lui Matt, se încrunt , cl tin din cap şi plec .ă ă ă ă

Merser pe şoseaua Pamir, o fâşie neagr de asfalt care se strecura printreă ă  mun i pân la Khorog, la grani a afgan , apoi c tre str vechiul oraş Oş, cândvaţ ă ţ ă ă ă  cap t de drum pentru caravane. Rudy şofa, distrându-i cu un potpuriu de cânteceă  din anul s u în New York. Van, care st tea lâng el, era inexplicabil de tolerant.ă ă ă

 Trecur pe lâng vreo dou sate fantom , grupule e de colibe din lut pe teraseă ă ă ă ţ   în coastele mun ilor, la umbra copacilor, în care nu ap ru nici un semn de via . Înţ ă ţă  vecin tate se vedea ceva ce fusese cândva un lan, v zur chiar şi o gospod rieă ă ă ă  colectiv abandonat , cu bar ci imense, scunde, din piatr , cu tavanul d râmat.ă ă ă ă ă  C ru ele şi plugurile fuseser p r site pe câmp.ă ţ ă ă ă

— Ce s-a întâmplat ? se interes Matt. Molim ? Foamete?ă ă— Nici una, nici alta, explic Rudy. Aici a fost colonizarea guvernamental de peă ă  

râul Vakş. A fost abandonat for at în 1981, dup trei cutremure. Au murit aproapeă ţ ă  dou sprezece mii de oameni. Aici a fost epicentrul. Întreaga zon este încă ă ă instabil .ă

Mai târziu p trunser mai sus, c tre poalele mun ilor, unde v ile erau pline deă ă ă ţ ă  torente de la z pada ce se topea. Iarba cafenie devenise verde.ă

La prânz oprir s m nânce. Rudy parc maşina lâng un pârâu şi, dup -mas ,ă ă ă ă ă ă ă  Matt merse pe firul lui pân într-un loc unde apa se transforma într-un lac mic.ă  L sându-se prad unui impuls de moment, îşi scoase hainele şi se arunc în unde.ă ă ă  Descoperi fundul nisipos, se l s pe spate şi se cufund , l sându-şi doar capul afară ă ă ă ă din ap .ă

Pluti ca o frunz . Toat diminea a avusese fantezii sexuale legate de Susan, seă ă ţ  

l sase cuprins de ele. Pe drum c tre pârâu se întorsese s-o aştepte, privindu-i doară ă  trupul. O l sase s-o ia înainte şi se uitase la m rgelele de sudoare ce se scurgeauă ă  pe coapsele ei. Se imaginase deschizând acele coapse, înfundându-şi capul în ele,cum obişnuia s fac ...ă ă

Reveria îi fu întrerupt de strig te, trebuiau s plece. Pe când ieşea din ap şi seă ă ă ă  ştergea, sim i aerul cald care-i înconjura trupul şi-şi d du seama c tremura.ţ ă ă

În dup -amiaza aceea conduse Matt. De obicei îi f cea pl cere, dar de data astaă ă ă  era dificil. P r siser şoseaua şi op iau pe un drum pr fuit, iar dac mergea preaă ă ă ţ ă ă ă  repede maşina tremura de le zguduia oasele. Din cauz c soarele se afla chiară ă  deasupra capului, distingea cu greu calea prin lumin şi pietrele str luci-toare. Îşiă ă  mijise ochii atât de mult, c -l dureau sprâncenele.ă

Seara trecu la volan Susan, în timp ce Van şi Rudy dormeau în spate. Aerul ser cea iute. Vântul n v lea ca un curent submarin rece, dar l sar fereastra deschisă ă ă ă ă ă pentru c le pl cea. Lumina farurilor s lta şi distingeai cu greu obstacolele dină ă ă  drum, de aceea Matt servea ca observator, strigând de fiecare dat când z reaă ă  ceva. Se distra. Şi ea.

Deseori întâlneau câte un scorpion târându-se în lumina farurilor, cu acul ridicat în aer, agil şi cu aspect obscen.

— Ne trebuie muzic , muzic de şofat, spuse Matt.ă ă— Aşteapt o clip .ă ă

Susan opri maşina, scotoci în spate şi se întoarse cu o cutie din piele, o puse pebord, ap s un buton şi porni casetofonul. Muzica lui Bruce Springsteen umpluă ă  noaptea. Când Susan ap s pe accelera ie, rânjeau amândoi.ă ă ţ

Dup trei ore oprir s înnopteze pe un deal ierbos, înconjurat de culmi şi stânci.ă ă ă  

47

Page 48: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 48/202

F cur un foc zdrav n şi s par un şan în jurul taberei, în care v rsar benzin , caă ă ă ă ă ţ ă ă ă  s in la distan scorpionii.ă ţ ă ţă

Lâng foc, Van se aplec peste hart .ă ă ă— Am mers bine, inând seama de drum. Am f cut vreo patru sute de kilometri.ţ ăMatt se uit peste um rul lui, pe când trasa ruta.ă ă— Îmi imaginez c vom ajunge la poalele muntelui pe la amiaz , îi spuse Van,ă ă  

aproape prietenos.

Dup ce mâncar , întinser sacii de dormit. Susan îl desf cu pe al ei lâng Matt.ă ă ă ă ă  Şarafidin îşi întinse p tura într-o parte şi se rug în genunchi, atingând solul cuă ă  fruntea, cu fa a spre Mecca. Când se apleca, bluza de bumbac alb se ridica şi-iţ  dezgolea spatele osos. Se ridic brusc şi scoase din leg tura sa ceva care ar ta ca oă ă ă  cutie mic . O ridic spre cerul nop ii, o duse încet la buze şi o s rut de patru, cinciă ă ţ ă ă  ori. Rudy se uit la el, apoi la Matt şi Susan, zâmbi, duse ar t torul la tâmpl şiă ă ă ă  tras cercuri ce indicau nebunia.ă

Matt încerc s doarm , dar drumul se tot descol cea în fa a ochilor, f cându-iă ă ă ă ţ ă  sângele s fiarb . Auzi r suflarea lui Susan, puternic şi profund , dup care seă ă ă ă ă ă  pr buşi abrupt în somn, de parc ar fi c zut de pe o culme.ă ă ă

Plecar diminea a devreme. Van conducea t cut, mecanic. Urcau iute şi seă ţ ă  sim ea schimbarea de altitudine în urechi. Topografia se schimb . Tuf rişul m runtţ ă ă ă  r mase în urm , drumul era m rginit de pini usc ivi. Apoi copacii se r rir , drumulă ă ă ăţ ă ă   începu s fac nişte cotituri înşel toare, bruşte, în unghi redus. Van trecu în viteza aă ă ă  doua, apoi în prima. În cele din urm , drumul se reduse la o c rare de piatr .ă ă ă

Van opri lâng un copac, la marginea unei pajişti.ă— Cap t de linie ! anun el, oprind motorul.ă ţă— Nu pot s spun c -mi place expresia, zise Susan.ă ăDesc rcar bagajele şi le puser în rucsacuri, sub îndrumarea lui Van. Acesta îşiă ă ă  

inea sacul, mai mare, separat de ceilal i. În cele din urm ridic şi capotaţ ţ ă ă  Cruiserului şi deconect bateria.ă

— Nu ştiu cât o s st m, anun el, punând cheile deasupra lunetei. Sunt aici,ă ă ţă  dac va fi nevoie.ă

— De ce s fie nevoie ?ă— Dac ne vom desp r i.ă ă ţPe când traversau pajiştea c tre p dure, privir culmile zim ate care p reauă ă ă ţ ă  

 înalte şi apropiate, încrustate cu ghea . Pe cerul cu nori mişc tori se r suceauţă ă ă  voaluri de cea , dând impresia c se întindeau şi fandau.ţă ă

Urcar ore în şir pe panta cu stânci şi m r cini, pe un drum indicat de Şarafidin.ă ă ă  B iatul mergea cu hot râre, cu ochii negri urm rind continuu semne dup care seă ă ă ă  ghida. Nu exista nici o c rare. O dat sau de dou ori greşi, trebuir s se întoarcă ă ă ă ă ă 

şi s se odihneasc , în timp ce el se duse înainte şi-i strig dup ce g si drumul.ă ă ă ă ă  Soarele dogorea, Şarafidin se dezbr case pân la brâu, ar tându-şi coastele trupuluiă ă ă  osos.

Partea din fa a c m şii lui Van era sc ldat de sudoare. Rucsacul lui, mai greuţă ă ă ă ă  ca al celorlal i, îi încetinea mersul. Matt şi Susan se deplasau lent, în mod deliberat,ţ  f când economie de energie. Rudy era cel mai g l gios. Împingea ramurileă ă ă  tufişurilor la o parte, de parc ar fi deschis uşile unui saloon. Ar ta caraghios cuă ă  p l ria cu boruri late şi p l vr gea f r încetare cu oricine se afla în apropiere.ă ă ă ă ă ă ă

Ajunser la o delt , trecând de ruinele unui kişlak, ale mai multor case şi canaleă ă  de iriga ii, pe lâng câmpuri cândva cultivate. Totul fusese p r sit. Zidurile dinţ ă ă ă  piatr se d râmaser . Solul ar ta negru, fertil, iar zona p rea s fi fost ocupat timpă ă ă ă ă ă ă  

de secole.Dup mai multe ore, ajunser la o pajişte alpin str b tut de un râu iute. Îşiă ă ă ă ă ă  l sar jos sacii – Van avu nevoie de ajutor s şi-l scoat – şi b ur înseta i din apaă ă ă ă ă ă ţ  rece. Rudy lua ap cu p l ria şi-şi turna pe cap, ar tând atât de comic, c îi f cu peă ă ă ă ă ă  

48

Page 49: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 49/202

ceilal i s izbucneasc în râs.ţ ă ăSusan se duse singur pe pajişte. V zu într-o parte tufişuri târâtoare de ienuperiă ă  

şi chiparos şi, ici, colo, m nunchiuri de m ceş, caprifoi, iarb neagr . Aerul leneşă ă ă ă  mirosea a trandafiri de munte.

— Frumos, nu ? se auzi vocea lui Rudy în spatele ei.B rbatul r mase privind gânditor peisajul, înainte de a vorbi din nou:ă ă— sta-i unul dintre motivele pentru care m-am întors în ara asta icnit .Ă ţ ţ ă

Pe când privea culmile formidabile, tr s turile lui copil reşti se relaxar . Este ună ă ă ă  tip ar tos, îşi d du seama brusc Susan.ă ă— N-ai mai fost în Tadjikistan ? întreb Rudy.ă— Nu, niciodat . De ce ?ă— Am crezut c ai mai fost cu grupul anterior.ă— Ce grup ?— Cel care a venit anul trecut, înaintea doctorului Kellicut. Ştii, cel în care a fost

Van.

49

Page 50: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 50/202

7

 Tot restul dup -amiezei continuara s urce. Panta devenea tot mai abrupt ,ă ă ă  

mersul tot mai greu. Şarafidin era mult în fa a lor.ţSpre sear , plopii pitici, cornul-de-cerb verde şi mestecenii începur s seă ă ă  r reasc , apoi disp rur complet. Acum se mai vedeau tufişuri mici, iarb epoasă ă ă ă ă ţ ă şi, rareori, cop cei de salcie, printre stâncile erodate. Îşi f cur tab r pe un terenă ă ă ă ă  pietros şi-şi preg tir aşternuturile. Matt şi Rudy se duser s strâng lemne pentruă ă ă ă ă  foc. Trebuir s coboare mult panta pe care abia o urcaser . Se întoarser cu şaseă ă ă ă  buşteni şi un bra de vreascuri, tocmai la timp ca s alimenteze focul pe care-lţ ă  aprinsese Susan cu nişte iarb .ă

— Lua i, le zise ea, întinzându-le câte o ceaşc . Cafea d t toare de via .ţ ă ă ă ţăDup mas , Şarafidin îşi f cu rug ciunea de sear . Când termin , Susan îlă ă ă ă ă ă  

chem pe Rudy, se duser la b iat şi discutar . La un moment dat, Şarafidin c ută ă ă ă ă ă 

 în leg tur , scoase obiectul care le trezise curiozitatea în noaptea anterioar şi i-lă ă ă  d du lui Susan. Ea îl examin cu aten ie şi, când i-l înapoie, spuse ceva, iar Rudyă ă ţ  traduse.

Matt se aşezase pe o stânc la marginea platoului. Sim ea o durere pl cut înă ţ ă ă  muşchi. În razele portocalii ale amurgului vedea linia în zigzag a copacilor pe pant ,ă  disp rând de-o parte şi de alta a v ii. Cea a serii se ridica precum aburul. Teritoriulă ă ţ  de jos p rea a fi la o distan infinit .ă ţă ă

Susan se aşez lâng el. Îl bucur prezen a ei. Peisajul atât de sublim îl f cuseă ă ă ţ ă  s simt nevoia unei tov r şii. R maser t cu i pân când Matt se întoarse spre ea:ă ă ă ă ă ă ă ţ ă

— Te-am v zut uitându-te la talismanul lui Şarafidin. Ce este ?ă— Un coran în miniatur . Spune c a fost folosit împotriva lui Kitchener, înă ă  

b t lia de la Omdurman. Asigur paradisul celui ce-l de ine. E destul de ros – de laă ă ă ţ  frecat, probabil.

— i-a spus dac -l ajut ?Ţ ă ă— N-a fost nevoie. Îl ocroteşte. Îl pune în leg tur cu Allah şi cu spiriteleă ă  

muntelui.— Nu mai are unul ?Dar când Susan vorbi din nou, tonul ei era serios. Îi povesti ce-i dest inuise Rudyă  

din întâmplare, despre c l toria anterioar a lui Van.ă ă ă— Cu cine a fost şi de ce a venit aici ?— Şi de ce a ascuns-o de noi ? se întreb Matt.ă

Nu prea aveau ce face. Dac -l înfruntau pe Van, acesta putea s nege totul. Peă ă  de alt parte, trebuiau s g seasc tab ra lui Kellicut. Aşa c deciser s -lă ă ă ă ă ă ă ă  urm reasc pe Van cu toat aten ia, aşteptând vreo sc pare a acestuia care s leă ă ă ţ ă ă  permit s afle adev rul. Şi se sim ir dezam gi i c nu aveau un plan mai bun.ă ă ă ţ ă ă ţ ă

Se f cuse aproape întuneric, iar Susan zise, uitându-se în vale:ă— Ştii ce m îngrijoreaz ? Cu cât stau mai mult aici, cu atât cred mai mult că ă ă 

omul de Neanderthal exist înc . Kellicut crede asta, la fel şi Van. Când mergeamă ă  prin p dure m gândeam la craniu. E din os adev rat.ă ă ă

— Şi eu am început s cred la fel.ă— Dac -i autentic, probabil c toate poveştile ce se istorisesc în nop ile lungi deă ă ţ  

iarn în satele de jos sunt adev rate.ă ă— Probabil.— Iar noi am venit aici sperând s g sim un neanderthalian. Sau doi. Sauă ă  

dou zeci. Dar dac -s periculoşi? Ce-ar trebui s facem, s le zâmbim şi s leă ă ă ă ă  

50

Page 51: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 51/202

strângem mâna ?— Poate-i putem observa f r s fim v zu i.ă ă ă ă ţ— Da, sau poate nu...— Nu uita, zise Matt, ei sunt cei care s-au retras aici, deci sunt mai speria i deţ  

noi decât suntem noi de ei.— Vorbeşte în numele t u ! se sup r Susan. Altceva; ştiu c -i doar imagina iaă ă ă ă ţ  

mea, dar pe când mergeam prin p dure m gândeam c neanderthalienii neă ă ă  

pândesc. Am început s -mi zic: şi dac sunt aici ? Şi am terminat crezând c sunt.ă ă ă  Le sim eam privirea. Tu n-ai sim it-o ?ţ ţ— Nu.— Eu da. N-am crezut complet, dar m-am autoconvins.Matt se uit la culmile de jos, acum aproape negre.ă— Nu uita ce te afli la în l ime, probabil la peste patru mii de metri. Altitudineaă ţ  

poate provoca st ri ciudate.ă— Precum ce ? întreb ea sarcastic . Halucina ii ? Paranoia ?ă ă ţ— Vorbesc serios. Hiperventila ie. Insomnie. Anxietate f r motiv. Un sim mântţ ă ă ţă  

de panic din senin. Ap în pl mâni.ă ă ă— Grozav ! Acum m simt mai bine.ă

— N-am vrut s zic c ai luat-o razna. Face doar ca lucrurile care te sperie să ă ă par mai îngrozitoare. Nu le lua prea în serios.ă— O s -mi aduc aminte de sfatul t u când o s fiu în oal , iar cineva va face dină ă ă ă  

creierul meu o friptur .ăMatt zâmbi. Combina ia ei de încredere total în sine şi de vulnerabilitateţ ă  

nedisimulat reprezenta o parte din ceea ce-l atr sese la ea cu ani în urm .ă ă ă— Nu te-ai schimbat prea mult, zise el, cu c ldur sincer .ă ă ă— În bine sau în r u ?ă— În bine.Susan cl tin din cap imperceptibil, enervat de afirma ia lui. Petrecuse atâ iaă ă ă ţ ţ  

ani între inându-şi furia împotriva lui Matt, o sup rare de mod veche, careţ ă ă  ajunsese acum rutin , de nu mai ştia dac o simte.ă ă

 Tr darea – acesta era p catul ce le dep şea pe toate, care strângea toateă ă ă  greşelile lui Matt şi dezam girile produse de el într-un singur cuvânt. Repetândă  cuvântul, cu ani în urm , ca pe o mantra, redusese rela ia lor la esen . Nu existaă ţ ţă  nici o îndoial : fusese tr dare, o înşelase cu prietena ei cea mai bun . Nu-şi d duseă ă ă ă  seama, nu ştiuse de Anne pân la sfârşit, ceea ce-i m rise ruşinea şi f cuse ca faptaă ă ă  lui s fie de neiertat. Matt o cunoştea şi ar fi trebuit s ştie cât de tare o umilea.ă ă  Atunci a început s -l considere demn de dispre , cu toate minciunile lui. Abia cândă ţ  respectul pentru el a disp rut şi-a dat seama c nu-l mai iubea.ă ă

Avusese şi ea povestea ei de dragoste secret . Dar exista o diferen , îşi spuneaă ţă  

ea, pentru c la un anumit nivel fusese conştient c Matt o înşela – imposibil s fiiă ă ă ă  at t de apropiat de cineva şi s nu- i dai seama – deci, într-un fel, se ap raseă ă ţ ă  egalându-i p catul. Ştia c -şi justifica propria tr dare, dar asta nu-i reduseseă ă ă  convingerea c ea nu se distrase. Fusese adev rat şi necesar ei, pentru c ea nuă ă ă ă ă  se dovedise suficient pentru el. Era o form de autoap rare.ă ă ă

— Hai s ne întoarcem, zise ea.ăÎn diminea a urm toare se trezir devreme şi urcar f r s vorbeasc , cuţ ă ă ă ă ă ă ă  

muşchii dureroşi, cu picioarele tremurând. Fiecare pas producea durere. Se mişcauca nişte somnambuli, iar pe m sur ce soarele-i încingea, monotonia mersuluiă ă   înl tur orice sim al timpului.ă ă ţ

Doar Şarafidin se c ra f r efort, alunecând ca un pisoi dintr-o parte în alta,ăţă ă ă  

c utând un loc mai bun de pus talpa. Picioarele lui sub iri îl împingeau în sus, seă ţ  mişcau f r încetare.ă ă

La altitudinea aceea, iarba disp ruse, se trezir într-un peisaj sterp, alc tuit dină ă ă  praf, pietre, stânci şi grohotiş. Spre mijlocul dup -amiezii ajunser la o şa dintreă ă  

51

Page 52: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 52/202

dou culmi. Cât a fost neted , mersul a fost mai uşor. De acolo puteau vedea valeaă ă  aflat la vreo optzeci de kilometri sub ei.ă

Apoi descoperir un petec de umbr sub o gr m dire de stânci. Când seă ă ă ă  apropiar , auzir un foşnet, iar solul se cutremur . În spatele unei pietre, ascuns înă ă ă ă  umbr , era o gaur . Dedesubt, la o lungime de bra , curgea un izvor subteran.ă ă ţ

Matt se aplec şi încerc apa rece ca ghea a. Umplu bidonul, îl ridic , îl trecuă ă ţ ă  celorlal i.ţ

— Am putea s ne oprim aici pentru prânz, propuse Susan.ăRudy îi spuse ceva lui Şarafidin, acesta îi r spunse. Tonul lui încordat şi faptul că ă privea în jos atraser aten ia lui Matt.ă ţ

— Ce-a spus ? vrue el s ştie.ă— L-am întrebat unde suntem şi a zis... ca s fiu exact, a zis: am ajuns în locul înă  

care oamenii nu trebuie s se duc .ă ă— Da ? Spune-i c vom schimba numele locului ! mârâi Van, apoi se duse să ă 

cerceteze izvorul ce ieşea la suprafa la vreo patruzeci de metri mai departe.ţăDeodat , îl auzir ipând. Îl g sir pe malul nisipos, extins în semicerc, pe care-lă ă ţ ă ă  

s pase apa în stânc . Bidonul lui Van era r sturnat lâng el. Se p rea c începuseă ă ă ă ă ă  s -l umple cu ap . Scotea gemete scurte, ascu ite, un fel de gui at. Îngenuncheaseă ă ţ ţ  

 într-o pozi ie eap n , nenatural , iar cu mâna ar ta ceva, mişcând-o în sus şi-n jos,ţ ţ ă ă ă ă  ca pe un piston.Primul gând al lui Matt a fost c f cuse un atac de cord.ă ă— Te sim i bine ? strig el.ţ ă— Priveşte !Van ar ta ceva pe p mânt, între picioarele lui, cu mişcarea aceea ciudat deă ă ă  

piston, în timp ce ceilal i veneau în goan .ţ ăSusan ajunse prima şi exclam :ă— Doamne !În nisip, lâng izvor, se vedea o singur urm de talp , adânc şi anormal deă ă ă ă ă  

groas . Matt se aplec şi-o examin mai de aproape. P rea omeneasc , dar aveaă ă ă ă ă  c puta prea lat .ă ă

Cercetar zona şi g sir alte urme de picior şi, ciudat, urme de cizm cu zim i...ă ă ă ă ţ  Acestea p reau a fi de m rimi diferite şi mai bine conturate, mai recente.ă ă

Se luar dup urmele de cizme cât de departe putur , dar acestea disp rur peă ă ă ă ă  solul tare. P reau s fi fost f cute de trei persoane. Trei oameni şi, înaintea lor, oă ă ă  creatur asem n toare omului, un umanoid, nu un om. Dup felul în care urmele deă ă ă ă  cizm se strânseser în jurul celor de picior, se vedea c oamenii încercau s deaă ă ă ă  de creatur .ă

— Ia uita i-v aici ! spuse Rudy, inând un chiştoc de igar în mân , mirosindu-l.ţ ă ţ ţ ă ă  E rusesc, anun el.ţă

Van se pr buşea. Respira greu şi avea senza ia c rucsacul îi era plin cu pietre.ă ţ ă  Când se îmbr case diminea a, îşi pusese tocul de pistol. O fâşie de piele îl inea subă ţ ţ  bra ul drept, iar ap sarea ei în carne îl f cea s simt puterea armei. Ştia cţ ă ă ă ă ă  începuse s simt efectul lipsei de oxigen. To i anii de fumat şi toate substan ele şiă ă ţ ţ  chimicalele pe care le luase se r zbunau acum: DMT, STP, medicamente al c roră ă  nume nu le mai inea minte, ca nişte litere de apel ale sta iilor radio din copil ria sa.ţ ţ ă  Cunoştea simptomele bolii altitudinii: accese de sl biciune, nu neap rat nepl cute,ă ă ă  dar amestecate cu s get ri de paranoia, iar deasupra tuturor senza ia ce te umpleaă ă ţ  de panic a gâfâirii pentru a- i umple pl mânii cu aer şi a nu inspira nici un strop.ă ţ ă  Dac senza ia se înr ut ea, n-o mai putea suporta.ă ţ ă ăţ

Încerc s -şi st pâneasc mintea, dar asta-l f cea s se simt şi mai anxios, aşaă ă ă ă ă ă ă  c o l s s hoin reasc în voie. Deci ruşii ajunseser aici. Ar fi trebuit s ştie. Nuă ă ă ă ă ă ă ă  avusese niciodat încredere în ruşi, deşi lucrase direct cu ei. Glasnostul era oă  aiureal . Afacerea asta era prea mare pentru ca ruşii s-o ignore. D duser uneleă ă ă  

52

Page 53: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 53/202

informa ii, ascunseser altele, iar pân la urm îşi organizaser propria expedi ie.ţ ă ă ă ă ţ  Poate c vor ca noi s facem treaba de cercetaşi, ei s r mân în urm , iar laă ă ă ă ă ă  momentul potrivit s ne sufle vânatul, gândi el. Eagleton avusese îndoielile sale,ă  Van putea garanta chestia asta, dar le respinsese pe baza argumentului pe care-lnumea factorul anarhic din Moscova. Eagleton jucase întotdeauna tare, mai ales culucruri care nu-i apar ineau, precum vie ile altor oameni.ţ ţ

Spre sear , Şarafidin gr bi pasul, iar dup ce ocolir un stei, ceilal i v zur că ă ă ă ţ ă ă ă aproape alerga. Strigar dup el, dar b iatul nu încetini, nici nu se uit înapoi, şiă ă ă ă  disp ru dup creasta culmii.ă ă

Se repezir dup el. Când ajunser pe creast şi se uitar la panta lung din fa aă ă ă ă ă ă ţ  lor, v zur un câmp şi un fel de construc ie. Avur nevoie de oarecare timp ca s -iă ă ţ ă ă   în eleag semnifica ia: tab ra lui Kellicut.ţ ă ţ ă

Nu era un loc r u, îşi spuse Matt. Se vedea bine în toate direc iile şi se cobora peă ţ  un drum uşor. Ca s fug repede ? Pu in probabil. Kellicut nu era omul care s seă ă ţ ă  gândeasc la fug . Mai degrab fusese atras de locul acela minunat pentru ca searaă ă ă  s se uite la muntele pe care-l cercetase şi la colinele aflate mult dedesubt. Peisajulă   îi reconfirma sim ul de omnipoten .ţ ţă

Ajunser la marginea taberei. În amestecul de forme din fa a lor z rir o urmă ţ ă ă ă de mişcare. Van o înregistra în vederea sa periferic înc înainte de a fi pe deplină ă  conştient de ea. Se arunc pe burt , mâna dreapt se strecur în toc şi, descriindă ă ă ă  iute un arc de cerc, scoase pistolul, apoi se ridic încet, a intind arma. Când se uită ţ ă mai bine, sim urile i se relaxar brusc, se l s cuprins de uşurare. Era doar oţ ă ă ă  pas re, un şoim mare, cafeniu, c rat în vârful unui par, dând din aripile îndoite.ă ăţă  Van se ridic şi exclam :ă ă

— Rahat ! Nu m aşteptam la aşa ceva !ăŞoimul e semn r u, îşi zise Susan. Sim i deodat , cu o certitudine pe care n-oă ţ ă  

putea explica, c nu-l vor g si pe Kellicut în tab r . Aceasta p rea nelocuit ,ă ă ă ă ă ă  neîngrijit , d r p nat de ploi şi de z pad .ă ă ă ă ă ă ă

Locul ar ta spartan, în compara ie cu tab ra bine aprovizionat , pe care şi-oă ţ ă ă  imaginaser în timpul ascensiunii lor. Construc ia principal era un şopron înalt deă ţ ă  vreun metru dou zeci şi lung de vreo patru, pornind din fa a unei stânci înalte până ţ ă la um r. În paralel cu ea fusese ridicat un zid din pietre, cam de o jum tate deă ă  metru, care oferea protec ie contra vântului.ţ

La cincizeci de metri se afla o platform aşezat pe unul dintre copacii sfriji iă ă ţ  care creşteau la altitudinea aceea. P rea un fel de c mar . În direc ie opus seă ă ă ţ ă  z rea ce mai r m sese din vatra focului taberei, iar în alt parte o fântână ă ă ă ă rudimentar , cu o funie roas legat de o can de metal ce atâma în praf. Pe oă ă ă ă  c rare lateral se afla un fel de latrin , o groap cu doi pari peste ea.ă ă ă ă

— Nu-i mare lucru, zise Van.Matt gândise la fel şi-l complet :ă— Locul pare nelocuit de mult timp.Susan se duse la şopron şi se aplec , s poat intra, apoi strig :ă ă ă ă— Matt, vino aici !B rbatul se gr bi, se aplec şi intr . Abia aveau loc amândoi. În untru eraă ă ă ă ă  

pr p d. O saltea pneumatic fusese sfâşiat pe toat lungimea. Oale şi crati eă ă ă ă ă ţ  z ceau pe podea, una dintre ele turtit . Ibricul de cafea era şi el lovit, iar felinarulă ă  cu benzin spart. O pereche de cizme ale lui Kellicut, murdare de noroi, st teauă ă  neatinse pe un raft improvizat, din lemn.

Uluit , Susan se aplec s adune nişte hârtii şi se uit pe ele. Foile erau albe. Seă ă ă ă  

uit la Matt.ă— Ce crezi ? Cine o fi f cut asta ?ă— Greu de spus.— A fost f cut deliberat ! De... vreo f ptur ? Sau a fost ceva natural, vreoă ă ă  

53

Page 54: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 54/202

furtun ?ă— În nici un caz o furtun , o contrazise el, ar tând cioburile unei ceşti albastreă ă  

din plastic. Poate un animal, ad ug el, îndoindu-se.ă ă— Dar n-a fost stricat totul. Unele stric ciuni puteau fi f cute de vânt sau deă ă  

ploaia puternic . La urma urmei, ad postul a fost p r sit cu luni în urm .ă ă ă ă ă— Nu şi în cazul saltelei pneumatice. Uit -te la ea, e f cut fâşii ! Nu se v dă ă ă ă  

semne de gheare, ad ug el, luând o bucat de jos, dar a fost f cut în modă ă ă ă  

deliberat. Gaura asta poate fi o urm de col . Ceva a sfâşiat salteaua.ă ţ— Dac o f ptur mare a f cut pr p d în ad post, de ce nu l-a distrus complet ?ă ă ă ă ă ă ăSusan se întinse, apuc o grind , o zgâl âi.ă ă ţ— E înc solid , ca atunci când a fost construit şopronul. Dar putea fi rupt înă ă ă  

dou minute, dac ... dac voia cineva cu adev rat.ă ă ă ăMatt o privi cercet tor. Ştia c femeia se ag a de orice.ă ă ăţ— Hai s ne uit m afar .ă ă ăIeşir şi se îndreptar . Ce uşurare s ieşi la aer curat ! Şopronul scund produceaă ă ă  

claustrofobie şi avea un miros greu, bizar.Începur s examineze solul. F r s -şi spun , c utau amândoi urme de cizme.ă ă ă ă ă ă ă  

Nici una. Terenul era prea tare.

Van, care cercetase marginile taberei, veni lâng ei.ă— Nu-l g sesc, bomb ni el, l sându-se în genunchi s priveasc în şopron, după ă ă ă ă ă care vârî un deget între dou grinzi. Asta trebuia s aib un fel de acoperişă ă ă  gudronat sau ceva care s opreasc ploaia. Dar nu-i nimic în preajm .ă ă ă

Spiritul vân torii p ru s -l trezeasc pe Van. Îşi întoarse capul şi-i privi pe rând.ă ă ă ă— S v întreb pe voi, din moment ce-l cunoaşte i pe Kellicut mai bine decâtă ă ţ  

mine.— Ce ?— L-a i considera nep s tor ? Arogant ?ţ ă ă— Ce vrei s spui ? zise Susan.ă— Adic i-ar fi dificil s -şi imagineze c i s-ar putea întâmpla ceva r u ? Şti iă ă ă ă ţ  

genul – tipul de individ care nu-şi face testamentul.— N-aş zice c e aşa.ă— Las , Susan, interveni Matt, eu zic c a nimerit exact.ă ă— Unde vrei s ajungi ? întreba Susan, plictisit de aerele de detectiv ale luiă ă  

Van.— Vrea s ştie de ce nu ne-a l sat Kellicut un mesaj, o l muri Matt.ă ă ă— Poate ne-a l sat. Nu înseamn c nu ne-a l sat doar pentru c nu-l g sim.ă ă ă ă ă ă— Poate nu ştia c o s plece, presupuse Van.ă ăSusan ştia unde bate el, dar f cu pe proasta:ă— La ce te referi ?

— Poate a fost atacat şi ucis. Sau r pit. Sau surprins într-o ambuscad , zise Van,ă ă  f când un gest c tre lan urile de stânci din jur.ă ă ţ— Nu se vede nici un semn de lupt , îl contrazise Susan. Şi cred c ar fi f cută ă ă  

provizii pentru cei care veneau aici s -l caute. Nu uita c ne-a cerut s venim.ă ă ă— Poate a l sat un bilet, poate nu, morm i Van.ă ă— Poate a fost distrus. Sau luat. Sau aruncat, interveni Matt. Se putea întâmpla

orice.— Sau poate l-a ascuns, suger Susan. Asta ar fi mai potrivit cu firea lui.ăVan se încrunt .ă— Din moment ce am ajuns la asta, zise Matt, ai spus c noi îl cunoaştem maiă  

bine decât tine. Cât de bine îl cunoşti ? Nu ştiam c -l cunoşti.ă

— Pu in. Drumurile noastre s-au încrucişat pe când lucra ceva pentru noi, asta-iţ  tot.

Matt îşi d du seama c Van ascunde ceva şi-şi propuse s afle mai multe laă ă ă  momentul potrivit.

54

Page 55: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 55/202

Continuar s caute urme de paşi şi alte informa ii, împ r ind terenul în patruă ă ţ ă ţ  sectoare, ca pe nişte felii de pl cint ce porneau radial din centru c tre periferie.ă ă ă   Terenul pietros nu d du nimic la iveal .ă ă

Matt se al tur celorlal i lâng ceea ce fusese focul de tab r , acum un cercă ă ţ ă ă ă  sf râmat de pietre, în care se afla o movil de cenuş împr ştiat , ud . Vană ă ă ă ă ă   îngenunche şi lu o bucat de c rbune, pe care o sf râm între degete.ă ă ă ă ă

— Acum şase luni vremea era mai friguroas ca acum, deci e de presupus c aă ă  

dorit s men in focul aprins, indiferent cum, zise el, apucând un b pe jum tateă ţ ă ăţ ă  ars. Arat de parc ar fi fost udat, şi dac nu ploua atunci, ceea ce e posibil, dară ă ă  pu in probabil, înseamn c l-a pus pe foc deliberat.ţ ă ă

— Asta înseamn , interveni Susan, c a fost, poate, ultimul lucru pe care l-aă ă  f cut aici. Un pic de gospod rie. Nu pare s fi fost atacat sau speriat. Deci totă ă ă  pr p dul a fost f cut dup plecarea lui.ă ă ă ă

Matt scotoci prin cenuş , care alc tuia un noroi umed.ă ă— E veche. Depinde de cum a fost vremea, dar cred c focul n-a fost aprins deă  

dou , trei luni, poate mai mult.ă— Da, morm i Van. A plecat de mult. Indiferent ce i s-a întâmplat, nu s-a întors.ă— Probabil c n-a revenit de când a trimis pachetul prin Şarafidin.ă

— Acum ce facem ? întreb Rudy.ă— Îl c ut m, r spunse Susan.ă ă ă— Pun pariu, zise Van, din tot sufletul, surprinzându-i pe ceilal i, c dac -l g simţ ă ă ă  

pe el, o s -i g sim şi pe ei.ă ă

La altitudinea aceea, soarele apunea mai târziu ca în vale, dar crepusculul nuaducea nici un fel de c ldur . Curând soarele se ascunse în spatele unor nori joşi,ă ă   începu s bat un vânt înghe at şi smocuri de cea prinser a se rostogoli de peă ă ţ ţă ă  pantele superioare ca o avalanş fantomatic , înv luindu-i complet, încât uneori nuă ă ă  mai vedeau dincolo de tab r .ă ă

Puser alimentele pe platform , f cur focul şi se înf şurar cu sacii de dormit,ă ă ă ă ă ă  

aşteptând s se fac mâncarea. Rudy le împ r i cafea neagr .ă ă ă ţ ăVan se sim ea ceva mai bine, deşi obosea uşor şi câteodat îi curgea sânge dinţ ă  

nas, picurând în jos, l sând o dâr într-o parte a fe ei. Medita, privind scânteile careă ă ţ  zburau prin cea .ţă

— Po i s spui multe despre un om dup felul în care şi-a aşezat tab ra, afirmţ ă ă ă ă el. Mai multe decât dac -i vezi casa. Casa se afla acolo înaintea lui, dar o tab r oă ă ă  construieşte singur, în mijlocul nimicniciei, şi-şi pune amprenta pe ea.

— De exemplu ? se interes Matt.ă— Uit -te la latrin . Doi pari peste o groap . Ceva grosolan, nu crezi ? Iară ă ă  

platforma pentru alimente, ceva rudimentar. Cred c profesorul nu-i un om care s -ă ă

şi piard vremea cu pl cerile.ă ă— Nu eşti departe de adev r, recunoscu Mattă— Nici cu şopronul nu s-ar putea l uda. De ce nu s-a îngrijit s construiasc cevaă ă ă  

mai solid ? Înghea rahatul în tine aici ! Sau nu credea c o s stea mult timpţă ă ă  acolo, sau nu-i p sa.ă

— Nici acum nu te contrazic. Eu aş zice c nu-i p sa, zise Matt.ă ă— Apoi locul în sine. Dac voia s fie ferit, ar fi c utat o peşter , trebuie s fieă ă ă ă ă  

zeci pe aici. Dar a ales cel mai vizibil loc din jur. Un lucru nu prea în elept.ţ— Sau poate dorea s fie v zut, se repezi Susan.ă ă— Probabil, o aprob Matt. S -şi anun e prezen a. S -i fac pe ei s vin la el.ă ă ţ ţ ă ă ă ă— Sau poate îşi închipuia c ei ştiu oricum de prezen a lui, continu Susan.ă ţ ă

Van întoarse capul şi o privi ciudat, cercet tor. P rea c încerca s -şi imaginezeă ă ă ă  ceva. Susan continu :ă— Persoana care a construit aceast tab r nu era speriat – şi, ştiindu-l peă ă ă ă  

Kellicut, zic c i se potriveşte.ă

55

Page 56: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 56/202

— Dar nu a v zut urmele de paşi ? întreb Matt. Noi le-am v zut, deşi nu le-amă ă ă  c utat. Crezi c asta l-o fi f cut s se opreasc aici ?ă ă ă ă ă

— Dimpotriv , r spunse Susan.ă ă— Dar crezi c nu i-a fost fric .ă ă— Nu.— Atunci de ce nu s-a gândit c s-au speriat ei de el ? De ce s-a oprit în spa iuă ţ  

deschis ? De ce n-a încercat s se furişeze ?ă

— Nu ştiu. Probabil c nu credea în teoria c neanderthalienii s-au retras, fugindă ă  de Homo sapiens. N-a sus inut-o niciodat în ce-a publicat. Dimpotriv , îi consideraţ ă ă  posibile fiin e superioare.ţ

— Sau poate exist ceva ce nu ştim, continu Matt. Poate a descoperit ceva ce-lă ă  f cea s considere c lor nu le e fric .ă ă ă ă

În jurul focului se aşternu t cerea. Rudy mo ia. Van se gândi un minut, apoiă ţă  cl tin din cap şi privi iar în jur.ă ă

— Alt chestie. Uita i-v la felul în care a întins tab ra. N-are sens. Focul e aici,ă ţ ă ă  fântâna e dincolo. De ce n-a aşezat focul lâng ap ? Ar fi fost mai potrivit. Şi de ceă ă  platforma pentru alimente e tocmai acolo ? Gândi i-v la asta. Ca s faci deţ ă ă  mâncare trebuie s mergi de colo, dincolo. Este...ă

— Stai o clip , îl întrerupse Susan. Şi s ri în picioare. Ai dreptate ! E un triunghi.ă ă  Un triunghi perfect, Matt !Acelaşi lucru îl izbise şi pe el. Se ridic .ă— S-ar putea ?— Adu-mi o funie !Rudy deschise ochii. Matt scotoci în rucsac şi scoase un colac de frânghie. Apucă 

de un cap t şi-l d du pe cel lalt lui Susan, care începu s m soare distan a între focă ă ă ă ă ţ  şi fântân .ă

— Vre i s -mi spune i şi mie secretul vostru ? zise Van.ţ ă ţÎncercase s vorbeasc nonşalant, dar în glas i se citea enervarea.ă ă— E doar o posibilitate, r spunse Susan. Nu ştiu dac avem dreptate.ă ăM sura frânghia şi o marc inând-o în mân . Apoi se duse s m soare distan aă ă ţ ă ă ă ţ  

de la fântân la platform .ă ă— E un fel de semn folosit de paleontologi – sau folosit de Kellicut. A devenit un

ritual la s p turile noastre. Înainte de orice, parcurgem toat zona şi o cercet m,ă ă ă ă  uitându-ne la locurile potrivite pentru s p turi – judecând dup deplasarea glacial ,ă ă ă ă  aşezare, erodare, chestii din astea. Acolo unde credem c trebuie s s p m, facemă ă ă ă  un triunghi echilateral din pietre. Apoi ne întoarcem şi s p m în centru.ă ă

M sura acum a treia latur , iar Matt continu explica ia.ă ă ă ţ— Kellicut, vulpe b trân , ştia c trebuie s g seasc o ascunz toare sigur .ă ă ă ă ă ă ă ă  

Unde ? Pietrele nu-s bune. Pot fi mutate sau se poate întâmpla ceva care s leă  

deplaseze.— Deci a folosit chiar tab ra ! exclam Van.ă ă— Evrika ! zise Susan, ar tând funia. Un triunghi echilateral.ăÎmp r i linia de baz în dou şi însemn locul cu o piatr , întinse funia şi merseă ţ ă ă ă ă  

al turi de ea pân în centrul triunghiului, unde-şi înfipse c lcâiul în sol.ă ă ăMatt aduse o lop ic portabil şi începu s sape. P mântul era tare, scotea deăţ ă ă ă ă  

fiecare dat doar o mân de pietre şi p mânt ca iasca. Rudy îl ajuta f râmândă ă ă ă  p mântul cu o secure.ă

— Nu-mi vine s cred c a f cut asta, zise Matt. Chiar şi pentru el e preaă ă ă  complicat

Curând, lopata izbi ceva. S p în jur, f cu loc cu marginea lope ii, scoase o cutieă ă ă ţ  

din metal şi cur murd ria de pe capac. Trebui s trag puternic ca s-o deschid .ăţă ă ă ă ă  În untru se g sea un caiet gros, roşu, unsuros şi ros.ă ă

56

Page 57: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 57/202

8

Lui Eagleton nu-i pl cea b rbatul în uniform care st tea în fa a lui, dar ştia că ă ă ă ţ ă 

era cel mai bun în domeniul lui şi avea nevoie de el. Deci acceptase s -i prezinteă  colonelului Kane o informare complet – relativ complet , pentru c Eagleton nuă ă ă  spunea nim nui totul.ă

Ca un gest de bun credin , Eagleton întinse peste birou mesajul de patruă ţă  rânduri transmis de Van. Oricum, un mesaj nefolositor. B rbatul se aplec dină ă  umbr ca s -l citeasc şi morm i.ă ă ă ă

— Unde r m sesem ? întreb Eagleton.ă ă ă— La Kellicut.— Da, Kellicut. Dup cum am spus, l-am finan at ani de zile. Câte pu in, ici, colo,ă ţ ţ  

nimic important. N-am visat c o s dea lovitura. Oricum a avut întotdeauna oă ă  prioritate redus .ă

— Prioritate redus ? M surprinde. Mai ales acum.ă ăEagleton se l s pe sp tarul scaunului şi trase, cu elegan , un fum din igar .ă ă ă ţă ţ ă— Criptozoologia n-a însemnat niciodat ceva important în institut, explic el.ă ă  

Am avut vreo doi oameni ce-au lucrat în domeniul sta de la început, dar mai multă  ca un hobby. Nimic serios, nimic care s atrag aten ia şefilor – pân acum.ă ă ţ ă

— Continu .ă— Cea mai mare parte a activit ii consta în inerea la zi a dosarelor. Lucruriăţ ţ  

ciudate z rite ici, colo. Ştiri din ziare, chestii din astea, ar t el c tre un teanc deă ă ă ă  dosare de pe pervazul ferestrei. F ceam treaba pentru c ştiam c-o fac şi ruşii. Caă ă  s nu r mânem în urm în nici un domeniu, aşa era jocul pe atunci. Activitatea loră ă ă  era pe scar larg , Dumnezeu ştie de ce. Greu de v zut pe atunci vreun avantajă ă ă  militar. Poate c sem na cu ceea ce f ceau serviciile noastre de spionaj, care lucrauă ă ă  cu delfini – vremuri idioate când cineva, de undeva, manifesta interes pentrucercetare teoretic , dar birocra ia îi st tea în cale.ă ţ ă

Eagleton îi povesti despre expedi iile anterioare ale ruşilor, începând cu Badzareţ  Baradiyan în 1906, iar mai târziu cea a unui buriat-mongol, un profesor cunoscutdoar sub numele de Yam arano. Au fost aresta i şi exila i pentru „greşelile” lor, iarţ ţ ţ  dosarele voluminoase au disp rut undeva, în pântecele sec iei din Leningrad aă ţ  Institutului de Studii Orientale a Academiei de Ştiin e.ţ

În 1958, o expedi ie în Pamir, condus de Boris Porşnev a sfârşit prin a fiţ ă  ironizat de întreaga lume, mul umit unor poveşti amuzante ap rute în presaă ţ ă ă  

britanic , bine plasate de MI6.ă— Nimic personal, doar R zboi Rece, chicoti Eagleton.ăDup c derea zidului Berlinului, îl trimisese pe Van s ia contact cu Rinchen,ă ă ă  

expertul, care fusese descoperit într-o iurt din Mongolia. Rinchen îl condusese peă  Van c tre arhivele pierdute ale academiei, clasate sub un cuvânt mongol care seă  traducea prin „invizibilul care exist ”.ă

— O min de aur. Şapte sute optzeci şi unu de articole. Mai mult decât în toată ă colec ia noastr . Am luat tot ce-am vrut. Am introdus datele în calculator, am f cutţ ă ă  leg turi şi am ob inut ceva grozav. Presto ! O comoar de date şi analize – muncă ţ ă ă marxist şi tehnologie capitalist , dac vrei. Ideea noastr – a mea, de fapt – a fostă ă ă ă  s renun m la opera iuni mari, la c utare prin satelit, infraroşu şi toate celea. Cumă ţă ţ ă  s foloseşti o armat în terenul la, în condi iile alea, împotriva unor creaturi careă ă ă ţ  ştiu unde te afli înainte s ştii tu însu i ? Mai bine s stabileşti o prezen continu ,ă ţ ă ţă ă  la nivel redus, ceva care s n-atrag prea mult aten ia. S trimitem pe cineva careă ă ţ ă  

57

Page 58: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 58/202

ştie ce s caute. S stea acolo luni de zile, ani, dac -i nevoie. S ajung s -iă ă ă ă ă ă  cunoasc pe localnici, s aud tot felul de poveşti. Aşa am ajuns la Kellicut. A fost oă ă ă  alegere fireasc şi, bineîn eles, îl interesa. Este un egotist. A trebuit doar s -iă ţ ă  agit m succesul în fa a nasului.ă ţ

— I-ai spus de Opera iunea Ahile ţ  ?Eagleton ezit o frac iune de secund . Nu-şi d duse seama c acest Kane ştiaă ţ ă ă ă  

de Opera iunea Ahile ţ  , cel mai secret dintre secrete, interven ia divin care d duseţ ă ă  

peste cap toat povestea. Iisuse ! Dac ştia el, ştiau şi ceilal i !ă ă ţ— Nu. Nu i-am spus. N-am considerat necesar s ... complic m cercet rile.ă ă ă— În eleg.ţ— Nu eram convinşi c va reuşi, nici m car pe termen lung. Oricum, nu atât deă ă  

iute. Nu i-am dat prea mult sprijin, nici provizii. Se pare c s-a descurcat şi aşa. Amă  primit un mesaj, dou , la început, nimic important. Apoi t cere, luni de t cere, deă ă ă  parc se pr buşise într-o gaur neagr . Am început s fim îngrijora i. Şi atunci aă ă ă ă ă ţ  sosit pachetul.

— Pentru doctorii Arnot şi Mattison.— Da. Dar asta-i o chestiune tehnic . Noi finan m opera iunea.ă ţă ţ— Opera iune sau expedi ie ?ţ ţ

— Expedi ie.ţ— Mda, zise b rbatul în uniform , ridicându-se. Mul umesc pentru informare. N-oă ă ţ  s spun nim nui, bineîn eles. Dac trebuie s -i sprijinim, trebuie s -mi alc tuiesc oă ă ţ ă ă ă ă  echip şi s-o preg tesc. Când vom fi gata, putem ajunge în patru ore. Mai e ceva ce-ă ăar trebui s ştiu ?ă

— Nu, nimic.B rbatul salut milit reşte, gr bit, înainte s plece. Gestul i se p ru lui Eagletonă ă ă ă ă ă  

lipsit de elegan . M car nu mi-a pus întrebarea cheie – dac ruşii organizeaz şi eiţă ă ă ă  o expedi ie în Pamir. M-a salvat de obliga ia de a-l min i, chicoti Eagleton.ţ ţ ţ

12 februarie. Nori, frig. Petrecut toat ziua construind tab ra. Complet istovit. Ală ă  

naibii de greu de ridicat un şopron când exist atât de pu in material. T iat patruă ţ ă  copaci şi târât 12 sau 15 metri. Şarafidin nu-i de mare ajutor. E binevoitor, dar nuştie ce s fac . Trebuie s -l îndrum mereu. Probabil c m crede nebun. Poate areă ă ă ă ă  dreptate. Oricum, o dat cu noua gospod rie am început acest jurnal, îndeplinindă ă  promisiunea pe care mi-am f cut-o cu s pt mâni în urm – c voi lua stiloul cândă ă ă ă ă  voi ridica tab ra de baz , cu nici o clip înainte. Am decis şi unde voi l sa jurnalul.ă ă ă ă  Dac -l citi i, Susan şi Matt, m felicit şi v sugerez s be i un pahar în cinsteaă ţ ă ă ă ţ  iste imii mele şi a voastre. Dac nu-l g si i, în urma mea nu r mâne nici unţ ă ă ţ ă  testament, cuvintele acestea nu vor ieşi la lumin . Poate-i la fel de bine... Preaă  obosit s mai scriu. Mâine voi continua povestea.ă

Matt citea jurnalul cu voce tare, pe un fond de şuierat de vânt, stând în jurulfocului pe m sur ce noaptea înainta, iar cea a reflecta umbrele aruncate de foc şiă ă ţ  le f cea s danseze în jur ca nişte spirite. Propusese s sar peste unele fragmenteă ă ă ă  de la început, pentru a ajunge la sfârşit şi a vedea dac arunc vreo lumin asupraă ă ă  dispari iei lui Kellicut, dar ceilal i nu acceptaser . Mai ales Susan, care dorea s -lţ ţ ă ă  parcurg secven cu secven , aşa cum îl tr ise autorul.ă ţă ţă ă

Noti ele începeau într-un stil elaborat şi literar. Kellicut descria primele zile:ţ  ascensiunea pe munte, preg tirile, echipamentul, care era surprinz tor de redus.ă ă  Descria flora şi fauna, dând şi numele latin al unor flori. Scrisese despre şoimi, care-şi umfl pieptul şi zboar deasupra de parc li s-ar fi spus c -s vulturi. Mai erau şiă ă ă ă  

unele aluzii t ioase şi câteva citate obscure. Apoi stilul deveni ceva mai gr bit şiă ă  realist, de parc oboseala, singur tatea şi aventura îi reduseser preten iile.ă ă ă ţKellicut f cuse cumva rost de o hart sumar a pantei superioare. În fiecare zi seă ă ă  

aventura pe un traseu prev zut, care-l ducea în alt zon . Ideea era s fie v zut, să ă ă ă ă ă 

58

Page 59: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 59/202

atrag aten ia f când zgomot, mutând obiecte sau ac ionând ca o fiin umană ţ ă ţ ţă ă normal , antipatic , pr dalnic , dup cum zicea el. Hänsel şi Gretel pe dos, morm iă ă ă ă ă ă  Matt, atr gând c pc unii pe o urm de paie de grajd. Strategia lui se baza peă ă ă ă  câteva premise fundamentale. Una era c acele creaturi, indiferent ce-ar fi, nu voră  coborî pur şi simplu peste el în timpul nop ii, s -i crape easta. Alta era c ele nu seţ ă ţ ă  vor speria foarte tare, deci nu se vor retrage într-un loc şi mai inaccesibil. Caredintre cele dou premise era greşit ?ă ă

Matt ajunse la noti a critic din data de 27 februarie. Pân în acest moment,ţ ă ă  Kellicut renun ase, ocazional, la folosirea pronumelui la persoana întâi, ceva careţ  p rea s corespund cu o schimbare semnificativ . Puterile îi sl biser , iar sensulă ă ă ă ă ă  general al frazei se pierdea. Matt citi cu voce tare:

27 februarie. Avut vizitatori noaptea trecut . Sunt sigur c au fost ei, ştiu c auă ă ă  fost. V zut ceva care a disp rut din tab r de îndat ce m-am trezit. Greu de spusă ă ă ă ă  ce era. Al şaselea sim , poate. Am sim it un miros ciudat, greu de descris – acru caţ ţ  pielea ud de animal sau ca o urm de sconcs. Singurul lucru deranjat a fostă ă  platforma pentru alimente, dar într-un fel neobişnuit. Au fost luate buc i din hranaăţ  r mas , nişte iepure afumat şi alte c rnuri. Au fost luate din centru, cum face ună ă ă  

cump r tor într-un magazin. Mâncarea din jur – gem, zah r, condimente etc. –ă ă ă  neatins . Pur şi simplu nici un animal nu s-ar fi putut ridica ca s se aplece pesteă ă  celelalte f r s le r stoarne. N-am v zut nici un fel de urme de paşi, deşi amă ă ă ă ă  cercetat zona din jur ore în şir. Ştirea bun e c ei nu-s departe. Dac m potă ă ă ă  urm ri, pot şi eu s -i urm resc. Curiozitatea e o momeal puternic . Cine ştie ?ă ă ă ă ă  Poate vizitatorii nocturni îşi ascut din ii şi m spioneaz chiar acum !ţ ă ă

Mai târziu, aceeaşi zi. Întors în tab r pe întuneric. Epuizat. F r noroc. Nu amă ă ă ă  v zut nimic anormal. Nu vreau s -l sperii pe Şarafidin.ă ă

28 februarie. C utat toat ziua, din zori în noapte. F r succes. Şara încântat să ă ă ă ă 

m vad . Cred c m-a crezut pierdut.ă ă ă1 martie. Nimic.

2 martie. Opt kilometri sus (careu patru, sector 5E) întâlnit c r ri. La început amă ă  crezut c am urmat curbe naturale de-a lungul culmilor. Apoi observat tufişuri rupte,ă  p mânt scormonit, stânci f râmate. Pot fi berbeci, api, chiar urşi. Dar sper c aceleă ă ţ ă  c r ri au fost f cute de ei. Am o nou tactic . M aşez pe c rare şi aştept. Puterileă ă ă ă ă ă ă  m p r sesc – m tem c nu m nânc suficient.ă ă ă ă ă ă

4 martie. Nimic. Stat toat ziua lâng ceea ce am considerat o c rareă ă ă  

important şi nu am v zut nimic, cu excep ia unui roz tor bizar. Nu l-am putută ă ţ ă  prinde. M-am sim it r u.ţ ă

5 martie. Nu mai merge aşa. Trebuie s fac excursii mai departe, mai lungi, dară  n-am putere s mut tab ra sau s-o reconstruiesc. Încerc s iau hran cu mine şi să ă ă ă ă c l toresc trei, patru zile. Am încercat s -i explic lui Şara, dar nu cred c am reuşit.ă ă ă ă  N-am z rit nimic important.ă

8 martie ? (nesigur de dat , pierdut şirul). Petrecut noaptea în locuri marcate peă  hart (careu 4, sector 12F). Acoperit suprafa mare, v zut pu in. Înc ame it. Mi-eă ţă ă ţ ă ţ  team c suf r de deshidratare. Poate lips de oxigen. Nu-s sigur c -i calea bun deă ă ă ă ă ă  

continuat cercetarea.14 martie. Întors dup expedi ie lung . Nimic de notat. Am nevoie de odihn . Mi-ă ţ ă ă

e team .ă

59

Page 60: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 60/202

15 martie. R mas în tab r . Febr .ă ă ă ă

19 martie (aproximativ). Un pic mai bine. Pot s m ridic şi s beau. Şarafidin eă ă ă  minunat. Îi datorez via a. Sper s cap t puteri.ţ ă ă

În unele zile nu notase nimic. Uneori note din timp în timp, viziuni bizare, crizede panic . Apoi pasaje lungi, ce deveneau brusc ilogice, ba chiar fragmente f ră ă ă 

sens. Deseori scrisul ieşea din pagin şi abia putea fi descifrat. Uneori Matt aveaă  impresia c citeşte cuvintele unui nebun. Dup aceea Kellicut f cu, se pare, oă ă ă  descoperire cheie, un fel de punte, deşi nu se în elegea dac era natural sauţ ă ă  f cut de fiin e inteligente. Se referea la ea ca la „leg tura” între lumi şi nu-i d deaă ă ţ ă ă  coordonatele, nici m car pe harta care nu exista. P rea s -şi fi pierdut echilibrulă ă ă   încât uita c scria un manuscris destinat altora. Acum devenise numai pentru el, oă   înregistrare a unei min i în declin, cu un eu înc puternic ce se împr ştia pe paginiţ ă ă  ca sângele. Pomenea iar de febr . Sus inea c -i cel mai mare explorator din istorie,ă ţ ă  Balboa uitându-se la Oceanul Pacific, Galileo privind prin telescop. Mai mare decâtei.

Datele şi sim ul timpului disp ruser , iar Kellicut se referea la el la persoana aţ ă ă  treia. Matt se trezi citind un şuvoi de cuvinte cifrate, cuvinte amestecate cufragmente chinuitoare de descrieri. Dar ce însemnau ? R sfoi ultimele pagini. Z riă ă  un paragraf în centrul paginii:

...un foşnet în crevas , întuneric şi vânt... unde este Cerebus ?... El intr înă ă  tunelul lung, are cotul zgâriat, âşneşte sângele – semne pentru c l toria deţ ă ă   întoarcere, dac va fi una... bezn şi mai mult bezn şi, deodat , lumină ă ă ă ă ă orbitoare... Cunosc secretul lor şi puterea pe care o posed – suficient pentru aă   învinge moartea, adev rata via de dup moarte, etern ... Ei ştiu c eu ştiu, ştiuă ţă ă ă ă  c -i urm resc. M urm resc f r s m priveasc .... extraordinar... valea vie ii, oă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ  

 întreag lume, un univers, copiii goi, p roşi ai lui Dumnezeu. Leg turi înf şurate susă ă ă ă   în copaci, coconi ale unor molii uriaşe şi oase risipite pe jos... oh, ce cimitir, iar ochii,ochii te urm resc.ă

Urm o pagin alb , apoi ultima noti . Tonul era calm, ra ional.ă ă ă ţă ţ

 Tab ra de baz , 7 aprilie. M întorc la ei. M voi anun a, m voi prezenta în fa aă ă ă ă ţ ă ţ  lor.

Aici textul se termina. Urm toarea pagin era alb , ca şi cele care-i urmau.ă ă ă

Matt închise încet jurnalul. Ceea ce citise îi confirmase temerile şi-i trimisese unval de adrenalin în trup. Din cauza a â rii sau fricii ? Nu ştia, sim urile îi fuseseră ţ ţă ţ ă zguduite. Deci ei existau ! Dac nu, Kellicut o luase razna. Matt se gândi la lumeaă  exterioar , atât de p trunz toare, atât de puternic . Atât de mul i oameni, pesteă ă ă ă ţ  tot. Oraşe, aeroporturi, televiziune, maşini, calculatoare. Asta însemna realitatea.Cum reuşea acest anacronism, acest curent invers din trecut, s continue să ă existe ? Un puhoi de scepticism îl inunda, ca apa ce d râm digurile. Dar când seă ă  uit la foc, la figurile celor din jurul lui, când v zu peisajul sterp, izolat, din Pamir şiă ă  sim i jurnalul în mân , în el se ivi o convingere ce respinse puhoiul. Inexplicabil, dinţ ă  senin, o s getare de paranoia: nu se putea ca întreaga chestie s fie un trucă ă  elaborat, o capcan .ă

 T ceau to i. Susan îşi inea mâna la frunte. Pieptul i se zb tea, de parc ar fiă ţ ţ ă ă  respirat cu dificultate. Exprimarea emo iilor p rea aproape teatral .ţ ă ăMatt deschise din nou jurnalul. Nici o hart . Se uit la paginile albe de la sfârşit,ă ă  

de parc ar fi con inut vreun secret, apoi r sfoi paginile înapoi şi se uit la dataă ţ ă ă  

60

Page 61: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 61/202

ultimei însemn ri. În urm cu dou luni. Şi nu se mai întorsese de atunci. Ce şanseă ă ă  sunt s fie în via ? C n-a fost sfâşiat în buc i ? Sau s fi murit undeva, în fundulă ţă ă ăţ ă  unei pr p stii ? Sau pr buşit lâng o gr mad de pietre, mort de frig şi de foame ?ă ă ă ă ă ă  O perioad prea lung ca s supravie uiasc , gândi Matt.ă ă ă ţ ă

— S-a întâmplat ceva, a v zut ceva, spuse el, în cele din urm .ă ă— Sau l-a v zut cineva, îl complet Susan. Ce-i cu toat vorb ria despre ochi ?ă ă ă ă— Şi despre cimitir ? întreb Rudy.ă

— Este, evident, la limita puterilor, r spunse Matt. A mers zile în şir f ră ă ă suficient mâncare, singur. A avut febr . Poate c asta i-a afectat mintea. Poate c -iă ă ă ă  totul am gire.ă

Fu surprins auzindu-se folosind trecutul. Nu i se p ru potrivit.ă— N-a fost am gire, îl contrazise Van, intervenind în cele din urm . Ştia ce scrie.ă ăCiudat c to i p rem atât de aten i în alegerea cuvintelor, îşi zise Susan.ă ţ ă ţ— De unde ştii ? se repezi ea.— Este evident, replic Van, cu o condescenden atât de v dit , încât eraă ţă ă ă  

degajat , aproape inofensiv . A descoperit un drum c tre lumea lor, o leg tur . I-aă ă ă ă ă  c utat şi i-a g sit. Totul e descris în jurnal – un fel de trec toare, chiar şi un cimitir.ă ă ă  De unde naiba crede i c a luat craniul ?ţ ă

— Şi ochii – ce-i cu ei ? întreb Susan.ăVan d du din umeri.ă— Problema e c nu exist nici o hart , zise Matt. Pomeneşte de una, chiar dă ă ă ă 

coordonate – dar noi n-o avem. F r ea, cum s -l urm m ? N-avem nici o ideeă ă ă ă   încotro s-a dus, doar c a plecat.ă

— Chiar dac am avea harta, remarc Susan, n-a indicat pozi ia acelei...ă ă ţ  trec tori, crevase, ce-o fi fost De ce n-a descris-o ? întreb ea, cl tinând din cap.ă ă ă

— M exaspereaz , m rturisi Matt. De ce s-a înc p ânat s fie atât deă ă ă ă ăţ ă  enigmatic ? O chestie tipic , întotdeauna o avut o latur pervers .ă ă ă

Susan r mase t cut un timp, apoi vorbi încet, de parc ar fi gândit cu voceă ă ă ă  tare:

— Deci se pare c i-a v zut, sau cel pu in i-a observat într-un fel, înainte să ă ţ ă g seasc acel craniu. În care caz a avut mult mai multe dovezi concrete. Ştia că ă ă exist , n-a f cut prea multe specula ii în privin a asta. Atunci de ce-a fost atât deă ă ţ ţ  misterios ? De ce-a trimis craniul f r nici o scrisoare ? De ce n-a anun at marea saă ă ţ  descoperire ? Însemna s -şi asume un risc mare. Şi dac pachetul nu ne parvenea,ă ă  şi dac noi nu veneam ? Într-o asemenea problem nu trebuia s rişte nimic. Eraă ă ă  ceva prea important pentru el. Pentru ştiin . Nimeni, mai ales cineva egoist ca el,ţă  n-ar fi p strat t cerea într-o asemenea situa ie.ă ă ţ

Se uitar cu to ii la Van. Acesta privea focul, dup aceea tres ri şi-şi şterse fa aă ţ ă ă ţ  cu mâneca. Când vorbi, vorbi f r sentiment sau remuşcare.ă ă

— Exista o noti , una scurt , zise el, apoi t cu.ţă ă ă— Continu , îi ceru Matt, cuprins de furie, dar reuşind s se st pâneasc .ă ă ă ă— Nu prea am ce s v spun.ă ă— Continu , repet Matt.ă ă— A sosit o dat cu pachetul. O pagin . Ar ta ca şi cum ar fi fost rupt dină ă ă ă  

 jurnalul sta, e acelaşi fel de hârtie.ăMatt r sfoi caietul. La sfârşit se vedea marginea rupt a unei pagini ce lipsea.ă ă— Şi ?— V era adresat vou . F cea o scurt descriere, sau asta p rea s fie. Oă ă ă ă ă ă ă  

aiureal , ca în jurnal. Încerca s anun e c -i întâlnise şi se întorcea s -i vad maiă ă ţ ă ă ă  bine.

— Continu .ă— N-am în eles prea bine ce spunea. Acolo nu scria chestia aia cu „prezentareaţ  

 în fa a lor”, indiferent ce-o însemna. N-ar fi introdus aşa ceva într-o scrisoare. Sunţ ă prea melodramatic.

61

Page 62: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 62/202

— Mai departe.— Nu mai am multe de zis. Am analizat noti a, bineîn eles, în toate felurile:ţ ţ  

cerneal , hârtie, psihiatri, tot ce vre i.ă ţ— Şi care a fost concluzia ?— Nici o surpriz . Era autentic .ă ă— Nici o surpriz ! izbucni Matt. Adic v-a informat despre existen a altuiă ă ţ  

umanoid pe planeta asta şi zici c n-a fost nici o surpriz ?ă ă

— Doctore, eu n-am fost niciodat atât de sceptic ca tine, r spunse Van, rânjindă ă  ca un copil, iar Matt avu chef s -l bat .ă ă— N-a mai scris altceva ? insist Susan. Nimic altceva, care n-a fost în jurnal ?ă— Nu-mi aduc aminte de altceva.— Vreo hart ?ă— Nu. Dac aş fi avut harta, n-aş fi avut nevoie de voi.ă— Observa ii din teren ?ţ— Nimic.— Nimic ?— Nu avem alte informa ii. N-avem de unde şti ce-a v zut, sau dac a v zutţ ă ă ă  

ceva în afar de viziuni produse de febr – cu excep ia faptului c a nimerit pesteă ă ţ ă  

un soi de cimitir. La sfârşit spunea s v gr bi i. Pentru numele lui Dumnezeu, veni iă ă ă ţ ţ  cât de iute pute i. Cred c acestea au fost cuvintele pe care le-a folosit.ţ ăMatt şi Susan se privir . Suna exact ca în biletul pe care li-l d duse Şarafidin.ă ă— Bine, zise Matt amenin tor, acum spune-ne de ce ne-ai ascuns asta pânţă ă 

acum.— Nu ne gândeam c o s crede i, oft Van.ă ă ţ ă— Tu ai crezut, spuse Susan.— Da, dar eu credeam de ani de zile, râse scurt Van. Şi mai e ceva. Nu-s sigur că 

ar fi fost de acord s vin şi eu. N-a avut niciodat încredere în noi.ă ă— M întreb de ce ! îl ironiz Matt.ă ăVan îl ignor , apoi declar :ă ă— Kellicut n-a ştiut cu adev rat ce urm ream.ă ă— Ai spus c ne-a scris, se interes Susan. A men ionat ceva despre voi ?ă ă ţ— Da.— Ce ?— A zis: S nu ave i încredere în ei. Veni i singuri dac pute i.ă ţ ţ ă ţ— Foarte clar, coment Matt.ăApoi t cur cu to ii. Matt era înc furios, dar Van îşi reg sise echilibrul şi zâmbeaă ă ţ ă ă  

 într-un fel ciudat, ca un copil prins c a min it. Susan se aplec spre Van şi întreb :ă ţ ă ă— Cine sunte i voi, de fapt ? Cu ce v ocupa i ?ţ ă ţ— Suntem ca şi voi, r spunse Van. Exploratori ştiin ifici, mai mult sau mai pu in.ă ţ ţ

Cea a se îngroşase, se f cuse târziu, dar erau prea a â a i ca s doarm .ţ ă ţ ţ ţ ă ă— Avem nevoie de Şarafidin, spuse deodat Matt.ăSe uitar în jur. B iatul disp ruse. Se împr ştiar prin tab r şi-l g sir singur,ă ă ă ă ă ă ă ă ă  

 înf şurat în p tura lui de lân . Probabil c -l impresionase nepl cut cearta lor, îşiă ă ă ă ă  spuse Susan.

— Întreab -l dac a v zut o hart , îi ceru Matt lui Rudy.ă ă ă ăRusul traduse. B iatul se strânse sub p tur , tremurând uşor, şi vorbi încet.ă ă ă  

Rudy se întoarse spre ei.— Zice c exista una, dar c înv torul o inea la el.ă ă ăţă ţ— Unde o punea când pleca ?

— O lua întotdeauna cu el.— Întreab -l dac înv torul îngropa caietul înainte s plece.ă ă ăţă ă— Spune c nu l-a v zut niciodat îngropând caietul.ă ă ă— Se potriveşte, zise Matt. L-a îngropat ultima oar . Când a plecat a avut ună  

62

Page 63: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 63/202

motiv s cread c s-ar putea s nu se mai întoarc . Şi se mai temea de ceva – că ă ă ă ă ă ar putea s vin altcineva în tab r înaintea lui.ă ă ă ă

— Se pare c ai dreptate în ambele privin e, morm i Van.ă ţ ă

Pe când focul se micşora, Matt se trezi auzind un zgomot uşor şi o v zu peă  Susan aşezat , strângându-şi genunchii şi privind la fl c rile firave.ă ă ă

B rbatul se ridic , arunc nişte crengi noduroase pe foc şi se aşez lâng ea.ă ă ă ă ă  Susan îi zâmbi cu triste e, iar el o întreb :ţ ă

— Nu po i s dormi ?ţ ăFemeia d du din cap.ă— Jurnalul te-a întors pe dos ?— Jurnalul, Kellicut, faptul c f pturile alea pot fi reale, toat chestia. Şi tu,ă ă ă  

ad ug ea, dup o pauz .ă ă ă ă— În ordinea asta ?Alt jum tate de zâmbet.ă ă— Matt, spuse ea, solemn , î i dai seama c putem fi pe cale s facem cea maiă ţ ă ă  

mare descoperire a omenirii ? G uri negre, spa iul cosmic, telescopul lui Hubble –ă ţ  toate sunt paşi mari spre cunoaşterea lumii exterioare. Dar asta se refer la lumeaă  

interioar . Ca şi ADN-ul – se refer la originea noastr ca specie. Cine şi-ar fiă ă ă  imaginat ? Toate teoriile noastre vor fi aruncate în aer şi m bucur, pentru c vor fiă ă   înlocuite de adev r.ă

B rbatul se întinse şi-i lu mâna. Ea îl l s s i-o in un timp, apoi îl împinse deă ă ă ă ă ţ ă  lâng ea.ă

— O s m culc, spuse ea, se dezbr c şi se strecur în sacul de dormit.ă ă ă ă ăMatt nu reuşi s adoarm imediat îi auzi pe ceilal i respirând şi tot felul deă ă ţ  

sunete venind din întuneric. În cele din urm începu s picoteasc , visând şi fiindă ă ă  totodat treaz. Îşi imagin o siluet stranie, ghemuit , mergând prin tab r . Seă ă ă ă ă ă   învârtea în jurul platformei pentru alimente, întinzându-se s ia buc i de carne dină ăţ  centru. Scotocea prin rucsacuri şi se uita în ele. O dat sau de dou ori, Matt deveniă ă  

aproape conştient. Cea a curgea peste jar, pân când focul se stinse, întunericulţ ă  acoperi totul, iar b rbatul adormi profund.ă

Diminea a, cea a disp ruse, ziua era str lucitoare. Se trezir to i în acelaşi timp,ţ ţ ă ă ă ţ  de parc s-ar fi ridicat o vraj .ă ă

Pe când preg teau micul dejun, observar c Şarafidin disp ruse. Îl c utară ă ă ă ă ă pretutindeni, dar p tura lui şi câteva provizii lipseau.ă

— Aş fi jurat c aşa o s fac , zise Van, furios. Era speriat, am observat când amă ă ă  discutat cu el, azi-noapte. Ştiam c o s fug .ă ă ă

— Nu-s convins, îşi manifest îndoiala Rudy, sc rpinân-du-se în cap.ă ă— Sunt convins c are leg tur cu jurnalul la blestemat, continu Van. B iatulă ă ă ă ă ă  

ştia mai multe decât ne-a spus. Ascundea ceva.Susan se ghemuise în locul în care-şi f cuse culcuş Şarafidin. Privi solul, apoiă   întinse mâna, lu ceva şi se duse la Matt; p rea zdruncinat r u.ă ă ă ă

— B iatul n-a fugit !ăDeschise pumnul drept. În el inea Coranul micu . Suprafa a lui, din piele uzat ,ţ ţ ţ ă  

lucea în lumina soarelui dimine ii.ţ

63

Page 64: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 64/202

9

— Ce facem acum ? întreb Rudy.ă

Nu r spunse nimeni. T cuser cu to ii, dup o diminea de discu ii şi certuri înă ă ă ţ ă ţă ţ  leg tur cu dispari ia lui Şarafidin. La început, fiecare r m sese singur. Matt st teaă ă ţ ă ă ă  liniştit, Rudy îşi g sise de lucru f când cur enie dup gustarea de diminea , Vană ă ăţ ă ţă  tând lea, ostentativ netulburat, iar Susan scrise un mesaj lung pentru Kellicut, peă  care-l îngrop în cutia de scrisori, cum îi spusese Matt, pentru eventualitatea că ă profesorul s-ar întoarce.

C utaser prin tab r semne de lupt sau ale celor pe care-i numiseră ă ă ă ă ă eufemistic vizitatori, dar nu g siser nimic. Matt verificase rucsacurile. Două ă ă fuseser r sturnate într-o parte, dar nu-şi amintea cum fuseser seara. Nu puteaă ă ă  spune dac se umblase la ele sau nu. Pe platforma cu alimente, totul p rea înă ă  ordine. Nu povesti nim nui despre coşmarul lui.ă

— Nu zic c -i laş, se justific Van. Ne-a condus aici. Probabil şi-a închipuit c şi-aă ă ă   îndeplinit obliga iile, deci nu mai avea nici un motiv s mai z boveasc al turi deţ ă ă ă ă  noi.

Susan se întoarse furioas spre el:ă— Nu ne-ar fi p r sit aşa, f r s spun un cuvânt ! Nu ştii ce vorbeşti !ă ă ă ă ă ăMatt încerc s înl ture tensiunea.ă ă ă— Cred c ar trebui s ne gr bim. De aici ne vom descurca singuri. Şarafidin nuă ă ă  

ne mai poate ajuta. Nu are cum s ne conduc mai departe.ă ă— Şi unde o s mergem ? întreb Rudy.ă ă— O s urc m, replic Matt, cu o încredere pe care n-o sim ea de fapt. N-avemă ă ă ţ  

hart , dar jurnalul ne spune, în mare, ce trebuie s c ut m: mai întâi o raven , apoiă ă ă ă ă  un fel de trec toare, dup aceea o crevas . G sirea crevasei va fi partea cea maiă ă ă ă  grea.

Începur s urce panta de la cap tul taberei. La jum tatea drumului spre oă ă ă ă  teras , Susan se întoarse şi privi în urm . V zu c rarea pe care veniser , locul înă ă ă ă ă  care Van st tuse cu pistolul. Asta se întâmplase cu mai pu in de dou zeci şi patruă ţ ă  de ore în urm , dar i se p rea c trecuser zile. Jurnalul lui Kellicut schimbase totul.ă ă ă ă  Existen a unei cete de umanoizi-relicv ap rea foarte posibil . De sus, şopronulţ ă ă ă  p rea m runt, ceva mai mare decât o gr m joar de pietricele şi crengu e fa deă ă ă ă ă ţ ţă   întinderea nelimitat de cer şi stânci.ă

Soarele se ridicase sus, dar când se porni vântul, frigul le p trunse pân la oase.ă ă  

Înaintau cu greu, în şir indian. Efortul pentru fiecare pas era mare, de parcă altitudinea le atârnase greut i de picioare.ăţSusan nu ştia ce s cread despre Şarafidin. Ce i se întâmplase ? Van greşea,ă ă  

b iatul nu fugise. Era sigur . Cu siguran c exista o alt explica ie, dar greu deă ă ţă ă ă ţ  descoperit, aşa c renun s se mai gândeasc .ă ţă ă ă

Ocolir o culme şi z rir în fa , sus, un peisaj spectaculos. O albie de torent,ă ă ă ţă  apoi o pant lung , cu pete de z pad înghe at la umbr . În spate, ridicat ca ună ă ă ă ţ ă ă ă  val în epenit, o alt culme, iar la distan o alta. Pe vârful celei mai îndep rtateţ ă ţă ă  lucea o cunun diamantat de z pad . Lumea p rea s se întind cât vedeai cuă ă ă ă ă ă ă  ochii.

Matt se sim i microscopic. Ciudat, dar senza ia nu era ap s toare, ciţ ţ ă ă   înveselitoare, chiar eliberatoare în primul moment. Dar sim mântul se risipi curândţă  şi l s loc z p celii, n scut din descoperirea pragmatic a faptului c în tot spa iulă ă ă ă ă ă ă ă ţ  acela maiestuos posibilitatea de a descoperi ceea ce c utau era extrem deă  

64

Page 65: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 65/202

 îndep rtat .ă ăCând atinser cununa culmii, Susan veni lâng el şi merser al turi. Din p rul ei,ă ă ă ă ă  

strâns sub o glug , atârnau şuvi e ce-i mângâiau obrazul.ă ţ— Iat c pi a de fân. M întreb unde-i acul, zise ea, f când semn c tre peisajulă ă ţ ă ă ă  

din fa . S te întreb ceva.ţă ă— D -i drumul.ă— În momentul sta putem s ne întoarcem şi s g sim drumul înapoi, nu ?ă ă ă ă

— Probabil.— Dar dup trei, patru zile, s-ar putea s nu-l mai g sim.ă ă ă— Exact.— Deci ?— Ce vrei s spui ?ă— C ar trebui s ne gândim bine şi s lu m o decizie în privin a a ceea ce vomă ă ă ă ţ  

face.— Susan, tu ştii deja ce vrei.— De unde ştii ?— Te cunosc prea bine.Avea dreptate, bineîn eles. Nu s-ar fi oprit, iar dac altcineva ar fi sugerat s seţ ă ă  

 întoarc , ar fi luptat ca o tigroaic . Nu degeaba era nepoata unei unguroaiceă ă  aventuroase, care colindase Canada. Dar îi pl cea ideea de a discuta şi de a g siă ă  putere în consens.

— Dar ceilal i ? Poate au ceva de zis.ţ— Glumeşti ! Uit -te la Van, ar trece peste bunic -sa, numai s mearg maiă ă ă ă  

departe. Abia mai respir , dar nu se opreşte.ă— Dar Rudy ?— Greu de spus, dar s-a angajat pe durat lung . În ceea ce-l priveşte, mergeă ă  

oriunde vrei.Susan oft şi zâmbi f r vlag .ă ă ă ă— Foarte bine. Exact cum mi-am imaginat c mi se va sfârşi via a ! Plimbându-ă ţ

m pe la uşa raiului, c utând un profesor z p cit şi pe îngrozitorul Om al Z pezilor !ă ă ă ă ăCând ajunser în vârful culmii, spectacolul îi f cu s se opreasc . Un stol deă ă ă ă  

p s ri argintii-negre îi ocoli, iute şi jos, şi disp ru în spatele unui norişor, des caă ă ă  aburul. Era ame itor s te trezeşti pe cer, înconjurat din toate p r ile de nori care seţ ă ă ţ  roteau şi coborau.

Matt l s jos rucsacul şi r cni, ridicând bra ele în felul lui Cagney:ă ă ă ţ— Am reuşit, mam ! Sunt în vârful lumii !ăCând Susan izbucni în hohote de râs, Matt se r suci, o prinse cu un bra şi oă ţ  

trase lâng el. Femeia îşi ridic fa a spre el, iar Matt o s rut iute. Ea inu ochiiă ă ţ ă ă ţ  deschişi. O s rut pe obraji. Susan îşi mişc uşor capul, revenind la buzele lui, iar deă ă ă  

data asta se s rutar îndelung, profund, dup care ea se ghemui în bra ele lui.ă ă ă ţRudy ap ru din urm , b tu din palme, op i un pic şi se gr bi s -i strâng înă ă ă ţ ă ă ă ă  bra e.ţ

— Ştiam eu ! Aş fi pus pariu ! Simt lucrurile astea !L s jos rucsacul şi se învârti în jur, sincer fericit pentru ei.ă ă— Rudy, exist o expresie nou : r coreşte-te !ă ă ă— R coreşte-te ? Şi ce înseamn ? se interes rusul, încântat.ă ă ă— Potoleşte-te. Numai c sensul este mai puternic.ă— R coreşte-te. Ce grozav !ăSe aşezar şi-l aşteptar pe Van. Matt şi Susan t ceau, brusc stânjeni i, dară ă ă ţ  

Rudy p l vr gea f r încetare. Aşteptar foarte mult timp, iar când Van urc în celeă ă ă ă ă ă ă  

din urm panta, gâfâia din greu. Era palid şi avea ame eli din cauza efortului de aă ţ  respira. Se pr buşi lâng ei şi-şi prinse fruntea în mâini.ă ă

— Credeam c fumatul te-a preg tit s te descurci f r oxigen, zise Matt.ă ă ă ă ăVan se uit la el, dar nu respira suficient ca s -i r spund .ă ă ă ă

65

Page 66: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 66/202

Deciser s împart bagajul lui Van, iar Matt se apuc s -i descarce rucsacul şiă ă ă ă ă  descoperi NOMAD-ul.

— Ce avem aici ? întreb el, ridicându-l.ăSusan lu aparatul într-o mân şi-l examin .ă ă ă— Interesant, zise ea. Am mai v zut aşa ceva. E pentru transmisie prin satelit.ă— Ai folosit asta ? se r sti Matt, abia st pânindu-şi furia.ă ăSe dovedea înc o dat c Van îi luase de proşti. Van cl tin din cap, deschiseă ă ă ă ă  

gura s vorbeasc , apoi l s privirea în jos, ascunzându-se în t cere.ă ă ă ă ă— Nu-i o idee rea s avem o leg tur prin satelit, spuse Matt, dar nu în eleg deă ă ă ţ  ce ai inut-o secret . Iar aparatul e prea greu. N-o s -l c r m mai departe.ţ ă ă ă ă

Puse dispozitivul pe o platform , aşez al turi alte bagaje şi gr m di pietreă ă ă ă ă  deasupra.

— Am dorit întotdeauna s înmormântez un calculator, se hlizi el.ăÎnainte de a-l acoperi complet, Matt verific butoanele. Comutatorul fuseseă  

trecut pe pozi ia OFF. Nu avea cum s ştie c asta însemna c transmi torulţ ă ă ă ţă  emitea un semnal automat de localizare, iar Van nu-l l muri.ă

Matt scoase o lopat din sac şi o ad ug gr mezii. În cele din urm , Van reuşi să ă ă ă ă ă vorbeasc :ă

— Am considerat c -mi trebuie pentru mormânt, zise el.ă— Rahat ! O s tr ieşti mai mult decât noi, replic Susan.ă ă ăVan ştia c are o stare proast . Sim ea c se sufoc . Din când în când, îlă ă ţ ă ă  

copleşea un val de panic . Sim ea cum vine, cum trece prin el ca un curent electric.ă ţ  În acelaşi timp transpira şi înghe a. În Barbados v zuse un grup de oameni pescuindţ ă  din ocean un om pe moarte. Un scafandru care avea aeroembolie şi care z cuse ună  timp pe plaj , apoi murise, uitându-se direct spre soare, cu ochii mari. Aflase că ă omul fusese un scafandru calificat, care f cuse sute de scufund ri, coborâse sute deă ă  metri şi explorase nenum rate peşteri submarine. Nimeni nu ştia ce se întâmplaseă  de data asta, la doar optsprezece metri sub nivelul apei. Un coleg de-al luipresupunea c fusese cuprins de-o panic de nedep şit şi ieşise brusc la suprafa .ă ă ă ţă

Van în elegea acum lucrul acesta foarte bine, numai c n-avea nici o suprafaţ ă ţă c tre care s se repead . Îşi coborâse garda şi-i treceau prin minte tot felul deă ă ă  gânduri nebuneşti. La un anumit nivel îşi d dea seama de asta, dar cunoaşterea nuă  diminua puterea lor. Ştia, cu o siguran greu de explicat, c ceilal i erau împotrivaţă ă ţ  lui. Mergeau inten ionat iute, ca el s oboseasc şi s se pr buşeasc în urma lor.ţ ă ă ă ă ă  Abandonarea calculatorului emi tor fusese o greşeal pe care o vor regreta. N-auţă ă  decât s ia totul. N-aveau cea mai mic idee, nici o f râm , de ce se întâmpla.ă ă ă ă  Vedea ce urm reau. Nu-l prosteau pe el. L sa i-mi timp, gândi el, o s egalez euă ă ţ ă  scorul!

Noaptea f cur tab ra pe fundul unei albii de torent, ap ra i în dou p r i deă ă ă ă ţ ă ă ţ  

stânci pr buşite. Nu mai b tea vântul, dar frigul îi str pungea ca nişte s ge i deă ă ă ă ţ  ghea .ţăCapul lui Van bubuia, individul sim i c -l cuprinde un nou acces de panic . Dinţ ă ă  

cine ştie ce motiv, începu s se gândeasc la tat l lui.ă ă ă— Boala e o sl biciune şi sl biciunea e o boal , obişnuia s spun tat l lui.ă ă ă ă ă ăMai târziu, pe când încerca s doarm , se sufoc în somn din cauza altitudinii. Înă ă ă  

momentul în care aluneca din starea de trezie în cea de somn, respira ia i se opri.ţ  Când centrul de urgen din creier prelu comanda, trupul lui fu cuprins deţă ă  tremur turi pe când tr gea în piept înghi ituri zdravene de aer şi se trezi copleşit deă ă ţ  panic , având trupul sc ldat de sudoare. I se întâmpl de trei ori în noaptea aceea.ă ă ă

Merser toat diminea a, iar dup -amiaz mintea lui Matt începu din nou s-o iaă ă ţ ă ă  razna. Parc visa cu ochii deschişi, dar un vis mai lung şi mai intens, iar linia dintreă  fantezie şi realitate devenise mai fluid .ă

— Matt, Matt !

66

Page 67: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 67/202

Susan îl striga din urm . Se întoarse încet, mergând înc prin cea .ă ă ţă— Uit -te în jos !ăNu v zu nimic deosebit – roci şi grohotiş risipite peste tot, vârfurile ghetelor luiă  

 înaintând inexorabil, una dup alta, prin praf.ă— Uit -te înjur ! Nu vezi ?ăVocea lui Susan suna mai mult a â at decât alarmat . Str b tea indolent aerulţ ţ ă ă ă ă  

rarefiat, p rând c vine de departe.ă ă

Îşi d du seama brusc: Mergea pe o c rare ! Rudimentara, ici, colo disp rea subă ă ă  petece de praf, dar, f r îndoial , era conturul unui fel de drum.ă ă ăSe aplec . Nu se vedeau urme de paşi, doar o nuan mai închis a p mântului.ă ţă ă ă  

În fa , unde solul urca uşor, c rarea cobora, curbându-se pentru a ocoli suprafa aţă ă ţ  pietroas . Susan veni lâng el, r suflând greu.ă ă ă

— Ce crezi ? întreb ea.ă— Greu de zis. Nu-s de loc urme.— Poate e f cut de animale, de caprele de munte. Pe de alt parte, nu-să ă ă  

excremente.— Ciudat, pare s înceap din senin.ă ă— Exact cum a scris Kellicut.

Rudy li se al tur şi, dup mult timp, Van. Rudy se înveseli din cauzaă ă ă  descoperirii, dar Van vedea lucrurile în negru.— Ei bine, zise el cu un oftat de resemnare şi epuizare, m car ştim c suntem peă ă  

terenul lor de joc.

În seara aceea îşi construir tab ra într-o scobitur rotund din panta stâncoas .ă ă ă ă ăFusese o zi grea. C rarea se l rgise un pic şi devenise mai distinct . Dup patruă ă ă ă  

ore intersectase alt c rare, apoi alta. Matt st tuse minute întregi la fiecareă ă ă  intersec ie, încercând s decid pe care s continue drumul. În cele din urmţ ă ă ă ă ap ruser atât de multe c r ri noi, c hot râse pur şi simplu s mearg continuu înă ă ă ă ă ă ă ă  aceeaşi direc ie.ţ

Cerul se întunec iute. Rudy, care p rea mai pu in obosit decât ceilal i, se apucă ă ţ ţ ă s preg teasc masa, paste f inoase semipreparate şi legume deshidratate. Avuă ă ă ă  nevoie de o jum tate de or ca s adune suficiente buc i de lemn pentru un focă ă ă ăţ  m runt.ă

— Cel mai bun focuşor, veni i aproape, s v -nc lzi i, le zise el.ţ ă ă ă ţ

Matt şi Susan nu se atinseser de când se s rutaser pe culme, în diminea aă ă ă ţ  precedent . Nu pentru c Matt nu s-ar fi gândit la asta. Fantezii despre sex cuă ă  Susan continuau s -i apar în minte când şi când, dar interveniser oboseala,ă ă ă  foamea şi frigul. Acum Van şi Rudy dormeau în sacii lor, cu spatele la foc. Nu seauzea un sunet, cu excep ia vuietului îndep rtat al vântului. Chiar şi focul era t cut,ţ ă ă  exceptând şuieratul jarului ce ardea.

Calm, Matt îşi desf cu sacul. Sim i pe um r aerul rece, dar nu înghe at. Seă ţ ă ţ   întinse, pip i dup fermoarul sacului lui Susan, îl trase încet. Vârî mâna în untru.ă ă ă  Avu r bdare, mişcându-se încet, în sus şi-n jos, pân sim i trupul ei. Când degetele îiă ă ţ  atinser tricoul, le ap s pe carnea de dedesubt.ă ă ă

Era treaz , îşi d du seama b rbatul. Respira ia ei era iute, neregulat . Dară ă ă ţ ă  Susan nu se mişc . Matt îi mângâie burta prin tricou, cu mişc ri lente, circulare,ă ă  trecu apoi la sânul drept, apoi cobori mâna încet c tre pântece. Sim i o uşoară ţ ă modificare a respira iei, dar femeia tot nu se mişc .ţ ă

Îşi mişc din nou mâna şi sim i sfârcurile înt rindu-se între degetele lui.ă ţ ă  

Încetişor, coborî mâna şi o strecur c tre movila de p r pubian. Susan tres ri şi seă ă ă ă   întoarse spre el. Îl cuprinse în bra e, tr gându-l spre ea, iar Matt sim i c dorin a ei îlţ ă ţ ă ţ  copleşeşte şi pe el.

Atunci se auzi strig tul, atât de puternic şi de inuman, c -l inund pe Matt deă ă ă  

67

Page 68: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 68/202

adrenalin . Acesta trase mâna din sacul lui Susan şi s ri în picioare, înainte înc s -ă ă ă ăşi dea seama de sursa lui. O umbr se târî c tre el – Van, în sac, care se rostogolea,ă ă  ipând.ţ

— Ce s-a întâmplat ? întreb Matt, repezindu-se şi inându-l locului întreă ţ  genunchi.

Când desf cu sacul, Van se rostogoli afar , inându-se de burt . Apoi Matt auziă ă ţ ă  un geam t greu, venind de le Rudy.ă

— Otrav , gâfâi Van. Am fost otr vi i.ă ă ţ— Bea iute asta ! ordon Susan, ducând un bidon la buzele lui Van, iar acestaă  sorbi.

— Înc o dat , ceru ea. Chiar acum !ă ăSe duse la Rudy şi f cu acelaşi lucru, dup care-i d du ap şi lui Matt, iar laă ă ă ă  

urm b u şi ea. Treptat, Van şi Rudy sim ir durerile din stomac potolindu-se.ă ă ţ ă— Nimic serios, explic Susan. Din cauza legumelor. N-ai pus suficient ap . Nuă ă ă  

s-au hidratat suficient, aşa c , dup ce le-am mâncat şi am b ut ceai, au început să ă ă ă se umfle.

— Iisuse ! exclam Matt.ăSe ridic şi se duse lâng Rudy, care-i zâmbi ruşinat printre gemete.ă ă

Diminea a, soarele fiind ascuns în spatele unei p turi groase de nori, aerul era şiţ ă  mai rece. Îmbr car veşminte din fibre de polipropilen sub hanorace.ă ă ă

Mergeau de trei ore când ajunser la raven , ascuns vederii de o pant . Laă ă ă ă   început li se p ru o adâncitur în suprafa a stâncii din fa a lor, care se întindeaă ă ţ ţ  pân -n partea cealalt . Matt aproape c zu în ea.ă ă ă

— Pare lat de zece metri, zise Matt.ă— Prea mult pentru funii, chiar dac am putea s le prindem de ceva din parteaă ă  

cealalt , îşi exprim p rerea Van.ă ă ă— Crezi c -i ravena lui Kellicut ? întreb Susan.ă ă— Imposibil de spus. Pot fi zeci pe aici. Dar, deoarece a men ionat una înţ  

c l toriile sale, poate am nimerit peste ea.ă ăMersul devenise mai dificil şi mai lent dup ce p r siser c rarea. Matt îiă ă ă ă ă  

conduse prin praguri stâncoase şi în jurul unor mormane de bolovani. Curândtranspirar , în ciuda frigului, şi-şi dezbr car o parte din veşminte. De câteva oriă ă ă  Van alunec şi c zu, înjurând. În timpul mersului, se ineau în apropierea ravenei.ă ă ţ

Dup dou ore se oprir pentru prânz – pastrama de vit , cu ceai slab, dară ă ă ă  fierbinte.

Van st tea imobil, de parc orice mişcare ar fi însemnat o risip .ă ă ă— Ai observat c aici pl cerea înseamn pu in mai mult decât priva iunea total ,ă ă ă ţ ţ ă  

o uşoar reducere a durerii ? întreba el.ă

— Nu-s convins , râse Susan, aruncând iute o privire c tre Matt.ă ă— M duc s fac pipi, zise Rudy şi plec .ă ă ăDup câteva minute îl auzir strigând şi-l v zur ap rând de dup un col deă ă ă ă ă ă ţ  

stânc , descheiat la pantaloni, dând din ambele mâini. Se repezir spre el, iar cândă ă  ajunser aproape, Rudy le ar t ceva.ă ă ă

Chiar dincolo de col , la o zvârlitur de piatr , se întindea o structur ciudat ,ţ ă ă ă ă  care cuprindea, ca o fâşie groas , toat l imea ravenei.ă ă ăţ

— Asta-i ! r cni Susan. Cum i-a zis ? O leg tur cu cealalt lume.ă ă ă ă— Un pod, spuse Matt.Alergar mai aproape, apoi încetinir instinctiv şi merser cu grij , privind în jur,ă ă ă ă  

c utând semne de via .ă ţă

Puntea era primitiv , lung de peste zece metri, construit din crengi şi frunzeă ă ă   înf şurate, legate la un loc cu vi e groase. Un fel de cilindru mai lat de o jum tateă ţ ă  de metru, atârnând în centru şi ridicându-se c tre o platform stâncoas în cealaltă ă ă ă parte, unde fusese legat de pari înfip i în p mântţ ă

68

Page 69: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 69/202

Matt şi Susan priveau ului i, dar Van fu pragmatic:ţ— sta nu-i Brooklyn Bridge, zise el. Cum se poate traversa pe chestia asta ?Ă— Te târ şti, îi r spunse Matt.ă ă— O s reziste ?ă— Putem afla doar într-un singur fel.— Exist patru feluri de a afla, pentru c suntem patru.ă ă— Cine trece primul ? întreb Rudy.ă

— S tragem la sor i, propuse Van.ă ţ— Nu suntem la bâlci, spuse Matt.Susan examina leg turile de vi de la cap tul dinspre ei, încruntându-se dină ţă ă  

cauza concentr rii.ă— Matt, ia uit -te aici ! N-am mai v zut aşa ceva. Dep şeşte tot ce ştiam despreă ă ă  

cultura musterian . Uit -te la complexitatea nodurilor !ă ăMatt se ghemui lâng ea.ă— Nu ştiu. Dac ar fi folosit funii sau vi e ca astea cu mii de ani în urm , toată ţ ă ă 

chestia ar fi putrezit de mult vreme. N-ar fi existat pân ast zi.ă ă ăSusan se ridic brusc şi decise:ă— O s trec eu prima. În primul rând, pentru c sunt mai uşoar şi în al doileaă ă ă  

rând pentru c doresc cel mai mult s trec dincolo.ă ăNimeni n-o contrazise.Îşi scoaser rucsacurile şi aleser lucrurile, ca s reduc greutatea. Printre celeă ă ă ă  

pe care deciser s le lase locului, depuse într-o crevas mic , erau cutii cuă ă ă ă  conserve şi dou corturi mici. Apoi acoperir crevasa cu pietre, s ascundă ă ă ă rezervele.

Susan îşi puse jacheta în sac şi strânse şireturile în jurul bra elor şi aleţ  picioarelor, pentru flexibilitate. Înf şur o funie în jurul mijlocului şi, aplecându-seă ă  deasupra ravenei, o trecu pe sub pod şi o leg f r s-o strâng . Leg alt funie deă ă ă ă ă ă  curea şi-i întinse cap tul lui Matt, care-l prinse de o stânc .ă ă

— Gata, nu mai e nimic, zise ea, zâmbind f r vlag . ine minte, dac seă ă ă Ţ ă   întâmpl ceva, vreau s fiu coautor al articolului.ă ă

— O s fii, replic Matt.ă ă— Când o s s ajung la jum tatea drumului, strig -m , iar eu o s dezleg funia,ă ă ă ă ă ă  

s-o tragi înapoi. Nu-i suficient de lung ca s ajung pân dincolo.ă ă ă ăApoi Susan începu s înainteze pe cilindrul de be e şi resturi, ridicându-se şiă ţ  

târându-se câ iva centimetri, apoi întinzând funia de siguran în fa , mişcându-seţ ţă ţă  ca un t ietor pe un trunchi de copac. Înainta lent.ă

Dup ce Susan parcurse vreo trei metri, puntea începu s se balanseze într-ună ă  arc larg, ca un pendul. Femeia se opri şi se inu strâns, pân încet leg narea. Apoiţ ă ă ă   îşi continu înaintarea. Puntea se r suci uşor din spate, dar rezist . O dat , Susană ă ă ă  

se uit în jos. Închise iute ochii şi r mase locului un timp.ă ăLa jum tatea drumului m ri viteza şi men inu un anumit ritm. Matt se uita laă ă ţ  funie, iar când aceasta se întinse, strig . F r s priveasc în urm , femeia întinseă ă ă ă ă ă  mâna la centur şi dezleg frânghia. Cap tul c zu iute în gol, iar Matt sim i oă ă ă ă ţ  greutate neaşteptat tr gând-o.ă ă

Când Susan ajunse în partea cealalt , se ridic în picioare şi f cu semnulă ă ă  victoriei.

O urmar Rudy, apoi Van. La jum tatea drumului, Van apuc funia de sigurană ă ă ţă şi o arunc spre Susan. Încerc de patru ori pân reuşi.ă ă ă

Fiind ultimul, Matt trebuia s se descurce singur. Nu avea nici o funie de care să ă se in .ţ ă

Dup un sfert de drum, sim i c -l cuprinde un val de ame eal . Se opri şi se inuă ţ ă ţ ă ţ  de crengi. Se f cuse frig, iar vântul îi biciuia degetele. Auzea ipetele p s rilor –ă ţ ă ă  deasupra sau dedesubt ? Se odihni, îşi strânse puterile şi merse mai departe. Pecând se apropia de cap t, sim ea sângele alergând prin el şi o z p ceal care-iă ţ ă ă ă  

69

Page 70: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 70/202

cuprinse tot trupul.— Pl cut, nu ? remarc Van.ă ăR maser locului mult timp, revenindu-şi. În cele din urm , Susan deschiseă ă ă  

discu ia:ţ— Cel care a f cut chestia asta a fost om ?ă— Cum au întins puntea, prima oar ? întreb Matt.ă ă— Imagineaz - i efortul implicat, coment Van.ă ţ ă

— De ce au construit-o ? Ce i-a împins s-o fac ? continu s se întrebe Susan.ă ă ă— Au avut o motiva ie, replic Matt. Ceva i-a silit s p r seasc ascunz toareaţ ă ă ă ă ă ă  lor pre ioas . Dar ce ?ţ ă

— Nego ul ? Primeau mâncare în schimbul pieilor de animale ? suger Van.ţ ă— M îndoiesc, zise Susan. Insuficient pentru a învinge secole de ascundere şiă  

exil voluntar.— C utau ceva.ăMatt îngenunche lâng punte, privi dedesubt şi fluier uimit. Îi chem pe ceilal iă ă ă ţ  

şi ar t un par ce ieşea dintr-o gr mad de stânci care sus ineau pilaştrii.ă ă ă ă ţ— Uita i-v la asta ! E o pârghie. Dac o apeşi, stâncile se pr buşesc şi toatţ ă ă ă ă 

construc ia cade în pr pastie.ţ ă

— Ca un dispozitiv de ejectare, ad ug Van. Cine a construit chestia asta doreaă ă  s fie în stare s-o distrug într-o clip .ă ă ă— Deci voiau s ias în lumea exterioar , dar se temeau de ea, spuse Susan. Nuă ă ă  

se leag .ă— S ne gândim pu in, interveni Matt. S presupunem c sunt conştien i deă ţ ă ă ţ  

prezen a noastr – şi cred c -i o presupunere corect . De ce n-au distrus puntea caţ ă ă ă  s ne in la distan ?ă ţ ă ţă

 T cur cu to ii un timp. În cele din urm Van zise:ă ă ţ ă— Exist o singur explica ie. Voiau s venim.ă ă ţ ăUitându-se la p mântul moale, aflat la trei metri, Rudy f cu a doua descoperireă ă  

a dup -amiezei:ă— Nu suntem singurii, ar t el urme imprimate în p mânt. Uita i-v , sunt multeă ă ă ţ ă  

urme de cizme.

70

Page 71: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 71/202

10

Matt traversa un mic platou cu grohotiş risipit ca nişte bulg ri de ipsos, cândă  

observ primul fulg de z pad . Îl şoc prin faptul c era neobişnuit de mare.ă ă ă ă ă  Curen ii de aer îl duser încet c tre sol. Se l s pe o piatr la picioarele lui şiţ ă ă ă ă ă  r mase acolo ca o bucat de vat de zah r. Apoi v zu altul.ă ă ă ă ă

Încerc s nu se lase prad fricii, s nu acorde prea mult aten ie faptului. Poateă ă ă ă ă ţ  c era doar o întâmplare. Pu in probabil, recunoscu el, dar s-ar putea s fie doar oă ţ ă  ninsoare scurt , trec toare. Fulguiala însemna ceva obişnuit la altitudinea asta. Dară ă  bunul-sim şi cerul noros îi spuneau altceva.ţ

Imediat dup ce trecuser puntea sim iser o veselie ciudat , ame itoare. Erauă ă ţ ă ă ţ   în acelaşi timp veseli şi speria i, mergeau aten i, de parc ar fi colindat pe o planetţ ţ ă ă str in , inându-se la un loc şi privind scrut tor în jur. Cine ştie ce se ascundea înă ă ţ ă  spatele bolovanilor ? Trecu o or , ajunser într-un peisaj sterp, lipsit de via , iară ă ţă  

nervozitatea l s loc unei monotonii obositoare.ă ă— Kellicut nu ne-a spus nimic de partea asta, zise Susan, când se oprir s seă ă  

odihneasc . Dar n-am de unde s ştiu, din moment ce n-am citit scrisoarea, ad ugă ă ă ă ea, uitându-se juc uş spre Van.ă

Acesta f cu un lucru ciudat: zâmbi.ă— Gata, replic el, aproape încântat. Mi-am cerut scuze pentru asta.ăDar curând buna dispozi ie disp ru. Se oprir s m nânce şi petrecur momenteţ ă ă ă ă ă  

mizerabile din cauza frigului. Lui Rudy îi înghe aser atât de tare degetele, c abiaţ ă ă  reuşi s aprind focul. Un foc jalnic de mic, în jurul c ruia se strânser , ca să ă ă ă ă p streze c ldura. Chiar şi ciorba de vit era doar c lâie.ă ă ă ă

Vântul sufla printr-o strung din apropiere, şuierând bizar, ca o org . Deciser să ă ă ă plece mai departe, şi prin mişcare s combat oarecum frigul.ă ă

C deau tot mai mul i fulgi de z pad . Ce ciudat, îşi spuse Matt, dac te ui i înă ţ ă ă ă ţ  sus ai impresia c se concentreaz asupra ta ! Asta din cauz c -s egocentric ? seă ă ă ă  amuz el. Cad individual, ca nişte paraşutişti. Se uit la cer pentru a suta oar înă ă ă  ziua aceea. Ar ta la fel ca înainte, o albea cenuşie, joas , r spândit în toateă ţă ă ă ă  direc iile, ca o baie de aburi gigantic înghe at .ţ ă ţ ă

Prin minte îi treceau tot felul de scenarii. Lopata pe care-o l saser în urm –ă ă ă  evident o greşeal . La fel şi în cazul corturilor, prea grele. Nu aveau nici un ad post.ă ă  Matt avea cu itul, dar nu-i folosea prea mult la s pat. Van avea pistolul – nici unţ ă  folos. Poate sacii de dormit puteau fi cusu i împreun , m car doi dintre ei, poateţ ă ă  

mai mul i, s serveasc drept acoperiş. Mai bine îi l sau separa i, s se înc lzeasc ,ţ ă ă ă ţ ă ă ă  oricum col urile n-ar fi rezistat dac vântul ar fi devenit mai puternic.ţ ăMatt se opri şi-i aştept pe ceilal i. Se mişcau lent şi dur ceva timp pân -lă ţ ă ă  

ajunser .ă— Ce crede i ? îi întreb el, când se strânser cu to ii – şi se trezi c strig , deţ ă ă ţ ă ă  

parc ar fi b tut vântul.ă ă— Va fi nasol, zise Van. Nu-mi place. Am încurcat-o.— Uita i-v la cer, îi îndemn Rudy. Nici o gaur !ţ ă ă ăNumai Susan în elese c Matt întrebase ce ar trebui s fac .ţ ă ă ă— Nu-mi imaginez altceva în afar de ceea ce facem. S continu m s mergem.ă ă ă ă  

 Trebuie s existe un ad post undeva !ă ă— Necazul este, replic Matt, c ne g sim pe un fel de platou. De ore întregi n-ă ă ă

am trecut pe lâng nimic, nici m car pe lâng o groap .ă ă ă ă— Evident c nu ne putem opri aici, interveni şi Van. Am fi prea expuşi. N-avemă  

71

Page 72: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 72/202

altceva de f cut decât s mergem mai departe.ă ă— To i suntem de acord ? verific iute consensul Matt, iar ceilal i d dur din cap.ţ ă ţ ă ă  

 Trebuie s st m împreun . Şi s ne gr bim. La tine m refer, Van. Trebuie s teă ă ă ă ă ă ă  descurci.

Van voi s spun ceva, apoi se uit într-o parte.ă ă ăÎntre timp, „paraşutiştii” se înmul iser , avea loc o adev rat invazie n scut dinţ ă ă ă ă ă  

aer. Cât vedea Matt cu ochii, fulgii coborau în for . Ocupaser tot cerul. Unţă ă  

sim mânt de groaz i se ridic din stomac.ţă ă ăZ pada se aşez la început în denivel rile stâncii, în cr p turi şi cavit i, apoiă ă ă ă ă ăţ   începu s formeze mici cornişe în p r ile de dedesubt ale ieşiturilor.ă ă ţ

Vântul devenea tot mai puternic, aruncând uneori z pada în vârtejuri, care seă  roteau în jurul stâncilor şi culmilor. Matt îşi strânse mai bine gluga. C ut în buzunară ă  şi-şi puse o pereche de ochelari de protec ie, dup care se întoarse spre Susan,ţ ă  aflat la şase metri în urm . Mergea cu mişcarea delicat , for at , a cuiva care seă ă ă ţ ă  lupt cu durerea. În jurul ei se întindea un peisaj selenar în alb şi negru. Vederea eiă   îl emo iona profund, un sentiment pe care nu-l mai cunoscuse de ani de zile. Îi f cuţ ă  semn, se întoarse şi merse mai departe, cu paşii amortiza i de z pad .ţ ă ă

La începutul studiilor lui de paleontologie, Matt fusese captivat. În primac l torie îi pl cuse totul, în special începutul, s patul, dezgolirea de strat dup strată ă ă ă ă  din toate perioadele. Care erau perioadele glaciare ? Sim ea c se întorseser zileleţ ă ă  de şcoal : Wurm, Riss, Mindel, G nz. Dar cele pluviale ? Gamblian, Kanjeran,ă ϋ  Kamasian, Kageran. S sapi prin ere, pân r mâneau dezgolite, la suprafa a unuiă ă ă ţ  perete vertical. Se sim ise ca un scufund tor de mare adâncime coborând de-aţ ă  lungul nivelelor, în timp ce p mântul îşi ar ta comorile ascunse. Ce-o s g sească ă ă ă ă mai jos ? Sau era doar emo ia descoperirii, a scormonirii prin oase, prin fragmenteleţ  cafenii de cranii ? Chiar cuvântul folosit era corect, nu excavare, ci s pare. Simplu,ă  de baz . Se pierduse în am nunte, c utând cu lupa, în genunchi, ca un Sherlockă ă ă  Holmes în deşert. Îi pl cuse s stea pe burt pe o scândur şi s folosească ă ă ă ă ă 

scalpelul ca s înl ture un pic de p mânt sau s cur e cu periu a de din i falangeă ă ă ă ăţ ţ ţ  de degete. Dar cel mai mult îi pl cea începutul – prima ridicare de târn cop, primaă ă  s p tur . Un sim mânt indescriptibil, care-l îmb rb ta şi-l speria, de parc s-ar fiă ă ă ţă ă ă ă  reîntors la locul sacru al copil riei de demult.ă

Acum abia auzi, prin urletul vântului, strig tele celorlal i. De parc strigatele ar fiă ţ ă  trecut prin mai multe rânduri de geamuri. Cei trei nu se vedeau în albea a total .ţ ă  Când se întoarse din drum, descoperi c urmele lui fuseser aproape acoperite.ă ă

— Z pada e prea deas , zise Rudy. Nu ne vedem unii pe al ii.ă ă ţ— Ne-am desp r it, ad ug Susan. Van a luat-o în direc ie greşit şi a trebuit s -ă ţ ă ă ţ ă ă

l c ut m.ă ă

— Bine. Scoate i funiile şi s ne leg m unii de al ii.ţ ă ă ţFulgii de nea crescuser , deveniser bulg ri mici, tari, ce le izbeau obrajii caă ă ă  nişte insecte care muşcau. Zgomotul în sine te copleşea şi dur o veşnicie până ă legar funiile.ă

Van vorbi pentru prima oar .ă— Matt – Matt avu impresia c numele lui suna ireal în mijlocul albe ii – furtunaă ţ  

nu se va potoli. Am încurcat-o. Categoric.În glasul lui se sim ea o urm de panic .ţ ă ă— Singura noastr speran r mâne s g sim iute un ad post, î l întrerupseă ţă ă ă ă ă  

Susan. Nu putem rezista prea mult.— Am impresia c ne apropiem de cap tul platoului, spuse Matt. Nu-s sigur, dară ă  

mi s-a p rut c v d o form . Poate-i o suprafa de stânc .ă ă ă ă ţă ă— Atunci s ne gr bim.ă ă— S ajungem acolo, e singura noastr speran .ă ă ţă— O s cânt, zise Rudy.ă

72

Page 73: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 73/202

Pe când Matt se împleticea mai departe, auzi vocea lui Rudy din urm :ă

Nu po i avea întotdeauna ce vrei, ţ Nu po i avea întotdeauna ce vrei. ţ Dar dac încerciăPo i g si ţ ăExact ce- i trebuie. ţ 

Dup câteva minute, Matt ajunse la o stânc ce ap rea din senin. St tea înă ă ă ă  furtun , o ieşitur întunecata, fantomatic . Matt trase de funie s -i gr beasc peă ă ă ă ă ă  ceilal i şi se îndrept spre stânc .ţ ă ă

Se ghemui la baza ei şi începu s arunce z pada cu mâinile. Curând sosir şiă ă ă  ceilal i, s -l ajute. Neaua era uşoar , parc zvârleau aer.ţ ă ă ă

Ajunser la piatr şi o cur ar . Ap ru o cr p tur . O urmar şi scoaser tot maiă ă ăţ ă ă ă ă ă ă ă  multa z pad , pe m sur ce aceasta se l rgea şi se adâncea. Munca deveni dificil ,ă ă ă ă ă ă  Matt transpirase, z pada deveni dens . Crevasa ajunse lat de vreo jum tate deă ă ă ă  metru. Mai scoaser z pad , apoi ajunser la marginea cr p turii.ă ă ă ă ă ă

Nimeni nu scoase o vorb .ă

Matt încerc s coboare în crevas , dar atinse fundul la doar cincizeci deă ă ă  centimetri. Încerc s disloce o piatr , care se rostogoli şi-i lovi bra ul. Îşi ridică ă ă ţ ă mâneca şi se uit : câteva pic turi de sânge c zur pe z pad , pete de-un roşu-ă ă ă ă ă ăaprins pe vârtejul alb.

Susan inu o mân de z pad pe ran , iar sângerarea încet . Matt nu sim eaţ ă ă ă ă ă ţ  durere.

— N-avem ce face, trebuie s mergem m i departe, zise femeia.ă ăSe aşezar s se odihneasc un pic în groapa pe care o f cuser , dar începură ă ă ă ă ă 

s picoteasc . Alarma i, se ridicar şi plecar mai departe. Z pada le ajungea laă ă ţ ă ă ă  genunchi, mersul devenise dificil, mai mult se împleticeau decât mergeau.

Matt sim ea c i se uscase gâtul de sete, dar nu voia s se opreasc s -şi cauteţ ă ă ă ă  

bidonul ce atârna undeva, pe armura înghe at care-i încrustase trupul. Deşiţ ă  mergea, sim ea c -l cuprinde somnul.ţ ă

Matt nu-şi d du seama c se oprise. Acelaşi lucru îl f cuser şi ceilal i. Susan şiă ă ă ă ţ  Rudy st teau în z pad pân la mijloc, iar Van se târa lâng ei, pe coate şiă ă ă ă ă  genunchi. Nu mai sim eau frigul cu adev rat, ci îndep rtat, vag şi tr gând pl cut laţ ă ă ă ă  somn. Undeva, în str fundurile min ii lui Matt ap ru ideea c vor muri. Dar chiar şiă ţ ă ă  aceast certitudine p rea amortizat , exterioar , înmuiat de albea a din jur. Nu-lă ă ă ă ă ţ  alarma.

Îns îi era sete. C ut bidonul şi-l ridic la buze. Un fir de ap trecu printr-un dopă ă ă ă ă  de ghea şi Matt tres ri, apoi se îndrept , începu s -şi simt iar membrele. Seţă ă ă ă ă  

 împletici spre Susan, care r m sese înclinat , ame it . Avea pupilele m rite, iar peă ă ă ţ ă ă  buze o urm de zâmbet. Van mo ia, aproape adormit.ă ţă

Matt dezleg funiile şi le prinse în una singur , mai lung . Un cap t îl vârî prină ă ă ă  cing torile celor trei, cel lalt cap t înnodându-l de cureaua lui.ă ă ă

— Sta i aici, ip el f r s fie nevoie, şi porni singur înainte.ţ ţ ă ă ă ăÎn urm auzi vocea lui Rudy, pi ig iat şi un pic isteric .ă ţ ă ă ăVocea încet , dar nu-şi d du seama dac Rudy încetase sau glasul lui fuseseă ă ă  

acoperit de vânt. Troienele îi ajungeau, în unele locuri, pân la talie. C zu de dou ori şi cândă ă ă  

porni pic într-un cocon atât de alb, de rece şi de pur, c fu tentat s se odihnească ă ă ă 

un pic, dar se ridic şi merse mai departe. Partea de sus a câmpului s u vizual eraă ă  acoperit de întuneric, ca o dung peste o fotografie.ă ăBrusc, vântul îşi schimb direc ia şi Matt reuşi s vad o clip . Chiar în fa , peă ţ ă ă ă ţă  

z pad , se afla o form întunecat care sem na cu Susan, dar când se apropie v zuă ă ă ă ă ă  

73

Page 74: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 74/202

c nu purta hanoracul ei. Purta o rochie de var , ca atunci când o v zuse primaă ă ă  oar , cu mul i ani în urm . Cum supravie uise îmbr cat aşa ? P rul îi flutura înă ţ ă ţ ă ă ă  vânt, ca în filmele vechi melodramatice. Îi f cea semn s se apropie, iar când Mattă ă  ajunse lâng ea, se întinse şi o atinse, o trase spre el, dar ea nu se l s .ă ă ă

Matt se trezi rezemat de un zid de piatr . Rafalele din spate îl ajutar s seă ă ă  târasc de-a lungul lui, urm zidul pân sim i întuneric deasupra, iar vântul încetă ă ă ţ ă deodat . Cunoştin a îi reveni şi-şi d du seama c se afla în gura unei peşteri.ă ţ ă ă

Dezleg funia, dar o p str trecut prin centur , o înf şur în jurul unei stânci şiă ă ă ă ă ă ă  o leg . Dup care, se întoarse şi se lu dup funie, ieşind din peşter , revenind înă ă ă ă ă  furtun , tr gând de frânghie prin z pad ca de o undi , pân ajunse la ceilal i.ă ă ă ă ţă ă ţ

Lumina ap ru la cap tul unui tunel lung. Susan o v zu apropiindu-se, ca un tren,ă ă ă  numai c era alt fel de lumin , iar ea, Susan, era cea care se mişca. Se apropie totă ă  mai mult, dar în momentul în care ajunse în lumina orbitoare a zilei, auzi voci în jur.

— Hai, vino ! Ridic -te !ă țipa Matt.B rbatul o trase în picioare şi o târî c tre peşter . Fu surprins s descopere că ă ă ă ă 

se afla atât de aproape. Apoi se duse dup Rudy, iar la urm dup Van. Dup careă ă ă ă  se pr buşir to i în interiorul peşterii.ă ă ţ

Când se trezi Susan, nu ştia cât timp dormise. Avea o senza ie agreabil deţ ă  c ldur şi stare bun , iar când deschise ochii v zu un foc. Rudy treb luia în jurul lui,ă ă ă ă ă  f când de mâncare. Fl c rile luminau pere ii de piatr , aruncând umbre. Rusulă ă ă ţ ă  zâmbi, îi aduse o ceaşc de cafea, o mângâie pe p r.ă ă

Lâng ea, Matt începu s se agite.ă ă— Aha, eroul se trezeşte, zise Rudy.Matt se uit în jur buimac o secund , clipind. Mai dur un timp pân putu vorbi.ă ă ă ă— Tu eşti eroul. Cântecul t u m-a împins înainte.ă— Asta am şi vrut.Susan se întinse, puse mâna pe ceafa lui Matt şi-i zâmbi:

— Nu ştiu ce-ai f cut, dar ai reuşit.ăB rbatul îşi aduse aminte de viziunea pe care o avusese, cu p rul ei în b taiaă ă ă  vântului. Se uit la Van.ă

— Se simte bine, îl linişti Rudy. S-a trezit deja. Eşti singurul care ai dormit pân ă târziu. Acum s mânc m.ă ă

Matt se ridic şi se duse la gura peşterii. Marginile fuseser acoperite de z pad ,ă ă ă ă  dar furtuna încetase. Dincolo de intrarea m rginit cu alb, v zu un peisaj primitiv,ă ă ă  str lucind alb, ce se întindea cât vedeai cu ochii. Atât de paşnic şi de minunat, că ă nu- i venea s crezi c aproape le fusese mormânt.ţ ă ă

Mâncar zdrav n cu to ii – carne de vit cu fasole şi cafea fierbinte. Van c p tă ă ţ ă ă ă ă o culoare mai vie în obraji, spuse c se sim ea mai bine. Continua s -şi masezeă ţ ă  piciorul stâng.

— Cred c a degerat, zise el.ăSt teau linişti i în jurul focului, când Rudy întreb :ă ţ ă— Nu v intereseaz unde am g sit lemne ?ă ă ăSe uitar la el, iar rusul ar t spre un col al peşterii:ă ă ă ţ— Chiar aici !— Ciudat ! exclam Matt. Iar fumul se duce drept în sus. Probabil c -i un c mină ă ă  

natural.— Şi asta nu-i tot ! continu Rudy. Sunte i gata ? Focul nostru nu-i primul f cută ţ ă  

aici. Am g sit cenuş .ă ă

Matt se duse la rucsac şi scoase o lantern . Van f cu acelaşi lucru şi verificară ă ă laturile peşterii, evitând cu grij stalactitele şi stalagmitele.ăAten ia lui Matt fu atras de ceva şi se apropie.ţ ă— Doamne !

74

Page 75: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 75/202

Van alerg şi-şi îndrept raza lanternei lâng cea a lui Matt.ă ă ăÎn centrul razelor se afla o pictur simpl , colorat în ocru, roşu şi cafeniu. Laă ă ă  

 început le-a fost greu s -şi dea seama ce reprezint , dup care remarcară ă ă ă contururile: unele p reau reprezent ri de oameni, altele de animale, unele erauă ă  scene de vân toare, altele de lupt .ă ă

— Doamne ! exclam Van în cele din urm . Picturile astea... sunt preistorice. Caă ă   în peşterile din Lascaux.

— Uit -te aici, zise Matt. La figurile astea. Vâneaz . O vezi pe asta ? ine ună ă Ţ  ciomag.Dup aceea inu lanterna mai aproape şi întreb :ă ţ ă— Vezi ce v d şi eu ? Uit -te la frunte.ă ăFigura avea o creast masiv de-a lungul sprâncenelor. La fel erau şi celelalteă ă  

personaje.Van atinse pictura, dup care-şi privi degetele. Se p taser cu roşu.ă ă ă— E proasp t , şopti el.ă ăChiar în momentul acela auzir un ip t abia re inut în spatele lor, felul de sunetă ţ ă ţ  

ce- i scap involuntar când se întâmpl ceva inimaginabil.ţ ă ăSusan şi Rudy se duseser la gura peşterii. Se uitau afar . În z pad v zură ă ă ă ă ă 

siluete întunecate, umanoide, dar nu omeneşti, ap r nd din z pad . Veneau c treă ă ă ă ă  peşter .ă

Eagleton îşi împinse fotoliul cu rotile c tre fereastr şi ridic jaluzelele cuă ă ă  degetul. Amurgul cuprindea suburbiile Washingtonului. Becurile de pe str zi seă  aprinser deodat , luminile din cl dirile campusului universitar deveneau maiă ă ă  palide, maşinile ieşeau din parcare, ducând salaria ii obosi i acas . Func ionariiţ ţ ă ţ  ştia nu prea z bovesc la birou, îşi zise el. Ei au familii la care s se duc . El nuă ă ă ă  

avea.De fapt, nu avea pe nimeni. Un gând pe care încerca s -l evite. Ştia c -lă ă  

urm reşte şi se întâmpl de obicei pe vremea asta. Ca tân r, entuziast s lupte înă ă ă ă  

R zboiul Rece, de parc ar fi fost un meci gigantic de fotbal, îşi imaginase c to iă ă ă ţ  sunt la fel de angaja i ca el. Şi p reau s fie, numai c în timp str nseser neveste,ţ ă ă ă ă ă  copii, case de vacan , rulote şi câini de vân toare, s le ling mâinile când seţă ă ă ă   întorceau acas . El nu avea aşa ceva şi se sim ea înşelat. Nimeni nu-i spusese care-ă ţs regulile, c era mai mult decât meciul ce se desf şura sub ochii lui, care-lă ă  captivase.

Ciudat c -şi d ruise via a companiei. Ajunsese o legend , îşi biciuise calulă ă ţ ă  dou zeci şi cinci de ani ca director adjunct r spunz tor de contraspionaj. Dară ă ă  R zboiul Rece se sfârşise, el îşi f cuse prea mul i duşmani, cariera i se irosise. Ceă ă ţ  ştiau echipele noi despre blocada Berlinului, despre Golful Porcilor, despre

Vietnam ? Ce le p sa lor de onoare ? Aşa c -l împinseser într-o chestie secundar ,ă ă ă ă  afacerea asta bizar de investigare a fenomenelor paranormale. Dar o s râd el laă ă ă  urm ! D duse peste ceva atât de mare, c o s le sar din ii ! „Lupta” cu Kremlinulă ă ă ă ă ţ  va p rea, pe lâng asta, un joc de copii.ă ă

 Trase din nou din igar . Sigur, o via normal n-ar fi fost uşoar . Era infirm, seţ ă ţă ă ă  temea s întâlneasc oameni necunoscu i, mai ales femei. Se sim ea umilit cândă ă ţ ţ  d dea de o scar la oper sau de o treapt prea înalt . Petrecuse jum tate din viaă ă ă ă ă ă ţă pe scaunul cu rotile şi nu se obişnuise înc . Nu sem na cu cei din noua genera ie,ă ă ţ  activişti care cereau lifturi, rampe speciale şi tratament egal. Aveau prea multă  încredere în ei. Îi ura şi-i invidia.

Sexul însemna ceva dificil, inând seama de starea lui. Nu era complet lipsit deţ  

experien . Pl tise prostituate, dar numai când disperarea dep şea ruşinea. Cu eleţă ă ă  nu se sim ea sigur; faptul c nu sim eau nimic pentru el, momentul groaznic cândţ ă ţ  se ridica de pe scaun şi se vâra în pat, sim mântul c le era mil de el, c nu le eraţă ă ă ă  team de el – toate astea f ceau erec ia problematic . Iar asta devenea o team înă ă ţ ă ă  

75

Page 76: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 76/202

sine, dep şind celelalte griji şi aruncând o umbr de oroare peste orice.ă ăApoi ap ruse Sarah. La început p ruse un înger al milei. Fusese secretara lui. Înă ă  

ziua în care intrase în birou, parfumul ei umpluse înc perea, iar el uitase de teamaă  de microbi. Trecerea spre intimitate p ruse natural . Venise într-o dup -amiaz deă ă ă ă  sfârşit de var , pusese mâna pe cotul lui, se aplecase şi-l s rutase uşor pe obraz de-ă ăi aprinsese toat fiin a, f când s i se iu easc pulsul. Nop ile din apartamentul ei,ă ţ ă ă ţ ă ţ  rânjetul uşor al şoferului când îl l sa s plece. Chiar g tise pentru el. Dup aceeaă ă ă ă  

ap ruser dubiile, şoaptele satanice ce-i treceau prin minte şi care proveneau,ă ă  spusese ea, de la propriul dispre de sine. Oricum, îndoielile crescur , devenirţ ă ă certitudini. Ei nu-i p sa de el, totul fusese o murd rie, o chestie de dragul carierei.ă ă  Pusese un ofi er tân r pe urma ei, s-o spioneze. Nu descoperise mare lucru – o frazţ ă ă neglijent la telefon, o scrisoare cu interpretare dubioasa – dar fusese deajunsă  pentru Eagleton. Mândria fusese întotdeauna punctul lui slab.

L s jaluzelele şi r suci scaunul. Aşa începe nebunia. Vorbise cu voce tare ?ă ă ă  Crezu c o f cuse. Îşi imagina c auzise un ecou slab dintr-un col întunecat.ă ă ă ţ

Se întoarse la pupitru şi încerc s se concentreze. O afacere nepl cut .ă ă ă ă  Deschise dosarul de deasupra, f r chef. Con inutul era înc redus: câteva h r i,ă ă ţ ă ă ţ  verific ri ale antecedentelor lui Matt şi Susan, buletine meteo, cele câteva mesajeă  

ale lui Van, ordinele c tre Kane. De ce sta ia radio computerizat a lui Van trecuseă ţ ă  pe urm rire automat de cinci zile şi st tea pe loc ? Examinase toate posibilit ile şiă ă ă ăţ  cea mai credibil dintre ele era c grupul fusese obligat s stea în tab r , iar Van nuă ă ă ă ă  putuse s se strecoare deoparte şi s transmit un mesaj. Poate se îmboln vise.ă ă ă ă  Poate cal-culatorul se stricase şi-l abandonase.

Eagleton sim i un fior. Nu avea pic de simpatie pentru Van, se înfruntaser preaţ ă  mult timp şi nu mai era loc pentru aşa ceva, dar f r el, echipa nu avea nici cea maiă ă  mic idee ce s caute. De unde s aib ? Cine şi-ar fi imaginat aşa ceva? Şi f r niciă ă ă ă ă ă  o informa ie despre natura extraordinar a creaturilor pe care le c utau, d deauţ ă ă ă  greş. Misiunea urma s fie distrugerea lui, nu salvarea.ă

Eagleton se aplec şi deschise, pentru a nu se ştie câta oar , mapa pe care scriaă ă  OPERA IUNEA AHILEŢ  .

76

Page 77: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 77/202

11

Susan şi Rudy privir afar . Soarele lucea pe suprafa a z pezii, era greu s veziă ă ţ ă ă  

prin albea a orbitoare, dar în apropiere siluete întunecate traversau neaua ca nişteţ  umbre.— Iisuse ! exclam Susan.ăÎn vocea ei se sim ea respectul. Rudy bomb ni ceva în ruseşte. Matt t cea. Vanţ ă ă  

 îşi inu r suflarea.ţ ăAfar , siluetele întunecate se mişcau lent, mormane cenuşii ce se adunau prină  

albea a deplin . Se apropiau încet de peşter din toate direc iile – patru indivizi,ţ ă ă ţ  şase, zece, mai mul i de-o duzin .ţ ă

Dup ei am venit, îşi zise Susan. I-am g sit, în cele din urm . Exist . Kellicut aă ă ă ă  avut dreptate. Savantul din ea exulta. Imagineaz - i c aceasta-i prima ocazie deă ţ ă  contact între specii dup treizeci de mii de ani. Apoi se ivi un gând sumbru: va aflaă  

cineva ? Tabloul din fa a ei era minunat şi detaşat, ca o pânz de Brueghel, contururiţ ă  

clare pe o cortin de alb. Dar modul în care creaturile se r spândiser şi se apropiauă ă ă  de gura peşterii era amenin tor. Un fior de team o str b tu, un sim mânt atât deţă ă ă ă ţă  copleşitor, încât p ru c vine dintr-un izvor profund de scârb instinctual .ă ă ă ă

Matt şi Van privir peste umerii ei. Gura peşterii se îngustase din cauza z peziiă ă  depus pe margine şi abia aveau loc s se uite afar . Van d du drumul r sufl rii şiă ă ă ă ă ă  scoase un oftat scurt, involuntar. Matt cl tin din cap.ă ă

— Doamne, nu-mi vine s cred, zise el, nu-mi vine s cred.ă ăNimeni nu-i r spunse, erau prea captiva i de spectacolul din fa a lor. Erauă ţ ţ  

copleşi i. sta-i lucrul cel mai pre ios din via a mea, gândi el. S fii aici, s asişti laţ Ă ţ ţ ă ă  asta. Indiferent ce s-ar întâmpla, merit .ă

Creaturile se tot apropiau. P reau s vin din toate direc iile, de parc şi-ar fiă ă ă ţ ă  coordonat sosirea. Ne vor vâna ? se întreb Matt. Soarele sclipitor împiedica s fieă ă  v zu i bine. Întreaga scen avea ceva nep mântesc: n me ii, soarele orbitor, guraă ţ ă ă ă ţ  neagr a peşterii...ă

Chiar şi ca siluete negre, se deosebeau evident de oameni: mai îndesate, cuumerii mai rotunji i, cu membre mai groase, mai scurte. Când venir mai aproape,ţ ă  un nor acoperi soarele, str lucirea disp ru, iar tr s turile lor devenir completă ă ă ă ă  vizibile. Nu se mai punea la îndoial diferen a. F pturile purtau ciomege f cute dină ţ ă ă  crengi groase, late la cap t şi îngustate la mâner. Erau îmbr cate în piei de animale,ă ă  

croite grosolan în pantaloni şi poncho-uri. Bra ele p roase r m seser descoperite.ţ ă ă ă ă  În picioare aveau împletituri bizare din piele şi be e, care le permiteau s mearg cuţ ă ă  o mişcare de uşoar târşâire pe crusta groas de z pad . Nu se cufundau, în ciudaă ă ă ă  greut ii lor evidente. Z pada le atârna de pantaloni şi de p r ile superioare aleăţ ă ă ţ  torsurilor, din partea în care b tea vântul.ă

Vocea savantului din ea îi şopti lui Susan: uit -te cât de bine s-au adaptat laă  mediul neospitalier ! Alese una dintre f pturi şi o examin cu aten ie. Trupul nu eraă ă ţ  uriaş, dar p rea foarte îndesat. Mijlocul şi pieptul erau late, muşchii de pe antebra eă ţ  p reau de dou ori cât cei ai unui om normal. P rul lung, negru, atârna într-o coamă ă ă ă  în şuvi e în jurul gâtului masiv. Dar cel mai mult impresiona figura,ţ  

supradimensionat , cu ochii prea distan a i, cu nasul turtit, cu tr s turile l ite, ca oă ţ ţ ă ă ăţ  poz pe un balon umflat. Avea falca groas şi b rbia îndreptat înapoi, de parc ară ă ă ă ă  fi fost împins . Iar pe frunte ieşeau în eviden arcadele spr ncenelor, oă ţă ă  protuberanță osoasă ca o tumoare întinsă. Împingea faţa în jos şi f cea ca ochii să ă 

77

Page 78: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 78/202

par adânci i în orbitele uriaşe. Fruntea ar ta grotesc. Era imposibil s nu- i atragă ţ ă ă ţ ă aten ia. Creaturile st teau drepte, dar ineau capul într-un mod ciudat, de parc arţ ă ţ ă  fi fost tras de fire invizibile. Ar tau ca nişte oameni care privesc la distan .ă ţă

Pentru ochi omeneşti, efectul era incredibil de urât. În timp ce-i priveau, erauşoca i de aspectul cu adev rat deosebit al creaturilor, de faptul c ar tau bizar şi, înţ ă ă ă  acelaşi timp, natural. Similarit ile f ceau ca diferen ele s par şi mai exagerate.ăţ ă ţ ă ă  Nu sem nau cu nici o schi , cu nici o încercare de a extrapola în laborator oă ţă  

 înf işare, pornind de la fragmente de craniu. Nu ar tau cum îşi imaginaserăţ ă ă oamenii.Matt fu uimit c simte repulsie. Privi orizontul. În rest, totul p rea normal:ă ă  

z pada, cerul. Deodat , tot ce se întâmplase, chiar de la început – craniul din biroulă ă  lui Eagleton, lunga ascensiune în mun i, furtuna – totul i se p ru nep mântesc. Deţ ă ă  ce venise aici ? Ce urm rise ?ă

— N-am crezut. N-am crezut cu adev rat pân acum, şopti Susan.ă ă— Ştiu, r spunse Matt. Nici eu n-am crezut. Nu-s sigur c acum cred.ă ă— M simt ca şi cum aş fi prezent la începuturile timpului.ă ă— Nu par prietenoşi şi ştiu c suntem aici. Vin dup noi, spuse Van cu o voceă ă  

slab , f r inflexiuni.ă ă ă

— Vin spre noi, îl corect Susan. Nu ştim dac vin dup noi.ă ă ăUna dintre creaturi se afla în fa a celorlal i. Era mai masiv şi în urma ei seţ ţ ă   înşirau restul ca un evantai uriaş.

În mâna dreapt avea o bât groas , iar pe creştetul capului purta o band deă ă ă ă  blan alb cu negru.ă

— la-i şeful; spuse Matt. Uita i-v cum îl privesc ceilal i. El d tonul.Ă ţ ă ţ ăVan se aplec dup pistol. Avu pu in de lucru cu tocul care se acoperise cu oă ă ţ  

crust de z pad înghe at , dar reuşi, în sfârşit, s -l deschid . Apuc revolverul şiă ă ă ţ ă ă ă ă  se preg ti s ocheasc .ă ă ă

— La naiba, exclam .ăLe ar t celorlal i arma acoperit toat de ghea .ă ă ţ ă ă ţăMatt sim i c se pr buşeşte.ţ ă ă— Iisuse, spuse el.— Poate e mai bine aşa, fu de p rere Susan. Sunt foarte mul i şi un pistol tot n-ă ţ

ar fi reuşit s -i opreasc .ă ă— M car i-ar fi speriat, zise Van.ă— Şi acum ce facem ? întreb Rudy.ăNu primi nici un r spuns.ăCreaturile se apropiau, dar mergeau mai încet. Se aşezaser într-un semicercă  

pentru a bloca ieşirea.Matt sparse t cerea.ă

— Singurul lucru în favoarea noastr este c , pentru ei, noi suntem la fel deă ă  ciuda i pe cât sunt ei pentru noi. Nu ştiu nimic despre noi – nici ce suntem, nici ceţ  putem face.

— În nici un caz nu trebuie s le ar t m c ne este fric , spuse Susan. Trebuieă ă ă ă ă  s fim paşnici şi calmi.ă

— S-o vedem şi pe asta, fu de p rere Rudy.ă— Susan are dreptate, interveni Matt. Trebuie s -i convingem c avem inten iiă ă ţ  

onorabile. Am venit s -i c ut m, suntem emisari din marea lume de dincolo. Acoloă ă ă  de unde venim, exist foarte mul i ca noi. Dac ne trateaz bine, nu vor avea decâtă ţ ă ă  de câştigat. Dac ne fac r u, vor pl ti.ă ă ă

Van se uit în peşter , cercetând.ă ă

— Trebuie s le d m ceva, s facem schimb cu ceva. Ce le-am putea da ?ă ă ă— Haina ? suger Rudy. Bidonul ?ă— Nu, spuse Matt. Nu imediat. Ceva care li se pare ciudat i-ar putea înr i. Ară  

trebui s încerc m cu mâncare.ă ă

78

Page 79: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 79/202

Susan se duse la foc şi se întoarse cu nişte pastram de vit .ă ă— Cred c -i mai bine astaă— Unul dintre noi trebuie s-o duc afar , fu de p rere Van.ă ă ăÎl privir .ă— De ce ?— Ei ştiu unde suntem, aşa c nu avem de ce s ne ascundem. Şi trebuie s leă ă ă  

ar t m c vrem s -i cunoaştem, c am revenit pân aici s -i întâlnim. sta-i scopulă ă ă ă ă ă ă Ă  

nostru.Ceilal i t ceau. Ştiau c are dreptate.ţ ă ă— Şi înc ceva, continu Van. Nu ne putem permite s aştept m pân vin ei aici.ă ă ă ă ăMatt o privi pe Susan. Ea d du din cap, şi el rosti întrebarea pe care şi-o puneauă  

cu to ii.ţ— Cine merge ?— Nu se ofer nimeni, zise Van. S tragem la sor i.ă ă ţD dur din cap, în t cere.ă ă ă— Rudy, nu, spuse Susan. Nu e corect. El nu e implicat în asta. Trebuie s fieă  

unul dintre noi trei.— Nu, protest Rudy. Când am fost de acord s vin, am ştiut c risc. Fac parteă ă ă  

din grup. Şi ad ug , pe un ton de glum : „To i pentru unul şi unul pentru to i”.ă ă ă ţ ţVan d du din umeri, b g mâna în buzunar şi scoase o cutie de chibrituri. Luă ă ă ă patru şi rupse cu din ii vârful unuia dintre ele. Le acoperi cu mâna stâng şi leţ ă  prinse între degetul mare şi cel ar t tor.ă ă

Aleser solemni, fiecare inând ascuns chibritul în mân . Matt scoase un oftat,ă ţ ă  fa a lui Susan era încordat . Se priveau. Rudy zâmbi stins. El luase chibritul scurt.ţ ă

— Asta e ! zise el. Nu prea am noroc ast zi.ăParc -l lovise ceva în cap. Îşi plimb încet privirea de la unul la altul, îi ceru luiă ă  

Van o igar şi începu s trag cu sete.ţ ă ă ă

— S-ar putea s renun e, zise el, cu o voce subit slab .ă ţ ă

Îi d du chibriturile lui Matt, apoi se duse la foc şi lu feliile de pastram în mânaă ă ă  stâng .ă

— Mai bine i-ai l sa gluga jos, zise Van. Ca s le ar i c nu ascunzi nimic.ţ ă ă ăţ ăRudy fu de acord, apoi începu s spun ceva în rus , un şuvoi de cuvinte. După ă ă ă 

un moment, Matt îşi d du seama c recita Tat l Nostru.ă ă ăRudy se duse la deschiz tur şi coborî capul, s ias . La jum tatea drumului, seă ă ă ă ă  

 întoarse şi se uit la fiecare.ă— S te apere Dumnezeu, îi spuse Susan.ăRusul p ru c vrea s spun ceva, dar deschise gura şi o închise la loc.ă ă ă ăÎn clipa în care ieşi afar , creaturile în epenir şi se uitar la el la fel de intens peă ţ ă ă  

cât se uitaser ei patru cu câteva minute înainte. Apoi câteva f pturi ridicară ă ă ciomegele deasupra capului, iar dou , trei, f cur un pas înapoi. Conduc torulă ă ă ă  r mase liniştit, la o distan de vreo zece metri. Ochii lui, înfunda i sub proeminen aă ţă ţ ţ  imens , p reau a fi verzi şi priveau cu aten ie.ă ă ţ

Lui Matt i se p ru c a auzit sunete, un fel de morm it jos, gutural, dar fuseseă ă ă  prea vag ca s fie sigur. Uitaser de z pada care îi ajungea lui Rudy pân la brâu.ă ă ă ă  Crusta sub ire cedase şi acesta se zb tea s ias , pierzând orice urm deţ ă ă ă ă  demnitate. Ar ta jalnic, ca un animal r nit, nu ca reprezentantul unei raseă ă  superioare.

La zece paşi de gura peşterii, Rudy se întoarse şi privi înapoi, dând din umeri,neajutorat. P lise complet. Ar ta groaznic, iar pe Susan o cuprinse mila. Poate-i înă ă  

avantajul lui, gândi ea, pentru c nu pare amenin tor. Dar nu credea asta cuă ţă  adev rat. Dup cum îl priveau creaturile, îşi d du seama c era nevoie de oă ă ă ă  demonstra ie de for şi putere, nu de sl biciune.ţ ţă ă

Când Rudy se opri s se odihneasc , conduc torul f cu doi paşi mari înainte,ă ă ă ă  

79

Page 80: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 80/202

p şind uşor pe z pad cu t lpicile lui primitive. Apoi se opri şi aştept , echilibrându-ă ă ă ă ăse şi întorcându-se uşor într-o parte, ca un arcaş. inea ciomagul întins spre sol, înŢ  spatele lui. Încerca s -l ascund ?ă ă

Între ei era acum doar o distan ceva mai mare de un metru, pe care Rudy seţă  str dui s-o parcurg . Deşi înalt, se cufundase atât în z pad c ajungea doar laă ă ă ă ă  brâul creaturii. P rea un copil care se uit la un adult. Încet, ridic mâna stâng .ă ă ă ă  Feliile de carne de vit se mişcar uşor în b taia vântului. O ofrand ciudat ; dină ă ă ă ă  

peşter p rea un copil care d cuiva o mân de panglici. inea mâna dreapt în sus,ă ă ă ă Ţ ă  cu palma deschis , într-un gest improvizat de pace.ăCapul creaturii se mişc lent, uitându-se spre mâinile lui Rudy. Se mişc bizar peă ă  

gâtul lung, ca un cap de şopârl . Privi figura lui Rudy şi trupul cufundat în z pad . Oă ă ă  clip , f ptura p ru nesigur , ezitant . În ochi i se citea inteligen . Avea din iiă ă ă ă ă ţă ţ  dezveli i, îndoi i, galbeni.ţ ţ

Apoi, cu o mişcare atât de iute c nu putu fu anticipat , se r suci din mijloc,ă ă ă  scoase la iveal ciomagul, cu o încordare puternic din şolduri şi izbi capul lui Rudyă ă  dintr-o parte. Se auzi un sunet de frângere incredibil de puternic. Rudy c zu într-oă  parte. Capul lui ar ta ca un dovleac despicat. Imediat, un şuvoi roşu âşni dină ţ  pletele lui blonde şi se r spândi peste z pada alb .ă ă ă

Van ip . Susan îl prinse pe Matt de bra , iar acesta sim i c i se opreşteţ ă ţ ţ ă  respira ia.ţV zur cu oroare cum creaturile se strânser în jurul trupului, ascunzându-lă ă ă  

vederii. Una cufund o mân în sânge. Alta apuc o felie de carne şi o ridică ă ă ă deasupra capului, examinând-o atent.

Cei trei se retraser în peşter .ă ă— Nu... pot... s ... cred... gâfâi Susan.ă— Nu putea supravie ui unei asemenea lovituri, zise Van, tremurând.ţSe uitar , cuprinşi de panic , în semiântuneric.ă ă— Trebuie s încerc m ceva, strig Matt. Lua i-v sacii. Van, încearc s - iă ă ă ţ ă ă ă ţ  

dezghe i pistolul. ine-l lâng foc.ţ Ţ ăVan fugi la foc şi inu eava chiar deasupra fl c rii. Îşi pârli degetele, dar inuţ ţ ă ă ţ  

arma pân când din ea se scurser câteva pic turi de ap .ă ă ă ă— Hai, hai, îndemna el.— Gr beşte-te ! ip Matt.ă ţ ăÎn spatele lor, o umbr se mişc pe perete. O creatur intrase în untru. Aveaă ă ă ă  

buzele strâmbate în ceva ciudat, pe jum tate mârâit, pe jum tate zâmbet.ă ă— Degeaba ! r cni Van. Prea încet ! E înc înfundat.ă ăAlt umbr intr , apoi alta. Curând, un şir de f pturi acopereau gura peşterii,ă ă ă ă  

blocând ieşirea, foarte aproape, îngrozitoare.Un miros vag, gre os, umplu aerul.ţ

Kane se l s pe spate în fotoliul din pântecele C-130-ului, sim ind vibra iileă ă ţ ţ  motorului în şira spin rii. Se uit la oamenii aşeza i pe scaunele înşirate de-a lungulă ă ţ  coastelor de metal din interiorul avionului. Preg tirea ajunsese doar la jum tate, nuă ă  erau înc gata. Dup cum ar taser exerci iile de paraşutare, nu ac ionau ca oă ă ă ă ţ ţ  echip . Iar acest lucru conta cel mai mult într-o expedi ie atât de incredibil de bizară ţ ă ca aceasta.

Locotenentul Sodder se aplec , strigând peste zgomotul motorului, de parc -iă ă  citise gândurile:

— Domnule, pot s v întreb ceva ?ă ăLui Kane nu-i pl cu vocea omului. Prea plâng cioas .ă ă ă

— Zi, r spunse el.ă— Unii oameni se întreb .ă— Ce ?— În leg tur cu misiunea.ă ă

80

Page 81: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 81/202

— Ce-i cu misiunea ?— Domnule, greu de spus exact Dar pare ciudat...— Hai, spune !— Domnule, oamenii se întreab care-i natura misiunii. Trebuie s captur mă ă ă  

ceva ?O deduc ie destul de bun . Nici nu era greu de f cut, având în vedereţ ă ă  

materialele transportate la baza din Turcia – plase, cuşti, puşti cu tranchilizante,

toate în containere speciale, f r însemne. Bineîn eles c era imposibil s p streziă ă ţ ă ă ă  un secret în armat .ăPentru o secund , Kane jongl cu ideea de a-i dest inui totul locotenentuluiă ă ă  

Sodder. I-ar fi f cut pl cere s urm reasc figura individului, liniile de neîn elegere,ă ă ă ă ă ţ  neîncredere şi, în cele din urm , de team , pe m sur ce omul ar fi în elesă ă ă ă ţ  adev rata natur a ac iunii.ă ă ţ

— Locotenente, ce te face s spui asta ?ă— Domnule, avem echipament neobişnuit şi ne-am întrebat pentru ce-i.— Arat ca o vân toare, nu, locotenente ? temporiza Kane.ă ă— Da, domnule. Dar asta nu-i totul.— Ce mai e, locotenente ? fu cuprins de exasperare Kane.

— Ochelarii aceia bizari de protec ie, domnule. Ochelari de v zut noaptea sauţ ă  ce-or fi. Când îi por i, abia po i s vezi ceva.ţ ţ ă— Locotenente, eşti de suficient vreme în armat , ca s - i dai seama c o să ă ă ţ ă ă 

ştii ce trebuie s ştii, la timpul potrivit.ăOchii lui Sodder fulgerar , oglindind resentimente, iar Kane se bucur . Desf cuă ă ă  

centura, se duse în cabin şi ip la copilot, care scoase planul de zbor şi o hart cuă ţ ă ă  un cerc roşu ce înconjura zona de paraşutare.

— Peste câteva minute ! r cni pilotul.ăKane se întoarse în avion şi f cu semn oamenilor. Aceştia se ridicar şi-şiă ă  

verificar paraşutele. Kane deschise uşa. Jos se aflau câmpiile uscate ale Turciei. Îiă  f cu semn lui Sodder, care se apropie şi se prinse cu ambele mâini de uş , uitându-ă ăse la lumina de deasupra. Când aceasta se aprinse, s ri şi disp ru. Îl urm alt om,ă ă ă  apoi altul...

În scurt timp, în avion r mase doar Kane. Se întreb ce s-ar întâmpla dac ară ă ă  r mâne acolo sau ar aştepta pân avionul se va întoarce spre baz şi ar s ri atunci,ă ă ă ă   în s lb ticiile Turciei. Îi pl cea ideea s dispar pentru totdeauna.ă ă ă ă ă

Apoi lumina se aprinse. Cu un gest reflex, trase aer în piept şi se împinse în vid.Vântul îi sufla în obraji. V zu sub el paraşutele deschise, ca nişte ciuperci plutind înă  aer. Saltul se desf şura ca de obicei – o str fulgerare scurt de teroare, apoi zborulă ă ă  lung în jos.

Creaturile blocar intrarea. Lumina focului le arunca umbrele pe pere ii peşterii,ă ţ  f cându-i s par şi mai amenin tori.ă ă ă ţăVan ridic pistolul defect. Era înc greu de ghea , îi curgea ap pe eav . Cândă ă ţă ă ţ ă  

 îl îndrept c tre conduc tor, mişcarea lui nu impresiona pe nimeni, de parc Van ară ă ă ă  fi ridicat o bucat de lemn.ă

— Sta i împreun , şopti Matt. O s sting focul.ţ ă ăArunc praf peste el, l sând peştera în bezn , cu excep ia razelor zilei ceă ă ă ţ  

p trundeau prin intrare.ăApoi Matt ridic lanterna şi o aprinse. Raza lovi podeaua, iar efectul fuă  

instantaneu. Creaturile se traser din fa a razei înguste. Chiar şi conduc torul seă ţ ă  retrase şi se feri.

Matt se juc un pic cu raza, mişcând-o lent pe podea, apoi o împinse spre ei,ă  respingându-i spre gura peşterii.Van scoase şi el lanterna şi o aprinse, o a doua raz lovi podeaua, încrucişându-ă

se cu prima. Matt începu s strige la el s se opreasc , dar înainte s spun ceva,ă ă ă ă ă  

81

Page 82: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 82/202

Van ridic lanterna şi îndrept raza c tre pieptul creaturii celei mai apropiate.ă ă ăAceasta scoase un chel l it ascu it şi se apuc de burt , cuprins de panic .ă ă ţ ă ă ă ă  

D du din bra e când se împletici înapoi şi-şi pierdu echilibrul. Ceilal i se repeziră ţ ţ ă spre ea, v ic rindu-se.ă ă

— S mergem, propuse Susan. Poate exist alt cale de ieşire. Repede, înainteă ă ă  s ne prind !ă ă

În confuzia produs , fugir c tre fundul peşterii, unde descoperir un tunelă ă ă ă  

 îngust. Alergar prin el cât de iute putur , mişcându-se prin întuneric cu ajutorulă ă  lanternelor. Auzeau deja zgomotul vân torii pornite în urma lor.ă— Vin ! se v it Van.ă ăPe podea exista o c rare b t torit , ce cobora panta. Zidurile erau oblice înă ă ă ă  

ambele p r i, ca o pâlnie. Aveau impresia c gonesc c tre miezul p mântului.ă ţ ă ă ăÎn fa , tunelul se desp r i în dou . Matt lumin iute cu lanterna ambele drumuri.ţă ă ţ ă ă  

Ramura din stânga p rea mai pu in umblat , deci o luar într-acolo. Dup vreo şaseă ţ ă ă ă  metri, tunelul coti şi se ramific iar. De data asta aleser coridorul din dreapta,ă ă  care-i conduse într-o camer mic , strâmt , cu tavan înclinat. Când Matt îndreptă ă ă ă lanterna, raza disp ru într-un pu negru dintr-o parte. Tavanul era atât de jos, că ţ ă trebuir s se opreasc . Abia aveau loc pe podeaua murdar .ă ă ă ă

— S ne oprim şi s ne gândim ce facem, propuse Susan.ă ă— Nu ne putem opri, r spunse Van. S mergem mai departe.ă ă— Nu, replic Matt. Trebuie s ne tragem r suflarea.ă ă ăDescoperir o adâncitur într-o parte, se ghemuir în ea, stinser lanternele şiă ă ă ă  

se aşezar pe jos, încercând s aud prin întuneric dac se apropiau urm ritorii.ă ă ă ă ăLa început auzir doar sunetul propriei lor respira ii. Ascunz toarea îi f cea şiă ţ ă ă  

mai vulnerabili, se l saser cuprinşi de teroare.ă ă— Asculta i, şopti Van.ţSe auzi o zarv îndep rtat , care tot creştea. Apoi, foarte aproape, se auziă ă ă  

boc nit de picioare alergând, ipete guturale, amestecate cu strig te stranii,ă ţ ă  stridente. Sunetele se reduser , se îndep rtar , iar timp de câteva minute seă ă ă  aşternu t cerea. Matt se uit la Susan. Avea figura crispat . Van inea ochii închişi.ă ă ă ţ

Dup aceea auzir iar zgomot de picioare alergând, pe un tunel din spatele lor.ă ă  Mersul lor p rea ciudat, s lt re . V zu o gaur nu mai mare decât mâna, iar cândă ă ă ţ ă ă  Matt privi prin ea, z ri un tunel şi pâlpâirea unor tor e, diminuându-se pe m sur ceă ţ ă ă  zgomotul disp rea.ă

P reau s fi fost trei sau patru, îşi zise Matt. Alergau în toate direc iile. F ceauă ă ţ ă  t r boi, ca un cuib de viespi trântit de p mânt. Nu ştia cum era mai r u, o c utareă ă ă ă ă  rece, metodic , sau felul acela haotic, cu o mul ime de indivizi care vânau peste tot.ă ţ  Mai devreme sau mai târziu, unul dintre ei va nimeri peste noi, gândi el.

Urm din nou t cere, timp îndelungat, iar respira ia li se linişti. Van inea ochiiă ă ţ ţ  

bine închişi.

82

Page 83: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 83/202

12

În ascunz toare, Van p lise de team şi de furie. La col urile gurii i se prelingeaă ă ă ţ  

saliva. Se confirmase ceea ce b nuise despre creaturi în ultimii trei ani.ă— Am avut dreptate, şopti el. Sunt nişte tic loşi r i.ă ă— I-ai v zut ochii când l-a omorât pe Rudy ? întreba Susan, tremurând. Nici oă  

ezitare, nici urm de ceva omenesc.ă— Singurul lucru bun a fost c s-a întâmplat subit, zise Matt. S rmanul Rudy aă ă  

murit înainte s ating p mântul.ă ă ă— N-ar fi trebuit s -l l s m s se duc , spuse Susan.ă ă ă ă ă— Poate c el e cel norocos, bomb ni Van.ă ă— Nu-mi place c -i l s m trupul aici. Ce crede i c o s -i fac ? întreb Susan.ă ă ă ţ ă ă ă ă— Nu ştiu, r spunse Van. Oricum, lui nu-i mai pas .ă ăDin nou, Susan sim i repulsie fa de Van. În momente de criz , partea lui urâtţ ţă ă ă 

ieşea la lumin .ă— Un lucru e sigur, afirm Matt. Dac ne g sesc, suntem mor i.ă ă ă ţAscultar din nou, s aud zgomote de urm rire, dar nu auzir nimic.ă ă ă ă ăVan tuşi şi zise:— Chestia aia cu lanterna... Ai avut dreptate. De îndat ce l-am atins cu raza şiă  

n-a p it nimic, şi-a pierdut... magia. Nu m-am gândit.ăţ— Acum trebuie s ne gândim, replic Matt. Cum naiba ieşim de aici ?ă ă— Ce mai avem ? întreb Susan.ă— Pistolul meu. E singura noastr speran .ă ţă— Trebuie s -l usc m, zise Matt.ă ă— Avem nevoie de foc. P rea c merge, când am încercat.ă ă— Nu putem s facem focul, nici m car unul mic. Ne vor descoperi imediat.ă ă— Nu, trebuie s -l g sim pe al lor, replic Matt. Ştim c exist , pentru c auă ă ă ă ă ă  

aprins tor e.ţ— Atunci s mergem, propuse Van. Asta nu-i o ascunz toare bun .ă ă ăIntrar în înc pere. Când Matt plimb lumina lanternei în toate direc iile, v zură ă ă ţ ă ă 

un alt tunel, unul mai mic, care p rea s aib cr p turi şi ieşituri ce puteau servi deă ă ă ă ă  ascunz tori. Îi conduse, aprinzând intermitent lanterna, iar ceilal i îl urmau,ă ţ  sprijinindu-se instinctiv de pere i.ţ

În fa v zur intersec ia a dou tuneluri, care p reau identice, numai c unul seţă ă ă ţ ă ă ă   îndrepta în jos. Matt şopti:

— N-am idee unde suntem. Am pierdut orice sim al direc iei.ţ ţSusan îl trase de mânec şi-i ar t tunelul în pant , şi o luar pe acolo, bâjbâindă ă ă ă ă  prin întuneric, pentru c nu voiau s li s termine bateriile. Dup cinci minuteă ă ă ă  ajunser la alt intersec ie. Din nou, Susan indic drumul.ă ă ţ ă

— Ai idee unde mergem ? o întreb Matt.ă— Nu, r spunse ea, dar mi se pare o direc ie bun .ă ţ ăDup o cotitur la stânga şi o bucat neted zdrav n , z rir o lucire slab laă ă ă ă ă ă ă ă ă  

distan .ţă— Poate c -i ceea ce c ut m, zise Susan.ă ă ă Tunelul coti şi urc un pic, apoi coborî din nou. Matt aprinse lanterna şi la lumină ă 

v zu ceva pe perete, o adâncitur . Plimb raza în fa şi în spate. În perete erauă ă ă ţă  s pate nişe, acoperite cu semne negre de pârlire.ă

— Fir-ar s fie ! exclam el. Sunt pentru tor e ! Am descoperit un fel de coridoră ă ţ  principal.

83

Page 84: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 84/202

— Peştera asta afurisit este, probabil, casa lor, se v it Van. Am nimerit tocmaiă ă ă   în casa lor !

Lucirea deveni mai puternic , auzir trosnetul focului şi v zur pâlpâireaă ă ă ă  fl c rilor reflectate de piatra cafenie a pere ilor.ă ă ţ

Matt se lipi de marginea peretelui şi privi dincolo de col . V zu alt înc pere,ţ ă ă ă  mare cât o c mar , deschis deasupra şi cufundat în bezn . În centru trosnea ună ă ă ă ă  foc mare, r spândind o c ldur de cuptor. Lâng perete fusese gr m dit un mald ră ă ă ă ă ă ă  

de lemne.Camera focului era goal , dar alte dou coridoare ce duceau în înc pere îi f cură ă ă ă ă s se simt vulnerabili. Evident, se aflau într-o zon central , oricând putea să ă ă ă ă apar vreo creatur din tunelele întunecate. Dar n-aveau de ales, dac voiau să ă ă ă foloseasc focul.ă

Matt intr , sim i valul de c ldur izbindu-l, f cu semn celorlal i s -l urmeze.ă ţ ă ă ă ţ ă— Gr bi i-v ! şopti el, cu voce r guşit .ă ţ ă ă ăVan alerg la gr mada de lemne, rupse un vreasc, desc rc pistolul, vârî ună ă ă ă  

cap t al crengii prin tr gaci şi inu arma la vreun sfert de metru deasupra fl c rilor.ă ă ţ ă ă  Umbra lui, aruncat pe zidul din spate, creştea şi sc dea pe rând, exagerându-iă ă  mişc rile.ă

Van p ru s -şi recâştige sângele rece. Poate datorit faptului c avea ceva deă ă ă ă  f cut.ă— Nu cred c locul sta o s r mân gol mult timp. Focul este prea importantă ă ă ă ă  

pentru ei. Cineva trebuie s -l alimenteze.ăSusan se duse s stea de pând la intersec ie, de unde putea s urm rească ă ţ ă ă ă 

dou intr ri în tunel, pe când Matt se plimba de colo-colo nervos.ă ă— Nu reuşesc s în eleg, zise el.ă ţ— Ce ? întreb Van.ă— Uciderea lui Rudy. Ucizi pentru c eşti speriat, nu ? Sau cel pu in aşa facă ţ  

oamenii. Ce i-a speriat ?— Noi, r spunse Susan.ă— Dar nu-i amenin am. Erau mai mul i ca noi. Eram la mila lor.ţ ţ— Şi ce-i cu asta ? replic Van.ă— Povestea n-are sens decât dac tot suportul motiva ional e diferit. Ei omoară ţ ă 

din pl cere. Sau pentru c asta nu înseamn nimic pentru ei.ă ă ă— Poate c n-au conceptul de moarte, zise Susan.ă— Sau poate o glorific , au un cult al ei. Aminti i-v de cercet rile noastreă ţ ă ă  

referitoare la omul de Neanderthal ca mânc tor de creier.ăEra prima oar când unul dintre ei d dea un nume creaturilor.ă ă— Nu-s sigur c sunt atât de deosebi i de noi. L-au ucis pe Rudy pentru c leă ă ţ ă  

era fric de el – şi de noi, sus inu Susan.ă ţ

— Chiar şi aşa, lucrurile nu se leag . Dac te sperie ceva, te ii departe de acelă ă ţ  lucru. Dac i-e team de lumea exterioar , de ce s construieşti o punte c tre ea ?ă ţ ă ă ă ă— Poate aveau nevoie de ea pentru nego , îşi d du cu p rerea Van.ţ ă ă— Pentru nego ? Atunci de ce s ucid primul negustor pe care l-au întâlnit ?ţ ă ă— Poate c noi n-am fost primii, interveni Susan. Şi poate c au o alt motiva ieă ă ă ţ  

pentru a ieşi din mun ii lor. Ceva nou, ceva care are leg tur cu groz via la care amţ ă ă ă  asistat.

— Poate, morm i Matt, neîncrez tor. Nu prea se potriveşte cu ceea ce a descrisă ă  Kellicut. Creaturile despre care a scris erau paşnice, aproape prietenoase. Asteasunt maimu e ucigaşe. Nu se potriveşte !ţ

— Poate c marele doctor nu-i un observator prea grozav, zise Van peste um r,ă ă  

inând înc pistolul deasupra focului. S v spun ceva. N-am de gând s las vreunulţ ă ă ă ă  dintre tic loşii ştia s se apropie de mine.ă ă ă

Susan se uit la el. Cu ochii urduroşi, neras, cocârjat, cu hainele mototolite,ă   îngenuncheat lâng foc, transpirat, sem na el însuşi cu o fiar .ă ă ă

84

Page 85: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 85/202

— Cât mai dureaz pân se usuc dr cia aia ? se enerv Matt.ă ă ă ă ă— E aproape gata. A încetat s picure.ă— A i v zut t lpicile lor de z pad ? întreb Susan.ţ ă ă ă ă ă— Mda. Primitive. O mân de be e legate la un loc. Dar îşi f ceau treaba.ă ţ ă— Indivizii erau probabil vân tori. Ar tau mai echipa i decât... decât credeamă ă ţ  

noi. Nu-s sofistica i. Cred c unul dintre ei avea o lance, am v zut-o când au intratţ ă ă   în peşter . Dar majoritatea aveau doar ciomege.ă

— Dac ia erau vân tori, zise Matt, atunci poate c mai sunt o mul ime prin jur,ă ă ă ă ţ  ca s g teasc , s între in focul, s preg teasc pieile – treburi de felul sta. Pot fiă ă ă ă ţ ă ă ă ă ă  pe aici, dac sta e bârlogul lor. Dac nu-i un avanpost.ă ă ă

— Nu-i un avanpost, afirm Susan cu t rie. Pictura, tunelul, sta – ad ug ea,ă ă ă ă ă  ar tând spre foc – toate indic acelaşi lucru. Aici e casa lor.ă ă

Matt vru s spun ceva, dar se opri auzind un clinchet în spatele lui. Van luaseă ă  pistolul de deasupra focului şi r sucea butoiaşul. Mânerul frigea şi, ca s -l in , îşiă ă ţ ă  tr sese mâna în interiorul mânecii, folosind manşeta ca m nuş .ă ă ă

Îl încerc , ap sând tr gaciul. Clic. Puse pistolul pe sol, lu gloan ele, scuip înă ă ă ă ţ ă  butoiaş s -l r ceasc , apoi introduse gloan ele, frigându-se la degete. Scoase dină ă ă ţ  rucsac o cutie cu muni ie şi o vârî în buzunar.ţ

— Am revenit pe pozi ii ! zise el, rânjind ca un nebun.ţ— Exact la timp. Vine cineva ! îi anun Susan.ţăAscultase la intrarea într-un tunel şi auzise paşi grei, îndreptându-se spre ei. Paşi

care alergau. Graba lor o f cu pe Susan s trag concluzia c , într-un fel, f pturileă ă ă ă ă  ştiau unde sunt. Nu ne caut , ne urm resc.ă ă

Matt se uit la celelalte tunele şi spuse în şoapt :ă ă— Hai s alegem unul.ă— sta pare mai mare, propuse Susan. Poate ar trebui s-o lu m pe acolo. NuĂ ă  

vreau s r mânem aici pentru totdeauna, iar acum avem şi pistol.ă ă— Ai tras cu chestia asta ? îl întreb Matt pe Van.ăDrept r spuns, Van mârâi.ăSe aplecar şi intrar în tunelul ales de Susan, care se dovedi a fi mai lat decâtă ă  

cel prin care veniser . Sim eau o briz uşoar şi auzeau o cacofonie de zgomote,ă ţ ă ă  neclare şi venind de pretutindeni, ca zumzetul îndep rtat al unui oraş. Aspectul vagă  al sunetelor provoca nelinişte, cei trei se strânser instinctiv, tr gându-se lâng ună ă ă  perete. Din când în când, Matt aprindea lanterna pentu o clip , suficient s vadă ă ă unde puneau piciorul.

Apoi, pe deasupra zumz itului, auzir sunete noi, puternice, ale creaturilor careă ă  se apropiau – gâfâituri, paşi, târşâit – dar nu puteai s - i dai seama de unde veneau.ă ţ  Se str duir s asculte în ambele direc ii, f r a putea localiza sursa zgomotelor,ă ă ă ţ ă ă  care deveneau tot mai puternice.

Începur s alerge, f r s fie convinşi c se dep rtau de sunete sau seă ă ă ă ă ă ă  repezeau c tre ele. Apoi se l murir – paşii se auzeau din fa .ă ă ă ţăMatt risc şi aprinse lanterna. Într-o parte a peretelui se v zu o crevas , lat deă ă ă ă  

vreo şaizeci de centimetri, care ducea într-o fund tur , nu mai mare decât ună ă  dulap. Se puteau ascunde acolo. Se gr bir s se îndese acolo, unul câte unul,ă ă ă  ultimul fiind Van, şi aşteptar , cu inimile b tând puternic. Van ridic pistolul şi-lă ă ă   îndrept c tre intrare.ă ă

— Închide i ochii, le comand el deodat .ţ ă ă— Ai înnebunit ? şopti Matt— Nu pune întreb ri. Doar închide ochii !ăVan strânse pleoapele. Matt se uit la Susan. Şi aceasta închisese ochii.ă

Dup câteva secunde, paşii se auzir mai tare, tor ele se apropiar , zidul dină ă ţ ă  fa a v g unii c p t o lucire portocalie, ce devenea tot mai str lucitoare. Mattţ ă ă ă ă ă ă   închise ochii, dar prin pleoapele strânse detect fl c ri, sim i c ldur doar la câ ivaă ă ă ţ ă ă ţ  paşi. Apoi, treptat, lumina şi zgomotul începur s scad şi, în timp ce Matt st teaă ă ă ă  

85

Page 86: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 86/202

locului, îşi d du seama pentru prima oar c sim ise mirosul creaturilor, o duhoareă ă ă ţ  acr de animal şi de secre ii omeneşti, care-i invadase n rile şi-i d du o senza ie deă ţ ă ă ţ  vom . Apoi pata de mişcare, culoare şi umbr se şterse, zgomotul disp ru, totulă ă ă  deveni liniştit, întunecat. Matt începu s tremure. Van respir zgomotos, iar Susană ă  oft .ă

— Au fost prea aproape, zise ea.— Ce-a fost chestia aia cu închisul ochilor ? întreb Matt.ă

— V spun mai târziu, replic Van. Mai întâi s g sim o cale s ieşim de aiciă ă ă ă ă   înainte s vin al ii.ă ă ţSe strecurar afar unul câte unul şi-şi reluar goana prin tunel, c utând oă ă ă ă  

ieşire.Dup vreo cincizeci de paşi ajunser la o arcad care d dea într-o parte. Trecură ă ă ă ă 

prin ea şi intrar într-o sal gigantic decorat cu picturi. Şiruri de desene înă ă ă ă  albastru şi negru acopereau pere ii superiori, iar în partea de jos fuseser decora iţ ă ţ  cu contururi gra ioase şi înflorituri. De acoperişul boltit, aflat mult deasupra, atârnauţ  stalactite îndreptate în jos ca nişte pumnale, stalactite care aveau vârfurile înmuiate în vopsea sângerie. De-a lungul marginilor înc perii se ridicau stalagmite conice,ă   înt rite cu fâşii de piele şi m rgele. Se sim ea un miros greu, de animal. În centru,ă ă ţ  

pe podea, piei întinse lâng un morman de oase.ă— Ce-i asta ? întreb Susan, cu voce tremur toare.ă ă— Un soi de altar, spuse Matt, uluit.Pieile fuseser aranjate cu grij , în semicerc, ca pentru rug ciune sau pentru aă ă ă  

privi ceva. Matt se întoarse şi lumin cu lanterna suprafa a zidului din fa a pieilor.ă ţ ţ  Ceea ce v zu îi t ie r suflarea. Îl auzi pe Van fluierând încet.ă ă ă

Raza lumina un tablou colorat str lucitor, care se întindea pe tot peretele, ună  dreptunghi imens, cu figuri pline de via , elaborat pictate în panouri. Panourileţă  p reau a descrie o poveste, precum sulurile etiopiene, iar culorile erau profunde, cuă  straturi multiple, de parc ar fi fost pictate şi repictate de genera ii în şir.ă ţ

Privir îndelung, înainte s vorbeasc . Personajele fuseser redate minunat.ă ă ă ă  Reprezentau evident r zboinici – purtau ciomege şi alte arme – împ r i i în două ă ţ ţ ă tabere ce se înfruntau. O tab r avea frun i proeminente şi aspectul îndesat ală ă ţ  neanderthalienilor. Ceilal i r zboinici ar tau înal i şi zvel i, cu b rbie ieşit în afar şiţ ă ă ţ ţ ă ă ă  craniu îngust: Homo sapiens.

Matt plimb raza lanternei, captivat de m iestria, de sim ul artistic con inut înă ă ţ ţ  linii şi culori, încercând s descopere nara iunea; o saga despre un fel de b t lie.ă ţ ă ă  Da, cele dou subspecii se aflu în r zboi, într-un fel de conflict primordial. Dar de ceă ă  tabloul i se p rea atât de familiar ?ă

Îşi d du seama brusc:ă— Susan, ştii ce-i asta ?

— Da, r spunse ea, aproape sugrumat de surpriz , în elegând aproapeă ă ă ţ  simultan cu el. Enigma din Khodzant !— Aici e complet . Nu lipseşte nici un fragment. Probabil c -i originalul.ă ă— Şi ce caut aici ?ăNu-şi d duser seama c Van plecase, intrând într-un tunel lateral. În timp ce seă ă ă  

minunau privind tabloul şi încercau s descifreze concluzia mesajului, strig tul lui îiă ă   întrerupse:

— Veni i aici ! Iute !ţOcolir col ul, iar Matt v zu, cu uşurare, c Van nu avea necazuri. Uimirea, nuă ţ ă ă  

frica, îl f cuse s -i cheme. Privea uluit, din marginea unei peşteri imense, bârlogulă ă  creaturilor care-i h ituiau.ă

P rea s fie goal , dar semne ale locuitorilor se vedeau pretutindeni. Fumul seă ă ă  curba în sus din focuri mici, disp rând în întunericul ce os de deasupra. Pere ii erauă ţ ţ  afuma i peste tot, urme negre se ridicau sus pe piatr , ca nişte coşuri de sob .ţ ă ă  Acolo se aflau vetre, îşi d du seama Matt, pentru g tit şi probabil şi pentruă ă  

86

Page 87: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 87/202

preg tirea pieilor. Instinctiv, ochii lui pândir vreo mişcare. Nu v zu nici una, dară ă ă  avu sim mântul ciudat c peştera fusese în esat de creaturi doar cu pu in timp înţă ă ţ ă ţ  urm , c acestea se puteau întoarce oricând.ă ă

Cu un efort de voin , Matt se calm şi începu s priveasc deliberat detaliile.ţă ă ă ă   Toate col işoarele erau umplute cu piei de animale. Acestea z ceau mormane pesteţ ă  tot, pe podeaua de stânc , prin cotloane – bl nuri cafenii de urs, piei cu p r lung deă ă ă  bizon, de c prioare şi cerbi, iepuri uriaşi, marmote, antilope de munte, şi altele peă  

care nu le recunoştea. Fuseser aşezate în grupuri distincte, îşi d du el seama.ă ă— Se pare c -s împ r i i în familii, zise Susan, care se uit la oasele r spânditeă ă ţ ţ ă ă  la picioarele ei, oase de care atârnau buc i de carne şi zgârciuri, pe jum tateăţ ă  putrezite, înc pline de sânge. Acum ştim cu certitudine c sunt mânc tori de carne.ă ă ă

În cealalt parte se g sea un morman de arme, şi Susan se aplec , s leă ă ă ă  examineze. V zu sule, topoare, l nci şi mai multe unelte de t iat şi r zuit. Aşchii deă ă ă ă  piatr erau r spândite în jurul unei stânci plate, ce fusese folosit ca nicoval .ă ă ă ă  Fascinant, gândi ea, am dat de-o mic fabric ! Umanoizii erau destul de avansa i,ă ă ţ  din moment ce preg teau miezul pietrei în acest fel, înainte s-o şlefuiasc – tehnicaă ă  Levallois, îşi aminti ea. Se mai aflau acolo şi alte unelte, unele lungi de o jum tateă  de metru cum nu mai v zuse.ă

Descoperi un arc mic, o adâncitur natural în piatr , înconjurat de unţ ă ă ă ă  semicerc de bulg ri şi c ptuşit cu piei. Îl privi îndelung pân -i descoperi func ia.ă ă ă ţ— Este clar c aici tr iesc familii. Privi i !ă ă ţAdmirând felul în care curiozitatea lui Susan îi învinsese teama, Matt se apropie

şi se uit , remarcând de îndat duhoarea puternic , nepl cut a pieilor roase şiă ă ă ă ă  damful de urin .ă

— E un leag n. Mai mult o groap , dar are aceeaşi func ie. Pui copiii aici şi po iă ă ţ ţ  s - i vezi de treburi.ă ţ

Mai cercetar lucrurile un pic. Pe o platform erau înşirate arme, cu vârfurileă ă  pline de sânge. Matt ridic una şi o mirosi. Duhoarea slab nu se distingea bine. Oă ă  puse la loc.

— Dac aici e casa lor, unde au disp rut ? întreb el. Se pare c au fost aici cuă ă ă ă  un minut în urm .ă

— Poate s-au speriat de noi. Poate s-a dat o alarm general de evacuare,ă ă  pentru a proteja femeile şi copiii.

— Înseamn c ştiu c suntem aici. Poate ne pândesc. Sau ne-au întins oă ă ă  capcan .ă

Van era nervos. Se dusese în centrul peşterii şi st tea acolo, f cându-le semn să ă ă vin lâng el, privind în sus cu ochii m ri i.ă ă ă ţ

I se al turar şi se uitar în sus. Lâng suprafa a stâncii, în l ându-se în domulă ă ă ă ţ ă ţ  peşterii, se afla o reprezentare uriaş , un fel de statuie, cioplit dintr-o ieşitur aă ă ă  

stâncii, acoperit cu petece de blan neagr şi alb . P rea a fi o fiar , pe jum tateă ă ă ă ă ă ă  umanoid, pe jum tate urs. Avea botul îngust al ursului de peşter , cu col iă ă ţ  str lucitori. Deasupra botului, o pereche de ochi mici îi priveau mali ioşi din orbiteleă ţ   înfundate. În lumina slab v zur c avea o frunte proeminent , deasupra c reiaă ă ă ă ă ă  fâşii de p r negru atârnau în jos şi se amestecau, de o parte şi de alta într-un covoră  lat de şase metri, din piei de urs. Sem na cu o uriaş p puş voodo, cu aspectă ă ă ă  destul de artistic şi de r ut cios, ca s evoce un amestec de splendoare şi oroare.ă ă ă

— Probabil c -i zeitatea lor, zise Susan. Un cap de zeu zoomorf. Pare plin de ur .ă ă  Cei care l-au creat sunt r i, pur şi simplu r i ! Un zeu p gân al r ut ii şi al mor ii.ă ă ă ă ăţ ţ

— Da, e un altar, spuse Matt, observând pete roşii pe stânca din jurul unui stâlpridicat chiar sub figura aceea. Nu m-ar surprinde dac ar face sacrificiile chiar aici.ă

Nu dur mult pân descoperir craniile. Erau fixate pe zid, într-o parte a statuii,ă ă ă   într-un col întunecat. Matt mişc raza lanternei încet, luminându-le unul câte unul,ţ ă  ca pe nişte m şti hidoase pe zidul unei expozi ii. Evident cranii omeneşti, cuă ţ  creştetele înalte, albe, şi f lci împinse în fa . Unul era întors uşor într-o parte, iară ţă  

87

Page 88: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 88/202

cei trei putur s vad gaura de la baza lui, în spate, chiar deasupra coloaneiă ă ă  vertebrale. Creierul fusese extras.

— Matt ! exclam Susan. Chiar sunt mânc tori de creier !ă ăMatt mişc raza şi v zur ceva care le înghe sângele în vine. Într-o parte seă ă ă ţă  

afla trofeul cel mai recent, un cap nou. Fusese jupuit grosolan, buc i de artereăţ   înnegrite şi de os atârnau de obraji. Greu de recunoscut, din cauz c o mare parteă ă  din carne fusese sfâşiat , dar nu înc pea îndoial c era Şarafidin.ă ă ă ă

Lui Matt i se f cu grea , Susan fu gata s vomite, Van r mase t cut.ă ţă ă ă ă— Ei bine, acum ştim, zise el, dup un minut.ă— Nu putem s -l l s m aici, interveni Susan. Trebuie s facem ceva.ă ă ă ă— Ai înnebunit ? îi replic Van. Nu-i momentul – nici locul pentru funeralii. Oriă  

plec m de aici, ori sfârşim la fel.ăNu era greu s -i apreciezi teama, pentru c tremura.ă ăDin cel lalt cap t al peşterii se auzi un zgomot, un sunet de piatr c zut peă ă ă ă ă  

podea. Matt o sim i pe Susan tres rind şi stinse lumina, dar era prea târziu.ţ ăUn urlet strident umplu peştera. Un strig t ce nu sem na cu nimic auzit înainte,ă ă  

p trunz tor şi plâng re . De parc nişte coarde vocale omeneşti fuseser strânse şiă ă ă ţ ă ă  apoi li se d duse drumul. R sun prin peşter şi prin tuneluri.ă ă ă ă

De pe o platform pe care n-o observaser pân atunci se uita la ei o siluetă ă ă ă scund . Un copil, îşi spuse Susan. Apoi acesta ip din nou.ă ţ ăCei trei fugir prin cel mai apropiat tunel, alergând pe panta stâncoas , f r să ă ă ă ă 

se opreasc s -şi aleag o rut de salvare. Auzeau zgomotul paşilor lor reflectat deă ă ă ă  pere i. Apoi şi al i paşi, care nu erau ai lor. Aveau impresia c paşii se auzeau dinţ ţ ă  urm , dar nu puteau fi siguri. Alergar mai iute, sim indu-se ame i i din cauzaă ă ţ ţ ţ  altitudinii înalte şi z p ci i din cauza aerului închis din peşter .ă ă ţ ă

— Nu mai pot ! şuier Van, care se împleticea, cu mâinile în l turi, ca nişte aripiă ă  nefolositoare.

— Nu te opri, pentru numele lui Dumnezeu ! r cni Matt.ăDar figura lui Van p lise, golit de sânge. Nu mai rezist , îşi zise Matt, şi-iă ă ă  

singurul cu arm ...ăBrusc, tunelul se sfârşi şi ajunser într-un canion întunecat. Matt îndrept luminaă ă  

lanternei în fa . V zu o punte, în întregime din piatr , peste raven . N-avea deţă ă ă ă  unde s ştie cât de solid era.ă ă

— E singura noastr speran , zise el. S trecem câte unul.ă ţă ăVan, care nu-şi revenise înc , d du din cap.ă ă— Dac travers m, nu mai pot n v li peste noi. Putem s -i respingem cândă ă ă ă ă  

 încearc s traverseze podul.ă ăSusan trecu prima. Nu se uit în jos şi pierdu timp, înaintând cu pruden . Laă ţă  

 jum tatea drumului, deasupra gropii întunecate, auzea zgomotul de paşi devenindă  

tot mai puternic. Se gr bi şi ajunse în siguran . Dup aceea trecu Van şi, la urm ,ă ţă ă ă  Matt.Se ghemuir la gura unui tunel şi aşteptar . Curând, creaturile n v liră ă ă ă ă 

zgomotoase în canion. Se uitar peste pr pastie la cei trei oameni, în epenir şiă ă ţ ă  orice zgomot încet .ă

De aproape, indivizii ar tau cu adev rat hidoşi. P rul încâlcit le c dea peă ă ă ă  muşchii transpira i, acoperi i de murd rie. Îşi ar tar din ii – nu aveau canini.ţ ţ ă ă ă ţ  Majoritatea erau în rma i cu ciomege. Al ii aveau arme ca nişte pumnale lungi.ă ţ ţ  Începur s se agite, morm ind a â a i.ă ă ă ţ ţ ţ

Unul f cu un pas şi se apropie de pod. F r s ezite, p şi pe el şi merse încet,ă ă ă ă ă  dar continuu. Altul se lu dup el. La jum tatea drumului, primul se opri pentru ună ă ă  

moment. Se uit direct la ei, uimit. De ce nu fugeau ? Ce era obiectul pe care-l ineaă ţ  unul dintre ei ?

Van ridic pistolul şi-l îndrept spre pieptul creaturii. Îi tremura mâna.ă ă— Acum ! strig Matt. D -i drumul !ă ă

88

Page 89: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 89/202

Vocea lui r sun în canion. Creaturile se întoarser spre el şi-l privir , cel de peă ă ă ă  pod mai f cu un pas şi se opri, o int perfect . Dar Van nu trase.ă ţ ă ă

— Ce naiba aştep i ? se r sti Matt, gândindu-se c Van înlemnise şi nu puteaţ ă ă  trage. D -mi mie arma, dac nu po i s-o faci !ă ă ţ

În clipa aceea, auzi explozia lâng urechea sa şi v zu încheietura lui Vană ă   împins înapoi. Creatura de pe mijlocul podului se uit surprins la gaura din piept,ă ă ă  din care curgea sânge. Matt îi privi pe ceilal i. D duser înapoi, auzind zgomotulţ ă ă  

incredibil de puternic, p reau z p ci i, chiar speria i. F ptura de pe pod îşi atinseă ă ă ţ ţ ă  pieptul, înc z p cit , dar în acel moment sunetul exploziei tun prin canion, apoiă ă ă ă ă  bubui din alt direc ie. De data aceasta p rea mai puternic, se auzi un trosnet, oă ţ ă  sfâşiere, alt sunet profund, începur s cad stânci. Sunetul continu pân seă ă ă ă ă  produse un zguduit ca de cutremur de p mânt, alte stânci c zur , umplând canionulă ă ă  de praf, acoperind vederea.

— Pr buşire în peşter ! strig Susan, în timp ce se retr geau.ă ă ă ăÎn clipa aceea p mântul întreg p ru s se zgâl âie şi, cu un sunet asurzitor seă ă ă ţ  

surp peste ei, o greutate nem rginit , atât de iute c nu avur timp s simtă ă ă ă ă ă ă durere. Matt se pr buşi c tre bezn şi nimicnicie.ă ă ă

Se trezi, f r s ştie cât timp fusese inconştient. Sim i, la început, o greutate peă ă ă ţ  picior, o senza ie ucig toare. Z cea în întuneric. Abia reuşi s respire din cauzaţ ă ă ă  prafului. Nu-şi amintea unde era sau ce se întâmplase.

 Treptat, îşi aduse aminte de toate: de picturile de pe zidul peşterii, de imagineacreaturilor în z pad , de moartea lui Rudy, de urm rire, de peşter , de împuşc tur .ă ă ă ă ă ă  Încerc s -şi mişte picioarele, dar nu reuşi. Fuseser zdrobite în timpul pr buşirii ?ă ă ă ă  Cum s-ar sim i f r picioare ? Pip i buzunarele pe dinafar . Sim i conturulţ ă ă ă ă ţ  briceagului şi al unei cutii cu chibrituri. Chibriturile, îşi aminti el, apar inuser luiţ ă  Rudy, acesta i le d duse chiar înainte s p r seasc peştera. Când le scoase şiă ă ă ă ă  frec un b , erupse o lumin orbitoare, care se reduse apoi la un halou. Privi în jur.ă ăţ ă  Îşi v zu picioarele, ascunse sub un zid de pietre şi praf care urca pân -n tavan. Apoiă ă  

z ri sânge pe bra ul stâng. Prin praf, v zu o siluet z când lâng el. Susan, completă ţ ă ă ă ă  imobil . Nu-şi d du seama dac femeia respira.ă ă ă

Matt începu truda îndelungat de a se elibera. Greu s fac asta z când peă ă ă ă  spate în întuneric. D dea p mântul la o parte cu mâinile, aplecându-se în fa atâtă ă ţă  de tare, c -l dureau muşchii abdomenului. Împinse noroiul în spate, f cându-şi ună ă  sprijin pentru spinare, folosind palmele ca pe nişte lope i. Degetele îi sângerau.ţ  Începu s trag pietre jos şi s le împing într-o parte. Înainta f r mult spor, pentruă ă ă ă ă ă  c de îndat ce s pa o cavitate, se umplea imediat cu p mânt şi pietre care seă ă ă ă  rostogoleau de sus. Sim i un obiect metalic. Inima îi b tu iute: lanterna ! Rosti oţ ă  rug ciune mut în timp ce ap s comutatorul. Nu func iona. O arunc într-o parte şiă ă ă ă ţ ă  

continu s sape. Dup o jum tate de or r m seser nedezgropate doar vârfurileă ă ă ă ă ă ă ă  picioarelor. Stând pe spate şi împingându-se cu pumnii, reuşi s se elibereze de subă  stânci. Descoperi c putea s mişte un picior, cel lalt era sucit într-o parte.ă ă ă

Susan se mişc şi începu s vorbeasc singur , cu voce joas , monoton . Mattă ă ă ă ă ă  aprinse alt chibrit, se trase lâng ea, îi şterse obrajii. Femeia deschise ochii, apoi îiă   închise şi se întinse s se scarpine la mân . Matt sim i umezeal sub capul ei,ă ă ţ ă  şuvoaie de ceva dens amestecat în p rul ei, şi-şi d du seama c era sânge. Încercă ă ă ă s se ridice şi descoperi c reuşea, sprijinindu-şi toat greutatea pe piciorul bun şiă ă ă  rezemându-se de zidul peşterii. O trase lâng el pe Susan. Femeia reuşi s stea înă ă  picioare, deşi inea ochii închişi.ţ

Matt aprinse alt chibrit şi se uit în urm . Pr buşirea blocase tunelul cu p mântă ă ă ă  

proasp t, negru, f r s d râme pere ii, de parc un buldozer ar fi împins tone deă ă ă ă ă ţ ă  stânc şi resturi prin gaura îngust . Nici urm de Van sau de pistol. Un mod nu preaă ă ă  r u de a muri, gândi Matt, brusc şi definitiv, moarte şi înmormântare în acelaşi timp.ă  Îşi întinse bra ul s -şi pip ie rucsacul, pe care-l avea înc în spate, şi sim i o durereţ ă ă ă ţ  

89

Page 90: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 90/202

 în um r, durere de care nu-şi d duse seama pân atunci.ă ă ăSe împleticir prin tunel, inhalând praful ce începuse s se aşeze. Susan parcă ă ă 

era în trans . Vorbea, dar b rbatul în elegea doar câte un cuvânt din când în când.ă ă ţ  Încerc s -i spun ceva. Atunci ea t cu, dar Matt nu-şi d du seama dac -l auziseă ă ă ă ă ă  sau nu. Nu d duse vreun semn c l-ar fi în eles.ă ă ţ

Îşi croi drum şi aprinse ultimul chibrit. În fa se întindea un coridor îngust.ţă  Privind atent, z ri o dâr de lumin , str b tând bezna ca t işul unei s bii. O l să ă ă ă ă ă ă ă ă 

 încet pe Susan pe p mânt, îngenunche – sim i iar durerea în um r – şi-şi apropieă ţ ă  fa a de deschiz tur . Aerul rece îi izbi figura, îi p trunse în pl mâni, p ru s i seţ ă ă ă ă ă ă  r spândeasc prin membre ca o duşc de whiskey. Sorbi îndelung din el.ă ă ă

L rgi gaura, sfâşiind p mântul, tr gându-l în untru, împingându-l. Merseă ă ă ă  surprinz tor de iute, curând reuşi s scoat capul şi partea superioar a torsului prină ă ă ă  deschiz tur . Afar , unde se strânsese z pad , era frig şi linişte. Soarele str lucea,ă ă ă ă ă ă  cu o lumin atât de orbitoare c abia vedea.ă ă

Se întoarse la Susan şi o împinse prin gaur . Picioarele ei atinser f r vlagă ă ă ă ă z pada. Femeia nu se trezi. Z pada era groas , dar se înt rise, aşa c nu seă ă ă ă ă  cufundar prea tare. Dorea s se dep rteze cât mai mult de peşter , de aceeaă ă ă ă   încerc s-o ridice pe Susan şi s-o sprijine din spate, dar nu reuşi. Dup câ iva paşiă ă ţ  

durerea şi oboseala îl copleşir . Se pr v li, iar mintea începu s -i r t ceasc .ă ă ă ă ă ă ă  Sim ea vântul şi se l s în voia lui. O cuprinse pe Susan cu bra ele şi-i puse capulţ ă ă ţ  lâng b rbia lui. Se potrivea perfect. Suntem unul în cele din urm , gândi elă ă ă   înce oşat, pe când vântul îl înv luia încet.ţ ă

Stând imobil, sim i frigul p trunzându-l. Îşi sim i membrele îngreunându-se,ţ ă ţ  sim urile devenir neclare. Asta îi suger luminile ce se sting în camerele dep rtateţ ă ă ă  ale unui conac. O strânse pe Susan mai puternic şi se l s în z pad . P rea ciudată ă ă ă ă  de cald . Avea ochii îndrepta i spre soare. Sub pleoape vedea stele c z toare. Seă ţ ă ă  trezi tras c tre vârtejul fierbinte, c tre zorii crea iei.ă ă ţ

R maser acolo, imobili ca nişte statui, pân când z pada se gr m di în jurulă ă ă ă ă ă  

lor. Apoi, pe când norii se strânser în jurul soarelui, siluete neclare se apropiar ,ă ă  perechi lungi de bra e p roase se întinser şi-i traser din z pad .ţ ă ă ă ă ă

90

Page 91: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 91/202

Partea a doua

Eden

 13

Kane cl tin ibricul şi inu palma deasupra lui, pentru a scurge cafeaua slabă ă ţ ă  într-o can ornamentat cu o fa galben şi fericit .ă ă ţă ă ă

Sosise în noaptea trecut cu un elicopter care-l luase de pe fotoliul pentru VIPă  din aeroportul din Duşanbe, unde fusese condus cu grij de un grup de ofi eri tadjiciă ţ  agita i, ce nu ştiau o vorb englezeasc . Se îmbr case în haine civile, s nu facţ ă ă ă ă ă prea mult t r boi cu venirea lui.ă ă

Apoi petrecuse dou ore în elicopterul care-şi croise drum peste solul sterp şiă  copacii pitici, ca un far zbur tor. În cele din urm aterizaser într-un luminiş cur ată ă ă ăţ  de z pad lâng Murgab, un or şel de provincie tadjic de la poalele Pamirului. Prafulă ă ă ă  ridicat de elice îi acoperise fruntea şi obrajii, îi încercuise ochii, f cându-l s semeneă ă  cu un raton.

Fusese primit de ofi erul de gard în noaptea aceea, un individ frânt deţ ă  oboseal , numit Grady, care-i strânsese mâna f r chef, c scând. Nu-i ceruse luiă ă ă ă  Kane nici un act de identitate, lucru ciudat pentru o opera iune atât de secret .ţ ă  Când ajunseser în dormitor, Grady ar tase vag spre şirurile de paturi suprapuse şiă ă  spusese:

— Alege unul. Sunt toate la fel – neconfortabile.

Apoi disp ru pe uş . Kane îşi puse sacul jos. Din cap tul întunecat al camerei seă ă ă  auzeau sfor ituri. Pe o mas din mijlocul înc perii se aflau un televizor şi ună ă ă  videocasetofon, al turi de o gr mad r v şit de benzi. Printre ele, revisteleă ă ă ă ă ă  Penthouse şi Hustler, sticle goale de Coca Cola, unele având în ele chiştoace umedede ig ri. În vecin tatea lor se mai g seau dou cutii aproape goale de aspirin .ţ ă ă ă ă ă  Pere ii coşcovi i expirau plictiseal .ţ ţ ă

Nici o îndoial , locul era un jeg. Kane îşi aminti fotografiile din Los Alamos peă  care le v zuse, bar cile dezordonate de lemn din deşert în care se strânseser celeă ă ă  mai mari min i de savan i ale secolului s creeze maşin ria satanic de distrugere:ţ ţ ă ă ă  turnul de ap d râmat, str zile pline de noroi, sala împu it şi conacul mic în careă ă ă ţ ă  fusese asamblat bomba. Ciudat cum cele mai epocale evenimente au loc în celeă  

mai pr p dite locuri !ă ăDeschise uşa din spate într-un coridor şi se îndrept c tre o pat luminoas . Îlă ă ă ă  

g si pe Grady într-o alt camer , cu picioarele pe o mas şi cu o carte în edi ieă ă ă ă ţ  popular în mân . Pe peretele din fa a lui lucea un şir de ecrane. Dou erau albe,ă ă ţ ă  dar trei func ionau. Pe un ecran se vedea doar un perete alb şi o chiuvet , doarţ ă  atât. Pe celelalte dou ecrane, v zut din unghiuri diferite, se z rea o siluetă ă ă ă ă neagr , z când pe un pat de campanie. Greu s - i dai seama ce era, oricum, st teaă ă ă ţ ă  imobil , probabil adormit .ă ă

— sta-i ? întreb Kane.Ă ă— Îhî. Frumoasa adormit .ă

Kane se uit la cifrele din col ul de jos al ecranului.ă ţ— Înregistrezi ?— Îhî. Aşa-s ordinele. Dou zeci şi patru de ore pe zi, şapte zile pe s pt mân .ă ă ă ă— Şi sunetul ?

91

Page 92: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 92/202

— Îl înregistr m, dar inem nivelul redus, altfel înnebuneşti.ă ţGrady se ridic şi r suci un buton. Din difuzor se auzi un sunet ciudat, lent, deă ă  

frecare. Kane avu nevoie de un moment ca s -şi dea seama c era respira ia. Seă ă ţ  uit la ceas şi cronometra. Grady îl privi, apoi r suci iar butonul, oprind sonorul.ă ă

Mai târziu, pe când z cea întins pe-un pat de campanie, Kane scoase ceasul şiă   încerc s imite respira ia aceea. Descoperi c -i dificil, pentru c pauzele dintreă ă ţ ă ă  expir ri erau anormal de lungi. Adormi cu greu, din cauza sfor itului din cel laltă ă ă  

cap t al camerei.ăDiminea a, la micul dejun f cut din praf de ou , Kane îi întâlni pe ceilal i şaseţ ă ă ţ  b rba i din dormitor, to i americani, taciturni, cu aspect milit ros, ca şi el. Ar tau caă ţ ţ ă ă  nişte temniceri.

Fusese instruit înainte s p r seasc Turcia, dar nu se sim ea înc preg tită ă ă ă ţ ă ă  pentru lucrurile la care urma s fie martor. Auzise deă Opera iunea Achile ţ  de câtvatimp – nu ajungi la nivelul lui f r s - i fi dezvoltat o re ea de bârf care putea aveaă ă ă ţ ţ ă  valoare strategic în viitor – şi fusese m gulit şi linguşit destul de Eagleton şi deă ă  ceilal i pentru a avea o impresie foarte bun despre ceea ce se întâmpla. Dar îiţ ă  fusese greu s cread , pân în urm cu câteva minute, când i se d duse dosarul.ă ă ă ă ă

Fusese condus într-o înc pere mic , f r ferestre, unde se afla un birou pe careă ă ă ă  

puseser singura hârtie de acolo. Dup ce se închise uşa, r mase singur. Peă ă ă  pervazul ferestrei se afla o cutie de aspirine, a treia pe care o vedea. Încet, de parcă ar fi deschis o poten ial scrisoare exploziv , desf cu plicul gros, pe care scriaţ ă ă ă  SECRET NIVEL 5 (cel mai înalt) şi SERV. SECRET MILITAR SUA. Scoase un teanc dehârtii gros de vreo trei centimetri şi se adânci în textul introductiv, scris într-unlimbaj nemilitar, probabil de un savant. Apoi ajunse la pasajele pe care le c uta.ă

Subiectul a fost g sit lâng o c rare dintr-o zon muntoas , localizarea exactă ă ă ă ă ă necunoscut . Z cea cu fa a în jos, în aparen bolnav sau lovit, când a fostă ă ţ ţă  descoperit de doi p stori. Aceştia au fost şoca i de înf işarea subiectului şi laă ţ ăţ   început l-au l sat în pace, dar dup aceea s-au întors, l-au pus într-o c ru şi l-auă ă ă ţă  

dus în satul Djibaillot din Tadjikistan, unde subiectul a fost pus într-un arc pentruţ  animale. Când starea lui s-a înr ut it, a fost dus la clinica local , unde doctorul aă ăţ ă  refuzat s -l trateze. I s-a permis îns s r mân în clinic . Existen a sa i-a fostă ă ă ă ă ă ţ  adus la cunoştin consulului american, care a urmat procedura prescris conformă ţă ă  DATCOM 3824. Subiectul a fost dus într-o nou locuin din Murgab, sub paz strictă ţă ă ă şi izolare.

Dup un timp, condi ia subiectului s-a îmbun t it treptat încât şi-a recâştigată ţ ă ăţ  cunoştin a şi a început s m nânce, deşi dieta sa continu s fie o problem . Stareaţ ă ă ă ă ă  sa mental este uneori agitat , l sând aparen a c obiecteaz împotriva regimuluiă ă ă ţ ă ă  de celul . A trebuit s fie potolit. Experimentarea este dificil , dar nu imposibil , şiă ă ă ă  

devine mai grea o dat cu trecerea timpului. Au fost totuşi stabilite unele varianteă  importante în domeniul experimental. De fapt, r spunsurile subiectului sunt totală  diferite de cele ale oamenilor.

„Ale oamenilor”, not Kane, prima indica ie c „subiectul” reprezint ceva totală ţ ă ă  ieşit din comun, deşi fusese înregistrat cu o nonşalan banal , care nu sugera c arţă ă ă  fi cea mai şocant descoperire ştiin ific . R sfoi restul documentelor. Rapoarteă ţ ă ă  medicale, scrise cu stiloul. Tensiune, electroence-falogram , teste ADN. Semne deă  exclamare dup unele m sur tori fizice. Se p rea c examinarea avusese loc cândă ă ă ă ă  „subiectul” nu fusese conştient Un asterisc explica: nu coopera şi când vedea unstetoscop sau alt instrument îl apuca furia sau team , sau amândou la un loc.ă ă  

Urmau pagini de noti e, aparent din studii perceptuale: fotografii de cuburi alb-ţnegru sau multicolore, triunghiuri, cercuri, p trate, c r i de joc, c r i poştale, refeririă ă ţ ă ţ  la imagini video.

Kane încerca s decodifice termenii, când uşa se deschise şi intr un b rbată ă ă  

92

Page 93: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 93/202

m runt, chel, cu mâna deja întins , un pachet de energie nervoas în halat alb cuă ă ă  un stilou în buzunar.

— Sunt Resnick. Bine ai venit în mica noastr vizuin .ă ăKane mârii. N-avea chef de polite uri. Resnick nu mai pierdu vremea. Eraţ  

 îngrijorat pentru c avea loc o deteriorare rapid a s n t ii subiectului. Nu maiă ă ă ă ăţ  mânca. Lucru îngrijor tor şi sup r tor, era de p rere Resnick, mai ales c nuă ă ă ă ă  precupe iser nici un efort s descopere ce hran i-ar pl cea. Nu era uşor s ob iiţ ă ă ă ă ă ţ  

legume proaspete în partea aceea a lumii. Aduseser legume cu avionul dină  capitala provinciei, dar subiectul pierdea foarte repede în greutate.— Ca şi cum ar fi luat decizia s abandoneze, oft Resnick. Nu putem permiteă ă  

aşa ceva, bineîn eles. Putem s -l hr nim cu for a. Nu-mi place asta, dar nu-i altţ ă ă ţ ă cale.

— Vorbeşte-mi despre abilit ile lui speciale, ceru Kane.ăţ— Ah, darul, zâmbi pe jum tate Resnick şi privi în alt parte.ă ă— Exist cu adev rat ?ă ă— Aş fi vrut s remarci singur, dar acum nu-i posibil. Nu coopereaz de cevaă ă  

timp.— Ai v zut ? Ai înregistrat ?ă

— Neclar. Într-o privin da, f r probleme. Dar reluarea devine dificil . Dateleţă ă ă ă  nu-s ştiin ifice – cum s spun ? – incontestabile. Nici nu pot fi, f r rigoareaţ ă ă ă  necesar . Nu exist un grup de control, chestii de felul sta. Cum s fie un grup deă ă ă ă  control cu un subiect unic ?

— Dar m asiguri c exist ?ă ă ăResnick îşi etal din nou zâmbetul.ă— Trebuie s în elegi, sunt, înainte de toate, savant. Cer fapte acolo unde al iiă ţ ţ  

se mul umesc cu credin a. Supozi ii, teorii – astea nu m intereseaz .ţ ţ ţ ă ăKane îşi aminti ce extr sese din dosarul lui Resnick: un pedant care lucrase subă  

conducerea lui Van Steeds, acesta fiind adept de ultim or al lui B. F. Skinner, careă ă  inea dizerta ii despre talamus şi psiholingvistic . O not fusese mâzg lit peţ ţ ă ă ă ă  

margine de Eagleton: Resnick face orice experien , f r s întrebe nimic. Pe scurt,ţă ă ă ă  alegerea perfect pentru a supraveghea un experiment menit s provoaceă ă  scepticismul celor câ iva savan i c rora li se permisese s afle despre el. Darţ ţ ă ă  probabil c individul refuza s accepte concluziile propriei munci, chiar dac -iă ă ă  s reau în ochi. Kane mârâi:ă

— Arat -mi !ăCoborâr într-o înc pere din subsol, iar ceva din fiin a lui Kane îl îndemna să ă ţ ă 

fug . Ştia de ce: puterea amintirilor. Cu vreo dou zeci de ani în urm coborâse peă ă ă  sc ri similare în Uganda. Idi Amin fugise din Kampala, iar în calitate de tân r ataşată ă  militar al ambasadei SUA din Nairobi, Kane se gr bise s intre în capitala distrus .ă ă ă  

Fusese printre primii care cercetaser casa p r sit a lui Amin. În subsolă ă ă ă  parcurseser un tunel subteran care ducea la celebrul Birou de Stat pentruă  Cercet ri. Acolo coborâse pe o scar ca aceasta, la lumina brichetei, şi nimeriseă ă   într-o celul în care fuseser masacrate vreo şaptezeci de persoane, cu câteva oreă ă   înainte. Unii mai tr iau, t ia i buc i, în timp ce el mergea pe podeaua de ciment,ă ă ţ ăţ  sc ldându-se literalmente în sânge. O amintire care-i provoca, din când în când,ă  coşmaruri.

Îl urm pe Resnick. Ajunser la o uş groas din o el şi Resnick scoase un inel cuă ă ă ă ţ  chei, de unde alese una zim at . Când se deschise uşa, Kane fu şocat de duhoare,ţ ă  un miros de urin , fecale şi transpira ie, dar şi de ceva mai puternic, un miros acruă ţ  care le dep şea pe toate. În ciuda lui, a preg tirii sale, sim i c -l cuprinde teama.ă ă ţ ă

— De obicei diminea a e mai bine, dar nu se ştie nicioda-t . Iar asta duce laţ ă   întrebarea: de unde ştie c -i diminea . Aici nu-s ferestre, nici un fel de distrac ie.ă ţă ţ

Resnick vorbea peste um r, oficial, ca un medic care face vizita cu un nouă  intern. Trecur pe lâng şase celule goale, apoi se opri în fa a altei uşi.ă ă ţ

93

Page 94: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 94/202

— Acum e mai bine s te duci singur. Nu vrem s -l obosim. Când ajungi înă ă  câmpul lui vizual, ine capul jos, într-un fel de plec ciune. Am descoperit c aşaţ ă ă  merge mai bine. Şi mişc -te extrem de încet. F r mişc ri bruşte – astea-s cele maiă ă ă ă  rele. ine-te departe de bare. Vei avea senza ii ciudate în cap. Şi nu vorbi. În primulŢ ţ  rând, nu vorbi ! Chiar dac scoabe vreun sunet, nu r spunde !ă ă

Descuie uşa şi se d du într-o parte, iar Kane intr . Se încord şi f cu, în t cere,ă ă ă ă ă  un pas apoi altul.

Înc înainte s -i apar în fa a ochilor, Kane fu şocat. Într-o clipit , „v zu”ă ă ă ţ ă ă  creatura. O v zu şi o mirosi, într-un fel o sim i cu sim uri pe care nu ştia c leă ţ ţ ă  posed . Îl privi de sus pân jos, o examin , îşi schimba pozi ia, m surând,ă ă ă ţ ă  comparând, judecând. Creatura se ghemuise pe saltea, întoars spre perete, cuă  spatele cocoşat Era p roas , dar cu piele umanoid , de culoare închisa spre oă ă ă  nuan a cenuşie. P rul era lung, sub ire şi negru, ca la cimpanzei, dar rar şi b t toritţ ă ţ ă ă  ca pâsla. Avea umeri rotunzi şi puternici, dar îndoi i într-o pozi ie nenatural . Kaneţ ţ ă  v zu c f ptura st tea ghemuit din cauza lan urilor de la mâini. Benzi groase îiă ă ă ă ă ţ   înconjurau încheieturile şi-i ineau bra ele pe burt , îi strângeau umerii ca o hainţ ţ ă ă prea strâmt . R nile f cute de lan uri erau astupate de puroi şi sânge uscat.ă ă ă ţ  F ptura purta pantaloni g lbui, despica i pe coapse ca s lase liberi muşchii ca nişteă ă ţ ă  

movile, şi t ia i la tur, încât fesele, uriaşe şi mânjite cu fecale uscate, ieşeau afar .ă ţ ă  Picioarele goale erau mari, cu degetele r sfirate. Se vedea o singur talp , de-ună ă ă  roz lucitor.

Celula era în mare parte goal . Într-o parte se vedea un jgheab, dar Kane îşiă  d du seama c fiin a, înl n uit , nu putea ajunge la el. Nici closet, nici chiuvet .ă ă ţ ă ţ ă ă  Podeaua de ciment se înclina c tre o scurgere, iar un furtun gros atârna într-un col ,ă ţ  legat de un robinet

Kane avu o senza ie ciudat . Poate era din cauza putorii sau a creşterii bruşte aţ ă  adrenalinei, dar îşi sim ea capul greu, de parc ar fi crescut ceva în untru, şi seţ ă ă  crispa, din cauza unei dureri p trunz toare în fundul ochilor. Nu avu timp să ă ă analizeze situa ia, pentru c f ptura se mişc şi reuşi s se ridice în pozi ie şezând.ţ ă ă ă ă ţ  Se întoarse şi se uit la Kane f r surprindere. Se privir în ochi. Kane privi adânc înă ă ă ă  irisurile albastre şi pupilele negre, şi ştiu imediat c nu se uita într-o reflexieă  prosteasc de suprafa a unui animal, ci în adâncurile unei fiin e inteligente. Seă ţă ţ  uitar intens unul la altul ca dou avioane ce se urm reau pe radar, definindu-se caă ă ă  inte. Lui Kane nu-i pl cu ceea ce vedea. Sim ea crescând în el o scârb instinctiv .ţ ă ţ ă ă  

Privirea i se mut c tre frunte, teşit în fa , perfect format şi simetric , dară ă ă ţă ă ă  grotesc şi nepotrivit , ca o excrescen . Îl îngre oşa. Ochii creaturii se uitau la el,ă ă ţă ţ  fixându-l ca-n trans , oarecum provocatori. Kane nu sim i nici un pic de mil . Nu-şiă ţ ă  mai inu capul plecat. Dimpotriv , îl ridic şi se zgâi direct la f ptura neajutorat .ţ ă ă ă ă  Rosti, f r s gândeasc , nişte cuvinte care-i venir în minte de undeva din interior:ă ă ă ă ă  

„Ne-ai face acelaşi lucru, nu-i aşa ?” Imediat, silueta îşi trase capul înapoi, îl ridic ,ă  apoi scoase un strig t strident, pe jum tate omenesc, de suferin care reverber înă ă ţă ă  celul şi în coridorul strâmt.ă

Kane se trezi tras afar de Resnick. Individul şopti atât de aproape de urecheaă  lui, c -i sim i r suflarea:ă ţ ă

— Ce-ai f cut ? Ce-ai f cut ? i-am spus, te-am avertizat !ă ă ŢPe când urca sc rile c tre lumin , auzea înc sunete în urma lui, acum doar ună ă ă ă  

geam t. Apoi uşa se trânti, iar sunetele fur în buşite. Ajunse sus, şocat puternic, şiă ă ă  se aşez în biroul cel mic. Iar când se uit la Resnick, care se fâ âia în jur în halatulă ă ţ  lui alb, capul lui Kane fu p truns de durerea aceea curioas , balonant .ă ă ă

Matt se trezi încet, trecând prin straturile cunoştin ei ca un scafandru care ieseţ  la suprafa . R mase locului, f r s mişte, dup care deschise ochii şi-i închise laţă ă ă ă ă ă  loc. Dur mult timp pân se formar întreb ri în mintea lui z p cit . Unde era ?ă ă ă ă ă ă ă  Dorea s se retrag într-un somn lung. Dar ceva îl obliga s se ridice c treă ă ă ă  

94

Page 95: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 95/202

suprafa , c tre lumina de deasupra ei. Deschise ochii şi clipi.ţă ăSe mişc şi sim i imediat durere. Îl p trunse prin şoldul drept, se mişc spreă ţ ă ă  

spate, îi încercui um rul drept. Ridic mâna stâng în aer şi o inu în fa a sa. Nu-şiă ă ă ţ ţ  sim ea trei degete, dar m car le putea mişca. Când se s lt , sprijinindu-şi greutateaţ ă ă ă  pe cot, durerea îl p trunse şi mai adânc în partea dreapt . Ce se întâmplase ? Cu ună ă  efort de voin , îşi sili mintea s -şi aminteasc . Lent, amintirile revenir . Acum eraţă ă ă ă  pe deplin conştient, iar o dat cu cunoştin a n v li asupra lui groaza: unde eraă ţ ă ă  

Susan ? Tr ia ? Îşi trase picioarele, se ridic – durerea îl p trunse dup o frac iuneă ă ă ă ţ  de secund , ca un şoc ulterior – şi privi înjur.ăÎn jurul lui totul era verde, frunze, plante, vi e. Privi. I se p ru c nu mai v zuseţ ă ă ă  

copaci de mult timp. Coaja lor miraculoas era de-un cafeniu-profund. Sim i o briză ţ ă uşoar , nu rece, care f cea ramurile s v lureasc uşor, o mişcare ritmic ce-iă ă ă ă ă ă  produse grea . Deasupra, ramurile se împleteau într-un acoperiş. V zu petece deţă ă  cer. În unele locuri, frunzişul verde era atât de des, c soarele p trundea ca nişteă ă  s ge i piezişe, ca în gravurile din Biblie ce reprezentau p durea primitiv , de laă ţ ă ă   începutul crea iei.ţ

Matt z cuse pe crengi între esute cu frunze şi iarb . Nu fusese neconfortabil, dară ţ ă  nici ceva normal. Ceva – cineva – f cuse patul acela primitiv. Cine ? Din nou, încercă ă 

s -şi aminteasc . Nu-şi amintea nimic dup intrarea în peşter . Praf, stânci, razeleă ă ă ă  f cliilor lic rind deasupra. Asta îşi amintea. Apoi împingerea stâncilor şi ridicareaă ă  prafului, care provocaser durerea din partea lui dreapt . V zu sânge uscat peă ă ă  c maş , iar când trase de hain , durerea îl str punse. C maşa fusese strâns lângă ă ă ă ă ă ă el. O trase cu grij şi se uit : o ran rotund , roşie cu dungi negre de sânge uscat,ă ă ă ă  care se întindea de la şold la ultima coast . Ar ta urât, dar era superficial , deciseă ă ă  el. Ridic iar degetele amor ite şi le mişc . R spunser încet şi în sil . Erauă ţ ă ă ă ă  degerate. Îşi aminti c fugise din peşter , inându-se de stânci cu mâinile goale,ă ă ţ   împingând-o pe Susan prin z pad . Albea alb şi oboseal paralizant . Dar cumă ă ţă ă ă ă  ajunsese aici – unde era ? Şi unde era ea ?

La câ iva metri, la baza copacului, v zu haina, mototolit . Lâng ea, rucsacul.ţ ă ă ă  Vederea lui îl umplu de speran . Era un semn de bun augur. Evident c -l aduseseţă ă  cineva aici, indiferent cine, ce putere superioar , dar care nu-l ucisese – cel pu in nuă ţ   înc . Poate Susan se afla în apropiere, poate c ea îi pusese lucrurile acolo.ă ă

Matt gemu, îşi strânse puterile şi se ridic . La început se sim i ame it şi întinseă ţ ţ  bra ele s se sprijine de copac. Când îşi reveni, se duse la rucsac, înghenunche, îlţ ă  desf cu şi scotoci prin el. Totul p rea s fie la locul lui, chiar şi rachetele deă ă ă  semnalizare pe care le luase de la Van. Chiar deasupra g si trusa medical dină ă  plastic albastru, o deschise şi scoase cutia cu antiseptice. Capacul se desf cu uşor,ă  de parc borcanul mai fusese deschis. Îl scoase şi constat c disp ruse un sfert dină ă ă ă  con inut. Îşi trase c maşa, se uit din nou la ran . Nu se vedea semn de infec ie, laţ ă ă ă ţ  

margini se formase deja o crust . Cineva îl îngrijise. Turn înc o por ie deă ă ă ţ  antiseptic pe ran .ăSe afla într-un fel de umbrar. Frunzişul se întindea în toate p r ile, solul eraă ţ  

acoperit de ferigi late, ce împr ştiau un miros puternic de jilav. Descoperi o c rareă ă  şi merse pe ea, mişcându-se cu grij . Dup ce f cea vreo zece paşi, se oprea şiă ă ă  privea în toate direc iile, inându-şi r suflarea, ca s aud mai bine. Nu mişca nimic,ţ ţ ă ă ă  nu se vedea nimic, se auzeau pu ine sunete.ţ

Îl uimea flora luxuriant format din muşchi, frunziş şi fructe coapte. Copaciiă ă  erau acoperi i de vi e. Evident, coborâse sute de metri de la altitudinea peşterii şi aţ ţ  platoului f r arbori, unde avusese loc furtuna de z pad . Chiar şi aşa, vegeta iaă ă ă ă ţ  era prea luxuriant , prea fecund ca s fie în Pamir, dac nu fusese transportat înă ă ă ă  

vreo vale ascuns cu un profil meteorologic bizar, probabil un loc înconjurat deă  culmi înalte, udat de z pada topit şi înc lzit de vapori vulcanici.ă ă ă

C rarea trecea printr-un crâng întunecat, iar Matt mergea atent, încercând să ă calce f r s scoat vreun sunet. Ajunse la marginea unei poieni e şi se aşez s seă ă ă ă ţ ă ă  

95

Page 96: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 96/202

gândeasc la ce urma s fac . Nu-i convenea s intre în spa iu deschis. Se uit laă ă ă ă ţ ă  iarb , care ajungea la nivelul ochilor. Pe deasupra bâzâiau muşte. O cramp subită ă ă  în stomac îi aminti cât de fl mând era, dar avea pu in energie, prea pu in ca să ţ ă ţ ă ă caute de mâncare. Se l s în jos, ridic mâna stâng , se uit la degete. Le sim eaă ă ă ă ă ţ  mai pu in amor ite. Îşi aminti de-un personaj al lui Jack London, care st tea lângţ ţ ă ă focul de tab r înconjurat de lupi, al c rui ultim gest conştient a fost s contempleă ă ă ă  frumuse ea simpl a mâinii umane, cu toat minun ia crea iei surprins înţ ă ă ăţ ţ ă  

mişcarea degetelor încleştate.Apoi v zu f ptura trecând pe pajişte, cu un mers ciudat, s lt re . Se mişca iute.ă ă ă ă ţ  Fiin a era goal şi c ra ceva pe un um r. Matt se ghemui şi încet s respire. Veneaţ ă ă ă ă ă  drept spre el. Matt lupt împotriva imboldului de a se ridica şi de a o lua la fug . Seă ă  r suci şi se târî prin iarb c tre p dure, apoi se s lt şi alerg ghemuit. Când ajunseă ă ă ă ă ă ă   între arbori, se îndrept şi goni, s rind peste buşteni şi strecurându-se printre vi e.ă ă ţ  Se opri lâng un copac cu crengi joase şi se ascunse sub ele.ă

Îşi inu r suflarea şi privi f ptura, care mergea pe c rare, la vreo treizeci deţ ă ă ă  metri. Deodat , fiin a se opri ca lovit de ceva, r mase locului o clip , apoi seă ţ ă ă ă   întoarse spre p dure, venind drept spre el. Matt îi v zu craniul hidos croit, pieptulă ă  uriaş, p ros, trunchiul de copac pe care-l inea în echilibru pe um r cu o mân . Mattă ţ ă ă  

se întoarse, împinse ramurile din cealalt parte, trecu printre ele şi o lu la goan .ă ă ăAlerg , alerg ... Gâfâind, recunoscu umbrarul şi pe când fugea spre el z riă ă ă  printre copaci o mişcare, o siluet . Era Susan. Susan ! St tea în mijlocul umbrarului,ă ă  dar în fa a ei, înaintând spre ea, o alt siluet , mare şi p roas . Matt îşi strânseţ ă ă ă ă  ultimele rezerve de energie, fugi spre ei şi n v li în umbrar. Se sim i s rind în aer,ă ă ţ ă  p r sind solul cu iner ia întregii sale greut i, pentru a ateriza în spatele f pturii.ă ă ţ ăţ ă  Sim i impactul loviturii, auzi mârâitul dureros al respira iei t iate, surprinse oţ ţ ă  str fulgerare de alarm pe figura lui Susan. Apoi se sim i ridicat şi aruncat spre ună ă ţ  trunchi de copac. Se lovi cu capul de el şi auzi alte sunete, vagi, neclare, apoi secufund iar în adâncimile întunecate, pline de pace, ale inconştien ei.ă ţ

— Matt, Matt ! striga Susan cu blânde e, ştergându-i fruntea cu mâna.ţDeschise ochii. Femeia st tea îngenuncheata lâng el, privind în jos. Îi lu capul,ă ă ă  

 îl inu în bra e, apoi i-l puse în poal şi-l mângâie pe fa cu degetele.ţ ţ ă ţă— Recunosc c eşti curajos, zise ea. Dar ce pl nuiai ? S -l c l reşti până ă ă ă ă ă 

moare ?— Ce naiba, Susan ! Am vrut s -l opresc. Venea c tre tine, protest el, încercândă ă ă  

s se ridice.ă— Venea, dar ca prieten. Linişteşte-te, spuse femeia, împingându-l la loc. Am

multe s - i spun.ă ţMatt r mase aşezat şi privi iute în jur. Neanderthalianul st tea la distan , lângă ă ţă ă 

un copac. Susan râse şi-i explic :ă— L-ai speriat la fel de tare pe cât te-a speriat el. Nu fi îngrijorat, e inofensiv. Îlcheam Fa -lung – sau cel pu in aşa-i spun eu.ă ţă ă ţ

96

Page 97: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 97/202

14

— Cât timp am fost inconştient ?

— O zi întreag . Mie mi s-a p rut c a durat mai mult decât i s-a p rut ie.ă ă ă ţ ă ţ— F r îndoial , replic Matt, frecându-şi un cucui.ă ă ă ă— Nu vrei s m nânci ceva ?ă ăSe apuc s prepare ceva de mâncare. Aşez nişte nuci şi fructe pe o farfurie deă ă ă  

tabl , luat din rucsac. Dintr-o sticl – Matt v zu c era sticla de votc a lui Rudy –ă ă ă ă ă ă  turn ap într-un castron din lemn, amestecând-o cu un soi de terci de ov z.ă ă ă

— Nu-i atât de r u pe cât pare, îl consol ea. Gândeşte-te c -i ceva dintr-un mică ă ă  dejun suedez...

— Ce-i cu creatura aia ?— Sttt ! Totul la timpul lui.Dup ce i-a satisf cut foamea de hran , nu şi cea de r spunsuri, Susan îl b tu peă ă ă ă ă  

genunchi:— Stai aici, îi comand ea. Eşti gata pentru cea mai interesant experien dină ă ţă  

via a ta ?ţDisp ru în spatele unor tufişuri şi se întoarse dup câteva minute, mergândă ă  

mândr la bra cu umanoidul în spatele c ruia s rise Matt.ă ţ ă ă— Matt, i-l prezint pe Fa -Lung . Fa -Lung , i-l prezint pe Matt. Nu te teme,ţ ţă ă ţă ă ţ  

ad ug ea zâmbind, nu- i poart ranchiun .ă ă ţ ă ăMatt înghi i în sec, f r s -i vin s cread , dându-se înapoi instinctiv din fa aţ ă ă ă ă ă ă ţ  

primatei goale. Se uita la fizicul îndesat, la picioarele scurte, la pieptul ca un butoi,la bicepşii umfla i şi la figura uriaş , prelungit în fa , cu craniul turtit, cu b rbieţ ă ă ţă ă  ştears , cu ochi mari, adânci i în orbite, şi la streaşina de os, de neconfundat. Seă ţ  uita la ceva aproape uman – aproape, nu complet. Susan chicoti v zându-iă  z p ceala.ă ă

— Po i s spui ce vrei, zise ea, pl cându-i rolul de expert. Nu te în elege. Ei n-auţ ă ă ţ  limbaj.

Umanoidul se apropie şi se ghemui pe vine, uitându-se la Matt cu interes, dar nucu o curiozitate profund . Nu p rea nici speriat, nici însp imânt tor. Matt îl privi deă ă ă ă  sus şi pân jos: avea corpul lung şi picioare scurte. Avea mai mult p r decât un om,ă ă  dar nu era acoperit cu blan . Totul la el p rea un pic exagerat, dar era destul deă ă  omenesc pentru a.... Pentru ce ? Matt se apropie şi îl privi în fa . V zu inteligen înţă ă ţă  ochi, poate chiar o inteligen ce-o rivaliza pe a sa, dar nu v zu uimire.ţă ă

Fa -Lung atinse o mânec a c m şii lui Matt, pip i materialul. Matt se uit laţă ă ă ă ă ă ă  degetele rotunde, cu unghii aspre şi b t turi mari. Liniile din palm nu sem nau deă ă ă ă  loc cu cele de la om. L sându-se prad unui impuls, se întinse şi lu mâna aceea înă ă ă  a sa şi, de îndat ce sim i strânsoarea puternic , îl n p di un val de emo ie, un fioră ţ ă ă ă ţ  pulsând atât de puternic c avu impresia c -i aruncat într-o er din vechime, că ă ă ă sufletul s u genetic fusese aprins de scânteia acelui contact. Se sim ea bucuros.ă ţ

— Uimitor, nu ? întreb Susan. Î i vine s crezi c atingerea asta te întoarce înă ţ ă ă  trecut cu treizeci de mii de ani.

— Ascult ! exclam Matt. Vorbeşte !ă ăDin gâtul gros ieşeau sunete.— Mi-e team c nu vorbesc. Scot sunete în unele momente. Din câte am aflat,ă ă  

aceste sunete par a manifesta reac ii într-un fel primitiv – alarm , surpriz , bucurie.ţ ă ă  Dar nu vorbesc. Fac altceva.

— Ce ?

97

Page 98: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 98/202

— Gândesc.— Ce vrei s spui ?ă— Transmit într-un fel gânduri – sau imagini.— Adic telepatie ?ă— Într-un fel. O s vezi la ce m refer. O s sim i când se va întâmpla. Iar atunciă ă ă ţ  

par s ştie ce vrei, de parc ar vrea şi ei acelaşi lucru.ă ă— De unde ştii ?

— Încearc şi o s afli. E aproape ca şi cum...ă ă— Ca şi ce ?— Ca şi cum ei ar fi în tine.— Incredibil !— Ştiu. Nu pot s explic. E un fel de comunicare extrasenzorial .ă ăBrusc, Fa -Lung îşi pierdu interesul şi plec . Ceva în felul în care mergea,ţă ă ă  

mişcarea capului în timpul mersului cl tinat, era ciudat de expresiv.ă— Doamne, e b trân ! exclam Matt.ă ă— Adev rat. Ai încercat s ba i un b trân al tribului.ă ă ţ ă— Trib. Sunt mul i ?ţ— N-o s crezi cât de mul i.ă ţ

— Dar cum s fie aceeaşi specie peste care am dat mai înainte ? Arat în mareă ă  la fel, dar ceilal i p reau atât de brutali... ştia par mult mai umani.ţ ă Ă— Nu ştiu care-i mai uman, dar ai dreptate, sunt complet diferi i.ţ— Van a murit, a fost ucis în peşter , spuse Matt.ă— Am b nuit. Nu putem face nimic. Acum culc -te şi odihneşte-te. Te-ai izbită ă  

zdrav n. Te aşteapt alt surpriz . Dar mai târziu.ă ă ă ăSusan îl conduse pe Matt c tre ceea ce numea sat. P l vr gea încântat c Mattă ă ă ă ă ă  

se sim ea bine, fericit c are o companie omeneasc , un tovar ş cu care sţ ă ă ă ă ă  împ rt şeasc observa iile asupra lumii incredibile în care nimeriser .ă ă ă ţ ă

— S te înv numele lor, începând cu cei trei care ne-au salvat: Genez , Exod şiă ăţ ă  Levitic. Po i s spui c aveam o dispozi ie biblic . Ei sunt favori ii mei. Levitic seţ ă ă ţ ă ţ  recunoaşte uşor, are trup mai zvelt şi o cicatrice pe obraz, Dumnezeu ştie cum ac p tat-o. E mai uşor de deosebit.ă ă

Matt se uit la ea, amuzat:ă— Te joci de-a Eva ? Dai nume creaturilor.— Probabil.— E o form de a controla. Întotdeauna i-a pl cut asta.ă ţ ăSusan zâmbi.— Mie nu-mi place, continu Matt. Trebuie s ştiu unele lucruri – de exempluă ă  

cum am ajuns aici – înainte s -mi spui numele lor.ă Jignit , Susan se gr bi s -l mul umeasc . Îşi revenise în timp ce coborau pantaă ă ă ţ ă  

muntelui şi-i povesti lui Matt ce-şi amintea. Prima senza ie fusese strânsoarea deţ  o el a bra elor care o c rau, umfl tura tare a bicepşilor. Când deschisese ochii,ţ ţ ă ă  v zuse latura alb , c rnoas , a unei b rbii mici, spâne, şi aruncase o privire în gur :ă ă ă ă ă ă  din ii erau cafenii. Primul impuls fusese s se lase prad panicii, pentru c fuseseţ ă ă ă  convins c erau aceiaşi care-l uciseser pe Rudy. Ciudat îns , pe m sur ceă ă ă ă ă ă  treceau orele şi se pref cea inconştient , se trezise c -i g sea, într-un felă ă ă ă  indescriptibil, liniştitori, nu-şi d dea seama dac din cauza blânde ii comport rii, aă ă ţ ă  bra elor ce-o îmbr işau sau a faptului c -l v zuse pe Matt purtat lâng ea.ţ ăţ ă ă ă

La c derea nop ii ajunseser în satul din vale. Au pus-o lâng foc şi continuaseă ţ ă ă  s -i spioneze neobservat , dar se pare c observaser şiretenia şi-i aduseser deă ă ă ă ă  mâncare, înainte s plece. Mâncase şi dormise. Când se trezise diminea a, se afla înă ţ  

umbrar, împreun cu Matt, înconjura i de o mul ime de masculi, femele şi copii.ă ţ ţ   Teama ei disp ruse treptat, înlocuit de un sim mânt de minunare. Savantul din eaă ă ţă  ieşise la iveal .ă

— Po i s - i imaginezi, exclam ea, aveam posibilitatea s studiez alt specieţ ă ţ ă ă ă  

98

Page 99: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 99/202

tr ind printre reprezentan ii ei ! F r teorii, f r conjuncturi, f r specula ii. Doară ţ ă ă ă ă ă ă ţ  observa ii, vechea cercetare cultural direct , de mod veche. Numai c aici eraţ ă ă ă ă  vorba de o cultur preistoric .ă ă

Matt fu uluit de viteza cu care se adaptase Susan. Vorbea despre toate, leexamina în detaliu, încerca s descopere logica lucrurilor, de parc ar fi fost într-oă ă  c l torie antropologic fantastic . Cât de iute ne adapt m noi, oamenii, laă ă ă ă ă  neaşteptat şi la adversitate, îşi spuse el. Reprezint oare aceast calitate secretulă ă  

supravie uirii noastre ?ţSe sim ea înc zguduit. La un nivel primitiv, decisese c pericolul se redusese.ţ ă ă  Partea arhaic a creierului s u, care provocase pomparea de chimicale ca r spunsă ă ă  la agresiune, începuse s se potoleasc . Dar sim urile erau încordate, iar cândă ă ţ   întâlnir un umanoid pe c rare, mai c -i s ri inima din loc.ă ă ă ă

Dar, dincolo de team , Matt mai remarcase ceva. La început nu fusese preaă  atent, dar acum devenise sigur. Matt se uita la f pturi, iar ele se uitau la el. Dar nuă   întotdeauna îl priveau, iar Matt începu s simt o greutate pe creier, aproape oă ă  p trundere str in , de parc intrase cineva în el. Iar dup ce umanoidul trecu,ă ă ă ă ă  senza ia trecu şi ea, aşa cum soarele apare de dup nori.ţ ă

Satul fusese construit în jurul râului. N-aveai mare lucru de v zut, o gr mad deă ă ă  ad posturi sumare, r spândite pe panta colinei, şi mai multe acolo unde solul seă ă  netezea, la fundul v ii.ă

Ochii lui Matt erau atraşi de umanoizi, de imaginea activit ii vie ii cotidiene –ăţ ţ  c rau buşteni şi coşuri, st teau pe vine, mâncau, f ceau un foc din care se ridicaă ă ă  spre cer un fuior leneş de fum. Şi copiii – bineîn eles c existau copii ! – ar tau caţ ă ă  nişte versiuni în miniatur ale p rin ilor, numai c arcadele p reau şi maiă ă ţ ă ă  pronun ate pe figurile micu e.ţ ţ

 To i erau goi. Nici unul nu purta piei de animal, precum ceilal i – de fapt, aici nuţ ţ  p rea s existe nici un animal – şi nimeni nu purta m ciuci sau alte arme. Femeileă ă ă  erau ceva mai scunde decât b rba ii, iar formele lor feminine i se p rur lui Mattă ţ ă ă  

exagerate, cu şolduri extrem de late, cu fese atârnând jos, cu sânii pendulându-se.Penisurile b rba ilor, atârnând libere, nu p reau deosebit de mari şi nu se vedeauă ţ ă  prea bine, ascunse în cuiburile de p r pubian.ă

— Ştiu la ce te gândeşti, zise Susan. R spunsul este: nu ştiu. Nu-s aici deă  suficient timp s -i v d împreunându-se.ă ă

Dup cum se pare, nu-i o mare diferen între sexe. Cu siguran nu în ceea ceă ţă ţă  priveşte „rolul în societate”. Ambele sexe fac foc şi macin gr un e folosind pis logă ă ţ ă  şi piu – astea par principalele activit i. Da, au gr un e. Cultiv plante, dar nu ucidă ăţ ă ţ ă  animale şi nu m nânc nici un fel de carne. Focul e folosit pentru a cur a terenul,ă ă ăţ  nu la g tit. Aici am greşit. Agricultura înainte de vân toare – fascinant, nu ?ă ă

Matt se gândise de fapt la altceva.— Susan, st m aici de câteva minute şi nu ne bag nimeni în seam .ă ă ă— Ştiu c suntem aici, sim i c te citesc – aşa numesc eu chestia asta. Deci ştiuă ţ ă  

c nu reprezent m o amenin are. Îns n-au curiozitatea prea dezvoltat . Ieri, cândă ă ţ ă ă  am venit prima oar , am provocat ceva agita ie, în principal printre copii. Dar acumă ţ  nu-i mai interes m.ă

Matt intr într-o colib . Fusese construit în form de con în jurul trunchiuluiă ă ă ă  unui copac, ramurile de jos fiind îndoite spre baz şi prinse de sol. Deasupraă  fuseser gr m dite cr ci uscate, alc tuind un fel de cort indian, iar altele fuseseră ă ă ă ă ă  înfipte în p mânt pentru a ine la distan animalele de prad . Ar ta ca oă ţ ţă ă ă   îngr ditur din m r cini a unuiă ă ă ă kraal al popula ieiţ masai din Kenya. În untru nu seă  

vedeau prea multe lucruri: nişte tigve pline cu ap , vreo şase unelte cioplite, maiă  multe coşuri din lemn pline cu gr un e.ă ţSusan îşi relu rolul de ghid:ă— Nu-mi imaginez ce fel de organizare social au, dac exist vreuna. Nu par să ă ă ă 

99

Page 100: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 100/202

tr iasc în familii. Se pare c oamenii şi copiii se mut dintr-o colib în alta. Femeileă ă ă ă ă  par a sta retrase. Dar nu-s aici de suficient timp ca s fiu sigur .ă ă

Matt nu reuşea s pun de acord umanoizii aceştia cu monştrii înseta i de sângeă ă ţ  care-l uciseser pe Rudy. Ceilal i ar tau plini de cruzime – nu numai pentru că ţ ă ă purtau arme, ci prin pozi ia lor, prin felul în care-şi împingeau capul înainte pe gâtulţ  lung, printr-o sclipire crunt din ochii cufunda i sub streaşina de os. Aceştia pară ţ  blânzi, deschişi şi calmi. Stau pe vine şi mestec boabe şi fructe, de parc nu i-ară ă  

 îngrijora nimic de pe p mânt.ă— S - i spun ce m z p ceşte, zise Matt. E doar o prim impresie, dar tot ce-amă ţ ă ă ă ă  v zut pân acum arat mult mai primitiv decât m-am aşteptat – sau m-aş fiă ă ă  aşteptat dac aş fi îndr znit s -mi imaginez aşa ceva.ă ă ă

— Da.— În compara ie cu ceata peste care am dat în mun i, aceştia par a fi cu multeţ ţ  

mii de ani în urm . Grupul acela – nu-mi place s spun – era organizat. Aveau ună ă  conduc tor, ac ionau împreun , într-un fel coordonat, planificat. Purtau arme. Le-aiă ţ ă  v zut peştera. Aveau piei t b cite !ă ă ă

— Ce vrei s spui ?ă— C în ciuda asem n rii exterioare, sunt prea deosebi i – ca dou speciiă ă ă ţ ă  

diferite.— Bine. Arat la fel. Sunt desp r i i de-o zi de mers. Şi tu spui c -s dou speciiă ă ţ ţ ă ă  diferite ?

— Ştiu c sun incredibil. Spun doar c ac ioneaz ca dou specii diferite.ă ă ă ţ ă ă— Ai fost treaz şase ore şi eşti deja expert !— Ia-o mai încet. N-ai apreciat niciodat varia iunile regionale.ă ţ— Ce vrei s spui ? se enerv ea.ă ă— C accep i întotdeauna explica iile mai uşoare – înlocuire prin violen , ună ţ ţ ţă  

grup cucereşte un altul. Poate exist alt explica ie.ă ă ţ— Cum ar fi ?— Nu ştiu.— Dup asta o s -mi spui c aceste dou grupuri au evoluat separat pentru că ă ă ă ă 

unul e într-o vale şi cel lalt e pe munte. Asta înseamn s duci dezvoltareaă ă ă  multiregional prea departe.ă

 T cur un moment. Apoi Susan spuse:ă ă— Oricum, ai uitat ceva.— Ce ?— Enigma din Khodzant.— Bine, în eleapto, şi ce înseamn ?ţ ă— Nu ştiu, dar e ceva legat de r zboi, e cheia întregii probleme. Inten ionez s-oă ţ  

rezolv.

— Mult norocDrumul se reduse la o c r ruie îngust . Susan p rea sigur pe ea şi mergeaă ă ă ă ă  

 înainte. P r sir curând satul şi p trunser adânc în p dure. Auzeau p s ri, bâzâită ă ă ă ă ă ă ă  de insecte, zgomot de mii de f pturi mici ce fugeau.ă

— Unde mergem ? întreb Matt.ă— Surpriza. Ai uitat ?Femeia s ri peste un pârâu, f cu paşi lungi, gra ioşi. P rul ei negru, bogat p reaă ă ţ ă ă  

 în ton cu p durea. Pe Matt îl durea înc rana, dar se sim ea mai bine ca înainte.ă ă ţ  Merser vreo or pân când Susan se întoarse şi spuse, zâmbind:ă ă ă

— Aproape am ajuns. Te sim i bine ?ţ

— Bineîn eles, se strâmb Matt la ea.ţ ăUrcar o pant şi ajunser pe o în l ime, de unde puteau vedea cea mai mareă ă ă ă ţ  parte a v ii întins în fa a lor. În dep rtare se ridicau ziduri verticale c tre mun ii deă ă ţ ă ă ţ  deasupra.

100

Page 101: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 101/202

— Fir-ar s fie ! exclam Matt. Suntem într-un crater. Pun pariu c -i înc activ !ă ă ă ă  De aceea e clima atât de blând !ă

Susan îl prinse de bra .ţ— Ştii, s r mâi inconştient o zi înseamn mult timp. Am fost îngrijorat . Nu i-oă ă ă ă ţ  

lua în cap, dar ai putea s -mi recâştigi afec iunea.ă ţ— Ei bine, presupun c a fi singur cu câteva sute de oameni ai cavernelor poateă  

s provoace o asemenea schimbare...ă

Susan râse şi porni mai departe. Dup un timp auzir printre copacii din fa ună ă ţă  zgomot continuu: o cascad . Dup zece minute se aflau în fa a unei c deri de apă ă ţ ă ă lat de trei metri, care spumega pe latura culmii. Matt sim i miros de sulf şi-şi d duă ţ ă  seama c vedeau un gheizer uriaş, care arunca în sus stropi fierbin i. Asta eraă ţ  explica ia pentru clim . Izvoare geotermale aruncau vapori încinşi provocând unţ ă  curent de aer cald în vale.

 Jos, la baza cascadei, se z rea un bazin larg s pat în stânc de apa care c dea.ă ă ă ă  Matt se uit şi v zu trepte de piatr care coborau c tre bazin, aproape de poaleleă ă ă ă  cascadei. Apoi auzi alt sunet care str b tea intermitent prin cel al cascadei,ă ă  aproape acoperit, dar uneori distinct. P rea a fi o voce care cânta, imposibil s fie,ă ă  dar totul era atât de neclar, c începu s nu mai aib încredere în sim urile sale.ă ă ă ţ

Susan îi strig ceva în ureche, tot neclar, şi-i ar t spre poalele cascadei. Dină ă ă  cea ieşi o siluet , omeneasc , familiar . Silueta se apropie, urc pe trepte, darţă ă ă ă ă  Matt nu fu sigur pân când aceasta nu ajunse în cap tul de sus al sc rilor. De el seă ă ă  apropiase, cu un aer solemn, înv luit într-o tog , ca un zeu antic grec, dar cu oă ă  barb care-l f cea s semene cu un profet din Vechiul Testament, însuşi Kellicut.ă ă ă

Eagleton era un fanatic. Când se apuca de o tem , se cufunda în ea şi nu se maiă  gândea la altceva. Medita ia lui pornea dintr-un punct central, apoi se extindea înţ  cercuri tot mai întinse, ca un câine ce caut drumul spre cas .ă ă

De aceea, în ultimele dou s pt mâni biroul lui devenise un depozit de totemuriă ă ă  şi de tot felul de obiecte bizare. Pe un perete se înşirau portrete ale personalit ilorăţ  

din paleoantro-pologie şi din alte domenii conexe, de la geologie la psihologiacunoaşterii. Se aflau acolo chiar şi adep i ai noii şcoli de arheologie experimental ,ţ ă  indivizi bizari care disp reau goi în s lb ticie pentru luni de zile, încercând să ă ă ă recreeze stilul de via al str moşilor primitivi. Erau reprezenta i chiar şi cei ce seţă ă ţ  ab teau de la c rarea în elepciunii acceptate, conservatori r zle i sau lupt toriă ă ţ ă ţ ă  pentru cauze pierdute.

În dreapta, privind sceptic prin lentile mici, circulare, se g sea fotografia luiă  Rudolf Virchow, germanul care a pus bazele patologiei moderne, care-şi distrusesereputa ia luptând cu frenezie împotriva teoriei evolu iei. Apoi o pictur a lui Alfredţ ţ ă  Russel Wallace, autodidactul cu ochi c prui-apoşi, omul ale c rui teorii le-auă ă  

anticipat pe cele ale lui Darwin. Dup aceea Thomas Huxley, cu p r lung, un tipă ă  ar tos, ce rânjea plin de încredere spre camer ; Paul Broca, fondatorulă ă  antropologiei fizice franceze; chiar şi Edward Simpson, celebrul falsificator englez,stând pe un scaun din lemn, înconjurat de uneltele meseriei sale, cu un ciocan înmân , având la picioare nişte pietre falsificate, destinate, probabil, cump r toriloră ă ă  victorieni naivi. Deasupra tuturor, tronând pe perete, dar şi în pantheonul ierarhic allui Eagleton, se afla Ernst Haeckel, naturalistul german cu suflet mare, cu pletelungi, blonde şi cu un aer de destin tragic, ca al generalului George Custer.Îmbr işase cauza evolu iei cu o patim periculoas , transformând supravie uireaăţ ţ ă ă ţ  celui mai adaptat într-o doctrin inând deă ţ Naturphilosophie, o filosofie mistică romantic care a dus la teoriile eugeniei şi la doctrinele rasiale ale nazismului.ă  

Eagleton era atras irezistibil de acest om, pictat cu cizme şi p l rie cu boruri largi,ă ă  cu o halb de bere al turi.ă ăPe o mas de lâng biroul lui Eagleton z cea un asortiment ciudat de mulaje,ă ă ă  

mandibule, buc i de craniu cu numere scrise cu tuş şi o varietate de unelteăţ  

101

Page 102: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 102/202

preistorice: ciocane din piatr , r zuitoare cu un t iş sau dou , poliedre, discoide,ă ă ă ă  aşchii în form de solzi şi diverse fragmente. Când era cufundat în gânduri, apucaă  piesele şi le r sucea ca pe nişte m t nii, apoi le punea la loc în alt fel.ă ă ă

Pe peretele opus, fixat pe un suport din plut , se afla o reproducere a enigmeiă ă  din Khodzant cu buc ile lips , ghicitoarea favorit a tuturor studen ilor. Nimeni, înăţ ă ă ţ  afar de Eagleton, nu ştia c avea leg tur cu omul de Neanderthal – cel pu ină ă ă ă ţ  nimeni în via . Eagleton f cuse leg tura mul umit lui Jam arano, mongolul care-iţă ă ă ţ ă ţ  

inspirase respectul şi în elegerea pe care un explorator le simte pentru un colegţ  care a mers pe acelaşi drum necartografiat cu decenii în urm şi care a disp rut.ă ă  Pictograma fusese descoperit în dosarele lui Jam arano de la Institutul de Studiiă ţ  Orientale al Academiei de Ştiin e. Exista o schi a acesteia, cu sfertul final lips ,ţ ţă ă  bineîn eles, şi cu o noti mâzg lit cu chirilice. Eagleton citi din nou traducerea deţ ţă ă ă  pe o foaie de hârtie de pe biroul s u:ă

Fiecare trib are propriul lui mit central. Mitul originii sau al supravie uirii ţ   delimiteaz tribul şi creeaz separarea lui. A penetra în inima mitului înseamn aă ă ă  în elege momentul cre rii tribului şi începutul lui în istorie. ţ ă

Eagleton îşi d duse seama c muntele Olimp, Gaea şi Uranus, titanii, Cain şiă ă  Abel, potopul şi arca lui Noe, Mahomed şi muntele, Krishna, tribul pierdut al luiIsrael – toate incorporau acest adev r de baz . Credea c Jam arano g sise cheiaă ă ă ţ ă  pictogramei, dar nu notase r spunsul, lucru tipic pentru cineva care credea că ă voiajul este la fel de important ca şi destina ia. Eagleton se uita ore în şir laţ  pictogram , încercând s -i descifreze mesajul, iar uneori, pe când rezolva alteă ă  probleme, sucea scaunul pe rotile brusc s se uite la ea, de parc misterul s-ar fiă ă  dezv luit dac -l atacai pe neaşteptate.ă ă

Eagleton intrase în criz de timp. Trebuia s ia decizii, dar nu avea informa iiă ă ţ  solide pe care s se bazeze. Transmi torul lui Van r m sese mort. Se putea ca el şiă ţă ă ă  ceilal i s aib necazuri. S -i trimit acolo pe Kane şi echipa SWAT ? Dac ajungeauţ ă ă ă ă ă  

prea devreme, n v lind şi lovind, ca de obicei, întreaga misiune putea da greş. Dară ă  dac ajungeau prea târziu ? Atunci singura problem ar fi fost s in secret ceea ceă ă ă ţ ă  au g sit – dac într-adev r mai era ceva de g sită ă ă ă

Şi ruşii ? Se enervase când aflase din ultima transmisie a lui Van c erau dejaă  acolo. În felul lui obraznic, Van sugerase c Eagleton ştia de expedi ia lor. Lucruă ţ  adev rat, bineîn eles, în sens general, dar nu avusese de ce s -l informeze şi peă ţ ă  Van. Nu-şi imaginase îns c Moscova se mişca atât de iute şi n-avea idee ceă ă  urm reau savan ii ruşi. Se r zgândiser în privin a renun rii la cercet ri şi laă ţ ă ă ţ ţă ă  abandonarea domeniului în favoarea americanilor, indiferent de glasnost. La urmaurmei, de ce s renun i la un avantaj într-un domeniu ştiin ific de foarte mareă ţ ţ  importan ? Obiceiurile R zboiului Rece dispar greu.ţă ă

Eagleton aprinse alt igar şi deschise dosarulă ţ ă Opera iunea Ahile ţ  la actualiz ri.ă  Nici o ştire bun . Subiectul pierduse zece kilograme în trei s pt mâni, încetase să ă ă ă coopereze cu experimentatorii, fuseser nevoi i s -i pun c tuşe la mâini şiă ţ ă ă ă  picioare, scotea sunete ciudate.

R sfoi paginile cu datele experimentale: rezumate ale noti elor notate în luni deă ţ  zile, transmise în Maryland pentru a fi verificate şi r zverificate, chiar de cândă  fuseser descoperite remarcabilele puteri ale creaturii. Nu telepatie, care constaă   într-o citire a gândurilor la distan , ci un pas c tre aceasta – transmitere de imaginiţă ă  sau TI, cum îi spuneau savan ii. Creatura poseda aceast putere, oricât de reduse i-ţ ăar fi fost urmele.

Eagleton ajunse la o transcriere a primei sale discu ii cu savan ii care-iţ ţ  explicaser despre ce-i vorba. Citi:ă

— Este o citire a gândurilor ?

102

Page 103: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 103/202

— Nu. Nu-i acelaşi lucru. În primul rând, gândirea – cel pu in la oameni – esteţ  inseparabil de limbaj şi mare parte din ea are loc în cortexul cerebral. Acestă  subiect nu are un cortex cerebral dezvoltat, sau nu dezvoltat ca la noi. Nu, haruleste ocular.

— Adic func ioneaz cu ajutorul ochilor ?ă ţ ă— Da, ochii altcuiva— Şi f ptura vede persoana aceea ?ă

— Nu, vede doar ce vede persoana respectiv . Se uit prin ochii ei – de fapt, îiă ă  ocup centrii optici unde este prelucrat informa ia vizual . Deci nu vede persoanaă ă ţ ă  dac aceasta nu se uit într-o oglind .ă ă ă

— Poate s se îndrepte oriunde şi s vad orice ?ă ă ă— Adic dac poate s c l toreasc prin spa iu dup voie şi, s zicem, s seă ă ă ă ă ă ţ ă ă ă  

ca re în vârful unui copac ca s vad r s ritul soarelui ? Nu. Dup cum am spus, eţă ă ă ă ă ă  o form limitat de telepatie, dependent în totalitate de existen a unui canal prină ă ă ţ  care s ac ioneze – un alt creier care s fie receptor primar şi procesor de date.ă ţ ă

— Şi poate s vad cu adev rat prin ochii altuia ?ă ă ă

Descoperiser totul din întâmplare, pe camerele video, în zilele când fiin a aveaă ţ  

poft de mâncare. Observaser c , înainte s fie hr nit , creatura intra într-oă ă ă ă ă ă  frenezie a anticip rii, de parc ar fi ştiut c sosea mâncarea. Un observator atent deă ă ă  la monitor a atras aten ia c acest lucru se întâmpla în momentul precis în careţ ă  paznicul intra pe uşa deschis c tre dulapul cu hran , aflat la distan de şapteă ă ă ţă   înc peri de celula din subsol. Experimentatorii au schimbat ora hr nirii, dar fiin a totă ă ţ  ştia, la secund . Au extins testul, incluzând tot felul de lucruri: baie, recreere,ă  prezentare de juc rii. Creatura reuşea, într-un fel, s detecteze ce se întâmpla înă ă  alt camer . Exista o singur constant : trebuia s fie cineva în camera aceea şi s -ă ă ă ă ă ăşi foloseasc ochii.ă

Atunci au stabilit experien e foarte stricte: un om de la alt etaj se uita la unulţ  dintre trei semne – un triunghi, un cerc sau un p trat – iar jos, creatura trebuia să ă 

aleag obiectul corect. Au schimbat toate variabilele: obiectele, distan a ritmul,ă ţ  lumina. Au oprit chiar şi monitoarele de supraveghere. Dar creatura alegea corect,cu o marj de eroare de 0,306 %, insignifiant din punct de vedere statistic.ă ă

Domeniul de observa ie a fost extins. Creatura putea realiza TI cu trei indiviziţ  separa i, afla i la distan de câ iva kilometri. Dac i se d dea un bloc de desen şiţ ţ ţă ţ ă ă  un c rbune, reuşea s traseze o schi grosolan a unei scene la care se uitaă ă ţă ă  cineva, dac reperele erau suficient de distincte. Dar cineva trebuia s priveasc ,ă ă ă  pentru ca facultatea fiin ei s func ioneze.ţ ă ţ

Cei care petreceau un timp oarecare cu creatura, îngrijitorii şi savan ii, auţ  remarcat c tr iau o senza ie de ame eal , iar uneori aveau dureri de cap, cândă ă ţ ţ ă  

f ptura le invada receptorii vizuali. Un îngrijitor, un american de origine irlandez ,ă ă  numit Scanlon, era favoritul creaturii, pentru c petrecea mult timp „v zând” ceeaă ă  ce observa Scanlon. La sugestia lui Eagleton, preluat imediat de savan i, auă ţ  conectat f ptura la un înregistrator galvanic al r spunsurilor pielii şi la alteă ă  instrumente de m surare a emo iilor trupului. Apoi Scanlon, care nu avea habar deă ţ  test, a fost plimbat cu maşina pe un drum de munte, cu o vitez de o sut zeceă ă  kilometri pe or . Acul indicator s-a zb tut nebuneşte, iar m sur torile au dep şită ă ă ă ă  limitele graficului.

P cat, îşi zise Eagleton, c f ptura era atât de necomunicativ . Informa iile erauă ă ă ă ţ  unidirec ionale. Creatura nu oferea nici o indica ie privind abilitatea ei unic , era caţ ţ ă  un idiot „savant” care face o înmul ire cu zece zecimale. Un animal grosolan cu unţ  

har sublim. P cat. Poate c vom în elege dup autopsie, iar aceasta nu va întârziaă ă ţ ă  mult, inând seama de felul în care i se deteriora s n tatea.ţ ă ăÎntreaga opera iune era prea important ca s se fac vreo greşeal . Numaiţ ă ă ă ă  

Dumnezeu ştia ce însemna posedarea unei asemenea facult i. inând seama deăţ Ţ  

103

Page 104: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 104/202

progresele geneticii, transferul acelui dar la oameni era fezabil, era la îndemân .ă  Aplica iile puteau fi uluitoare, m car în domeniul militar. O armat cu o asemeneaţ ă ă  capacitate ar fi invincibil . Imagineaz - i posibilit ile de spionaj, de transmitere aă ă ţ ăţ  informa iilor, de comand şi control ! Imagineaz - i avanta-jele în timpulţ ă ă ţ  negocierilor, la conferin ele economice, la stabilirea cotelor pentru japonezi, laţ  târguielile cu Uniunea European . Nu era de mirare c ruşii reveniser în joc.ă ă ă

Eagleton închise dosarul şi ap s butonul de sub pupitru, iar secretara intr –ă ă ă  

una nou , a treia de la plecarea precipitat a lui Sarah. Se parfumase, dar b rbatulă ă ă  nu-şi d du seama de marc , sim ul olfactiv fiindu-i punctul slab. Când îi întinseă ă ţ  dosarul, femeia se uit la el şi-l întreb :ă ă

— Mai dori i ceva, domnule ?ţR spunse cu un ton aspru, de om care are mult de lucru şi nu poate fi întreruptă  

de p l vr geli:ă ă ă— Nu, nimic. Chiar nimic.Femeia plec şi închise încet uşa în urma ei. Eagleton apuc o mandibul , oă ă ă  

s lt în mân , apoi se uit la Enigma din Khodzant. Afar se întunecase, dup cumă ă ă ă ă ă  se vedea prin jaluzele...

104

Page 105: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 105/202

15

— N-o s vorbesc despre Rousseau. N-o s vorbesc despre Locke şiă ă  

Schopenhauer. M-am vindecat de filosofi. Sunt nişte filistini ignoran i. in de o parteţ Ţ  a creierului meu la care am renun at.ţKellicut se rezema de un copac, un loc potrivit pentru o discu ie despre om caţ  

s lbatic nobil. D dea dovad de o nervozitate nou , care-l surprinsese pe Matt,ă ă ă ă  pentru c ap ruse dup m re ia bizar , aproape mistic , pe care o afişase până ă ă ă ţ ă ă ă atunci. Susan, care st tea pe p mânt, uitându-se în sus spre Kellicut, p rea c nuă ă ă ă   împ rt şeşte percep ia lui Matt.ă ă ţ

Matt se sprijini de-o crac . Şocat de vederea unor umanoizi care strângeauă ă  fructe în apropiere, atât de paşnici în mediul lor natural, Susan încercase s dirijezeă  conversa ia c tre filosofii despre care discutau când îşi petreceau vremea prinţ ă  barurile din Cambridge. Un mod de a sparge ghea a, dar Matt avu impresia cţ ă 

revenise la vechiul rol de student respectuoas .ă ăMatt remarcase schimb rile la Kellicut din clipa în care-l v zuse. Era încordat şiă ă  

bronzat în urma timpului petrecut în vale. Avea bra ele musculoase şi pieleaţ  t b cit . Vârsta îi d duse mai mult autoritate, care se manifesta prin plin tateaă ă ă ă ă ă  b rbii sale de nuan sare-şi-piper. Ar ta tras la fa , iar în ochi avea o sclipire deă ţă ă ţă  fanatism, ca un înger r zbun tor biblic. Nu purta o tog , de fapt, ci un fel deă ă ă  leg tur în jurul şoldurilor, f cut din ceea ce fusese cândva o pereche deă ă ă ă  pantaloni.

Ciudat, dar Kellicut nu manifestase nici o surpriz v zându-l pe Matt. Probabil că ă ă ştia de prezen a lui de la Susan. Dar, dup atâ ia ani şi inând seama de circum-ţ ă ţ ţstan ele bizare, Matt se aşteptase la mai mult. La urma urmei, gonise jum tate deţ ă  glob ca s r spund la o chemare urgent şi se aşteptase s -l g sească ă ă ă ă ă ă recunosc tor, nu distant. Şi mai fusese acel schimb rece de cuvinte când seă   întâlniser , cu pu in timp înainte...ă ţ

Matt sim ise o revenire a vechii afec iuni şi strigase, prin mugetul cascadei:ţ ţ— Ne-ai chemat şi suntem aici !Se îndreptase spre el, s -l îmbr işeze. Kellicut r m sese unde era, ridicând oă ăţ ă ă  

sprâncean . R spunsul lui abia se auzise prin zgomotul apei ce c dea:ă ă ă— Oricum, tu eşti aici.Matt îşi st pânise dezam girea, dar f când asta îşi d duse seama c sim ea oă ă ă ă ă ţ  

emo ie pe care o sim ise deseori în prezen a lui Kellicutţ ţ ţ

— Am crezut c eşti în pericol.ă— Asta am vrut s cread Institutul.ă ă— De ce ?— Pentru c n-am încredere în cei de acolo. Nu ştiu în cine s am încredere. Nu-să ă  

convins c am încredere în tine. Trebuie s ai r bdare.ă ă ăDup aceea, Kellicut se cufundase într-o t cere îndelungat . Nu p rea agitat,ă ă ă ă  

dimpotriv , calm şi distrat. De parc ajunsese ceva chiar în sufletul lui şi-l întorseseă ă  pe dos.

Dar acum, dup câteva ore, îmboldit de Susan, Kellicut începuse s toarneă ă  cuvinte care fuseser prea mult timp re inute. Vorbea f r s -şi mişte mâinile, f ră ţ ă ă ă ă ă nici un gest – numai c tre ea.ă

— Filosofía e un nonsens. O înşel torie. Nu gândurile-s greşite, ci cuvintele înă  sine. Prin natura lor sunt m rginite. Cuvintele nu pot surprinde gândurile, iar dacă ă ajung aproape s le surprind , devin minciuni. Limbajul nu-i un dar, e o povar . Î iă ă ă ţ  

105

Page 106: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 106/202

dai seama de asta de îndat ce foloseşti adev rata comunicare, prin intermediulă ă  altui canal.

Kellicut o lu de la început şi povesti despre c ut rile lui prin mun i, despreă ă ă ţ  descoperirea unei crevase ce ducea în vale, despre prima lui întâlnire cu umanoizii.

— Am ştiut din clipa în care i-am v zut c posed o putere extraordinar . I-amă ă ă ă  pândit de la distan şi ştiam cu o certitudine greu de explicat c şi ei erauţă ă  conştien i de prezen a mea, c m observau aşa cum îi observam şi eu. Sau, maiţ ţ ă ă  

precis, c urm reau observa iile mele despre ei. M-am întors în tab r , am l sată ă ţ ă ă ă   jurnalul, am venit aici. De data asta se strânseser to i într-o poian , de parc -miă ţ ă ă  anticipaser sosirea. Asta şi f cuser , deşi pe vremea aceea nu aveam de unde să ă ă ă ştiu. Nu-mi era fric . De ce mi-ar fi fost? Ştiam deja câte ceva despre ei. Nu erauă  agresivi, iar motivele mele erau curate. M-am apropiat de ei ca de nişte fiin eţ   înrudite, care tr iesc la un nivel mai înalt. Am ieşit din tufişuri şi am mers printre ei.ă  Nu p reau deloc surprinşi. M-au adulmecat şi m-au examinat curioşi, dar paşnici.ă  Am c utat un conduc tor, dar nu exista vreunul – cu excep ia câtorva vârstnici care,ă ă ţ  dup cum am aflat ulterior, sunt respecta i într-un mod general. Fiecare este cuă ţ  adev rat egal, de la copilul cel mai mic la b rbatul cel mai puternic. N-au un gest deă ă  salut precum strângerea de mân , pentru c nu-i nevoie s ar i inten ii paşnice.ă ă ă ăţ ţ  

Inten iile lor sunt întotdea-una paşnice. Ce motiv ai avea s suspectezi o mân cândţ ă ă  tr ieşti într-o lume în care nu exist arme ? Ştiau c -s fl mând şi m-au hr nit –ă ă ă ă ă  literalmente m-au hr nit, s-au strâns în jurul meu şi mi-au vârât hran în gur .ă ă ă  Aceasta a fost prima mea experien cu puterea. Am observat c , dac m uitam laţă ă ă ă  mâncare, îmi d deau mai mult . Dac m uitam într-o parte, chiar un pic, seă ă ă ă  retr geau. Şi nu-mi urm reau privirea. De unde ştiau ? Ştiau.ă ă

— Cum ? întreb Matt.ăKellicut se întoarse spre el şi-i spuse, un pic t ios:ă— N-ai sim it ? N-ai tr it ?ţ ă— Nu-s convins.— Ştii ce se întâmpl . Sim i senza ia. De parc i se umple cumva mintea. Asta-iă ţ ţ ă ţ  

cea mai bun descriere pe care pot s-o fac – ca un vas care se umple cu ap sau caă ă  o cea care- i umple capul. Când ai de-a face doar cu unul dintre ei, e o senza ieţă ţ ţ  trec toare. Dar când ai de-a face cu un grup, e intens . Cea a se îndeseşte mereu,ă ă ţ  iar când în final te las liber, un torent trece prin tine şi te cur . Nu se deosebeşteă ăţă  de LSD, ai acelaşi sim mânt de pierdere total de sine, de amestec cu cevaţă ă  puternic şi infinit Nu-i ceva însp im nt tor, este – cum s spun ? – încurajator,ă ă ă ă  consolator. E ca şi cum te-ai reg si, ca şi cum ai sc pa de singur tate, n-ai mai fiă ă ă  izolat în sensul cel mai profund.

 T cur to i trei un timp, apoi Kellicut încheie:ă ă ţ— Au ajuns la o existen fericit . Gândi i-v la asta ! Sunt ierbivori şi paşnici. Nuţă ă ţ ă  

omoar animale, nu se omoar între ei. Tr iesc şi simt în comun. Nu există ă ă ă individualitate, nici sim mânt al sinelui, nici eu. De ce ar exista, cum ar puteaţă  exista, când sufletul se poate mişca din trup, când mintea exist literalmente înă  colectiv ? Tot ce conteaz e tribul.ă

— Ce se întâmpl când moare unul dintre ei ? întreb Susan.ă ăKellicut tres ri la aceast întrebare – nu pentru c nu se gândise la ea. Medită ă ă ă 

un pic, apoi r spunse cu blânde e:ă ţ— Asta-i cu totul alt problem .ă ă— Şi cum ac ioneaz aceast putere psihic ? se interes Matt.ţ ă ă ă ă— O întrebare prozaic şi utilitarist .ă ă— Cred c aşa sunt şi eu, replic Matt.ă ă

— Puterea asta nu-i folosit la ceva, doar exist , zise Kellicut, plictisit.ă ă— Voiam s ştiu dac î i citesc mintea sau sunt capabili doar s vad ceea ceă ă ţ ă ă  

vezi ?— Doar ?

106

Page 107: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 107/202

— Ai în eles ce vreau s spun.ţ ă— Da. Şi nefiind în stare s execut isprava eu însumi, nu v d cum aş putea s - iă ă ă ţ  

r spund. Am fost doar la cap tul receptor – cel pu in pân acum.ă ă ţ ă— Cum adic pân acum ? întreb Matt. Încerci s înve i s-o foloseşti ?ă ă ă ă ţ— N-aş merge atât de departe. Dar pot spera.— Mi se pare ceva apropiat de perceperea extrasenzorial , interveni Susan. Deă  

fapt, care-i diferen a între a citi gândurile cuiva şi a vedea ce vede persoana aceea,ţ  

mai ales când fenomenul dep şeşte bariera dintre specii ? Dac ambele speciiă ă  gândesc la fel, poate c ei ne pot citi gândurile. Altfel, pot doar s vad ceea ceă ă ă  vedem.

— Cred c ai dreptate, r spunse Kellicut.ă ă— Şi crezi c au eşuat în a dezvolta un limbaj pentru c n-au nevoie de el ? seă ă  

interes Matt.ă— Au eşuat ?— Bine, las chestia cu eşuatul. N-au dezvoltat un limbaj pentru c n-au nevoieă ă  

de limbaj ?— Exact. De ce s te târ şti, când po i s mergi ?ă ă ţ ă— Deci s-ar p rea c paleontologii evolu ionişti care cred în explica ia lingvisticaă ă ţ ţ  

au dreptate – c marea diviziune a ap rut pentru c am inventat limbajul. Laă ă ă   început a fost cuvântul.— Cu o diferen important . Teoria lor se bazeaz pe presupunerea c Homoţă ă ă ă  

sapiens s-a dezvoltat apoi tot mai deplin, c limbajul e un avantaj, nu ună  impediment. Aici putem vedea c opusul e adev rat.ă ă

— Opusul ?— Nu în elegi ? exclam Kellicut plictisit. Aici comunica-rea are loc în forma ceaţ ă  

mai pur . Individul e cufundat în grup. Lumea e complet , nu-i nevoie s te împingiă ă ă   în fa a altuia. De ce s lup i pentru progres, când schimbarea înseamn regres ?ţ ă ţ ă

— Teoria asta nu mi se pare foarte darwinist , coment Matt.ă ă— Darwin n-are nici o leg tur cu asta. Supravie uirea celui mai adaptat a fostă ă ţ  

un concept str lucit, dar nu admite nici o dimensiune moral sau etic . Reprezintă ă ă ă lumea ca pe o curs cu obstacole uriaş , rea, mereu schimb toare. E istoria scrisă ă ă ă dup Genez .ă ă

— Şi ce avem aici e înainte de Genez ?ă— Evident. Dac nu în elegi asta, s te ajute Dumnezeu ! Nu vezi c eştiă ţ ă ă  

 înconjurat de fiin e inocente, naive, încrez toare ? Ai descoperit însuşi Edenul,ţ ă  marea gr din a paradisului, de dinainte de p catul Evei şi al lui Adam. Este o parteă ă ă  a marelui proiect al naturii, repetat iar şi iar.

— Eden ? întreb Matt.ă— Da. Eden. În toate sensurile.

— În toate sensurile ? Asta înseamn c ne putem aştepta s -l g sim aici peă ă ă ă  Dumnezeu ?— Cu siguran . Eu l-am g sit. Şi nu numai asta.ţă ă— Ce-ai mai g sit ?ă— Îl vei g si şi pe Satan. Se preg teşte s se transforme în şarpe.ă ă ă— Cine-i Satan ?— N-o s - i spun eu. Pot s greşesc.ă ţ ăLui Matt îi trecu prin cap – şi-şi d du seama c b nuiala ap ruse de câtva timp –ă ă ă ă  

c Kellicut înnebunise. Se uit la Susan, care p rea captivat . De ce nu-şi d deaă ă ă ă ă  seama ?

Kellicut se retr sese în sine. Matt se gândi la urm rirea prin peştera, ce avuseseă ă  

loc cu câteva zile în urm . Deodat şi-l aminti pe Van avertizându-i s închid ochiiă ă ă ă  când se ascundeau, alarma din vocea sa. Bineîn eles ! Van ştia de puterile lor. Ştiaţ  c vedeau prin ochii altora. Ştiuse tot timpul. Chestia asta îl enerv .ă ă

— Ascult , îi zise el lui Kellicut, ştiai ceva despre treaba asta înainte s vii aici ?ă ă

107

Page 108: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 108/202

— Nici un strop.Matt îl crezu.— Dar neanderthalienii ucigaşi, peste care am nimerit noi, cum se potrivesc în

modelul t u ?ă— Nu ştiu. Nu i-am v zut niciodat , deşi am aflat c vin din când în când pe aici,ă ă ă  

s jefuiasc . Susan mi-a povestit despre experien a voastr . Îmi pare r u deă ă ţ ă ă  Şarafidin, m-a ajutat mult. Am aflat şi de moartea prietenului t u. Multe dintre celeă  

pe care le ştiu sunt conjuncturale. Am o teorie la care lucrez, dar e prematur s-odivulg.Matt şi Susan îl cunoşteau prea bine ca s insiste. Kellicut nu era omul care să ă 

se r zgândeasc .ă ă— Aş vrea s ştiu de ce-s atât de brutali. L-au ucis pe Rudy f r s ezite o clip .ă ă ă ă ă— Cred c r spunsul e evident, r spunse Kellicut.ă ă ă— Şi care e ?— Ne ur sc.ă— Ne ur sc ? De ce ?ă— Pentru c i-am învins. Aproape i-am exterminat – aproape, dar nu chiar. Celă  

mai mare r u pe care-l po i face unui duşman de moarte este aproape s -l omori.ă ţ ă

Seara, Susan încerc un experiment. Chiar înainte de amurg plec singur ,ă ă ă  ocolind marginea satului, strecurându-se în linişte, atingând cr cile care atârnauă  peste c rare. Nu teama o f cea s se mişte atât de atent, se adaptase v ii şiă ă ă ă  ritmului ei, potolit mai ales la sfârşitul zilei. Se mişca f r zgomot pentru c nu voiaă ă ă  s fie descoperit .ă ă

Auzi un fâşâit prin tufişuri, produs de un animal mic, aproape de picioarele ei.Animalul se opri cât trecu ea, apoi îşi v zu de drum. Susan z bovi la o bifurca ie, îşiă ă ţ  alese drumul, o lu la stânga, unde p durea se îndesea. Se îndrept c tre un crângă ă ă ă  de mesteceni de lâng pârâu, loc despre care ştia c -i frecventat de Levitic.ă ă

Se gândi o clip la lumea exterioar , la zarva şi fream tul ce fusese via a ei.ă ă ă ţ  

Care fusese realitatea. Aici nu exista timp, nu exista greutate. Se putea ca mintea şitrupul s treac dintr-o lume în alta chiar aşa ? Îşi d du seama deodat cât de multă ă ă ă   îi lipsea ceea ce l sase în urm , dar în acelaşi timp, la alt nivel, ştia c era gata să ă ă ă renun e la lumea veche. Nu era nimic din ea acolo ?ţ

Când ajunse la pârâu, îl v zu pe Levitic pe malul cel lalt, cu bra ele lâng trupă ă ţ ă  ca o pisic , bând ap . V lurelele se mişcau blând, în cercuri concentrice, de laă ă ă  b rbia lui. Creştetul capului, de-un negru dens şi p ros, era lunguie : o privea peă ă ţ  sub sprâncene. Cicatricea de pe obraz sclipea. Susan se aşez pe mal, la trei paşi înă  fa a lui.ţ

Umanoidul îşi s lt capul şi se uit la ea. Susan aştept . În pozi ia aceea,ă ă ă ă ţ  

muşchii umerilor neanderthalianului erau încorda i, enormi. E ca o panter , gândiţ ă  ea, sprinten şi puternic. Se uit la fruntea lui. Arcada sprâncenei proeminent , ieşită ă ă  în afar fa de celelalte tr s turi. Imposibil s ignori creasta de os, palid şi solid ,ă ţă ă ă ă ă ă  o umfl tur uriaş acolo unde pielea ar fi trebuit s fie neted . Combinate cu b rbiaă ă ă ă ă ă  tras în spate şi craniul turtit, împingeau fa a înainte, de parc ar fi fost o imagineă ţ ă  deformat , un embrion dintr-o sticl . O f cu s se înfioare involuntar, ca aceaă ă ă ă  tres rire involuntar când te trezeşti brusc din somn. Exist ceva în noi careă ă ă  dispre uieşte alt specie pentru c e atât de asem n toare, din moment ce varia iiţ ă ă ă ă ţ  minore par deforma ii insuportabile ? se întreb ea. De aceea suntem atât deţ ă  speria i de devia ii la noi înşine ? Dar ochii îi erau perfec i, clari, omeneşti.ţ ţ ţ

Susan v zu c irisul lui era c prui, iar albul ochiului împ ienjenit de linii sub iri,ă ă ă ă ţ  

roşii. Femeia sim i impulsul de a se întinde, s -i ating fruntea. Se va sup ra sau seţ ă ă ă  va speria? Repulsie sau atrac ie – se amestecau într-un singur sentiment.ţV zu reflexia lui Levitic în apa întunecat de lâng el. Imaginea de jos eraă ă ă  

identic celei pe care o v zuse atunci când neanderthalianul o c rase prin mun i.ă ă ă ţ  

108

Page 109: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 109/202

Levitic încet s bea şi se uit la ea. Susan îşi inu r suflarea, apoi începu s simtă ă ă ţ ă ă ă senza ia pentru care venise. Începu undeva la periferia min ii, ca o umbr , apoiţ ţ ă  c p t for surprinz tor de iute şi deveni dens . Susan nu se mişc , se l să ă ă ţă ă ă ă ă ă cuprins . Senza ia crescu şi se întinse pân ce o c ldur ca o cear topit p ru s -iă ţ ă ă ă ă ă ă ă  umple craniul, s coboare c tre cap tul şirei spin rii. Susan înlemnise. Mintea eiă ă ă ă  plutea, se ridic deasupra vârfurilor copacilor, zbur în nori, apoi plan ca o pan ,ă ă ă ă   încet, pân ajunse s se odihneasc . Pentru un moment, cei doi se privir în ochi,ă ă ă ă  

dup care Levitic se întoarse şi plec prin tufişuri, f r s priveasc înd r t.ă ă ă ă ă ă ă ăSusan parc prinsese r d cini, r mase locului mult timp, savurând reac ia deă ă ă ă ţ  dup eveniment. Se f cuse întuneric, îşi d du ea brusc seama. Se ridic , îşiă ă ă ă  descheie nasturii bluzei kaki, îşi scoase pantalonii şi chilo ii şi alunec încet în apaţ ă   întunecat .ă

Lui Resnick nu-i pl cea s se duc singur în celul , atât din cauza mirosului, câtă ă ă ă  şi a unei senza ii de anxietate ce devenise, f r motiv, tot mai puternic . Acumţ ă ă ă  duhoarea era cu adev rat copleşitoare. Greu de spus ce-o producea. Fecale uscateă  şi exces de gaze din cauza unei diete str ine – fuseser primele lui presupuneri,ă ă  glandele sudoripare a doua, o eczem a treia. Încercaser totul, inclusiv sp lareaă ă ă  

creaturii cu şampon şi cl tirea cu furtunul, dar nimic nu ajutase şi, în cele din urm ,ă ă  renun aser . Când mirosul p trunsese sus, arseser t mâie. Când îngrijitorii intrauţ ă ă ă ă   în celul , purtau peste gur şi nas m şti de tifon, aromate cu Vicks VapoRub.ă ă ă

Mai era un motiv pentru care lui Resnick nu-i pl cea s se apropie de creatur ,ă ă ă  dar nu-l recunoştea fa de nimeni, pentru c i se p rea prea bizar felul în care aveaţă ă ă  durerile acelea de cap. Mai bine s p streze asta numai pentru el. Se putea caă ă  mintea s -i joace feste sau s aib probleme psihosomatice.ă ă ă

Pe vremea studen iei, cu decenii în urm , fusese asistentul de laborator al luiţ ă  Van Steed, pe când Van îşi croia drum larg în departamentul de ştiin eţ  comportamentale la Chicago. Chiar şi Harry Harlow de la Wisconsin fusese silit s -lă  remarce pe str lucitul absolvent care ajuta studen ii. Van era pe atunci behaviorist,ă ţ  

 înainte s se apuce de chestia cu psiholingvistica. Era ingenios şi la curent cuă  ultimele cercet ri, citind tot timpul reviste de care nu auzise nimeni. Resnick şi-lă  aminti pe Van stând în ber ria din subsol şi explicând, cu un strop deă  condescenden , ultima teorie despre leg turile ADN.ţă ă

Van era cam ciudat înc de atunci. O dat Resnick deschisese uşa laboratoruluiă ă  şi-l g sise stând la o m su alb , aranjând creier de şoarece pe lamele. Şoarecii,ă ă ţă ă  opera i şi trecu i prin experien e pentru testarea percep iei, fuseser „sacrifica i”,ţ ţ ţ ţ ă ţ  conform termenului ştiin ific. Trupurile lor albe, cu codi e roz şi cutiile cranieneţ ţ  deschise, z ceau gr mad pe un ziar de pe podea, cu o coaj de banan peste ei.ă ă ă ă ă  Van mesteca banana în timp ce t ia felii din creier cu plictisul unui vânz tor deă ă  

mezeluri care taie şunc .ăDe la şoareci, Van şi Resnick trecuser la maimu eă ţ rhesus. Acum opera iile erauţ  mult mai complicate şi durau ore în şir. Stând acolo, în camera miniatural deă  opera ii, unde pân şi masca de anesteziere avea dimensiuni ca pentru p puşi,ţ ă ă  Resnick pretindea c erau doctori, efectuând neurochirurgie pe victimele unuiă  accident, şi înmâna solemn instrumentele sterilizate. De fapt, opera iile erauţ  avansate – Van ac iona asupra unor regiuni ale creierului care nu fuseser cercetateţ ă  – numai c nu încerca s repare esutul cerebral, ci s -l distrug . Metoda eraă ă ţ ă ă  primitiv : Van ardea leziuni cu un ac conectat la un tub cu azot lichid, eliminândă  regiunea septului. Dup ce-şi revenea, maimu a era cuprins automat de furie la celă ţ ă  mai slab stimul, aşa c simpla trecere printr-un şir de animale în cuşti, fiecare cu ună  

electrod de metal ieşindu-i din cap, le f cea s sar ca nişte nebune. Când Van leă ă ă  scotea amigdalele, maimu ele deveneau placide şi mânjeau cu fecale pere ii cuştii,ţ ţ  aşa cum picteaz cu degetele copiii de gr dini . Dac scotea por iuni deă ă ţă ă ţ  hipotalamus, maimu ele st teau flegmatice, golite de orice afec iune şiţ ă ţ  

109

Page 110: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 110/202

personalitate. O dat Van a plasat un electrod în centrul pl cerii şi a montat ună ă  aparat încât maimu a s se autoexcite. A l sat animalul singur pân a muritţ ă ă ă  epuizat.

— Şaizeci şi una de ore, a remarcat el, când a verificat ceasul. Un mod nu prear u de a muri.ă

Van îi procurase lui Resnick slujba asta, iar el îi era recunosc tor. Dar nuă  considera c Van avea dreptul s vin aici la orice or şi nu-i pl cuse ce f cuse cândă ă ă ă ă ă  

fusese capturat creatura. Van se sim ise frustrat de lipsa de rezultate aă ţ  experien elor şi se manifestase aproape brutal în felul în care manevrase creatura şiţ  o legase de electroencefalograf şi de alte dispozitive pe care aceasta le detesta.Resnick se bucura c Van nu mai venise de câteva luni.ă

Când se întinse dup cana de cafea, Resnick surprinse o urm de mişcare peă ă  monitorul din stânga sus. Probabil c era Grady sau Allen care se apropiaser deă ă  bare. Era Allen, musta a lui mare ce se i ea pe deasupra m ştii de la gur putea fiţ ţ ă ă  v zut uşor pe ecranul alb-negru.ă ă

Allen purta ochelari negri – ca aceia pe care obişnuia s -i poarte Van – iar acestă  lucru se dovedi o greşeal , p rea s irite creatura. Avea trei centuri suplimentare,ă ă ă  fiecare lat de cinci centimetri. Apoi se v zu şi Grady, şi f ptura începu s scoată ă ă ă ă 

geam tul acela groaznic. Se auzi z ng nit de chei ce descuiau uşa celulei. Resnickă ă ă  se uit în can , decise c trebuia s-o umple, deci p r si camera. Nu trebuia s facă ă ă ă ă ă ă asta – regulile cereau observa ii continue, dou zeci şi patru din dou zeci şi patru –ţ ă ă  dar jos se aflau doi îngrijitori. Al treilea activa instala ia de hr nire for at şi urma sţ ă ţ ă ă li se al ture într-un minut. Nu era o imagine pl cut , nici m car pe monitor.ă ă ă ă

Resnick îşi g si de lucru în buc t rie, f când cafea şi fredonând. Când seă ă ă ă   întoarse în camera de control, hr nirea se terminase. Îşi imagina sau se vedeauă  buc i de hran pe peretele celulei ? Îngrijitorii vorbeau.ăţ ă

— Jigodia a urinat pe mine, zise Grady.Allen râse. Resnick v zu uşa celulei închizându-se, auzi z ng nitul greuă ă ă  

 întrerupând geam tul. Pe ecran, un obiect aruncat se rostogolea lent.ăApoi, deodat , ca şi pân atunci, Resnick sim i o durere puternic în interiorulă ă ţ ă  

capului, începând departe, în lobul temporal, apoi avansând şi r spândindu-se caă  lava. Mult mai r u decât orice migren pe care o avusese vreodat . Se întinse după ă ă ă sticla uriaş , scoase patru aspirine şi le înghi i cu cafea.ă ţ

Uneori se întreba ce c utase Van în timpul vizitelor lui în subsol. Se p rea c deă ă ă  atunci creatura devenise dificil de manevrat.

110

Page 111: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 111/202

16

Matt şi Ochi-Albaştri îşi d deau târcoale în groap , fiecare c utând un avantaj.ă ă ă  Ochi-Albaştri – numit aşa dup Sinatra, pentru c -i pl cea s vocalizeze – nu era ună ă ă ă  lupt tor grozav, dar lua parte la joc.ă

De fapt, nici unul dintre umanoizi nu era bun lupt tor, în ciuda puterii loră  superioare. Era vorba de un sport mar ial, iar concepte precum dominare, victorie şiţ   înfrângere nu aveau loc în universul lor mental. Apreciau o aruncare la sol, dar nuse ştia dac o considerau amuzant sau nu, pentru c nu râdeau, p reau s fie doară ă ă ă ă  a â a i. Umorul lor, dac exista, nu putea fi detectat de Matt şi Susan. Orice se bazaţ ţ ţ ă  pe trişare, şiretenie sau înşel ciune – jocuri ce implicau înlocuirea unui obiect cuă  altul – provoca drept r spuns o total lips de în elegere. Dar anumite activit i leă ă ă ţ ăţ  f ceau evident pl cere. Copiii se fug reau, sco ând sunete stridente, pi ig iate, deşiă ă ă ţ ţ ă  

 joaca nu se termina prin prinderea unuia de c tre altul. Susan încercase s -i înve eă ă ţ  leapşa, dar d duse greş, pentru c no iunea de a fi leapşa dep şea în elegerea lor.ă ă ţ ă ţLiniile şi hotarele le erau şi ele str ine. Matt se gândise c , probabil, ideea unuiă ă  

sfârşit arbitar al spa iului era legat , într-un fel, de egocentrism. Dac puterileţ ă ă  psihice permit ca lumea ta s se extind dincolo de orizont şi apoi s se restr ngă ă ă ă ă din nou, într-o clipit , cum s în elegi o limit ? Dar urma s descopere curând că ă ţ ă ă ă  într-un domeniu critic – moartea – delimitarea era foarte strict .ă

Ca efect practic imediat, Matt descoperi c n-avea sens s marcheze marginileă ă  unui ring de trânt . Descoperi îns lâng centrul satului o depresiune în sol, pe careă ă ă  o numi groapa, şi care-i folosea ca ring pe când încerca s -i înve e sportul respectiv.ă ţ  De obicei, st teau în groap lupt torii, deşi nimic nu-i împiedica pe ceilal i s sară ă ă ţ ă ă brusc în mijlocul unui meci dac aveau chef.ă

Lui Matt îi f cea pl cere contactul fizic. Îşi amintea fiorul pe care-l sim ise cândă ă ţ  luase mâna lui Fa -Lung . Dar se oprise aici. Deşi tr iau în vale de mai multe zile,ţă ă ă  nici el, nici Susan nu reuşiser o comunicare cu umanoizii.ă

Neanderthalienii p reau s -şi fi pierdut interesul pentru Matt şi Susan. Aceştiaă ă  nu se sim eau mai pu in bine veni i, dar deveniser , într-un fel, neremarca i –ţ ţ ţ ă ţ  invizibili.

— Nu m deranjeaz , îi spuse în glum Matt lui Susan, într-o sear . Suportă ă ă ă  respingerea, doar am locuit în Anglia !

Dar sim mântul de solitudine devenise ap s tor. Erau împreun – şi, oarecum,ţă ă ă ă  

şi cu Kellicut, care îi p r sea deseori, ducându-se în peştera de lâng cascad , undeă ă ă ă  primea ceea ce el numea instruire spiritual . Când profesorul st tea cu ei, prezen aă ă ţ  lui le crea probleme. Matt avea impresia c b trânul ac iona ca şi cum o parte dină ă ţ  minte i se evaporase, dar Susan considera c mintea lui atinsese un nivel superior.ă  Pe de alt parte, concentra asupra lui toat energia şi aprobarea lui Susan şi p reaă ă ă  s fie tot mai ostil fa de Matt.ă ţă

— Înc -l admiri, nu-i aşa ? o întreba Matt într-una din zile.ă— Bineîn eles, fu singurul r spuns.ţ ăIar acum, Matt şi Ochi-Albaştri îşi d deau târcoale în groap prin praf, ca două ă ă 

capete ale unui compas. Matt începu s se legene, preludiu la fentele şi apuc rileă ă  care merseser foarte bine pân atunci. Ochi-Albaştri f cu neîndemânatic un pasă ă ă  

lateral, cu bra ele întinse, sem nând cu un dansator f r talent. Matt se întinse spreţ ă ă ă  dreapta, c tre piciorul stâng al adversarului. Ochi-Albaştri intr în panic şi se traseă ă ă  spre dreapta, dezechilibrându-se şi aproape c zând, f r ca Matt s -l ating . Apoi seă ă ă ă ă   îndrept , începur s se învârt iar...ă ă ă ă

111

Page 112: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 112/202

Ochi-Albaştri era tân r. La început, Matt nu reuşea s le aprecieze vârsta. Osulă ă  de pe frunte le afecta modelul ridurilor şi, dac nu existau semne clare deă  b trâne e, precum p r alb sau piept l sat, majoritatea b rba ilor şi a femeiloră ţ ă ă ă ţ  ar tau la fel dup ce atinseser statura de adult. Dar, treptat, reuşise s descopereă ă ă ă  diferen ele. Printre ele erau puterea şi vioiciunea pasului. Dup aceste dou criterii,ţ ă ă  Ochi-Albaştri trebuia s aib vreo dou zeci de ani. Uitându-se la bicepşii zdraveni şiă ă ă  la pieptul dezvoltat ai adversarului, Matt îşi spuse c acesta putea s -l zdrobească ă ă 

mortal, dac voia.ăBrusc, Ochi-Albaştri l s capul jos şi se repezi la piciorul drept al lui Matt. Mattă ă  se retrase, schimbându-şi iute centrul de greutate şi l sându-şi piciorul stâng expus.ă  Apuc s vad c umanoidul se opreşte brusc din n val , îi apuc piciorul stâng şi-lă ă ă ă ă ă ă  arunc pe Matt pe spatele lui. Dup care îşi ridic adversarul deasupra capului, cuă ă ă  ambele mâini, la fel de uşor pe cât ar fi fost s ridice o creang , şi-l zvârli mai multă ă  de doi metri. Matt ateriza, bufnind. Era atât de surprins, c avu nevoie de ceva timpă  s -şi dea seama c se lovise la ran . Ochi-Albaştri st tea pe marginea gropii, f r să ă ă ă ă ă ă gâfâie. Susan, care-i privise de la distan , hohotea de zor. Kellicut, care st tea înţă ă  pozi ia lotus, privea în gol.ţ

Mai pe sear , când st teau lâng foc, Susan chicoti din nou:ă ă ă— P cat c n-ai v zut ce expresie aveai, se amuz ea, apoi continu , pe un tonă ă ă ă ă  serios. Ştii ce înseamn asta, nu ? Arat c pot s înve e.ă ă ă ă ţ

— Nu, o contrazise Kellicut din întuneric – uitaser c era şi el acolo. Noi suntemă ă  cei care trebuie s înv m.ă ăţă

Kellicut era într-o stare febril , cauzat de o descoperire important pe care oă ă ă  f cuse în dup -amiaza aceea, descoperire pe care o p strase pentru sine. Stând înă ă ă  apropierea gropii, avusese, cu o clip înainte ca Ochi-Albaştri s se repead , oă ă ă  viziune a picioarelor lui Matt, viziune ce se ivise în minte de nic ieri, limpede ca oă  carte poştal .ă

Dup dou zile, într-o dup -amiaz c lduroas , Susan şi Matt f cur dragoste.ă ă ă ă ă ă ă ăPlouase în diminea a aceea şi hainele le erau ude. Le scoaser când încetţ ă ă ploaia şi le puser pe o piatr , s se usuce la soare. Matt, care se dezbr caseă ă ă ă  primul, se întoarse cu spatele. Când Susan îşi scoase pantalonii, se uit la spateleă  musculos al lui Matt şi la umfl turile netede, sculpturale ale şoldurilor lui.ă

— Nu ştiu care-i p rerea ta, zise ea, dar am început s m simt caraghioasă ă ă ă purtând haine când to i cei din jur sunt goi.ţ

— M-am gândit şi eu la asta.— E antisocial, ca şi cum ai umbla îmbr cat la o adunare a nudiştilor.ă— Pun pariu c discut despre noi – adic gândesc despre noi.ă ă ăCând b rbatul se întoarse, îi v zu movila întunecat a p rului pubian prin chilo iiă ă ă ă ţ  

uzi.— Ei bine, sunt gata s încerc, cel pu in în dup -amiaza asta, spuse Susan.ă ţ ăDeliberat nu se uit la penisul lui, când îşi scoase chilo ii. Dar când Matt o privi,ă ţ  

sim i o crispare involuntar a abdomenului inferior.ţ ă— Ar i splendid, o admir el sincer.ăţ ăSe sim i mândr . Dezbr catul gra ios fusese întotdeauna specialitatea ei.ţ ă ă ţAjunser pe o pajişte. Susan trebui s lupte împotriva imaginii eronate pe care oă ă  

sugerau, de parc ar fi fost într-o gravur veche din Biblie. Adam şi Eva plimbându-ă ăse prin gr dina de dinainte de p cat. Se aşezar în mijlocul pajiştii. Iarba galben îiă ă ă ă   înconjura din toate p r ile, alc tuind un cuib sigur. Susan se întinse şi Matt se culcă ţ ă ă 

al turi, cu mâinile sub cap. Femeia se ridic într-un cot şi-şi trecu degetele peă ă  pieptul lui, apoi pe burt . Se sim ea umed între picioare, cuprins de c ldur . Seă ţ ă ă ă ă  uit la el şi-i v zu erec ia. Îi zâmbi şi se urc pe el, desf cându-şi picioarele,ă ă ţ ă ă  s rutându-l.ă

112

Page 113: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 113/202

Mai târziu, seara, când se întoarser în umbrarul lor, f cur dragoste din nou.ă ă ă  Dup aceea, Susan r mase în bra ele lui Matt, iar el îi mângâie b rbia cu ar t torul.ă ă ţ ă ă ă

— La ce te gândeşti ? întreb ea.ă— C ai o mandibul dr gu . O s fii o fosil grozav .ă ă ă ţă ă ă ăR maser t cu i un timp.ă ă ă ţ— Ştii, Matt, n-am spus nim nui şi am jurat s nu- i spun niciodat dac ne vomă ă ţ ă ă  

reîntâlni – de ce s - i dau aceast satisfac ie ? – dar am avut nevoie de mult timp caă ţ ă ţ  

s te uit.ă B rbatul d du încet din cap.ă ă— Nu ştiu de ce i-am spus. M gândeam c ar trebui s ştii. Dup ce ne-amţ ă ă ă ă  

desp r it, am fost un timp în Polonia – era în 1981, în aniiă ţ Solidarit iiăţ  – şi am întâlnitoameni care încercau s umple trecutul. Îl numeau „spa iul gol al istoriei” şiă ţ  trebuiau s -l umple, ca s poat trece mai departe. Revolta din Varşovia, masacrulă ă ă  din Katyn, procesele politice, împuşcarea muncitorilor – toate acestea trebuiauscoase la lumin . Era o adev rat obsesie. În dup -amiaza asta, dup ce-am f cută ă ă ă ă ă  dragoste, m-am gândit c şi eu sunt la fel ca ei. Am spa ii goale în via şi trebuieă ţ ţă  s - i povestesc despre ele ca s pot merge mai departe – ca noi s putem mergeă ţ ă ă  mai departe – iar tu trebuie s -mi povesteşti despre tine şi Anne.ă

Anne. De ce s-a încurcat cu ea ? Din ce motiv ? Matt se întrebase de multe ori,retr ind momentul petrecut cu Anne lâng casa de pe plaj pe care o închiriaseră ă ă ă cu to ii în vara în care se logodise cu Susan. B use dou ginuri cu ap tonic . El şiţ ă ă ă ă  Anne erau singuri în seara aceea cald , al turi pe p tura pus pe nisip. Când seă ă ă ă   întinsese s-o s rute, ea se ferise un moment, apoi, aproape trist , oftând, seă ă   întorsese lâng el. Atunci ştiuse brusc c era a lui – c era a lui de câtva timp. Dară ă ă  de ce f cuse asta ? Îşi pusese uneori întrebarea, dar n-o aprofundase, fusese preaă  speriat de ce-ar fi putut afla despre sine.

— M întrebi de ce-am f cut ce-am f cut, zise Matt în cele din urm . N-aş puteaă ă ă ă  s - i dau un r spuns cinstit, deşi m-am gândit de foarte multe ori. Ştiu doar c după ţ ă ă ă aceea m-am sim it ca un pungaş.ţ

R maser din nou t cu i mult vreme.ă ă ă ţ ă— Matt, e ceva ce nu i-am spus niciodat .ţ ăMatt îşi inu r suflarea, iar Susan continu .ţ ă ă— Mi-e greu s - i spun, deci o s - i spun şi gata. Tot timpul acela, sau o mareă ţ ă ţ  

parte din el, am fost şi eu cu cineva, un tip cu care m încurcasem cu o vară ă  înainte, când fuseseşi plecat. Era important pentru mine, nu puteam renun a la el.ţ  Am încercat, atunci când ne-am propus s ne c s torim, dar n-am reuşit.ă ă ă

 T cu un moment, apoi ad ug :ă ă ă— N-a fost chiar atât de greu pe cât credeam.Odat pornit , nu se mai putea opri.ă ă

— Aşa c atunci când tu erai cu Anne eu m vedeam cu el. Şi când ne certam că ă ă tu eşti necredincios în mod patologic, n-am îndr znit s - i spun. Mi-am zis c nuă ă ţ ă  vreau s te r nesc. Dar n-a fost doar asta, am fost laş . Mi-aş fi pierdut dreptul de aă ă ă  fi sup rat . Dar dup ce ne-am desp r it, ceea ce a f cut ca durerea s fie şi maiă ă ă ă ţ ă ă  puternic a fost faptul c şi eu greşisem şi c tu nu vei şti niciodat . Am regretată ă ă ă  mult şi-mi pare r u şi acum.ă

Îl strânse mai tare în bra e.ţ— Matt, indiferent ca s-ar întâmpla, trebuie s avem încredere unul în cel lalt.ă ă  

Nimic nu-i mai r u ca înşel ciunea şi tr darea.ă ă ăMatt nu ştia ce s zic . O inu cu blânde e în bra e mult timp. În n vala aceea deă ă ţ ţ ţ ă  

emo ii, nu-şi d dea bine seama ce simte. Ar fi vrut s întrebe cine fusese b rbatul,ţ ă ă ă  

dar îşi d du seama c nu avea nevoie, ştia. Nu putea fi decât Kellicut.ă ă

Eagleton se juca nervos cu o secure din piatr , o bucat de stânc de culoareaă ă ă  somonului, cioplit ca un semicerc. Fusese sculptat cu un milion dou sute de miiă ă ă  

113

Page 114: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 114/202

de ani în urm . O mân necunoscut , mai mult omeneasc decât neomeneasc , îiă ă ă ă ă  rotunjise muchia cu o serie de crest turi, fiecare perfect ca o amprent digital . Ună ă ă ă  lucru minunat. Îl primise în custodie de la institutul Smithsonian, care se mul umiseţ  cu o explica ie vag asupra motivelor pentru care-i trebuia. De fapt, o folosea peţ ă  post de baghet de ghicit a unui medium. Ca orice bun detectiv, Eagleton ştia că ă pentru a rezolva un mister nu po i merge prea mult în trecut.ţ

Îl aştepta pe Dan Wilkinson de la Agen ia de Informa ii a Ap r rii, savantul careţ ţ ă ă  

se specializase în fenomene parapsihice. În 1985, Wilkinson condusese o serie deexperien e de vedere la distan , celebre în cercul bine controlat de ini ia i care seţ ţă ţ ţ  ocupau de asemenea lucruri. În sala de şedin e c ptuşit cu plumb de la etajul alţ ă ă  treilea al vechii cl diri guvernamentale din Washington, pusese la dispozi ia uneiă ţ  echipe de savan i un individ cu capacitatea de a vedea la distan . Printre alteţ ţă  experien e, d duse individului anumite latitudini şi longitidini şi-i ceruse s descrieţ ă ă  ce vedea acolo. Pe blocul de desen ap ruse treptat un conac cu coloane – aproapeă  identic cu cel din fotografia în alb-negru încuiat într-o serviet de piele. Era vila deă ă  var a lui Gorbaciov.ă

Scepticismul persistase şi în deceniul urm tor, deşi AIA avea pe lista de salaria iă ţ  trei indivizi cu capacitatea de a vedea la distan . Intrau în trans în camereleţă ă  

 întunecate din Fort Meade, Maryland, încercând s localizeze ostaticii americani dină  Liban, s -l urm reasc pe Saddam Husein, s descopere submarine sovietice. Înă ă ă ă  1994, Congresul a transferat programul la CIA, care a recomandat o reducere defonduri. În noiembrie 1995, un articol din The Washington Post a dus la încetarea luidefinitiv . Wilkinson r m sese şomer.ă ă ă

Eagleton îl l s pe Wilkinson s aştepte. Era destul de prudent, şi asta nu numaiă ă ă  pentru c individul se ridicase prin intermediul unei agen ii rivale de informa ii. Ca şiă ţ ţ  Eagleton, era un constructor de imperii birocratice, iar scopul lui fusese acelaşi: să conduc Directoratul de Ştiin şi Tehnologie al CIA. Un rival însemna ceva, un rivală ţă  inteligent, cu totul altceva. Dar Eagleton avea nevoie de expertiz neurologic şi deă ă  laboratorul lui, aşa c -l vârâse în problem – par ial.ă ă ţ

Ap s butonul şi ceru secretarei s -l introduc pe rival. Wilkinson c ra ceva ceă ă ă ă ă  sem na cu dou cutii pentru p l rii, le puse pe pupitrul lui Eagleton şi f cu semnă ă ă ă ă  c tre butonul pentru dezinfectantă

— Nu vreau s dai drumul la zeama aia pentru gândaci, Eagleton. Nu- i spun ceă ţ  le-ar face.

Eagleton regreta c -i trimisese lui Wilkinson craniul de neanderthalian şi c -iă ă  permisese s citeasc unele rapoarte dină ă Opera iunea Ahile ţ  . Slav Domnului c nu-iă ă  dezv luise localizarea.ă

— Endomulajul, presupun, zise Eagleton. Cum a ieşit ?— Mulajul endocranial, te rog ! Uit -te, îl invit el, ridicând capacul unei cutii cuă ă  

un gest larg, ca un chelner ce prezint specialitatea buc tarului.ă ăÎn fa a lui Eagleton se afla un model perfect de creier, f cut din cauciuc siliconic.ţ ă  Ar ta ca un creier omenesc, dar la o examinare mai atent se vedeau diferen e: eraă ă ţ  mai alungit în spate, de-a lungul lobilor occipitali, iar lobii frontali p reau mai mici.ă

— Incredibil, nu ? întreb Wilkinson. E o replic perfect . Adânciturile de peă ă ă  suprafa a interioar erau puternice, de aceea am ob inut o reproducere bun . Amţ ă ţ ă  putut urm ri uşor regiunile specific neurale.ă

— V d. Şi ce ne spune ?ă— Pentru început, e uriaş. Pu in peste o mie şase sute mililitri ca volum. Mediaţ  

creierelor moderne este între o mie dou sute şi o mie cinci sute. Exist oă ă  dominant cerebral – cu alte cuvinte, este dreptaci. Apropo, a apar inut unuiă ă ţ  

b rbat, nu ?ă— N-am idee.Wilkinson lu un stilou şi ar t pe creier:ă ă ă— Observ m rimea lobilor occipitali. Te-ai aştepta la aceasta, din cauza umfl riiă ă ă  

114

Page 115: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 115/202

osului occipital, uneori numit coc.Deschise cealalt cutie, în care se afla craniul trimis de Kellicut.ă— Vezi creasta de lâng osul occipital ? Asta-i proeminen a juxtamastoid . Deă ţ ă  

aici se prind muşchii ce merg c tre falca inferioar . Asta-i d o muşc tur puternic .ă ă ă ă ă ă  Credem c -şi folosea din ii ca pe un al treilea bra . Asta rezult din semnele deă ţ ţ ă  t ieturi de pe incisivi, care-s extrem de mari.ă

— Ai s rit peste partea principal !ă ă

— Ajung acum, r spunse Wilkinson, ner bd tor, şi b tu cu stiloul în p r ileă ă ă ă ă ţ  laterale ele creierului. Uit -te aici. Examineaz regiunile astea. Zona lui Broca, zonaă ă  lui Wernicke, spirala unghiular . Vezi ceva ciudat ?ă

Eagleton aştept în t cere.ă ă— Aici se afl centrii vorbirii, la oameni. Aici lipsesc. Practic nu exist . Acum uit -ă ă ă

te aici, continu el, mângâind cu stiloul suprafa a creierului. Cortexul. La om, oă ţ  mare parte, mai mult de jum tate, primeşte semnale vizuale. Aici este exagerat deă  mare. Aproape nou zeci de procente. Asta-i zona pentru vedere la distan .ă ţă

— Cum func ioneaz ?ţ ă— N-o s ştim pân n-o s avem un creier. Dar presupun c , într-un fel, creaturaă ă ă ă  

asta poate s p trund în câmpul receptor al altuia. Poate citi impulsurileră ă ă  

neuronale, probabil atât pe cale parvicelular , cât şi magnicelular . Cred c singuraă ă ă  cale prin care poate face asta este prin principala surs c tre cortex – prin talamus.ă ă Talamusul, gândi Eagleton. Nume ce vine din greceşte şi înseamn anticameră ă 

sau camer nup ial , centrul interior secret, o minge m runt pus chiar deasupraă ţ ă ă ă ă  axei creierului.

— Dac am dreptate, exist repercusiuni.ă ă— Precum ?— Aceast facultate implic mai mult decât vedere. Înă ă Opera iunea Ahile ţ  am

v zut-o ac ionând, mai mult sau mai pu in, între specii. S-ar putea s fie mult maiă ţ ţ ă  eficient în cazul unei singure specii. La un anumit nivel poate fi apropiat deă ă  telepatie – de transferul gândurilor. Din moment ce oamenii îşi formuleaz o mareă  parte din gânduri prin intermediul limbajului, nu te po i aştepta ca un neander-ţthalian s le surprind . Dar poate fi altfel între ei.ă ă

— Sistemul poate fi dejucat ? Ce se întâmpl dac ii ochii închişi ?ă ă ţ— În teorie, ar trebui s existe o diferen . Dac receptorul nu func ioneaz sauă ţă ă ţ ă  

vede doar bezn , cum s vad altcineva ? Dar în practic poate fi altfel. Nu ştim.ă ă ă ă— Dac un om se apropie de un neanderthalian, acesta va şti în mod automată  

c omul e acolo ?ă— Imposibil s ştim. Dac ar trebui s -mi exprim o p rere, aş spune c probabilă ă ă ă ă  

nu. Dar s-ar putea ca facultatea aceea s nu fie pasiv , precum auzul – adic s fieă ă ă ă  operativ oricând, chiar şi în somn. Cred c asta conduce la o suprasolicitareă ă  

stimulatorie, te-ai icni doar încercând s sortezi toate mesajele pe care le primeşti.ţ ă  Mai degrab ochiul interior este direc ionat conştient, precum ochiul nostru extern.ă ţ  Nu devine un sistem de alarm pân nu-l porneşti.ă ă

— Dac ai dreptate în privin a talamusului, care sunt repercusiunile ?ă ţWilkinson d du din umeri. De acum intra pe t râmul specula iei pure.ă ă ţ— Nu cunoaştem prea multe despre talamus. Pozi ia lui sugereaz dou lucruri.ţ ă ă  

E delicat şi extrem de important. Cei care cred în puteri extrasenzoriale trebuie să caute acolo. E posibil ca la oameni s existe doar urme sau o capacitate încă ă nedezvoltat . E valabil şi pentru cei care caut un sediu fiziologic pentruă ă eu, pentrusim ul sinelui. Şi, bineîn eles, exist şi al treilea lucru.ţ ţ ă

— Care ?

— O leg tur inextirpabil între toate senza iile – incluzând mai ales durerea. Aiă ă ă ţ  avut vreodat o durere de cap pornind de la ochi ?ă

Matt era preocupat de faptul c el şi Susan sl biser prea mult. Ştia c o dietă ă ă ă ă 

115

Page 116: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 116/202

cu nuci, fructe de p dure şi legume le va stabiliza pân la urm greutatea, dar seă ă ă  putea ca pân atunci s -şi piard puterile. Printre umanoizi nu se vedeau bolnavi,ă ă ă  dar cine ştie ce anticorpi dezvoltaser în timpul existen ei lor izolate ?ă ţ

Într-o diminea devreme scotoci prin rucsac, pe când Susan dormea. Descoperiţă  un talmeş-balmeş de lucruri care puteu fi folositoare cândva – un briceag SwissOfficer, trusa medical , rachetele de semnalizare ale lui Van – şi descoperi ceea ceă  c uta, o rol de sârm sub ire. Rupse o cataram de la rucsac şi o examin .ă ă ă ţ ă ă  

Perfect . Scoase pila briceagului şi, rezemând catarama de-o piatr , o pili f când ună ă ă  cârlig. La cap t f cu o gaur mic , apoi t ie epi dintr-un tufiş, ad ug o bucat deă ă ă ă ă ţ ă ă ă  cârp galben , leg totul în jurul cârligului şi prinse sârma de gaur . T ie ună ă ă ă ă  cop cel, îl cur de ramuri şi termin preg tirile.ă ăţă ă ă

Urc pe pârâu pân ajunse la un bazin în care apa se strânsese adânc ,ă ă ă   întunecat . O briz ezitant f cea valuri mici pe suprafa a apei. Alt zi perfect înă ă ă ă ţ ă ă  paradis, gândi Matt, pe când st tea pe-o ridic tur a malului. Ia s vedem cât deă ă ă ă  fraier e peştele din paradis. Arunc undi a în centrul bazinului şi o trase înapoi încet,ă ţ  agitând momeala uşor din când în când, într-o mişcare lin , pe care o înv ase înă ăţ  nenum rate dimine i de var pe lacurile din Noua Anglie.ă ţ ă

Nu avu mult de aşteptat. La a treia aruncare se auzi un plesc it iute, o sclipireă  

argintie, iar momeala disp ru. Peştele tr gea tare, insistent. Matt îl l s s se zbat ,ă ă ă ă ă ă  apoi îl smunci puternic şi-l trase. Peştele izbi apa cu coada pe când îl scoase în aer:un p str v, de vreo trei kilograme şi jum tate, aprecie Matt. Îl arunc pe iarb şi-lă ă ă ă ă  lovi în cap cu o piatr . Un strop de sânge ap ru în gura deschis , coada se zb tu, iară ă ă ă  Matt mai lovi o dat .ă

Pe drumul de întoarcere, Matt se sim ea încântat de ingeniozitatea sa. Cum s i-lţ ă  prezinte lui Susan ? Înf şurat în frunze ? Ceremonios, cu o plec ciune, ca un chelneră ă  de la „Four Seasons” ? În sat nu era nimeni, nici m car copiii. Ciudat ! Se duse laă  foc, puse peştele pe o piatr din apropiere şi-şi duse bagajele la umbrar. Susan nuă  era acolo. Se întorcea în sat când se auzi strigat. R spunse, dându-şi seama cât deă  neobişnuit era s auzi strig te în vale.ă ă

Susan p rea îngrijorat :ă ă— Matt, pentru Dumnezeu, ce-ai f cut ?ă— Ce vrei s spui ?ă— Toat valea fierbe. Kellicut e pus pe scandal.ă— De ce ?Când ajunser în satul care, cu câteva momente înainte era pustiu, Matt v zu că ă ă 

se strânsese mul imea. Probabil c s-au ascuns când am venit, gândi el. Umanoiziiţ ă  p reau buimaci. În centrul aten iei lor se afla piatra pe care pusese peştele. Când seă ţ  apropie împreun cu Susan, grupul se desp r i, l sându-le loc s treac , iar copiii îlă ă ţ ă ă ă  privir cu ochi mari, plini de team .ă ă

Kellicut st tea în centru, înconjurat de vârstnici, scoă țând tot felul de sunete şidând din mâini. Când îl văzu pe Matt, se întunecă la fa .ţă— Vino aici ! ordon el.ăMatt se îndrept spre el. Îşi d du seama c „braconajul” s u era deosebit deă ă ă ă  

grav.— S nu spui nimic, îi ceru Kellicut. Nu te vor în elege. Aşa cum nu m în eleg peă ţ ă ţ  

mine. Dar unii prind totuşi ceva. Încearc s pari c regre i, chiar dac nu sim i niciă ă ă ţ ă ţ  o remuşcare.

Dar Matt sim ea şi nu trebui s imite nici o emo ie. Privi în jos, iar cu coadaţ ă ţ  ochiului o z ri pe Susan, care p rea ruşinat .ă ă ă

— Eşti inconştient, continu Kellicut. Ai venit aici şi ai stricat totul. Ei nu în elegă ţ  

uciderea, ideea de a lua conştient o via ! Dar s -l şi m nânci ! Nu-mi imaginezţă ă ă  cum ar reac iona dac ar şti c asta inten ionai.ţ ă ă ţ

— Îmi pare r u. Nu mi-am închipuită— Evident

116

Page 117: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 117/202

— Ce trebuie s fac ?ă— Pentru început, aşaz -te în genunchi şi priveşte în jos.ăMatt se supuse.— Acum, uit -te la mine.ăKellicut puse palma pe creştetul lui Matt şi privi t cut în sus, spre cer, multă ă 

vreme.— Acum ridic -te, ceru el.ă

— Ce-a fost asta ?— I-am v zut f când aşa ceva uneori – când aveau ceva important deă ă  comunicat, probabil. Poate c -şi închipuie c facem acelaşi lucru. Mi-am ar tată ă ă  dezacordul fa de tine.ţă

Pentru o clip , Matt crezu c vede pe figura lui Kellicut o umbr a vechiului s uă ă ă ă  umor.

— Acum ce s fac ? întreb Matt.ă ăSe sim ea de parc ar fi fost iar student, iar Kellicut profesorul atoateştiutor.ţ ă— Du-te la peşte, scoate-i ochii cu grij şi înveleşte-l în frunze. Apoi te vei duceă  

unde- i voi spune, te vei urca într-un copac şi-l vei l sa acolo.ţ ă— Glumeşti ?

— N-am fost mai serios în via a mea. Este un cult al mor ilor. Î i aminteşti c aiţ ţ ţ ă  citit despre asta ? Acum vei participa şi tu.— Ce s fac cu ochii ? Sper c nu trebuie s -i m nânc.ă ă ă ă— Nu eşti amuzant.Pe când Kellicut se îndrepta spre peşte, mul imea se împr ştie. Privirile celor doiţ ă  

b rba i se întâlnir şi, pentru prima oar , profesorul îi zâmbi lui Matt.ă ţ ă ă

117

Page 118: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 118/202

17

Venise timpul s -şi fac un plan. La început, Matt şi Susan speraser că ă ă ă 

profesorul va lucra cu ei, îşi imaginaser o cercetare în comun, în trei, o lucrareă  fecund despre omul de Neanderthal, care s zguduie lumea. Dar era clar că ă ă lucrurile nu se vor desf şura astfel. Kellicut se schimbase, era pierdut pentru ştiin .ă ţă  Se cufundase în misticism şi fusese cucerit de acesta, de puritatea umanoizilor, se înc p âna s capete puterile speciale ale acestora, şi-şi pierduse toată ăţ ă ă obiectivitatea. Nu-l mai interesau observa iile şi aprecierea comunit ii lor, doreaţ ăţ  doar s i se al ture. Putea fi folositor, chiar esen ial în comunicarea cu umanoizii,ă ă ţ  dar se împotrivea ideii de a se publica ceva. Uneori insista c lumea exterioar n-ară ă   în elege asemenea fiin e. Alteori declara, melodramatic ca un predicator de duzin ,ţ ţ ă  c lumea exterioar va distruge neanderthalienii.ă ă

Matt şi Susan erau şi ei îngrijora i c f pturile acelea puteau fi distruse, dar seţ ă ă  

temeau de renega ii care-i uciseser pe Şarafidin, Rudy şi Van. Sim eau presiuneaţ ă ţ  timpului. Cum vor preveni un atac din partea f pturilor de prad de pe munte – maiă ă  ales dac aceştia ar fi ştiut c în vale se afl oameni ? Pr buşirea din peşter îlă ă ă ă ă  acoperise pe Van. Poate c renega ii credeau c şi ei fuseser ucişi. Dar dac voră ţ ă ă ă  c uta şi nu vor descoperi cadavre ? Timpul era un element critic. Trebuiau să ă strâng iute cât mai multe informa ii şi s plece de îndat ce se putea.ă ţ ă ă

Dar cercetarea nu era uşoar . Absen a limbajului îngreuna tot mai mult situa ia.ă ţ ţ  Nici m car expresiile faciale nu puteau fi traduse. Încercaser s comunice prină ă ă  semne rudimentare, dar nu mersese. Umanoizii scoteau sunete, dar acestea nuconstituiau cuvinte. Reprezentau r spunsuri de baz , f r în eles în sine. Kellicut,ă ă ă ă ţ  care p rea s ştie mai mult decât spunea, nu voia s -i ajute şi nu împ rt şea ideeaă ă ă ă ă  lor despre folosirea unui limbaj vorbit. Matt şi Susan ştiau c adev rata comunicareă ă  avea loc pe t râmul acela misterios din care ei erau excluşi.ă

 Totuşi puteau s strâng o mul ime de date. În fiecare noapte, Matt înregistraă ă ţ  observa iile pe band . Susan umplea carnetul de noti e. Camera ei de luat vederi seţ ă ţ  pierduse în pr buşirea peşterii, dar avea un bloc de desen în care schi a aspecte dină ţ  via a neanderthalienilor. Lucrau febril, contra cronometru. Str ngeau tot felul deţ ă  obiecte pe care s le ia cu ei, majoritatea pietre cioplite şi alte unelte, oaleă  grosolane şi vesel . Alc tuiser o list de domenii pe care trebuiau s le examinezeă ă ă ă ă   înainte de plecare: practici religioase, structur social , ritualuri de înmormântare,ă ă  rolul sexelor. Uneori sim eau c întreb rile îi dep şeau. Mai ales Susan se sim eaţ ă ă ă ţ  

frustrat din cauza eşecului ei de a afla câte ceva despre femei. Umanoidele seă  str ngeau în grupuri care se împr ştiau de îndat ce se apropia de ele. V zuse unaă ă ă ă  adunând nişte frunze şi ducându-se într-o colib în care z cea un copil bolnav, dară ă  femeia n-o l sase s se uite.ă ă

Hot râr s plece iute cu materialul pe care-l puteau str nge. Mai târziu puteauă ă ă ă  s se întoarc . Ca s evite renega ii, trebuiau s descopere crevasa prin care veniseă ă ă ţ ă  Kellicut în vale. Apoi vor coborî muntele cum vor putea.

Dar Kellicut era ciudat de calm. Uneori l sa impresia c -i consider doar emisariă ă ă  ai universului de dincolo de marginea v ii. Vorbea neclar despre institut şi refuza să ă r spund la întreb rile lor referitoare la scopul pentru care fuseser trimişi acolo.ă ă ă ă

Zile întregi, Matt îl b tuse la cap s -i spun locul crevasei şi de fiecare dată ă ă ă Kellicut îl refuzase. Dar, nu se ştie din ce motiv, într-o diminea profesorul îşiţă  schimb p rerea. Ghemuit pe p mânt, ar tând mai mult ca niciodat a schivnică ă ă ă ă  indian, tras o hart rudimentar în praf. Valea era aproape circular . Kellicută ă ă ă  

118

Page 119: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 119/202

desen râurile, indic anumite culmi ca semne şi le ar t locul în care se aflau cu ună ă ă ă   x . Crevasa se g sea la cel lalt cap t. De-a lungul drumului tras o elips şi oă ă ă ă ă   însemn cu o cruce.ă

— Acesta-i locul de înmormântare. În locul vostru, l-aş ocoli.— De ce ?Kellicut îl privi aspru şi-i atrase aten ia c respectul pentru mor i este importantţ ă ţ  

 în orice cultur . El însuşi fusese acolo doar de dou ori: când p trunsese în valeă ă ă  

prima oar şi luase craniul pe care-l d duse lui Şarafidin – lucru pe care acum îlă ă  regreta – şi în ziua în care se întorsese definitiv. Nici un umanoid nu se ducea acolo, în afar de cei care îngrijeau permanent mormintele, indivizi care aveau fe ele şiă ţ  torsurile pictate cu alb şi care erau considera i nişte paria, petrecându-şi întreagaţ  via în acea zon interzis .ţă ă ă

— Moartea este evenimentul plenar, cel mai temut principiu, în jurul c ruia eă  organizat via a lor, explic profesorul. În elesul ei nu poate fi surprins de cuvinte,ă ţ ă ţ  doar de simboluri.

Desenarea h r ii îi mai îndep rtase rezerva şi, cum st tea acolo cu picioareleă ţ ă ă   încrucişate la umbra unui copac, tonul reveni la cel de alt dat , cel al unuiă ă  instructor plin de autoritate.

— Când etosul e comun, când lipsesc individualitatea sau eul în în elesul nostruţ  al cuvântului, tribul este singura realitate. Dep şeşte orice altceva, iar moartea, ceaă  care reduce tribul, este singura amenin are. Întregul trib se reduce, prin urmareţ   întregul trib este afectat, de aceea a ap rut cultul mor ii. O cast întreag de pariaă ţ ă ă  a fost separat ca s înf şoare mor ii, cast care se ine deoparte, într-un teritoriuă ă ă ţ ă ţ  separat, unde nu se duce altcineva. Ochii celor deceda i sunt scoşi.ţ

— Ochii ! exclam Susan.ă— Da. Nu sunt înc sigur care-i motivul.ă— Dar ce crezi ? întreb Matt.ă— Nu cred. Intuiesc. Pentru a în elege ce înseamn via a pentru ei, trebuie s teţ ă ţ ă  

proiectezi tu însu i într-un plan diferit al existen ei. Trebuie s cape i o dimensiuneţ ţ ă ţ  suplimentar . Imagina i-v c sunte i centrul lumii – al lumii voastre – iar periferiaă ţ ă ă ţ  acestei lumi e constituit din al ii. Orizontul t u e contiguu cu orizonturile altora. Eă ţ ă  ca un sistem solar. Eşti soarele, dar eşti şi planetele. Vezi prin al ii ca şi cum veziţ  singur. Asta se întâmpl într-un fel pe care nu pretind c -l în eleg. Nu ştiu cum toată ă ţ ă informa ia asta e preluat şi prelucrat , cu atât mai pu in cum e f cut inteligibil .ţ ă ă ţ ă ă ă  Dar este. Apoi se întâmpl ceva. Într-o zi, unul dintre membrii tribului moare. Unaă  dintre planete se dezintegreaz şi sim i lucrul sta personal, nu ca un sim mânt deă ţ ă ţă  empatie, ci pentru c moare o bucat din tine. Poate e ca şi cum ai pierde o parteă ă  din tine. E insuportabil, de aceea ac ionezi împotriva acestui lucru. Încerci s men iiţ ă ţ  acel organ care-i conştiin a tribal , re eaua existen ei comune. Sco i ochii.ţ ă ţ ţ ţ

— Şi ce fac cu ei ? întreb Susan.ă— Îi dai şamanului.Susan ştia la cine se referea, la un umanoid vârstnic, singurul care purta un şir

de cochilii de melc la gât. Individul o îngrozea.— Şi ce face cu ei ?— Asta constituie subiectul altei discu ii, r spunse Kellicut şi se cufund înţ ă ă  

t cere, ca o uş ce se închide încet şi r mâne încuiat .ă ă ă ăMatt se ridic şi zise:ă— Ar fi mai bine s plec m.ă ăÎntr-o parte st teau trei siluete: Ochi-Albaştri, Levitic şi unul cu un dinte mare înă  

fa , pe care Susan îl botezase Dinte-Lung.ţă

— Vor merge cu tine – pân vor vedea încotro te îndrep i, prezise Kellicut.ă ţGrupul se desp r i, Matt şi Susan în frunte, cei trei urmându-i la distan .ă ţ ţăSoarele se afla deasupra capului când se oprir s se odihneasc . Cei trei care-iă ă ă  

escortau li se al turar şi mâncar nişte fructe. Matt scoase bidonul şi-l întinse luiă ă ă  

119

Page 120: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 120/202

Susan, care sorbi pu in ap , apoi îl d du lui Levitic. Acesta îl lu cu ambele mâini, îlţ ă ă ă ă  duse la gur şi-şi turn , cum o v zuse pe Susan. Apa rece se scurse peste gura şiă ă ă  b rbia lui, speriindu-l. Matt râse, dar Susan se apropie şi-l atinse pe bra . Umanoidulă ţ  nu se retrase, îi atinse şi el cotul. Atingerea o gâdil uşor.ă

Pornir mai departe. Dup o jum tate de or , începur s urce constant. Laă ă ă ă ă ă   jum tatea pantei, Susan îşi d du seama c lipsea ceva. Cântul p s rilor încetase.ă ă ă ă ă  Se întoarse şi privi: cei trei umanoizi nu se z reau. Ajunser la un copac a c ruiă ă ă  

coaj fusese jupuit , încât se vedea culoarea galben a trunchiului. Un semn deă ă ă  grani , presupuse ea.ţăSe uit la Matt, care se încrunt .ă ă— Poate c nu-i o idee bun , zise ea. Poate c ar trebui s -l ascult m pe Kellicut.ă ă ă ă ă— Poate ar trebui s gândim singuri. Nu le ştie pe toate.ăLa cap tul pantei, solul se nivel , deveni un platou. Susan era aproape sigur că ă ă ă 

erau pândi i, iar când schimb direc ia privirii, avu o senza ie ciudat , de parcţ ă ţ ţ ă ă avea capul greu. Începur s str bat platoul şi ajunser curând la primul cadavru.ă ă ă ă ă  Se g sea într-un copac, înf şurat în vi e. Într-o parte, frunzele uscate c zuser şi seă ă ţ ă ă  vedea forma alb a unui os pelvian.ă

Pe m sur ce înaintau, leg turile din copaci se înmul eau, proptite pe cr ci caă ă ă ţ ă  

nişte cuiburi bizare. Unele învelişuri se deterioraser şi buc i de schelet atâmau înă ăţ  ramifica iile crengilor. În alte zone, gr mezi de oase acopereau p mântul ca nişteţ ă ă  p st i c zute. Peste tot se vedeau cranii rânjind. Un miros vag de putreziciuneă ă ă  umplea aerul. Multe r m şi e erau vechi, îşi d du seama Susan. Terenul deă ă ţ ă   înmormântare era întins, avur nevoie de o or s -l traverseze, mergând iute, caă ă ă  nişte ho i, sim indu-se expuşi şi vulnerabili, de parc în fiecare clip puteau fiţ ţ ă ă  omorâ i pentru sacrilegiul lor. În jur, totul era liniştit. Nu v zu îngrijitoriiţ ă  mormintelor, dar ştiu c se afl acolo, c -i urm resc.ă ă ă ă

Îndat ce ajunser în partea cealalt g sir iute peretele v ii, un perete aproapeă ă ă ă ă ă  vertical. C utar în toate direc iile pân descoperir o sp rtur în stânc . Matt seă ă ţ ă ă ă ă ă  strecur primul, urmat de Susan. Merser suficient s se conving de faptul că ă ă ă ă puteau ajunge în exteriorul muntelui. Susan sim i o uşurare pe care n-o anticipaseţ  când îşi d du seama c exista o cale de sc pare. Se înapoiar şi revenir în vale.ă ă ă ă ă

Nu merser prea mult, când Susan îl trase pe Matt de mânec şi-i ar tă ă ă ă suprafa a stâncoas . Acolo se afla gura larg a unei peşteri. Fu cuprins deţ ă ă ă  certitudinea – nu ştia de unde-i venise ideea – c peştera ducea la tunelul din careă  ea şi Matt abia sc paser cu via în urm cu câteva s pt mâni.ă ă ţă ă ă ă

Se întoarser prin terenul de înmormântare.ă— Simt c n-ar fi trebuit s facem asta, zise ea. Kellicut are dreptate.ă ă

— Matt, spuse Susan, mul umit de sine, în dup -amiaza urm toare, cred c m-ţ ă ă ă ă

am descurcat foarte bine. Teoria mea s-a dovedit valabil . A ta a fost dat gata.ă ă— Pa naiba !St teau întinşi pe pajişte, iar Susan luase un pai şi-l gâdila pe Matt sub b rbie.ă ă— Îmi amintesc c sus ineai ideea c neanderthalianul avea un faringeă ţ ă  

incomplet şi nu putea scoate anumite sunete – g nu era printre ele ?— Câte g-uri ai auzit aici ? întreba el.— Nu prea multe, dar, din moment ce ei nu vorbesc de loc, chestia e cam

deplasat , nu crezi ?ă— O corec ie minor . O not de subsol. Oricum, n-am sus inut cu adev rat teoriaţ ă ă ţ ă  

asta. Am încercat doar s-o testez.— În eleg.ţ

Acum veni rândul lui Matt.— Îmi amintesc c tu ai dezvoltat o teorie c osul pelvian alungit sugereaz oă ă ă  durat a sarcinii la neanderthalieni de unsprezece luni.ă

Susan se înroşi uşor.

120

Page 121: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 121/202

— Implica iile erau zdrobitoare, dac in bine minte: mai mult timp în pânteceţ ă ţ   înseamn o dezvoltare mai sofisticat . Nu prea v d prea mult sofisticare şi niciă ă ă ă  multe femei cu burta mare.

— A fost doar o ipotez vag . Am abandonat-o de mult. Oricum, aici sunt destulă ă  de pu ine femei. Ce crezi ?ţ

— Raidurile, zise Matt. Ale celor de pe munte.— Aşa cred şi eu.

R maser t cu i un moment. Apoi Susan reîncepu:ă ă ă ţ— Ce crezi despre înmormânt ri ?ă— Ce-i cu ele ?— Ai negat mereu c au ritualuri funerare. Ai spus c un schelet completă ă  

reprezint doar un accident geologic fericită— Nu chiar. Aminteşte- i c am acceptat înmormântarea în pozi ie ghemuit . Şiţ ă ţ ă  

am acceptat c în unele cazuri neanderthalienii umpleau mormintele cu unelte dină  piatr , buc i de carne şi alte bunuri. N-am exagerat ca tine.ă ăţ

— Te gândeşti la mormântul cu flori din Şanidar, nu-i aşa? întreb Susan,ă  referindu-se la s p turi din Irak, unde gr un ele de polen din sedimentele din jurulă ă ă ţ  oaselor fuseser interpretate ca o indica ie c trupul fusese acoperit cu ghirlande deă ţ ă  

flori.— Da, cred şi acum c a fost o prostie romantic . Gr un ele au ajuns acolo dină ă ă ţ   întâmplare – vreun animal care a scormonit sau o deplasare stratigrafic . Ca laă   Teşik-Taş. Tu crezi c acele coame de ap siberian au fost puse în groap în jurulă ţ ă  trupului copilului pentru a-l readuce la via . Eu cred c au fost puse pentru a-lţă ă  ap ra de animalele care se hr nesc cu stârvuri.ă ă

— Cât eşti de prozaic ! Nu crezi în importan a ritualului.ţ— Susan, recunosc c n-am anticipat înf şurarea celui iubit ca un cocon şiă ă  

atârnarea lui în copac. Dar n-am asistat la nici o înmormântare aici, deci nu ştiudac au ritualuri sau nu.ă

— Uneori m faci s m minunez. Nu vezi latura epic a lucrurilor: marile b t lii,ă ă ă ă ă ă  lupta pentru existen , o specie înfruntând alta... Vezi doar sex.ţă

— Aici m-ai prins.— Dac teoria ta e corect – dac ne-am amestecat genele şi le-am eliminat peă ă ă  

ale lor – ar trebui ca noi doi s vrem s ne încruciş m cu ei. Corect ?ă ă ă— Probabil c nu. Am evoluat prea mult separat.ă— Dar ar trebui s sim im un fel de atrac ie, ceva. Sim i ?ă ţ ţ ţ— Dar tu ? întreb el.ă— Eu am întrebat prima.— Şi ce-ar trebui s spun, c am întrebat al doilea ?ă ă— Exist multe urm ri. Dac r spund da, asta înseamn c ai avut dreptate.ă ă ă ă ă ă

— Susan, spune adev rul. Doar ce-ai sim it.ă ţ— Greu de spus. Într-un fel, n-am sim it nimic. G sesc ideea resping toare. Darţ ă ă  uneori da, o pot accepta.

— Dac o po i accepta, atunci e posibil . Nu exist vreo piedic în caleaă ţ ă ă ă  reproducerii, din moment ce noi şi neanderthalienii apar inem aceleiaşi specii.ţ  Conform conceptului biologic de specie.

— Adic , dac dou popula ii diferite se încrucişeaz sunt din aceeaşi specie ?ă ă ă ţ ă— Corect. Dac nu, dac noi doi nu putem accepta ideea, atunci James Shreeveă ă  

are dreptate când sugereaz c figura – şi mai ales ochii – neanderthalianului îl scotă ă  sexual din limitele acceptabile din punctul nostru de vedere. Atunci suntem cuadev rat specii diferite.ă

— Înseamn c avem aici un adev rat domeniu de cercetare !ă ă ă

Observaser c umanoizii nu se ruşinau în ceea ce privea sexul. Masculii şiă ă  femelele se cuplau când aveau chef, nu exista ideea de monogamie, unii

121

Page 122: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 122/202

constituiau perechi obişnuite, al ii nu. De obicei masculii ini iau actul, dar nuţ ţ   întotdeauna.

Într-o sear , zeci de adul i ieşir din sat şi se duser în p dure. Matt şi Susan seă ţ ă ă ă  luar dup ei. Detectaser un aer de a â are în grup, o iu eal în mers, o energieă ă ă ţ ţ ţ ă  debordant . Deasupra lor se ridicase luna, mare şi joas , un disc de culoareaă ă  magnoliei, care împr ştia o lumin palid , lungindu-le umbrele.ă ă ă

Dup cincisprezece minute ajunser la o forma ie stâncoas uriaş , pe care n-oă ă ţ ă ă  

mai v zuser . În partea îndep rtat se vedea o gaur mare, triunghiular , suficientă ă ă ă ă ă  de mare ca s poat intra în ea, unul câte unul. Când intrar , fur izbi i de c ldur şiă ă ă ă ţ ă ă  fum. Se g seau într-o peşter mare, joas . Focul ardea, între inut de patruă ă ă ţ  umanoizi, leoarc de sudoare. Fl c rile se ridicau în sus şi disp reau într-un coşă ă ă ă  negru de deasupra, un c min c tre exterior. Pere ii aspri de stânc reflectau o lucireă ă ţ ă  roşcat , iar c ldura era atât de sufocant , încât Susan sim i c leşin .ă ă ă ţ ă ă

Se aşezar unul lâng cel lalt. Prin fum îi v zur pe cei ce st teau în jurulă ă ă ă ă ă  focului. Susan îl z ri acolo şi pe Kellicut, al turi de Levitic şi de ceilal i. Cei careă ă ţ  aveau grij de foc aruncar mai multe lemne peste fl c rile care coborâr , apoi seă ă ă ă ă   în l ar din nou. Din fundul peşterii se auzi un sunet sincopat, g unos, şi din umbră ţ ă ă ă se ivir doi masculi umanoizi şi dou femele, lovind în nişte tuburi care p reau dină ă ă  

bambus. Sunetul loviturilor ritmice lovea pere ii şi reverbera în peşter , atingând oţ ă  coard din adâncul sufletului lui Susan. Mai remarc faptul c îngrijitorii foculuiă ă ă  aruncau crengi lungi, verzi, peste fl c ri, provocând valuri de fum acru, dar nuă ă  nepl cut, ce umpleau peştera ca o cea .ă ţă

Susan şi Matt erau sc lda i de transpira ie şi îşi scoaser hainele. B t ile seă ţ ţ ă ă ă  intensificar . Pe suprafa a mic , murdar , din centru, o femeie se ridic şi începu să ţ ă ă ă ă danseze, rotindu-se nebuneşte. Zgomotul crescu, când ceilal i începur s bat cuţ ă ă ă  palmele în şolduri, la unison. Dansatoarea se r suci, apoi se opri în fa a unui masculă ţ  şi-l trase în picioare. În lumina pâlpâitoare a focului, Susan v zu c penisul acestuiaă ă  era în erec ie, ridicându-se ca un sâlp scurt, gros. Dansatoarea îl trase spre intrareţ  şi plecar împreun . B t ile din palme continuar , iar loviturile în instrumenteă ă ă ă ă  devenir mai puternice. Cei care îngrijeau focul aruncar alte crengi pe foc. Cândă ă  inhal puternic, Susan îşi d du seama c pl mânii îi ardeau, iar sângele îi curgeaă ă ă ă  mai iute prin vene. Se sim ea ame it , vesel din cauza narcoticului, iar ochii îiţ ţ ă ă  l crimau din cauza fumului.ă

Alt dansatoare se ridic , alese un partener şi plec . Apoi alta... Kellicut se uitaă ă ă  la Susan prin fum. Susan se ridic . To i ochii a inti i asupra ei, boc nitul şi b tutulă ţ ţ ţ ă ă  din palme o f cuser s -şi piard controlul. Se învârti nebuneşte, abia fiind în stareă ă ă ă  s vad , purtat de zgomot, care devenise o form de muzic complicat , lugubr .ă ă ă ă ă ă ă  Acoperit de sudoare, sim ea cum o înv luie c ldura, ca o p tur , iar g l giaă ţ ă ă ă ă ă ă  p trundea prin ea ca o mân ciudat , înghe at . Sim ea dorin a arzându-i coapseleă ă ă ţ ă ţ ţ  

şi sânii. Îl z ri vag prin cea pe Kellicut, ridicându-se şi venind spre ea. Apoi îl v zuă ţă ă  pe Matt, f cându-şi şi el drum spre ea, cu figura s lbatic . Susan se opri, Matt seă ă ă  afla în fa a ei şi plecar împreun în noapte.ţ ă ă

Afar era linişte, dar zgomotul şi excita ia din peşter continuau s reverberezeă ţ ă ă   în capetele lor. F cur dragoste frenetic. Dup aceea se dep rtar şi r maseră ă ă ă ă ă ă desp r i i, prea ferici i ca s se mai ating . Dur câteva minute pân -şi revenir .ă ţ ţ ţ ă ă ă ă ă

— Iisuse ! exclam Matt.ăR maser t cu i un timp, apoi Matt spuse:ă ă ă ţ— Sunt fericit c m-ai ales. Nu credeam c o vei face.ă ă— N-am ştiut ce fac. Nu m gândeam.ă— Susan...

— Da ?— Ai vrut s -l alegi pe... el ?ă— N-am f cut-o.ă— Dar pe unul dintre ei ? Te-ai gândit s faci dragoste cu unul dintre ei ?ă

122

Page 123: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 123/202

Femeia se întinse şi-l îmbr iş :ăţ ă— Matt, scumpule ! Nu- i dai seama ? Tocmai am f cut-o!ţ ă

Matt se împrietenise cu un tân r umanoid pe care-l numise Lancelot. Fuseseă  atras de el pentru c acesta, care avea picioare mai lungi şi o statur mai sveltă ă ă decât majoritatea, p rea a fi neobişnuit de inteligent şi deschis spre nou. Când Mattă  privea în ochii lui c prui, era convins c se uita într-un izvor profund de vioiciune.ă ă

Lancelot era curios şi-i f cea pl cere s se uite prin bagajele lor. Lua un obiectă ă ă  şi-l inea în aer, examinându-l din toate unghiurile. Când f ceau plimb riţ ă ă   îndelungate şi Matt credea c s-au r t cit, Lancelot reuşea s g seasc drumulă ă ă ă ă ă   înapoi. Dac trebuiau s se ca re pe o stânc , umanoidul se uita la ea întâi,ă ă ţă ă  trasând o rut de ieşituri şi locuri pentru pus piciorul.ă

O dat , pe când mergeau pe o c rare, Lancelot îl trase pe Matt spre un copac şiă ă  practic îl împinse în sus, apoi se c r dup el. Abia se ridicaser de la sol, când peăţă ă ă ă  sub ei goni un mistre , dând cu col ii prin aer. Matt nu ştia dac Lancelot îl auziseţ ţ ă  venind sau îi sim ise prezen a prin intermediul capacit ii sale speciale. Într-o dup -ţ ţ ăţ ăamiaz , Matt adormi şi se trezi descoperind c Lancelot îi mângâia fruntea netedă ă ă cu degetele, ar tând foarte uimit.ă

În timpul c l toriilor, Lancelot hoin rea mult timp, mergând de obicei în aceeaşiă ă ă  direc ie. Când se întâmpla astfel, Matt continua drumul singur, dar din când în cândţ  sim ea o uşoar fluturare în spatele ochilor şi o greutate în lobul frontal. Ştia atunciţ ă  c Lancelot îl „citea”.ă

Era frustrant c se putea comunica doar într-o direc ie. Dup s pt mâni deă ţ ă ă ă  experien e şi înv at, Matt îşi d du seama c ajunsese într-un impas. Destul deţ ăţ ă ă  ciudat, dar c zuse în rutin . Dostoievski avea dreptate: Omul, fiara, care seă ă  obişnuieşte cu orice. Se afla într-un „vis” al paleonto-logilor, un laborator preistoriccu via adev rat , dar nu putea spune c p trunsese în miezul misterului a ceea ceţă ă ă ă ă  erau de fapt f pturile acelea. Dar, în ciuda acestui lucru, se adaptase la o lume laă  care n-ar fi visat cu dou luni înainte, de aceea via a cotidian i se p rea banal .ă ţ ă ă ă

Disperat, se decise s -l înve e pe Lancelot s vorbeasc . Se str dui s -şiă ţ ă ă ă ă  aminteasc tot ce citise despre experien ele cu cimpanzei şi limbaj. Sigur, lucrurileă ţ  urmau s fie diferite, pentru c încerca mai mult decât s transmit conceptulă ă ă ă  despre un obiect, ceea ce însemna înv are asociativ dus la un nivel abstract,ăţ ă ă   încerca s -l înve e pe Lancelot s pronun e şi s foloseasc corect cuvintele, apoi să ţ ă ţ ă ă ă le combine cu alte cuvinte, creînd noi în elesuri. Acesta era saltul cuantic alţ  limbajului.

Pentru prima lec ie îl aşez pe Lancelot în fa a lui, lu o piatr zdrav n , se duseţ ă ţ ă ă ă ă  la el, o puse în mâna hominidului şi tot repet cuvântul „piatr ”. Fiind privit f ră ă ă ă  în elegere, renun la tr , simplificând cuvântul, repetându-l pe când lua şi puneaţ ţă ă  

piatra în mâna lui Lancelot. Toat ziua Matt încerc s -i vâre în cap ideea, dar f ră ă ă ă ă succes. Uneori Lancelot repeta sunetul, dar nu p rea s fac vreo leg tur cuă ă ă ă ă  piatra. Matt încerc alte cuvinte – „frunz ”, „cer”, „ap ”. Încerc limbajul semnelor,ă ă ă ă  mimând ac iuni precum mâncatul şi dormitul. Încerc „Matt”, „eu” şi „tu” prinţ ă  indicare cu degetul, un gest ce p ru s nu sugereze vreun în eles. Pronumele nuă ă ţ  avea sens într-o lume care nu f cea diferen între sine şi al ii. La un moment dat,ă ţă ţ  aduse magnetofonul s u şi înregistr sunetele, apoi i le reproduse iar şi iar, pe cândă ă   îi prezenta obiectele, dar Lancelot era prea fascinat de magnetofon ca s seă  concentreze.

— N-o s ajung nic ieri, îi m rturisi el lui Susan.ă ă ă— Nu m surprinde. Limbajul este singura activitate omeneasc foarteă ă  

complicat .ă— Dar suntem similari în multe alte feluri. Ai crede c exist undevaă ă  capacitatea, chiar sub o form redus , care poate fi reactivat .ă ă ă

— Dac nu-i folosit , nu se dezvolt . Ca un copil n scut cu cataract . Dac nu-iă ă ă ă ă ă  

123

Page 124: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 124/202

tratat pân la şase luni, devine iremediabil orb. Iar craniul umanoizilor este dejaă  specializat, are de prelucrat toate informa iile primite prin canalele vizuale aleţ  altora.

— Totuşi scot uneori sunete...Susan suger s încerce invers, s înve e cât putea din vocabularul vorbit de ei.ă ă ă ţ  

Exista posibilitatea s înceap s se în eleag . Aşa c Matt se apuc s -i observeă ă ă ţ ă ă ă ă  când erau în grup. Se concentr asupra celor tineri, mai ales când se jucau, pentruă  

c aceştia scoteau cele mai multe sunete. Le înregistra pe band , iar dup câtvaă ă ă  timp fu în stare s lege anumite sunete specifice de r spunsuri specifice. Descoperiă ă  un sunet pentru surpriz , un fel de mârâit din gât. Apoi avu norocul s înregistrezeă ă  sunetul de alarma, când un grup de tineri ce se juca pe malul râului se risipi laapari ia unui animal de prad , o felin mic sem nând cu o puma. Când Mattţ ă ă ă ă  reascult banda, auzi o serie de scâncete înalte, ca nişte bocete.ă

Exers singur, în p dure, s scoat sunetele acelea, iar seara îi spuse lui Susan,ă ă ă ă  pe jum tate glumind, s se preg teasc pentru un moment istoric. Se afla laă ă ă ă  marginea satului. Trase adânc aer în piept şi strig puternic, încât ip tul r sună ţ ă ă ă printre copaci. Înainte ca Susan s -şi dea seama ce se întâmpl , Matt se afla laă ă  picioarele ei, inându-se cu mâinile de tâmple.ţ

— Matt, ce-ai p it ?ăţB rbatul se ridic , un pic z p cită ă ă ă— Am declanşat alarma. Cred c au vrut cu to ii s ştie ce se întâmpl şi m-auă ţ ă ă  

citit în „acelaşi” timp...

Dac Lancelot n-a înv at s vorbeasc , a înv at altceva. Într-o sear , pe cândă ăţ ă ă ăţ ă  Matt şi Susan conduceau o întrecere de trânt , Lancelot se afla în groap cu ună ă  tân r umanoid. Fu aruncat la p mânt. Se ridic imediat în picioare şi se repezi laă ă ă  adversar. Acesta se r suci şi-l lovi cu cotul în b rbie. Lancelot fu aruncat în spate,ă ă  ame it. Dar dup aceea se n pusti asupra celuilalt, îl izbi în piept şi-l zvârli jos. Cândţ ă ă  se întoarse, triumf tor, Matt îi v zu fa a – roşie de furie – şi se gr bi s pun cap tă ă ţ ă ă ă ă  

meciului.Şi el, şi Susan erau surprinşi şi pu in nervoşi. Discutar subiectul ceva maiţ ă  

târziu.— Ştii ce-am gândit când l-am v zut, zise Susan. Era plin de furie, deă  

agresivitate. Aşa ceva nu exist în vocabularul emo ional de aici.ă ţ— Ne place sau nu ne place, dar furia şi agresivitatea sunt caracteristici umane,

replic Matt. Poate c unii dintre ei au luat-o pe calea renega ilor, cale ce duceă ă ţ  drept c tre noi.ă

În acest timp, Kellicut, care-şi vedea de propriile cercet ri, petrecea tot maiă  mult vreme cu şamanul. Acesta locuia într-o colib separat , singura care avea uşă ă ă ă 

– şi care era aproape întotdeauna închis . În jurul ei se g seau o mul ime deă ă ţ  totemuri mici, nişte smocuri de p r şi din i, care emanau o duhoare cumplit .ă ţ ăMatt şi Susan îl numeau Ochi-întunecat, un nume ce i se potrivea şi ca înf işare,ăţ  

şi ca func ie – care consta în a ghida tribul prin lumea de jos a spiritelor. Preluaţ  greutatea sufletelor str moşilor disp ru i pe trupul lui şubred. Avea trunchiul slab,ă ă ţ  cu omopla ii împingând prin piele ca nişte aripi de liliac, cu figur ciupit , sinistr ,ţ ă ă ă  cu p r zburlit ce c dea în jos ca o perdea. Când se d dea într-o parte, l sa s seă ă ă ă ă  vad un ochi întunecat ce privea permanent la distan , de parc avea acces laă ţă ă  viziuni ce nu puteau fi surprinse de al ii, la spirite ce locuiau în cuiburi ascunse şiţ  scorburi de copaci.

Ochi-Negru se ducea uneori singur pe o platform stâncoas , r mânând acoloă ă ă  

zile în şir, comunicând cu spiritele şi postind, şi se întorcea sleit. Tribul p rea agitată  la întoarcerea lui, îi d dea hran şi alte daruri, dar umanoizii se temeau de el,ă ă  dându-se din drum când se apropia. Pentru a p stra leg tura cu str moşii, şamanulă ă ă  inea ceremonii completate cu strig te şi cânturi, cu b t i în buşteni şi cu accese deţ ă ă ă  

124

Page 125: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 125/202

posedare. Susan remarcase c , în momentele acelea, b trânul p rea s cad înă ă ă ă ă  trans şi c atunci inea închis ochiul s u bun. Asta, presupunea ea, t ia leg tura cuă ă ţ ă ă ă  lumea exterioar şi f cea imposibil ca vreun membru al tribului s -l citeasc , dacă ă ă ă ă ar fi îndr znit s-o fac .ă ă

Într-o diminea devreme, când cerul albastru acoperea valea ca un globţă  luminos, în sat se produse agita ie. Matt, care se sc lda în pârâul rece, auzi strig teţ ă ă  a â ate şi ceva ce sem na a gemete. Susan, care strângea zmeur dintr-un desiş,ţ ţ ă ă  pentru micul dejun, se ridic atât de iute c se zgârie. Îşi croi drum cu aten ie şi fugiă ă ţ  spre sat, ajungând o dat cu Matt.ă

O mân de umanoizi se împingeau şi d deau cu picioarele în praf. Copiii din jur îiă ă  priveau cu figuri solemne. Un fel de lupt , gândi Matt. Apoi îşi d du seama uimit câtă ă  de complet se adaptase la atmosfera somnolent a satului. Gândul la o înc ierare,ă ă  indiferent de motiv, îl şoca. Apoi v zu capul lui Fa -Lung deasupra îngr m delii şiă ţă ă ă ă  când umanoidul se întoarse spre el, descoperi c tr s turile acestuia erauă ă ă  deformate de suferin .ţă

— Ce se întâmpl ? întreb Susan, şi ea uluit de ceea ce vedea.ă ă ă— N-am idee, dar o s afl m.ă ă

Când Susan se apropie, mul imea se d du la o parte, f cându-i ei şi lui Matt locţ ă ă  s treac . V zur o targ f cut din crengi şi frunze. Pe ea se afla un umanoid tân ră ă ă ă ă ă ă ă  pe care nu-l mai v zuser , unul cu p rul negru. Când grupul puse targa jos, trupulă ă ă  se rostogoli şi r mase inert.ă

 Tân rul fusese grav r nit Avea o t ietur adânc într-o parte a frun ii. Carneaă ă ă ă ă ţ  fusese tras de pe os, ce lucea alb, de parc ar fi crescut ceva prin piele. Sângeleă ă  negru se scurgea pe fa , c tre ceaf , murd rindu-i p rul. Tân rul p reaţă ă ă ă ă ă ă  inconştient. Genunchiul drept fusese zdrobit, sângera. Bra ul stâng atârna inert,ţ  f r vlag , într-o parte, cu o ran mare. Trupul îi era împodobit într-un fel pe careă ă ă ă  nu-l mai v zuser , de parc ar fi fost vopsit în culori de r zboi. Pe obraji avea dungiă ă ă ă  roşii, trasate cu ocru şi negru, alc tuind un V r sturnat de la nas, iar pieptulă ă  

puternic era plin de dungi asem n toare, pornind de la stern. R suflarea grea îiă ă ă  s lta coastele.ă

Fa -Lung nu înceta s -l pip ie. Ridic bra ul cel lalt al tân rului într-un gest deţă ă ă ă ă ţ ă ă  suferin , ca într-o Pieta, sco ând sunete ciudate, îngrozitoare, dându-şi capul peţă ţ  spate şi chinuindu-şi coardele vocale cu strig te de durere. Ceva din pozi ia lui, înă ţ  felul în care inea trupul, s -l sprijine, s -l apere, o izbi pe Susan.ţ ă ă

— Matt, zise ea, e fiul lui !— Este, se auzi vocea lui Kellicut din spate. Şi dup cum arat va muri curândă ă  

dac nu facem ceva.ă— Ce putem face ?

— Probabil nu prea mult, dar va fi oricum mai mult decât pot ei. Medicina nu-iprea dezvoltat aici.ăCând Fa -Lung îl auzi pe Kellicut, l s bra ul b iatului, veni în fug , puse oţă ă ă ă ţ ă ă  

palm uriaş pe ceafa lui Kellicut şi-l împinse pe acesta c tre targ , în timp ceă ă ă ă  mul imea le f cea loc. Îl conduse pe Kellicut în jos, iar acesta trebui sţ ă ă  îngenuncheze lâng trup.ă

Cenuşiu la fa , Kellicut atinse tâmpla b iatului. Tân rul deschise ochii, se uit laţă ă ă ă  tat l lui şi gemu, apoi întoarse capul într-o parte. Kellicut îi atinse obrazul cu dosulă  palmei, îi pip i coastele, îi lu pulsul. Deodat , Fa -Lung soa e un r cnet,ă ă ă ţă ă ţ ă  privindu-şi fiul cu aten ie.ţ

— Doamne ! exclam Matt. Îşi citeşte fiul ! îi preia durerea. O simteă  

literalmente !— Ai dreptate, r spunse Kellicut peste um r. Trebuie s fie înfior tor. N-avemă ă ă ă  nici cea mai vag idee cum e. Nu cred c reduce în vreun fel durerea fiului s u. Eă ă ă  doar o cale de a sim i simultan, o empatie pur altruist .ţ ă

125

Page 126: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 126/202

Kellicut se transformase în medic.— În primul rând, trebuie s -i sp l m sângele. Nu pot s v d nimic. Nu ştiu cu ceă ă ă ă ă  

avem de-a face. Matt, adu trusa ta medicala. O s -l ducem în coliba cea mare deă  lâng râu. Susan, adun câte haine po i, ne întâlnim acolo. Trebuie s -l învelim. E înă ă ţ ă  stare de şoc.

Redevenise vechiul Kellicut, ce d dea ordine precise, repezindu-se s rezolveă ă   înainte ca al ii s aprecieze situa ia.ţ ă ţ

— S mergem !ăÎncepu s ridice targa şi cinci b rba i se repezir s -l ajute. Când se mişcar ,ă ă ţ ă ă ă  zguduir tân rul, care scoase un geam t înfior tor de durere. La fel f cu şi Fa -ă ă ă ă ă ţăLung . Procesiunea bizar trecu prin sat, un animal uriaş ce lovea praful cu zeceă ă  picioare, ghidat de Kellicut.

Lâng râu, profesorul f cu semn ca targa s fie aşezat sub un plop. Al turi seă ă ă ă ă  afla o colib format din ramurile între esute din doi copaci. Era deschis înă ă ţ ă  amândou p r ile şi sufla prin ea o briz uşoar . Aici se stabili Kellicut, care îlă ă ţ ă ă  trimise pe Matt de trei ori la râu cu bidonul, turnând ap peste r ni şiă ă ștergându-lecu blândeţe cu o bluză a lui Susan, pân v zu cum era rana. Pe marginile t ieturiiă ă ă  de pe frunte se strânsese praf.

— Ce crezi c i s-a întâmplat ? întreb Susan.ă ă— Greu de spus, dar rana de aici a fost provocat de o lovitur . Uit -te laă ă ă  l rgirea din partea asta, iar aici osul e ciobit, vezi ? zise el, ridicând o fâşie de pieleă  de pe frunte. Aici e torul frontal. Gândeşte-te c ne uit m la un os care n-a fostă ă  v zut niciodat în vreo şcoal medical din lume !ă ă ă ă

Înf şur tân rul în hainele aduse de Susan, o gr m joar s rac în care se aflaă ă ă ă ă ă ă ă  şi o pereche de pantaloni.

— Nu i se potrivesc, zâmbi Kellicut, o s -i folosim ca p tur . Nu-s doctor, dar pună ă ă  pariu c nu s-a ales cu astea dintr-o c z tur . Nici nu şi-ar fi zdrobit astfel piciorulă ă ă ă   într-un accident. Nu, ad ug el, vârând hainele sub trupul tân rului, care începuseă ă ă  s tremure, a fost lovit cu un ciomag. Într-o lupt .ă ă

— Cu cine ?— Cu ceata care v-a atacat pe voi.— De unde ştii ?— Cine altcineva ar fi putut fi ?Kellicut f cu o pauz , de parc s-ar fi întrebat cât de mult s spun , apoiă ă ă ă ă  

continu :ă— S-a dus s li se al ture.ă ă— Cum ?— Da, acum câteva s pt mâni. I-a zdrobit inima tat lui s u, care nu era deă ă ă ă  

acord.

Profesorul se uit la Fa -Lung . Acesta st tea pe un buştean, uitându-se laă ţă ă ă  figura fiului s u şi leg nându-se încet înainte şi înapoi.ă ă— Eşti stigmatizat dac fiul sau fiica s-au al turat renega ilor, dar individulă ă ţ  

acesta e atât de respectat, încât nu i-a fost afectat prestigiul. Cu excep ia faptuluiţ  c el suferea.ă

— Incredibil ! exclam Matt.ă— De ce incredibil ? Au sim iri la care nici nu visezi.ţ— Nu m refeream la asta. La fuga şi al turarea la cel lalt grup, renega ii, cumă ă ă ţ  

le zici.— Într-un fel, datorit acestui puşti r nit a i fost voi g si i.ă ă ţ ă ţ— Cum ?

— Cei care au dat de voi îl c utau pe el.ăSusan se uit la Kellicut:ă— Cred c trebuie s ne explici o mul ime de lucruri.ă ă ţ— Da, oft el. Cred c da. Dar toate la timpul lor. Înainte de orice s avem grijă ă ă ă 

126

Page 127: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 127/202

de tân rul acesta.ăFa -Lung se uit peste trupul fiului s u direct la Kellicut. Matt nu era expert înţă ă ă ă  

desluşirea expresiilor pe figurile fiin elor ce-i r mâneau înc str ine, dar nu se îndoiţ ă ă ă  c Fa -Lung implora. Îmb trânit subit, se duse lâng profesor, îi lu mâna şi-iă ţă ă ă ă ă  desf cu dou degete, apoi o puse încet pe pleoapele fiului s u. Dup aceea atinseă ă ă ă  cu degetele sale ochii lui Kellicut şi le inu acolo un moment, cu figura imploratoare.ţ  Ne spune c fiul lui moare şi-l roag pe Kellicut s -l salveze, îşi spuse Matt.ă ă ă

Eagleton ap s pe interfon şi r cni:ă ă ă— Schwartzbaum !Apoi lovi în butonul pentru dezinfectant de deasupra. Dac -i contamina cinevaă  

biroul, gândi el cu r utate, era nenorocitul de Schwartzbaum ! P cat c aveaă ă ă  leg tur , m car tangen ial, cu opera iunea !ă ă ă ţ ţ

Schwartzbaum trecuse prin fabrica de paleoantropologie de la Harvard şistudiase cu cei mai buni de acolo. Începuse cu clasicele pietre şi oase, apoievoluase. Se ocupa acum de genetic evolu ionist . La fiecare doi ani publica lucr riă ţ ă ă  despre fizionomii de schelete şi ADN mitocondrial, atât de obscure şi complicate, că reputa ia lui devenise inatacabil . Eagleton avusese nevoie atât de mult deţ ă  

experien a lui pentru proiect, c -l numise director adjunct al Institutului, cu toateţ ă  avantajele: un salariu de o sut cincizeci de mii de dolari, loc de parcare şi ună  abonament la meciurile echipei Redskin.

Acum avea nevoie de Schwartzbaum ca s -l ajute s ia o decizie, sau mai precis,ă ă  ca s vorbeasc . Eagleton îl folosea, din când în când, ca pe un studio de sunet.ă ă  Uneori deciziile n-aveau nici o leg tur cu subiectul pe care-l discutau. Îl ajuta să ă ă p l vr geasc amabilit i cu un coleg, în timp ce intelectul lui formidabil navigaă ă ă ă ăţ  singur prin vâltorile râului. Îl folosea pe Schwartzbaum aşa cum experimentatoriifolosesc un zgomot de fond pentru a înl tura interven ii deranjante. Iar acum era oă ţ  asemenea situa ie.ţ

Schwartzbaum intr distrat, trase un scaun şi se aşez prea aproape pentru aă ă  

şedea confortabil. Eagleton nu spuse nimic. Îşi trase pur şi simplu scaunul cu rotile în spate şi în fa , ca un alerg tor pe linia de start, îşi aprinse o igar şi trimise unţă ă ţ ă  proiectil de fum în ciuful de p r alb zburlit care se scurgea peste urechile luiă  Schwartzbaum, f cându-l s arate ca savantul nebun din filme. Avu efect. Ar tândă ă ă  ca un om prins de-un nor de gaz de lupt , Schwartzbaum se gr bi s -şi tragă ă ă ă scaunul în spate.

— Ai completat raportul ? întreb Eagleton.ă— Ce raport ?— Despre discu ia de aici. Cea cu doctorii Arnot şi Mattison.ţÎn vocea lui se sim ea iritarea şi nu f cu nici un efort s-o ascund .ţ ă ă

— A, raportul la ! Nu, nu înc . Am fost prea ocupat cu un articol despreă ă  deschiz tura nazal din craniul neanderthalianului. Am ajuns la concluzia c ...ă ă ă— S am raportul pe birou mâine diminea . Vreau s ştiu cum ai procedat cuă ţă ă  

interpret rile lor diferite.ă— Ştii ce se zice: du doi paleontologi într-o camer şi vei ob ine trei opinii. Nuă ţ  

cad de acord nici m car asupra scrierii numelui subiectului. Unii se al tură ă ă germanilor, care înl tur h mut – neandertal – al ii...ă ă ţ

— Speram s discut m ceva mai substan ial, nu despre pronun ie.ă ă ţ ţ— Scuz -m . Despre ce ?ă ă— Printre altele, despre teoria doamnei doctor Arnot cu privire la canibalism.Schwartzbaum îşi trecu vârful degetelor prin barbişon. Gestul îi aminti lui

Eagleton de un p ianjen r sturnat pe spate, dând din picioare.ă ă— Asta nu-i ceva nou, e latura întunecat a cercet rilor privind omul deă ă  Neanderthal, o umbr care a ap rut înc în lucr rile unora dintre primii vân tori deă ă ă ă ă  fosile.

127

Page 128: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 128/202

— Explic -mi.ăSchwartzbaum se l s pe speteaza scaunului, trase adânc aer în piept şi se uită ă ă 

 în tavan:— Dac nu greşesc, prima referire a fost f cut prin 1860, în lucrarea luiă ă ă  

Edouard Dupont, un geolog belgian. Scotocea prin peştera din... cred c era Le Trouă  de la Naulette... unde a descoperit o bucat mare de falc interioar . De om, f ră ă ă ă ă  îndoial , dar sem nând mult cu cea de maimu prin teşitura de la din i c treă ă ţă ţ ă  

b rbie.ă Brusc, Schwartzbaum îşi d du seama c ar ta pe propria lui b rbie. Jenat, l să ă ă ă ă ă mâna jos.

— S nu uit m că ă ă Originea speciilor  ap ruse doar de câ iva ani. Evolu ia seă ţ ţ  str duia s devin o teorie credibil , iar buc ica aceea de mandibul era primaă ă ă ă ăţ ă  dovad anatomic ce-l sprijinea pe Darwin. Apoi s-a întâmplat ceva bizar. Auă ă   început zvonuri despre canibalism, încât Dupont a crezut necesar s sus in c osulă ţ ă ă  acela NU era un rest de la un osp canibalic. Dar când lucrarea sa a fost tradus înăţ ă  englez , s-a „r sturnat” totul şi s-a în eles c afirma c ERAU resturi de la un osp ,ă ă ţ ă ă ăţ  c neanderthalienii erau canibali. S-a crezut aşa pentru c asta doreau s cread ,ă ă ă ă  iar zvonul s-a r spândit.ă

Schwartzbaum s ri peste câteva decenii, pân în 1899, la Dragutin Gorjanović-ă ăKremberger, un croat, fiul unui cizmar, care nu fusese niciodat acceptat printreă  intelectualii din Berlin şi Paris. Dar el a fost cel care a descoperit locul de la Krapina,o comoar cu sute de specimene de neanderthalieni. L-a şocat faptul c scheleteleă ă  erau împr ştiate peste tot, oasele mai mari despicate, unele arse. Un num ră ă  surprinz tor de mare dintre ele apar ineau unor copii. Toate acestea au fost pentruă ţ  Gorjanovic dovada irefutabil c fuseser victimele unui banchet preistoric.ă ă ă

Eagleton p rea c se uit interesat la Schwartzbaum, dar cuvintele ce ieşeau dină ă ă  gura b trânului ajungeau la el ca prin cea . Mintea începuse s lucreze la problemaă ţă ă  pe care voia s-o rezolve.

Schwartzbaum for nota, ca un actor beat la ramp :ţă ă— Toate aceste teorii şi zvonuri murdare au ajuns la culme în 1939, chiar în

ajunul r zboiului.ăSpuse povestea lui Alberto Blanc, un tân r italian c ut tor de fosile, care-şiă ă ă  

petrecea luna de miere la Monte Circeo, la sud de Roma. Nişte lucr tori d duser deă ă ă  o peşter ascuns şi scotociser prin întuneric. Unul dintre ei înh ase la iu eal ună ă ă ăţ ţ ă  craniu pentru Alberto. Întrebarea era: care era locul exact din peşter de unde îlă  luase ?

Dezbaterile asupra acestui subiect i-au înt râtat pe to i şi dureaz şi-n zileleă ţ ă  noastre, provocând mai multe conferin e decât îmi aduc aminte. Pentru c Blancţ ă  insista c acel craniu fusese luat din centrul unui cerc alc tuit din pietre. Îi spuneaă ă  

creştetul pietrelor, pentru efect dramatic. Cr p tura din tâmpla dreapt ? Dovad aă ă ă ă  unei crime din vechime. Gaura mare de la baza craniului fusese f cut , dup opiniaă ă ă  lui Blanc, pentru scoaterea creierului. Ipoteza lui era c omul de Neanderthală   învinsese un duşman, probabil din spate, dându-i o lovitura mortal , desp r iseă ă ţ  capul de trup, mâncase creierul şi folosise craniul drept potir sacru, punându-l cudelicate e peste pietre, aşa cum un preot de acum pune potirul pe altar. Interesant,ţ  nu ?

Eagleton scoase un morm it neinteligibil, iar b trânul continu :ă ă ă— Numai c majoritatea paleontologilor de azi resping teoria lui. Prea mul i deă ţ  

„poate”. Poate c nu era un cerc. Poate craniul fusese ros de un animal. Poate Blancă  fusese doar un italian romantic. Ce merge într-un ziar de scandal nu merge în

sufrageria de la Harvard.— Şi doctorul Arnot ?Asta îl amu i imediat pe Schwartzbaum. Îi pl cea s stea dincolo de gard, iarţ ă ă  

Susan Arnot era o persoan c reia îi pl cea s d râme garduri.ă ă ă ă ă

128

Page 129: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 129/202

— În general, munca ei a fost exemplar , ea e respectat în domeniu. Dar,ă ă  bineîn eles, n-a publicat nimic despre ultimele ei... contribu ii la teoria lui Blanc.ţ ţ

— Tu ce crezi ?— Eu ?— Da.Schwartzbaum deveni atent, un expert chemat s depun m rturie, solicitat să ă ă ă 

aduc o dovad .ă ă

— Nu m-am identificat public cu nici o tab r . N-am luat înc o pozi ie ferm .ă ă ă ţ ă  Dar aici, între patru ochi, afirm c nu subscriu la teoria c neanderthalienii seă ă  mâncau între ei.

— Ai spus mai devreme c oamenii cred c neanderthalienii erau canibali pentruă ă  c vor s cread aşa. Ce vrei s spui ?ă ă ă ă

— Azi evolu ia ni se pare logic şi de bun-sim , pare evident . Thomas Huxley aţ ă ţ ă  formulat ideea cel mai bine: „ce prost am fost c nu m-am gândit !” Am uitat cât deă  revolu ionar a fost la vremea ei, cât de mult a contrazis preceptele de baz aleţ ă ă  omenirii. Dintr-o lovitura, n-am mai fost crea ia lui Dumnezeu, desp r it deţ ă ţ ă  animale şi cu scânteia divinit ii. N-am mai fost deosebi i, am fost doborâ i de peăţ ţ ţ  piedestal. S-a dovedit c suntem un animal ca şi celelalte, ceva mai deştept sauă  

mult mai deştept – ceea ce explic de ce am ajuns deasupra – dar esen ial tot ună ţ  animal. Am învins din cauza intelectului nostru, iar acesta s-a dezvoltat în mareparte din întâmplare, mul umit celor dou picioare sau degetului opozabil sauţ ă ă  sistemului vocal. S înfrunt m adev rul, imaginea unei creaturi tr gându-se dină ă ă ă  mlaştina primordial nu-i la fel de în l toare precum arcul dintre degetul luiă ă ţă  Dumnezeu şi mâna întins a omului, din Capela Sixtin ! Nu mai suntem semizei, ciă ă  doar nişte maimu e mari. Şi, pentru ca lucrurile s fie şi mai rele, au ap rut fosileleţ ă ă  care umplu spa iile goale, iar conexiunea noastr cu maimu a a devenit şi maiţ ă ţ  puternic . Desigur, omul de Piltdown e un fals, dar şi f r el sunt o mul ime deă ă ă ţ  verigi lips , iar cea mai important este omul de Neanderthal. De aceea avemă ă  nevoie de ceva care s ne separe de el şi s ne urce din nou pe piedestal. Trebuieă ă  s -l transform m într-o fiar . Şi calea cea mai bun este s -l acuz m c a violat celă ă ă ă ă ă ă  mai periculos tabu imaginabil, c a comis cea mai teribil crim , simbol a ceea ceă ă ă  ne plaseaz deasupra altora pe acest continuu oribil de s lbatici în lupt – i-aă ă ă  mâncat pe cei din acelaşi neam !

Schwartzbaum se l sase cuprins de propria-i elocven şi aproape uitase deă ţă  silueta ce st tea în spatele biroului, în întunericul ce tot creştea. Tres ri cândă ă  Eagleton îl întrerupse:

— Felicit ri. Ai r spuns la toate întreb rile, cu excep ia celei mai importante.ă ă ă ţ— Care ?— De ce ar fi fost canibali ?

— Foarte simplu, replic Schwartzbaum, tr gându-se de barbişon. Din vremuriă ă  imemoriale, motivul a fost acelaşi – s câştigi inteligen a victimei.ă ţEagleton îi f cu semn c -i liber.ă ă

Fiul lui Fa -Lung st tea întins pe un morman de p mânt din coliba cea mareţă ă ă ă  de lâng râu. Avea ochii închişi, ar ta palid şi sl bit, dar respira înc . Susan îiă ă ă ă  cercet tr s turile. Umfl tura în form de cucui de la ceaf , acea caracteristic aă ă ă ă ă ă ă  umanoizilor care era ca un fel de contragreutate pentru figura mare, alungit , îiă   împingea capul în jos, iar b rbia aproape c -i atingea pieptul. Pozi ia îl f cea s pară ă ţ ă ă ă solemn şi paşnic, de parc ar fi murit deja, ca o statuie de piatr pe un sarcofagă ă  dintr-o catedral medieval european . Genele lungi i se mişcau. Nu-i urât, gândiă ă ă  

ea. Arat nobil, într-un fel, deşi n-aş putea spune c pare angelic. Dar are un aeră ă  distins, ca un tân r prin . Nu are mai mult de cincisprezece, şaisprezece ani... Susană ţ   începuse s piard fiorul aproape inconştient de repulsie la vederea figuriloră ă  distorsionate ale umanoizilor.

129

Page 130: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 130/202

Se uit la dungile de vopsea de pe figura lui, semne s lbatice menite s inspireă ă ă  fric . Erau universale. Popoarele primitive din toat lumea foloseau asemeneaă ă   împodobiri la vân toare sau lupt , uneori pentru funeraliile marilor r zboinici. Atinseă ă ă  o linie roşie. Un praf uscat i se lu pe deget. Îl mirosi. Hematit sau oxid roşu, careă ă  d dea culoarea ocru. Se folosea în înmormânt rile preistorice ca simbol al sângelui.ă ă  V zuse aşa ceva recent, pe figurile s lbaticilor care-l uciseser pe Rudy şiă ă ă   încercaser s -i prind în peşter .ă ă ă ă

Fa -Lung st tea în apropiere, t cut, dar leg nându-se uşor înainte şi înapoi, deţă ă ă ă ă  parc ar fi fost mişcat de o briz nev zuta. Poate c modul în care se cufundase înă ă ă ă  sine, izolat de lumea exterioar , reprezenta o rug . Kellicut o împinse pe Susan într-ă ăo parte şi examin înc o dat b iatul, de data asta mai minu ios, ridicând un bra ,ă ă ă ă ţ ţ  ap sând pieptul, luând pulsul. Exagera, dar Susan îl cunoştea suficient de bine caă  s -şi dea seama c proceda aşa din nervozitate. Încerca s -şi reaminteasc ceva dină ă ă ă  cunoştin ele acumulate timp de şase luni într-o şcoal medical , în urm cu treizeciţ ă ă ă  de ani.

— Ce vei face ? întreb ea.ă— O s vezi, se r sti profesoral. Dac o s te dai din drum şi o s m aju i !ă ă ă ă ă ă ţSusan se ab inu s r spund . Kellicut îi trimisese pe ea şi pe Matt s caute totţ ă ă ă ă  

felul de obiecte, pentru ceva f r un scop aparent. Matt adusese un bidon şi trusaă ă  medical . Susan aduse o sticlu cu votc , pe care o cru ase pân atunci, şi-i d duă ţă ă ţ ă ă  şi jacheta ei. Ca şi Matt, revenise la vechile obiceiuri, supunându-se mentorului f ră ă s pun întreb ri.ă ă ă

Dup cum li se ceru, Matt şi Susan s par o groap mic , o umplur cu crengi şiă ă ă ă ă ă  vreascuri şi aduser un t ciune de la focul comun, pentru a le aprinde. Se aprinseră ă ă imediat, sco ând valuri de c ldur din cauza c rora copacii din apropiere p reau cţ ă ă ă ă ă se mişc şi începu s se ridice un fir sub ire de fum.ă ă ţ

— Fierbe i apa din bidon, ordon Kellicut. Zece minute, nu mai mult. Trebuie s-oţ ă  torn aici, ad ug el, ridicând sticla de votc , pentru c -mi trebuie bidonul pentruă ă ă ă  altceva.

 Turn votca peste fruntea b iatului, apoi peste cot, ştergându-l cu o cârp . Maiă ă ă  r m sese pu in în sticl . Kellicut puse dopul.ă ă ţ ă

— Înc un lucru, îi zise el lui Susan, punând sticla deoparte şi aplecându-seă  peste b iat. Du-te la şaman. Vom avea nevoie de el. Ştii care-i coliba lui. Nu pierdeă  vremea b tând la uş , va şti c eşti acolo.ă ă ă

Susan cunoştea într-adev r locul, cu miros groaznic şi uşa ciudat , închis . N-ară ă ă  fi vrut s se duc . Aştept un moment în fa a colibei lui Ochi-întunecat, dar nu seă ă ă ţ  auzea vreun semn de via în untru. În cele din urm se apropie de uş şi oţă ă ă ă   împinse. Aceasta, f cut din ramuri groase legate între ele, se deschise în interior,ă ă  dezv luind bezna şi l sând o duhoare ce-o f cu se se împleticeasc . R maseă ă ă ă ă  

nemişcat , respirând pe gur , în timp ce ochii i se obişnuiau cu întunericul. Treptată ă   începur s se disting contururi. Într-un col era o poli rudimentar , f cut dină ă ă ţ ţă ă ă ă  trunchiuri cioplite. Pe ea, recipiente f cute din carapace de estoas , pline cu ună ţ ă  lichid dens şi cu obiecte mici, rotunde, un fel de mingi. F cu un pas. Mirosul deveniă  atât de puternic, c aproape îl sim i prin piele. Se uit în jos. Buc i de corzi pluteauă ţ ă ăţ   în lichid, legate de nişte obiecte. Cu un fior de repulsie, îşi d du seama c erau ochi,ă ă  sute de globuri oculare.

Se sim i ame it . O senza ie bizar îi cuprinse creierul, o înnorare ce o înce oşaţ ţ ă ţ ă ţ  din untru, ca o oglind dintr-o baie. F cu doi paşi înapoi, s plece, şi nimeri drept înă ă ă ă  bra ele lui Ochi-întunecat. Acesta purta un b lung, cioplit ca un baston de cioban,ţ ăţ  şi se inu bine pe picioare, încât Susan fu împins înapoi şi aproape c zu. Umanoidulţ ă ă  

nu încerc s-o ajute şi scoase sunete guturale ce p reau ostile. Ochiul lui alb sclipeaă ă  ca o stea ce explodase – albea , gândi Susan. În form avansat . Ochiul trebuie sţă ă ă ă fie complet orb. Şi cel lalt ar ta semne de boal . Vede oare doar prin ochii celorlal iă ă ă ţ  ? se întreb ea. Dar dac -i aşa, de ce a întors capul în direc ia mea ?ă ă ţ

130

Page 131: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 131/202

Apoi Ochi-întunecat o lu de mân şi o conduse afar .ă ă ă

131

Page 132: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 132/202

19

Eagleton nu ajunsese înc s ia o decizie, iar timpul îl presa. Aprinse o igar ,ă ă ţ ă  

inhal profund şi se uit peste birou la Schwartzbaum. Individul e un papagal, îşiă ă  spuse el, dar e un izvor de informa ii. Aproape f r s vrea, pentru c pre uiaţ ă ă ă ă ţ  t cerea, formul alt întrebare:ă ă ă

— Eşti de acord cu teoria doctorului Arnot privind r zboiul dintre Homo sapiensă  şi omul de Neanderthal ?

Schwartzbaum se încrunt şi-şi întinse picioarele în fa a lui, dup care zise:ă ţ ă— Teoria doctorului Arnot nu-i original . Prin 1920 exista un individ, Hermannă  

Klaatsch, antropolog la Universitatea din Heidelberg. El credea c -i imposibil caă  Homo sapiens s fie descendent al primitivului om de Neanderthal. Aşa c a emisă ă  ideea c a avut loc o lupt primordial pentru supravie uire, în careă ă ă ţ  neanderthalianul a fost ucis şi mâncat. A numit-o B t lia de la Krapinaă ă .

— Şi-i o idee credibil ?ă— Nimeni n-a acceptat-o, din motive serioase. În primul rând, neanderthalienii

erau risipi i prin toat Europa. Greu de imaginat c s-au grupat to i şi au pierit într-oţ ă ă ţ  singur b t lie decisiv . Armatele sunt învinse întotdeauna într-o singur b t lie:ă ă ă ă ă ă ă  Gettysburg, Waterloo, Agincourt. Multe r zboaie se termin printr-o confruntareă ă  important , iar o parte pierde, dar nu-i ştears de pe fa a p mântului. Unii dintreă ă ţ ă   învinşi se retrag şi se ascund s -şi ling r nile. Nu-s extermina i complet.ă ă ă ţ

— Sunt de acord, rânji Eagleton, care f cu o pauz , îşi stinse igara şi apoiă ă ţ   întreb : Deci eşti de acord cu doctorul Mattison ? Genele lor s-au amestecat cu aleă  noastre ?

Schwartzbaum d du înapoi:ă— Şi aici sunt probleme. Marea dilem a cercet rilor privind omul deă ă  

Neanderthal const în explicarea unui singur mister: Fosilele mai noi sunt maiă  neanderthaliene decât cele mai vechi. Au un tor frontal mai pronun at – dunga deţ  pe frunte. Au craniu elongat, membre mai îndesate, toate caracteristicile pe care leasociem cu omul clasic de Neanderthal. Deci pare c a evoluat dină Homo sapiens,nu spre noi, ceea ce contrazice ideea noastr despre cum s-ar fi putut întâmplaă  lucrurile. Cum s explici asta ?ă

— Cum le explici tu ?— Dup cum te aştep i probabil, teoriile abund . Una este c au existat diferiteă ţ ă ă  

popula ii de neanderthalieni, separate de ghe ari de netraversat din epoca glaciar ,ţ ţ ă  

iar acestea au evoluat în direc ii diferite. Factorul critic în schimbarea evolu ionarţ ţ ă este izolarea, pentru c aceasta împiedic împerecherile între rase diferite.ă ă— Şi cum se aplic treaba asta la neanderthalieni ?ă— Specimenele de neanderthalieni care arat mai omeneşti provin din perioadaă  

timpurie, mai cald , şi se g sesc pretutindeni. Omul clasic de Neanderthal apareă ă  mai târziu, în timpul ultimei glacia iuni. Fosilele se g sesc în zone reduse, iarţ ă  morfologia lor este adaptat climatului subarctic. Membrele sunt mai robuste,ă  craniile mai lungi, fosa nazal mai larg , poate pentru a înc lzi aerul. Interesant, dară ă ă  şi creierul este mai mare. De ce, nu ştiu. Altfel, e un caz evident de adaptare la unmediu ostil. S-a întâmplat prin selec ie natural sau prin deviere genetic .ţ ă ă

— Povesteşte-mi despre devierea genetic .ă— Un concept rafinat. În esen , const în aplicarea statisticii la genetic . Înţă ă ă  

popula ii mici, izolate, evenimentele aleatorii pot avea repercusiuni exagerate. Cândţ  apar muta ii genetice, ele ating un nivel de la care se perpetueaz rapid.ţ ă  

132

Page 133: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 133/202

Accidentele au mai mult efect decât dac s-ar ivi la o popula ie mai mare, iară ţ  schimb rile pot fi dramatice. S zicem, de exemplu, c un grup dezvolt picioareă ă ă ă  extraordinar de lungi. Genele acestea devin atât de numeroase, c le copleşesc peă  cele aşa-zis normale, pân când picioarele lungi devin regula. Cei cu picoare lungiă  au vitez mai mare, asta provoac alte schimb ri – s zicem schimbarea hranei,ă ă ă ă  când alte animale devin prad , sau schimbarea habitatului, pentru c duşmaniiă ă  tradi ionali pot fi dep şi i. Iar schimb rile se in lan , un proces ce se autoântre ine,ţ ă ţ ă ţ ţ ţ  

ce are ca rezultat un salt calitativ. Asta nu se întâmpl neap rat pentru c noileă ă ă  tr s turi sunt mai avantajoase; este pur şi simplu o deviere accidental .ă ă ă— În eleg. Şi dac acel salt calitativ implic o abilitate abstract – s zicemţ ă ă ă ă  

percepere telepatic sau ceva de felul sta ? S-ar putea întâmpl ?ă ă ă— Adic posibilitatea proiect rii de imagini direct de la un creier la altul ? Celă ă  

pu in în teorie nu-i imposibil.ţ— Cortexul mare al omului de Neanderthal n-ar reprezenta echipamentul fizic

pentru o asemenea abilitate ?— Vorbind din nou teoretic, da. Dar exist o problem . Ştim de la om cât deă ă  

mult din cortex este deja ocupat pentru limbaj.— Şi dac n-au limbaj ? Atunci ar avea un creier mare, mai mare ca al nostru, înă  

stare de somnolen .ţă— Nu exist vreun motiv s n-aib limbaj. Ca mijloc de comunicare esteă ă ă  preferabil, pentru c d inuie. Po i s -l scrii. R mâne dup vorbitor. Nu l-ai întâlnit peă ă ţ ă ă ă  Shakespeare, dar îl po i auzi povestind, ca s zicem aşa.ţ ă

— Şi dac i-a împiedicat ceva s -şi dezvolte un limbaj ?ă ă— Greu de imaginat ceva care ar opri dezvoltarea limbajului. Nu-mi vine în

minte decât o singur cauz de acest fel.ă ă— Care ?— Altitudinea înalt .ăEagleton se întoarse cu un sfert de cerc cu scaunul pe rotile şi ceru:— Explic -mi !ă— Alpiniştii au mintea agitat , asta se ştie de mult. Dar noile cercet ri se referă ă ă 

la vorbit. Un neurolog de la Brown, Philip Lieberman a urm rit efectele cognitive aleă  lipsei de oxigen. Teoria lui sus ine c acest lucru afecteaz partea din creierţ ă ă  implicat în mişc ri secven iale, inclusiv mişc rile buzelor, limbii şi laringelui.ă ă ţ ă  Ganglionii de baz sunt lipsi i de oxigen, iar sintaxa limbajului vorbit se duce pe apaă ţ  sâmbetei. De aici şi gândurile sunt tulburate.

— Deci astfel, pe termen lung, zise calm Eagleton, o specie dintr-un asemeneamediu ar putea renun a la limbaj şi ar dezvolta, drept compensa ie, ceva în genulţ ţ  telepatiei.

— În teorie – doar în teorie – da, nu-i imposibil.

— Şi dac aceast abilitate ar servi ca func ie vital pentru un grup amenin ată ă ţ ă ţ  constant, care se retrage continuu? Dac ar permite fiec rui membru al s u să ă ă ă ac ioneze ca str jer – un fel de sistem automat de avertizare pentru tot tribul ?ţ ă

— Asta i-ar ad uga o component care ar contribui la continuitatea ei. În acestă ă  caz, procesul de deviere genetic ar fi înt rit de selec ia darwinist , care tinde să ă ţ ă ă accentueze caracteristica – s-o „solidifice”, ca s zicem aşa. Dar la ce vrei să ă ajungi ?

— La nimic. Avem doar o discu ie teoretic . M intereseaz ce-ai spus despreţ ă ă ă  diferitele grupuri de neanderthalieni. Cum se ajunge la aşa ceva ?

— E doar teorie, ine minte, dar a intervenit un eveniment care a împ r itţ ă ţ  popula ia total în subgrupuri. Probabil era glaciar . Ştim c umanoizii din Europa s-ţ ă ă ă

au dezvoltat în neanderthalienii clasici şi apoi au disp rut. Pe scurt, ramura lor s-aă  uscat. Cei din alt parte au devenit, probabil, asem n tori cu noi. Asta se cheamă ă ă ă sapienizare. Sau au supravie uit un timp separa i, dezvoltând unele tr s turi bizareţ ţ ă ă  prin deviere genetic . S-ar fi putut întâmpla în acea parte a lumii numit „Asia deă ă  

133

Page 134: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 134/202

vest”.— Asia de vest ? Ce-i asta ?— Un termen straniu folosit de oamenii de azi când scriu despre

neanderthalieni. Se refer la regiunea uriaş ce se întinde la Marea Neagr prină ă ă  Uniunea Sovietic , Uzbekistan şi Tadjikistan. O mare parte din ea nu-i explorat .ă ă

Brusc, ca de obicei, f r m car s -i mul umeasc , Eagleton îi f cu semn să ă ă ă ţ ă ă ă plece. Nu mai avea nevoie de el. Luase decizia de care avea nevoie. Nu mai auzise

de Van de peste trei s pt mâni. Venise timpul s -l trimit pe Kane.ă ă ă ăSusan şi Ochi-întunecat merser c tre râu, el inându-se cu mâna osoas deă ă ţ ă  

um rul ei ca un şoim ce strânge prada. Femeia sim ea o putere stranie emanândă ţ  din el, de parc ar fi generat un soi de voltaj psihic. Nu ştia dac ea îl conducea peă ă  el sau el o ghida pe ea.

Fa -Lung le ieşi în întâmpinare şi merse cu spatele, înaintea lor, inând capulţă ă ţ  plecat. Când intrar în luminişul în care se afla coliba, Matt st tea acolo, împreună ă ă cu trei, patru umanoizi. Kellicut lucra la ceva într-un col , cu sculele împr ştiate înţ ă   jur: un cu it, bidonul, trusa medical cu capacul albastru-alb, deschis. Când îi v zu,ţ ă ă  l s cu grij pe o cârp lucrul la care trudea şi se ridic .ă ă ă ă ă

— M bucur c eşti aici. Nu arat bine. Nu avem prea mult timp.ă ă ă— Ce vrei s faci ?ă— Are despic tura aia în frunte şi genunchiul zdrobit, dar mai are şi o ran într-oă ă  

parte. Nu-s sigur, dar cred c a fost r nit acum câteva zile şi a umblat mult, deciă ă  problema principal este pierderea de sânge. Îi vom face o transfuzie.ă

— Şi cum o s faci asta ?ă— Cu greu. Vom fi norocoşi dac vom vârî suficient sânge în el, iar cu atâ iaă ţ  

microbi în jur, va fi norocos dac supravie uieşte. Dar e singura lui speran .ă ţ ţă— Cine-i donatorul ?Kellicut se uit la Fa -Lung , care se leg na încet.ă ţă ă ă— Şi el ? Pentru ce a venit ? f cu semn Susan c tre Ochi-Negru, care nu-iă ă  

d duse înc drumul la mân , iar ea nu îndr znise s şi-o desprind , de parc ar fiă ă ă ă ă ă ă  fost o lipitoare de care trebuie s te desprinzi cu mult grij .ă ă ă

— Sper s -i putem explica în vreun fel ce vrem s facem, iar el s le transmită ă ă ă celorlal i. E singurul care poate. Deci s-ar putea s avem nevoie de el, dac lucrurileţ ă ă  iau o întors tur urât .ă ă ă

Susan se duse al turi de Matt, lâng foc, şi-l privir pe Kellicut înghesuit întreă ă ă  Ochi-întunecat şi Fa -Lung , f când gesturi şi sco ând sunete. La un moment dat,ţă ă ă ţ  profesorul se întinse şi deschise ochii b iatului. Apoi se în ep cu cu itul în antebra ,ă ţ ă ţ ţ  l sând s curg un şuvoi de sânge. Greu de crezut c se f cuse în eles. Între timp,ă ă ă ă ă ţ  apa fierbea în bidon. O folosir ca s sterilizeze un tub lung de cauciuc din trusaă ă  

medical şi nişte cârpe, apoi le duser unde z cea b iatul.ă ă ă ăÎntr-un fel, Kellicut îl convinsese pe Fa -Lung s se întind pe un pat de crengiţă ă ă ă  lâng fiul lui. Apoi lu o sering , o sp l cu ap clocotit , şi împinse pistonul. F cuă ă ă ă ă ă ă ă  dup aceea o g uric în partea superioar a seringii, l rgind-o treptat cu cu itulă ă ă ă ă ţ  pân deveni rotunda. Vârî un cap t al tubului de cauciuc în ea, o ridic în aer,ă ă ă  admirându-şi opera, dup care îi întinse lui Susan cel lalt cap t al tubului.ă ă ă

— ine asta, ordon el, dându-i bidonul.Ţ ăApoi îngenunche lâng Fa -Lung , îi şterse antebra ul cu alcool şi vârî acul înă ţă ă ţ  

ven , tr gând pistonul încet, încât seringa se umplu cu lichid de-un roşu-întunecat.ă ă  V zând asta, Susan se sim i înrudit cu umanoizii. Dac m în epi, nu sângerez ?ă ţ ă ă ă ţ

— Aha ! exclam Kellicut când pistonul trecu de gaura pe care o f cuse, iară ă  

sângele lui Fa -Lung începu s curg în tub, ca un curent deturnat de un dig.ţă ă ă ă  Func ioneaz ! strig el entuziasmat, iar Susan îşi d du seama c pân atunci nuţ ă ă ă ă ă  fusese convins c o s mearg .ă ă ă

— ine cel lalt cap t în bidon şi las -l jos ! O s dureze.Ţ ă ă ă ă

134

Page 135: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 135/202

Susan v zu tubul întunecându-se lent, pe m sur ce şuvoiul înainta. inu tubulă ă ă Ţ  la gura bidonului, pe care-l inea de fund cu cealalt mân .ţ ă ă

Aşteptar pân când bidonul se umplu. Deşi sângele curgea continuu, dur multă ă ă  timp. Brusc, Susan scoase un strig t, când sângele se scurse peste margine. Kellicută  se repezi şi-i lu bidonul din mân . Extrase acul din bra ul lui Fa -Lung , apoi luă ă ţ ţă ă ă din trus un plasture cu care-i acoperi în ep tura.ă ţ ă

— Pân acum e bine, r cni el.ă ă

Fa -Lung se ridic într-un cot, arunc o privire b nuitoare spre plasture, apoiţă ă ă ă ă  se întinse la loc, închizând ochii. Kellicut îi chem pe Matt şi-i pe Susan lâng b iată ă ă— Partea asta va fi mai dificil . ine sângele cât de sus po i – îi ridic bra eleă Ţ ţ ă ţ  

deasupra capului – şi r mâi aşa !ăLu tubul de cauciuc, folosi o bucat de plastic ca s improvizeze o pâlnie şiă ă ă  

d du totul lui Matt, ridicându-i şi acestuia bra ul.ă ţ— Când fac semn, toarn sânge. Dac apare o bul de aer în tub, am încurcat-ă ă ă

o !Ridic seringa, trase pistonul cât se putu, vârî acul într-o ven din bra ulă ă ţ  

b iatului, apoi ap s pistonul câ iva centimetri, având grij s nu treac de gaur .ă ă ă ţ ă ă ă ă  Func iona, sângele începu s curg din tub, ca mercurul într-un termometru.ţ ă ă

— Aş fi putut fi doctor în pustiu, declar Kellicut mândru. O chestie ca asta teă  face s te sim i un fel de zeu.ă ţDup aceea bandajar genunchiul şi fruntea b iatului, îl acoperir iar cu haineă ă ă ă  

şi-l l sar s doarm lâng tat l lui. Ceilal i umanoizi se aşezar în jurul colibei,ă ă ă ă ă ă ţ ă  neştiind ce s fac , uitându-se la Ochi-întunecat de parc i-ar fi cerut îndrumare.ă ă ă

În seara aceea, stând lâng foc, Kellicut p rea atât de încântat de sine, c Susană ă ă  decise s profite de ocazie.ă

— Spune-ne, îl implor ea, despre ceilal i. Cum le-ai zis ?ă ţ— Renega i.ţ— Exact.

— Nu-s multe de spus. Am aflat de ei la scurt timp dup ce-am venit. Nu i-amă  v zut – m îndoiesc c aş fi aici dac i-aş fi întâlnit. Dar am adunat tot felul deă ă ă ă  fragmente, suficient cât s ajung la o teorie. Dup cum v aştepta i, produc multă ă ă ţ ă spaim .ă

— De unde vin ? întreb Matt.ă— Chiar de aici, din aceeaşi vale. Ştim c pot fi şi alte triburi risipite prin mun iiă ţ  

ştia. Doar Dumnezeu ştie cum arat . Dar renega ii vin din valea asta. S-au înmul ită ă ţ ţ  cu timpul – sunt acolo de genera ii. Poate de sute de ani.ţ

— De ce au plecat ?— Simplu. Izgoni i, în afara legii, paria...ţ

— Poate te înduri şi ne explici.— Deseori se întâmpl s se nasc cineva deosebit. Antisocial – sau şi mai r u –ă ă ă ă  criminal. Exist ceva patologic în el, ceva diferit genetic. Nu se potriveşte grupului,ă   încalc regulile, nu-i pas de tabuuri... Un fenomen care se întâmpl în toateă ă ă  popula iile. Rebuturi spontane. Indienii sioux îi numeau „contrari”, adic oameniţ ă  care fac totul pe dos, care c l resc cu fa a spre coada calului. Apar în fiecareă ă ţ  societate, în fiecare trib. Din punct de vedere al biologului evolu ionist, ai spune cţ ă se întâmpl aşa pentru c societatea trebuie s supravie uiasc . E un experiment, oă ă ă ţ ă   încercare de a crea noi modele. Iar lucrul acesta e valabil mai ales la triburi închise,cu coeziune social , ca acesta din vale, din cauza facult ii lor speciale. Abilitateaă ăţ  de a-şi împ rt şi percep iile îi face o singur unitate, deci orice comportareă ă ţ ă  

antisocial sau numai ieşit din comun cap t un aspect amenin tor pentruă ă ă ă ţă   întregul grup. Deci tribul se strânge şi-l înl tur pe rebel – sau rebelul se exileaz deă ă ă  bun voie. Cine ştie cum func ioneaz cu adev rat procesul ? Grupul se cur ,ă ţ ă ă ăţă  sc p de elementul aduc tor de tulbur ri, totul merge iar bine, nu se mai vorbeşteă ă ă ă  

135

Page 136: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 136/202

de asta. Numai c mai e ceva...ă— Ce ? întreb Matt.ă— Individul dispare, dar nu e anihilat, interveni Susan.— Exact. Se duce singur în s lb ticie şi înva s supravie uiasc . P r seşteă ă ţă ă ţ ă ă ă  

Edenul. Mai târziu i se al tur altul, cu timpul grupul creşte. La început o mică ă ă ceat , dar se tot dezvolt ... Curând se ajunge la o întreag colonie de indivizi înă ă ă  afara legii. Când li se al tur şi femei, se pot reproduce în voie. Dup care devine oă ă ă  

popula ie competitiv .ţ ă— Câ i sunt ? dori s afle Susan.ţ ă— N-am idee. Nu num rul conteaz , ci spiritul. Ei sunt for a care vine.ă ă ţ— Sunt nişte brute ! exclam Susan, în minte ap rându-i imaginea sângelui luiă ă  

Rudy pe z pad .ă ă— Susan ! o potoli Kellicut. Greşeşti complet ! Cum poți să fii atât de proastă ?

Ai fost în peștera lor, ai văzut cum trăiesc şi câte au realizat !— Şi ce-au realizat ?— Gândeşte-te ! Pentru început, vâneaz . Asta înseamn c trebuie să ă ă ă 

coopereze, s lucreze împreun , s fac un plan de atac. E nevoie de şase, şapteă ă ă ă  oameni ca s doboare un animal mare, deci au diferite sarcini – unul pune capcana,ă  

altul h ituieşte prin tufişuri, chestii de-astea. Trebuie sa gândeasc împreun , s seă ă ă ă  proiecteze în viitor. Consuma carne, cu con inut mai mare de proteine. Asta-i faceţ  mai puternici. G tesc carnea la foc, s aib gust mai bun şi s se p streze. Poartă ă ă ă ă ă piei, îşi împodobesc peştera. Exist o diviziune a muncii, b rba ii se duc laă ă ţ  vân toare, femeile stau acas , s aib grij de foc şi de copii. Încep s tr iasc înă ă ă ă ă ă ă ă  grupuri familiale. Au o ierarhie social .ă

— Ucid, îl complet furioas Susan.ă ă— Da, ucid. Din nefericire, uciderea face parte din ei. Poate-i o halt necesar peă ă  

drumul civiliza iei. Pentru c despre asta vorbim: civiliza ie. Nu v autoam gi i,ţ ă ţ ă ă ţ  reprezint o form superioar în toate privin ele. V aminti i ce-a i înv at laă ă ă ţ ă ţ ţ ăţ  Harvard ? Care sunt primele semne ale vie ii publice ? Arta peşterilor, spiritualism,ţ  protourbanizare, stratificare social . Totul e acolo, la locuitorii din mun i, nu laă ţ  aceşti mânc tori de lotus. Nu vede i ? Renega ii reprezint un imens salt înainte, deă ţ ţ ă  felul celui f cut de Homo sapiens cu ere în urm . Manifestarea evolu iei ! Unul dină ă ţ  acei paşi înainte care se întâmpl la o sut de mii de ani, iar noi suntem aici !ă ă  Asist m la crea ie !ă ţ

— Atunci de ce nu atac grupul sta dac sunt ucigaşi şi au îndemânareă ă ă  r zboinic superioar ? întreb Matt. I-ar rade pe pe fa a p mântului într-o clip .ă ă ă ă ţ ă ă

— Nu-s sigur, r spunse Kellicut, uitându-se la el dintr-o parte. Sunt desp r i i deă ă ţ ţ  cimitir. Traversarea lui e tabu, dar nu mi se pare o explica ie suficient . Poate existţ ă ă un soi de armisti iu nedeclarat, o înghe are a rela iilor. La urma urmei, renega ii auţ ţ ţ ţ  

nevoie de prietenii noştri ca s -şi m reasc num rul. Acesta este tribul mam . Sauă ă ă ă ă  poate atacul reprezint doar o problem de timp. Darwin ne poate înv a multe.ă ă ăţ— Ceea ce ai descris nu prea seam n a paradis, coment Matt. Dac suntă ă ă ă  

p stra i ca popula ie de înmul ire, este un Eden fals, cu bezn în centru.ă ţ ţ ţ ăKellicut t cu un moment, apoi continu , ceva mai potolit:ă ă— Sigur c exist semne îngrijor toare. Cred c -i vâneaz pe neanderthalieniiă ă ă ă ă  

noştri din când în când. Sunt nemiloşi, dup cum a i v zut, şi sunt conduşi de ună ţ ă  demagog, c ruia îi asociaz un ip t însp imânt tor, un sunet cam aşa:ă ă ţ ă ă ă kee-wak ! Ecel mai puternic şi i-a f cut s venereze un fel de zeu.ă ă

— Nemiloşi nu-i cuvântul potrivit. Poart cranii omeneşti atârnate de gât, spuseă  Matt.

Chiar atunci umanoizii ce st teau pe vine în apropiere s rir brusc în picioare,ă ă ă   jelind şi dându-şi capul pe spate ca s scoat urlete lungi, p trunz toare. Mişc rileă ă ă ă ă  lor erau atât de dezarticulate, încât cei trei avur nevoie de ceva timp ca s -şi deaă ă  seama c reprezentau o manifestare de mâhnire. Apoi avur cu to ii acelaşi gând.ă ă ţ

136

Page 137: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 137/202

Gonir spre coliba de lâng râu, unde se strânsese un grup mare de umanoizi,ă ă  cu un aer de indiferen ce sugera necaz. Kellicut îşi croi drum printre ei, fugi laţă  b iat şi trase hainele. inea ochii închişi, dar pieptul i se ridica şi cobora. Profesorulă Ţ  sim i pulsul slab, dar continuu. Nu avusese loc nici o criz .ţ ă

— Uit -te în spate ! îl anun Matt.ă ţăKellicut se întoarse şi v zu c Fa -Lung s tea înc pe patul de crengi, inert şiă ă ţă ă ă ă  

palid, cu trupul eap n, cu ochii închişi. Profesorul se duse şi-i ridic mâna, mare şiţ ă ă  

murdar , cu degetul mare b t torit dup o via de cules fructe. Începuse s seă ă ă ă ţă ă   înt reasc , inând degetele strânse ca o ghear .ă ă ţ ă— Doamne ! exclam Kellicut. Ştii ce s-a întâmplat ? S-a sacrificat. A dat sângeă  

fiului s u ca s tr iasc , deci, logic, a crezut c el trebuie s moar . Şi, pentru c aă ă ă ă ă ă ă ă  crezut asta, a murit.

În acel moment mul imea se desp r i, iar Ochi-întunecat ap ru, cu p rul zburlitţ ă ţ ă ă  şi ochiul galben-alb privind lucitor într-o parte. Umanoizii nu mai scoaser nici ună  zgomot şi se d dur înapoi când el d du la iveal o teac din lemn, pe care Kellicută ă ă ă ă  şi ceilal i n-o v zuser pân atunci, şi scoase un pumnal lung din piatr , cu vârf ţ ă ă ă ă  ascu it. Se aplec , s lt capul lui Fa -Lung cu o mân , înfipse cremenea iute înţ ă ă ă ţă ă ă  orbit , lâng r d cina nasului şi, cu o mişcare iute, exersat , scoase globul ocular.ă ă ă ă ă  

F cu acelaşi lucru cu al doilea ochi, îi ridic , globuri albe şiroind de sânge, apoiă ă  scoase un geam t prelung, p trunz tor, ce le înghe m duva în oase.ă ă ă ţă ă

Când unul moare, mor cu to ii un pic. Tribul care vede şi tr ieşte ca unul singurţ ă  se reduce când o singur pereche de ochi trece în noapte, aşa cum o es tur eă ţ ă ă  p gubit când un singur ochi se rupe.ă ă

Înmormântarea lui Fa -Lung începu imediat, din clipa în care Ochi-întunecatţă ă  strecur cei doi ochi în punga care-i atârna la gât. Un foc uriaş fu ridicat în mijloculă  satului şi se arunca orice în fl c ri, nu numai ramuri, ci şi diferite obiecte sau grinziă ă  de la colibe. În mâhnirea lor, au cru at pu ine lucruri, iar fl c rile se ridicar la treiţ ţ ă ă ă  metri în aer, veştejind frunzele copacilor din apropiere.

Se strânse tot satul, b rba i, femei, copii. Pentru prima oar Susan îşi d duă ţ ă ă  seama cât de mare era tribul – câteva mii de indivizi. Erau acolo umanoizi pe carenu-i mai v zuse pân atunci, inclusiv unii b trâni, atât femei cât şi b rba i, careă ă ă ă ţ  duseser probabil o existen de sihaştri în col uri îndep rtate ale v ii, careă ţă ţ ă ă  r spunseser la o chemare colectiv f r cuvinte. Orice moarte însemna o situa ieă ă ă ă ă ţ  critic , dar cea a lui Fa -Lung nu fusese una obişnuit , pentru c el era ună ţă ă ă ă  vârstnic al tribului.

 Trupul gol fusese ridicat pe un catafalc înalt de peste un metru, f cut din buşteniă  lega i cu vi e şi împodobit cu maci roşii, plasat la vreo şapte metri de foc. În spateleţ ţ  lui st teau ghemui i şase tineri, inând în poal câte un buştean gol pe din untru,ă ţ ţ ă ă  

b tând în ele cu be e, într-un ritm sincopat, tânguitor. Al ii dansau, ridicând lentă ţ ţ  mâinile şi picioarele, în pozi ii contorsionate, de parc ar fi fost sub ap . Focul eraţ ă ă   între inut de copii. Apoi ap ru din nou Ochi-întunecat, de data asta legat pesteţ ă  ochiul s n tos, ducând o cochilie. Copiii traser buşteni arzând şi jar din foc,ă ă ă  formând o c rare, iar b trânul merse pe ea, f r s arate vreun semn de durere,ă ă ă ă ă  pân ajunse la marginea focului şi puse cochilia în fl c ri.ă ă ă

Frunze lungi, sub iri, fur aruncate în p l laie, şi umanoizii dansar în apropiere,ţ ă ă ă ă  inhalând fumul. Matt şi Susan îl inhalar şi ei. Dup câteva secunde îi cuprinse oă ă  ame eal , apoi o amor eal . Lumea începu s se roteasc , totul pâlpâia... Figurileţ ă ţ ă ă ă  mişc toare fur înconjurate de o aur , se distingeau greu. Ochi-întunecat scoaseă ă ă  cochilia din foc şi fu condus spre catafalc. Acolo turn un şuvoi de ulei fierbinteă  

peste trupul lui Fa -Lung . Loviturile în buşteni se iu ir , devenir un sunet ascu it,ţă ă ţ ă ă ţ  ce-i f cu pe to i s danseze mai iute, pân când unii se pr buşir . C zur peă ţ ă ă ă ă ă ă  p mânt, iar ceilal i dansar peste ei. Matt şi Susan dansau şi ei, la început cuă ţ ă  stâng cie, dar pierzându-şi curând orice inhibi ie, l sându-se în voia fumului şi aă ţ ă  

137

Page 138: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 138/202

ritmului copleşitor.Continuar aşa pân seara. În cele din urm , pe p mânt fur aşternute frunzeă ă ă ă ă  

lungi de vi , formând o cuvertur , iar trupul lui Fa -Lung , acum eap n şi maiţă ă ţă ă ţ ă  uşor de c rat, fu plasat în centrul acestei cuverturi şi înf şurat în ea. Frunzele seă ă  lipir de ulei şi fur înf şurate cu vi e deasupra, pân ce pielea palid nu se maiă ă ă ţ ă ă  v zu, acoperit ca o mumie. Toboşarii acceler ritmul – Matt nu-şi imaginase că ă ă ă puteau bate şi mai iute – pân se auzi un vacarm continuu, asurzitor. În acelă  

moment dansul încet şi din bezn ap rur şase b rba i, cu figurile şi trupurileă ă ă ă ă ţ  vopsite în alb – îngrijitorii mormintelor. Se aşezar în jurui catafalcului, îl ridicară ă uşor şi plecar , totul petrecându-se atât de iute, de parc Fa -Lung ar fi fostă ă ţă ă   înghi it de întunericul în creştere.ţ

Mai târziu, în timpul nop ii, pe când Susan dormea lâng el în umbrar, Matt auziţ ă  un pocnet îndep rtat undeva, pe munte. I se p ru prea ascu it pentru un tunet. Peă ă ţ  când ecoul slab se estompa peste vale, îl urm ri alarmat. Sunase ca un foc de arm .ă ă

Kellicut îl urm pe Ochi-întunecat pe c rarea pietroas . Şamanul se mişca iuteă ă ă  pentru un b trân cu un singur ochi. Picioarele lui goale evitau r d cinile şi pietreleă ă ă  pentru c ştia drumul pe dinafar . În fa a lor, pe un fundal de nori, Kellicut z riă ă ţ ă  

destina ia – o culme rotunjit , cu form ciudat , ca un pumn.ţ ă ă ăFuneraliile avuseser loc cu cinci zile în urm , iar satul p rea a fi revenit laă ă ă  normal, de parc nu s-ar fi petrecut nimic. Fiul lui Fa -Lung se f cea tot mai bine,ă ţă ă ă  cu fiecare zi. Se ridica deja şi mânca. Susan îl numise Genunchi-R nit. Lui Kellicută  nu-i pl cuse numele şi-i spuse, dar ea continuase. Era moart dup b iat.ă ă ă ă

Ochi-întunecat pierduse o mul ime de timp cu Genunchi-R nit. Profesorul seţ ă   întreba dac şamanul voia s se conving c tân rul umanoid nu fusese pervertit deă ă ă ă ă  timpul petrecut în peşter şi r m sese suficient de pur ca s se al ture celor din sată ă ă ă ă  – sau dac dorea s afle cât mai mult posibil despre renega ii cei puternici. Kellicută ă ţ  avea impresia c b trânul purta singur povara grijii pentru viitorul întregului trib.ă ă

Din fericire, şamanul p rea s aib încredere în oameni. Profesorul ştia c , dacă ă ă ă ă 

spera s p trund în misterele percep iei comune telepatice şi s ajung să ă ă ţ ă ă ă st pâneasc el însuşi puterea, avea nevoie de înv tura lui Ochi-întunecat.ă ă ăţă  Începuse deja s primeasc imagini din când în când. Trebuia s înve e – aşa cumă ă ă ţ  f ceau umanoizii – s controleze procesul, s aleag ochii prin care s vad . Altfel,ă ă ă ă ă ă  ar fi urmat un haos, o n val înnebunitoare de imagini pe care nu le-ar fi putută ă  st pâni. Pe de alt parte, şamanul p rea a-l considera pe Kellicut un coleg înă ă ă  domeniul problemelor spirituale.

Pe culme, Ochi-întunecat se opri şi-i f cu semn lui Kellicut s vin lâng el.ă ă ă ă  Profesorul îşi d du seama c fusese invitat s priveasc zidul ieşiturii pe careă ă ă ă  st teau, ceea ce şi f cu, uitându-se peste vârfurile verzi ale copacilor, la spa iileă ă ţ  

goale dintre ele, la pajişti, la zidurile canionului, apoi c tre spirele albe ale mun iloră ţ   îndep rta i. Kellicut sim i prezen a altuia în minte, ca o înc pere umplându-se cuă ţ ţ ţ ă  ap , şi în elese de ce dorise b trânul umanoid s fie şi el acolo. Orbea şi voia s maiă ţ ă ă ă  vad o dat frumuse ea aceea.ă ă ţ

Peştera de la cap tul culmii avea mirosul obişnuit, în ep tor de mosc. Existauă ţ ă  pietre pe care se putea sta şi gr mezi de oase într-un col , dar Kellicut nu reuşiseă ţ  s -şi dea seama dac erau de om sau de animale. Şamanul scotoci în traist şiă ă ă  scoase un pachet de m rimea pumnului, din frunze c ptuşite cu lut, îl desf cu şiă ă ă  dezv lui un t ciune arzând. Dintr-un col lu o pip lung , o umplu cu nişte surceleă ă ţ ă ă ă  cafenii, o aprinse, trase un fum, i-o întinse lui Kellicut, care-l imit . Creierul îi fuă  n p dit de viziuni. Mintea i se umplu cu forme, culori şi mişc ri, compactate deă ă ă  

spa iul redus al peşterii, el se rezem cu spatele de stânc şi se l s copleşit deţ ă ă ă ă  senza ii. Şamanul începu s cânte, un sunet obsedant, liniştitor, ca un imnţ ă  gregorian. Când Kellicut închise ochii, mintea i se focaliz , v zu o pat albicioas ,ă ă ă ă  conturul neclar din stânci, o protuberant de piatr în zidul peşterii. Deschise ochii,ă ă  

138

Page 139: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 139/202

se uit la b trânul umanoid, al c rui ochi bun era a intit asupra stâncii de deasupraă ă ă ţ  capului s u. Kellicut se întoarse şi privi în spate. Acolo se afla protuberanta pe careă  tocmai o v zuse cu ochiul min ii.ă ţ

În seara aceea, Kellicut îi g si pe Matt şi pe Susan stând lâng râu şi li seă ă  al tur . Susan putea s jure c fusese în comuniune cu şamanul, dup cum ar ta deă ă ă ă ă ă  evaziv şi de gânditor. Parc ar fi suportat o terapie cu electroşocuri, îşi zise ea. Deă  data asta p rea mai t cut ca de obicei, deci b nui c avea ceva s le spun .ă ă ă ă ă ă

— Preg ti i-v s suporta i un şoc, îi anun el. Am aflat de la fiul lui Fa -Lung ,ă ţ ă ă ţ ţă ţă ă  care nu a fugit s se al ture renega ilor, ci a fost r pit de pe o c rare de pe coastaă ă ţ ă ă  muntelui. Era în peşter când a i alergat în untru. Se pare c a i provocat multă ţ ă ă ţ ă vâlv .ă

— Zi-i mai departe, îl îndemn Matt.ă— Se pare c dintre voi trei, unul a fost capturat. E înc inut acolo.ă ă ţ— Iisuse ! Van !— Da, şi mai am o ştire, chiar mai rea. A durat ceva pân am prins imaginea, dară  

pân la urm am reuşit. Renega ii au luat „b ul fulgerelor”. Felicit ri. A i introdusă ă ţ ăţ ă ţ  tehnologia criminal a secolului dou zeci în epoca de piatr !ă ă ă

139

Page 140: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 140/202

20

În copil rie, Van petrecuse o var la lacul Michigan. Petrecuse ore mergând peă ă  

plaj sub faleze, c utând pâlnii mici în nisip. Capcane miniaturale, sub care seă ă   îngropaser leii-furnicilor. Se amuza c utând o furnic şi aruncând-o în pâlnie,ă ă ă  urm rind-o cum se trudeşte s ias , dizlocând firicelele de nisip şi c zând înapoi,ă ă ă ă  pân când, epuizat , c dea la fund, de unde era apucat de o pereche de cleşti...ă ă ă ă

Acum Van, aflat la fundul gropii, era ca una dintre furnicile acelea. Putea s seă  ca re trei sferturi din drum pe pant , doar pentru a c dea înapoi. G sise o dat unţă ă ă ă ă  loc în care aproape ajunsese sus, dar când încercase s treac de margine, g rzileă ă ă  n v liser şi-l împinseser înapoi. Alt dat fusese lovit cu ciomagul. Sigur, aveauă ă ă ă ă ă  un avantaj: puteau s vad ceea ce f cea, f r s se uite la el. N-avea cum să ă ă ă ă ă ă evadeze şi curând renun ase s încerce.ţ ă

Se afla într-o stare proast , era epuizat, înfr nt, sl bit. Rareori dormea mai mult,ă ă ă  

avea coşmaruri, iar când se trezea ar fi vrut s se întoarc în coşmar. Trupul îi eraă ă  acoperit de vân t i, julituri, spuzeal . Ar fi fost mai bine s fi murit în pr buşireaă ă ă ă ă  peşterii, gândea el, în loc de asta îşi revenise în groapa asta, cu trupul cuprins dechin. Îl durea capul tot timpul, p rea c -l strânge un inel de durere, ca bandaă ă  medieval de tortur ce era strâns în jurul tâmplelor, pân ieşeau creierii prină ă ă ă  globurile oculare. Se ruga s scape de chin.ă

Ştia de unde venea durerea: de la conduc torul însetat de sânge care-l uciseseă  pe Rudy şi de la cei care-l urmau pe acesta. Bineîn eles c puterea umanoizilorţ ă  consta în mai mult decât vedere la distan , ştia asta dinţă Opera iunea Ahile ţ  , de ladurerile de cap pe care le avusese atunci. Dar atunci avusese de-a face doar cu unumanoid, acum suporta zeci deodat , şi pe cel mai puternic dintre to i,ă ţ  conduc torul şi dictatorul lor, cel a c rui prezen provoca sunete ascu ite deă ă ţă ţ  groaz . Institutul ar fi trebuit s -şi dea seama c aceast facultate a umanoiziloră ă ă ă  putea zdruncina procesul mental şi putea declanşa reveniri atavice în minteaomeneasc .ă

Uneori sim ea c tensiunea ce-i creştea în craniu îl înnebunea. Singura uşurareţ ă  venea doar când creaturile dormeau. Presupunea c atunci e noapte, dar nu puteaă  fi sigur. Iar când şeful era în jur, Van sim ea puterea arzându-i creierul ca un laser.ţ  Uneori leşina şi dup aceea se trezea ca dintr-o criz de epilepsie când durerea seă ă  reducea. În acel moment sim ea o limpezime de cristal p trunzând în creierul lui înţ ă  fierbere, de parc ar fi b ut ap rece de izvor. Dar uşurarea temporar f cea doară ă ă ă ă  

ca durerea s fie mai groaznic , atunci când revenea.ă ăÎn cealalt parte a gropii, lâng zid, se afla o ieşitur . Van putea s ajung la ea,ă ă ă ă ă  ba chiar, str duindu-se, s urce pe ea şi s observe ce se întâmpla în peşteraă ă ă  imens . Nu-i pl cea s fac asta, pentru c -l îngrozea s vad s lbaticii tr indu-şiă ă ă ă ă ă ă ă ă  via a, jupuind piei, uscând carne, g tind mâncarea la foc deschis şi p c tuind înţ ă ă ă  voie. Ar tau ca nişte fiare prin fum, la lumina focului, cu p rul des, negru, b t torit,ă ă ă ă  ca nişte buc i de blan , cu trupurile lucind de transpira ie şi împr ştiind o duhoareăţ ă ţ ă  resping toare.ă

De pe ieşitur asistase la sacrificiu. Ştiuse c nu-i primul prizonier vârât înă ă  groap , pentru c g sise ceva scris pe stânc . Din nefericire cu litere chirilice şi nuă ă ă ă  putuse s citeasc . Literele p reau recente, scrijelite în grab . Şi mai erau în groapă ă ă ă ă oase, miros de urin , iar într-un col buc i de fecale uscate. Presupuse c oaseleă ţ ăţ ă  proveneau de la hrana aruncat jos, aşa cum îi erau aruncate lui oase cu buc i deă ăţ  carne şi zgârciuri. Câteodat îi era coborât un bol cu ap st tut , f cut din cupolaă ă ă ă ă  

140

Page 141: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 141/202

interioar a unui craniu.ăDar Van nu avusese idee c mai exista în peşter un prizonier pân în ziuaă ă ă  

groaznic în care auzise b taia tobelor, bubuituri grele, insistente, care r sunau prină ă ă  tunele. Se c r pe ieşitur şi privi adunarea creaturilor, risipite în semicercuriăţă ă ă  concentrice, în fa a zeului uriaş, ce avea form de cap de urs. Şeful lor, care purta oţ ă  blan neagr de urs ce-i atârna pe spate, prins de muchea osoas a frun ii, cuă ă ă ă ţ  partea superioar a torsului goal şi mânjit cu vopsea roşie şi neagr , şi cu fâşii dină ă ă ă  

pene prinse la încheieturi, înaint . Ceilal i se retraser , f cându-i loc. Când creaturaă ţ ă ă  se aplec s se aşeze pe un scaun din lemn sculptat, la baza capului de zeu, Vană ă  z ri un obiect întunecat atârnându-i la piept. Era propriul lui pistol, înc în teac , peă ă ă  care individul îl purta prins la gât. Tobele bubuir mai tare şi din cealalt parte aă ă  peşterii fu târât un om, ce se zb tea şi ipa. Purta doar pantalonii de la uniform şiă ţ ă  strig în ruseşte când fu împins c tre un par lung înfipt în p mânt. Cu câtevaă ă ă  secunde înainte de a fi for at s se aplece, îl descoperi pe Van la treizeci de metri,ţ ă  c rat pe ieşitur . Omul încet s ipe, iar când privirile li se întâlnir pentru oăţă ă ă ă ţ ă  clip , Van crezu c a citit în ochii îngrozi i un mesaj: „R zbun -m !”ă ă ţ ă ă ă

Apoi şeful se uit direct la om, ca şi ceilal i, şi rusul c zu, zb tându-se în chinuri,ă ţ ă ă  cu pumnii ap sându-şi tâmplele ca o menghin . Un moment p ru mort, dup careă ă ă ă  

fu tras în genunchi şi legat cu fa a în jos pe butuc cu o fâşie de piele groas care-iţ ă  inea capul în jos, expunând partea superioar a coloanei vertebrale. Pe buşteanţ ă  erau înşirate boluri goale. Conduc torul se ridic şi d du din mâini, de parc ar fiă ă ă ă  dirijat o orchestr nev zut . Tobele bubuir , iar creatura înaint , cu o cremeneă ă ă ă ă  lung , în form de dalt într-o mân şi cu o piatr în cealalt . Când plas cremeneaă ă ă ă ă ă ă  la baza craniului omului, Van ip . Ei se uitar la el şi Van sim i brusc o durereţ ă ă ţ  insuportabil p trunzându-i în cap. Dar continu s priveasc . Nu se auzi nici ună ă ă ă ă  geam t al rusului când piatra ascu it îi fu înfipt sub ceaf . Capul îi c zu în fa , iară ţ ă ă ă ă ţă  Van urm ri cum materia cenuşie a creierului fu scurs în boluri. Când creaturaă ă   începu s m nânce, Van c zu de pe ieşitur în groap , cu fa a în jos. R mase acoloă ă ă ă ă ţ ă  nemişcat, ascultând bubuitul greu al tobelor, care dur ore în şir.ă

Mai târziu fu în stare s socoteasc , pornind de la timpul de când fuseseă ă  capturat, c sacrificiul avusese loc în timpul lunii pline. Dar asta era mai mult oă  specula ie, din moment ce nu ştia cât timp fusese inconştient dup pr buşireaţ ă ă  peşterii. Acum, când mintea îi era atât de confuz , nu putea fi sigur c nu-şiă ă  pierduse abilitatea m sur rii timpului. Durerea şi teama îl aduseser în stareaă ă ă  aceasta.

Resnick g si c -i mai uşor s se aventureze în coridorul subteran, ba chiar să ă ă ă stea lâng celul acum, când starea prizonierului se înr ut ise. Ştia c greşeşteă ă ă ăţ ă  gândind la f ptura aceea ca la un „prizonier”, mai ales c era savant. Dar trebuia să ă ă 

accepte faptele: creatura îl îngrozea şi-i p rea bine c se afl în spatele z brelelor.ă ă ă ă  Deoarece îl speria s stea în prezen a ei, l sase majoritatea experien elor directe înă ţ ă ţ  seama altora. Cine ştie ce puteri mentale avea ? Sau ce se întâmpl cu mintea taă  când scotoceşte prin ea ? Nervul optic trece periculos de aproape de centrul durerii,el ştia asta, dar Grady şi ceilal i nu ştiau. Nu se îngrijorau, pentru c nu fuseserţ ă ă blestema i cu cunoştin ele şi cu imagina ia lui. De aceea, pe de o parte fu încântatţ ţ ţ  când starea creaturii se înr ut i într-atât c nu mai reprezenta o amenin are.ă ăţ ă ţ

În ultimele zile f ptura se mişca rareori, z cea aproape tot timpul ghemuit peă ă ă  saltea, dormind îndelung. Nu mai trebuia legat şi era hr nit intravenos. Sticla cuă ă ă  perfuzie se afla chiar lâng pat, iar tubul de scurgere se termina cu un ac înfipt înă  interiorul cotului. Uneori, când f ptura se mişca, acul ieşea, iar cel de veghe laă  

monitor declanşa o sonerie şi Grady sau Allen înjurau, deschideau celula şi înfigeauacul la loc. Nu mai avea rost s se fac experien e, deci Resnick n-avea mare lucruă ă ţ  de f cut. Era ca în zilele de alt dat , din laboratorul de psihologie, când Vană ă ă  proiecta experien e, iar Resnick bea cafea şi dezlega cuvinte încrucişate. Experien aţ ţ  

141

Page 142: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 142/202

asta se transformase într-o pândire a mor ii, dar putea s-o suporte, iar când se vaţ  termina, urmau s vin patologii s fac autopsia. Poate vor descoperi ceva t indă ă ă ă ă  creierul f pturii în zeci de mii de felii cât foaia de hârtie. Acum n-aveau nimic, decită  şiruri de numere, teorii vagi şi concluzii doar pe jum tate încheiate.ă

O dat irlandezul, Scanlon, care se apropiase atât de mult de creatur încâtă ă  fusese transferat, veni în vizit . Resnick era la monitor şi astfel v zu reac ia cândă ă ţ  Scanlon se apropie de z brele. Umanoidul îşi s lt capul şi întinse bra ul vl guit, cuă ă ă ţ ă  

degetele r şchirate. Scanlon nu ajunse îns la ele, iar când plec îşi vârî capul înă ă ă  camera de control şi ip c Resnick o s ard în iad. Ciudat individ ! Prea sensibil.ţ ă ă ă ă  Nu era f cut pentru ştiin .ă ţă

De îndat ce auzi c Van este în via , Matt ştiu c trebuie s -l elibereze. Nu-iă ă ţă ă ă  datora nimic, dimpotriv , Van era responsabil c -i atr sese aici f r s fi fost cinstită ă ă ă ă ă  cu ei. Dar nu suporta gândul c se afla cineva la mila acelor bestii hidoase.ă  Imaginea craniului lui Şarafidin îi bântuia mintea.

Şi mai exista un motiv: pistolul. Dac -l luau şi g seau rezervele de muni ie aleă ă ţ  lui Van, puteau s -l foloseasc pentru propria lor evadare. Kellicut avea dreptate –ă ă  dac -l l sau acolo, va distruge echilibrul natural.ă ă

Dar cum s -l ia f r s fie prinşi ? Oricât se chinuia, nu g sea nimic decât ună ă ă ă ă  plan vag s p trund în tunele prin peştera din spate şi s -l caute – o strategieă ă ă ă  destul de simpl .ă

Susan nu era convins c trebuie s încerce s -l salveze pe Van. Nu voia s facă ă ă ă ă ă un lucru evident imposibil, care putea avea consecin e groaznice.ţ

— Putem s -l lu m pe Genunchi-R nit ca ghid, suger Matt pe când st teau înă ă ă ă ă  umbrar.

— Avem nevoie de o echip întreag . Altfel, tu n-o s rezişti nici cinci minute.ă ă ă— Ce în elegi prin tu ?ţ— Matt, nu-s de acord cu tine. Presupunând, o clip , c ar trebui s încerc m,ă ă ă ă  

cum am face-o ?

— S -i preg tim pe cei de aici s lupte.ă ă ă— Asta înseamn s -i preg teşti s fac r u, chiar s ucid .ă ă ă ă ă ă ă ă— Ştiu.— I-ar schimba pentru totdeauna, ar transforma totul. Nu va mai fi un Eden.— Susan, Edenul se va sfârşi oricum. Ai auzit ce-a spus Kellicut. E doar o

problem de timp pân renega ii îi vor distruge. Şi cred c unii vor s opună ă ţ ă ă ă rezisten . Lucrurile s-au schimbat de la moartea lui Fa -Lung . Dac ar lupta, arţă ţă ă ă  avea o şans .ă

— Şi crezi c profesorul a spus asta ca s te încurajeze ? Nu ne-a trâmbi at încă ă ţ ă de când eram în anul întâi despre responsabilitatea social a savantului de aă  

observa f r a se amesteca ?ă ă— Pui opiniile profesionale ale lui Kellicut înaintea moralit ii omeneşti. Nu-lăţ  putem l sa pe Van s moar .ă ă ă

— Ştiu. Şi eu cred acelaşi lucru, dar Kellicut ne-a înv at c savantul nu trebuieăţ ă  s se gândeasc la individ.ă ă

— Susan, uit de ştiin . Gândeşte-te la religie. Dac aceasta ne înva ceva,ă ţă ă ţă  este c via a e sacr – orice via .ă ţ ă ţă

Susan t cu, iar Matt consider c -i un semn de rezisten înc p ânat .ă ă ă ţă ă ăţ ă  Continu .ă

— Kellicut. Uneori m întreb ce vrea. De ce se chinuie s le înve e abilitatea astaă ă ţ  ?

— E un mistic.— Rahat. E vorba de putere. i-ai da seama, dac nu te-ar avea la degetul mic.Ţ ă  Asta-i din cauz c eşti înc studenta lui sau eşti înc iubita lui ?ă ă ă ă

Susan nu se osteni s -i r spund .ă ă ă

142

Page 143: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 143/202

Susan se duse în p dure, plin de furie. E tipic, îşi spunea ea. Credeam că ă ă discut m despre ştiin şi moralitate, iar el se întreab doar dac m culc sau nu cuă ţă ă ă ă  Kellicut. Rivalitate masculin stupid .ă ă

Merse pe c rare pân la cascad şi r mase acolo mult timp, ascultând zgomotulă ă ă ă  apei. Se uit jos, în bazin, şi v zu, tres rind, c profesorul se afla acolo, stând peă ă ă ă  stânci cu un grup de umanoizi. Îl urm ri, intrigat . Kellicut st tea lâng ei,ă ă ă ă  leg nându-se încet, uneori închizând ochii, apoi deschizându-i. Umanoizii p reauă ă   încrez tori. Îşi d du seama deodat ce c uta profesorul acolo, de ce alesese un locă ă ă ă   în care zgomotul apei acoperea orice sunet exterior. Era înv torul care înv a deăţă ăţ  la elevi.

Adunarea aceea avea un aspect foarte privat, ilicit chiar. Susan se întoarse şiplec spre sat. Furia ei împotriva lui Matt se risipise. Pentru prima oar , dup ani deă ă ă  zile, se gândi la mica biseric din scânduri, în care se ducea în Oregon, pe când eraă  copil.

Seara, în umbrar, îi zise lui Matt:— Ai dreptate – nu în privin a c aş mai fi iubita lui, ci c nu-s cu adev rat eu.ţ ă ă ă  

 Trebuie s -l salv m pe Van.ă ă

Se îmbr işar , se s rutar . Iar când îi descheie un nasture de la c maş şi-şiăţ ă ă ă ă ă  plimb mâna pe pieptul lui, b rbatul se întoarse spre ea şi-i mângâie ceafa şiă ă  spatele. Apoi îşi strecur mâna în şortul ei, sim indu-i fesele moi şi reci. Ea seă ţ  rostogoli peste el şi-l s rut din nou. Matt sim i dorin a copleşindu-l, dar r maseă ă ţ ţ ă  conştient de existen a unui centru de rezisten , de prezen a enervant a altcuiva.ţ ţă ţ ă  Reuşi s-o dep şeasc , dar o sim i vag în timpul preludiului şi pe durata actuluiă ă ţ  sexual. Sim mântul unei conştiin e str ine nu-l p r si decât târziu, pe când Susanţă ţ ă ă ă  se odihnea în bra ele lui, cu p rul încâlcit din cauza transpira iei, cu respira iaţ ă ţ ţ  liniştindu-se treptat. Apoi prezen a disp ru ca o fantom .ţ ă ă

Matt se scul , se îmbr c şi porni iute pe c rarea ce ducea în sat. Îl întâlniă ă ă ă  curând pe Kellicut, ce st tea rezemat de un copac. Pentru o clip , ceva dină ă  

 înf işarea lui, fâstâcit c a fost descoperit, apoi ciudat de provocator, f cu s -iăţ ă ă ă  treac prin minte lui Matt ideea ridicol c Kellicut fusese cel care-i invadaseă ă ă  creierul.

Preg tiser o ambuscad într-un luminiş din partea cea mai deas a p durii.ă ă ă ă ă  Dinte-Lung şi Ochi-Albaştri st teau într-o parte, Lancelot şi Genunchi-R nit în alta,ă ă  Matt şi alt tân r, B iat-înalt în a treia, iar Susan, Levitic şi al i câ iva înaintau cuă ă ţ ţ  zgomot spre ei, încercând s izgoneasc din ascunz toare un animal care s cad înă ă ă ă ă  capcana lor.

Matt şi Susan aleseser cu aten ie ceata de vân tori. Începuser cu Lancelot,ă ţ ă ă  amintindu-şi de furia lui din timpul meciului de trânt . Genunchi-R nit avusese de-aă ă  face cu renega ii şi preluase unele tr s turi agresive de la ei. Ap ruser şi al iţ ă ă ă ă ţ  umanoizi tineri care p reau s se mişte în aceeaşi direc ie acum, când Fa -Lungă ă ţ ţă ă disp ruse şi ceilal i vârstnici, mai slabi, îşi pierdeau domina ia.ă ţ ţ

Aveau to i ciomege şi l nci. Matt pierduse ore întregi c utând cop cei deţ ă ă ă  lungime şi greutate potrivit , îi ascu ise şi le înt rise vârful în foc. Instruireaă ţ ă  umanoizilor în aruncarea l ncii fusese dificil , pentru c nu în elegeau sensulă ă ă ţ  exerci iului. Folosise un manechin din paie ca int şi dup un timp umanoiziiţ ţ ă ă  intraser în joc şi fuseser în stare s nimereasc inta din când în când. Totuşi nuă ă ă ă ţ  era convins c ei în eleseser c inta simula un animal viu, care respir .ă ţ ă ă ţ ă

La început, antrenamentele pentru r zboi fuseser şi mai dificile. Umanoiziiă ă  

paşnici acceptaser greu conceptul de echipe, de dou grupe opuse f r nici ună ă ă ă  motiv evident. Atunci Susan avu o idee tr snet. Se duse în p dure şi se întoarse cuă ă  bulg ri, apoi f cu într-o colib o fiertur de ocru, cu care vopsi torsurile unui grup.ă ă ă ă  La început Matt se opuse – se sim ea ca într-o joac de copii, zicea el – dar observţ ă ă 

143

Page 144: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 144/202

curând ce efect remarcabil aveau dungile de vopsea. Ideea devenise subit limpedeşi trezise un instinct primitiv pentru lupt . Asta se întâmplase, presupuneau ei, dină  cauz c ocrul declanşase o asociere cu temu ii şi urâ ii renega i. În linii mariă ă ţ ţ ţ   în elegeau c era vorba despre o b t lie. Ideea de inamic exista în stare latent .ţ ă ă ă ă  Fusese nevoie doar s fie completat .ă ă

Iar acum, zgomotul de crengi rupte se apropia pe m sur ce h itaşii veneauă ă ă  c tre ei. Deodat , Matt auzi un alt sunet printre celelalte, cel scos de un animal înă ă  

goan , de frunzele şi crengile c zute sub copitele sale. Se uit spre B iat-înalt şiă ă ă ă  v zu c şi acesta ascult . Ce gândea oare ? Sim ea adrenalina curgându-i prin vene,ă ă ă ţ  starea de anticipare, mintea care refuz orice preocu-pare exterioar ,ă ă  concentrându-şi energiile pentru a ucide ?

Pân atunci Matt încercase de dou ori s -i înve e s organizeze o ambuscad şiă ă ă ţ ă ă  de fiecare dat eşuase. Singura lance aruncat spre animal fusese a lui. Prima oară ă ă fusese o marmot , iar arma zburase pe deasupra, f r s-o ating . A doua oară ă ă ă ă fusese un cerb, care respinsese lancea lui Matt cu coarnele şi o aruncase într-untrunchi de copac. Matt nu avea vreun motiv s cread c acum va fi altfel, dară ă ă  continua s încerce pentru c avea nevoie de piei.ă ă

Brusc, în poian s ri o capr s lbatic şi r mase nemişcat un moment,ă ă ă ă ă ă ă  

mirosind vântul, de parc ar fi sim it pericol în jur. Matt îi v zu nasul negruă ţ ă  agitându-se şi coarnele arcuite gra ios spre spate. Se plas într-o pozi ie special –ţ ă ţ ă  ghemuit pe un picior, în pozi ie de concentrare – şi încerc s trimit un mesajţ ă ă ă  umanoizilor, imagini de l nci şi sânge, cum încercase f r succes şi înainte. După ă ă ă care se ridic încet, uimit de cât de mult dureaz . În l mâna dreapt lent, o traseă ă ă ţă ă  spre spate, şi arunc arma cu toat puterea, trimi ând-o direct spre gâtulă ă ţ  animalului. Pe când lancea era înc în zbor ştia c direc ia va fi bun . Vârful ascu ită ă ţ ă ţ  se înfipse în pieptul cafeniu al animalului. Capra s ri înapoi, ame it , apoi se r suciă ţ ă ă  din coapse. Lancea nu se înfipsese foarte adânc şi c zu pe sol. Dar animalul fuseseă  r nit grav. Nu reuşi s fug şi se pr buşi pe picioarele din fa . Încerc s se ridice,ă ă ă ă ţă ă ă  se pr buşi şi se rostogoli pe-o parte. Matt nu-şi putu st pâni un fior şi o izbucnire deă ă  mândrie vân toreasc , moştenit din adâncul vremurilor. Când intr în luminiş,ă ă ă ă  ceilal i îl urmar , dar r maser un pic în urm .ţ ă ă ă ă

— Bine, bine, zise Susan, alergând, înc gâfâind. Tu Tarzan.ăCapra s lbatic sângera pe gur , cu ochii împ ienjeni i, expirând puternic.ă ă ă ă ţ  

Umanoizii se holbau. Trupul animalului avea o pozi ie ciudat , atârna prea susţ ă  deasupra solului. Matt se aplec şi r sturn animalul. V zu alt lance, înfipt adâncă ă ă ă ă ă   în cuşca toracic , o ran din care curgea sânge. Se uit în jur surprins.ă ă ă

Doar un umanoid nu avea lance. Lancelot st tea cu umerii drep i, cu un zâmbetă ţ  pe figur . Susan şi Matt se privir .ă ă

— El a f cut-o ! exclam femeia încet.ă ă

Ceilal i r maser locului, nesiguri. Doi dintre ei d dur drumul l ncilor şiţ ă ă ă ă ă  scoaser un beh it strident, ca un ip t de disperare şi jale, apoi se întoarser şiă ă ţ ă ă  fugir în p dure. Nu se întoarser , dar Lancelot se uita la carcas mândru.ă ă ă ă

Matt şi Susan deciser s fac tab ra pentru noapte unde se g seau. Umanoiziiă ă ă ă ă  strânser lemne pentru foc şi le aprinser cu jar adus de ei. Matt scoase un briceagă ă  şi începu s taie o pulp , f când incizii mici, s p streze cât mai mult posibil dină ă ă ă ă  piele. Cu o lam atât de mic era greu s taie carnea, trebui s-o spintece, iară ă ă  mâinile i se înroşir de sânge. Când ajunse la încheietura dintre femur şi pelvis, nuă  reuşi s-o despice cu briceagul, aşa c o sf râm cu o piatr ascu it , apoi prinseă ă ă ă ţ ă  piciorul sub genunchiul s u şi trase puternic, rupând-o. Când se ridic şi se apropieă ă  de foc, inând osul ciopâr it cu ambele mâini, cu sângele curgându-i spre coate,ţ ţ  

umanoizii se d dur înapoi, cuprinşi de oroare. Îl urm rir atent când puse osulă ă ă ă   între dou cr ci ce ardeau. Se auzi un fâsâit, urmat de mirosul c rnii pârlite.ă ă ă

Matt t ie o buc ic şi o mânc , îi d du şi lui Susan, care mânc , apoi oferi şiă ăţ ă ă ă ă  umanoizilor. Aceştia se holbar la buc ile de came. Doi dintre ei refuzar s-oă ăţ ă  

144

Page 145: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 145/202

ating , dar ceilal i o luar şi o examinar la lumina focului. Dinte-Lung mirosiă ţ ă ă  bucata, o atinse cu limba. Ceilal i îl privir când lu o feliu , pe care apoi o scuipţ ă ă ţă ă şi o inu între degete, ridicând-o la lumin ca pe o piatr pre ioas . Se uit la Matt –ţ ă ă ţ ă ă  care mestec iute alt bucat , ca s -l încurajeze – apoi puse feliu a între din i şiă ă ă ă ţ ţ  muşc . Dup câteva secunde, vârî şi restul în gur şi mestec , cu titlu de încercare.ă ă ă ă  Susan expir , dându-şi seama c -şi inuse respira ia. Şi al ii, în afar de doi,ă ă ţ ţ ţ ă   începur s m nânce.ă ă ă

În timpul nop ii, pe când Susan st tea treaz , ascultând respira ia calm a luiţ ă ă ţ ă  Matt şi privind stelele, auzi zgomot de paşi şi sunet de vomitat. Erau mai mul i ? Ceţ  nenatural e s mesteci carnea altui animal, s-o înghi i, s -i sim i sucul plin de sângeă ţ ă ţ  alunecând pe gât, reflect ea. Ştia c umanoizii trecuser Rubiconul şi c , indiferentă ă ă ă  ce s-ar întâmpla, via a nu va mai fi la fel în vale.ţ

În diminea a urm toare, Matt jupui capra. O întoarse pe spate şi, în timp ceţ ă  Susan şi Dinte-Lung ineau picioarele animalului în aer, folosi briceagul ca s fac oţ ă ă  incizie de-a lungul pieii albe de pe burt . Apoi alese o piatr mare, rotund la ună ă ă  cap t cât s -i încap în palm , şi ascu it la cel lalt cap t, şi o vârî ca pe un satâră ă ă ă ţ ă ă ă  sub piele, desprinzând-o de viscere. Utiliz pietre ascu ite pentru a t ia buc i deă ţ ă ăţ  

carne şi a reteza ligamentele ce legau muşchii de oase. Dup câteva minute seă  oprea ca s -şi ascut uneltele, ciocnindu-le de alt piatr , sco ând aşchii dină ă ă ă ţ  margine. Ceva-i atrase aten ia şi se opri. Al turi, în gr mada de oase, se vedeauţ ă ă  aşchiile f cute de el. V zuse sute de asemenea lucruri şi fusese foarte entuziasmată ă  când le descoperise în aşez ri din epoca timpurie a pietrei.ă

Se preg tir s se mute în alt tab r . Urmau s înve e cum s pun o capcan ,ă ă ă ă ă ă ă ţ ă ă ă  decise Matt, poate o groap cu un par ascu it în ea. Avea nevoie de şase piei,ă ţ  suficiente ca grupul s poat intra în peşter şi s nu fie identificat imediat ca fiindă ă ă ă  alc tuit din str ini. Umanoizii se preg tir s p r seasc tab ra. Levitic şi B iat-înaltă ă ă ă ă ă ă ă ă ă  folosir pielea s înf şoare buc i mari de carne şi apoi o atârnar de o crac peă ă ă ăţ ă ă  care o duser pe umeri. Tocmai p r seau luminişul, când Lancelot se întoarse şiă ă ă  

 îngenunche lâng capra despicat . Lu piatra satâr şi sf râm calota cranian .ă ă ă ă ă ă  Repet mişcarea de trei, patru ori, iar Matt şi Susan fur şoca i, pân -l v zură ă ţ ă ă ă desprinzând coarnele minunat curbate şi luându-le în spate: un trofeu.

Susan ştia când Levitic vedea prin ea. Senza ia ap rea deseori în timpulţ ă  expedi iei de vân toare, mai ales când erau desp r i i, unul aproape de cap tulţ ă ă ţ ţ ă  liniei de marş, cel lalt în coad . Devenise chiar dependent de sim mântul acelaă ă ă ţă  familiar, de împlinire, care dura uneori doar un minut, dou – un mod de a saluta,ă  de a verifica dac -i totul în regul . Nu garanta c Levitic era sursa, dar avea această ă ă ă convingere din cauza modului în care se sim ea atunci când se întâmpla – nuţ  agresat , nu invadat , ci cald , îngrijit .ă ă ă ă

Se întreb dac umanoizii îi puteau identifica pe cei din trib care intrau sauă ă  ieşeau din câmpul lor vizual. Evident c facultatea lor era mult mai complex decâtă ă  b nuiser la început ea şi Matt. Poate implica o comunicare în dou direc ii, poateă ă ă ţ  era mai degrab o comunicare la distan decât o vedere prin ochii altuia, cevaă ţă  apropiat de percep ie extrasenzorial . Poate se reducea la simpl transmitereţ ă ă  telepatic de imagini doar când traversa bariera dintre specii.ă

Se explicau astfel multe – în primul rând, de ce umanoizii nu aveau limbaj.Limbajul p rea un mijloc de comunicare mai bun, pentru c se puteau transmiteă ă  concepte abstracte şi putea fi scris, permi ând acumularea unui compendiu alţ  cunoştin elor. Dar dac umanoizii puteau face mai mult decât s transmit imagini,ţ ă ă ă  

dac sim eau şi gândeau ceea ce sim ea şi gândea cel lalt, atunci nu mai aveauă ţ ţ ă  nevoie de limbaj, pentru c exista o comunicare complet . Limbajul vorbit era doară ă  o umbr palid a unui mod de comunicare sublim şi perfect. În acest caz nuă ă  abilitatea de a comunica îl transformase pe Homo sapiens în realizarea suprem aă  

145

Page 146: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 146/202

naturii, ci inabilitatea de a comunica.Susan se mândrea c -i o empiric , dar dorea s postuleze ceea ce nu fuseseă ă ă  

dovedit, deci nu elimina posibilitatea ca în starea lor primordial oamenii s fiă ă  posedat o facultate similar , pe care o pierduser sau o abandonaser . Poate,ă ă ă  presupunea ea, mai avem înc urme de percep ie extrasenzorial , de aceea atât deă ţ ă  mul i oameni inten ioneaz s-o reînvie. Poate c fiind supus ei o po i înv a, aşaţ ţ ă ă ţ ăţ  cum un copil care aude o limb str in înva s-o vorbeasc . Dac nu cumva oă ă ă ţă ă ă  

parte prea mare din creier se consum în serviciul cuvintelor goale...ăÎl întâlni pe Levitic pe o pajişte, sub soarele fierbinte, nu ştia dac din întâmplareă  sau nu. Se apropie de el şi r mase la doi paşi distan , privind în ochii adânci i subă ţă ţ  fruntea exagerat . Puse mâinile pe umerii lui şi-l întoarse, astfel încât s n-o maiă ă  priveasc , apoi închise ochii. Nimic. Încerc iar, for ându-şi mintea spre exterior. Seă ă ţ  sim ea o adiere uşoar , iar ea se trase mai aproape, prinzându-l din spate,ţ ă  mirosindu-i duhoarea p trunz toare a p rului şi sudoarea uscat de pe ceaf . Seă ă ă ă ă  d du într-o parte şi privi peste um rul lui la iarba aurie, v lurindu-se, a pajiştei, laă ă ă  copacii de dincolo de ea, apoi închise ochii şi se concentra, dar pajiştea şi copacii nuap rur . Când se sim i împlinit , îi d du drumul.ă ă ţ ă ă

— Nu, spuse ea tare, ştiind c nu-i în elege spusele, dar spunându-i oricum. Nu,ă ţ  

eu vreau s fac.ăDar senza ia cald , familiar , continu .ţ ă ă ă

Întoarcerea în sat nu provoc nici o agita ie, deşi se întorceau cu arme, pietre deă ţ  t iat şi piei. Amintindu-şi ce se întâmplase când adusese un singur peşte mort, Mattă  fu surprins pân -şi d du seama c s tenii fuseser conştien i de tot ce f cuseră ă ă ă ă ţ ă ă vân torii, în fiecare clip .ă ă

Cu Kellicut fu altfel. Îi aştepta în peştera focului, tremurând de furie.— Nu pricepe i nimic ? N-a i înv at nimic to i anii ştia ?ţ ţ ăţ ţ ă— Ştiu ce vei spune, îl înfrunta Matt, dar ştim ce facem.— Pe naiba ! îi înv a i s vâneze ! Trebuia doar s observi ! Nu în elegi ? Asta-iăţ ţ ă ă ţ  

prima lege a ştiin ei ! Observi şi nimic altceva ! Nu te amesteci. Nu înve i, nuţ ţ  schimbi, nu convingi ! Ai priceput ?

— E o situa ie diferit .ţ ă— Cât de diferit ?ă— E via a unui om în joc.ţ— Via a unui om ! Nici m car nu ştii cine-i cu adev rat !ţ ă ă— Un alt motiv s m duc. Vreau s aflu.ă ă ă— Şi ce-i via a unui om în compara ie cu toate astea ? ar t el spre sat, spreţ ţ ă ă  

copaci, spre întreaga vale. O specie întreag , o specie care a fost aici de mai multă ă vreme ca noi. Str moşii noştri, pentru numele lui Dumnezeu !ă

— Poate c -l putem salva pe el şi proteja pe ei.ă— S -i protejezi de renega i, vrei s spui.ă ţ ă— Da.— Asta-i ceea ce nu în elegi. N-ar trebui s ai de-a face cu toat chestia asta. N-ţ ă ă

ar trebui s fii aici. E o lume primitiv , iar tu eşti un fel de c l tor în timp. Teă ă ă ă  amesteci şi distrugi totul !

— Şi tu ai f cut asta, Jerry, interveni Susan, folosind prenumele profesorului.ă  Dac aşa sim i, de ce i-ai f cut transfuzie lui Genunchi-R nit ?ă ţ ă ă

— E altceva ! r cni furios Kellicut. Un act care nu afecteaz viitorul speciei.ă ă— Şi care te f cea s te sim i Dumnezeu, replic Matt.ă ă ţ ăC ut în buzunar, scoase fragmentul de craniu atârnat de lan ul de argint, peă ă ţ  

care i-l d ruise Kellicut cu aproape dou decenii în urm , şi-l ridic , ad ugând:ă ă ă ă ă— Aşa cum, înv ându-ne te f cea s te sim i Dumnezeu. Sau luându-ne laăţ ă ă ţ  s p turi şi distribuindu-ne mici recompense. Sau culcându-te cu Susan.ă ă

Nu apucar s aud r spunsul lui Kellicut, pentru c în momentul acela Ochi-ă ă ă ă ă

146

Page 147: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 147/202

 întunecat ieşi din umbr , veni la ei, lu mâinile lui Matt şi Susan şi puse mâna luiă ă  peste ele. Greu de spus dac gestul însemna o binecuvântare sau un blestem.ă

147

Page 148: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 148/202

21

Înainte s porneasc spre peşter , Matt şi Susan îşi verificar preg tirile. Nuă ă ă ă ă  

aveau atâta echipament încât s existe pericolul s uite ceva. Aveau nevoie s seă ă ă  preg teasc psihic, iar aceste gânduri le ridicau moralul, hr nind iluzia c aveau ună ă ă ă  plan concret s -l salveze pe Van şi s scape întregi.ă ă

Aveau leg turi f cute din fâşii de haine, înnodate s in mai bine, legate în jurulă ă ă ţ ă  gâtului, s le poat trage iute peste ochi. Asta fusese ideea lui Susan, care-şiă ă  amintise de ordinul din peşter al lui Van, de a ine ochii închişi. Susan credea c -i oă ţ ă  manevr defensiv împotriva puterii adversarilor lor – un mod de a-i orbi momentană ă  dac erau prinşi la strâmtoare. Asta, în teorie, nu ştiau dac mergea şi în practic .ă ă ă

Deciseser s ia trei umanoizi cu care fuseser în expedi ia de vân toare. Unulă ă ă ţ ă  era Genunchi-R nit, care ar fi putut s le fie ghid prin labirintul tunelelor. Matt şiă ă  Susan sperau ca el s priceap care îi este misiunea, pe parcurs, pentru c nu-şiă ă ă  

puteau închipui cum s i-o explice sau s -i cear ajutor, dac lucrurile n-ar fi mersă ă ă ă  bine. Lancelot, care era pe cale s devin un conduc tor tribal, trebuia neap rat să ă ă ă ă fac parte din grup. Adusese coarnele caprei s lbatice în sat, la pusese la intrareaă ă   în coliba sa cu vârfurile în praf, iar trofeul îi crescuse prestigiul în ochii celorlal i, înţ  special ai tinerilor. Levitic fusese al treilea, ales de Susan, care credea c va fi deă  folos din cauza deştept ciunii sale. Odiseu al nostru, îi zicea ea.ă

Aceşti trei tovar şi erau îmbr ca i în veşminte f cute din pieile pe care leă ă ţ ă  strânseser . Fusese o treab grea, lung , mai întâi s le fac , apoi s -i conving peă ă ă ă ă ă ă  umanoizi s le poarte. Matt folosise fâşii de intestin ca s coas pieile, trecându-leă ă ă  prin g urile pe care le f cuse Susan cu o piatr ascu it . O piele se punea pesteă ă ă ţ ă  cap, ca un poncho, atârnând liber pân în talie unde era strâns tot cu intestine, înă ă ă  timp ce alta fusese folosit pentru nişte pantaloni grosolani. Dup cât îşi aminteau,ă ă  aşa se îmbr cau renega ii. Veşmintele nu fuseser strâns cusute, dar nici nuă ţ ă  trebuia, singurul lor scop era camuflajul.

La început cei trei umanoizi refuzaser s poarte pieile. Bl nurile r m seseră ă ă ă ă ă p tate de sânge şi miroseau a animal, ideea de a le purta era resping toare. Matt şiă ă  Susan demonstraser cum se purtau, dar f r urm ri. În cele din urm Matt luă ă ă ă ă ă pielea caprei şi mim o vân toare, aruncând-o într-un tufiş şi aruncând lancea în ea.ă ă  Apoi i-o prezent ceremonios lui Lancelot şi i-o puse pe umeri, aşa cum un curteană  ar fi prezentat regelui o rob . Lancelot o primi grav şi curând acceptar pieile şiă ă  ceilal i, mişcându-se stângaci, privindu-şi trupurile, uitându-se unii la al ii.ţ ţ

Primir arme. Lancelot avea lancea ce-l f cuse vân tor, iar Susan f cuseă ă ă ă  ciomege pentru Genunchi-R nit şi Levitic, alegând ramuri grele c rora, folosind oă ă  secure din piatr , le rotunjise cap tul şi le netezise mânerul. Trudise ore întregi laă ă  ele, înconjurat de un cerc de umanoizi care-i urm reau t cu i mişc rile.ă ă ă ţ ă

În rucsacul s u, Matt împacheta un colac de funie şi câteva unelte simple dină  piatr . Lanterna ar fi fost nemaipomenit , dar r m sese în peşter . În locul eiă ă ă ă ă  urmau s foloseasc tor e f cute din crengi şi paie. Matt nu dormise o mare parteă ă ţ ă  din noaptea dinaintea plec rii, din cauza grijii. Erau prea multe necunoscute. Şiă  dac puterea de percepere de la distan a renega ilor era mai sofisticat decâtă ţă ţ ă  anticipau ei ? Dac func iona ca un sistem radar, înregistrând orice prezen nouă ţ ţă ă din momentul apari iei acesteia ? Şi dac renega ii îi descopereau, îi atr geau înţ ă ţ ă  fundul bârlogului lor şi foloseau comunica iile lor superioare pentru a închide oriceţ  cale de sc pare ?ă

La marginea satului, Matt şi Susan se întoarser s priveasc în urm . Ceataă ă ă ă  

148

Page 149: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 149/202

am rât , ce se chinuia în bl nuri, ar fi ar tat caraghios în alte circumstan e. Câ ivaă ă ă ă ţ ţ  s teni se uitar la ei cum pleac . La distan , lâng un copac, de parc ar fi f cută ă ă ţă ă ă ă  parte din el, st tea Ochi-întunecat. Susan îi f cu semn cu mâna, ştiind c nu-i vaă ă ă  r spunde şi nici nu-i va în elege gestul. Ceea ce se şi întâmpl .ă ţ ă

Când ajunser la marginea terenului pentru înmormân-tare, umanoizii refuzară ă s p şeasc mai departe. Susan încerc s le arate c inten ionau doar s treac ,ă ă ă ă ă ă ţ ă ă  dar umanoizii se înc p ânar şi refuzar s se clinteasc . Atunci se uit în fa .ă ăţ ă ă ă ă ă ţă  

 Trei vulturi se roteau pe cer, al ii priveau pe crengile goale din apropiere, cuţ  smocuri zburlite de pene negre şi albe sub pliscuri, ca nişte favori i. Apoi Susanţ  tres ri: doi îngrijitori de morminte, siluete fantomatice în alb, st teau la doar zeceă ă  metri de ei, cu albul ochilor pierzându-se în albul cretei care le acoperea trupurile.Se întinsese o t cere nep mântean , se auzea doar bâzâitul îndep rtat ală ă ă ă  insectelor. Nimic nu se clintea în interiorul acelei zone a mor ii, delimitat la fel deţ ă  clar de parc râul Styx ar fi curs la marginea ei, cu excep ia p s rilor mânc toareă ţ ă ă ă  de cadavre ce se l sau purtate leneşe de curen ii de aer.ă ţ

— Nici o speran , zise Matt. Nu vor trece.ţă— S-o lu m înainte, poate se in dup noi. Sau o lu m pe drumul lung, ocolitor.ă ţ ă ă— Mai bine ocolim.

Matt o lu de mân şi pornir , l sând terenul de înmormântare în dreapta.ă ă ă ă  Umanoizii se holbar spre teren b nuitori, de parc p mântul s-ar fi putut deschideă ă ă ă  oricând s -i înghit . Matt murea de ciud , pentru c ar fi trebuit s prevadă ă ă ă ă ă posibilitatea ca tovar şii lor s dea înapoi, mai ales dup ce f cuse prima vizit aici,ă ă ă ă ă   în urm cu câteva s pt mâni. Ocolul urma s adauge ore la drum, s -i obosească ă ă ă ă ă  înainte s ajung la intrarea în peşter .ă ă ă

Se oprir de trei ori s se odihneasc . Umanoizii nu p reau obosi i şi, privindu-iă ă ă ă ţ  cu obiectivitate, Matt fu impresionat de superioritatea lor fizic – picioare îndesate,ă  puternice ca nişte coloane, umeri uriaşi şi mâini groase, sprâncene care serveaupentru ancorarea muşchilor puternici ai f lcilor. Erau f cu i pentru lupt , iar dac ,ă ă ţ ă ă  cu multe secole în urm , neanderthalienii ar fi avut pofta de a risipi sângeleă  oamenilor, ne-ar fi dat deoparte de mult. Nu aveau nevoie decât de-o f r m dină ă ă  p catul originar. Se uit la Genunchi-Zdrobit a c rui frunte t iat aproape seă ă ă ă ă  vindecase, l sând o cicatrice roşie sucit , urât , de la baza scalpului la sprâncean .ă ă ă ă  Semnul lui Cain ? Matt se potoli: nu era momentul s se transforme în filosof cuă  capul în nori.

Peştera p trundea vertical în stânc , o gaur gigantic în fa ada de piatr înaltă ă ă ă ţ ă ă de şapte metri. Se apropiar de ea dintr-o parte, cu Matt în frunte şi Susan în urmaă  umanoizilor, pentru eventualitatea c aceştia ar da înapoi. Dac ar fi f cut asta, n-ă ă ăavea idee cum ar fi putut s -i opreasc , dar sim ea c -i un lucru în elept s stea cuă ă ţ ă ţ ă  

ochii pe ei. Ştia c se temeau. Levitic o „citea” des, speriat.ăMatt se strecur cu grij spre gura peşterii. Bezn total . Se uit în jos şi v zuă ă ă ă ă ă  gr mezi mici de pietre r spândite la intrare. Poate un semn bun, pentru c ar fi fostă ă ă  date la o parte dac ar fi fost o intrare principal pe acolo. E doar uşa de laă ă  buc t rie, gândi el, folosit de câte ori vreo creatur voia s fac un raid prin trib,ă ă ă ă ă ă  dup o nevast sau un sclav. Sim i c -l cuprinde spaima. Ura întunericul şi seă ă ţ ă  sim ea claustrofobic la ideea de a p trunde sub p mânt, o fobie care fuseseţ ă ă  provocat de salvarea lor ca prin urechile acului cu câteva s pt mâni înainte. Traseă ă ă  aer în piept şi intr .ă

Ceilal i îl urmar , unul câte unul. Un start bun, îşi zise, şi sim i bezna ap sându-iţ ă ţ ă  ochii. Z bovir un moment la intrare, s se orienteze. În semiîntuneric, Matt îl priviă ă ă  

pe Genunchi-Zdrobit Figura lui p rea inexpresiv – sau avea poate o expresie peă ă  care Matt nu reuşi s-o descifreze – dar p rea c se controleaz . Impulsul de a fugiă ă ă  trebuie s fie universal, îşi închipui Matt. Dac avea dreptate, atunci Genunchi-ă ăZdrobit p rea un individ calm. Se putea ca umanoizii s -şi foloseasc facult ileă ă ă ăţ  

149

Page 150: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 150/202

pentru a cerceta drumul dinaintea lor, aşa cum un copil din Noua Anglie încearcă ghea a de pe lac aruncând pietre în fa . Dar cum vor reac iona când o piatr va daţ ţă ţ ă  de pericol ?

Dup ce pupilele li se dilatar , Matt şi Susan descoperir , uşura i, c nu se aflauă ă ă ţ ă   în întuneric complet. La început peştera li se p ruse ca o groap neagr , dar după ă ă ă vreo zece metri se curba spre stânga. Vedeau acum c peretele opus sclipea slabă  din cauza luminii reflectate, probabil de la tor ele de dincolo de cotitur . Tunelul eraţ ă  enorm, ca o sfredelire uriaş ce p trundea direct în interiorul muntelui. Îl l sar peă ă ă ă  Genunchi-Zdrobit s mearg în fa , sperând c va accepta rolul de ghid.ă ă ţă ă

— Pân aici, totul bine, şopti Matt.ă— Mda, pân aici, replic ea, cu voce nesigur .ă ă ăCând ajunser la cotitur , Genunchi-Zdrobit înaint f r urm de ezitare.ă ă ă ă ă ă  

Ajunser într-o cavern imens , luminat de tor e şi m rginit cu depuneri în formă ă ă ă ţ ă ă ă de ur uri, din carbonat de calciu, ridicate în decursul mileniilor. Terenul din mijlocţ ţ  era liber, sub un tavan ce se ridica în centru, ca un cort de circ. Stâncile din jurfrem tau de via : lilieci, care aveau cuiburile în crevas , zburau în jur frenetici,ă ţă ă  planând c tre intruşi de parc ar fi lansat bombe asupra lor. Matt şi Susan începură ă ă 

s tremure, vedeau aburul propriilor r sufl ri. C ldura neobişnuit din valeaă ă ă ă ă  craterului, egalizat de curen ii geotermali de aer, r m sese în urm , iar trupurileă ţ ă ă ă  lor c zuser prad frigului de la altitudinea aceea. Aprinser tor ele pe care leă ă ă ă ţ  aduseser de la cele din peşter .ă ă

 Traversar spa iul liber şi ajunser la un perete cu trei tuneluri. Începeaă ţ ă  adev ratul labirint şi sperau c Genunchi-Zdrobit se va descurca şi-i va conduce înă ă  vizuina Minotaurului. Umanoidul alese tunelul din mijloc. Acesta se îngust curând şiă  se continua cu o pant abrupt , lucru logic din moment ce sanctuarul central c treă ă ă  care se îndreptau se afla sus în mun i. Mersul deveni greoi. Pe jos se str nseserţ ă ă pietre, uneori ascensiunea sem na cu o c rare printr-un jgheab plin cu c rbune.ă ăţă ă  Mai r u pentru Matt era faptul c în l imea culoarului sc dea şi fu nevoit s seă ă ă ţ ă ă  

aplece. Sim i claustrofobia strângându-i inima zdrav n şi avu nevoie de toatţ ă ă puterea voin ei pentru a continua s mearg . În cele din urm tunelul se l rgi,ţ ă ă ă ă  putur s mearg iar drep i. Tor ele ardeau slab, oxigenul fiind rarefiat.ă ă ă ţ ţ

Apoi, deodat , dup cincisprezece minute, umanoizii înghe ar . Se uitar în faă ă ţ ă ă ţă nesiguri, dup aceea se întoarser spre el, iar de data asta Matt interpret f ră ă ă ă ă greutate emo ia de pe tr s turile lor. Era fric . Se apropia ceva, dar când ascultţ ă ă ă ă auzi doar vâjâitul îndep rtat al vântului.ă

— Am trecut pe lâng o adâncitur cu pu in înainte, şopti Matt. S ne întoarcemă ă ţ ă  şi s ne ascundem acolo.ă

— Şi ei ?

— Mai bine s ne desp r im. Dac st m la un loc, renega ii ne vor „citi” maiă ă ţ ă ă ţ  uşor. Iar tovar şii noştri sunt proteja i de deghizare.ă ţ— Bine.Se retraser şi g sir adâncitura. Mai încolo se afla o înc pere lateral , unde-iă ă ă ă ă  

l sar pe cei trei umanoizi cu tor ele, rugându-se s par destul de banali ca s nuă ă ţ ă ă ă  trezeasc nici o b nuial . Matt şi Susan îşi traser leg turile pe ochi şi aşteptar , cuă ă ă ă ă ă  trupurile înghesuite în spa iul redus. Nu avur mult de aşteptat, auzir curândţ ă ă  târşâitul creaturilor.

Susan închise ochii sub leg tur şi încerc s -şi goleasc mintea. Matt oă ă ă ă ă  cuprinse în bra e şi o strânse când zgomotul deveni mai puternic. Creaturile se aflauţ  

doar la o jum tate de metru de ei, chiar dincolo de peretele de stânc . Susan le auziă ă  respira ia şi zgomotul puternic al t lpilor pe podeaua peşterii. Îl strânse pe Matt şiţ ă  mai tare. În cele din urm zgomotele se reduser , dup ce creaturile trecur şi seă ă ă ă   îndep rtar . Susan îşi scoase leg tura. Mirosul îi umplu n rile. Fuseser atât deă ă ă ă ă  

150

Page 151: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 151/202

aproape c ar fi putut s -i ating . Alt senza ie îi p trunse în minte, împlinireaă ă ă ă ţ ă  familiar . Levitic lua contact cu ea în momentul groazei lui, exact cum f cuse Matt.ă ă  R mase cu ochii deschişi şi-l primi complet, r mânând nemişcat secunde întregi, înă ă ă  timp ce Matt îi strângea trupul. În cele din urm se relax şi zise:ă ă

— Gata. Sunt în siguran .ţăMatt o privi îndelung, cercet tor.ă Reunit, grupul îşi continu drumul, cu Genunchi-Zdrobit în frunte. Urcar oă ă  

 jum tate de or , trecând pe lâng camere mici şi alei ce duceau spre cuibuşoareă ă ă  tihnite, în care se aflau vetre şi bl nuri întinse pentru dormit, dar din fericire nuă   întâlnir alte creaturi. Apoi şuieratul uşor al brizei f cu loc unui vâjâit pe care-lă ă  auziser cu s pt mâni în urm , ca zumz it ce suna din mii de aripi din interiorulă ă ă ă ă  unui stup.

Genunchi-Zdrobit se opri pentru un moment, înlemni când se concentra, apoi seghemui şi se vârî într-un tunel atât de mic, c trebui s se târasc . Lui Matt i se p ruă ă ă ă  un mormânt. Se curba în sus ca un c min, şi urcar pe el folosind ieşiturileă ă  existente, pân ieşir pe o platform de deasupra imensei peşteri centrale. Sub eiă ă ă  se afla viesparul.

Peste tot, pe podeaua peşterii, în orice col işor şi fiecare ungher, creaturile seţ  mişcau într-un tumult de activitate care le t ie r suflarea. G teau, preparau piei,ă ă ă  f ceau unelte, tocau carne, se regulau, dormeau, mâncau – o colonie complet deă ă  b rba i, femei şi copii primordiali. Matt v zu prunci alergându-se în jurul vetrei. Într-ă ţ ăo parte, o femeie se ghemuise în fa a unei piei cur ate, inând-o cu ambele mâini,ţ ăţ ţ  mestecând-o cu muşchii puternici ai f lcilor. P rea s fac burdufuri pentru ap .ă ă ă ă ă  Alt femeie din apropiere sparse o piatr , apoi o arunc peste o gr mad de alteă ă ă ă ă  pietre. Susan avea dreptate, îşi zise Matt. Aici sunt mai multe femei decât în vale.Pun pariu c au fost r pite în timpul raidurilor.ă ă

Închis acolo, zgomotul era formidabil. Fumul din vreo zece focuri le înl crimaă  ochii şi era cald ca într-o oal sub presiune. Privind în jos la toate, doar de la zeceă  

metri deasupra coamelor de p r ca pâsla, Matt sim ea c asist la naştereaă ţ ă ă  civiliza iei, la momentul în care str moşii noştri s-au îndreptat de la existen a brutţ ă ţ ă de maimu e solitare c tre splendoarea şi rigorile comunit ii şi ale h rniciei. Dar,ţ ă ăţ ă  din alte puncte de vedere, colonia era înc scufundat în s lb ticie. În l ându-se înă ă ă ă ă ţ  centrul peşterii uriaşe se afla sculptura zeului r uvoitor, în form de cap de urs, iară ă  lâng el, zidul de cranii umane.ă

Fusese ad ugat ceva nou la zid, capul unui b rbat caucazian. Matt se sili s -lă ă ă  examineze, gândind la început c putea fi al lui Van, dar chiar de la distan îşi d duă ţă ă  seama c tr s turile difereau, c nasul era prea lung.ă ă ă ă

— N-avem mult timp, îi şopti el lui Susan. Trebuie s -l g sim pe Van înainte să ă ă 

ne simt .ăSusan nu-i r spunse, aparent captivat de imaginea incredibil din fa a lor. Mattă ă ă ţ   îi urm ri privirea şi descoperi silueta la care se uita. Cum de n-o observase ? Kee-ăwak se afla în mijlocul gloatei, cu un cap mai înalt decât ceilal i, iar când înainta,ţ  ceilal i se d deau la o parte, fugeau ca nişte câini biciui i, plecând capetele şiţ ă ţ  adoptând o pozi ie inconfundabil de subordonare. Individul era o figurţ ă ă extraordinar , un conduc tor înn scut. Partea superioar a torsului îi fuseseă ă ă ă   împodobit cu linii şerpuite, roşii şi negre, care-i înconjurau muşchii cu modele caă  de amprent digital , iar p rul îi atâma în cozi lungi, înzorzonate cu m rgele. Guraă ă ă ă  fusese înconjurat cu vopsea roşie, care ar ta ca sângele. Pe când mergea, leg naă ă ă  capul lent dintr-o parte în alta, în acea mişcare ciudat de şopârl ce r m seseă ă ă ă  

 întip rit în amintirea lui Matt de la confruntarea din z pad cu Rudy.ă ă ă ă— Ia te uit , şopti Susan, are pistolul lui Van la gât !ăDa, tocul pistolului îi atârna c tre abdomen, atingându-i uşor muşchii bineă  

contura i.ţ

151

Page 152: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 152/202

Kee-wak ridic privirea şi începu s se uite în partea de sus a peşterii. Imediat,ă ă  Matt şi Suan îşi puser leg turile pe ochi şi se traser înapoi, întinzându-se peă ă ă  teras .ă

Susan îl sim i pe Levitic intrând în mintea ei şi ştiu, dup câteva secunde, cţ ă ă pericolul trecuse. Ridic leg tura şi privi dincolo de marginea platformei. Kee-wakă ă  p r sise peştera. Mai privi activitatea frenetic un moment, înainte s ia o decizie.ă ă ă ă

— Matt, trebuie s g sesc camera aceea sacr . Vreau s privesc din nouă ă ă ă Enigma

din Khodzant .— Ai înnebunit ?— Trebuie. Nu vezi ? Înseamn ceva. Nu ştiu de ce, dar simt c exist un fir,ă ă ă  

ceva care ne poate ajuta s în elegem.ă ţ— Susan, n-avem timp. N-o s te po i întoarce.ă ţSe gândi la o mul ime de alte argumente şi se preg tea s i le spun , cândţ ă ă ă  

Genunchi-Zdrobit se ghemui lâng el, îşi duse degetele la tâmplele lui şi-i întoarseă  f r menajamente capul, obligându-l s se uite într-un col . La cap tul îndep rtat ală ă ă ţ ă ă  peşterii era o groap , iar în ea v zu capul lui Van ap rând pentru scurt timp,ă ă ă  disp rând, ap rând din nou. Mergea în cerc, ca un animal în cuşc . Chiar de laă ă ă  distan a aceea Matt observ o zmucire bizar , ritual , în mişc rile lui Van, ceea ce-lţ ă ă ă ă  

f cu s se întrebe dac nu cumva înnebunise.ă ă ăCânt ri bine situa ia. Dou creaturi cu ciomege st teau ghemuite nu departe deă ţ ă ă  groap . Puteau fi paznici, din moment ce groapa nu p rea chiar atât de adâncă ă ă  încât s nu se poat ieşi din ea, dac te str duiai. Pe fa ada de stânc , spre stânga,ă ă ă ă ţ ă  era o lespede imens , care putea fi zidul exterior al unei treceri. Oricum, putea oferiă  oarecare ad post dac Matt ajungea acolo. Avea o funie lung de doi metri, cuă ă ă  noduri la jum tate de metru, pe care putea s-o coboare lui Van. Dar dac voia să ă ă reuşeasc , trebuia s fie atent la paznici. Avea nevoie de o diversiune, altfel nuă ă  putea s scape de puterile lor paranormale. Sim ea c avusese noroc c ajunseseă ţ ă ă  pân acolo.ă

Matt se trase înapoi pe teras şi-şi d du seama cu groaz c Susan disp ruse.ă ă ă ă ă  Fu atât de şocat, încât abia b g de seam c disp ruse şi Levitic.ă ă ă ă ă

Dup ce hoin riser prin z pad , c tre zonele mai joase ale muntelui, cele cinciă ă ă ă ă ă  creaturi purtând piei de animale ajunser la un morman de pietre şi fur imediată ă  atrase de str lucirea metalului. Se apropiar de gr mad b nuitori, de parc ar fiă ă ă ă ă ă  fost o capcan , oprindu-se la fiecare pas ca s se uite cu ochii interiori în toateă ă  direc iile. Nu descoperir nici un semn de via .ţ ă ţă

Încet, cu grij , unul dintre ei atinse o piatr . Nu se întâmpl nimic. Lu altă ă ă ă ă piatr , iar movila se pr buşi, sco ând la iveal NOMAD-ul lui Van. Creaturile seă ă ţ ă  zgâir la cutia neagr cu margini metalice care luceau în razele soarelui. Nu maiă ă  

v zuser un asemenea obiect straniu.ă ăSe temeau, pentru c ştiau ce înseamn momeal . Cu mult vreme în urm ,ă ă ă ă ă  vân torii din tribul lor descoperiser cum s atrag animalele spre propria lor pieire.ă ă ă ă  Una dintre creaturi se aplec şi mirosi obiectul, dup care se trase înapoi iute, deă ă  parc ar fi fost p lmuit . Sim ise miasma acr a duşmanului.ă ă ă ţ ă

Alt f ptur ridic m ciuca în aer şi o coborâ, izbind computerul într-o parte,ă ă ă ă ă  aruncându-l de pe piedestal şi zvârlindu-l pe creasta stâncii. Al treilea se aplec ,ă  ridic obiectul, inându-l departe de trup, apoi îl c r vreo şapte metri, pân laă ţ ă ă ă  marginea ravenei. Se aplec şi-i d du drumul, iar calculatorul c zu mult timp. Înă ă ă  cele din urm se auzi un trosnet îndep rtat undeva, jos.ă ă

În înc perea sacr , Susan st tea înlemnit în fa a pictogramei. Tremura deă ă ă ă ţ  teroare. Şi mai interesant, lucru de care nu-şi d duse seama de la început, era oă  alt senza ie. Contracara teama şi-i turna un balsam bizar prin sistemul nervos, ună ţ  soi de extaz produs de puterea curat a siluetelor şi culorilor împr ştiate în fa a eiă ă ţ  

152

Page 153: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 153/202

pe peretele peşterii.V zuse multe picturi din peşteri, imagini de antilope, bouri, boi mosca i, uneoriă ţ  

str lucit pictate. Fusese printre cei câ iva savan i c rora li se permisese s intre înă ţ ţ ă ă  peşterile ce se f râmi au de la Altamira, din mun ii Cantabrici, din nordul Spaniei,ă ţ ţ  chiar f cuse schi a camerei cu pictura de bizon, aşa-numita Capel Sixtin a arteiă ţ ă ă  cuaternare. Fusese profund emo ionat de desene, dar în aprecierea estetic seţ ă ă  amestecase uimirea antropologic : imaginarea sufletului omului din paleolitic careă  

se sim ise chemat s combine pigmen i naturali cu gr sime animal şi aduseseţ ă ţ ă ă  vederii forma permanent , trasând coarnele curbate sau spinarea arcuit . Putereaă ă  venea din tr irea contactului cu acel suflet de peste dou zeci şi cinci de mii de ani.ă ă  Dar aici era altceva. Pictura aceasta era m iastr în sine. Susan se minuna deă ă  talentul acelei mâini necunoscute care folosise atât de perfect c rbunele pentru aă  contura siluetele în negru, care folosise umfl tura natural a stâncii pentru a daă ă  adâncime siluetelor, care scosese mişcare şi lumin dintr-un material atât de inertă  şi de greu. Acesta era produsul unei m re ii artistice, al unui Michelangeloă ţ  preistoric. Dar care fusese subiectul care inspirase acest geniu ?

Ştia c nu dispune de mult timp. Pip i leg tura pentru ochi cu un gest nervos, să ă ă ă se conving c o avea la gât. S şi-o pun ? Va şti dac este „citit ” ? Dar dacă ă ă ă ă ă ă 

atunci va fi prea târziu ? Creaturile vor şti unde se afl ? Se d du înapoi, ca să ă ă cuprind întreaga pictogram , ce reprezenta un soi de poveste. Figurile din panouriă ă  diferite erau angajate în ac iuni şi în ceea ce p reau a fi b t lii, dar panourile nuţ ă ă ă  respectau o secven liniar . Trebuia s le rearanjeze mental. Oricum, nu avea timpţă ă ă  s fac o schi .ă ă ţă

Regreta c nu-şi aminteşte mai mult din ce auzise despreă Enigma din Khodzant , în zilele studen iei. De fapt, Kellicut fusese cel care f cuse o prezentare – unaţ ă  umoristic , despre fund turile din arheologie. O fund tur ! Cine ar fi crezut c o s -ă ă ă ă ă ăşi rişte via a încercând s rezolve ghicitoarea ? O privi de sus în jos, de la stânga laţ ă  dreapta şi de la dreapta la stânga. Aceştia erau r zboinici în dou grupuri, lucruă ă  clar, iar aici ochi deschişi detaşa i, care p reau c plutesc în copaci – simboluri aleţ ă ă  mor ii. Se duse şi se uit de aproape la panou. R zboinicii uneia dintre grupe aveauţ ă ă  frun i proeminente, evident neanderthalieni, cealalt grup cu şolduri înguste, cuţ ă ă  capete rotunde şi b rbie ieşit în afar : Homo sapiens. P reau a purta r zboi într-oă ă ă ă ă  perioad lung de timp, pentru c nu fusese reprezentat o lupt , ci dou sau trei.ă ă ă ă ă ă  Aici era o adunare sau preg tirea uneia – un fel de tratative de pace ? – iar celeă  dou grupe p reau s se apropie una de cealalt cu armele aruncate în l turi. Apoiă ă ă ă ă  unui grup – neanderthalienii – i se întâmpl ceva.ă

Susan nu ştia c exact în acel moment, departe, în peşter , Kee-wak sim i oă ă ţ  form noroas în cap şi interveni o viziune de moment. Tabloul ap ru pentru scurtă ă ă  

timp în fa a ochiului s u interior. Umanoidul se opri şi în l capul, dar imagineaţ ă ă ţă  disp ruse.ă

Susan sim i un val de team şi puse leg tura pe ochi, încercând s -şiţ ă ă ă  aminteasc ce panouri nu erau cunoscute în afara acestei camere. În pictur ap reaă ă ă  luna, deci probabil cronologia fusese stabilit prin fazele lunii. Se str dui s -şiă ă ă  aminteasc imagineaă Enigmei din Khodzant pe care o v zuse în clas , cu mul i aniă ă ţ   în urm . Putea lipsi fragmentul de jos din dreapta ? Decise s rişte o privire rapid şiă ă ă  se duse s stea în fa a acelei por iuni din pictur . Trase leg tura şi se uit . Ună ţ ţ ă ă ă  panou se g sea chiar în fa a ei, iar ceea ce v zu nu mai v zuse pân atunci: oă ţ ă ă ă  creatur stând singur , privind în sus, în timp ce în jurul ei c deau pietre sauă ă ă  

altceva – obiectele aveau codi e ca meteori ii, pentru a sugera mişcare în jos.ţ ţ  F ptura avea gura deschis şi tr s turile strâmbate de furie, de parc şi-ar fi dată ă ă ă ă  seama de un adev r amar sau ar fi fost martor la un act satanic. Artistul prinseseă ă  perfect emo ia. Susan se l s captivat şi privi pictura câtva timp.ţ ă ă ă

153

Page 154: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 154/202

Kee-wak îşi d du seama, de îndat ce viziunea reveni. De data asta nu greşea.ă ă   Trimise iute patru paznici în camera sacr .ă

154

Page 155: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 155/202

22

Resnick ştia c f ptura era pe moarte. Nici nu era greu s - i dai seama. Perfuziileă ă ă ţ  

nu fuseser de nici un ajutor, încetase practic s se mişte, respira ia deveniseă ă ţ  neregulat . Aduseser în celul un aparat de monitorizare a inimii şi ună ă ă  electroencefalograf şi i le conectaser , dup ce-i r seser petece în form deă ă ă ă ă  semilun la tâmple şi pe piept pentru a prinde electrozii. O camer de luat vederiă ă  fusese orientat asupra ecranului mic, verde, din col . O linie alb trasa mereuă ţ ă  acelaşi model, nu un vârf mare cu vârfuri mai mici, ca la oameni, ci o serie devârfuri şi platouri ce-i aminteau lui Resnick de un şir de zgârie-nori dintr-un oraşmare. Mai reduseser drastic şi semnalul de alarm , din cauz c b t ileă ă ă ă ă ă  neobişnuite ale inimii creaturii o pornea tot timpul.

Nu se mai îngrijeau s încuie uşa celulei, iar acest lucru îl f cuse pe Resnick să ă ă se simt mai bine, de parc el ar fi fost încuiat acolo tot timpul. Sp laser pe jos înă ă ă ă  

celul , iar duhoarea nu mai era atât de groaznic , deşi plutea înc în aer, mai alesă ă ă  lâng pat. Acum pân şi Resnick se aventura pân în apropiere, plin de mândrieă ă ă  profesional şi pretinzând fa de ceilal i c f cuse acest lucru de la început, chiar şiă ţă ţ ă ă  când f ptura l-ar fi putut azvârli de pere i. Decisese s fie fatalist în privin a mor iiă ţ ă ţ ţ  acesteia. Adev rat c nu mai puteau face alte experien e, poate nu vor extrageă ă ţ  nimic folositor din toate tabelele şi fragmentele de observa ii. Dar poate aşa era maiţ  bine, poate creatura nu fusese f cut s tr iasc printre oameni – la urma urmei,ă ă ă ă ă  era primitiv – iar autopsia le va spune multe din ceea ce doreau s ştie.ă ă

Grady intr în celul lâng el, şi Resnick se sim i şi mai bine. Creatura z ceaă ă ă ţ ă  inert , nu putea fi treaz , dar nu puteai s ştii niciodat cu siguran .ă ă ă ă ţă

— Vine ? întreb Resnick.ă— Poate s soseasc oricând.ă ăFusese ideea lui Resnick s trimit dup Scanlon. Se felicit c-o avusese. Acumă ă ă ă  

treaba depindea de sentiment mai mult decât de orice altceva. Scanlon f cuseă  descoperirea cea important . Scanlon fusese mai apropiat de creatur decâtă ă  oricine. De aceea Scanlon merita s asiste la moartea ei. Ca şi cum ar fi asistat-o ună  preot sau cineva din familie. La urma urmei, gândi Resnick, asemenea gesturi nedeosebesc de animale.

Auzi o uş de maşin trântindu-se, apoi uşa din fa deschizându-se, dup aceeaă ă ţă ă  zgomot de paşi care se apropiau, iar dup un moment ap ru Scanlon. Ar ta foarteă ă ă  afectat.

— Nu fi îngrijorat, mai avem timp, îl sf tui Resnick, cu tonul unui medic.ăScanlon nu-i acord aten ie şi se duse direct la creatur , ridicându-i bra ul p ros.ă ţ ă ţ ă— Iisuse, ia te uit ! exclam Grady, urm rind imaginea de pe ecranulă ă ă  

monitorului.Resnick privi şi v zu c linia în form de zgârie-nori se modificase. Se mişca maiă ă ă  

iute, vârfurile erau mai mari. Se uit apoi la f ptur şi nu-i veni s cread ceea ceă ă ă ă ă  v zu. Fiin a deschisese ochii, privind direct în ochii lui Scanlon şi p ru chiar că ţ ă ă ridicase mâna un pic. Resnick se d du înapoi instinctiv şi se strecur c tre uşaă ă ă  deschis a celulei. Ciudat, privirea aceea nu p ruse prietenoas . Dimpotriv .ă ă ă ă

Apoi capul creaturii c zu înapoi, de parc fuseser t iate nişte fire invizibile, iară ă ă ă  alarma sistemului de monitorizare sun puternic. Linia de pe ecran o lu razna,ă ă  urcând şi coborând neregulat, apoi încetini. Scanlon c zu pe podea. Resnick crezuă  c -şi exagera emo ia şi se preg tea s -i fac scandal, când se uit mai bine şi-şiă ţ ă ă ă ă  d du seama c Scanlon, care acum se zvârcolea, se inea de tâmple, în chinuri.ă ă ţ

155

Page 156: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 156/202

Resnick privi iar creatura. Murise, iar linia ca un oraş de pe ecran disp ruse.ă

Susan îşi d du seama c lucrurile mergeau r u. Ceva mai puternic decâtă ă ă  instinctul o avertizase c prezen a ei din camera sacr fusese detectat . Apoi se iviă ţ ă ă  dilema: s foloseasc leg tura pentru ochi, pentru a înşela puterile telepatice aleă ă ă  umanoizilor sau s fug ? Şi cum s scape dac nu vedea ?ă ă ă ă

În frac iunea de secund în care îşi formulase întrebarea, v zu o urm deţ ă ă ă  mişcare în cealalt parte a camerei, o imagine fugar de piele de animal în spa iulă ă ţ  dintre stalagmite. Înainte îns s-o cuprind panica, sim i un contact mental liniştitor,ă ă ţ  care-i spunea c nu are de ce s se team . Silueta care ieşi la iveal era a luiă ă ă ă  Levitic. Avu chef s alerge spre el şi s -l ia în bra e, dar uşurarea nu dur mult, v zuă ă ţ ă ă  din starea lui de agita ie c şi el ştia c pericolul era aproape.ţ ă ă

Levitic o conduse într-un tunel lateral întunecos. Susan pip ia cu o mână ă peretele de stânc , cu cealalt inea mâna umanoidului în timp ce acesta înainta.ă ă ţ  Deşi degetele lui erau scurte, aveau puterea unor gheare de vultur. Urcau de-alungul unei c r ri ce urma o pant şi care p rea a fi o cale de trecere pu in folosit .ă ă ă ă ţ ă  Din când în când, Levitic se oprea pentru scurt timp şi, deşi nu-l vedea, Susan ştiuc citea calea din fa , testând-o cu radarul s u psihic, încercând s apreciezeă ţă ă ă  

riscurile.Dup cinci minute, Susan auzi zgomote apropiindu-se. Se întoarse s fug , dară ă ă  umanoidul o inu strâns de mân şi nu putu sc pa. Încerc s -şi trag degetele, darţ ă ă ă ă ă   încleştarea fu gata s -i rup oasele. Atunci se rezem de perete şi aştept . Auzeaă ă ă ă  creaturile venind, dar nu vedea nimic. Sim i trupul lui Levitic în fa a ei şi se întrebţ ţ ă dac acesta pl nuia o ambuscad . Închise ochii şi-şi inu r suflarea. Ajunser doară ă ă ţ ă ă  la câ iva paşi...ţ

— Susan, slav Domnului !ă— Oh, Matt !Sim i, în întuneric, bra ul lui în jurul ei, îi sim i mirosul familiar. Levitic o ineaţ ţ ţ ţ  

 înc de mân . Genunchi-Zdrobit şi Lancelot erau şi ei acolo.ă ă— De ce naiba ai plecat aşa ?— Trebuia s m uit înc o dat , s v d scena final a ghicitorii.ă ă ă ă ă ă ăNu era timp de discu ii despreţ Enigmă.— Ascult , îi zise Matt, gr bit. Li se întâmpl ceva. Sunt cuprinşi de frenezie.ă ă ă— Cred c ştiu despre ce-i vorba. Kee-wak a sim it c am fost în camer .ă ţ ă ă— Nu, nu-i asta şi nici vreo stare de urgen . Parc ar fi aflat o ştire rea – to iţă ă ţ  

deodat . Mi-a amintit de felul în care a reac ionat tribul când a murit Fa -Lung .ă ţ ţă ă  Cred c o creatur a murit – sau a fost ucis .ă ă ă

— Şi ce-o s facem ?ă— Ceea ce am venit s facem, r spunse ferm Matt. S st m împreun , nu maiă ă ă ă ă  

pleca iar la plimbare.Continuar s urce panta, urmându-l pe Genunchi-Zdrobit, care p rea s ştieă ă ă ă  

exact unde merge.

Chiar înainte s aud zgomotul, Van ştiu c pierduse. Poate dac ştii c pierzi nuă ă ă ă ă  pierzi cu adev rat, se consol el. Spuse asta cu voce tare – ce diferen era dacă ă ţă ă vorbea cu voce tare ? Oricum jigodiile nu-l în elegeau. Dar oamenii care înnebunescţ  ştiu, la un anumit nivel, c înnebunesc. Atunci cunoaşterea nu înseamn nimic, nuă ă  te ap r . Într-o asemenea situa ie nu te ap r nimic. Cine s te ajute când staiă ă ţ ă ă ă  neajutorat în fundul unei gropi, prins în capcan ca o furnic ?ă ă

Van îşi aminti de zilele studen iei şi de maimu ele din cuşti, cu care f ceaţ ţ ă  experien e. Cât de impresionant era s treci pe lâng cuştile de sârm în care seţ ă ă ă  g seau primatele pe jum tate nebune ! Se retr geau, ipând îngrozite, uneoriă ă ă ţ  acoperindu-şi capetele cu labele, alteori leg nându-se şi sugându-şi degetele. Îşiă  

156

Page 157: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 157/202

amintea în mod special de una, care se plimba în cerc, întotdeauna în aceeaşidirec ie, întotdeauna cu aceeaşi vitez , sucindu-şi umerii când cotea exact înţ ă  acelaşi fel de fiecare dat . Pe când o privea, Van ştia c avea de-a face cu nebunia,ă ă  c mişc rile rituale erau, simultan, un mod de a ine nebunia la distan şi un modă ă ţ ţă  de a se preda acesteia. Maimu ei îi r m sese doar energia maniac . Era singurulţ ă ă ă  r spuns ra ional-ira ional. Acum se sim ea şi el astfel.ă ţ ţ ţ

Îi era fric s doarm . De fiecare dat când încerca, retr ia chestia aceeaă ă ă ă ă  

ciudat , Cheyne-Stokes, cu respira ia. Începi s cazi în inconştien şi, tocmai cândă ţ ă ţă   începi s te cufunzi, respira ia i se întrerupe şi ieşi la suprafa , c utând aer. După ţ ţ ţă ă ă un timp, panica te cuprinde chiar înainte s te cufunzi, te cuprinde când eşti treaz,ă  ca un clopo el ce începe s sune când î i cade capul. Acum capul îl durea tot timpul.ţ ă ţ

Indiviul la mare, cum l-o chema, îi conduce pe to i ca un zeu. Când st sub Urs,ă ţ ă  devine Ursul: imens, puternic, de nest pânit. Cât am greşit venind aici şi crezând că ă voi fi mai puternic decât ei ! Aici sus, pe munte, toate lucrurile f r importană ă ţă dispar şi se vede adev rata putere. Oamenii sunt slabi, sunt nimic. Boala înseamnă ă sl biciune şi sl biciunea e boal .ă ă ă

Începu agita ia, iar Van ştiu imediat c avea leg tur cu moartea. Luna plin ,ţ ă ă ă ă  probabil, timpul pentru sacrificii, iar de data asta va fi rândul lui. Când mergea c treă  

col ul îndep rtat al gropii, putea s vad zidul pe care îi va atârna capul. Eraţ ă ă ă  recunosc tor c picase de pe ieşitur dup ce umanoizii îl omorâser pe rus. Altfelă ă ă ă ă  ar fi asistat la ceremonia final . Ce f cuser de fapt ?ă ă ă

Ştia c era victima iluziilor. Acestea începuser oarecum timid în timpulă ă  ascensiunii pe mun i, dar c p taser for cu tot ce se întâmplase de atunci: fugaţ ă ă ă ţă  plin de panic , pr buşirea peşterii, captivitatea, sacrificiul. Acum iluzia ajunseseă ă ă  deplin , legat de amenin area constant a terorii, şi p rea singurul lucru real. Nuă ă ţ ă ă  ştia unde începea şi unde se termina, dup cum nu ştia când era treaz sau cândă  avea un coşmar. Dar acum lucrurile se schimbaser , auzea voci.ă

— Van !Auzise din nou, îşi auzise numele şoptit. De unde-i cunoşteau creaturile

numele ? Mintea lui se întorsese împotriva lui, aceasta fiind, ca întotdeauna, cel mair u duşman al s u.ă ă

— Nu-i bine, morm i Matt. Nu ne aude. Sau a luat-o complet razna.ă— Acum ce facem ? întreb Susan.ăSe aplec dincolo de marginea tunelului, ca s priveasc în peşter , şi-i p ruă ă ă ă ă  

imediat r u. Creaturile p reau şi mai însp imânt toare, v zute de la nivelul solului,ă ă ă ă ă  mai ales acum, când fuseser cuprinse de agita ie. Stupul fierbea, de parc -lă ţ ă  aruncase cineva în aer şi-l prinsese într-o furc . Nu poate fi din cauza prezen eiă ţ  noastre, îşi zise ea, pentru c ne pot rade de pe fa a p mântului. Mul imea de pieiă ţ ă ţ  

ce atârnau de pere ii de stânc , ca o tapiserie medieval , dovedea ce vân toriţ ă ă ă  nemaipomeni i erau, folosind comunicarea telepatic . Imposibil s scapi din plasaţ ă ă  lor, dup ce intr în mintea ta şi- i citesc câmpul percep iilor. Iar acum, câteva suteă ă ţ ţ  se aflau în aceeaşi camer cu ea şi Matt, dar, în grija lor, nu-i observaser .ă ă

— Poate putem folosi confuzia asta în avantajul nostru, propuse ea.Matt se l s în patru labe şi privi dincolo de placa de piatr . Acolo se g sea oă ă ă ă  

mic îngr ditur , o anticamer c tre coridor, care nu se vedea din peşteraă ă ă ă ă  principal . Se uit dup paznicii lui Van. Unul plecase, iar cel lalt p rea la fel deă ă ă ă ă  z p cit ca şi celelalte creaturi. Îşi inea ciomagul, dar se plimba distrat în apropiereaă ă ţ  marginii gropii, la vreo trei metri de ei.

Matt se ridic şi şopti:ă

— S mergem !ăSe uit în toate direc iile, se strecur în peşter , inându-se aproape de fa adaă ţ ă ă ţ ţ  de stânc . Alunec precum o umbr pân ajunse în anticamer . Susan îl urm , după ă ă ă ă ă ă ea venir cei trei umanoizi, care mergeau de parc ar fi avut tot dreptul s fie acolo.ă ă ă

157

Page 158: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 158/202

În anticamer era mai întuneric decât în peşter . Susan şi Matt îşi preg tiră ă ă ă leg turile pentru ochi. Urma partea cea riscant . Matt privi afar , v zu spateleă ă ă ă  paznicului şi-i împinse pe Lancelot şi pe Levitic în direc ia gropii. Când aceştia seţ  apropiar , Matt se ghemui pe un picior, în pozi ia vân torului. Încerc s seă ţ ă ă ă  concentreze, aşa cum f cuse cu animalele, privind ceafa paznicului, închipuindu-şiă  imagini de ciomege şi l nci şi sânge, încercând s transmit un mesaj f r cuvinte:ă ă ă ă ă  atac , atac , atac ! Când cei doi se apropiar , paznicul se întoarse, pe tr s turileă ă ă ă ă ă  

lui ap ru un lic r de nedumerire, iar ciomegele se ab tur iute, unul în adâncituraă ă ă ă  um rului, cel lalt în creştet. Individul c zu imediat, iar Lancelot îl ridic de-un picioră ă ă ă  şi-l rostogoli în groap .ă

Matt s ri din ascunz toare, fugi spre groap , se ghemui în spatele picioareloră ă ă  celor doi tovar şi ai lui. Nu era complet ferit, dar n-avea ce face. Când se aplec şiă ă  privi în jos, Van s ri înapoi, cu gura c scat , cu o privire nebuneasc în ochi. Aveaă ă ă ă  figura neagr de murd rie, hainele zdren uite. În grab , Matt descol ci funia, o legă ă ţ ă ă ă de o stânc , o coborî la el.ă

— Hai, Van, repede ! Prinde-o, omule, s ieşim de aici ! spuse el atât de tare câtă   îndr znea.ă

Van se holba la el, f r s în eleag .ă ă ă ţ ă

— Funia ! Funia ! Ia funia !Înainte ca Matt s -şi dea seama ce se întâmpla, Susan ap ru lâng el. Matt s riă ă ă ă   în groap , îl scutur pe Van, îl trase lâng funie şi-l ridic . Van urc precum ună ă ă ă ă  somnambul, pân ajunse la bra ul întins al lui Susan. Matt îşi încord muşchii şi-lă ţ ă   împinse mai sus. Încet, mai degrab din reflex decât conştient, Van puse ună  genunchi pe marginea gropii, în timp ce Susan îl trase. Apoi, deodat , Van ieşi, c zuă ă  pe sol. Urma Matt.

— Gr beşte-te, pentru numele lui Dumnezeu ! şopti Susan, privind îngrozit înă ă   jur.

Pân atunci, nici o creatur nu-i descoperise. Matt urc iute pe funie, folosindă ă ă  nodurile ca s se împing . Apuc marginea cu amândou mâinile, se întinse în praf,ă ă ă ă  iar Susan îl apuc de guler. Ieşi. St pânindu-şi impulsul de a o lua la goan , seă ă ă  traser încet c tre tunel al turi de Van, c rându-l. Umanoizii se mişcar atât de iuteă ă ă ă ă   în urma lor, c Matt se temu c vor atrage aten ia.ă ă ţ

Se oprir în tunel şi privir în urm . Peştera era cuprins înc de haos. Matt v zuă ă ă ă ă ă  patru creaturi venind din camera sacr . Genunchi-Zdrobit se pusese deja înă  mişcare, alergând prin tunel ca o c prioar , cu ceilal i pe urmele lui.ă ă ţ

Retragerea ar fi trebuit s fie iute. Îl aveau pe Genunchi-Zdrobit s le arateă ă  drumul, tunelele coborau, iar panica îi gr bea. Îi împiedica îns Van. Nu c n-ar fiă ă ă  fost suficient de îngrozit ca s fug – groaza era singurul lucru pe care-l cunoştea –ă ă  

dar nu avea starea fizic necesar . Picioarele i se mişcau, dar nu-l ineau. Avuă ă ţ  nevoie de câte un umanoid în fiecare parte care s -l sprijine şi s -l împing . Susană ă ă  se întoarse şi se uit la figura lui. Fusese întotdeauna greu s descifrezi emo ii peă ă ţ  fa a lui Van, dar acum aceasta nu exprima nimic. E golit complet, îşi spuse ea. I s-aţ   întâmplat ceva şi-i terminat.

Ajunser la un tunel lat, care li se p ru cunoscut Era trecerea central , luminată ă ă ă de tor e puse în nişe, prin care fugiser cu câteva s pt mâni în urm . Dup cinciţ ă ă ă ă ă  minute, tocmai când sperau s încetineasc , umanoizii gr bir ritmul, de parc ar fiă ă ă ă ă  fost trecu i într-o vitez superioar . Matt, cu o senza ie de grea , îşi d du seamaţ ă ă ţ ţă ă  de ce:

— Suntem urm ri i, îi spuse gâfâind lui Susan, f când semn c tre Genunchi-ă ţ ă ă

Zdrobit şi ceilal i. Tocmai au aflat c renega ii s-au luat dup noi şi ştiu undeţ ă ţ ă  suntem.Îşi aminti de cele patru creaturi pe care le v zuse fugind din peştera sacr ,ă ă  

convins c aceştia erau urm ritorii.ă ă

158

Page 159: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 159/202

În acel moment, Genunchi-Zdrobit coti într-un tunel lateral, mai mic, care, după o sut de metri, se desp r i în dou tunele asem n toare. Se oprir o clip , apoiă ă ţ ă ă ă ă ă  pornir pe cel din stânga, cu excep ia lui Levitic, care se opri şi se aşez pe p mânt,ă ţ ă ă  deliberat.

— Ce face ? gâfâi Susan.— Nu ştiu, dar nu ne putem opri, r spunse Matt. Conti-nu s mergi !ă ă ăAlergar mai departe, Genunchi-Zdrobit luând locul lui Levitic, tr gându-l pe Vană ă  

 împreun cu Lancelot ca pe un sac greu de iut . Susan alerga în frunte, sim ind oă ă ţ  infuzie de putere în picioare. Glanda suprarenal îşi arunc în joc ultimele resurse,ă ă   îşi zise ea, dar îşi d du seama c era o senza ie complet diferit , acea potopireă ă ţ ă  familiar , şi ştiu de unde venea – de la Levitic. El reprezint momeala, se sacrifică ă ă pentru noi, gândi ea. Şi pe când alerga, sim i ca şi cum un vânt puternic subteran oţ   împingea din urm , un curent cald de energie care se r spândea din miezulă ă  creierului ei c tre muşchi şi oase. Nu mai alerga prin tunel, zbura pe o pajişte.ă  Picioarele ei abia atingeau solul, se sim ea uşoar ca o s mân de m r cineţ ă ă ţă ă ă  purtat de curen ii de aer.ă ţ

Apoi, brusc, senza ia disp ru, sim i un vid exact când z rir un zid lucitor deţ ă ţ ă ă  lumin în fa şi se împleticir c tre el, ajungând în cele din urm la lumina zilei.ă ţă ă ă ă  

Soarele îi orbi. Stând la intrarea în peşter , cu valea întinzându-se în fa a lor, Mattă ţ  trase puternic aer în piept. Van era ame it, iar Genunchi-Zdrobit şi Lancelotţ  preocupa i.ţ

— Unde-i Levitic ? întreb Matt.ă— A murit, r spunse Susan, surprins şi ea de monoto-nia vocii sale.ă ăSe sim ea bolnav , golit .ţ ă ă— Vom muri to i, curând, spuse Van, vorbind pentru prima oar . N-avem nici oţ ă  

şans .ăSusan se întoarse şi-i arunc o privire care-l f cu s tac .ă ă ă ă

Lumina era înşel toare. Se f cuse târziu, soarele începuse s coboare dincolo deă ă ă  

creasta mun ilor. P rea c -i mai frig decât atunci când intraser în peşter , şi teribilţ ă ă ă ă  de linişte. Urm ritorii veneau înc prin tunele.ă ă

De data asta, umanoizii nu avur de ales, traversar terenul interzis deă ă   înmormântare. De îndat ce trecur de linia invizibil , teama lor se v zu în fiecareă ă ă ă  pas şov itor. Deasupra, vulturii se învârteau înc . Nu v zur îngrijitori aiă ă ă ă  mormintelor, dar absen a lor era la fel de ap s toare ca şi prezen a lor înainte. Înţ ă ă ţ  ciuda r corii dup -amiezii, umanoizii transpirau şi-şi fereau privirile de leg turile dină ă ă  copaci şi de oasele risipite pe sol. Van avea ochii mari, dar nu se putea şti câtpricepea.

La mijlocul terenului de înmormântare, Matt privi înapoi şi v zu creaturileă  

n v lind din peşter , agitându-şi armele. Chiar la distan a aceea se vedea furia lor.ă ă ă ţ  Furia era semn bun, însemna c nu vor înc lca tabuul şi nu vor traversa p mântulă ă ă  sacru. Undeva, printre copacii sterpi, auzi o r suflare grea, dar nu-şi d du seamaă ă  dac era a unui îngrijitor de morminte sau a unui animal.ă

În crepuscul, satul p rea anormal de liniştit. La început p ru pustiu, apoi îşiă ă  d dur seama c umanoizii st teau în colibe. Nimeni nu veni s -i salute, nici m cară ă ă ă ă ă  Kellicut. Van se purta ciudat, vorbea deseori f r sens. Îi g sir un loc de dormit şiă ă ă ă  se cufund în letargie.ă

Când se f cu întuneric, Genunchi-Zdrobit şi Lancelot se îmboln vir . Seă ă ă  pr buşir în umbrarele lor, la început apatici, apoi delirând, cu febr . Matt se gândiă ă ă  c reac ionau în acest fel la încordarea produs de traversarea terenului deă ţ ă  

 înmormântare, dar nu era sigur. Şi al ii din trib p reau apatici.ţ ă Târziu, noaptea, pe când el şi Susan se ineau în bra e, vorbir despre Levitic.ţ ţ ă  Susan era de neconsolat.

— Îmi pare r u, spuse Matt. Ştiu ce sim eai pentru el. A f cut un gest eroic. Astaă ţ ă  

159

Page 160: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 160/202

ne face s ne întreb m cât de primitivi sunt umanoizii ştia.ă ă ă— Felul sta de eroism trebuie s -i plaseze mai sus pe scala evolu iei decâtă ă ţ  

omorârea animalelor şi preparatul pieilor.— Probabil. Sau poate altruismul reprezint ceva mai profund decât presupunemă  

noi. Î i aminteşti de studiile despre lupii care vânau caribu ? Conduc torul haiteiţ ă  comunica într-un fel cu cel mai istovit caribu, îi trimitea un mesaj, iar caribur mânea în urm şi-şi accepta soarta, sacrificându-se pentru turm .ă ă ă

— Poate. Dar asta nu înl tur eroismul individual. Face întreaga specie maiă ă  eroic . Poate c mai avem şi noi aşa ceva, chiar f r puteri telepatice.ă ă ă ăAuzir sunetul tobelor de pe munte. Asta nu se mai întâmplase. În timp ceă  

ascultau, îşi imaginau creaturile feroce izbind cu oase în piei întinse. Sunetulr suna, ceea ce însemna c tobele erau b tute în tunele. Apoi, din alt parte, dină ă ă ă  m runtaiele p mântului, auzir alt zgomot, apoi un tremurat. Imediat îşi d dură ă ă ă ă seama c era un cutremur.ă

Eagleton ştia c era nevoie de el. Ap ruse o situa ie rar , când prezen a lui peă ă ţ ă ţ  scen era necesar . Trebuia s preia conducerea. Erau prea multe în joc şi preaă ă ă  multe merseser prost. În primul rând, Van lipsea, apoi transmi torul NOMAD seă ţă  

stricase, dup aceea creatura aia afurisit murise în captivitate şi d duse gata ună ă ă  lucr tor, cum naiba îl chema – Scanlon; avusese nevoie de câteva zile s -şi revin .ă ă ă  Cine ar fi crezut c avea o asemenea putere ? Mult mai mult decât vederea laă  distan .ţă

Primise raportul despre ADN. Creatura avea dou zeci şi trei de perechi deă  cromozomi, exact ca un om. 98 % din ADN-ul ei era identic cu al nostru. Asta-ivalabil şi pentru cimpanzei, celelalte dou procente contau. Raportul revenise cu oă  not mâzg lit de tehnicianul de la laborator: Renun ! Ce naiba e asta ?ă ă ă ţ

Aşa c Eagleton decise s se duc în tab ra de baz pe care o ridicase Kane laă ă ă ă ă  poalele mun ilor. Problema era c nu ieşise din campus de ani de zile. De fapt, cuţ ă  micul lui apartament legat printr-un pasaj subteran şi un ascensor pentru scaunul

cu rotile, nici nu mai ieşise din cl dire, deci erau necesare tot felul de aranjamenteă  pentru a face c l toria cu un minim de stres psihologic: o rulot cu ferestreă ă ă   întunecate şi un lift hidraulic pentru scaunul lui, un avion personal f r fotolii, cuă ă  leg turi care s -i in scaunul pe loc, documente diplomatice ca avionul s poată ă ţ ă ă ă ateriza pentru aprovizionare cu combustibil şi s plece apoi imediat. Nu fuseseă  niciodat în Tadjikistan şi trebui s admit c nu-i pl cea numele rii. Prea mul iă ă ă ă ă ţă ţ  str ini, prea multe muşte, prea mulă ți microbi.

160

Page 161: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 161/202

Partea a treia

B t liaă ă

23

Zguduiturile continuar toat noaptea şi diminea a urm toare, dar se potoliră ă ţ ă ă definitiv la amiaz . Prin vale b tea un vânt rece, f când frunzele s tremure şi să ă ă ă ă  întoarc în sus partea de dedesubt, verde-argintie, de parc izbucnise furtuna. Mattă ă  şi Susan merser în sat, s vad distrugerile. Patru, cinci colibe se pr buşiser cândă ă ă ă ă  ramurile care serveau de grinzi se frânseser , r sucindu-se într-un m nunchi deă ă ă  fibre galbene, iar pietrele şi r m şi ele umpleau c r rile. Dar satul r m sese înă ă ţ ă ă ă ă  mare parte intact. Pu ini umanoizi se aventurau afar . Doar copiii puteau fi v zu iţ ă ă ţ  ici, colo, umplând tigve cu ap de la izvor sau alergând de la o colib la alta.ă ă

Un cutremur era şi mai însp imânt tor în s lb ticia din în l imile mun ilor. Ca ună ă ă ă ă ţ ţ  tumult primar între culmi şi stele, cu copacii zguduindu-se, cu st ncile alunecând, şiă  cu sim m ntul înnebunitor c eşti doar tu şi p mântul, c p mântul se poateţă ă ă ă ă ă  despica în orice clip şi te poate înghi i într-o despic tur adânc . Nu-i de mirare că ţ ă ă ă ă oamenii au inventat zeii, gândi Matt.

Îi c utar pe Genunchi-Zdrobit şi pe Lancelot. Aceştia fuseser îngriji i de ceilal iă ă ă ţ ţ  umanoizi, care le aduseser mere, nuci şi ap . Se sim eau mai bine decât înă ă ţ  noaptea trecut – febra p rea a fi disp rut – dar înc z ceau, cu înf işare istovit .ă ă ă ă ă ăţ ă  Susan nu ştia ce le provocase pr buşirea – faptul c îi atacaser paznicii lui Van, c -ă ă ă ă

l p r siser pe Levitic s moar , c traversaser terenul de înmormântare sau oă ă ă ă ă ă ă  combina ie a tuturor acestor evenimente. Încerc s -şi dea seama dac umanoizii oţ ă ă ă  priveau altfel pe ea şi pe Matt, c -i condamnau într-un fel, dar nu descoperi nimic.ă

Lucrurile st teau altfel cu Kellicut. Nu era în sat, aşa c -l c utar , ducându-se peă ă ă ă  c rarea ce ducea spre lacul sulfuros şi gheizer. Coborâr treptele umede şi ajunseră ă ă la o platform lat , care t ia adânc suprafa a stâncii. În centrul acesteia st teaă ă ă ţ ă  Kellicut, cu picioarele încrucişate.

— Trebuie s vorbim, îi zise Susan.ă— E cam târziu pentru asta.Susan se aşez lâng el, iar Matt se ghemui al turi de ea. R maser un timpă ă ă ă ă  

t cu i. Nu mai avem nici unul secrete, gândi Matt. Susan întrerupse t cereaă ţ ă

— L-am salvat pe Van.— Şi ce-o s urmeze ?ă— Nu ştiu.— Asta-i problema oft plictisit Kellicut. Nu ştii.ăCând se întoarse s-o priveasc , tr s turile lui ar tau mai degrab mâhnire decâtă ă ă ă ă  

sup rare. P ru, brusc, b trân.ă ă ă— Ni s-a p rut c aşa-i bine, spuse Susan. Nu-l puteam l sa acolo.ă ă ă— Cred c nu – dac ai avut convingerea asta. Îmi pare r u c a i venit aici.ă ă ă ă ţ— Nu spune asta !— De ce nu ? E adev rat.ă

— Vrei s ne jigneşti ?ă— Nu, dar nici nu-mi pas dac v jignesc sau nu. Pur şi simplu stabilesc o stareă ă ă  a lucrurilor. Dac n-a i fi venit, nu s-ar fi întâmplat nimic. N-a i fi dat totul peste cap.ă ţ ţ

— Am dat totul peste cap ! interveni Matt. Vorbeşti de parc aici s-ar fi îndeplinită  

161

Page 162: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 162/202

nu ştiu ce plan m re !ă ţKellicut se uit la el pentru prima oar .ă ă— Tu n-ai în eles nimic, de la început.ţ— Ce s în eleg ?ă ţ— Întregul proiect, schimbarea istoric , extraordinarul privilegiu de a fi aici, de aă  

fi martor. De parc te-ai fi întors în trecut cu cincizeci de mii de ani.ă— Cred c am în eles asta, îl contrazise Susan.ă ţ

— Nu, pentru c , dac a i fi priceput, n-a i fi intervenit. Asta-i regula principal :ă ă ţ ţ ă  nu te implica, nu fi p rtinitor. Dar voi a i luat partea umanoizilor paşnici. Sigur, amă ţ  v zut ispita. Au suflete minunate – cu adev rat inocente, cu adev rat bune, maiă ă ă  nobile decât s lbaticul cel nobil al lui Rousseau – dar nu sunt f cu i s reziste. Dacă ă ţ ă ă natura ar fi vrut ca ei s ajung în frunte, ar fi f cut s fie aşa.ă ă ă ă

— Cum po i s fii sigur ? îl întreb Matt. Cine eşti tu, ca s interpretezi inten iileţ ă ă ă ţ  naturii ?

— Nu interpretez. Doar urm resc. Dac deschizi ochii şi te ui i în jur, vei vedeaă ă ţ  c natura şi-a f cut deja alegerea şi, ca de obicei, e de partea celui puternic.ă ă

— Poate c cei puternici n-ar trebui s supravie uiasc întotdeauna, îl contraziseă ă ţ ă  Susan.

— N-ar trebui n-are de-a face cu faptele. Sunt puternici pentru c trebuie s fieă ă  puternici. Dac renega ii îi înving pe ceilal i, asta se întâmpl pentru c -s destina iă ţ ţ ă ă ţ  s înving . Dac -i atac şi-i şterg de pe fa a p mântului, sunt f cu i pentru asta.ă ă ă ă ţ ă ă ţ   Totul se desf şoar conform planului naturii. Nu vede i ? A i nimerit în lumea astaă ă ţ ţ   într-un moment critic: o lume ascuns a r mas suspendat mii de ani, iar acum,ă ă ă   într-o clipit , se transform ! O specie e pe cale s se autorein-venteze, s -şi lepedeă ă ă ă  vechiul sine ca pe o piele tocit , s devin ceva mai m re , mai avansat, iar voiă ă ă ă ţ  sunte i martori la asta. Asista i la suferin a acestei lumi, iar regula de baz e simpl :ţ ţ ţ ă ă  sta i deoparte ! E un echilibru precar, deci nu v amesteca i. Iar voi v-a iţ ă ţ ţ  amestecat !

 T cur , furioşi cu to ii. Apoi, calm, Matt întreb :ă ă ţ ă— Ce-o s se întâmple ?ă— Cine ştie ? r spunse Kellicut, dând din umeri. Dar pun pariu c a i provocat ună ă ţ  

r zboi care va aduce dezastrul asupra tuturor. A i intrat în bârlogul lor şi i-a i atacat,ă ţ ţ  acum v vor ataca ei, pe voi şi pe cei ce v sunt prieteni. Iar voi ve i încerca s vă ă ţ ă ă ap ra i prietenii, ceea ce va înr ut i situa ia.ă ţ ă ăţ ţ

— S te întreb ceva. Şi dac noi facem parte din plan ? Dac natura ne-aă ă ă  introdus ca s echilibr m balan a ?ă ă ţ

Kellicut se ridic , palid de furie:ă— Asta-i cea mai arogant şi mai absurd idee pe care am auzit-o vreodat !ă ă ăSe învârti în jurul lui Matt, de parc ar fi fost gata s -l ia la pumni.ă ă

— Cine naiba crezi c eşti ? Î i aminteşti prima noastr conversa ie aici ? În ziuaă ţ ă ţ  când ne-am întâlnit ? i-am spus c ai descoperit Edenul şi te-am avertizat s fiiŢ ă ă  atent la şarpe. M-ai întrebat cine-i şarpele. Acum ştii, şi dac vrei s -l vezi, teă ă  sf tuiesc s te ui i în apa lacului, când o s pleci de aici !ă ă ţ ă

Se întoarse, urc pe stânc şi disp ru în direc ia cascadei.ă ă ă ţ

Cuvintele lui Kellicut o f cur pe Susan s gândeasc , dar nu în felul în careă ă ă ă  inten ionase profesorul. Se opri s -şi vad oglindirea în lac, afectat de acuza iileţ ă ă ă ţ  lui, pentru c , într-un fel, avea dreptate. Erau str ini care deranjaser echilibrulă ă ă  acelei lumi primitive, provocând repercusiuni greu de prev zut, aşa cum o piatră ă care cade în lac va provoca valuri ce ajung pe malul cel lalt. Dar ce ar fi putut să ă 

fac ? S -l lase pe Van s moar pentru a respecta un principiu ştiin ific abstract ?ă ă ă ă ţ  Iar acum, când renega ii veneau dup ei, cum s se retrag şi s -i lase pe umanoiziiţ ă ă ă ă  de aici la mila lor?

Susan îngenunche şi se întinse pe nisipul de pe malul lacului. Moralitatea ne

162

Page 163: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 163/202

diferen iaz de fiarele din jungl , îşi spuse ea, asta şi cunoaşterea cert c vomţ ă ă ă ă  muri. Moralitatea şi mortalitatea, cei doi stâlpi gemeni ai civiliza iei. Nu stau oare laţ  baza tuturor celorlalte – limbaj, înv tur , inventivitate, descoperiri ştiin ifice,ăţă ă ţ  medicin , Ptolemeu, Galileo, Newton, Pasteur, Einstein ? Se gândi la roat , primulă ă  salt din istoria omenirii, apoi se uit la nisip. Ciudat c g sise nisip acolo. Egipteniiă ă ă  descoperiser c din amestecul de nisip şi cenuş se ob inea sticl . Vitraliile de laă ă ă ţ ă  Chartres. Vopseşte spatele cu argint şi ob ii o oglind . Narcisism. Iar acum ne uit mţ ă ă  

la sinele nostru cel mai profund – ADN-ul, genele noastre. Îşi aminti c avea oă  oglind de buzunar în rucsac. Şarpe sau nu, copacul cunoaşterii trebuia s valorezeă ă  ceva.

Coliba în care-l l saser pe Van era goal , dar pe el îl g sir în apropiere, peă ă ă ă ă  malul pârâului. Bea, cu capul pe jum tate cufundat, iar când îi auzi, îi privi ca ună  animal ce se ad pa, apoi l s capul în jos, ca un câine b tut. Nu p rea recunosc toră ă ă ă ă ă  c fusese salvat, dimpotriv , de parc ar fi fost vina lor c fusese capturat.ă ă ă ă

— A i fugit de mine ? întreb el, f r s -i priveasc în ochi.ţ ă ă ă ă ă— S fugim de tine ? Nu, r spunse Matt, am avut norocul s sc p m.ă ă ă ă ă— Ai dreptate. A i fost mai norocoşi ca mine.ţ

— Am crezut c ai murit.ă— Da ? Dac a i crezut c am murit, de ce a i decis pân la urm s veni i după ţ ă ţ ă ă ă ţ ă mine ?

— Am aflat c nu muriseşi.ă— Pun pariu c aşa-i !ăSusan plec , nec jit de duritatea lui Van. Matt îl duse la o plimbare prin p dureă ă ă ă  

şi, pe când urmau o c rare – Van şchiop tând, ceea ce-i d dea un mers leg nat, caă ă ă ă  al creaturilor – Matt îşi d du seama c Van nu-i pusese nici o întrebare despreă ă  umanoizi, despre Kellicut sau despre vale. Îl obseda captivitatea sa.

Ajunser într-un luminiş în care se afla un copac doborât. Matt se aşez peă ă  trunchi, se uit la cel lalt şi-i puse întrebarea care-i bântuia prin minte de cevaă ă  

timp:— Spune-mi, înainte de pr buşirea peşterii, pe când alergam prin tunel, ii minteă ţ  

c ne-am ascuns ?ăVan d du din cap.ă— De ce ne-ai spus s închidem ochii ?ă— Sunt multe pe care nu le ştii, chicoti Van. N-ai b nuit nimic. Crezi c eştiă ă  

deştept, dar n-ai ştiut o boab !ăMatt se st pâni. Avea nevoie de r spunsuri, nu de satisfac ia de a-l pune laă ă ţ  

punct pe individul la am rât.ă ă— De ce nu m-ai l murit ?ă

— De ce nu i-ai imaginat singur ?ţ— Mi-am imaginat, în cea mai mare parte.— Şi ?— E evident c ne-ai min it şi ne-ai folosit de la început Ştiai despreă ţ  

neanderthalieni. Ştiai c exist cu adev rat. Tu şi Eagleton a i f cut pe neştiutorii, înă ă ă ţ ă  leg tur cu craniul acela. N-avea i nevoie de nici o confirmare a supravie uiriiă ă ţ ţ  neanderthalienilor, pentru c avea i deja o dovad . Poate c f cea i dejaă ţ ă ă ă ţ  experien e.ţ

Van r mase mut.ă— Asta înseamn c ştia i deja despre puterile lor mentale speciale, continuă ă ţ ă 

Matt Altfel de ce-ai fi închis ochii, când erai urm rit ? N-am în eles îns de ce aveaiă ţ ă  

nevoie de al ii, din moment ce aveai deja neanderthalieni ?ţ— Simplu. Aveam doar unul şi nu era de ajuns. Opera iunea Ahile ţ  , aşa s-a numit.Nu po i în elege VD dac n-ai m car doi, unul s transmit şi unul s recep ioneze.ţ ţ ă ă ă ă ă ţ  Altfel, nu faci nimic, e chestia aia veche cu aplaudatul cu o singur mân .ă ă

163

Page 164: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 164/202

— VD ?— Vedere la distan . Un termen ştiin ific cu care ar trebui s te obişnuieşti.ţă ţ ă— Am v zut aşa ceva func ionând. Îmi imaginez motivele pentru care indivizi caă ţ  

tine ar vrea s capete aşa ceva.ă— Poate fi de folos. Chiar foarte folositor ! Ar însemna c nici o alt ar nu ne-ară ă ţ ă  

putea provoca ! Trebuie s fim siguri c al ii n-au aşa cevaă ă ţ— Ruşii.

— Exact.— Au venit aici înaintea noastr .ă— Nu ştiu. Nu se ştia nici m car c ar organiza o expedi ie.ă ă ţ— Cine-i în spatele Institutului ?— Cine crezi ? Guvernul. Nu chiar CIA, mai degrab o ramur lateral , deşi s-auă ă ă  

tot certat pe chestia asta.— De ce ?— Gândeşte-te ! Cercet rile parapsihologice au fost întot-deauna importante:ă  

percepere extrasenzorial , puteri telekinetice, comunicare nonverbal , OZN-uri – oă ă  gr mad de chestii, noi am scris practic cartea despre incidentul Roswell – z riri deă ă ă  extratereştri, muta ii. Am f cut orice- i trece prin minte.ţ ă ţ

— Ce-i cu numele: Institutul pentru Cercet ri Preistorice ?ă— Am folosit o mul ime de nume în cursul anilor – nume diferite, campusuriţ  

universitare diferite. Mult timp, în anii şaptezeci, am fost Institutul pentruCercetarea Fenomenelor Paranormale. Când s-a ivit criptozoologia asta, a trebuit să ieşim la iveal sub un nume nou.ă

— Şi Eagleton ?— O stafie. Un vechi combatant al R zboiului Rece.ăMatt se tot învârtea în jurul întreb rii ce se formulase în mintea lui.ă— S te întreb altceva.ă— Ai toat libertatea, replic sarcastic Van.ă ă— Dac ştia i unde sunt creaturile, de ce l-a i trimis pe Kellicut ?ă ţ ţ— Poanta e c nu ştiam. Am prins una din întâmplare. Aici e un spa iu întins,ă ţ  

dac n-ai observat. Aveam nevoie de Kellicut s ne conduc la ele.ă ă ă— El ştia de CIA ?— Nu, zâmbi Van cu f rnicie. E tot atât de prost pe cât pare. A fost vârât înăţă  

treab din motive ştiin ifice, ca şi voi.ă ţMatt respir uşurat.ă— Şi de ce v-a trimis craniul ?— Ca s ne deruteze. Ad ugase o not în care ne transmitea c to iă ă ă ă ţ  

neanderthalienii au murit, c acela era ultimul. Ştia c o s -l dat m, rânji Van, dară ă ă ă  nu ştia c deja capturasem unul.ă

— Deci nu ne trimisese nou craniul ?ă— Nu.— Nu ne chemase ?— Nu.— Dar am primit un bilet ! Susan l-a g sit în hotelul din Khodzant, Şarafidin i-lă  

strecurase sub uş .ă— N-a fost Şarafidin, eu i l-am vârât sub uş .ă— Dar era scrisul lui Kellicut !— Falsificat.— De ce ?— Ca s fiu sigur c o s merge i. O momeal în plus. Credeam c voia i s vă ă ă ţ ă ă ţ ă ă 

retrage i.ţMatt t cu. Totul se potrivea. În timp ce se gândea la evenimentele petrecute deă  

când începuser ascensiunea, Van chicoti din nou.ă— Ştiu la ce te gândeşti.

164

Page 165: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 165/202

— La ce ?— La NOMAD.— Ai dreptate.— Crezi c -i oprit. Greşeşti. A emis raze de localizare tot timpul.ăMatt sim i un fior de team .ţ ă— C tre cine a emis ?ă— Unde crezi ? C tre Eagleton, c tre Institut, c tre Marina American , c treă ă ă ă ă  

toat lumea blestemat !ă ă— Deci ar putea fi pe drum chiar acum ? se îngrozi Matt.— Sunt pe drum. Nu m-ar mira s apar în câteva zile.ă ăMatt izbucni în înjur turi.ă— Asta schimb toat problema ! Nu le foloseşte la nimic c au puterea ! Vor fiă ă ă  

vâna i pân la ultimul !ţ ăSe uit la Van. Îşi aminti c citise un articol al acestuia, despre comunicareă ă  

nonverbal la boşimani, un articol plin de str lucire şi de promisiuni ştiin ifice.ă ă ţ— Ce-i cu tine ? Ştiin a nu mai înseamn nimic pentru tine ?ţ ă— Ba da, replic Van. Înseamn totul. E via a mea. Ştiin a e singurul lucru dintreă ă ţ ţ  

noi şi haos. Ne ofer st pânire, protec ie, putere.ă ă ţ

Matt se întoarse în sat, f r s -i pese dac Van îl urma sau nu, dar individul seă ă ă ă  inea dup el, ar tând din nou ca o potaie b tut .ţ ă ă ă ă— S - i mai spun ceva, zise Van, ar tând spre luna care ap ruse pe cerul ce seă ţ ă ă  

 întuneca. O vezi ? Peste câteva zile va fi lun plin . De aceea se preg teau s mă ă ă ă ă sacrifice. Acum trebuie s coboare s m prind – sau s prind pe altcineva.ă ă ă ă ă ă

Eagleton se instalase în micul lui cartier general – cum îi pl cea s -l considere –ă ă  ca proverbiala broasc râioas în stratul cu crini. Construc ia era o barac Quonset,ă ă ţ ă  adaptat la cerin ele lui. Avea o podea din ciment, deci putea s -şi întoarc scaunul,ă ţ ă ă  dar nu exista scutul protector de dezinfectante. Spre oroarea lui, descoperise, înprima or , un p ianjen esându-şi pânza într-un col .ă ă ţ ţ

C l toria fusese obositoare. Cu scaunul prins în mijlocul avionului, se sim iseă ă ţ  b t tor la ochi, ca pe scen , în timp ce diferi i asisten i se aşezau şi se ridicau de peă ă ă ţ ţ  scaune, turnând b uturi, flirtând, p l vr gind. Era sigur c -l bârfeau. Nu dormise deă ă ă ă ă  team s nu par ridicol mo ind acolo, probabil cu gura c scat . Dup cum seă ă ă ţă ă ă ă  aşteptase, când fusese scos din avion sim ise priviri p trunz toare. Nu prea reuşiseţ ă ă  s vad peisajul, iar cele dou ferestre ale bar cii erau prea înalte ca s vad uşoră ă ă ă ă ă  afar . Chiar dac se aflau la poalele muntelui, sim ise diferen a de altitudine, pentruă ă ţ ţ  c era extrem de sensibil la asemenea schimb ri.ă ă

Acum avea din nou de-a face cu Kane, un interlocutor niciodat pl cut. Colonelulă ă   îi prezentase un raport despre preg tiri. Citind printre rânduri, nu din ce-i spuseseă  

direct individul, se p rea c echipa nu este gata de ac iune, cel pu in nu pentru oă ă ţ ţ  asemenea interven ie. Kane t cuse şi se uita la dul piorul lui Eagleton, împ r it înţ ă ă ă ţ  rafturi în esate cu c r i. Ochii lui se oprir pe un volum gros, uzat, cu copert verde:ţ ă ţ ă ă  Originea speciilor .

— Ai citit-o ? îl întreb Eagleton.ăColonelul cl tin din cap.ă ă— P cat. E o carte remarcabil . Darwin a avut nevoie de dou decenii s-o scrie.ă ă ă  

Avusese toate ideile de când coborâse de pe Beagle – ştim asta din noti ele lui – darţ  se ocupase cu studiul unor crustacee, se tot îmboln vise, se tot plimbase peă  aceeaşi c rare din gr din , devenind un schivnic. Ştii ce l-a împiedicat tot timpulă ă ă  acela ? Am o teorie.

Kane cl tin iar din cap.ă ă— Nevasta lui, spuse Eagleton. Nevasta lui cea bisericoa-s . Era pe cale să ă lanseze cea mai subversiv şi mai puternic idee din lume – ideea c omul nu a fostă ă ă  creat de Dumnezeu, dup chipul lui Dumnezeu – şi-i era fric de nevasta lui !ă ă  

165

Page 166: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 166/202

exclam Eagleton, izbucnind în râs. Şi s - i spun ceva ce pun pariu c nu ştii ! (Kaneă ă ţ ă  p rea plictisit.) N-a folosit nic ieri cuvântul evolu ie. Pentru c el nu concepeaă ă ţ ă  ac iunea naturii ca pe un continuum progresiv, ca o creştere. Toate schi ele şiţ ţ  desenele animate care încep cu o primat scund şi se termin cu Homo sapiensă ă ă  stând drept, plin de încredere, sunt prost concepute. Nu exist animal superior.ă  Suntem la fel în aceast mlaştin clocotitoare. Unii sunt deasupra într-un mileniu,ă ă  al ii în altul, dar to i ne zbatem, lupt m, ne schimb m, nici unul nu-i inerent superiorţ ţ ă ă  

altuia. Nu exist un plan m re .ă ă ţEagleton îşi d du seama c pe Kane nu-l interesa şi, de fapt, nici pe el nu-lă ă  interesa. Era doar jocul lui obişnuit.

— Kane, zise el cu un aer hot rât, de parc ar fi discutat tot timpul despreă ă  altceva, ast zi se împlinesc cinci s pt mâni de când am pierdut contactul. Vreau caă ă ă  tu şi oamenii t i s fi i pe munte mâine, cum se lumineaz .ă ă ţ ă

Ceea ce-l f cuse pe Eagleton s p l vr geasc nervos, acel sim de a fi gata să ă ă ă ă ă ţ ă sari c tre o aventur imprevizibil , îl f cea pe Kane s fie calm, st pânit.ă ă ă ă ă ă

— Da, domnule, r spunse el cu r ceal .ă ă ă

Atacul avu loc noaptea. Matt şi Susan, afla i în umbrarul lor, nu-l aşteptaser .ţ ă  

Întunericul era limpede precum cristalul, cu stele pe negreala catifelat , cu excep iaă ţ  p r ii de vest, unde luna aproape plin atârna deasupra marginii v ii. Nu b teaă ţ ă ă ă  vântul. Tobele încetaser cu câteva ore înainte, dar Matt abia b gase de seam .ă ă ă  Majoritatea umanoizilor st teau în colibe. Fuseser apatici de când începuseă ă  r p itul tobelor, cu câteva seri în urm , aşteptau s -i loveasc dezastrul, dar nuă ă ă ă ă  puteai şti dac atmosfera de resemnare provenea dintr-un presentiment sau dină  cauza şocului produs de cutremur.

Mai întâi se auzir ipete. Urlete însetate de sânge, care loveau în suflet ca nişteă ţ  s ge i, un strig t universal pe care Matt şi Susan nu-l mai auziser vreodat , ciudată ţ ă ă ă  de strident şi de puternic. Le recunoscur imediat, strig te ale r zboinicilor atacând,ă ă ă  iar acestea fur urmate de ipete de groaz şi de durere, apoi de sunete deă ţ ă  

mutilare, când ciomegele se ab tur asupra trupurilor.ă ăSusan alerga al turi de Matt, cu p rul atârnându-i peste fa . B rbatul v zuă ă ţă ă ă  

teroare în ochii ei şi în tr s turile obrajilor palizi. Dup câteva secunde de goan seă ă ă ă  oprir lâng un copac din vârful unei coline şi, uitându-se înapoi, în lumina slab , laă ă ă  umbrarul aflat la treizeci de metri, v zur crengi şi frunze c zând şi mişcarea înă ă ă  umbr a trupurilor îndesate, care s ltau distinct în jurul r m şi elor. R maser ună ă ă ă ţ ă ă  minut s -şi trag r suflarea, apoi pornir pe o c rare ocolitoare, ce-i ducea înă ă ă ă ă  spatele satului.

P rea c trecuse un uragan. Crengi şi pietre r spândite pretutindeni, colibeă ă ă  d râmate, aruncând coloane de fl c ri şi fum spre cerul nop ii. În înce oşareaă ă ă ţ ţ  

fumului, se agitau siluete care ipau. Nu era greu s le deosebeşti; atacan ii purtauţ ă ţ  bl nuri, iar figurile şi pieptul le erau vopsite cu dungi roşii, albastre şi negre.ăAveau tor e şi ciomege grele, ridicându-le din când în când ca s frâng grinzileţ ă ă  

colibelor, d râmându-le şi apoi incendiindu-le. Victimele însângerate alergauă  cuprinse de panic în toate direc iile, încercând s scape.ă ţ ă

În mijlocul haosului, cu tocul pistolului atârnat înc de gât, se afla Kee-wak, cuă  ochii întuneca i sub umbra arcadelor sprâncenelor, cu trupul lucind. Ridic o mân ,ţ ă ă  triumf tor, inând ciomagul de mâner şi agitându-l spre cerul nop ii, slobozind ună ţ ţ  urlet feroce de victorie. În acel moment, Matt şi Susan v zur o silueta ieşind dină ă  umbr , mergând iute c tre el, cu o lance în mân .ă ă ă

— Lancelot, şopti Susan, apucându-l pe Matt de mân .ă

În timp ce silueta se apropia, Kee-wak încet ip tul şi se întoarse încet. Lancelotă ţ ă  veni mai aproape. Orice mişcare încet , renega ii înlemnir şi privir . Kee-wak seă ţ ă ă  ridic în toat m re ia lui, blana neagr şi alb din jurul capului s u lucind roşie înă ă ă ţ ă ă ă  lumina focului, cu penele de la încheieturi zburlite. R mase imobil, cu excep iaă ţ  

166

Page 167: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 167/202

bra ului drept, care coborî ciomagul şi-l trase în spate, gata s se r suceasc dinţ ă ă ă  mijloc, aşa cum f cuse când îl ucisese pe Rudy. Lancelot ridic lancea în mânaă ă  dreapt şi se apropie mai mult. Matt tras o traiectorie imaginar prin aer, dreptă ă ă  c tre s lbaticul batjocoritor. Se uit la pieptul lui Kee-wak. Inima, gândi el, inteşteă ă ă ţ   în inim ! Încerc s şi-l imagineze pe Kee-wak c zând pe spate, cu figura plin deă ă ă ă ă  surprindere, cu cavitatea toracic despicat , din care curgea sânge. Brusc, aproapeă ă  imperceptibil, Kee-wak înlemni, cu excep ia capului ce se mişca uşor dintr-o parte înţ  

alta, acea mişcare bizar de şopârl , de parc ar fi c utat ceva. O clip , p ruă ă ă ă ă ă  nesigur.Atunci Lancelot arunc arma. Suli a zbur prin aer iute, cu putere. F cu un arc,ă ţ ă ă  

m rind viteza pe m sur ce plutea, dar cu o frac iune de secund înainte s -şiă ă ă ţ ă ă  ating inta, Kee-wak, mişcându-se mai repede decât p rea posibil, ridic m ciucaă ţ ă ă ă   în întâmpinarea ei. O arunc în jos şi lancea ateriz pe p mânt. Kee-wak îşi traseă ă ă  buzele, ar tându-şi din ii galbeni, şi se duse spre cel lalt, care r mase locului. Cândă ţ ă ă  ridic m ciuca şi o trânti în jos, Lancelot în l bra ul, s devieze lovitura, dar seă ă ă ţă ţ ă  auzi un trosnet când lemnul greu frânse osul. Bra ul lui Lancelot c zu într-o parte,ţ ă  iar el se ghemui într-un genunchi, de durere. Kee-wak r mase deasupra lui ună  moment îndelungat, înainte s ridice iar şi ciomagul şi s -l trânteasc puternic înă ă ă ă  

ceafa lui Lancelot. Acesta c zu cu fa a în jos, iar din cap începuse s -i curg sânge,ă ţ ă ă  care form un cerc perfect în jurul capului s u, ca un halou roşu.ă ăMatt sim i c Susan îl strânge mai puternic. Ştia c nu se aflau în siguran dacţ ă ă ţă ă 

r mâneau atât de aproape, dar sim ea c trebuie s se retrag încet, tactic.ă ţ ă ă ă  Probabil c doar agita ia raidului şi emo ia produs de înfruntarea dintre Lancelot şiă ţ ţ ă  Kee-wak împiedicaser creaturile s -i descopere pân atunci. Dar acum Kee-wak,ă ă ă  stând triumf tor deasupra trupului lipsit de via , lovindu-l cu vârful ciomagului,ă ţă  p rea oarecum distrat, de parc , la un anumit nivel al min ii, devenise conştient deă ă ţ  prezen a lor, iar din timp în timp îşi ridicase capul într-un fel ce-l f cuse pe Matt sţ ă ă se crispeze. Parc adulmeca nişte curen i invizibili.ă ţ

Matt v zu c Susan se împotrivea panicii, încerc şi el s -şi impun s fie calm,ă ă ă ă ă ă  s scape de fric , având impresia – o supersti ie, desigur – c panica atr geaă ă ţ ă ă  aten ia, ca un steag roşu fluturat de vânt. Se traser încet între tufişuri, închizândţ ă  periodic ochii, fiind aten i s nu mişte ramurile.ţ ă

Ajunser curând la c rare. Se f cuse deja întuneric, pentru c fumul de la colibeă ă ă ă  acoperise luna, deci vedeau doar la câ iva paşi şi trebuiau s se mişte cu aten ie.ţ ă ţ  ipetele şi sunetele jafului se reduser în timp ce mergeau pe c rare, ocolindŢ ă ă  

marginea satului şi apropiindu-se apoi de el din alt direc ie. În partea aceea, p reaă ţ ă  pustiu. Susan se împiedic şi se uit în jos. Nimerise peste un cadavru. Se traseă ă   înapoi, îngrozit , şi-şi acoperi fa a cu palmele.ă ţ

— Matt, nu mai pot ! Nu mai rezist !

— Ştiu, simt acelaşi lucru.— A fost cel mai oribil lucru pe care l-am v zut. Individul e r ul în stare pur !ă ă ă— Iar Kellicut crede c -i un specimen superior !ă— Unde-i Kellicut ?— N-am idee.— Dac l-au prins ?ăDe parc s-ar fi în eles f r cuvinte, se întoarser şi se îndreptar iar spre sat,ă ţ ă ă ă ă  

furişându-se în spatele ruinelor colibelor. Nu mai era nimeni acolo, ipetele r sunauţ ă  departe. Fumul plutea jos, des, ca o cea acid . Se oprir s se odihneasc înţă ă ă ă ă  spatele unei colibe, ghemui i în bezn . Auzir un geam t slab din interiorul colibei.ţ ă ă ă  Se duser încet spre intrare.ă

Van z cea pe p mânt, leg nându-se de parc ar fi fost r nit. Dar, la lumina lunii,ă ă ă ă ă  nu v zur sânge. Îşi strângea tâmplele cu ambele mâini şi se uita la ei parc f ră ă ă ă ă s -i vad şi cu o expresie neajutorat pe fa . Se repezir la el, îl apucar fiecareă ă ă ţă ă ă  de-o parte şi-l ridicar . Avea trupul f r vlag şi transpira abundentă ă ă ă

167

Page 168: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 168/202

— Ce-i cu tine ? întreb Matt. Eşti r nit ?ă ăVan d du din cap, dar nu puteai fi sigur dac încercase s spun da. Gâfâia cuă ă ă ă  

dificultate, de parc s-ar fi preg tit s vorbeasc şi, inându-se de bra ul lui Matt,ă ă ă ă ţ ţ  zise:

— i-am spus c vor veni. Ştiam. M caut .Ţ ă ă ă— Nu vorbi aiurea ! Nu ştii ce caut . Dac te vor, ştiu unde s te g seasc .ă ă ă ă ă— Ştiu.

Van se crisp iar, se frec la ochi şi-şi strânse puterile. Se îndrept , îşi trecuă ă ă  degetele prin p r, apoi se aplec şi-şi scutur praful de pe pantaloni, un gest peă ă ă  care Matt şi-l aminti din timpul primei lor întâlniri, la s p turile din Djibuti.ă ă

— Ei bine, zise el cu un calm nep mântean, e timpul s mergem. Ne aşteaptă ă ă afar .ă

Susan şi Matt se duser la marginea colibei şi privir printre ramurile împletite.ă ă  Luminişul ce fusese gol cu câteva momente în urm era plin. Creaturile seă  aşezaser într-un semicerc, cu fa a spre uş . Brusc, boc nitul în tobe începu doar laă ţ ă ă  câ iva paşi, provocând un ecou îndep rtat în pere ii v ii. Kee-wak st tea chiar înţ ă ţ ă ă  fa a colibei, inând tocul pistolului într-o mân şi ciomagul în cealalt . Se aşezase peţ ţ ă ă  un butuc, ceea ce-l f cea s par mai înalt. Privea c tre uş aşteptând, înconjurată ă ă ă ă  

de sunetul tobelor, de fum şi de foc, ar tând ca o for demonic a naturii.ă ţă ă— N-a mers aşa cum am presupus, zise Van în cele din urm , dup care-i privi înă ă  ochi şi cl tin din cap. V aminti i biletul din hotel ? Rândul acela c unii dintre noiă ă ă ţ ă  nu-s reprezentativi pentru specia noastr ? Eu l-am scris. Şi m gândeam la mine.ă ă  Dar nu-i adev rat, şti i bine.ă ţ

Apoi îşi îndrept umerii şi ieşi afar .ă ă

168

Page 169: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 169/202

24

În momentul în care-l v zur pe Van, creaturile înlemnir . Toboşarii r maser cuă ă ă ă ă  

mâinile în aer, zgomotul se potoli, iar praful şi fumul pluteau în briza nop ii care nuţ  mai purta nici un sunet, cu excep ia trosnetului îndep rtat al fl c rilor. Vanţ ă ă ă  p trunse în semicerc, ca un actor ocupând centrul scenei. Privindu-l prin cr p turileă ă ă  colibei, Matt şi Susan îi vedeau doar ceafa dreapt şi inuta an oş . Li se p ru că ţ ţ ţ ă ă ă fe ele creaturilor exprimau uimire, în ciuda stratului gros de ocru care le acoperea şiţ  care le transformase în m şti de o cruzime mai degrab copil reasc .ă ă ă ă

Van se opri chiar în fa a lui Kee-wak, care acum st tea în picioare, în fa aţ ă ţ  buşteanului, şi-l privi în ochi, nu cu atitudinea de rug a lui Rudy, ci cu arogan .ă ţă  Întoarse spatele creaturii uriaşe, pentru a merge în cerc, iar Susan şi Matt v zur că ă ă ochii îi sclipeau. Încheie cercul, se opri iar în fa a lui Kee-wak, se aplec şi-l scuip .ţ ă ă  Scuipatul ajunse pe obrazul creaturii şi se scurse pe pieptul pictat.

Ceilal i intrar în ac iune, de parc gestul provocator al lui Van ar fi rupt o vraj .ţ ă ţ ă ă  Îl înconjurar şi-l acoperir sub un val de bra e şi ciomege ridicate. Într-un moment,ă ă ţ  capul lui se ridic deasupra înc ier rii, inut de un pumn ce-l înşf case de p r. Îlă ă ă ţ ă ă  intuir la sol, îi traser mâinile la spate şi-l legar cu un la din lemn. Îi traserţ ă ă ă ţ ă 

picioarele înapoi, pân genunchii trosnir , iar Van ip de durere, şi-i legară ă ţ ă ă picioarele de mâini, încât s zac pe p mânt pe burt , ca o pas re preg tit pentruă ă ă ă ă ă ă  cuptor.

Gura lui Van nu fusese astupat , iar el şi-o folosi cât putu mai bine. R cneaă ă  obscenit i, pe jum tate isteric, pe jum tate furios. Întorcând capul ca s -l vad peăţ ă ă ă ă  Kee-wak, ip :ţ ă

— Pui de lele, o s - i venim noi de hac ! Mai devreme decât crezi !ă ţPatru dintre creaturi îl ridicar aproape cu grij şi-l plasar pe buturug , astfelă ă ă ă  

 încât capul şi gâtul s r mân în aer. Apoi slobozir la ul şi-i legar mâinile deă ă ă ă ţ ă  buturug , p rând c îmbr işeaz trunchiul de lemn. Apoi aduser o piatr rotund ,ă ă ă ăţ ă ă ă ă  groas şi lat ca o dal , pe care i-o plasar sub b rbie. Avea marginea ascu it ca oă ă ă ă ă ţ ă  ghilotin şi orice cl tinare f cea t ieturi în gâtul lui Van, producând şuvoaie sub iriă ă ă ă ţ  de sânge, care curgeau pe pielea alb , c tre p rul de pe piept.ă ă ă

Van recit Tat l Nostru. Îi venise în minte din senin, amintire din copil riaă ă ă   îndep rtat , nu era sigur c ştie cuvintele. Apoi cit fragmente de versuri, f r oă ă ă ă ă ă  ordine deosebit , poezii de copii, ceva din Yeats, un cuplet din Shakespeare, cântă ă 

imnul american, cu voce fals la notele înalte.ăCreaturile ascu eau lemne şi le propteau de buturug , ca s-o in locului cândţ ă ţ ă  Van se zb tea. Acesta cânta fragmente din „Înainte, solda i creştini”, în timp ceă ţ  f pturile îngr m deau p mânt lâng buturug , s-o fixeze. Praful se ridica spreă ă ă ă ă ă  figura lui Van, dar acesta continua s cânte. Când toboşarii se pornir din nou, Vană ă  cânta „Imnul de lupt al Republicii”, apoi „Ochii mei au v zut slava veniriiă ă  Domnului”.

Din bezn ap ru alt creatur , c rând o piatr grea în form de disc. Pe cândă ă ă ă ă ă ă  b t ile de tob se iu eau, f ptura veni în mijlocul luminişului şi se opri în fa a luiă ă ă ţ ă ţ  Van. Încet, trudnic, ridic piatra deasupra capului ca pe o halter şi o inu laă ă ţ   în l ime, mişcându-şi uşor picioarele ca s -şi men in echilibrul. Susan se uit într-oă ţ ă ţ ă ă  

parte, dar Matt se sim i obligat s priveasc .ţ ă ă— Adev rul S u merge înainte...ă ăPiatra coborî cu for , p trunse adânc în şira spin rii, lovind piatra de dedesubt,ţă ă ă  

apoi r mase o clip pe muchie, înainte s cad . Când Susan se uit , trupul lui Van,ă ă ă ă ă  

169

Page 170: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 170/202

 înc legat de buturug , era decapitat.ă ă Tobele scoaser o melodie stranie, f r ritm. Kee-wak r mase calm cândă ă ă ă  

buturuga se pr buşi într-o parte, iar trupul lovi p mântul. Sângele se scurgea dină ă   jugulara retezat în praf, ca vinul dintr-o sticl spart . C l ul se aplec , lu de p ră ă ă ă ă ă ă ă  capul lui Van, îl puse într-un castron mare din lut, puse vasul la picioarele lui Kee-wak şi se trase înapoi, în timp ce conduc torul scoase urletul lung, profund, ală  r zboinicului victorios.ă

Matt fusese prea traumatizat de ceea ce v zuse ca s se gândeasc s plece,ă ă ă ă  dar acum fuga r m sese singurul lucru asupra c ruia trebuia s se concentreze.ă ă ă ă  Când întoarse capul şi privi în colib , i se opri respira ia: singura ieşire din colib eraă ţ ă  uşa pe care plecase Van, în v zul creaturilor. Greu s se strecoare printre ramurileă ă   împletite din spate, mai ales f r s fac zgomot care s atrag ucigaşii. Susan seă ă ă ă ă ă  uita în p mânt, încercând s se adune. Auzise sunetele de afar şi fusese la fel deă ă ă  impresionat ca şi cum ar fi privit crima. Matt se întreba dac s rişte s r mână ă ă ă ă ă unde erau, sperând c zaiafetul de afar va ocupa în continuare creaturile. Poateă ă  Van avusese dreptate când spusese c veniser doar dup el...ă ă ă

Dar de îndat ce gândul îi ap ru în minte, Matt ştiu c nu era adev rat. Dejaă ă ă ă  Kee-wak p rea neliniştit, precum cineva pe cale s scruteze orizontul şi care fuseseă ă  

distras pentru moment. Îşi ridic sc fârlia, privi în jur, apoi, ca un ogar ce-a dat deă ă  urm , îşi fix privirea spre colib . Matt sim i c i se înmoaie picioarele. Sim iă ă ă ţ ă ţ   începutul unui potop puternic de energie în cortexul cerebral şi în profunzimeacreierului. Când se uit la Susan, alarma din ochii ei îi spuse c şi ea sim ea acelaşiă ă ţ  lucru.

În acel moment, c l ul care st tea lâng Kee-wak apuc vasul în care se aflaă ă ă ă ă  capul lui Van şi-l ridic sus, cu o mân . O întinse pe cealalt şi apuc pradaă ă ă ă   însângerat , trântind castronul de p mânt şi luând o aşchie lung de cremene,ă ă ă  ascu it ca un stilet. Întoarse capul cu creştetul în jos şi puse vârful de cremene laţ ă  baza craniului, preg tindu-se s -l înfig când deodat , de nic ieri, o voceă ă ă ă ă  omeneasc inton un cântec. Suna ca un ecou al vocii lui Van, iar c l ul se uit uluită ă ă ă ă  la figura lui Van, la buzele f r via . Se uita înc , o frac iune de secund mai târziu,ă ă ţă ă ţ ă  când un bâzâit str b tu aerul, iar pieptul individului explod . Din el ieşea o tijă ă ă ă sub ire de lemn. C l ul se l s în genunchi, încercând s respire. Pe figura luiţ ă ă ă ă ă  r mase o expresie de nedumerire, în timp ce sc p capul lui Van şi cremenea,ă ă ă  pr buşindu-se înainte în praf, c zând peste bagheta de lemn, care-i ieşi prin spate.ă ă

Moartea c l ului puse cap t asediului ucigaş. Creaturile se înghesuir , încercândă ă ă ă  s fug , abandonând ciomege, tor e şi tobe, sco ând schel l ituri stridente deă ă ţ ţ ă ă  groaz . Agita ia lor ridic un nor de praf care înv lui luminişul, iar când acesta seă ţ ă ă  aşez , acoperind colibele, tufişurile şi trupul lui Van cu un strat gros cenuşiu,ă  disp ruser to i, l sând în urm linişte.ă ă ţ ă ă

Matt şi Susan se duser pruden i spre uş şi ieşir . Privir în toate direc iile, dară ţ ă ă ă ţ  nu v zur nimic. Deodat , tufişurile din cealalt parte a luminişului se mişcar , caă ă ă ă ă  b tute de vânt, iar dintre ele ieşi la lumina lunii o siluet . Un om. Îmbr cat înă ă ă  pantaloni albaştri, cu un hanorac zdren uit, înc l at cu cizme groase. De piept îiţ ă ţ  atârna o tolb plin cu s ge i. inea într-o mân un arc, iar cu cealalt f cea semnă ă ă ţ Ţ ă ă ă  din r sputeri, precum cineva care traversase un deşert, v zuse sute de miraje, iară ă  acum d duse cu ochii de ap .ă ă

Kane privi în jur. Pustiu, frig, iar cerul avea o nuan cenuşie ce nu era provocatţă ă de norii care acopereau soarele, ci de la vidul care p rea a se întinde kilometriă   întregi în toate direc iile. Va ninge, gândi el.ţ

Elicopterele Black Hawk îi duseser la tab ra lui Kellicut. Kane se aşteptase să ă ă fie pustie, şi era. Ceilal i oameni aşteptau într-o tab r , mai jos cu o sut de metri.ţ ă ă ă  Nu-i l sase s se vânture prin locul acela, stricând urmele.ă ă

Un observator cu ochi buni putea s ob in o mul ime de informa ii. Kaneă ţ ă ţ ţ  

170

Page 171: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 171/202

stabilise, de exemplu, c al i trei savan i, Amot, Mattison şi individul la, Van, de laă ţ ţ ă  Institut, fuseser acolo. Aflase asta din urme de cizme, cutii de conserve şi alteă  gunoaie. Sodder remarcase c emi torul fusese acolo cel pu in o noapte.ă ţă ţ

Kane se duse la şopron, l s capul în jos şi se strecur în untru. Interiorul ar taă ă ă ă ă  scotocit. Ce animal ar fi f cut asemenea pagube ? Se gândi la creatura din celula luiă  Resnick, legat şi z când pe pat.ă ă

Sodder veni şi-i înmân telefonul mobil. Kane ştiu cine-l caut .ă ă

— Aici Kane... Suntem aici... Nu-i mare lucru, o colib mic , un fel de dulapă ă  pentru hran într-un copac... Da, exist o latrin , dar n-am cercetat-o... Abia amă ă ă  ajuns... V contactez dup ce m uit... Terminat.ă ă ă

D du telefonul lui Sodder, care avea o expresie ciudat .ă ă— Nu i-a i spus de groap .ţ ă— Ce groap ?ă— Cea din mijlocul taberei. Care a fost golit şi astupat din nou.ă ăKane se duse la movili a de praf proasp t scormonit. Tic losul avea dreptate !ţ ă ă— Bine, gur mare ! Cheam oamenii şi pune-i s sape.ă ă ă

Se numea Serghei şi întinse mâna lui mare c tre Matt şi Susan.ă

— Îmi pare r u c am ajuns prea târziu, zise el mohorât. Prietenul vostru a fostă ă  ucis, m car l-am r zbunat.ă ăLe ar t arcul şi s ge ile, ad ugând:ă ă ă ţ ă— Ce crede i ? Asta m pune în fruntea cursei înarm rilor, nu ?ţ ă ăSerghei avea cam treizeci şi cinci de ani, un slav chipeş, cu figur deschis ,ă ă  

cinstit . Vorbea o englez fluent – îşi f cuse studiile în Marea Britanie, le povesti el.ă ă ă ă   To i ceilal i membri ai expedi iei ruseşti pieriser , iar bucuria lui de a descoperi al iţ ţ ţ ă ţ  oameni era vizibil .ă

— Trebuie s ne unim for ele, propuse el. Solidaritatea speciei, da ?ă ţSusan se uit la bra ele lui musculoase, vizibile prin rupturile jachetei. B rbatulă ţ ă  

era puternic. Dup cum ar ta, rusul trecuse prin greut i, dar se p rea c sc paseă ă ăţ ă ă ă  

 întreg. Şi era un om plin de resurse.Serghei îşi potoli bucuria, din respect fa de moartea lui Van şi fa de evidentaţă ţă  

mâhnire a lui Matt şi Susan provocat de atacul asupra satului. Se uitar la câmpulă ă  de lupt . V zur , la lumina lunii, c pagubele erau imense. Peste tot se aflauă ă ă ă  cadavre, focul se potolise, jarul se stingea cu iu eal .ţ ă

În centrul luminişului, trupul f r cap al lui Van z cea într-o balt de sânge. Îlă ă ă ă  duser la pârâu. O procesiune însp imânt toare, alc tuit din ei trei, care c rauă ă ă ă ă ă  cadavrul inându-l de bra e şi de picioare, cu capul aşezat pe pântece. S par oţ ţ ă ă  groap adânc sub un ienup r, folosind securi din piatr . Susan dorise s acopereă ă ă ă ă  trupul cu un fel de giulgiu, dar nu aveau destule haine, aşa c se mul umi să ţ ă 

 înveleasc doar capul cu o bucat rupt din c maşa ei. Matt b t tori p mântul, careă ă ă ă ă ă ă  ap s cârpa peste ochii şi gura lui Van, iar Susan recit psalmul 23, singurul peă ă ă  care-l ştia. Apoi aranjar p mântul deasupra mormântului şi se întoarser în centrulă ă ă  satului.

Acolo umanoizii cur au deja urmele pr p dului, la lumina lunii. Vreo zeceăţ ă ă  trupuri, inclusiv cel al lui Lancelot, fuseser aşezate lâng coliba în care muriseă ă  Fa -Lung , cu s pt mâni înainte. Genunchi-Zdrobit, Dinte-Lung şi Ochi-Albaştriţă ă ă ă  sc paser cu via , dar existau mul i r ni i, iar femeile p reau mai pu ine ca deă ă ţă ţ ă ţ ă ţ  obicei.

Umanoizii p reau a jeli din suflet. Ochi-întunecat mergea printre ei cu bastonulă  şi se oprea din timp în timp s ating pe um r pe cineva, cu palma întins , un gestă ă ă ă  

pe care Susan şi Matt nu-l v zuser pân atunci. Copiii, de obicei zgomotoşi, aveauă ă ă  ochii mari şi ajutau, cu aer solemn, la c rat de pietre şi crengi.ăOchi-întunecat o înh pe Susan de bra şi o conduse în centrul satului, undeăţă ţ  

v zu ce-l tulbura. Focul se stinsese. Invadatorii aruncaser p mânt în groap ,ă ă ă ă  

171

Page 172: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 172/202

acoperind fl c rile, şi împr ştiaser lemnele. Distrugerea vetrei centrale, îngrijită ă ă ă ă timp de nenum rate genera ii, fusese o încercare de a anihila sufletul tribului, iară ţ  din cât avusese de-a face cu Kee-wak, Susan era convins c acesta pl nuise cuă ă ă  r utate acest lucru. Când le spuse şi celorlal i, Serghei zâmbi şi scoase o cutie deă ţ  chibrituri.

— P stra i-l, zise el, mi-am terminat ig rile de mult.ă ţ ţ ăSusan se întoarse la vatr , aprinse un chibrit şi d du foc la un smoc de iarbă ă ă 

uscat . Umanoizii se traser înapoi, ului i. Ochi-întunecat o urm rise îndeaproape.ă ă ţ ă  Femeia îi d rui chibriturile. Umanoidul le lu cu grij , ca pe un cadou zeiesc, şi leă ă ă  vârî în traist .ă

Dup câteva minute, focul ardea din nou. În noaptea aceea aproape to i dormiră ţ ă afar , pe p mânt, înghesui i unii în al ii, sprijini i de puterea comun şi de faptul că ă ţ ţ ţ ă ă supravie uiser atacului brutal. Înainte s adoarm , Susan se întreb unde eraţ ă ă ă ă  Kellicut. Nu-l v zuse toat noaptea.ă ă

Diminea , Serghei se duse cu Matt s se plimbe, iar Susan merse spre lac.ţă ă  Deciseser s plece în timpul funeraliilor, un ritual ce urma s dureze toat ziua. Deă ă ă ă  la distan , auzeau bocetele. Americanii îl întrebar pe Serghei despre mediul înţă ă  

care tr ise, despre expedi ia ruseasc .ă ţ ă— Lucrez la Muzeul Darwin, din Moscova, le spuse el. Am auzit de mult vremeă  basme despre aceste f pturi extraordinare, sunt men ionate în cele mai vechiă ţ   însemn ri ale noastre.ă

În 1925 avusese loc o reperare important , când un regiment de cavalerie,ă  condus de generalul-maior Mihail Stepanovici Topilski, urm rise o ceat de ruşi albiă ă  prin în l imile Pamirului.ă ţ

— Bandi ii s-au ascuns într-o peşter , unde au fost ataca i de aceste f pturiţ ă ţ ă  ciudate. Au tras şi au ucis una, iar dup ce s-au predat i-au ar tat-o lui Topilski. N-ă ăau putut s care trupul, aşa c l-au îngropat sub o movil de pietre.ă ă ă

 Timp de trei decenii a fost imposibil, din punct de vedere politic, s seă  

investigheze rapoartele, dar în 1958, Academia de Ştiin e a trimis o echip condusţ ă ă de un botanist, K. V. Staniucovici. Echipa a fost înzestrat cu capcane, cu posturi deă  observare ascunse, telescoape, câini ciob neşti dresa i, chiar cu oi şi capre caă ţ  momeal , dar a dat greş.ă

— Acum ştim de ce. Aceşti yeti cunoşteau orice mişcare a vân torilor, înainte caă  ei s se apropie.ă

Expedi ia actual a fost trimis doar pentru c ruşii au auzit c Washingtonul aţ ă ă ă ă  organizat una. Serghei, ca antropolog şi alpinist, era adjunctul conduc torului.ă  Porniser cu nou s pt mâni în urm , având puşti, plase, capcane şi altă ă ă ă ă  echipament, dar trebuiser s abandoneze cea mai mare parte când ajunseser laă ă ă  

puntea din vi e. În mod ciudat, conduc torul insistase s nu-l depoziteze, ci s -lţ ă ă ă  arunce în pr pastie.ă— Mai târziu ne-am gândit şi ne-am imaginat c se temuse ca echipamentul să ă 

nu ajung în mâinile primitivilor. Nu ne-a spus niciodat de ce. Nici nu ştiam ceă ă  c ut m. Nu ştiam c f pturile alea s lbatice posed puteri extraordinare. În echipă ă ă ă ă ă ă aveam un zoolog, doctorul A. Şakanov, care p rea s de in multe informa ii despreă ă ţ ă ţ  creaturi, dar le p stra doar pentru el.ă

Echipa fusese prins de furtun şi pierduse practic totul, inclusiv armele. Abiaă ă  reuşiser s salveze hrana pe care o puteau duce. G siser ad post într-o peşter şiă ă ă ă ă ă  tr iser acolo câteva s pt mâni, ieşind doar ca s strâng lemne pentru foc. Peă ă ă ă ă ă  m sur ce lemnul se r rea, expedi iile deveneau mai lungi. Într-o zi, conduc torulă ă ă ţ ă  

lor nu s-a întors. Zoologul, a c rui team devenise contagioas , insista s pleceă ă ă ă  numai câte doi. Dar în ziua urm toare, cei doi care au plecat n-au revenit.ă— R m sesem doar eu şi Şakanov, iar el, în cele din urm , mi-a explicat totul.ă ă ă  

Mi-a povestit c existau rapoarte ale unui supravie uitor dintr-o expedi ie anterioară ţ ţ ă 

172

Page 173: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 173/202

despre puterea bizar de a vedea prin ochii altuia. Mi-a zis c asta înseamn c nu-iă ă ă ă  putem surprinde, c ne puteau urm ri pretutindeni. Singura noastr speran eraă ă ă ţă  armamentul superior, dar f r puşti eram la mila lor.ă ă

Serghei insistase s plece şi s coboare de pe munte. Dar ajunseser la o pantă ă ă ă atât de abrupt , c fuseser nevoi i s se târasc . Şakanov alunecase şi c zuseă ă ă ţ ă ă ă  vreo şapte metri pe o platform îngust . Nu putea nici s urce, nici s coboare şi îlă ă ă ă  ruga pe Serghei s nu-l p r seasc .ă ă ă ă

— Aveam o funie, am coborât-o pân la el. Şi-a legat-o de mijloc şi am reuşit s -lă ă  trag sus. A durat mult, eram epuizat şi aveam o senza ie ciudat în cap. Când i-amţ ă  spus, mi-a explicat c asta era un semn c fiarele se apropiau.ă ă

Cei doi se c raser tot restul zilei, dar nu ajunseser departe. Se opriser săţă ă ă ă ă doarm peste noapte, f când pe rând de gard . Când venise rândul lui Serghei, aă ă ă  adormit.

— Deodat , am auzit ceva şi m-am trezit. L-am v zut luptându-se cu trei, patruă ă  creaturi. Striga s -l ajut, dar nu puteam face nimic. În timp ce-l c rau, continua să ă ă strige: „Ajut -m , Serghei !” Nu-l puteam ajuta, aşa c am fugit.ă ă ă

Serghei fugise şi se c rase prin întuneric. C zuse pe o pant şi se lovise laăţă ă ă  um r. Diminea a descoperise o c rare care cobora muntele. La cap tul ei era oă ţ ă ă  

crevas , prin care ajunsese în vale. Nu dup mult timp întâlnise umanoizii careă ă  p reau diferi i de creaturile care-i uciseser camarazii. Îi era totuşi team . Îşi f cuseă ţ ă ă ă  un arc, s vâneze şi tr ise în pustiet i s pt mâni întregi.ă ă ăţ ă ă

— Ieri am sim it cutremurul şi am auzit tobele pe munte, apoi i-am v zut peţ ă  ceilal iţ  yeti venind, îmbr ca i în piei şi atacându-i pe cei de aici. ia sunt mânc toriă ţ Ă ă  de creier, aşa mi-a spus Şakanov !

Matt fu impresionat de Serghei şi de tonul obişnuit cu care-şi spunea povestea.Poate c asta ne face specia supravie uitoare – un fel de refuz atavic de a renun a,ă ţ ţ  o perseveren împotriva sor ii. Poate c suntem aleşii evolu iei pentru c nu i-amţă ţ ă ţ ă  dat şansa de a renun a la noi. Întotdeauna facem planuri, anticipând, examinândţ  din toate punctele de vedere – extravagan ii originali ai istoriei.ţ

— Po i s reg seşti crevasa aia ? îl întreb Matt.ţ ă ă ă— Asta-i partea ciudat , r spunse Serghei. Am fost acolo ieri şi-i completă ă  

blocat . Stâncile de deasupra s-au r sturnat şi au umplut-o. Cred c din cauzaă ă ă  cutremurului. Asta sau...

— Sau ce ?— Sau a fost ceva f cut deă  yeti.— Deci nu mai exist cale de ieşire din vale ?ă— Nu. Nici o cale în afar de peşter .ă ă

Kane avusese dreptate în privin a z pezii. Începuse s curg dintr-o dat , ca oţ ă ă ă ă  

cortin , imediat ce se ridicase elicopterul. Din cauza elicii, fulgii se roteau în fa aă ţ  parbrizului în cercuri mari, iar zborul printre ei sem na cu un mixer ce bate frişca.ă  Kane observa c elicopterul vibra şi se sperie.ă

Ca şi cum ar fi vrut s -i justifice frica, Black Hawk se r suci într-o parte, iar Kaneă ă  se lovi cu um rul de fereastr . Sim i vântul vâjâindu-i pe lâng urechea dreapt .ă ă ţ ă ă  Aparatul aluneca, de parc ar fi atins un petec de ghea , iar motorul tr gea dină ţă ă  greu, v itându-se strident.ă

— Cât de sus zboar chestia asta ? r cni Kane.ă ăPilotul se uit la el, ridic o casc şi r cni drept r spuns:ă ă ă ă ă— Ce ?— Cât de sus zboar ?ă

— Depinde de înc rc tur , vitez , planare... Acum, cred c pân la patru mii deă ă ă ă ă ă  metri.Kane se uit la altimetru. Ar ta patru mii cinci sute treizeci. Pilotul îi urm riă ă ă  

privirea şi rânji.

173

Page 174: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 174/202

— Ştiu, fu tot ce spuse.— Ce-o s facem ?ăPilotul scoase c ştile şi-şi atinse urechea cu degetul. Kane strig din nouă ă  

 întrebarea. În spatele lui, sim i oamenii întorcând privirile c tre cabin , urm rindţ ă ă ă  instrumentele din tabloul de bord, de parc indicatoarele şi comutatoarele le-ar fiă  spus ceva. — Dumneavoastr decide i. Ne putem întoarce, s aştep-t m s seă ţ ă ă ă  potoleasc furtuna, sau v pot l sa chiar aici.ă ă ă

— Unde suntem ?Pilotul d du din umeri. Exasperarea lui Kane creştea rapid.ă— Am ajuns la locul unde a fost calculatorul ?— E chiar dedesubt.— Po i s iei leg tura prin radio cu cel lalt elicopter ?ţ ă ă ăPilotul încerc de dou ori, apoi a treia oar .ă ă ă— Hai, X-27 ! M auzi ?ăPuse jos microfonul şi spuse, f r s fie nevoie:ă ă ă— Nu-l pot prinde.— Ce sugerezi ?Pilotul d du iar din umeri. Kane sim i c -l cuprinde furia, lucru nu tocmai bun caă ţ ă  

s iei decizii. Exista pericolul ca într-un moment de r scruce ca acela o sup rareă ă ă  temporar s -l fac s aleag drumul greşit. Alese un drum şi ştiu, dup o clip , că ă ă ă ă ă ă ă era greşit, dar nu mai putea reveni f r s se fac de râs.ă ă ă ă

— Bine, las -ne jos.ă— Va fi greu. Mai bine s arunc m ceva materiale. Chiar şi aşa s-ar putea să ă ă 

trebuiasc s s ri i.ă ă ă ţKane d du din cap, pu in prea tare. Elicopterul coborî orbeşte. Pilotul seă ţ  

concentrase asupra aparatelor şi inea manşa ferm. Avionul se suci, se zvârcoli caţ  un cal n r vaş.ă ă

— Deschide i uşa ! strig pilotul, f când semn în spate. Spune-le s arunce totţ ă ă ă  ce pot !

Kane d du ordinul. Uşa se deschise cu zgomot, imediat avionul se umplu deă  vânt rece şi de z pad învârtejit . Bagajele c zur f r zgomot pe uş şi fură ă ă ă ă ă ă ă ă  înghi ite imediat de albea .ţ ţă

— O s v duc cât de jos pot, dar nu voi ateriza, r cni pilotul.ă ă ăEra mai pu in an oş ca înainte. Întoarse capul spre stânga şi se uit în jos. Luiţ ţ ţ ă  

Kane nu-i pl cu. Nu putea afla cu ajutorul instrumentelor unde era ? Se uit şi el înă ă   jos. Doar vârtej alb. Se sim ea ca la prora unei nave ce caut s se strecoare printreţ ă ă  stânci. F cuse asta cu mult timp în urm . Unde oare ?ă ă

Deodat , v zu stânci: suprafe e urâte, negre, ridicându-se din z pad direct subă ă ţ ă ă  ei. Pilotul înjur . Elicopterul alunec într-o parte. Kane v zu elicea r sucindu-seă ă ă ă  

groaznic. Apoi se auzi un zgomot înfior tor, z ng nitul şi trosnetul metalului, oă ă ă  zguduitur ce-o sim i în şira spin rii, când corpul avionului lovi stâncile şi se opriă ţ ă   între ele, zb tându-se ca un animal pe moarte.ă

174

Page 175: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 175/202

25

Înainte s plece spre lac, Susan f cuse o leg tur cu câteva dintre lucrurile ei:ă ă ă ă  

oglinda de buzunar, un pieptene, s pun, o aşchie ascu it de cremene. Purtaă ţ ă  pantalonii care-i r m seser , o pereche de blugi roas , şi un tricou care intrase laă ă ă ă  ap . Mergând pe c rare prin p dure, prin verdea a p tat de razele soarelui, îşiă ă ă ţ ă ă  analiz temerile şi le examin din toate unghiurile.ă ă

Cu o sear înainte, Matt îi spusese ce discutase cu Van. Fusese indignat deă ă  falsificarea biletului de la hotel şi n-avusese nevoie s întrebe ce însemna că ă transmi torul emisese o localizare sta ionar timp de s pt mâni.ţă ţ ă ă ă

— Am fost folosi i, spusese Matt. Suntem în pragul unei opera iuni uriaşe care seţ ţ  va abate asupra acestor mun i ca o secure, dac nu g sim o cale s-o oprim.ţ ă ă

— Singura cale s -i oprim e s sc p m de aici şi s le ieşim în întâmpinare.ă ă ă ă ă  Astfel putem s -i îndrept m în alt direc ie.ă ă ă ţ

— N-avem timp, replicase el. Cel mult câteva zile.— Mai am nevoie de o zi aici. Vreau s m duc la Ochi-întunecat. O lovitur cuă ă ă  

b taie lung , dar ar putea s m ajute s rezolv ceva – ceva ce-am v zut în peşter .ă ă ă ă ă ă ăÎi descrisese am nun ită ţ Enigma din Khodzant , mai ales panourile lips . I leă  

schi ase cât putuse mai bine, cât îşi amintise, în special portretul neanderthalianuluiţ  singur, furios. Ştia că Enigma era cheia pentru dezlegarea unei enigme mai mari.

— De unde ştii ? o întrebase Matt.— Ştiu. Poate-i comunicare extrasenzorial .ă— Hai, Susan ! Avem destule probleme ! Nu face pe mediumul cu mine !Luase schi a cu ea. O scoase şi o privi. O redare bun . În amintire îi reveniţ ă  

remarca lui Matt. Acesta se speriase, trebuia s admit c şi ei îi era team . Preaă ă ă ă  multe au mers r u. O îngrijora c oamenii pentru care lucrase Van puteau decimaă ă  tribul. Şi se îndoia c raidul renega ilor asupra satului va fi ultimul. Şocul atacului luiă ţ  Serghei va trece, instinctul lor pr dalnic se va trezi, li se va urca sângele la cap...ă

 Trebuia s se gândeasc . Alese lâng lac un loc retras – ciudat, nu renun ase laă ă ă ţ  decen – îşi scoase bluza şi o atârn de-o crac . Îşi trase blugii de pe ea, apoi şiţă ă ă  chilo ii, îşi cufund picioarele în ap , pip i fundul şi se arunc în unde. Deşi lacul eraţ ă ă ă ă  cald, sfârcurile i se înt rir când sim i furnicarea bulelor ce se ridicau. Când obosi,ă ă ţ  ieşi şi-şi sp l trupul cu s pun, apoi se cufunda iar în lac.ă ă ă

În ciuda fricii, Susan ştia c -i pe cale s aib o satisfac ie cum nu avuseseă ă ă ţ  niciodat . Era dificil s separe firele încurcate. Sigur, exista latura profesional ,ă ă ă  

faptul c o via de curiozitate ştiin ific fusese r spl tit de descoperirile de aici. Şiă ţă ţ ă ă ă ă   încrederea ce provenea din faptul c -şi câştigase existen a prin inteligen proprie,ă ţ ţă  c supravie uise în s lb ticie. Dar la un nivel mai profund tr ise o senza ie deă ţ ă ă ă ţ  senin tate ce însemnase ceva nou pentru ea, de parc demonii ei, acea anxietateă ă  oribil ce t b ra asupra ei din senin, fuseser în cele din urm exorciza i.ă ă ă ă ă ţ

O cauz fusese valea aceea incredibil , care deschidea uşile spre un univers maiă ă  larg. Se sim ea conectat la via şi moarte într-un fel nou, nu ca un m nunchiţ ă ţă ă  insignifiant de oase şi zgârciuri, care putea s dispar într-o clip , ci ca parte dină ă ă  evolu ia ce continua veşnic. Via a avea în eles. De parc urcai pe o culme de undeţ ţ ţ ă  puteai vedea toate pantele şi vârfurile pe care le-ai escaladat, iar când le priveai, î iţ  d deai seama c trecutul nu disp ruse, ci se afla acolo, în fa a ochilor t i, în epenită ă ă ţ ă ţ   în timp, plin de în elesuri.ţ

Rela ia ei cu Matt se aprofundase. Era sigur . Ştia din ceea ce sim ea când îlţ ă ţ  privea, din ceea ce vedea c simte el când o privea.ă Dragostea vine prin ochi,

175

Page 176: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 176/202

scrisese Yeats.Se aşez pe un buştean şi-şi t ie p rul cu cremenea, şuvi cu şuvi , verificândă ă ă ţă ţă  

deseori în oglind . Se privi, cu p rul umed atârnându-i pe-un obraz, un ochi verdeă ă  cu o pupil neagr . Sim ind cremenea grea în cealalt mân , o trecu un fior pl cut,ă ă ţ ă ă ă  se sim ea primitiv , p mântean în goliciunea ei, puternic şi senzual . Puseţ ă ă ă ă ă  oglinda pe sol şi-şi privi reflectarea trupului, a coapselor, a coastelor, a sânilor. Cândmai f cuse asta ? În camera de hotel din Khodzant, cu mult timp în urm , când eraă ă  

o alt persoan .ă ăDeodat , Susan sim i c nu era singur . Se întoarse. Pe culmea din spatele ei,ă ţ ă ă  rezemat de un trunchi de copac, st tea Kellicut. Nu-i f cu nici un semn, doar oă ă  privea. Susan îşi lu hainele, stânjenit . Deşi nu-l c utase, voia s -i vorbeasc – nu-lă ă ă ă ă  mai v zuse de dinainte de raid. Dar când se uit din nou, profesorul disp ruse, la felă ă ă  de iute ca umbra unui nor pe solul v ii.ă

Se îmbr c încet, cu grij , cufundat în gânduri. Ştiu deodat ce trebuia s fac .ă ă ă ă ă ă ă  Strecur oglinda în buzunarul blugilor şi porni pe c rarea ce ducea în sat. Ochi-ă ă întunecat se afla în coliba lui. Poate ştiuse c venea, poate nu, dar, cu ochiul lui bună  o privi intrând. Susan se aşez , c ut în buzunar, scoase schi aă ă ă ţ Enigmei şi o aşeză pe sol, în fa a lui, într-o raz de lumin ce p trundea pe uş . Umanoidul o priviţ ă ă ă ă  

 îndelung, inexpresiv. Când se ridic încet, se ridic şi femeia. El o prinse de bra , cuă ă ţ  strânsoarea lui ca de ghear , şi o conduse afar .ă ăMerser pe o c rare pe care Susan n-o v zuse niciodat , prin frunzişul cu mirosă ă ă ă  

puternic, sufocant. Drumul urca prin p dure, iar când se apropiar de zidul v ii, eraă ă ă  plin de pietre şi grohotiş, întret iat de albii de torente, încât mersul deveni dificil.ă  Femeia fu uimit de agilitatea lui Ochi-întunecat, care-şi continua drumul f r efort,ă ă ă   în timp ce ea gâfâia. Folosea toiagul ca pe un baston pentru mers. Dup ce-l pierduă  din vedere, îl auzi lovind în p mânt, de parc -i atr gea aten ia.ă ă ă ţ

Dup un timp, ajunser pe o pant cu iarb deas , apoi deasupra vârfuriloră ă ă ă ă  copacilor. La cap tul drumului se afla o peşter , iar umanoidul o aştept . Vârfurileă ă ă  ascu ite p reau înalte, dar aproape. O ieşitur de piatr alb îi atrase aten ia. Seţ ă ă ă ă ţ  ridica din stânca înconjur toare ca un os şi avea o curbur la margini. Susan o priviă ă   îndelung, i se p ru ciudat de familiar . Când perdeaua de cea se mişc , iară ă ţă ă  culmea r mase clar vizibil pe cerul albastru, Susan se gândi c seam n cu dosulă ă ă ă ă  unui pumn strâns.

Ochi-întunecat o conduse în peştera îngust , a c rei intrare strâmt o f cu peă ă ă ă  Susan s aib senza ia de claustrofobie. În untru mirosea a mosc şi existau pietreă ă ţ ă  pe care puteau s se aşeze, stând fa în fa . Când ochii i se obişnuir cu luminaă ţă ţă ă  slab , Susan v zu într-un col o gr mad de oase îng lbenite, str vechi, după ă ţ ă ă ă ă ă  înf işare. B trânul umanoid p rea obosit, st tea cu spatele rezemat de pereteleăţ ă ă ă  peşterii. Îşi trase traista, o aşez cu grij pe podea şi scoase un m nunchi de frunze.ă ă ă  

Le desf cu, de parc ar fi jupuit o banan şi d du la iveal o foaie cu un j ratic mic,ă ă ă ă ă ă   înc roşu şi str lucitor. Lu dintr-un col o mân de frunze cafenii, f cu din ele oă ă ă ţ ă ă  gr m joar şi o aprinse cu t ciunele. Sufl pân se aprinse flac ra. Aplecându-se deă ă ă ă ă ă ă  pe piatr , inhal adânc fumul. Când Susan îl imit , sim i un şoc în pl mâni şi oă ă ă ţ ă  n val z p citoare în minte.ă ă ă ă

Ochi-întunecat sf râm o frunz cafenie în palm , scoase din traist o pip , oă ă ă ă ă ă  umplu cu frunza, o aprinse şi trase trei, patru fumuri, apoi o întinse femeii. Aceastasim i muştiucul fierbinte, iar fumul îi arse pl mânii. Îl inu în piept cât putu, apoi îlţ ă ţ  expir lent. Peştera începu s se roteasc . Susan puse pipa jos şi când priviă ă ă  cr p turile din pere i, sim i ochiul umanoidului privind-o şi ceva o arse în untru.ă ă ţ ţ ă  Sim ea c i se întinde corpul pe din untru, de parc i se întorcea pe dos, capul i seţ ă ă ă  

deschise larg, cuprinzând fumul, peştera şi creatura zbârcit din fa a ei. Îşi d duă ţ ă  seama c intoneaz un fel de incanta ie.ă ă ţ

Susan leşin . Podeaua peşterii se deschise şi o înghi i. Fu n p dit de viziuni:ă ţ ă ă ă  gânduri spectrale, apari ii. C l torea printr-o pâlnie lung a timpului, care se roteaţ ă ă ă  

176

Page 177: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 177/202

şi se r sucea în timpul pr buşirii ei, urmând ochii arz tori din fa . Peretele peşteriiă ă ă ţă  se strânse, sim i c -i acoper pielea ca o membran , înfundând-o în pâlnie. Trecurţ ă ă ă ă ere. Brusc, îşi sim i mintea plutind afar din peşter , iar când se uit în jos v zuţ ă ă ă ă  câmpia, golita de copaci. Dou triburi se înfruntau printre stânci. Exista un mirosă  muscat de umezeal şi o v lm şeal de umbre. Apoi fl c ri pâlpâir de-a lungulă ă ă ă ă ă ă  unui zid acoperit cu picturi de siluete, desenate cu ocru - roşu. În jur doar bezn ,ă  morm ituri şi fug , p r ud, miros de transpira ie şi team .ă ă ă ţ ă

În pâlnia timpului, cele dou triburi de r zboinici nu erau aceleaşi. Un trib ar taă ă ă   îndesat şi musculos, cu capete turtite şi dungi osoase chiar deasupra frun ilorţ   înclinate. Venea din mun ii din nord, membrii lui comunicau în t cere. Cel lalt tribţ ă ă  era înalt şi zvelt, f cut s alerge, cu oase sub iri şi frun i netede. Membrii luiă ă ţ ţ  vorbeau prin sunete şi veneau din p durile din sud. Cele dou triburi înv aser să ă ăţ ă ă disting care elan e slab sau r nit şi care tigru cu din i ca sabia e gata s seă ă ţ ă  n pusteasc . Natura îi înv ase în gr dini a ei. Supravie uirea depindea deă ă ăţ ă ţ ţ  recunoaşterea diferen elor şi de alegerea taberelor, iar triburile se aflau în r zboi, oţ ă  b t lie primitiv între specii.ă ă ă

Pe când mintea ei plutea ca o pas re, Susan privi în jos, urm rind triburile ce seă ă  luptau. Pozi ia lor, loviturile cu m ciuci şi l nci. Alergau înainte, se retr geau, nişteţ ă ă ă  

pete pe câmpia stâncoas . O tab r ataca şi cealalt fugea. Apoi îşi schimbauă ă ă ă  locurile. Sim i mirosul puternic de mosc şi frunze ude, de urin şi de fum.ţ ăV zu un ochi privind în ea, se sim i privindu-se, v zând stânca din spateleă ţ ă  

capului s u, apoi pluti iar prin pâlnie. Înc o dat triburile se ciocnir . Agitândă ă ă ă  ciomegele, se înt lnir ca dou valuri ce se izbeau. Armele izbeau spin ri şi cranii.ă ă ă ă  Unii lupt tori c deau în genunchi. Sângele curgea pe pietre. Un cap fu despicat,ă ă  creierul se scurse afar . Taberele se desp r ir , cu urlete şi gesturi. Mor ii erauă ă ţ ă ţ   înmormânta i în copaci, f r ochi. Apoi, cu ipete şi fente, lupta începu din nou.ţ ă ă ţ  Alergau unii spre al ii şi se înc ierar , cele dou valuri amestecându-se în zgomotulţ ă ă ă  m ciucilor ce izbeau carne şi oase. De la distan , în apropierea muntelui în formă ţă ă de pumn, atacurile p reau ciudat de ireale, cu sunetul amortizat. Cele dou triburiă ă  se apropiar şi se desp r ir pentru a treia oar , l sând trupuri nemişcate pe sol, caă ă ţ ă ă ă  nişte valuri ce izbesc rmul, aruncând pietricele înainte şi înapoi, apoi l sându-leţă ă  deodat nemişcate pe plaj .ă ă

 Timpul trecu, se f cu pace. Acum cele dou triburi se apropiau cu pruden , dară ă ţă  nu în lupt . La cel lalt cap t al câmpiei pietroase, veneau încet unul spre cel lalt,ă ă ă ă  cu armele întinse. Se priveau nervoşi pe m sur ce se tot apropiau. Se oprir ,ă ă ă  l sând între ei o distan a de treizeci de paşi şi aruncar armele. Dup aceea seă ţ ă ă  apropiar lent, cu ochii int asupra celorlal i, ar tându-şi mâinile goale, cu palmeleă ţ ă ţ ă   în sus. P şir peste ciomege şi continuar s mearg încet unii c tre ceilal i, cuă ă ă ă ă ă ţ  gesturi nervoase. Deodat , izbucni agita ie, se ridic praf. P mântul se deschise şiă ţ ă ă  

 înghi i o întreag tab r , zeci dintre membrii acesteia disp rând în gropi. Cuţ ă ă ă ă  r cnete de bucurie, cei lungi şi zvel i atacar , aruncând o ploaie de pietre şi p mântă ţ ă ă  ca s -şi îngroape duşmanii. Prinşi în capcan , cei cu frun i proeminente se zb teau,ă ă ţ ă  dar p mântul curgea peste ei, pân le astup ipetele, acoperindu-i ca o avalanş . Îiă ă ă ţ ă  acoperi pe to i încet, inexorabil, pân r mase doar o groap , iar în ea conduc torulţ ă ă ă ă  striga, cu capul dat pe spate, izbind cu pumnii în pere i. Când praful c zu în jurul lui,ţ ă  r mase locului, privind în sus. Cu din ii r nji i, slobozi din gât un urlet lung, gutural,ă ţ ă ţ  de furie neputincioas fa de tr darea suferit de el şi de tribul s u, din parteaă ţă ă ă ă  duşmanilor nimicitori cu capete mici. Urletul lui se în l peste mun i, r sunând înă ţă ţ ă  vale şi prin p dure, chiar şi dup ce mormântul îi fusese acoperit.ă ă

Susan ieşi din peşter şi-şi umplu pl mânii cu aer rece. Se uit la vârfurileă ă ă  copacilor. Totul se clarificase, gândi ea pe când îl urma pe Ochi-întunecat pe drum. Miturile

originii şi supravie uirii au un scop îndelungat: sunt istorie p strat cu sfin enie şiţ ă ă ţ  

177

Page 178: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 178/202

reformulat ca lec ie. Povestea lui Noe şi a potopului, o legend oral , întâlnit subă ţ ă ă ă  diferite forme în Eurasia, avertizeaz asupra pedepsei divine pentru decadenă ţă moral . Adam şi Eva e povestea p catului trufiei, care a produs c derea omeniriiă ă ă  din favoarea divin .ă

Cain şi Abel istoriseşte despre prima v rsare de sânge şi despre pre ul pl tit.ă ţ ăOchi-întunecat ajunsese departe, nu-l mai vedea pe c rarea ce cotea înă  

serpentine pe suprafa a stâncii. Deci acesta fusese evenimentul deosebit dinţ  

preistoria umanoizilor, punctul crucial ce-i condamnase la o existen chinuit înţă ă  zonele superioare, friguroase şi pustii de pe acoperişul lumii. Era istoria nu a uneivictorii, ci a unei înfrângeri. O b t lie pierdut nu din cauza armelor inferioare, aă ă ă  num rului redus, dezorganiz rii sau laşit ii. Pierdut din ignoran , naivitate,ă ă ăţ ă ţă  printr-o încredere ce dovedea incapacitate de a recunoaşte profunzimea tr d riiă ă  inamicului. Cu siguran c era o comunicare ce merita transmis printr-o capsul aţă ă ă ă  timpului. Poate fusese reprezentat pe peretele peşterii de o ceat redus deă ă ă  supravie uitori din b t lie, binecuvânta i de prezen a unui artist extraordinar. Seţ ă ă ţ ţ  adresa genera iilor ce vor veni şi care urmau s înfrunte inamicul inevitabil, şiţ ă  con inea un mesaj: fereşte-te de cel înalt şi zvelt, pentru c -i în stare de ceva ce noiţ ă  nu suntem.

Susan ajunse la o ramifica ie a drumului. Ochi-întunecat ajunsese departe, nuţ  ştia pe ce c rare o luase. Alese şi ea una. Dup un col , c rarea se l rgea şi treceaă ă ţ ă ă  pe lâng o crevas ascuns , peste care atârna un m nunchi de vi e. Vi ele erauă ă ă ă ţ ţ  dese, trebui s se strecoare printre ele cu grij , p şea atent .ă ă ă ă

Deodat , sim i c -i dispare p mântul de sub picioare, iar vi ele se strânser înă ţ ă ă ţ ă   jurul gleznelor ei, de parc p şise într-un cuib de şerpi. C zu cu capul înainte.ă ă ă  Instinctiv, întinse mâinile, s amortizeze pr buşirea, sim i p mântul şi pietrişulă ă ţ ă   julindu-i palmele. Dar vi ele îi ineau înc picioarele şi se strânser şi mai tare. Auziţ ţ ă ă  un zgomot în spatele ei, din direc ia crevasei, o piatr zbur prin aer şi-o lovi înţ ă ă  coaps . Înainte s se întoarc , sim i o strânsoare de fier pe bra e, tr gând-o înă ă ă ţ ţ ă  spate, apoi alte degete puternice apucând-o de umeri şi altele prinzând-o depicioare.

Neajutorat , fu ridicat din spate, mâinile îi fur trase într-un la de lemn înă ă ă ţ  spate, atât de tare c o durur umerii. Sim i ceva frecându-se de spatele şi gâtul ei.ă ă ţ  Se cutremur când îşi d du seama ce era: osul tare al crestei de pe frunte.ă ă

Matt voia s -i spun lui Susan c drumul pe care puteau sc pa fusese blocat.ă ă ă ă  Deoarece femeia nu se întoarse în sat pân târziu, se duse s-o caute, urmândă  c rarea spre lac, strigând-o. Se învârti pe mal pân d du de locul retras în care seă ă ă  sc ldase. V zu urme de spum de s pun printre resturile ce pluteau lâng rm, peă ă ă ă ă ţă  mal g si aşchia sub ire de cremene, cu fire de p r negru pe muchia ascu it . Deă ţ ă ţ ă  

acolo, urmele disp rur .ă ăSe întoarse în sat şi-l g si pe Serghei. Împreun colindar jum tate din vale prină ă ă ă  noapte, împ r ind-o în zone şi parcurgându-le metodic. Dar se întoarser cu mâinileă ţ ă  goale. Matt era distrus. Scotoci prin bagaje, prin rucsacul lui Susan, dar nudescoperi nici o indica ie. Totul p rea la locul lui.ţ ă

— Nu în eleg. Ce se putea întâmpla ? se întreba el, stând împreun cu Sergheiţ ă  lâng foc.ă

Fusese cuprins de team , dar nu voia s-o manifeste.ăO siluet se apropie din semiântuneric, din cealalt parte a focului, iar Mattă ă  

tres ri, apoi v zu c era Kellicut, pe care nu-l mai v zuse dinainte de ataculă ă ă ă  renega ilor. Kellicut se aşez indiferent, f r s bage de seam prezen a lui Serghei,ţ ă ă ă ă ă ţ  

pe care nu-l întâlnise niciodat . Rusul fu prea uimit ca s vorbeasc , doar se uit laă ă ă ă  el. Profesorul abia privi spre Matt când acesta lu un lemn şi-l puse pe foc, aruncândă   jar şi f când s sar scântei. P rea d râmat. Matt fu sigur: ştia ceva.ă ă ă ă ă

— Te-am auzit strigând-o, începu Kelicut. Cred c n-ai c utat unde trebuia.ă ă

178

Page 179: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 179/202

Matt îşi inu r suflarea, prea nervos s spun ceva. Kellicut vorbea calm,ţ ă ă ă  impersonal, iar Matt nu voia s spulbere vraja care-l cuprinsese. Dar profesorulă  t cu. Chestia asta îl înnebunea.ă

— Spune-mi ! ceru Matt, cu vocea strangulat de încordare, încât ieşi doar oă  şoapt .ă

— Şamanul ştie unde este.— De unde ştii ?

— I-am v zut urcând împreun pe munte în diminea a asta.ă ă ţ— Nu s-a întors. De ce n-a venit Ochi-întunecat s -mi spun ?ă ă— Se roag . Încearc o putere mai înalt .ă ă ăMatt s ri, fugi prin sat pân la coliba şamanului, împinse uşa închis şi aproapeă ă ă  

c zu peste umanoid. Acesta st tea în genunchi, rugându-se. Matt îl ridic , de parcă ă ă ă ar fi fost un sac cu paie şi-l duse la uş . Apoi v zu schi a Enigmei, f cut de Susană ă ţ ă ă  pe podea, şi se opri s-o ridice.

Îl c r pe b trânul şaman pe bra e, ca pe o leg tur , pân la foc şi-l aşez jos.ă ă ă ţ ă ă ă ă  Ochi-întunecat privi în jur nesigur, lucirea focului reflectându-i-se în ochi, ca la pisici.

— Cum s -l întreb m ? zise Matt, încercând s se calmeze.ă ă ă— Exist c i de a comunica, dup cum ştii, replic profesorul, dar e nevoie deă ă ă ă  

timp. Ar însemna s urc în mun i cu el, la templul lui.ă ţ— N-avem timp, protest Matt.ăSerghei plec brusc şi se întoarse în grab dup câteva minute, aducândă ă ă  

c maşa de lucru a lui Susan, din bumbac bej.ă— Arat -i asta, îi ceru el lui Matt.ăMatt o inu în fa a şamanului, care o privi îndelung. Apoi se ridic încet peţ ţ ă  

membrele-i osoase, se duse la foc, lu un b care ardea şi stinse flac ra. După ăţ ă ă aceea se apropie de o piatr lat şi se aşez pe vine lâng ea. inând b ul întreă ă ă ă Ţ ăţ  degete, îl duse, cu o mişcare gra ioas , pe piatr . Matt se aşez lâng el şi v zu oţ ă ă ă ă ă  linie neagr . Treptat, ap ru o siluet , conturul unui umanoid.ă ă ă

Ochi-întunecat se duse dup alt b , iar cu acesta complet detaliile. Se vedeaă ăţ ă  p rul şi fruntea ieşit în afar . Apoi ad ug am nunte caracteristice: piele deă ă ă ă ă ă  animale pe piept şi în jurul trunchiului, iar în jurul frun ii turtite un guler de blan .ţ ă  Cu totul, un portret excelent al lui Kee-wak.

179

Page 180: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 180/202

26

Susan înfipse c lcâiul în p mânt, s vad dac -i moale. Era zgur şi praf presată ă ă ă ă ă  

de milenii de ac iune vulcanic , deci imposibil de s pat un tunel. F r s maiţ ă ă ă ă ă  pomenim c nu avea loc de s pat, nici de faptul c temnicerii ei şi-ar da seamaă ă ă  imediat ce face.

Ca o culme a ironiei, se afla în groapa lui Van. O examin . Groapa fuseseă  adâncit între timp, ca s fie greu de ieşit din ea. Nu putea s priveasc pesteă ă ă ă  margine în peşter , chiar dac st tea în vârful picioarelor la cap tul ei. Încercă ă ă ă ă acest lucru doar ca s nu se gândeasc la pericol.ă ă

Dup ce c zuse în capcan , mâinile îi fuseser strânse în la atât de strâns, că ă ă ă ţ ă ipase de durere. Avusese impresia c i se rupseser încheieturile umerilor. Fuseseţ ă ă  

c rat f r grij , atârnând cu fa a în jos. V zuse doar picioarele celor ce-oă ă ă ă ă ţ ă  capturaser , t lpi late şi degete r şchirate în noroi. R sucindu-şi capul într-o parte,ă ă ă ă  

z rise partea de jos a stâncii şi-şi d duse seama dup mers c umanoizii coborauă ă ă ă  panta în grab .ă

Ştiuse dup întuneric când intraser în peşter . Pere ii de stânc , de la nivelulă ă ă ţ ă  ochilor ei, erau uneori sc lda i de lucirea g lbuie a tor elor nev zute, de deasupra.ă ţ ă ţ ă  De trei ori umerii şi genunchii i se frecar de stânci, când coti. Din cauza atâtoră  cotituri şi schimb ri de direc ie, nu putu s in minte drumul. Sângele îi coborâse înă ţ ă ţ ă  cap, dar nu leşinase.

Se ridic în picioare, în groap , şi se inu bine. Picioarele îi erau libere, dară ă ţ  mâinile îi r m seser prinse în la ul la blestemat. O dureau umerii. Când îi încord ,ă ă ă ţ ă ă  sim i durerea în încheieturi, dar îşi d du seama, uşurat , c nu fuseser disloca i.ţ ă ă ă ă ţ  Bluza se rupsese în timpul ambuscadei, iar pe piept avea o t ietur . Şi o vân taieă ă ă  pe frunte, cu care se alesese când o aruncaser în groap . Se uit în jur. Peste totă ă ă  erau r spândite oase. Se aplec s le examineze cu ochi de expert. Oase de animal,ă ă ă  iar zgârâieturile sub iri din p r i reprezentau urme de canini omeneşti, deci oaseleţ ă ţ  proveneau de la hran , nu de la victime. G si în asta oarecare consolare.ă ă

Se întreb dac Matt avea idee ce i se întâmplase. Şi dac nu v zuse nimeni că ă ă ă ă fusese capturata ? Dac Ochi-întunecat se aflase prea departe pe c rare ?ă ă  Discutase cu Matt despre faptul c renega ii r peau membri ai tribului, aşa c , dacă ţ ă ă ă nu ap rea, el ar trebui s trag concluzia corect . Dar cât va dura pân se vaă ă ă ă ă   întâmpla asta şi ce va face, dup ce se va l muri ? Ştia c va încerca s-o elibereze,ă ă ă  c n-o va p r si, dar planul lui avea oare cea mai mic şans de succes ?ă ă ă ă ă

F cu în minte un inventar a ceea ce avea. Nu prea multe, doar oglinda înă  buzunarul din fa . Se aplec din mijloc, încercând s -şi dea seama dac r m seseţă ă ă ă ă ă   întreag . Nu sim i zgomot de sticl sf râmat . Îşi r suci torsul, tr gându-şi mâinileă ţ ă ă ă ă ă  legate cât s ajung în partea din fa a pantalonilor, ca un contorsionist, întinzândă ă ţă  la ul şi for ându-şi bazinul, dar nu reuşi s strecoare nici un deget în buzunar.ţ ţ ă

Auzi un sunet deasupra. Se uit şi v zu o creatur ce-o privea, sprijinindu-se înă ă ă  lance. O cuprinse un sim mânt copleşitor de scârb . Bruta ar ta atât de hidoas ,ţă ă ă ă  iar prezen a ei putea fi detectat doar prin duhoare. În ochii f pturii se z rea oţ ă ă ă  scânteiere de inteligen , dar era lucirea unei şiretenii josnice, nu str lucireaţă ă  rafinat a unei fiin e superioare.ă ţ

Cine crezi c eşti, ar fi vrut ea s întrebe, de te zgâieşti la mine ca la un animală ă   într-o gr din zoologic ? Se opri din zb tut şi r mase dreapt . Îi venea s -şi ridiceă ă ă ă ă ă ă  b rbia şi s proclame: cum îndr zni i s m trata i astfel pe mine,ă ă ă ţ ă ă ţ Homo sapienssapiens ? Apoi sim i umplerea min ii, sim mântul unei prezen e str ine se mişcţ ţ ţă ţ ă ă 

180

Page 181: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 181/202

precum un cheag de sânge negru prin cortexul ei.Senza ia dur câteva minute, apoi creatura îşi lu lancea şi plec , f r sţ ă ă ă ă ă ă 

priveasc în urm . Susan se cutremur . Senza ia pe care o tr ise nu fusese cald şiă ă ă ţ ă ă  intim , ca aceea a lui Levitic. Fusese dur , rece, amenin toare. Şi-şi d du seamaă ă ţă ă  c exista ceva de care se temea mai mult decât orice din lume: momentul în careă  Kee-wak va sta acolo, focalizându-şi energia sinistr asupra psihicului ei.ă

Matt s tea în umbrar, cu capul în mâini, gândind. Scoase din rucsac fragmentulă  de craniu de neanderthalian pe care i-l d duse Kellicut, l sând lan ul de argint s -iă ă ţ ă  curg printre degete ca nisipul. S p turile din sudul Fran ei avuseser loc în altă ă ă ţ ă ă via – cu multe vie i înainte.ţă ţ

Matt f cu un inventar al bunurilor pe care le aduseser cu ei din lumeaă ă  exterioar . Cu itul lui, magnetofonul, rachetele luate de la Van, trusa medical , doiă ţ ă  saci de dormit, trei metri de gut de pescuit, câteva conserve, o farfurie din metală  ce putea fi folosit ca tigaie, tot felul de m run işuri. În rucsacul lui Susan se g seaă ă ţ ă  mâncare, buc i de ciocolat , carnete, jurnalul lui Kellicut, casetofonul şi casete,ăţ ă  vitamine, instrumente arheologice şi o pern pneumatic mic . Zâmbi v zândă ă ă ă  perna, singura ei concesie f cut luxului, pe care nici n-o folosise.ă ă

Imaginea lui Susan singur , speriat , îl înnebunea. Nu avea idee unde era inut ,ă ă ţ ă   îşi imagina tot ce poate fi mai r u. Poate ar trebui s încerce s fie şi el r pit. M cară ă ă ă ă  ar fi împreun . Dar dac n-o vor face ? Poate ar trebui s -l trimit pe Serghei să ă ă ă ă caute înt ririle din exterior, care nu puteau fi departe. Dar dac expedi ia aceea eraă ă ţ  doar o fic iune ? Poate c el şi Serghei ar trebui s fac arcuri şi s ge i şi s încerceţ ă ă ă ă ţ ă  s p trund în peşter . Dar n-ar ajunge prea departe...ă ă ă ă

 Trebuia s stabileasc o strategie. El şi Susan reuşiser s -l salveze pe Van, dară ă ă ă  atunci avuseser norocul şi surpriza de partea lor. Acum nu se mai punea problemaă  surprizei, renega ii se aşteptau cu siguran la un contraatac. Şi cine s -l ajute, înţ ţă ă  afar de Serghei şi unul, doi umanoizi ? Tribul fusese decimat în timpul raidului, uniiă  dintre cei mai buni lupt tori-vân tori, precum Levitic şi Lancelot, muriser . De dataă ă ă  

asta va fi imposibil s se strecoare în linişte prin tunelele din spate. Renega iiă ţ  puseser cu siguran santinele, nu erau naivi şi incapabili s fac planuri caă ţă ă ă  umanoizii din vale, iar ca vân tori se preg tiser şi pentru ofensiv şi pentruă ă ă ă  defensiv . Mai mult, dac puseser santinele, acestea, cu puterea pe care o aveau,ă ă ă  erau, practic, infailibile.

În timp ce Matt medita, privirea îi r t cea prin umbrele p durii, peste vârfurileă ă ă  copacilor, prin întunericul ce se instala c tre sfârşitul dup -amiezei. Z ri la vestă ă ă  luna, un disc palid, de culoarea smântânii, aproape rotund. Tres ri şi-şi aminti teoriaă  lui Van despre luna plin .ă

Susan îşi sprijini bazinul de o ieşitur a stâncii şi prinse marginea buzunarului deă  aceasta. Se r suci iute şi auzi zgomotul de sfâşiere, când buzunarul de desf cu, iară ă  oglinda c zu. Întinse repede piciorul drept, ca s -i amortizeze c derea. Se ghemui şiă ă ă  o prinse, cu mâinile la spate, apoi g si o ieşitur în piatr , la nivelul încheieturii, şi oă ă ă  rezem acolo. Dup ce se convinse c oglinda se afla în siguran , se întoarse. Oă ă ă ţă  pozi ionase bine.ţ

Apoi se plimb un pic – ca Van, îşi d du seama, înfiorându-se – şi l s mintea să ă ă ă ă sorteze posibilit ile. Dac l-ar fi v zut pe Matt când coborâse de pe munte, dac arăţ ă ă ă  fi reuşit s -i povesteasc lucrurile aflate în peştera lui Ochi-întunecat ! Bineîn elesă ă ţ  c lec ia l sat moştenire prin tablou era cheia în elegerii a tot ce se întâmplase, oă ţ ă ă ţ  adev rat piatr de la Rosetta ce lumina brusc cel mai critic eveniment ală ă ă  

preistoriei. Se gândi la b t liile dintre specii,ă ă Homo sapiens sapiens împotriva luiHomo sapiens neanderthalensis, se gândi la tragicul om de Neanderthal din panoulfinal, la furia ce p rea s emane chiar din stânc . Matt v zuse schi a ei, dar îiă ă ă ă ţ   în elesese oare mesajul ? Dac ar g si o cale s i-l transmit ! Se aşez , îşi sprijiniţ ă ă ă ă ă  

181

Page 182: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 182/202

spatele de zid, închise ochii şi se concentra.I se p ru imposibil. Poate era prea îngrozit s se poat concentra. Respiră ă ă ă ă 

profund de cinci ori şi-şi impuse s se relaxeze. Încerc s -şi cure e mintea de tot,ă ă ă ţ  ca o tabla ştears cu buretele. La început şi-l imagin pe Matt, cu înf işarea sa dină ă ăţ  tinere e. Apoi se gândi la cel de acum, cum îl v zuse la Institut: cu p rul c runt laţ ă ă ă  tâmple, cu riduri la ochi, individul nou care devenise din nou familiar. Îşi aminti cumf cuser dragoste. Apoi încerc s -l cheme, s foloseasc por iuni ale creieruluiă ă ă ă ă ă ţ  

neutilizate pân atunci. Îi repet numele iar şi iar, pân -i vizualiz fa a. Când sim iă ă ă ă ţ ţ  c o avea bine prins în centrul min ii, ca pe un diamant în montur , îi vorbi înă ă ţ ă  t cere. Repet acelaşi gând, încercând s -l proiecteze la distan , de parc ar fi fostă ă ă ţă ă  un turn de transmisie ce emitea un semnal radio. S fie un mesaj simplu, îşi zise ea.ă  Un cuvânt, repetat de multe ori, ca o mantra: înşel ciune, înşel ciune, înşel ciune.ă ă ă  Îl chem pe nume în t cere, iar când sim i c -l prinde, repet iar: înşel ciune,ă ă ţ ă ă ă   înşel ciune, înşel ciune. Şi tot aşa, ore în şir.ă ă

Matt lu schi a Enigmei, f cut de Susan, şi se uit la ea. O l s s -i cad dină ţ ă ă ă ă ă ă ă  mân , puse mâinile sub cap şi se uit la cer. Apoi avu o inspira ie. L s mintea s -iă ă ţ ă ă ă  r t ceasc , aşa cum lucra cel mai bine. Gândurile parcurser întreaga aventur ,ă ă ă ă ă  

retr ind-o, numai c de data asta aranj toate piesele de puzzle în ordineă ă ă  cronologic , nu în ordinea stabilit de întâmplare. Ca şi cum ar fi aranjat un pică ă  ordinea panourilor Enigmei din Khodzant , ca s aib în eles, îşi spuse el.ă ă ţ

Mai întâi, începuser s dispar oameni în Pamir. Guvernul SUA aflase acestă ă ă  lucru. Un umanoid fusese capturat. Institutul a intrat în ac iune, sub înf işarea unuiţ ăţ  centru legal de cercet ri. A f cut experien e asupra umanoidului, strict secrete,ă ă ţ  numind toat ac iuneaă ţ Opera iunea Ahile ţ  . S-a descoperit c f ptura de ine puteriă ă ţ  speciale. Institutul l-a trimis pe Kellicut s localizeze tribul.ă

El a trimis dovezi c acesta a existat, dar a disp rut. Atunci Institutul i-a trimisă ă  pe Matt şi Susan s afle unde disp ruse Kellicut. Van i-a înso it ca s -i dirijeze şi să ă ţ ă ă anun e for ele de sprijin dup stabilirea contactului. Pân aici, totul se lega.ţ ţ ă ă

Ahile era un nume ciudat, îşi spuse Matt. Marele r zboinic grec. Îşi scotoci prină  amintiri. Thetis, mama lui Ahile, era o nimf a m rii. I se spusese, de c tre zei eleă ă ă ţ  sor ii, c fiul ei va muri tân r, c fusese condamnat de destin – ca şiţ ă ă ă  neanderthalienii. Atunci Thetis a cufundat pruncul în râul Styx, sperând c apeleă  magice ale acestuia îl vor ap ra de orice ran . Dar l-a inut de c lcâi, un loc pe careă ă ţ ă  apa nu l-a atins. Asta reprezenta un indice ? Guvernul c uta un punct slab pentru aă  contracara neanderthalienii ? Sau c lcâiul era sl biciunea lor ascuns care-i duseseă ă ă  la dispari ie ? Când a izbucnit r zboiul troian, Ahile a fost un mare lupt tor, pânţ ă ă ă când s-a certat cu regele Agamemnon şi a refuzat s se întoarc în b t lie. Aă ă ă ă   împrumutat armura sa prietenului s u, Patrocles, care a fost ucis de Hector. Ahile l-ă

a omorât pe Hector, dar apoi s geata otr vit trimis de Paris i-a g sit punctul slab,ă ă ă ă ă  c lcâiul.ăMatt s ri în sus. Sigur ! Aici era stratagema ! se afla în trecut, aşteptând s fieă ă  

scoas la iveal : cea mai faimoas b t lie din istorie, cea mai mare înşel torie dină ă ă ă ă ă  istorie.

Vântul se potoli în timpul nop ii, iar la lumina dimine ii se v zu limpede cţ ţ ă ă furtuna trecuse. În zori, aerul era atât de rar şi de limpede, c oamenii puteauă  vedea kilometri întregi în jur. Când soarele se ridic , albastrul cerului deveni maiă  profund, iar crusta de z pad de pe ferestrele elicopterului, în care Kane r m seseă ă ă ă   închis de la pr buşire, c p t o culoare aurie.ă ă ă ă

Se liniştise: stabiliser leg tura radio cu Sodder, care zburase înapoi în tab r cuă ă ă ă  cel lalt elicopter, iar acum, c furtuna trecuse, puteau fi salva i. Abia când teamaă ă ţ  disp ru, îşi d du seama cât de profund îl cuprinsese, c -i p trunsese pân -n oase,ă ă ă ă ă  ca frigul.

182

Page 183: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 183/202

Se îndrept şi şim i o durere cumplit în şale. Împ r ise cabina zdrobita cuă ţ ă ă ţ  Sheriden, care se t iase la ambii ochi în geamurile sparte în timpul pr buşirii şiă ă  purta un bandaj în jurul capului. Individul sfor ise toat noaptea, în timp ce Kaneă ă   înghe ase. Ceilal i f cuser tab r afar , s pând în z pad s fac loc unui cort maiţ ţ ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă  mic.

Auzea oamenii mergând, apoi un şuierat de uimire.— Ia veni i s vede i ! Sunte i chiar lâng marginea pr pastiei ! A i avut noroc cţ ă ţ ţ ă ă ţ ă 

n-a i c zut !ţ ăO mân m tur z pada de pe fereastr , apoi r zui ghea a. Când Kane se ridică ă ă ă ă ă ţ ă  în cot, chinuindu-se, şi privi afar , v zu un cap ce se z rea vag prin stratul sub ireă ă ă ţ  de ghea . R sucindu-şi gâtul şi uitându-se în jos, z ri vârful unui troian la câ ivaţă ă ă ţ  paşi, iar în spatele lui doar gol. Dac vântul ar fi fost mai puternic, ar fi aruncată  elicopterul în râp . Îl cuprinse un sentiment de bucurie, de uşurare c sc pase dintr-ă ă ăun pericol. Slav Domnului c nu ştiuse cât de precar fusese ad postul lor !ă ă ă

De cealalt parte a elicopterului, oamenii f cuser cafea. Îi aduser o can luiă ă ă ă ă  Kane, iar acesta o inu în ambele mâini, sim ind c ldura radiind c tre coate. Îlţ ţ ă ă   îngrijorau picioarele; putea s le mişte, dar nu le sim ea. Ştia c -şi îndoia degeteleă ţ ă  doar uitându-se la ghete. Deger turi, probabil. sta ar fi biletul lui de plecare de peă Ă  

munte. Se s turase de misiunea asta. Citise scrisoarea doctorului Arnot, l sat înă ă ă  tab r pentru Kellicut, asigurându-se s n-o vad şi altcineva. Femeia se referea laă ă ă ă  un fel de jurnal. Era evident c profesorul descoperise creaturile. Poate c , în clipaă ă  aceea, nu se aflau prea departe...

Deschiser ra iile gata preparate. Abia se puteau mânca, iar Kane împinse hranaă ţ  pe gât cu ajutorul cafelei r mase. Unul dintre oameni îl ajuta pe Sheriden, t indu-iă ă   îmbuc turi mari şi vârându-le în gura pe care r nitul o deschidea mare, ca un pui deă ă  pas re.ă

Sodder îl contact prin radio şi-i spuse c erau gata de plecare, c aduceau cevaă ă ă  provizii în elicopterul de salvare.

— Domnule comandant, zise pilotul, vârând capul în cabin , cu un tonă  respectuos, având în vedere c va mai dura pân ajung aici, ne-am gândit să ă ă c ut m transmi torul prin satelit. Nu-i departe.ă ă ţă

M anun , nu m întreab , gândi Kane. De fapt, de ce nu ?ă ţă ă ă— Bine, dar face i treaba asta repede. Trebuie s -l ducem pe Sheriden la medic.ţ ă  

Nu putem z bovi aici.ă— Ne vor lua în mai multe zboruri, nu putem s supraînc rc m ultimul aparat laă ă ă  

altitudinea asta.Kane mârâi. Era sup rat din cauza pr buşirii, care avusese loc din cauzaă ă  

pilotului. Deja preg tea în minte reclama ia pe care urma s-o fac .ă ţ ăAuzi z pada scâr âind, când oamenii plecar . Se p rea c plecau to i. Nuă ţ ă ă ă ţ  

 în elesese c asta inten ionau. Curând, în jur se aşternu liniştea, cu excep iaţ ă ţ ţ  sunetului produs de briza uşoar .ă— Alo ! strig el, dar nu prea tare. E cineva acolo ?ăNu-i r spunse nimeni.ă— S-a întâmplat ceva r u ? întreb Sheriden, cu o urm de panic în glas.ă ă ă ă— Nimic.— Atunci de ce striga i ?ţ— N-am strigat. Am vrut s v d dac -i cineva acolo.ă ă ăKane se aplec şi se juc la radio, asigurându-se c func ioneaz . Chemă ă ă ţ ă ă 

elicopterul lui Sodder, doar ca s -şi g seasc de lucru, dar nu-i r spunse nimeni.ă ă ă ă  Poate nu porniser înc , îşi zise Kane.ă ă

Apoi începu s simt ceva amuzant, ca şi cum cabina s-ar fi umplut încet cu ap .ă ă ă  Dar asta nu se întâmpla în cabin , ci în capul lui, o ocupare bizar ,ă ă   însp imânt toare a craniului s u. O senza ie familiar , o mai sim ise. Inima începuă ă ă ţ ă ţ  s -i bat mai iute. Aşa ceva era imposibil !ă ă

183

Page 184: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 184/202

— Ce se întâmpl ? strig Sheriden. Simt ceva bizar !ă ăR nitul îşi rupse bandajele de la ochi, sco ând la iveal dou t ieturi cu sângeleă ţ ă ă ă  

coagulat.Kane sim i înainte s vad : ceva ce st tea deasupra lui, prezen a unei umbreţ ă ă ă ţ  

dense, întunecate. Cu groaz în suflet, ridic încet capul. În cealalt parte aă ă ă  ferestrei acoperit de ghea , privindu-l, se afla o figur lat , cu gura larg , urât ,ă ţă ă ă ă ă  ca o ran , cu nas turtit, cu ochi de ucigaş. Tr s turile erau vagi, deformate deă ă ă  

ghea , dar ar tau arogante, pline de-o ur nedisimulat . Se privir , iar în minteaţă ă ă ă ă  lui, Kane auzi, ca un ecou: Şi tu ne-ai face acelaşi lucru !Apoi îi auzi pe al ii mişcându-se în jur.ţ— Ce se întâmpl ? strig Sheriden, isteric.ă ăKane nu-i r spunse. Era prea îngrozit. Auzea sunete care ar tau c f pturileă ă ă ă  

ocupau pozi ii în jurul elicopterului, mârâituri, scrâşnet de metal frecat de stânca deţ  dedesubt Sim i c -s ridica i, apoi zgâl âituri, alte scrâşnete...ţ ă ţ ţ

— Ce se întâmpl ? De ce nu r spunzi ?ă ăCabina se leg n , ca un copac în furtun , se r suci, apoi se r sturn încet.ă ă ă ă ă ă  

 Timpul p ru s înghe e. Radioul porni, se auzi vocea lui Sodder întrebând; alo, mă ă ţ ă auzi i ? Sheriden ip . Se auzi un trosnet zdrav n când elicopterul lovi margineaţ ţ ă ă  

râpei, apoi se pr buşi f r zgomot în gol. Kane plutea, c dea, prea speriat ca să ă ă ă ă ipe, aşteptând s se termine totul o dat cu zdrobirea trupului s u în mii de buc i.ţ ă ă ă ăţ  În timp ce se pr buşea, îşi d du seama, vag, c f cuse în pantaloni.ă ă ă ă

La scurt timp dup explozia din pr pastie, elicopterul lui Sodder ateriz înă ă ă  apropiere. Vârtejul elicei şterse orice urm de paşi din z pad . Ceilal i oameni, careă ă ă ţ  auziser zgomotul, dar nu v zuser pr buşirea, venir alergând pe pant . To i fură ă ă ă ă ă ţ ă de acord c fusese vina vreunei rafale de vânt, pornit din senin.ă ă

Matt se trezi de diminea şi se duse în sat. Mai întâi îl c ut pe Dinte-Lung şi-lţă ă ă  g si dormind în colib . Nu departe de capul lui se aflau, pe o plac de piatr , buc iă ă ă ă ăţ  de carne crud . Dinte-Lung continua s fie vân tor şi atr sese doi tineri înă ă ă ă  

expedi iile sale. Matt îl trezi tr gându-l uşor de um r, apoi ieşir şi se aşezar lângţ ă ă ă ă ă foc. Dinte-Lung se frec la ochi, se întinse şi se uit în jur. O diminea luminoas ,ă ă ţă ă  cu rou pe tufişurile de ienup r. Cerul cenuşiu, din care curseser tone de z pad înă ă ă ă ă  cealalt parte a muntelui, fusese înlocuit de unul senin, cu norişori ca din bumbac.ă

Matt scoase carnetul de noti e şi un pix şi încerc s-o deseneze pe Susan,ţ ă  sperând c Dinte-Lung va în elege c -i cerea s comunice cu ea. Nici o şans , Dinte-ă ţ ă ă ăLung nu în elese, iar Matt renun curând.ţ ţă

Apoi îi d du o sarcin lui Dinte-Lung, cea mai periculoas din scurta carier deă ă ă ă  vân tor a acestuia. Desen animalul pe care voia s -l omoare umanoidul, trasândă ă ă  liniile cu grij , ca s fie bine în eles: trunchiul, aspectul bl nii, f lcile puternice,ă ă ţ ă ă  

capul turtit cu din i lungi şi ochi mici. O reprezentare bun o unui urs de peşter .ţ ă ă  Apoi îl desen pe Dinte-Lung atacând fiara. Umanoidul îl urm rea atent, privindă ă  fascinat mişcarea stiloului pe hârtie. Matt îl desen pe Dinte-Lung, cu lancea lui,ă  lâng ursul mort, apoi îi întinse carnetul s -l vad bine. Umanoidul în elese mesajul.ă ă ă ţ  P ru a â at. Se duse în colib şi reveni cu lancea. Matt îi dori succes din tot sufletul,ă ţ ţ ă  pentru c succesul lui era esen ial pentru planul s u.ă ţ ă

Apoi se duse s -l caute pe Serghei. Îl g si sp lându-se în pârâu şi-i explică ă ă ă planul, urm rindu-l pe rus cum se încrunt . Îşi d du seama c Serghei se îndoia deă ă ă ă  eficien a planului, dar era prea amabil ca s -i spun . Era nec jit de r pirea lui Susanţ ă ă ă ă  şi ar fi f cut orice ca s-o salveze.ă

— Ai mult imagina ie, zise el la sfârşit, strângându-i mâna ca şi cum ar fiă ţ  

 încheiat o în elegere.ţ— Atunci s începem, propuse Matt. S nu pierdem timpul.ă ăLa distan , auzi un sunet str in, mecanic, înfundat, dar distinct. Înlemni. P reaţă ă ă  

zgomotul unui elicopter. For ele institutului se apropiau.ţ

184

Page 185: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 185/202

Aveau nevoie în primul rând de scânduri. Nu puteau s doboare copaci uriaşi şiă  s -i taie în scânduri, dar aveau nişte buc i de lemn pe care le folosiser pentruă ăţ ă  acoperişul colibelor. D râmar trei dintre ele. Pentru buc i mai lungi, colindară ă ăţ ă p durea pân g sir copaci pr buşi i.ă ă ă ă ă ţ

Matt ciopli un ciocan mare din piatr şi-i leg un mâner, vorbind cu voce tare înă ă  timp ce umanoizii îi pândeau fiecare mişcare.

— Asta se cheam punerea de mâner. Conform manualelor, nu şti i s face iă ţ ă ţ  asta.

Apoi d du unor buc i mari de cremene form de pan , inând cu grij într-oă ăţ ă ă ţ ă  mân fragmentul de stânc şi folosind cealalt mân pentru a izbi cu o piatr ,ă ă ă ă ă  sco ând aşchii mici.ţ

— Îi spunem tehnica Levallois, zise el, r spunzând privirilor lor de neîn elegere.ă ţ  Numit dup o suburbie din Paris. Str moşii voştri erau foarte buni la asta, înă ă ă  paleoliticul mijlociu. Sigur, asta era înainte s pleca i din Fran a, pentru a v stabiliă ţ ţ ă  aici.

Matt înfipse penele într-un copac cu trunchiul deja înmuiat de putregai, lescoase cu ciocanul şi despic trunchiul. O munc epuizant . El şi Serghei lucrau cuă ă ă  

rândul. Dup dou ore, aveau un morman de scânduri utilizabile, pe care Ochi-ă ăAlbaştri, Genunchi-R nit şi al i cinci le c rar în sat.ă ţ ă ăAtraser mai mul i muncitori, iar Matt îi ajut s fac mai multe topoare dină ţ ă ă ă  

piatr . Petrecuse o var , cu mul i ani în urm , împreun cu studen i la arheologie,ă ă ţ ă ă ţ  care reproduseser în p durile din Massachusetts modul de via preistoric. Curând,ă ă ţă  grupul începu s fac unelte, înfiin aser un mic atelier preistoric. c nitul ciopliriiă ă ţ ă Ţă ă  lor se auzea la distan de câ iva kilometri. Când avur şase topoare, Matt şiţă ţ ă  Serghei duser o grup în p dure, c utând pini puternici cu trunchiuri rotunde, f ră ă ă ă ă ă defect. Doborâr patru, îi t iar în buşteni lungi de trei metri şi folosir securi dină ă ă ă  piatr pentru a le netezi capetele.ă

Se întoarser în sat şi strânser toate pieile r mase de la vân toarea loră ă ă ă  

anterioar . Le aşezar într-o gr mad lâng scânduri şi buşteni. Spre sear , cândă ă ă ă ă ă  totul era preg tit, întreg centrul satului fusese ocupat de echipamentul lor cel nou.ă

Matt era prea îngrijorat de soarta lui Susan, ca s m nânce ca lumea. Pierduse oă ă  zi întreag cu preg tirile, dar nu avusese de ales. Cu carnetul şi stiloul în mân , seă ă ă  aşez lâng foc, al turi de Serghei. Mai înainte, rusul şi Dinte-Lung fripseser oă ă ă ă  pulp de antilop la foc. Umanoidul împ r ea carnea g tit colectivit ii vân torilor.ă ă ă ţ ă ă ăţ ă  Serghei f râmi ase buc i de frunze de zmeur , le op rise cu ap fiart şi f cuse oă ţ ăţ ă ă ă ă ă  imita ie de ceai. Îşi f cuse şi ig ri din foi de iasomie înf şurate în foi de vi . Traseţ ă ţ ă ă ţă  un fum, tuşi şi-i oferi un fum lui Matt, care refuz şi începu s fac o schi . Nu-lă ă ă ţă  mul umi prima încercare, rupse hârtia şi o arunc în foc.ţ ă

— Nu trebuie s fie perfect , îi zise Serghei.ă ă— Nu, dar trebuie s foloseasc .ă ăÎncerc din nou, începând de data asta de la baz . Schi o platform grosolan ,ă ă ţă ă ă  

sprijinit pe doi buşteni, care s ac ioneze ca nişte ro i. Al i doi buşteni trebuiau puşiă ă ţ ţ ţ   în fa , pentru ca întreaga construc ie s poat fi împins . Din acea platform seţă ţ ă ă ă ă  ridicau patru grinzi, ce sprijineau o platform mai mic , ce se afla la trei metri,ă ă  deasupra. Pe aceasta desen o camer . Pornind dintr-o latur a acesteia, ridicându-ă ă ăse mai sus, un cilindru ce reprezenta gâtul. Dup aceea craniul: un cap de urs uriaş,ă   însp imânt tor. În cele din urm ad ug , în partea de sub camer , un chepeng.ă ă ă ă ă ă  Ar ta bine, o reprezentare perfect a capului de zeu al renega ilor. Un cal troiană ă ţ  perfect.

Matt se cufundase atât de mult în examinarea desenului, c nu-l observ peă ă  Kellicut pân când b trânul se aşez lâng el şi-i privi peste um r. Dup aceeaă ă ă ă ă ă  Kellicut se uit în jur, mirosi aerul, se întoarse spre Serghei şi-i vorbi pentru primaă  oar :ă

185

Page 186: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 186/202

— Ai g tit carne !ăNu era o întrebare, ci o recunoaştere a faptelor, spus ca o acuza ie. Sergheiă ţ  

d du din cap şi trase înc un fum din igar . Kellicut se uit mult timp în foc,ă ă ţ ă ă  devenind limpede c preg tea o declara ie important .ă ă ţ ă

— N-ai nici un drept s faci ceea ce pl nuieşti, îi spuse el lui Matt, rostind astfelă ă  cuvintele încât s aib impact maxim. Şmecheria asta r ut cioas reprezintă ă ă ă ă ă violarea a tot ceea ce credem. Este împotriva tuturor lucrurilor c rora mi-amă  

devotat via a, ad ug el, privindu-l pe Matt în ochi.ţ ă ă— Ai cooperat cu Institutul, îi replic Matt. Ai venit aici primul. Eşti cel care aă  deschis cutia Pandorei.

Kellicut t cu un timp, apoi recunoscu:ă— Da, ai dreptate. Am b nuit de la început Institutul c face treburi urâte – dară ă  

n-am fost destul de b nuitor. Aveam nevoie de ei. F r ei n-aş fi avut nici o şans să ă ă ă ă ajung aici.

— Te-au folosit— Ştiu, dar şi eu i-am folosit. Am fost circumspect de la început. Savan ii nuţ  

erau de clas mondial , studiile lor sunt recente. Institutul avea prea mul i bani deă ă ţ  aruncat. La început nu mi-a p sat. Cei de la Institut mi-au spus c aveau rapoarteă ă  

vagi despre z rirea unor f pturi în Pamir. Voiau s investighez. De ce nu ? O ceată ă ă ă preistoric de umanoizi – un gând foarte tentant. Merita, chiar dac şansa era deă ă  unu la un milion.

— Ştiai c au fost aici înaintea ta ?ă— Da. Am aflat de la tat l lui Şarafidin. Asta m-a f cut mai b nuitor, dar m-a şiă ă ă  

intrigat. Ac ionau ca şi cum ar fi crezut în chestiile astea. Am început s cred şi eu.ţ ă  Apoi, când am venit aici, am g sit aceste fiin e incredibile, continu el, privind înă ţ ă  foc. Am v zut c au puteri speciale. Apoi, toate b nuielile mele au luat form , amă ă ă ă  descoperit jocul indivizilor de la Institut. Ştiam c puterea poate fi folosit în scopuriă ă   întunecate – asta c uta Institutul. Am decis s m despart de ei.ă ă ă

— Dar le-ai trimis craniul.— Adev rat. Un mesaj final care s -i descurajeze. N-a mers.ă ă— De ce ai îngropat jurnalul ?— Era pentru voi. M-am gândit c Institutul v va trimite s -mi da i de urm .ă ă ă ţ ă  

Ştiam c o s da i de jurnal. În acel moment îmi p sa înc de lucruri ca reputa ia –ă ă ţ ă ă ţ  voiam s şti i ce g sisem. Dar nu m gândisem c vor trimite pe cineva cu voi. Amă ţ ă ă ă  b nuit c v-a i al turat celor de la Institut. Pe atunci nu-mi mai p sa s -mi facă ă ţ ă ă ă  cunoscut descoperirea. Îmi p sa doar de putere, s o înv , s-o cap t, s ajung laă ă ă ăţ ă ă  un adev r superior.ă

— N-am f cut niciodat parte din Institut, Jerry. Ar fi trebuit s ştii, zise Matt.ă ă ă— Poate. Dar reprezin i o parte a problemei.ţ

Matt puse jos carnetul, fiind convins c profesorul v zuse schi a. Se gândi dacă ă ţ ă s -i spun c Van trimisese mesaje prin satelit, c avea motive s cread c for eleă ă ă ă ă ă ă ţ  Institutului erau deja pe drum, dar decise s tac .ă ă

Kellicut f cu semn spre carnet şi spuse:ă— Poate vezi acum de ce schema ta e greşit , greşit moral. Ai v zut ce s-aă ă ă  

 întâmplat când l-ai salvat pe Van. Nu po i aduce concepte din lumea exterioar înţ ă  aceasta. E r u s faci aşa ceva. Mi-e team c nu pot permite aşa ceva – vocea luiă ă ă ă  ajunsese o şoapt , ceea ce o f cea s par amenin toare – chiar dac astaă ă ă ă ţă ă   înseamn ca Susan s piar .ă ă ă

— Nu po i s faci asta ! exclam Matt, neîncrez tor.ţ ă ă ă— Ba da, îl contrazise Kellicut, f r s clipeasc .ă ă ă ă

Se opri şi se uit în foc, iar fl c rile îi luminar conturul fe ei şi ochii îi deveniră ă ă ă ţ ă dou g uri întunecate. Oft , de parc şi-ar fi asumat f r chef o povar , şi declar :ă ă ă ă ă ă ă ă

— Nu se poate întâmpla aşa ceva. N-o s te las. Dac preferi s continui, atunciă ă ă  o s mori, ca şi Susan.ă

186

Page 187: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 187/202

Apoi profesorul se ridic şi disp ru imediat în p dure, sub luna plin .ă ă ă ă

187

Page 188: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 188/202

27

Susan ştiu c venea Kee-wak înainte s -l aud , pentru c detect agita ie înă ă ă ă ă ţ  

peşter , în jurul gropii, şi, într-un fel pe care nu-l putea defini, intui apropierea lui.ăÎi era atât de sete, c i se uscase gura. Se gândi s se prefac adormit , dar ştiaă ă ă ă  c şiretenia n-ar fi folosit la nimic. N-avea ce face, trebuia s -l aştepte.ă ă

La început ap ru garda pretorian , dou creaturi purtând pe umeri piei dungateă ă ă  cu galben, ca pe nişte pelerine. Se uitar în jos cu dispre , iar Susan sim i c -iă ţ ţ ă   încearc mintea, doi norii ce trecur prin conştiin a ei şi apoi disp rur . Ea nuă ă ţ ă ă  manifest interes pentru ei, iar creaturile se traser de lâng marginea gropii.ă ă ă

Femeia privi podeaua plin de praf şi v zu umbra îndesat ap rând peste ea caă ă ă ă  un gargui. Se uit în sus şi-l v zu pe Kee-wak pe buza gropii, cu în l imeaă ă ă ţ  accentuat de faptul c st tea deasupra, ca o statuie grotesc pe un piedestal. Seă ă ă ă  vopsise cu roşu în jurul gurii, încât aceasta ar ta ca o ran deschis , iar ochiiă ă ă  

 înconjura i cu negru erau cufunda i în orbite, ca la hiene. În jurul frun ii avea pieleaţ ţ ţ  zburlit , neagr cu alb, de maimu .ă ă ţă

P rea s ştie c -i e sete, şi-i cobori o jum tate de craniu cu ap murdar ,ă ă ă ă ă ă  cafenie, dar având mâinile legate la spate, nu putea s -l ridice la buze. Umanoidulă  nu f cu nici o încercare s-o ajute. Oricum, apa p rea prea resping toare ca s-o bea.ă ă ă  Kee-wak s ri în groap , în spatele ei, şi strânse şi mai tare la ul. Mirosul lui, oă ă ţ  duhoare de mosc şi sânge, îi f cu grea . Individul o apuc de p r, o împinse să ţă ă ă ă cad în genunchi şi r mase în picioare în spatele ei. Susan sim i teaca pistoluluiă ă ţ  atingându-i spinarea. Apoi sim i lucrul de care se temuse: începu s -i p trund înţ ă ă ă  minte, încet, ca un lichid ce se întinde. Dup aceea sim i durere, la început neclar ,ă ţ ă  care deveni tot mai ascu it , pân îi veni s ipe. Umanoidul st tea chiar în spateleţ ă ă ă ţ ă  ei, dar parc intrase în ea, uitându-se prin corneea ei, recep ionând ceea ce vedeaă ţ  ea pe retin . Dar se infiltrase şi în centrul durerii.ă

Susan se trase mai aproape de zidul gropii, se târi centimetru cu centimetru,f r s se sinchiseasc de durerea din umeri şi de durerea din interior, pân v zuă ă ă ă ă ă  obiectul pe care-l c uta. Nu se uit la oglind pân nu ajunse la o jum tate deă ă ă ă ă  metru de ea, iar atunci deschise larg ambii ochi şi privi direct în reflectareaargintului, v zând propriii ochi uitându-se la ea, l rgi i de fric , dar uşor deă ă ţ ă  recunoscut, de-un verde-profund. Se uit la propriii ei ochi de parc ar fi fost fântâniă ă  gemene de ap verde, iar ea c dea în ele, pân sim i brusc o mişcare în spate, oă ă ă ţ  retragere, iar durerea îi încet în minte, ca o strânsoare relaxat deodat . Kee-wakă ă ă  

strig – de z p ceal , nu de durere – şi, dintr-un salt, ieşi din groap şi plec , ca oă ă ă ă ă ă  fantom disp rând în zori.ă ăSusan se ridic . Avea o pat de gr sime pe mijlocul spatelui, acolo unde oă ă ă  

atinsese, şi-şi frec încheietura de ea, l rgind strânsoarea la ului.ă ă ţ

Kellicut nu sim ea team . Era ca un profet din vechime, ca un creştin ce se rugaţ ă   în tunelele subterane ale Coliseumului. Îl mâna convingerea copleşitoare c aveaă  dreptate.

 Travers terenul de înmormântare şi ajunse la gura peşterii când se lumina.ă  Acolo nu era nimeni, nimic care s întrerup muzica liniştitoare a p s rilor. Îiă ă ă ă  r m sese doar o c maş şi decisese s-o poarte – nu numai pentru c era o ocazieă ă ă ă ă  

deosebit , ci şi pentru c era un emisar, iar emisarii se îmbrac potrivit rolului lor.ă ă ăAtinse buzunarul şi sim i bucata de hârtie de acolo. Acela era mesajul, misiuneaţ  

lui, dar nu-l putea înmâna ca un curier sosit pe neaşteptate în Roma lui Caesar dinavanposturile imperiului. Trebuia s fie atent ca lucrurile s se petreac aşa cum seă ă ă  

188

Page 189: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 189/202

cuvine.Privi în jur, înainte s intre în peşter . Nu-şi lua r mas-bun, îşi zise el, pentru că ă ă ă 

s-ar putea s se întoarc . Se înt rea doar, v zând peisajul, pentru c l toria prină ă ă ă ă ă  tunele. Nu fusese niciodat în peşter , dar îşi imaginase cât de întunecoas şi deă ă ă  ap s toare trebuia sa fie.ă ă

Misiunea lui era periculoas . Dac nimerea peste un paznic greu de cap careă ă  decidea c venise cu scopuri r u-voitoare şi-l dobora pe loc ? Dac nu ajungea la celă ă ă  

care trebuia, singurul suficient de inteligent ca sa priceap avertismentul pe careă   încerca s -l transmit ?ă ă Tunelul uriaş p trundea drept în munte, de parc ar fi fost construit pentru oă ă  

cale ferat gigantic . Se sim ea pitic, ascultându-şi ecoul paşilor. Nu avea rost s seă ă ţ ă  strecoare în t cere, din moment ce venise ca s fie descoperit. Tunelul f cu o curb ,ă ă ă ă  apoi ajunse într-o peşter subteran imens , luminat de tor e prinse în pere i. Seă ă ă ă ţ ţ  opri şi ascult : nimic, doar pic turi ce se scurgeau când şi când de pe stalactite,ă ă  c zând pe stalagmitele de dedesubt. Fu cuprins de-un val de îndoial pe care trebuiă ă  s -l înfrâng . Avu impresia c mintea îi era invadat , dar nu fu sigur.ă ă ă ă

Mergi înainte, îşi zise, apoi se pierdu în detalii: nişele pentru tor e, care-lţ  intrigar , vetre abandonate. Alese coridorul cel mai mare şi-i urm urcuşul treptat,ă ă  

p trunzând în munte. Trecu pe lâng mai multe culoare laterale şi fu uluit de ce seă ă  putea întâmpla acolo. Tunelul coti la stânga, apoi la dreapta. V zu o intrare strâmt ,ă ă  sub o arcad , intr pe acolo şi se trezi într-o peştera uriaş , iar vreo zece figuri seă ă ă   întoarser c tre el.ă ă

Se aşteptase s -i ia prin surprindere, dar în loc de asta fu el surprins, când bra eă ţ  puternice îl apucar din spate, strângându-i umerii s nu poat mişca. Pe cândă ă ă  durerea îi str punse omopla ii, îşi d du seama de adev r. Ei îl atr seser în peşteră ţ ă ă ă ă ă – de aceea nu întâlnise pe nimeni pe coridoare. Acum avea o singur speran , că ţă ă vor fi suficient de curioşi ca s -l p streze în via , c se vor întreba de ce a venit,ă ă ţă ă  poate c -l vor duce la conduc torul lor.ă ă

Nu-l l sar s aştepte. Trei creaturi îl târâr printr-un tunel lateral, câte una înă ă ă ă  fiecare parte şi a treia inând vârful unei l nci în spatele lui, pân ajunser într-oţ ă ă ă  camer . Acolo, pe o piatra, st tea Kee-wak, care întoarse uşor capul s se uite la el,ă ă ă  dar altfel nu se mişc . Kellicut r mase ca tr snit. Atât de maiestuoasa era creatura,ă ă ă  atât de puternic , atât de evident superioar celor printre care tr ise în ultimeleă ă ă  luni. Se sim i uşurat. Decizia pe care o luase, riscându-şi via a, fusese corect .ţ ţ ă  Renega ii fuseser aleşi de destin ca viitor al speciei. Dar uşurarea fu urmatţ ă ă imediat de alt sentiment, de energia curgând în el, gr bindu-se s -i ocupe câmpulă ă  receptor. Îl f cu s se simt nesigur, aproape cuprins de panic , pentru c era multă ă ă ă ă  mai puternic decât orice tr ise vreodat .ă ă ă

Kellicut se aşez pe un bolovan şi c ut în buzunarul c m şii. Mişcarea produseă ă ă ă ă  

 încordarea paznicilor, dar Kee-wak nu se clinti. Încet, Kellicut scoase schi a lui dupţ ă desenul lui Matt despre crea ie, care-şi b tea joc de zeul renega ilor. Desf cu hârtia,ţ ă ţ ă  o inu în fa a lui şi o privi, concentrându-se asupra liniilor, încercând s le vad caţ ţ ă ă  un întreg. În interiorul capului de zeu, Kellicut reprezentase secretul, schi ând cevaţ  ce Matt nu desenase: siluete, solda i z când în pântece, aşteptând sa atace. Se uitaţ ă  la siluete, pe care le desenase cât mai realist posibil. Îl privi pe Kee-wak, s vadă ă dac acesta recep iona, dar n-avea de ce s fie îngrijorat, din moment ce-l sim eaă ţ ă ţ  pe Kee-wak în el, privind cum privea hârtia ce-i tremura în mâini.

Slav Domnului, îşi zise Kellicut, mesajul fusese transmis, planul lui Matt putea fiă  neutralizat. Nu-l v zu pe Kee-wak f când o mişcare scurt , cu o mân . Dar altcevaă ă ă ă  pluti în mintea lui, o viziune. Folosea puterea, îşi d du el seama, o cucerise, pân laă ă  

urm . Viziunea se focaliz şi lu form – era o ceaf , propria lui ceaf . De ce ceafaă ă ă ă ă ă  lui ?

Nu avu timp s evite lovitura care veni din spate şi-i izbi gâtul ca o lam , atât deă ă  puternic şi de perfect plasat c -l t ie exact prin m duva spin rii. Moartea îi fuă ă ă ă ă ă  

189

Page 190: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 190/202

instantanee, lucru foarte bun, pentru c ultimul lui gând fusese plin de speran .ă ţă  Optimismul r mase întip rit pe figura lui chiar când capul îi c zu şi i se opri peă ă ă  piept.

Matt g si un loc bun s ridice construc ia, o vale îngust , pitoreasc , aproape deă ă ţ ă ă  gura peşterii. Era desp r it de aceasta printr-un şir de pini, ceea ce le permitea să ţ ă ă lucreze în relativ izolare, cu condi ia s lucreze iute.ă ţ ă

Se duse la marginea pâlcului de pini şi privi spre peştera. Mirosul reconfortantde cetin se ridica de pe solul moale, amintindu-i de mun ii din Vermont unde-iă ţ  pl cea s se plimbe toamna.ă ă

Croi, în minte, un drum pentru capul de zeu, ca s ajung la peşter . Exista ună ă ă  petec dificil, dar în cea mai mare parte solul era înclinat uşor în jos. Dup ceă  terminau construc ia, trebuia s fie în stare s-o împing pân la gura peşterii,ţ ă ă ă  folosind buşteni rotunzi, câte doi deodat , mutându-l pe cel din spate în fa peă ţă  m sur ce avansau. Spera ca umanoizii s prind ideea, pentru c ei trebuiau să ă ă ă ă ă fac cea mai mare parte a transportului. Dup ce afurisitul de obiect era pus peă ă  locul prev zut, restul apar inea renega ilor.ă ţ ţ

El şi Serghei sosir devreme. Un grup condus de Genunchi-Zdrobit şi de B iat-ă ă

 înalt c ra materialul de construc ie c tre locul de munc . Refuzaser s traversezeă ţ ă ă ă ă  terenul de înmormântare, deci fuseser sili i s -l ocoleasc , parcurgând o distană ţ ă ă ţă de dou ori mai lung şi un teren mult mai dificil. Dar ajunseser la timp şi nuă ă ă  trudiser prea tare.ă

Matt îşi aşez rucsacul pe crengile unui copac. Avea acolo lucruri speciale,ă  inclusiv cele la care lucrase o mare parte din noapte, pe care urma s le instalezeă  mai târziu, în final, când nu va fi nimeni în jur.

Puse toate schi ele în şir, pe p mânt. F cuse opt desene, unul al aspectuluiţ ă ă  general şi celelalte ale p r ilor individuale şi ale îmbin rilor. Treaba cea mai dificilă ţ ă ă era construirea trupului şi a capului, astfel încât s semene cu capul de zeu dină  peşter . Un lucru greu de f cut chiar cu cherestea adev rat , cu un ciocan bun şiă ă ă ă  

cuie, îşi spuse el, dar aşa... nu-şi termin gândul.ăPuser sculele jos şi le privir , o gr mad de instrumente rudimentare: vi e,ă ă ă ă ţ  

oase, pietre cioplite, pietre grele, buc i de roc şi aşchii de cremene. M car aveaăţ ă ă  briceagul...

Serghei p ru c -i citeşte gândurile:ă ă— Sculele or fi preistorice, zise el, zâmbind încurajator, dar mintea ce le

foloseşte e din secolul dou zeci.ăAleser doi buşteni groşi pentru baz şi-i aşezar în paralel. Al i doi buşteni fură ă ă ţ ă 

aşeza i perpendicular pe primii, ca la un ponton, şi-i fixar cu vi e. Legar grinzileţ ă ţ ă  verticale, apoi construir dou platforme pentru trup, în epenind îmbina iile cuă ă ţ ţ  

aşchii de os şi piatr . Fixar ramuri groase, ca nişte coaste, pân scheletul fu destulă ă ă  de solid s se in în picioare. Regretând, Matt renun la chepeng şi l s oă ţ ă ţă ă ă  deschiz tur între ramuri, pe care o acoperi cu bl nuri.ă ă ă

Matt se urc pe platform , în interiorul capului de zeu, se duse la margine şi-şiă ă  şterse fruntea. Din locul în care se afla, construc ia p rea impresionant . Se ridicaţ ă ă  şapte metri deasupra solului şi era solid .ă

Apoi îl v zu pe Dinte-Lung ieşind din p dure, an oş. În urma lui veneau doiă ă ţ ţ  umanoizi mai tineri, ce c rau ceva pe capete, împleticindu-se sub greutate. Cevaă  lung, negru. Când se apropiar , Matt z ri un cap uriaş, rotund, şi o blan neagr .ă ă ă ă  Dinte-Lung îşi îndeplinise misiunea, ucisese un urs de peşter . Acum, capul de zeuă  urma s fie o replic exact .ă ă ă

Serghei s ri în sus şi strig de bucurie. Se duse s examineze blana ursului şi-lă ă ă   îmbr iş pe Dinte-Lung, care reuşea cu greu s -şi ascund satisfac ia. Cei doi tineriăţ ă ă ă ţ  se al turar celorla i care lucrau şi terminar iute trunchiul gol pe din untru,ă ă ţ ă ă  completând laturile cu crengi şi atârnând deasupra piei de animale, ca s deaă  

190

Page 191: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 191/202

impresia unui monstru.Dup aceea se apucar s lucreze capul. Matt croi o falc inferioar hidoas ,ă ă ă ă ă ă  

având grij s lase g uri mari pentru gur şi n ri. Vor avea nevoie de ele mai târziu.ă ă ă ă ă  Pe jum tatea de sus a figurii plas capul ursului, cu tr s turile şi ochii lui mici. Blanaă ă ă ă  neagr atârna în jurul gâtului ca un guler, iar efectul era identic celui produs deă  capul de zeu din peşter : inspira team .ă ă

Matt s ri pe sol şi verific lucrarea. Sem na leit cu originalul, chiar şi la luminaă ă ă  

zilei, p rea posedat de acelaşi spirit r uvoitor. Umanoizii o privir cu team şi seă ă ă ă ă  inur la distan .ţ ă ţăDup cum discutaser , Serghei se strecur s construiasc ascunz toareaă ă ă ă ă ă  

secret . Scotoci pân g si locul potrivit, nu prea departe de gura peşterii, dar nu laă ă ă  vedere. Mai întâi s p o groap larg , pu in adânc . O acoperi cu doi buşteni, careă ă ă ă ţ ă  ar tau ca aceia folosi i pentru trunchiul zeului. Apoi întinse piei peste ele. Se vârî ă ţ   în untru, s-o examineze. Interiorul întunecos nu era prea mare, dar înc peau acoloă ă  şase persoane.

— Misiune îndeplinit , îi spuse Serghei lui Matt, când se întoarse, apoi privi capulă  de zeu, care se ridica deasupra ca o for a r ului. Deci asta reprezint progres înţă ă ă  civiliza ie ? Ce fel de zeu crezi c este ?ţ ă

— Nu-s sigur. Dar e legat de vân toare şi de v rsare de sânge. Ursul de peşteră ă ă e aproape o zeitate, el conduce pe munte. To i se tem de el, iar lui nu-i e team deţ ă  nimeni. Deci e normal c s-au apucat s -l venereze când au început s omoare şi să ă ă ă m nânce carne. Ştim din mormintele preistorice c ursul de peşter era considerată ă ă  sacru.

— Nu ştiu dac ai dreptate, replic Serghei, dând din umeri.ă ăMatt îl b tu pe spate, apoi îşi v zur de treab .ă ă ă ăCu ajutorul umanoizilor, aşezar buştenii, pe care urma s fie transportată ă ă 

construc ia, la baza acesteia. Îşi ocupar cu to ii locurile şi împinser cu toatţ ă ţ ă ă puterea statuia gigantic pân începu s scâr âie, apoi s se mişte. Al ii tr geau deă ă ă ţ ă ţ ă  vi ele legate de trup. Traser şi împinser tot mai tare, pân buştenii se rotir .ţ ă ă ă ă  Aşezar al i doi buşteni în fa şi-i luar pe cei doi din spate. În felul acesta, mişcară ţ ţă ă ă construc ia pân când, dup o jum tate de or , o duser chiar în fa a intr rii înţ ă ă ă ă ă ţ ă  peşter .ă

Aşezar buştenii r maşi între zeitate şi gura peşterii, l sând funiile din vi e să ă ă ţ ă atârne. În sfârşit, opera lor se afla pe pozi ie, gata s fie ocupat . Matt îşi luţ ă ă ă rucsacul şi se c r în construc ie. Se ascunse în interior printr-un chepeng de piei,ăţă ă ţ  se strecur prin gât în capul gol pe din untru şi f cu lucrul pentru care venise.ă ă ă

Apoi reveni în pântece, dup care s ri pe sol. Înfipse un par în p mânt, legă ă ă ă ceva de el şi plec . Când se duse în vâlcea, observ c soarele trecuse de amiaz .ă ă ă ă  Curând se va însera, vreme de vân toare, când creaturile îşi vor p r si bârlogul. Seă ă ă  

rug s vin , s trimit santinele sau chiar un grup pentru un raid. Se uit la capulă ă ă ă ă ă  de zeu. Era r u, maiestuos, soarele îi f cea blana s sclipeasc , era o ofrandă ă ă ă ă gigantic , un tribut ce nu putea fi refuzat, în elese atunci imagina ia mincinoas ceă ţ ţ ă  se afla în spatele calului troian, gluma suprem a darului otr vit ce nu putea fiă ă  respins.

Se duse în vale şi urc spre culme, unde-l g si pe Serghei mo ind. Se întinse peă ă ţă  iarba înalt , cald , şi sim i oboseala copleşindu-l, dar nu risc s adoarm . Trebuiaă ă ţ ă ă ă  s vegheze. Efortul adev rat nu începuse înc . Şi urma s aib curând nevoie deă ă ă ă ă  toate rezervele lui de energie.

Susan reuşise s -şi scoat o mân din la , dar o inea la spate aproape totă ă ă ţ ţ  

timpul, ca s -i înşele. Grija ei era mai degrab o supersti ie, ştia destule despreă ă ţ  puterile lor ca s ştie c nu o vedeau de la distant , c vedeau doar prin ochii ei.ă ă ă ă  Dar nu voia s rişte. Folosise o mân ca s ridice jum tatea de craniu pe care-lă ă ă ă  l sase Kee-wak. Mai avea un pic de ap cafenie pe fund, dar pu ea prea tare ca s-oă ă ţ  

191

Page 192: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 192/202

bea.Nu putea s ias din groap . Zidul era prea înalt s se ca re. Exista o ieşitură ă ă ă ţă ă 

undeva sus, într-o parte. Dac aş putea s m urc acolo, gândea ea. Dar nu puteaă ă ă  ajunge nici s rind, era prea sus. Trebuia s se ca re pe ceva.ă ă ţă

Pe Susan o îngrijora întâlnirea cu Kee-wak. Ştia c acesta se va întoarce şi seă  putea ca trucul ei s nu mai mearg înc o dat . Puse oglinda în buzunar, s-o aib laă ă ă ă ă   îndemân . Un al şaselea sim îi spunea c se întâmpla ceva în peşter , o nelinişteă ţ ă ă  

ce sugera c va avea loc o activitate sau o ceremonie. Poate erau preg tirile pentruă ă  sacrificarea ei...Îi era team de durere. Întotdeauna îi fusese. Nu moartea o speria, ci tortura. Iară  

monştrii ştia erau în stare s tortureze, nu pentru vreun el macabru, ci pentru că ă ţ ă le lipsea atât de mult empatia, c nu puteau s aprecieze consecin ele ac iunilor lor.ă ă ţ ţ

Gândurile îi fur întrerupte de t r boiul de deasupra. Se uit în sus, dar nu reuşiă ă ă ă  s vad , din cauza str lucirii tor elor, decât picioarele solide de pe marginea gropii.ă ă ă ţ  În întunericul dens p reau s fie ale unui şir de creaturi care c rau ceva, poate ună ă ă  giulgiu – voalul pe care urma s -l poarte ca mireas a mor ii ? – apoi îl inură ă ţ ţ ă deasupra gropii şi-i d dur drumul. C zu greu şi izbi fundul gropii cu un bubuit, iară ă ă  Susan putu s vad un bra întins, apoi un picior. Era un cadavru, un cadavru uman.ă ă ţ  

Creaturile plecar . Încet, cu grij , Susan se apropie, se aplec , îşi trase mâna de laă ă ă  spate şi întoarse trupul. Era Kellicut ! Avea figura strâmb , deformat cumva, şiă ă  ochii deschişi, holba i. Susan gâfâi, l s trupul s cad , acesta c zu pe burt şiţ ă ă ă ă ă ă  femeia v zu c avea o ran adânc în cap. Putea s vad prin ran , chiar în craniu.ă ă ă ă ă ă ă  Începu s ipe, pentru c z ri osul din interiorul capului. Craniul era gol. Creierulă ţ ă ă  lipsea.

Creaturile ieşir din peşter încet, uitându-se la capul de zeu de parc ar fi putută ă ă  s -i doboare în orice clip . Unele clipeau, de parc ar fi privit la soare. Înconjurară ă ă ă statuia, cei mai curajoşi se apropiar , întinser mâinile tem tori şi atinser baza deă ă ă ă  lemn pe care st tea.ă

Din ascunz toare, Matt îi urm rea nervos, cuprins de-o nou grij : poateă ă ă ă  zeitatea ar ta prea feroce, poate nu aveau curaj s-o mişte. Totul depindea deă  transportarea ei în peşter . Se autoconvinsese c asta va fi ac iunea lor instinctiv ,ă ă ţ ă  dar probabil c se înşelase, probabil c nu era în stare s p trund în lumea loră ă ă ă ă  mental şi s le prevad comportarea. Sim ea îns c exista unul printre ei, însuşiă ă ă ţ ă ă  Kee-wak, care ar dori ca lucrarea aceea s -i apar in , s-o posede, s -i m rească ţ ă ă ă ă puterea.

Exact în acel moment, de parc Matt l-ar fi chemat, Kee-wak ap ru în guraă ă  peşterii. Nu puteai s nu-i recunoşti silueta înalt , solid , şi fâşia de blan deă ă ă ă  maimu ce-i îngroşa fruntea. Matt z ri mânerul revolverului lucind în razeleţă ă  

soarelui, în timp ce creatura st tea dreapt , uitându-se la capul de zeu, apoi –ă ă  singurul care f cu acest lucru – cercetând orizontul.ăImediat, Matt se ghemui în ascunz toare. Genunchiul lui lovi spatele lui Serghei,ă  

dup care se strânser unul în altul în bezn , în timp ce senza ia misterioas ,ă ă ă ţ ă  periculoas , le p trunse în cortex, începând din centru şi r spândindu-se spreă ă ă  exterior, precum cerneala în ap . Serghei era speriat. Îl prinse pe Matt de bra şi-lă ţ  strânse atât de tare, c -i întrerupse circula ia sângelui, pân când Matt se întinse şi-ă ţ ăl b tu pe genunchi. Curând, senza ia încet .ă ţ ă

— Nu fi îngrijorat, zise Matt. Asta a fost un pic de explorare. Probabil c -i maiă  bine s ieşim.ă

De pe culme privir cum creaturile se str duiau, ca nişte liliputani, s tragă ă ă ă 

construc ia uriaş în peşter . Unii tr geau, al ii împingeau, dar abia când alc tuirţ ă ă ă ţ ă ă şiruri ce traser de odgoane reuşir s-o clinteasc . Matt îi gr bea în t cere, abiaă ă ă ă ă  st pânindu-şi dorin a de a le striga îndrum ri privind folosirea a ceva atât deă ţ ă  elementar ca roata. Apoi ideea p ru s -i atrag , construc ia începu s se mişte peă ă ă ţ ă  

192

Page 193: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 193/202

butuci, greoi, ca o corabie navigând sub o briz nesigur . P ru c trece o veşnicieă ă ă ă  pân ajunse la gura peşterii, z bovind acolo un pic pân siluetele mici, negre,ă ă ă  cur ar drumul de pietre. În cele din urm , capul de zeu p trunse în untru, fuăţ ă ă ă ă   înghi it de gaura întunecat .ţ ă

— S -i d m drumul ! strig Matt şi o lu la goan înainte ca Serghei s ias dină ă ă ă ă ă ă  ascunz toare.ă

Coborâr culmea, str b tur luminişul, apoi urcar spre peşter . Matt ascult :ă ă ă ă ă ă ă  

se auzea o cacofonie de zgomote, de pietre izbite, de rostogolit de buşteni, degâfâituri, de paşi, de târşâituri şi scâr âituri, dar totul în dep rtare. Intr . Serghei îlţ ă ă  urm îndeaproape. Aşteptar pu in pân li se obişnuir ochii cu întunericul, lipindu-ă ă ţ ă ăse de pere ii peşterii ca s evite lumina zilei. În fa , chiar la cotitura tunelului,ţ ă ţă  v zur capul de zeu ca o corabie de ceremonie, întorcându-se într-o parte, cuă ă  conturul distorsionat de lumina tor elor şi aruncând umbre hidoase pe stânc . Dinţ ă  senin, tobele începur s bat , grav, continuu, lugubru.ă ă ă

Matt se sili s stea locului. Când consider c trecuse suficient timp, se strecură ă ă ă de-a lungul tunelului urmat de Serghei, pân ajunser la pant . Acolo se opri să ă ă ă priveasc dincolo de suprafa a neted de piatr . Scena din fa a lui era de coşmar.ă ţ ă ă ţ  Capul de zeu ocupa centrul peşterii, p rând mai mare şi de dou ori mai hidosă ă  

 în untru, înconjurat de pumnalele stalactitelor şi ale stalagmitelor. Liliecii fâlfâiau înă   jurul scalpului ursului. R zboinicii înconjuraser capul de zeu din toate p r ile, iară ă ă ţ  Matt observ imediat c aveau ciomege şi suli e. Într-o parte, toboşarii b teau înă ă ţ ă  instrumente, castroane negre din lemn acoperite cu piei întinse. Al ii c rau tor eţ ă ţ  aprinse. Conducând totul, îmbr cat cu însemnele lui obişnuite, stând pe scaunulă  curbat ce-i servea de tron, în mijlocul întregului t r boi se afla Kee-wak.ă ă

Kee-wak se ridic şi toboşarii se oprir . Se uit la capul de zeu, p rând nesigur.ă ă ă ă  Parc ar fi încercat s -l citeasc , s -i descopere secretul. To i se uitau la simbolulă ă ă ă ţ  hidos. Apoi Kee-wak f cu un gest şi celelalte creaturi c rar bra e de lemne, pe careă ă ă ţ  le strânser la baza construc iei. Dup ce terminar , toboşarii se dezl n uir dină ţ ă ă ă ţ ă  nou, dar Kee-wak le f cu semn s se opreasc . Se ridic iar şi privi reprezentarea,ă ă ă ă   încercând s -i descifreze misterul, s p trund în fiecare col al interiorului ei cuă ă ă ă ţ  ochiul puterii lui. Ceva, cumva, mergea prost. Foarte prost. În acel moment, dininteriorul capului de zeu se auzi un r cnet, la început timid, apoi insistent, un vaietă  strident, o implorare. ip tul de alarm al umanoizilor. Creaturile se traser înapoiŢ ă ă ă  speriate, împiedicându-se unele de altele. Dar Kee-wak se repezi, de parc s-ar fiă  aşteptat la aşa ceva. Înh o tor şi, cu mişc ri febrile, aprinse lemnul,ăţă ţă ă   înconjurând baza, pân când fl c rile o cuprinser din toate p r ile.ă ă ă ă ă ţ

Umanoidul arunc tor a şi se trase înapoi, în timp ce focul rodea capul de zeu.ă ţ  Arse grinzile, ajunse la interior, pârlind lemnul, aprinzându-l. Toboşarii începur dină  nou, iar fumul se ridic spre tavanul boltit, provocând agita ie printre lilieci, încâtă ţ  

plafonul se transform într-o mas ip toare, forfotind de capete şi aripi. Apoi seă ă ţ ă   întâmpl ceva neaşteptat, foarte neaşteptat.ăDe undeva, din m runtaiele zeit ii, se auzi un urlet, b t i continue, iar muzicaă ăţ ă ă  

lui Bruce Springsteen izbucni deodat în peşter , r sunând cu o intensitateă ă ă   înnebunitoare: Born in the U.S.A. Şi când fl c rile urcar pe gât şi ajunser la cap,ă ă ă ă  iar fiara p ru s cad pe spate, ochii şi gura ei se deschiser şi scuipar mingi deă ă ă ă ă  foc, fl c ri colorate ce ajungeau la dou zeci de paşi şi mai mult. Pârlir pere iiă ă ă ă ţ  peşterii, izbir podeaua şi transformar peştera rece într-un infern de fum, fl c ri şiă ă ă ă  cenuş , cu liliecii zburând deasupra şi cu muzica pulsând prin ea, împr ştiindu-seă ă  prin tunele.

Creaturile intrar în panic . Mâna i de viziunea zeit ii r zbun toare care înh aă ă ţ ăţ ă ă ăţ  

pe oricine-i st tea în cale, umanoizii fugir din peştera principal , în str fundurileă ă ă ă  tunelelor, urm ri i de muzic . Împreun cu ei gonea şi Kee-wak, împingându-i peă ţ ă ă  ceilal i din drum. În peşter , şeful se opri o clip şi fugi spre groap . Era goal , cuţ ă ă ă ă  excep ia trupului lui Kellicut, care fusese împins într-o parte, sub o ieşitur a stâncii,ţ ă  

193

Page 194: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 194/202

iar prizoniera reuşise astfel s scape. Kee-wak r cni furios, apoi alerg împreun cuă ă ă ă  ceilal i, cât de iute putea, pân ajunser la tunelurile superioare şi la intrareaţ ă ă  principal . Acolo se strânser afar , în siguran a z pezii adânci, cufundându-se înă ă ă ţ ă  mormanele de nea proasp t .ă ă

Matt alerg în urma creaturilor ce goneau. Când ajunse în peştera principal ,ă ă  aceasta se golise. V zu groapa şi se preg ti s se duc spre ea, când o voce îl strigă ă ă ă ă din urm :ă

— Matt, nu ! E oribil ! Acolo-i trupul lui Kellicut.Matt o lu pe Susan în bra e şi o inu mult timp. Femeia tremura. O mai ineaă ţ ţ ţ   înc atunci când Serghei n v li în peşter , împreun cu Genunchi-Zdrobit, Dinte-ă ă ă ă ăLung şi ceilal i, care aşteptaser în ascunz toare. Reluar urm rirea, gonind prinţ ă ă ă ă  tunele goale, trecur pe lâng vetre p r site doar cu câteva minute înainte, până ă ă ă ă ajunser la intrare, locul unde Matt, Susan, Van şi Rudy v zuser prima oară ă ă ă creaturile, cu mult timp în urm .ă

R maser al turi, privind din gura peşterii cum renega ii, înc în panic , seă ă ă ţ ă ă  târau prin z pad , ca nişte animale r nite. Creaturile se împingeau cu s lb ticie,ă ă ă ă ă  chiar se loveau, aruncând stropi de sânge pe z pada fr mântat . Matt şi Susan îlă ă ă  v zur pe Kee-wak r s rind în mijlocul haosului, înc o figur cu putere deă ă ă ă ă ă  

comanda.Kee-wak st tea drept, cei din jurul lui se retraser . Într-o clip în care totulă ă ă   împietri, îşi ridic fruntea şi-şi întoarse privirea rea c tre Matt, Susan şi Serghei. Înă ă  clipa aceea, în elese totul. Îl cuprinse furia, pricepând înşel ciunea. Url , cu capulţ ă ă  l sat pe spate. Apoi, foarte calm, trase tocul pistolului peste cap şi lu arma înă ă  mân . O r suci în fel şi chip, pân atinse tr gaciul. Explozia r sun spre z ri. Glon ulă ă ă ă ă ă ă ţ  zbur în z pad , nev t m tor. Dar fu urmat de altul, şi altul...ă ă ă ă ă ă

Atunci se auzi alt sunet, mai profund, ca al unui cutremur. Crescu şi se apropie,pân începu s se zgâl âie coasta muntelui. De sus veni o n val tun toare deă ă ţ ă ă ă  z pad , c zând ca un ghe ar.ă ă ă ţ

— Privi i ! strig Matt. O avalanş !ţ ă ăFugir înapoi în peşter . În frac iunea de secund înainte de fug , se uitar înă ă ţ ă ă ă  

urm şi-l v zur pe Kee-wak, peste care curgea z pada grea. Kee-wak se uita în susă ă ă ă  şi, în clipa de în elegere final , r mase drept, ar tându-şi din ii, şi deschise gura.ţ ă ă ă ţ  Din ea ieşi un urlet gutural de furie. Un sunet fantomatic, amar şi chinuit. P ru că ă r sun prin timp, prin secole, prin milenii. Apoi z pada se opri şi se f cu linişte.ă ă ă ă

194

Page 195: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 195/202

28

Matt şi Susan se trezir când soarele se ridicase sus pe cer, îşi strânseră ă 

lucrurile şi se preg tir s plece. Tot ce aveau înc pea uşor în rucsacuri, cu excep iaă ă ă ă ţ  hanoracelor, pe care le purtau. Aveau nevoie de ele ca s coboare cealalt pant aă ă ă  muntelui. Se mai uitar la vale pentru ultima oar .ă ă

— E o prostie, dar cred c o s -mi lipseasc , zise Susan.ă ă ă— E într-adev r o prostie, îi replic Matt.ă ă— Ce crezi c ar trebui s public m ?ă ă ă— Nu ştiu. M-am tot întrebat. Evident, dac povestim totul, locul sta e terminat.ă ă  

Chiar dac modific m ceva, oamenii vor veni, mai devreme sau mai târziu. Kellicută ă  avea dreptate – m car în privin a asta.ă ţ

— Sunt de acord. Dar nu-mi place s m gândesc la câte am aflat şi s ştiu c seă ă ă ă  vor pierde. Gândeşte-te la ştiin . Nu-i nici o cale s transmitem cunoştin eleţă ă ţ  

noastre genera iilor viitoare ?ţ— Nu cunosc nici una. Nu, pân ce aceast societate nu va disp rea cândva, înă ă ă  

viitor, dar noi nu avem cum s ştim când se va întâmpla acest lucru – dac se vaă ă   întâmpla.

Susan cl tin din cap, nemul umit , exclamând:ă ă ţ ă— Cum s mai citesc vreun articol despre omul de Neanderthal ? Sau s scriuă ă  

vreunul ?— Ar trebui s - i schimbi specialitatea, glumi Matt.ă ţ  Australopithecus, Homo

habilis...— Sau poate noul meu favorit, Homo erectus.Râser amândoi.ăSerghei îi aştepta lâng foc. Avea şi mai pu ine bagaje decât ei şi abia aşteptaă ţ  

s plece. Dar mai aveau un lucru important de f cut, iar umanoizii fuseser instrui iă ă ă ţ  pentru asta toat diminea a. Trupul lui Kellicut fusese scos din groap şi z cea, gol,ă ţ ă ă  pe o lespede, cu capul pus la loc, dar uşor într-o parte. În apropiere ardea un focuriaş, aruncând scântei la şapte metri în aer şi zvârlind valuri de c ldur ce f ceauă ă ă  norii s danseze pe cerul albastru. Matt privi satul şi zise:ă

— Arunc totul în foc. Distrug colibele...ă— Asta pentru c se vor muta în interiorul muntelui, replic Serghei. Vor ocupaă ă  

peştera p r sit de ceilal i. Cred c le place s tr iasc în interior, ad ug el, dândă ă ă ţ ă ă ă ă ă ă  din umeri, în timp ce Matt şi Susan schimbar priviri.ă

Întregul sat se strânsese pentru funeralii. Susan observ , uşurat , c popula iaă ă ă ţ  r m sese destul de numeroasa, în ciuda faptului c raidul şi cutremurul oă ă ă  decimaser . Dar femeile, copiii şi al ii care se refugiaser în p dure se întorseser .ă ţ ă ă ă  Întreaga adunare se strânsese în jurul trupului lui Kellicut, întins în luminiş.

Matt, Susan şi Serghei aveau rezervate locuri de onoare. În spatele lor, tineriscoteau din buşteni scobi i pe din untru sunete lente, sincopate, jalnice. Ceilal iţ ă ţ  dansau într-un fel bizar, lugubru, r sucindu-şi coatele şi genunchii în unghiuriă  stranii. Focul arse puternic pân când, în cele din urm , Ochi-întunecat ieşi dină ă  colib , ducând cochilia plin cu ulei. Merse pe o c rare de jeratic ce fusese preg tită ă ă ă ă pentru el şi vârî cochilia în foc. Apoi se duse la trupul profesorului, inând în mân oţ ă  aşchie lung de cremene şi puse vârful ascu it lâng nas.ă ţ ă

— Ar fi bine s te ui i în alt parte, îl sf tui Matt pe Serghei, dar dup exclama iaă ţ ă ă ă ţ  pe care o auzi, îşi d du seama c acesta nu-l ascultase.ă ă

Ochi-întunecat scoase cochilia din fl c ri şi turn uleiul cald pe pieptul şiă ă ă  

195

Page 196: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 196/202

picioarele lui Kellicut. Apoi trupul fu înf şurat în frunze groase de vi şi legat, iară ţă  când toboşarii gr bir ritmul, îngrijitorii mormintelor ap rur s ia cadavrul. Îlă ă ă ă ă  aşezar pe un catafalc nou f cut, plasat pe buşteni, care urmau s foloseasc dreptă ă ă ă  ro i.ţ

Dup plecarea lor, Ochi-întunecat se retrase în coliba sa, cu traista pe um r,ă ă  gata s adauge ochii profesorului celor ai membrilor tribului deceda i înaintea lui.ă ţ

— Bine, zise Serghei, am avut destul r bdare. Spune i-mi totul. De unde a iă ă ţ ţ  scos asta ?

Abia terminaser masa, ultima din vale, şi se relaxau înainte de a porni înă  c l toria lung . Matt st tea întins, cu mâinile sub cap, privind cerul, iar Susan seă ă ă ă  lungise al turi, cu picioarele întinse, rezemata în coate.ă

— Nu-s multe de spus, începu ea. Ai auzit de Enigma din Khodzant ? întreb ea,ă  iar rusul cl tin din cap. Oă ă  pictogramă. A fost descoperit nu departe de aici, înă  secolul trecut. O parte lipsea, aşa c nimeni nu i-a descifrat în elesul. În lipsaă ţ  originalului, nu s-a ştiut cât de veche era. Oricum, n-ar fi crezut nimeni. Ca în cazul în care ar fi fost descoperite tablele din piatr ale celor Zece Porunci. Prima dată ă când am fost în peşter şi fugeam de creaturi, am v zut-o pictat pe un perete. Maiă ă ă  

târziu m-am întors, s-o examinez. Descria o b t lie, sau mai degrab o serie deă ă ă  b t lii, între doi duşmani nemiloşi. Într-o tab r eraă ă ă ă Homo sapiens, adic noi. Înă  cealalt ,ă Homo neanderthalensis. Într-un anumit moment, cele dou tabere s-auă   întâlnit, într-o întrunire pentru stabilirea p cii, aruncând armele. Homo sapiens aă  recurs îns la şiretenii. Solda ii au s pat capcane în care s -i prind peă ţ ă ă ă  neanderthalieni, iar şiretlicul a inut. Au învins, chiar dac nu prin lupt cinstit . Oţ ă ă ă  victorie a vicleniei. M-ai urm rit ?ă

— Vrei s spui c a fost o singur b t lie ? Şi printr-un singur vicleşug au fostă ă ă ă ă  raşi de pe fa a p mântului to i neanderthalienii ?ţ ă ţ

— Nu. Probabil c au fost nenum rate b t lii, care au durat foarte mul i ani,ă ă ă ă ţ  poate secole. Dar rezultatul a fost de obicei acelaşi: Homo sapiens învingea. Cu alte

cuvinte, Enigma nu-i o singur poveste din trecut, ci o metafor vizual , o explica ieă ă ă ţ  a distrugerii – sau pe aproape – a unei întregi specii. Întruchipeaz o lec ie istoric .ă ţ ă  Înv ase ceva. Transmite, peste secole, celor care supravie uiesc: nu uita i, trebuieăţ ţ ţ  s şti i ceva despre Homo sapiens !ă ţ

— Şi anume ?— C -i duplicitar, c trişeaz , c minte. Şi c învinge oricum.ă ă ă ă ă— Şi c , dac vrei s supravie uieşti, interveni Matt, trebuie s înve i de la el. Să ă ă ţ ă ţ ă 

devii ca el.— Întrebarea care s-a pus, intrigând arheologii, paleontologii şi pe oricine, din

momentul g sirii primului craniu cu aspect omenesc în valea Neander, acum ună  

secol şi jum tate, şi identific rii lui ca apar inând altei specii, a fost: de ce eu şi nuă ă ţ  el ? spuse Susan. De ce am supravie uit noi, iar el a disp rut ? Era la fel de deştept.ţ ă  Era mai puternic. Supravie uise ororilor epocii glaciare în Europa şi Asia, locuiseţ  acolo dou sute de mii de ani. Ce i s-a întâmplat ? Ce tr s tur important îi lipsea ?ă ă ă ă ă

— Şi care a fost aceea ?— Înşel ciunea. Capacitatea de a înşela. Doar atât.ă— Şi-i un lucru care se poate înv a, dar nu s-au ostenit s -l înve e, zise Matt.ăţ ă ţ  

Nu-i ceva uşor de acceptat. Dar ai v zut cât timp mi-a trebuit s -i înv c -i maiă ă ăţ ă  uşor s prind un animal într-o ambuscad , decât s -i stea în cale şi s -l ucid cuă ă ă ă ă ă  lancea.

— Cum ai f cut planul ?ă

— Pur şi simplu mi-a venit în minte. Când Susan a fost capturat , mi-am dată  seama c trebuie s pun la punct o strategie. Num rul şi for a brut erau de parteaă ă ă ţ ă  lor, deci trebuia s folosesc un şiretlic. Înşel ciunea îmi permitea s egalez scorul.ă ă ă  Am sim it c asta se afla în miezul Enigmei, c acesta era mesajul secret.ţ ă ă

196

Page 197: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 197/202

— Ai sim it ? întreb Susan, zâmbind.ţ ă— Da. Pur şi simplu mi-a venit în minte. Chestie de inspira ie.ţSusan zâmbi din nou.— Bine, insist Serghei. Deci ai decis s -i înşeli ca s-o eliberezi pe Susan. Cum aiă ă  

ajuns la calul troian ?— Cea mai veche şmecherie din istorie. Atât de perfect , încât este povesteaă  

greceasc preferat de to i copiii. Am ştiut, v zând capul lor de zeu, c nu voră ă ţ ă ă  

rezista tenta iei de a-l st pâni. Dac puteam face copia suficient de asem n toareţ ă ă ă ă  originalului, l-ar fi dus în peşter .ă— Şi de ce n-ai pus lupt tori în untru ?ă ă— Asta-i partea înşel toare – şmecherie în mai multe feluri. Strategia mea seă  

bizuia pe ideea c Kee-wak va fi în stare s-o descopere – m car pe jum tate. Amă ă ă  pornit de la importan aţ Enigmei. De ce era important pentru ei s-o p streze ? Dină  cauza lec iei pe care-o înv au: înşel ciunea. Dac f pturile acelea erau decise sţ ăţ ă ă ă ă se fereasc de înşel ciune, atunci trebuiau s-o descopere. Am preg tit o capcan peă ă ă ă  care s-o descopere. N-aveau decât s-o înl ture. Dar am pus o capcan în interiorulă ă  capcanei. Pur şi simplu am ridicat înşel ciunea la urm torul nivel.ă ă

— Bineîn eles ! exclam Serghei.ţ ă

— Aceste lucruri au devenit la noi, oamenii, o a doua natur . Asta ne învaă ţă şahul. Sau cursa înarm rilor. Înşel torie şi contra-înşel torie. Nivelul ipocriziei şi ală ă ă  falsific rii ajunge la cer. Psihologii îi spun înşel torie tactic .ă ă ă

— Ca în experien ele cu cimpanzei, îl complet Susan. Un cimpanzeu poate sţ ă ă  înve e s înşele la un nivel – s zicem, s ascund banane de un cimpanzeu maiţ ă ă ă ă  puternic într-o cutie şi s pretind c nu-s acolo. Al doilea poate înv a înşel toria laă ă ă ăţ ă  un al doilea nivel – pref cându-se c nu b nuieşte nimic şi spionându-l pe primulă ă ă  pân deschide cutia. Dar cimpanzeii n-au fost în stare s ajung la al treilea nivel –ă ă ă  s -şi imagineze c -s spiona i şi s deschid alt cutie.ă ă ţ ă ă ă

— Corect, zise Matt. Am presupus c acel Kee-wak nu va ajunge la un nivel maiă   înalt. Înv ase lec ia înşel toriei umane, pentru c asta-l înv aseăţ ţ ă ă ăţ Enigma, dar n-avea idee de profunzimile înşel toriei.ă

— Cum l-ai f cut s cread c în untru erau lupt tori ?ă ă ă ă ă ă— În primul rând, era predispus s cread . În al doilea rând, pentru c citise astaă ă ă  

cu puterile lui speciale. De aceea i-am cerut s faci ascunz toarea şi am vârâtţ ă ă  umanoizi în ea. Kee-wak a p truns în ei şi a v zut ce vedeau ei: semiîntuneric, cuă ă  raze de lumin strecurându-se printre cr ci.ă ă

— Ce-a fost cu sunetele din capul de zeu ?— Tuşa final . Am preg tit o caset pentru casetofonul lui Susan. Am l sat-oă ă ă ă  

liber în prima jum tate de or . Apoi am înregistrat sunetul de alarm pe care-lă ă ă ă   înregistrasem cu s pt mâni în urm . Iar pentru completare, am ad ugat operaă ă ă ă  

unuia dintre cei mai distinşi muzicieni, zise el zâmbindu-i lui Susan. Restul a fostuşor. Am pus casetofonul între dou scânduri din interior, l-am pornit, am ap sată ă  butonul de oprire temporar a benzii şi l-am în epenit cu un b , ca s nuă ţ ăţ ă  porneasc . De b am legat o sârm , iar celalalt cap t al sârmei l-am legat de ună ăţ ă ă  par înfipt în p mânt. Când construc ia s-a pus în mişcare, b ul a s rit, iar dup oă ţ ăţ ă ă   jum tate de or , s-au auzit umanoizii ipând.ă ă ţ

— De unde ştiai c vor da foc construc iei ?ă ţ— E metoda normal s distrugi ceva pe care l-ai târât într-o peşter luminată ă ă ă 

de tor e. Mai ales dac ai fost b nuitor de la început.ţ ă ă— Şi focul a aprins rachetele pe care le-ai pus în ochi şi gur .ă— Exact.

— Trebuie s recunosc c voi, americanii, sunte i mai vicleni ca noi.ă ă ţ— Am fost crescu i de unchiul Remus.ţ— Cine-i sta ?ă— Nu conteaz . Dar fereşte-te dac auzi pe cineva zicând: te rog, nu m aruncaă ă ă  

197

Page 198: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 198/202

 în m r cini !ă ă

Îşi luar r mas-bun cum putur . Un grup de umanoizi merse cu ei pân laă ă ă ă  peşter , condus de Genunchi-Zdrobit, care-şi reluase rolul de ghid. Dinte-Lung,ă  acoperit cu semne trasate cu ocru şi c rbune, ce-i dungau fa a şi pieptul, nu z boviă ţ ă  prea mult. Se preg tea s -şi conduc ceata de vân tori în vale, unde animalele,ă ă ă ă  nevânate niciodat , reprezentau o prad uşoar . Tinerii erau vopsi i ca şi el, aveauă ă ă ţ  l nci, topoare şi ciomege. Dinte-Lung ducea mândru arcul şi tolba de s ge i pe careă ă ţ  i le d ruise Serghei.ă

În timp ce traversau tunelele, v zur c rusul avusese dreptate. Umanoizii seă ă ă  mutau acolo, preluaser vetrele abandonate şi camerele mici risipite de-a lungulă  culoarelor laterale. Luaser pieile de animale ce atârnau pe pere i şi cele careă ţ  fuseser întinse lâng foc pentru dormit.ă ă

— Matt, întreb Susan, ai observat ? Copiii s-au împ r it în grupuri mai mici.ă ă ţ  Crezi c noul mod de locuit îşi va impune logica asupra grup rii sociale ?ă ă

— Dac - i închipui c au inventat familia, r spunsul este nu.ă ţ ă ă— De ce ?— Pentru c familia înseamn o diviziune a muncii care începe prin mersulă ă  

b rba ilor la vân toare, în timp ce femeile r mân acas ca s îngrijeasc pruncii.ă ţ ă ă ă ă ă  Am citit asta în primele manuale. Aici nu-s suficien i vân tori printre b rba i.ţ ă ă ţ Trecur printr-o c m ru unde un b rbat şi o femeie aveau grij de foc.ă ă ă ţă ă ă— Cred c nu g seşti aşa ceva în literatur , remarc Susan.ă ă ă ăCând grupul ajunse în camera principal , Susan o lu înainte. Matt crezu c voiaă ă ă  

s vad groapa în care fusese inut de Kee-wak, dar ea se duse în camera sacr ,ă ă ţ ă ă  s priveasc pentru ultima oar pictura. Se îndrept spre panoul final şi privi siluetaă ă ă ă  solitar de acolo. Nu, nu greşise. Artistul surprinsese într-un mod str lucit emo iaă ă ţ  momentului: pozi ia sfid toare, dreapt , dar gata s se încovoaie sub greutateaţ ă ă ă  p mântului care curgea peste ea, din ii rânji i, ochii plini de ur , furia provocat deă ţ ţ ă ă  tr dare. Ştia cât de reuşit era pictura, pentru c v zuse scena.ă ă ă ă

Susan sim i, ca un abur t cut, cum mintea îi e ocupat de altul. Se întoarse şiţ ă ă  v zu c în umbra unei arcade ap ruse silueta unei f pturi în vârst . Aceasta f cu ună ă ă ă ă ă  pas înainte şi putu s-o vad mai bine. Era Ochi-întunecat, care veni lâng ea şi priviă ă  pictura. Ca şi ea, se concentra asupra neanderthalianului singur. Se uit laă  str moşul lui, furios din cauza tr d rii, de parc şi-ar fi dat seama c era prins înă ă ă ă ă  ceva mai mult decât o capcan , într-o fund tur a dezastrului, de propor ii istorice.ă ă ă ţ  Pentru o clip , Ochi-întunecat p ru a face parte din momentul acela. Susan sim i oă ă ţ  comunicare tridirec ional , un triunghi de durere, suferin , dar şi curaj şiţ ă ţă  supravie uire, dându-şi seama cu o certitudine greu de explicat c erau acelaşiţ ă  lucru, c acele dou specii alc tuiau un întreg, c neanderthalienii erau un fel deă ă ă ă  

fra i şi surori mai mari, care muriser în copil rie, dar care se continuau prin noi.ţ ă ăLa gura peşterii, umanoizii se apropiar s le spun adio – Ochi-Albaştri, B iat-ă ă ă ă

 înalt, Genunchi-Zdrobit. Ar tau timizi, nesiguri, cu figurile stacojii. Desp r irea nuă ă ţ  f cea parte din lumea lor, gândi Matt. Genunchi-Zdrobit, cu cicatricea pe frunteaă  bombat , ca un semn deosebit, îi înso i pân la pant . În timp ce mergeau greoiă ţ ă ă  prin z pad , Matt, Susan şi Serghei sim ir umanoizii din urma lor încetându-şiă ă ţ ă  vraja, retr gându-se treptat, ca un val ce se îndep rteaz de rm.ă ă ă ţă

Vremea se înc lzise, curând l sar z pada în urm . Genunchi-Zdrobit nu p reaă ă ă ă ă ă   în largul lui aventurându-se atât de departe de peşter , dar îi înso i pân la ravenaă ţ ă  cu podul din vi e. Acolo se opri şi aştept s treac to i trei dincolo. Într-un fel, leţ ă ă ă ţ  

venea mai uşor s mearg în direc ia aceea, dep rtându-se de culmea înv luit înă ă ţ ă ă ă  cea . Cu toate acestea, Susan sim i c o cuprinde spaima, la jum tatea drumului.ţă ţ ă ă  Închise ochii şi r mase imobil , s -şi revin . Cu ochii închişi, începu s vad vi eleă ă ă ă ă ă ţ  din fa , s simt locurile de care trebuia s se prind , şi ştiu c puntea era suficientţă ă ă ă ă ă  

198

Page 199: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 199/202

de rezistent ca s-o suporte. Continu s înainteze pân ajunse în siguran .ă ă ă ă ţă  Genunchi-Zdrobit r m sese lâng raven .ă ă ă ă

Din cealalt parte, cei trei oameni îi f cur semn cu mâna. Umanoidul îi privi,ă ă ă  dar nu le imit gestul. Atunci cei trei se întoarser şi începur s coboare muntele.ă ă ă ă  F cur doar dou zeci de paşi şi auzir un zgomot în urm , un sunet ce sem na cuă ă ă ă ă ă  cel produs de o avalanş , dar mai ascu it. Se r sucir şi v zur podul pr buşindu-ă ţ ă ă ă ă ăse, frângându-se ca un pai, c zând în pr pastie. Genunchi-Zdrobit declanşaseă ă  

mecanismul de distrugere. Îi z rir doar spatele, disp rând dup pant .ă ă ă ă ăSe odihnir lâng un izvor rece de munte, în acelaşi loc în care se opriser cândă ă ă  

urcaser .ă— Serghei, zise Matt voiam s te întreb ceva. Voi v-a i gândit de ce f ceau negoă ţ ă ţ 

indivizii lui Kee-wak ? Ce-i împingea s coboare de pe munte ?ă— Nu coborau pentru c doreau bunuri. Aveau tot ce le era necesar – cel pu ină ţ  

pentru stadiul lor de evolu ie.ţ— Atunci de ce ?— Voiau oameni. Pieile pe care le l sau reprezentau o momeal . Atr geauă ă ă  

oamenii în mun i.ţ

— De ce ?— Pentru sacrificii. Pentru a potoli demonii care produ-ceau cutremure. Aşaspunea Şakanov. Am urm rit dispari iile din zon începând cu primii ani ai secoluluiă ţ ă  şi au corespuns întotdeauna cu reînceperea activit ii vulcanice.ăţ

— Şi capul de zeu ?— Nu-s convins c -i un zeu al vân torii. Cred c -i un zeu al groazei, cel care faceă ă ă  

p mântul s se cutremure. Credeau c acel zeu este ursul de peşter . Acesta-iă ă ă ă  singurul animal a c rui blan n-am g sit-o pe jos. E sacr . Cel pu in aşa sus ină ă ă ă ţ ţ  savan ii. Pân acum savan ii au f cut presupuneri. N-au v zut niciodat unţ ă ţ ă ă ă  yeti.

— Deci n-ave i nici o dovad ? întreb Matt.ţ ă ă— Aşa-i.

 T cur un timp, ascultând susurul apei. Dup care Serghei zise:ă ă ă— M-am gândit la ce-a i spus mai înainte, despre înşel ciune. Nu-i o ironie cţ ă ă 

tr s tura noastr de caracter cea mai detestabil ne-a ajutat s supravie uim ?ă ă ă ă ă ţ— Nu-s convins c -i tr s tura noastr negativ , ripost Susan. Într-un fel, nuă ă ă ă ă ă  

poate fi desp r it de inteligen . Vorbind metaforic, este degetul nostru opozabil.ă ţ ă ţă  Î i permite s manipulezi lumea. Dac ai creier, eşti deştept. Dac ai şiretenie, eştiţ ă ă ă  inteligent.

— Gândeşte-te la abilitatea de a crea iluzii şi surprize, ad ug Matt. Atunciă ă  p trunzi în t râmul artei, magiei, muzicii şi poveştilor. Gândeşte-te la ochiul nostruă ă  interior, la abilitatea noastr de a ne proiecta în afar prin intermediul imagina iei.ă ă ţ

Serghei se gândea, iar Susan îl privi atent şi-i puse întrebarea c tre care seă ă   îndreptase inexorabil conversa ia:ţ— Acum, când ştii, te vei întoarce şi vei spune celor din guvern c au dreptate ?ăSerghei se aplec s soarb din apa rece, iar dup ce termin şi-şi şterse b rbia,ă ă ă ă ă ă  

zâmbi:— Ai cunoscut vreun guvern care s aib dreptate ?ă ă— Tic losule ! r cni Matt.ă ăSusan se întinse şi-l prinse pe Serghei de mân . Matt scotoci în rucsac, scoaseă  

magnetofonul, dou benzi şi jurnalul lui Kellicut. Le arunc departe, în pr pastie,ă ă ă  unde disp rur f r zgomot.ă ă ă ă

— Pentru înşel ciune ! strig el.ă ă

— Tr iasc înşel ciunea ! replic Serghei.ă ă ă ăEagleton îi aştepta, împingându-şi nervos scaunul înainte şi înapoi în barac ,ă  

acea cuşc pe care ajunsese s-o urasc . Se agitase şi fumase f r oprire dină ă ă ă  

199

Page 200: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 200/202

momentul în care primise mesajul lui Sodder, din elicopter, la scurt timp dup ceă  noul comandant al echipei îi descoperise pe cei trei coborând pe c rare, la câ ivaă ţ  kilometri mai sus de tab ra lui Kellicut.ă

— Trei ? Adic doctorii Arnot, Mattison şi Van ?ă— Nu Van. Altcineva. Un rus.— Un rus ? Imposibil !Eagleton nu-l putuse interoga f r ca r spunsurile s fie auzite şi de al ii. N-aveaă ă ă ă ţ  

decât s aştepte. Se sim ea ca beat, deşi nu b use de-o veşnicie.ă ţ ăZumz itul elicopterului se auzi cu trei minute înaintea urletului ce zguduiă  p mântul, scos de aparatul ce ateriz pe o lespede din tab r . Eagleton privi peă ă ă ă  fereastr , aşa încât s nu fie v zut. Între ei era un str in, cu p r lung, negru, cuă ă ă ă ă  tr s turi slave. Eagleton se întoarse la birou şi se pref cu ocupat.ă ă ă

Nu b tur la uş . Primul intr Sodder, apoi femeia, urmat de Mattison, iară ă ă ă ă  str inul ultimul. P reau slabi, epuiza i. Nu-şi strânser mâinile, iar Eagleton seă ă ţ ă  str dui s g seasc tonul potrivit: îngrijorat, nu de comand .ă ă ă ă ă

— Mi-am f cut atâtea griji ! A i lipsit atâta timp, f r nici un contact ! Spune i-miă ţ ă ă ţ  totul ! Ce s-a întâmplat ?

Matt trase adânc aer în piept, apoi începu:

— Un dezastru ! Ne-a prins furtuna. Apoi o avalanş . Am descoperit trupul luiă  Kellicut. Dup aceea a murit Van. A fost strivit de o stânc . Nu l-am putut salva. Amă ă  avut noroc c am sc pat cu via .ă ă ţă

Eagleton voia s întrebe despre neanderthalieni, dar în loc de asta ar t spreă ă ă  Serghei:

— sta cine-i ?Ă— Serghei Ilici Konianov, r spunse rusul, f când un pas înainte şi întinzândă ă  

mâna.Eagleton o lu , f r voie.ă ă ă— Rus ?— Exact.Eagleton se întoarse spre Matt:— Nu în eleg...ţ— L-am g sit r t cind prin mun i. Se pare c ruşii au trimis şi ei o expedi ie. Auă ă ă ţ ă ţ  

pierit to i, în afar de el.ţ ă— Suntem mor i de oboseal , zise Susan. Putem s st m jos ?ţ ă ă ă— Ne-ar prinde bine nişte mâncare, ad ug Matt.ă ăEagleton, tulburat, îi zise lui Sodder s comande ceva de mâncare şi s aducă ă ă 

nişte scaune, dar Sodder, curios, nu prea voia s plece. Pân la urm cei treiă ă ă  spuser c erau prea obosi i ca s r spund la întreb ri, c aveau nevoie s seă ă ţ ă ă ă ă ă ă  odihneasc . Polite ea fals a lui Eagleton îl oblig pe acesta s -i lase s plece,ă ţ ă ă ă ă  

ascunzându-şi furia. Mai încerc o dat , venind cu scaunul în fa a pupitrului şiă ă ţ  apucându-l pe Matt de bra :ţ— Vrei s -mi spui c a i umblat pe aici, pe-o vreme sub zero grade, prin furtun ,ă ă ţ ă  

timp de s pt mâni, şi a i reuşit s supravie ui i f r s v ajute nimeni ?ă ă ţ ă ţ ţ ă ă ă ă— Am avut noroc. Am g sit o peşter şi am aşteptat acolo cât a durat furtuna.ă ă  

Dup care am descoperit o vale mai temperat . Dar a fost greu.ă ă— Şi n-a i v zut nici o urm de neanderthalieni ?ţ ă ă— N-am spus asta.Eagleton în epeni pe scaun.ţ— i-am adus asta, zise Matt, c utând în buzunar şi sco ând un fragment deŢ ă ţ  

mandibul , cu un cap t neted, de unde rupsese bucata în care fusese f cut gauraă ă ă ă  

pentru l n işor. Ar trebui s-o datezi.ă ţ

În avion, Matt comand şampanie. Stewardul, care p rea s-o plac pe Susan, leă ă ă  d du fiec ruia câte o sticl , aşa c atunci când ajunser la în l imea de o mie deă ă ă ă ă ă ţ  

200

Page 201: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 201/202

metri, se înveselir .ă— Nu voiam s deschid discu ia, zise Susan, dar am impresia c m-ai împinsă ţ ă  

spre asta. Ştii c am avut dreptate.ă— În ce privin ? întreb Matt, deşi îşi d dea seama la ce f cea aluzie.ţă ă ă ă— R zboiul, nu sexul i-a adus acolo.ă— Pe cine ?— Nu face pe prostul !

— A, pe indivizii ia ! Uitasem de ei !ă— Nu m îndoiesc.ă— Bine. S zicem, pentru un minut – doar pentru un minut – c nu greşeştiă ă  

complet. Ce vei face ? Ce vei spune ?— Asta-i problema, recunoscu Susan, încruntându-se. M-am tot gândit. Din to iţ  

oamenii de pe p mânt unul singur ştie c am dreptate, iar la eşti tocmai tu. Nu potă ă ă  s suport chestia asta !ă

— Iar eu nu pot s spun nimic. Deci, sau m ii pe lâng tine, ca s - i dauă ă ţ ă ă ţ  dreptate mereu, sau trebuie s m suni – convorbiri la distan lung – de câte oriă ă ţă ă  te sim i deprimat .ţ ă

— Asta înseamn o gr mad de convorbiri.ă ă ă

— Exact asta voiam s - i zic. Vorbind serios, ce-ai de gând s faci ?ă ţ ă— Nu-s sigur . M gândesc s m duc în Africa de Est, în trec toarea Olduvai.ă ă ă ă ă— Glumeşti ! Acolo m duc eu ! Poate la Lacul Turkana, în nordul Kenyei. Mă ă 

atrag descoperirile recente de acolo. Mersul biped demonstrat de acestea împingemult în trecut originea omului. Dar tu ? Ce oase vrei s cau i ?ă ţ

— M gândeam la ceva în domeniul biologiei moleculare.ăLui Matt îi c zu fa a.ă ţ— Nu, Susan ! Nu ADN ! N-o s devii una din alea care adun placente, ca să ă ă 

demonstreze c ne tragem cu to ii dintr-o str moaş comun , numit Eva !ă ţ ă ă ă ă— E valul viitorului, Matt. Ştiin adev rat , m surabil , verificabil . Nuţă ă ă ă ă ă  

presupuneri despre vechimea unui os, în ce geostrat a fost g sit şi toate celelalte.ă— Te-ai icnit. Nu-i posibil s crezi c tu, eu şi to i ceilal i ne tragem dintr-oţ ă ă ţ ţ  

boşiman de acum dou sute de mii de ani.ă ă— Calculul poate fi greşit. S-ar putea s fi durat mai mult de atât.ă— Susan, zise Matt, ridicând glasul. Datarea genetic contrazice teoria mea că ă 

am p r sit Africa acum un milion de ani. Ataci tot ce afirm eu !ă ă— Ia-o mai uşor, Matt ! N-am spus asta. Poate n-o s te atac direct. S-ar puteaă  

s fie o mic diferen – de şase sute de mii de ani.ă ă ţă— Şase sute de mii de ani ! Asta distruge totul !— Matt, gura mic ! Se uit lumea la noi !ă ă— Cum po i s faci aşa ceva ?ţ ă

— Ai o şans s m faci s tac.ă ă ă ă— Te-am f cut eu vreodat s taci ? oft el şi o lu în bra e.ă ă ă ă ă ţ— Ar fi pentru prima oar , recunoscu ea, cuib rindu-se la pieptul lui şi sorbindă ă  

din şampanie.Prin fereastra din plastic v zur acoperişul lumii r mânând în urm , culmiă ă ă ă  

ascu ite, negre cu alb, p rând purpurii în razele soarelui şi micşorate din cauzaţ ă  distan ei.ţ

Sfârșit

201

Page 202: Neanderthal -John Darnton

7/30/2019 Neanderthal -John Darnton

http://slidepdf.com/reader/full/neanderthal-john-darnton 202/202