ANUL III.-No. 598

111111111111111111111=11111511111INIMIN

1 0 BANI EXEMPLAR:UT JUOI, 24 MAT. 1879,

LIBERAAPARE IN TOATE ZILELE

ABONAMENTUL:In Capitals: t an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.In Districts: an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.ln Strainetate: I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni to lei

Director : D. AWL LAURÍAN.

Pentru Abonamente, Anunciuri §i Reclame , a se adresa :In Romania : La Administratie, strada Lipscani, No. it, Typographia Stefan Mihalesen. - In Fratiefa 1 la Sarill;

Hams Laffit & Gait!, 8, place de la Bourse, Paris.- In Austria: Abonamente, Anunciurisi Reclame la J. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei RornAne, Stadt, Flei.chraarkt, is, Ness.- Pentru anunciuri, venind

din Germania, nu se primesc dtt prin mijlocirea epeditinnei de annrcluri: ...Idol( Steiner , in Hamburg.

ANUNCIURILE:Lima mica pe pagina 1V-a ,; bani

Reclame pe pag. Ill, s,leu; pe pag. IL 2 lei; pe pag. I, 3 1Epistole nefrancate se refusa. Articolii nepublicati nu

se inapoiaza. - Pentru rubricalInsertiuni si Reclame, Reclitctiunea nu e resp «nsabila

ditilliallagill.1111111111111111110STIRI TELEGRAFICE

. din ziarele strliine.

Roma, Iuniu. Poarta a &claw t Vatica-

nula, dupé ce suveranitatea Sultuanlul estereounoscutit prin conventia turce-austriacg, tre-bue S protestEze in contra art &grill' concordatnrivitor la Bosnia §i Hertegovina, ce ar sit seineheic ini re guvernul austro-ungar gi slant&Ann, oare ce Austria n'are nia un drept,

numitele ta, care formeazg o parte inte-()Tanta a iniperiuld. tare. sit se amestece inyens, Mod sail altul in afacerile bisericeatI res-pective. casul egad s'ar simti lipsâ d'alace. unele schimbari in tratatele esistente, a-tuna acelea se vor face puma intre suveranul

§i santul Braun.

Sofia, 2 Iuniu. - AzI pleacg din ora§ un re-giment rus. Principele Dondukoff va trece re-gimentul in revist gi episcopul va tine: o eu-ventare ocasionalg soldatilor, asigurandu-si devecinica recunostintg a Bulgarilor. OficeriI Sioldäi vor fi ospatati de mnnicipaRtate.

In sepfemilna viitoare vor trece plaid incatra regimente. Vo remgnea Dial la. urmit nu-mal opt eseadroaue de eavalerie.

Paris, 31. Mal'. - Academia a decis cucontra 12 retail, sit mane pe 6 ludi primirea

'fPstivit a la Henri Martin. Motivul acestel in-fost inposibilitatea d'a stabili o in-

tdegere intre Henri Martin §i 011ivier. Etnu se {Mugs intelege in privinta vorbiri T. asu-p a lul Thiel's.

Governul portuges a subserunat un tratat euo soeietate engleza pentru asezarea unui cabinnitre Aden ai. Capstadt atingénd §i Mozarnbicul.

Madrid, 2 lunar.. 4Epoca, anuntg, c ini-nistrul de resboil a anuntat eventuala demiteredin servicill, a 10,000 soldati. Armata. perma-peal dea va numé'ra 90,000. Reductiunea a-(Pasta nu se va intinde §i asupra armata dinCuba.

Petersburg, 2 Iuniu.-Impératul va sosi aid malamid din calm Agra mint grave ai periculoase,in care se afig, Mares, daces/ Maria Pawlowna.Tarul va trage in Zorskoje Zelo.

Messina; 2 Iuniu. Eruptiunile Etna eon-tiling irreg. Deschizéturile Cele nuoT amenhitg,Bieeneavila, naudazo Nofiroper/ Piedemonte; intunerienl eel mal complectamine*. Sunt temerY, c cemanieatiunea prin-tre multi se va intrerupe; mal multe sate suntamenintate. Judectind diva directiunea lavei nueste un palm] pentrn Piedemonte, ca toateueestea se crede, c riul Alcantara va eai dinlabia sa. Lava s'a indepgrtat de Singnagrossakilometre.

pre aceasta stare a lucrurilor , a caror origin/de sigur este a se canta in afar/.

Berlin, 2 Iuniu.-tNordd. Allg. Ztg., scrie :Constilul general german din Egipt a dat she-

divuluT la 18 1. e. in Cairo un protest motivatdin partea Germania contra decretuld financierde la 22 Aprilie. Representantele Austria incaa predat un protest identic cu eel al Germania.

Petersburg, 2 Wain, ._.... Gavernorul generalComo a dat .o ordinatiune, prin care restrangelibera vénzare si en mOrare de.. veninurT puternice.

Mad! id, 2 Iuniu. - Inteo adanare de2430 de-y.r.tati din partida ministerial,. Martinez Cam-pos a declarat, ca el va ' urma politica inauga-

. rat/ de Canova§ cad aceasta este o politic/ li-'unfelt conservatoare, armata o va reduce cu 13,000.§i. va introduce uri sistem intreg de economie.

A provocat aPoT pe liberalil-conservatorT sitfie en too unitT, ea sg peat/ resolva Cestiuneauubana ai toate celel'alte cestiunT ee maT 'auntilia pedente. ,

. . .

Catania, 2 !unit!. --' Corset 4ci lava la patleaodic/ a luat o intindere Considerabil.A. Lavacurge . prin maT multe cratere in mod abondent :., lutreaga &gale a fenomenuluT Visa Fig se pre--vazg, rin timp maI indelungat de eruptiune.Lava eurge spre rial Alcantara §i satul Mojo.Lumea se tema de marl .paiyabe. Latimea Mogulde lava este de .200 metre. Actualmente rid de

No, .'' Constantinopol, 2 Iuniu.-tirile sosite azI din

' * fo,: este departe de rinl Alcantara -au kilometre-

' 'Pilipopole present/ starea lucrurilor din Ruffle-lia resariteana, in o trista coloare, Armata mi-4ana a flout din noil manifestarT de neural.:tumirT contra comandanteluY numit de Sultan ,generaluluI Vitalis. Militienil pretind un coman-dante national in persoana cOloneluiul Iessljau.Guvernul Oman tare. decis a -Fete& "energie,

agi atiuni..eontra acestor Poarta mat are deig and gi sa inatiinti ze puterile semngtoare des-

Serviciel telegrafic al ,,Romaniei Libere*de la 3 luniu - 4 ore seam

,Berlin, 3 Dinka - 0.Gazeth de Darmstadt,asigurg, Amid clod principele Bulgaria seya presinta inaintea sultanuIui ea sa'aY primiasetinvestitura, va fi investit cu uniforma de dragon].

gardel §i n, dapil cum s'a anuntat,investit eu haina neagra europ.ean §i coafat cufeS al tare.

Constantinopol, 3 Iuniu. Ua cousiltil extra-ordinar de ministril s'a tied ierT, ca sit se o-cupe in special de atitudinea present/ a bulga-ri'or din Rumelia, care impiedica arborarea stin-dardulut otoman e edificiele publice din ora§eleprovincia.

Ragusa, 3 Iuniu. - Se all, c notabilii bos-»mad semueazg in aoest moment o petitiunetre PuterT, ea sa' Ceara, ca pros filets lor sa fieadministral provisorig de o comisiune europea-n i ca in fine ea sit fie ridicatil la raugul deprovincie autonoma.

3 Mal. - .ore seam.

Berlin, 3 Iunin. - Er impsératul Guillaumea aluneeat pe parchetill camera sale din caste-lul de Babelsberg, nude §'a transmutat de la 30MaI reaedinta s'a §i ring u§or la *genunchl Una-flatura ce s'a %cut este midi gi Majestatea .Saa dormit bine peste noapte.

(Havas)-A se vedea ultime sad pe vagina ILL

minte negre si de cravaté albe, zic'énd caentusiasmul ag fost la culme".

Ast-fel, tabelul va fi degrab acoperit cu coloa-rea lor faveritg, din care publicul sg vadaatit numal, cit totul plutesce pentru tar&inteo coleare trandafirie.

Vom fi i nol gata a subscrie, fard impo-trivire, cii. entusiasmul n'a lipsit i cd, ju-decata dupa majoritatea mandatarilor :eldup fastul si focul momentuluI , tara s'aatat-ce'I drept--Lin cele mai buns dis-positiunt

Aci este locul sit observant , cred , cii ,

pentru pamenil de simt, earl inteleg umi-lita noastra situatiune politica , entusiasmul

veselia .oficiaig, a solemnitatil de eri, nuavea alta importanta, de cat acea desprecare francesul ar zice :,bonne mine a mau-muse fortune.

care e, in adever, actuala noastrasituatiune politia ?

Momentul e pe atilt de gray, pe cat estede umilitor pentru not

Camerile unel tri, care sl-a .castigat, incade secoli, dreptul la stima lumel si la re -

c unoascerea independontii sale, .rescumpe'ratain mai multe rindurt prin vitejia fiilor el,

aura in urma ca sacrificil mal presus declef ce asteptare, se intrunesc azi, ca de sähotarascg, din nod si in mod definitiy, rescum-p6rarea- acelel independente, deja atat descump platitä, cu umilitorul i, groazniculpret, de a primi, prin impunere, in salmifaMiliel sale politice, pe fiii until neam ne-asimilabil, ale anti tendinte contrarii na-tionalitAtilor o inspaimanta cu drept cuyént !

Europa a tras cu buretele peste toateactele noastre de valoare si a socotit intranimic toate jertfele noastre, pun6nd inde-pendentii inmate nedreptele i dureroaseleconditiuni; pierderea BaarabieI cestiunea

, cari isbese , atilt in cele maiscumpe interese materiale ale 'Ora, ct iin demnitatea noastra de natiune civtlisatg,cestiunea ovreiascg thud pe teren de in-toleranta religioasi !!

Dad, n'am fi facut nimic de la noT, dadne-am fi marginit la rolul de simpli privi-tori in sangeroasa drama a Orientului, to-ting pretul imps independenteI noastre detratatul de la. Berlin ar fl enorm de mare!

Niel gamma, nicI majoritatea parlainen.Vial nu art tocmai sa se mandreasca deconditiunile in earl' stint pit*I a lava, *ientusiasmul prea espansiv at serbarir de erinu se gasea asa dar legitimat dc resultatelepoliticei (Miff Bratiauu.

Dar guyernnl a fost cel putin franc inaceasta singurg cestiune, oatmeal verde incuy&tul Cbroanel, cLí tara a avut tot drep-tul de a fi nemnitilmita, de resultatele po-liticel cc at dat. evenimentele i calculatesale diplomatice, Mina, in punctul de a i sefi scuzat chiar o agitatiune, dad& poporulroman War fi fost - cum si trebuia s6 fie- «prudent *i bland" in resolvarea ces-tiunilor lui din nitwit tru.

Bucuresci, 23 Mai.Regretam foarte, 'a nu putem dispune de

toate elementele de carI am avea nevoie,and ne ar trece prin glad si am Mina, sitschitam, hula de asenatiare, fisonomia,ee interes, ce ne infittisa noua representa-Vane a Orel , solemnitatea de erI a ilia',ugurgreI acestei estraordinare

Ar ft, in sclera, o incercare pe .atat depretioasa pentru vii tori me, pe cat ar fi degrea in reusita el, de a commie adicg o sin-gura eSpresiune, care sa represinte a fide-litate dispositiunea trif Si simtul public alactualitatit dintr'o sum& destul de compacta.de fisionomil, animate fie-care din ele deamoral lor propriu, de atatea cavil impresiuni,'de atatea diverse cugetatiI: din tot acel iudat amestec de entusiasme, de veseliI, de in-(life re*, de nevinovate nepriceperT, de lc-gitime ingrijirl si din acatea patina politice,marl martutte, po carl mandatarif natirtnille adusesera din toate unghiurile si leconcentraserg, in sacra loy incinta.

0 asemenea figura teribila prin compli-catiunea trasurilor earl asa zisa milli.a d-lui 'Bratianu, de a vedea toate nuantele.politice represintate, era aseme-nea figura, .zicem, ar fi poate fisionomia deastazi a Ora , espresiunea el sufleteasa ,ringind a ride de alai lumil i pentru tre-buinta rnomentulul, mihnita i turburatti insa,in fundul inimél of.

SA Wain dar. altar_ tonfratI mai artistlla pang i mai dibacl. in descrierl de acea-stit natarg, nóbila i marea sarcina de atrage dinteo data cu penelul lor de croni-call peste tot tabelul acela mouton, de vest-

noastre oficioase cu cabinetele Europa ; Mido aratare, cat de generala, despre resultatelece va fi avut guvernul, in negocierile si in-telegerile lui ulterioare ; nid un fel de spe-ranta asiguratoare pentru Viitor, in privire traporturilor noastre internationa'e;-alega-tiuni istorice , foarte sarbade i invitatecam de porunceala ; lauda cit alegerile s'aurmat libere... in fblul tor, ca si cum a-ceasta ar fi un merit, iar nu o datorie;anoi ceva imptitgrI ngbusite la adresa trac-tatulul de la Berlin, ca sit se maI. descarceoare-cum respunderea morala a guvernulutde sacrificiele ce a facut tara, ca sit atingaclausele aerial tractat, si in fine stereotipafagaduinta a reformelor de tot felul : lathintreg bagagiul de idol, ce contine actul pu-teriI administrative.

Zarim ins& cate-va huff, earl merit& a fipage in relief, a And o important&net& pentru momentul de fata.

Si le readucem in vederea publiculul siSA le lasam pentru azi , flea comentarit

Verbind de cestiunea israelita, rnesagiulzice :

In regularea cestiunilor de detalig insa, Puterilen'ail cugetat, ele nu. puteag 'rumple ne impunesolutiunI absolute, contrarie intereselor noastrecele mal vitale.

Niel eamerile trEcute, nia guvernul Meg nuail prejudecat intru nimic resolvarea acesta ces-tine.

Ea se

In adevér--milrturisesce meaagitil-i urma sa-erificielor ce tara impusese pentru a ie§i ciionoare din dificultAile aduse de ultimele eveni-mente §i in fata situatiuni ce ni se creazit deCongresul de Berlin, era natural ea emotinnearesimtita sa produeg, in tara o agitatiune si oingrWre on atat maT mare, eu cat fie-care seiintreba care era limita cerintelor oe se mani-festase prin tratatul de Berlin, care va fi limitaooncesiunilor ee se puteatl face acestor cerinté...

Restul cuvntiii guvernului este croitdupe' sistema sciatg. Frasa iulocueste decla-ra tiunile positive si categorice ; nici o vorbi,cat de acoperiti, in privinta relatiunilor

presintit intreagil deliberarilor d-voastre.

CRONICA ZILEIAetualul judecator de instruetle la tribunalul

Ilfov , d. AL Atanasovid, s'a numit membru de§edintg la molest tribunal.

D. Atanasovia inlocue§oe pe d. C. C. Anion,care trece in po'stul ocupat de d. Atanasovid.-X

Procurer general la inalta curte de casatie §ijustitie s'a numit d. G.

D. Filiti era pang' actin' procurer de recline"la acea curte.

Postal de procurer general era vacant.-X--

Convoearea santtilia Slued al santa biseriaautocefale ortodoxe romgne e pe v.ioa de24 Mal °urea.

Eat/ numele auto'. domnI , carT aií luatpremia eu ucasinnea curselor de Oat de la Flo-reasea :

PremiulLa alergarea militants, il ia d. caPitan

- 1200 la.La a doua alergare, ia d. 1. 'Laborer). -

'2000 la.La a treia alergare il ia d. N. Fleva. -2500 leT.La a patra alergare, il ia d c/p- Vradoia:-

Un obiect de arta .dat de N.. S. R. Dom-ea

La a cincea alergare, d. 300 letLa a aeasea alergare, il ia un cal din herghe-

lia Papaya..

Premiul al' &ilea.La prima alergare, il ia J. loc. col,- Mean

Dimitrescu.-500La a dona alergare, il ia stapanul allot lepe

herghelia Pgsoant - 500 la.La a treia alergare, il ia stapanul mat ar-

maar din herghelegia Pcaiii. - 500 letLa a path), alergare, il ia stapanul muff roib

din herghelia Pa§cant Jumkatea intrarilorca premia.

La á cincea alergare, nu cuneatem pe premiant.Premiul al treilea,

blame's' la a cincea alergare a feat, dar NUcnnoastem pa premiant.

.

.. de

.

de

:

15

tpl/rI

Castiglie.

.

.

c5,

hesea

.

-

.

plind.

sesiunf.

.

.

-

-j

.

,

si

*i.

:

§i

.

.

.

.

.

.

..

Filiti.

,sale,-

implinitl-e

.

;.

nni, *premiii,

,

--- -a-

'aa

-

t .

I

}

1

.

in

.

teal

.

'

. , s

a

*

''

-

.

§i grog

niel

nne6

'

e/-

, -

iixst.ta

-

. .

'

. ,

- .

veselia; j

-

,

.

'

.

'

;., .

.

.4iiagett

;

:

'

-O.

ii

.

-

;

.

il

-R

eL ,. ,

; "

__- .

fi

- In

Emil

-

-a-

aT

11111

.

.

.-.

.

.

-

§i

-

.

-

-

.

:

VItae-lane.

in

'

-

.

-

no.

ROMANIA LIBERA

La prima alergare premiile a fost date desocietatea Iokey-Club, la a doua, de societateade incuragiare; la a treia 'de %key-Club; la apatra, de A. S. R. Domnitorul.

Numai a aorta alergare s'a facet cu cal &is-er, scuff in Romania, cele-l-alte en cal

straintDaca voim a inbunátáti rasa oailor indi-

noT oredem, c nu ar trebui primitl la ast-fel de curse caii strainT.

Societatea Iokey-Club nu ea da stimulente e-&ace pentru ajungerea create!. tinte , neschim-landu's1 sistema pe care o practica.

In consecintd, am cere numitel sbcfetdti. s o

sohimbe, sd o modifice, conform intereselornoastre, carora, din nenorocire , piing acum

nu prea corespunde.

"Mesagerul de Braila» ne raporteaza despreo hotie intámplatá lane, Bane.

Niste Omni clupd ce-ai faduserd productelein Braila, pornird en pdalutele lor spre cash.Pe drum insd avura nenorocirea d'a fi atacati.de hotY numerosT i bine armati, cad le-ad sisours de tot pungile.

Vre-o sapte Omni' sunt gravi rdnitY. El adfost adusT imediat la sPital, uncle, de si ranilesunt grave, totO ail toff se afla pe cale devinclecare.

Autoritatile urmgresoe pe hotT, insa, zice <<Mes.de Br., pare ea, e oeva %cut aid la Braila, casa nu se poata descoperi nicY un hot, de si tgl-hgrii se comit aproape stink:

NoT afirmdm imprenna eu "M. de B.,, ed a-oeasta nu se datoreate de -oat slabei adminis-tratiunt

In gedinta de ierT a Senatului seotiunile s'atitras la sortf.

Fats resultatul acute! trageri. :Seeti tines I, districtele : Vlaaca, Teleorman,

Roman, Ilfor, Covurluid, Dorohoid, Muscel.Sectiunea II, districtele Gorjiu, Vasluid, Me-

hedinti, Olt, Tutova, &ad, Ialomita.Sectiunea III, districtele.: Arges,. Ia, ralcea.

RomanatT, Neamtu, Bacgu, Botosani, Putna.Sectiunea IV, districtele : Debit, FIcil1, Te-

cud, Suoeava, Rahova,Damborita.

Tot in acea sedinta dd. senator! s'ad ocupat,in sectiuni, eu verificarea titlurilor.

-X - ,

Eata i resultatul tragerei la 'sortI a sectiu-nilor de verificare ale camera.

Sect. I. Neamtu, Vlasea, Vasluid, 'Braila.Sect. IL Suoeava, Tutova, Dacia, Doljiti.Sect. III. Putna, Muscel, Buzdd, R.-Sarat,Sect. IV. Value, Ialomita, My, Arges.Sect. V. Covurluit, Gorjid, Roman, Olt.Sect. IV, Teleorman, Tecucid, Isp, Dorohoid.Sect. VII. Romanatl, Mehedinti, Prahova.Sect.VIII, BotosanI, Board i Ddmbovita.

DIN AFARA

Tratatul de pace anglo-afgan.

Delegatul guvernula englez , maiorulCavagnari, a stabilit dimpreunä, cu emirulAfganistanulul urnititearele stipulaiunl depace, prin cart resboiul anglo-afgan se stir-sesce :

declarg, cl pacea prietenia vor

FOITA R 0131.4171E1 LIBERE,

ARTICOLUL 47DE

ADOLPHE BELLOT

PARTEA I.

0 stranepeatii a negrilor.IIrmare

A doua zi, la zece ore de dimineata, martoriTluT Iohn de B... ai acela al lui George de Ha-'mel se intalnead intr'un bar-roum (cafenea birt)din strada Orleans.

fiind c. nimenea nu credea, c lucruriles'ar putea i mpg.* et se marginise numaT a re-gula conditiunile duelulut

Care din eel dol putea sLl aloof! armeh ?Cineera insultat? Iohn de B..., care fusese palmuits'ati George, -care fusese numit lag ?.Aceasta eracea d'ntdI attunese si care *putea s dea nascerea o neintelegere.

.IIIIIIMIIIIII1111111111111111111111t

trebui slí domneascd iii, vecie», intre Anglia siAfganistan.

Articolul II prociarnd amnestie pentru totTsupuaii ernirulat cad se puseserd in relatiunieu armata engleza ; aceasta amnestie va a-sigura cont,a orT card pedepse i prigoniri.

Arreolul HI hotdrasce, el emirul va trebui-sa cear d. in toate afacerik esterioare sfatul gn-vernului englez, neputnd incepe nid mi res-boit flied, de consinitim'entul lul ; in acerasitiny va il prat insa de catre. Anglia inipotrivaori anti' atac din afara.

Articolul IV privesce numirea until ministrupreaedinte la Cabal, care sh fie insotit de es-coda ncesar i s aibd puterea de a tramiteand va cere trebuinta agent]: pe la gf anitelecanatuluT.

Articolul V Emirul garanteaza sigurantatratarea eea einstitä pentru agentiY englezidin Orile sale.

Printeo invoialg separata se regulgezd comu-nicatiunile i relatiunile comerciale ; aceastain-recall separata va fi in vigoare 12 lunT.

Capitala canatului., Cabal, se va impreuna cuIndiele printr'o linie telegraficd, care v a treceprin valea de Cumin:

Teritoriul ocupat actualmente de armata en-glezä va fi reintors emiruiu, deal de riffle Cu-ram, Pisin Sibi.

Autoritatile engleze vor fi inarcinate esclu-siv. cu controls pasurilor de Khyber si Miani ;de asemenea privesce autoritatile engleze §i. re-latiunile i neatarnarea serointiikir invecinate.

0 comikune mix* anglo-afgan, va fixagrauitele canatului dupa norma seninalatd.

Emirul, deed va mantine pacea cu credintd,va primi din partea Anglia! un subsidue anual,de 120,000 livre sterlinge.

((Times" privesce incheierea acestut tra-tat de pace ca . un mare triumf nationalpentru Anglia. Are dreptate ! Cele mat fru-moase vat: ale Afganistanulul tree prin a-cest tratat la Anglia, eMirul insusI devineun vasal englez, care nu se va misca nido data färl, voia agentultif britan din Ca-bul. Sic fata voluere.

0 conversaliune cu principele Bulgariei.

Corespondentul din Berlin al ziarulut en-glez «Globe," a avut o convobire cu prin-cipele Bulgaria, pe and se afla aeesta, intrecerea sa la Paris, in capitala Gerniania.Principele Battenberg a zis, intre altele

. . . Ed sum copilul tratatuluT de Berlin (*)ar fi din partea mea o nerectinogtinta, sll neg

pe urzitorii norocului med. Cad o fericiie cutotal neaateptatd este pentru mine, a fi ajunssnveranul until popor :atat de simpatio. Nu sumde oat. un soldat, un oficer, care nu m'am O-cupat nid o data, cu politica. Mi s'a désemnatatitndinea ; mi s'a zis : "voesd s .primeed a-cest post, pe Pane, conditiunile stabilir printratatul de Berlin ?»

Nu era gred all inteleg aceasta. Am primitimbiarea puterilor i ulna' neat sdami. impli-nese misiunea eu esactitate. Ca dovada despreaoest simtimdnt al med fac acum aceastá cal-torie, spre a studia cu irgrijire spiritul, de cares'ad fost condus diploraatiT, earl ad fault acesttraat.

Tarul Oral zise, and mi-am luat de la el rg-pea teal N. R.

Insa martori' luI Iohn de B,.., declarara innumele oat primesò ori ce arma, numai

elul sa fie un duel de moarte,Indata ee aceste vorbe, prevNute de alt-min-

taxi, furl' prouuntate, d-nu de Hamel ca tatailiartor protestia dar in zadar, cad martoriT luIIohn de B ... avead cele mal formate declarati-uni din partel.

- Et bine d-lor, zise el atunci sculdndu-se, nuse va face 'lid un duel si arnica vostru va FA-

radnea palmuit. i ce ne pash, .nonä ? neatl nu-mit lag!, noi am rgspuns palmuind in public peactla ce indrasnise sd ne numeascd ast-fel. 0-nearea noastra nu e atinsd. Deed a voastra este,deed voi reparatiune, fiti mal putin pretenti-oai, mai rarginiti-vd in condition! si nu ne pro-pose)! un duel, pe care umanitatea i datoria.noastra de martori ne indatoreaza sa '1 respin-gem.

- D-voastrd, doriti un duel, care sii. se sf,dr-sea sea cu usele-va piaturi de sango, ca in Franta'zise unul din martori lul John de B,...

- Nu d-nule, zise d-nu de Hamel, flea a§1'perde angele sed reoe. Insultele sunt prea

mas bun : "AscultatY cu bagare de smug latoate sate ve vor spune , i dupe' ce v yeti' re-into me la Tirnova, nu facetl de cat a eseoutatratatul de Berlin.

Corespondentul lul «Globe» intreba. apoIpe principele Alecsandru, daca crede, c vaavea marl greutAtT cu Rumelia orientalaPrincipele I Fspunse :

Marl greutatT nu void avea , dar maT micfart indoia1. Tarul mi-a promis anume, ed totva pane in aplicare toata influents,. sa , pentrua lua Rumeliotilor ori-ce soerantra de a se maiuni eu Bulgaria. Ed insumi voLl ocoli orY.-ce

motiv de demonstratiune si void cauta a incre-dinta pe BulgarT, cd ar face foarte blue sit nuprea pue, la iveala veleitatY, earl' nu se pot im-plini i earl ar putea de cat s prirriejdu*-lank viitorul principatulul. Aceasta mi se pareinsa un ce atat de firesc, in cat nu pocid inte-lege de ce m maY i intrebItl.

In ce privesce desertarea Bulgaria, prin-cipele zise :

Inteadev6r, aceasta este cestiunea principala.Indata ce'mI void fi sfdrsit algtoria, void mer-ge la Varna, cad trupele ruse nu vor Parasitara inainte de sosirea mea. Doresc , ca in eelmaI scurt timp sll nu mg rhigng in BulgarianicY un soldat sad un functionar leas. Ast-felinteleg ed independents mea in aoest sensme-am declarat ai inaintea TaruluT. Nu trebuesll pretind ale la oameni prea Multe lucrudaaa nu trebue nid sll asteptdm, ea functionarilru ai. sd'al ascunda sad sd'ai fi ascuns, pe tim-pul ocupatiunel , dorintele lor ' personale. MaImulti dintre e at vorbit la barchete i cu alteprilegiud publice , spre marea nemultumie aTaruluT, despre "Alianta tuturor popoareler sla-vice», despre "un guvern comun pentru Bulga-ria i Rumelia oriental, despre "panslavismul,ores tin, care trebue sh se sprijineased in luptasa contra tirdniel turcesci pe Rusia» desprealte sperante, earl stet intr'o centred ctienedita ou hotdririle Europd. AceaSta este negre-sit de regretat ; 'indata ce se vor fi departat iu

Bulgaril vor vedea iceasta departarecu atilt mal bucuros, ca oat atund el' el vorsubstitui in toate posturile de onoare-in opi-nia publica se va face o insemnata schimbare

atuncY vom nita, in bucuria noastrA de a fiun popor unit i liber, tot egoismul nostru e-sagerat.

Se va putea argumenta negresit, cii prin-cipele Bulgaria, ca Ali al tratatului de tier-lin i ca unul ce este dator cu recunotird,acatre acest pocit pArinte al set", nu a pu-tut vorbi alt- MI, Nu mal pain este insamal pre sus de orl-ce indoTall , ea princi-pele Bulgariel asa cum ni se infatiseaza. inaceasti vorbire, se presintl ca .un foarteproblematic spirit. Mina,- de härtie. «Exnihilo nihil fit». Din härtie, hurtle se nasce.

Cine va tuggdui ins* cä, tratatul de Ber-lin nu este o colosalä härtie ! . . .

Renascerea Carthaginei.

Un interes erecial ne presintä, *ma pro-iect, ce s'a presintat actualmente . beiuluide Tunis, si prin care se proiecteazu inl-tarea unel noul Carthargine pe ruinele ce-lei weld.

Acest proiect curios are de autor pe un

marl de ambele partY, spre a, ne putea 'nut-tate! cu duelul de care vorbitY. Dar intre duelde moarte ai duel de sange maT este un altduel: acela care se sfdrseste atund and, untildin luptdtori nu maT poate tine arma.

- Ell d-lor zise martorul, care mai vorbise, vole-be a nu mai tine arma, e prea raga si nu ne :estede ajuns: O rang, la mana poate impedica dea mal tine arma i atund

- Atund; zise d-nu de Hamel, tre-bue, ea acela pe care '1 represintl sa fie atat dedibaeid, in eat sä nu loveasea pe fiul med lamanä.

- Fie ! va lovi in pept.-E liber sii loveased uncle voesee... dar

nol suntero liberT, zise tatal luT George, care paliauzind aceasta amenintare,

Voise s fie martor finial sett, dar inarcinareaera trist i cruda,

Cei patru master! maI, discutara ate-va mi-nu te i deciserd, eit duelul 'se va face eu sabia,chi ar in acea i, intr'un lumina de laugh la-cul Ponchartrain, teetotal lege de Noul-Orleau.

I George tome! termina o lungi scrisoare od-

mum

frances, d. Gay, maI inainte

j.ministerul lE de setsete trances, pe

didn't', de cltre, consulul general trancesdin Tunis , Roustan ; asemenea spqineseeaceasti intreprindere, rezultatä, cum se paremult din respectul care vechime §i

sulul german.italian nu lasä din coll.

ta neintrebuintat Ind un mijloc, nicT o

casune, spre a face pe beiul de Tunisrefusa consinatimntul sü, zugrlviridu I toateprimejdiele posibile i imposibile, ceputea rezulta din zidirea -tine! .noul Car,thaginT. "

Italia se teme, i cu dreptate, de zidireáunel noul cetutl pe litoralul tunisian, careridicatä sub egida guvernula trances, ail

ar putea ti de at jignitoare comerciulalitalian. Daa Francia si Germania sunt deacord ins/ pentru a aduce un omaginticitatiT un sprijin intereselor lor c.morciale, Impottivirea Italiel va fi zadar-nicl. Un singur mijloc mat rmlne numalla' Humberto ; daa va uri atAt de mult«Noua Cartagine", cum melt' o strAinoii

pe cea veche, sit caute a' reproduce isto-ria si a se scupa de ea printeun non Sci-pion e....

tine $ie, ce va fi.

Pedeapsa cu moarte in Elvetia.

Plebiscitul elvetian pentru hotarirea de-slve'rsitu in cestinnea pedepsel cu moartenid nu a dat toate rezultatele cerute delege, i cantonal de Uri, in dorul sn de

Vedea din non practiandu-se pedeapsaca moarte, a i regulat introducerea el in.tre frUntariele sale.

Consiliul esecutiv al acestul canton, I.cut legislative Mettle propunerea de a in.troduce pe viitor Pedeapsa cu moarte pen-tru omorurl (ucidere intentionati) i pentruincendiatori-, and focul va avea i victimede camera"; esecutarea va avea loc inteunSpatit" inchis."

si mat zia.cine-va, a nu-I pole veincul-va great/ si de libertate, - and a-ceasta libertate este esageratu, rtileas/ si necorespArptoare intereselor

Din .pariamentul trances.

Urmutoarele rel tiunI. asupra parlamen-tulul frances, ce le trimete organuluicorespondentul din Paris al ziarulut N. 'fr,PresSe," ne infAtiseazA, in c.lorl vil ruinareactiuna francese :

De oare ce nu maI pot cdatiga o luptiprincipala, bonapartiti i legitimistil ad ice.-put un fel de resboid de guerilla. Acesta estemotivul scandalelor ceior mai nodI din parlra

ment, car stunt anume fácute pentru a dime-dita regirnuf parlaméntar.

Cenduc'étoriT mentionatelor done parCcle agesprimg ee e drept marea lor parere de ru

pentru cii neste oameni tined i nervosa na selasá, a fi discipIins ; in acela0 timp inst leilluminates.. purtarea. Oameni ea Baudry d'As-

. son in camera, i ca Gavardie in Senat sauttrimeal inainte ca niste posturI perdute,

Aatdz i. cel d'Antditi cera, din nod sh se a-chase de Ferry i cel din mina de 'Leroyer. Ga-

tre niam'a.-sa, and se intoarse d-nu de Hamel,- Ce s'a flout.? zise el.

Gateste-te, peste o ora trebae s ple-

cdrn.Sunt gate,.AY ceya anni spill:Da, am sii fae o rugAciune: dad. tut

in acest duel, tu .veI parasi tot ce al ac i te

vei dime in: Franta la ,mumd-mea, cii hennace sd, fie real putin grea! vet. da

aceasta serisoare in care fac . ultimul medjur voi face cea ce nu vet

fi

- Zed i ed o cred.Trecu .in caMera sa indreptit tpaleta;

e§i dupa o jumdtate de ora, 'suriand, linilt

culigara flung, si se duse la martori sdY ce

'1 aateptail in tasurgaEra sa piece cand o selavd alerga care tf

Ce vrei?. zise George,Sa dad aceasta scrisoare d-luT Ci-orge de

Hamel,Mi " e? ;Wink

cuff

ta-

-X --. . .

;.

- X--

.

.

Rimnicul-Srate

.

.

.

,

.

*)

-.

. .

'

.nu

,

.

.

si

.

1

d-nule,

.

,

generalConsulul

a

.

.

-

.

a.

.

.

.

-.

PI

cerl, dar

d-

'

will,

-

riI

.

i

'. L

'

Bri1a,

.

. .

j

101;14112C.

.

4

.

'

.

'

. sed, dii-

'

i

.'

.

, .

,

si

4

.

.

.

Si

o.

periulut El eSte sprijinit apoi ell

.

i_ar

attsél

4

. .

a '

"'

sii

'

.

cad.'

'

T

.va primI It

't adio.- c

ucie.

sl

Articolul

6

IX

maT

:

si

;

1

, si

jatimpul

con.

0,

att.

inte.!...

i

-

'§Y

-

'

;

.

ti

gi

. ;

o

;

Rugii-gi

. ;

,

-

I

1

!

,

,

1

'

.1

;

'

-.

;

VON1113=13111:74111Mht..

va,rdie voi sa interpel ze astrizi din not pe mi-aristrui de justitie tru 4atacurile ce- Se adue I

; acesta respunse, c deputatul (ia des-tiane) a maT faeut'o aceasta si de alte off siFopune ca discutia a fie amanata pentruo hula. Pelletan, care preside, ingadui luT Ga-vardie, sa vorbeasca- despre termenul interpela-rel. Acesta ro eni.. insrt ca tot d'auna iarí lafondul cestiunet se inornoli de mat mu'te orsi numi pe ministrul de justitie : «mp intreot, Aceasta atrase o cheniare la ordine, fPrinurmare, zise el, retng vorbe earl stir-/lira un ris general.

Bandry d'Asson ian fn. niaT Putin ris in ca-mera, and declara, c aceasia persecuta reli-

. gnnea, dar ch. nu va ajunge la nimic, pentruea, este fdra d-zea. In tot timpul aeestor flea-rill, el arbora mi iar reactiona-, ea exam ar fiarborat un chapel:,

**

*

Scenrirille ultramontaue inch sunt pe slarait,scrie av-Vasl. corespondent. Juriul 'din . Paris a

' ac hitat astáz1 pe autorul brosureT, «4 bets let ca-lcite, pe care -43 denuntase ministrulul de jus-ti tie, Cassagnac.

Acest fapt probeaa, ca, membrii juriulut,deductiune, c. a1eg6toriT .acelnia, nu stint

de toe clericall.

Aar

. *0 NENOROCIRE.In judetul Vlasea, comana trzun, s'a intam-

plat, zilele trecute, o m!are nenorecire. Tictimaal a fost un controlor financier din acel jndet.

O mica sehita biogai i vorn treee la(wt.

Ilie Durnitrescu-acesta e númelePm in etate de 35 de anT. Slatina a fost leoul

' 1aT natal. Potat di natural n un zel neobositonestitate exemplar, d. I. Dumitrescu a

:servit interesele serviciplur oe-T eta incredintatramura finantelor ast fel, xi rail. 'tune-

- tiOnarl pot sta. la nivelel luT.. Lunt 7 Mai, la orele 5 dupa amfazT, acestdemn functionar mergea impreuna cu primarulfperceptorul i notarul coinnnel Uzan , in jute-

'. resole serviciulut la o alta cornuna, Stramba.Pe drum, un glont ce esia din pupa ser-

gentulul major de dorobantI, Ghita SimioneScu,emir, al d-lui Dumitrescu, petrunde - in corpulacestnia stria' stomacul, plrnni i spline.

Nefericitul controlor cade, pentru a nu semat scuba, pentru a se. preface un corp rece

. firä simtire. . :

Nu vom uita a spline, c sergentul major nuslobozi pusca cu intentinne. Imprudenta salímasi bine nepreca,utiunea l facea sä incerce,toemal acel moment, o pupa Peabody-Martin y

Lpartare -numal de .20 metre de grup'a func-tionarilor ce mergeat .1a Stramba.

lije Dumitreseu a lrisat in urine lut o sotienemaugaiata, plina jale, trei copii orfanl.un al patri'..ea, care ;a.purta titlul de posthum.

Toate acestea le ate vedea. orl cine in pro_cesul verbal al prec orulai de Vlasba 'sub No,

2575; din 11: Mat -U 79.Oamenri cii sir° I j-I.eante adcvarat umanitarevor intreba; in ;."-: remane acea vaduvri.

inconjurata de at'fltea copii orfant cine vaajuta s ina 1-apt in lupta cea grea P ,ntruexistentri.

NimenT respunde notE rist, e sdrubito, a ougeta nuniaI la asa

.eival...

ROMANIA LIBERA

Dar avem o speranta.: ne vom adresa Orel.§tim et nu se dare recompense functionari-

lor et; 18 ail de. serVicia ; dar .e de daturia ca-mera sa iinnineze tara asupra acestui punCtorinu 'se t'ina .mortis de lege in casurI ea eel defata, casuel ce pot intra in regula, fiiud es-eepti'l de la esceptit .

Dana trescu f st un fun4ionar model deactivitate si de onestitate. Deputatil Viapel tre-bue sa-1 c'unoasca. ET sunt datorT a starni,se dea .o recompensa nenoroeitel lasatain ,saracie prin moartea capuluT

fV14carea Populatiunei oravilui Bucuresci,do. la .6 piing la 12 Mal, 1379.

NalterI Copii legitifra 44 baetT, fete 41, su-Ma 85, copii ilegitimY 13 baetT, fete 15, suma28, baefí 57. fete 56, total general. 113.

Decese : de Sex barhatisc 62, femeesc 36, to-tal 98, din carY 17 in spitale.

Etatea decedatilor: Pan'a la un an 22, de laeta 15, de la 5-20 anT 11, de la 10-20

ani. 48, de la 20-30 ani. 17, de la 30-40 anT14, de la 40-60 anT 8, de la 60-80 aril 10,de la 80 mil in sus 1, suma 98.

Causeie deceselor : Variola confluenta 0, mor-bili rubeolii 1, scarlatina 4, angina diphtericacroup 4, tuse convulsiva 1, febre tipoida 5, ti-fus 0, cholera 0, febr. puerperala 1, phthisiapnlm. tub. pnlm. 18, enterit. gastroeut. diar. 2,peum pleuroPn. broach. 10, cholera nostras 0,moarte violenta 0, meningita 6, dysenteria 2.scrophule 1, inton. palustra 1.

Desfacu i eiti, pe and trasura piece.«MiI de urarsi de isbanda din partea aceleia,

Pe care al' aparat- o ieri i pentru tare te batiastazT,.

- Day, nil e atlevérut; zise George vesel, ellAu ma. bat pentru- ea, ei pentrn miae.

dete scrisoarea tangTe rog, zise el , ounoscl pe femeia jie

care am aparat-e er i care 'mi: scrie azi?Nu'riaT s'a parut urita, dar o .usitasem.- Ara altar astazsi ceva despre dansa, zise d-

Pul de Hamel,Ce ? .-Greg c nu e timpul, tata, dar te inselt

Clliar in folesul mea ,e s. ma distlezi, eacT dad,Ccem, ni voill gall& la Francia, la mumamea aceasta va misca i ti ea, paste ate-la minute, am mare trebuinta de sange rece,

P-nu de Hamel se siipuge acestui rationamentspuse pea ce afiase,

7- Femeia de are e verba, zise el, se nu-esce Cora si lecuesce in strada santuluT-Philip,

ipteo casa de leam, frunaosica, are o :gradina,

ARENA ZiARE'LOR*** Ntimal fricl repira.'ftomanul." de

azi.Sgomotele ce ajung pana la el 'T spun, ca

representantii particle! conservatoare 'din Se-*nat j Camera,all de gad,- ilia dela desehiderra adunarilor,

supuna deei'siunile de luat in pril inta art. 7din Constitutiune, schimbariT guvernulut in care,'vor le lipseste incredereanecesara, spre a-T. incredinta luT .aplicaraa con-cesiunilor ci . ar putea face danail".. israelitilor,data ar avea in fate lor un minister maT putinpartinitor.

In adevr: . . I

Ce inseinneaia zice (cPressa,,- 'aceasta iuteniasurprinzato.are i. ne mai pomenita in analelenoastre parlamentare ? .Cum e putinta sr.' sechieme nisce camere de revisuire nnmaT cu 2-3 'Ale inainte ? Dar in aceste -zile nicT nu'pot primi mandatariT Card qlonitorul, spre avedea con vocarea, rile( n'ati ampul Material spre

regula afacerile de familie si a veni in Bu-curescY, chef uniT se afla pe la moaiT. Cine oaresa-1 vesteasca ? Glad soseasca ?.., Nu esteoare aceasta a- notia manopera a guvernantflor

loatri, ea sh tech sa nu se atle in BucureseT de-putatiT i. senateriT opositiung and se vor ve-rifica titlurile; pe and guveinamentaliI, insci-intafT de dire prefectI, se vor fla totT grama-art in Camera si ,Senat ?

Ca set arate, ca aceste sgomotepe carele presupune . ca un rationament de care aresa se serve partida conservatoare in cam-pania, intreprinsa contra partidel liberate-Wail in sine temeiurT .convingPtoare, cearaa le analisa.

Dar aceasta analisit nu consista de cat,'din aprarT la atacurf anterioare i elogitla adresa partidef liberale.

Dar are haz .Romanul" . pe .1a finea rcvista 'sale :

daa aplicarea legeT de justitie, ce .se facemum privinta .impämantaniri israilitilor, aravea nenoroeirea sa caA pe maim celor .cé vordeelara, cc't nu cred in patritisntul particle li-berale, - . .

tuneí are neincredere . inpartida coriservatoáre vá neincrederepentru neincredere.

Convoearei cariierelor de revizuire, fa-.Cuta asa, de repede, Pressa" o numesce-.4cu drept cuvnt- o procedare monstruoasa dinptrtea guvernulut i, ca atare., un indicede posiOa sa disperata.

mare piing cu florT. Trebne ss o sat'. AT trecutadesea pe acolo calare.

Asa este. 1ni actin aminte, der cum mazut o. data pe stapaná Aci femeile. 'aï

petree Viata. a ferestr i seara le yea pepragal usa; se vade cit traeate ca pusnicii ?

- Nu se arata -pantru-ca este femee. de on-loa're, si se teme a se expune, ea ert la insulte.De aceea se foresee tot d'auna de a. se arata in .p ublic.

ASa dar, 'ea nu voeste sufere partile

fruMoasa, prea dis-alba:

rele 'ale positiung sale ?Nu, fiind-ca este prea

tin sa si Anal' cu sama prea-9e aY zis

Iata ce,ea este foarte aï. e superi-oara eelor alte fema cu framuseta, dar nu sepoate cu- neinseninata positie ce oc.upa.Daca ar mulatia sa4 cpiater.ro na. salf bronzie s'arfi ob.iuitpoae, dar Minima nu o deosebesce deab j cu toadte astea o distanta morala o des-parte de ele.

. - Dar cum traesee ea, ? Are amantT ? zialeQeorge,

Organul centruluI roaga apoT pc manda-tadf opositieT sa se. grabiascii a veni cat maTneintarziat in Bucuresti, pentru a nu fi *earsurprinsi de guvernantT, deprins1 a lucraprin surprinderi si faPte implinite.

Timpul" polemiseaill cu'Romanul" pen-.tra interpretarea ce o da batrnul organLind declaatiuni Acute in Timpul", in nu-mrul , de la 16, curent.

Acolo se zicea, ca' domnif L. CatargiiiE. Florescu nu vor mal primi a fi con- '

silieriT M. Sale.Romiinul". observase aceste :

Ce a mar remas (Are. in aceastapentru organul conservator si pentru pa.7troniT sét politicT ? '

Natiunea,-un norod. nevrednic de liber-tate.

Principele' Carol,-un domnitor caruia dd.Catargiu i Florescu 'hid nu mat catadicsescsa .fie consilierT.

.

VNnd TimpUl" in aceste 'rinduri dinpartea «Ronianului» nisce lectil de lealitate.si..de respect flip cu. persoana . M. Sale,protesteaza, cLt ar fi pcatuit. contra Dom-nulut .prin aratare de putin respect.

_Luand apoT Romanul" din 1870, dove-desce, ca tocmai btranul organd a aratatpatina lealitate si respect &tit de' Doran.

Pinele public doresce; ca ambele camereia barbateasca 'hotarire d'a lucra nu-

mal in interesul triT, iar nu dupa soapteletramise, safi dupLt . dorintele esprimate dinstrainatate.

MaT incolo polemiseaza, cu ffRoradnul"din nob in cestiunea monopoluluT tutunu-rilor.

A doua parte din polemica Cu Romanul"o formea.ia artarea violentel de limbagiace o are .btranul organ.

Serviciul Teledrafic al .Roman'iei Liberen- de la 2 Ionia - 9 ore dim. -Viena, 3 Inniu.-Se .spune din isvor autentie,

'ea guvernul austriac a decis sit nu mat ocupeloCaIititj1e din Sandjacul de Nevibazar detetmi-nate prin conventinnea incheiata au Turcia.

Filipopoli, 3 Iunin. - Comisiunea europeanadecis azT in unanimitate d'a preda imediat ad-

mini4ratiunea finantelor guvernoruluT general.D. de Kalay, comisarul Austriel,. este insareinatd'a remite luY Aleko-pasa cele-lalte serviciT ad-ministrative; aceasta se va esecuta cat maï ingraba.

Viena, 3 Iuniu.--Se anunta din Filipopole ea-tre <<Politische Correspondeni, : '

o deputatiune de notabilf bulgarT din .

lia 'a remit -ea sa multumiascii meMbrilor dincomisiunea europeana pentru mediatiunea lorin cestiunea stindardulul.

A disparut incordaria, ce -esista intre 'Aleco-pasa comunitatea greaa din Filipopole.' Ale-co-paak a iisitat . catedrala greaa. S'a dat in-tr''o reuniurie de notabili declaratiuni satisfaca-toare in 'numple luh-pentru cé firmanul imperial nu s'a cetit si in limba greaca.

Paris, 3 luniu.. - Camera deputatilor : a in-validat alegerea luT Elauqui, ales deputat la Bor-deaux,. cu 372 votarT contra 33. edinta a festfoarte agitata. Presedintelc . -a Pronuntat pe-deapsa luT Paul de Cassagnac.

Principele Bulgaria' a dejunat erT cu - princi-pele i principesa de Galles, earl at tras la ace-lasT hotel. Aiteta sa va pleca mercurI; laLondra. D'aci va piece, la palatul de varii Os- .

,u nd va fi prima in audienta de regina

Algeria,' 3 Iuniu. - Se vesteSte din Constan-tine, ca aa erupt turburarl printre arabil pro-vincieT. TreT batalioane imprenna cu drtilerie afost trimese din -Algeria, pentru a' intari tru-cele din garnisona de Constantine.

Londra, 3 Iuniu. Barone], Lionel de itot-sild a murit.

',

- Nu'i se scie nic7 unul.' i aceasta se expli-.6a prin aoeea, a ea nu doresce de cat un la-cru : Eit, paraseasca Noiil-Orbeanu si a treaain Europa, undo aceasta crediuta nu exista. ipentru a'sï implini aeest vis trebue maT antaiase inspire cal-va o. mare iubire, si ca pret alcadere'r sele srial ceara srt o duca in Francia.

.- §liT, a Se pricape a' rationa ? *i pang lacalatoria sa in Francia cum triíesee ?

-*--- Mumii-sa.1 bare . era o croitoreasa renuniita,."i-a lasat case ,si. gradina din strada SantuluT-hilip-.-Ea locuesce in cash, ai ingrijesée gel-

i, dina, care .1 produce frumoase buchete, pe care1 sclavele sale le valid la targ sat ' prin case.

L-- Ah ! .are si sclave ? -

- Da, si se arata foarte rea eu ele, fiirld-ca,este stranepoata de :solav. ' Mi s'a spus, ch, 'al

1 scoate asupra lor si trial cu seama asupra a douamulatre, ce .1i-a cumpè'rat de la Mesas, necae

? zurile eel lac femeile albe.'

I.

' - ,5.-i. din alma et.'tial vol. expune viata peste .eate-v a minute, iise George, pleandu-se ca . sh,

. yeah cleat se apropiat de local duelulut.

. (Va urma) .,

Haves.

GRADINA UNION-SUISSEDirectiunéa , ;

UP.ESC150 01Astä-sear. Miercuri, 23 .111ai.

SULTANU i CURCANUin .2 acte .

13011 :Kt' 01411. intent]. act

Preciul inträrii 50 ban! Incur I [franc .

De asemenea preciurile nonsumatillor,- un pa-har mare cu bere 20 bent cele l'alte consumatiunl preciurile cele um)" reduse, asa in cat pu-tern coneura eu ori care stabiliment de branaanoaatra.

. Cu stimaAntreprenorul grading «Union- Suisse,

. Mailer.:

CURSITL BUCTIRE§CI

MARE CASA DE SCHUHLA .

Bursa .. Bucuresei"FERMO &Fin BENZAL

No. 48. STEADA .1.4IPSCANI No. 48.

Pe pia de 23 Mai 1879 ora 12OBLIOATIIINI

10% rurale* , elite la sort!

804 dorneniale, , e1ite 1 sorti . .

Dob. 10 fr. Obig.. easel pens. 300 lei,7% funciare rurale70/o urbane8% Impr. Municipal...... '

' » en pr. BUG. (bil. 20 I.)Renta RomänbActiuni 'Dacia»

«Romania,Capoane male exigibile

, domeniale a

'

, scrisuri . ,Argint edam am. ...... .

Dilate hypotecare contra aur. , . ,

Rubla 14rtie ,

FlorinniLose Ottomans .

'CURS.IIL DIN VIENA23 Iunifi .

: Nap olsontilDucatulLose OtomaneRuhla

CURSUL DIN BERLIN28 Iunié .

.Ohli: ale ferate romineAcpuilePrioritIti »OppenheimRuble 'ArtieSternLose Otomane

CIIRSUL DIN PARIS23 lunié

Renta iVomänä.

Lose Otomane

SCHIMBUL '22 Ma!

Paris (8 hug), la vedere

Londra (3 lull»» la vedere

Berlin (3 Inni)la vedere. ' . .

Viena la vedere .

Adresa pentru telegrams,

..

.

Cninp: VAnd.101 1011/2

971/2 argint103% 104

1997982:5: 119g12:981/, 983/,

102371):1022611z

27000% 770 7511/2 arg;Mt'

aurrig11,211/4

2 462 1645 -

3 Iunie9 25145 45

114 25

1%1

2 472.1750 -

311MaI9 281/25 4822 30

113 -

91 75 91 2533 50 32 6089 90 89 60

200. 199 36-39 25

-39 90

- 70 - '48' -

99 1099 80

25 21/225 20,

122. 123 14

2 171,51

Forma Ronal.

victima-

ija

!- am

1.110101.01OM,11.1,1010

a

,familie,

alit-

-Dar--

:

:

1-5

2-3

in

"Romanul

***

-nia ?

-?- .alb

obianui

sg-sI

Rume--

ratline,

I. M.

Oblig. . . . .

.

.

»,

,.

:,:stitieT,

l1pul,

§i

.p: in

§i-I

§i

in

I

cuT

T

i

.

'

111,

nag

!i-i

,si

sä

Ott.

,

cu

a-§T

at sit

declare, -zice-se,--ca

....

ii fi

- s §i

l

§i

iI,.

taro

Sensed

*

. . . ,

921/4

261/2

-

1/41

271/4

"

-!

im

' .vi

eS

sii

.

a

.

. .

. . .

.

.

. . . . .

. . . . .Eddie .....

....

...

.

4

ROMANIA LIBERA

In apropiere de Viena, Iingi gara Westbahn se atIA :

1NSVUTUL' DE UDA CB APAal !al JOSEPH RAFTL in Ober Weidlingau

'Liana acest institut se afli i un pension =bilk cu tot confortul, avand odMseparate pentru 6spetf. Fami lit intregf alai pot afla locuinte nonvenabile.

' Informatinnite cele-l-alte se pot lua direct din institut saü de la proprietar :-Mariahliferstrasse Np. 113, precum 'de la Doctoral S. SteinsAneider : I Habs-

.

burgergasse I-a. 57-1.

Balta-MbitSTABILIMENTUL DE BAI tSANATATEA,Sesonul Meepe in Mal §i dnreasii gilet Septembrit. In sta-

biliment se' gasese camere mobilate complect, restaurant, far-maeie, medic in permanentá, static telegrafo-pastalA. Aci setrateazit cu succes serofulele cu toate manifestatiile sale, lira-fatismul, rhenmatismul articular si muscular, maladiile femei-lor, resturile sifilisuhil, anemia, maladiile pelel §i nervosis-male.

NB. An ta acesta s'a notabile imbunateitirt. *

b riaee desluairT se pot lua de la . d. dr. Talks nu in Neu(620) re§ti sat de la Balta-AlbA.

r.AttiOt!Qs44,44 .¡,,

LOTRi

rolaMr-7..

Pliblif4(hine.W1096-'''

din. judetur Dimboviia, plasa lalomila, comuna Cornatelu .

pe care se faee tirg public la Sfanta garia Micá adiert la 8 Septembrit al fie-carol' an% sub unmirea de

PTÉRGITL tC.ORNETELcare devenind proprietatea sub-emnatulul prin cuMp6riltoare, §i in dorinta de a prospera acest tirg, aduce la canoscinta p.blic si a demnilor coinersanÇí, industria§I §i. meseria§I care frecuenteazil, acest tilrg ea pé viiter taesele .cele marT ce se per.cepeat in ultimiT anT de &titre fostul proprietar, se vor reduce sirittitor pentru ca totl domnil care. visiteaka .acest Oita ailrmie multumitT tira't asupra rednceril tacielor. si a ordineT care va domni in administrarea acestel mo§iT.

. 20-3.3.,

4,- ALEXANDRU H. DANCOVIST

Guvernul german la Hamburg care a autori-sat nowt marea loteriii de ban!, controleazianu numal emiterea. losurilor ci sa toate. trage-rile ; deosebit de saeasta guvernul german la

. Hamburg garantesza cu toad averea inland a&Mishit penal' plat\ meta a cistigurilor, o-farindu-se ast-fel fie-carul din toate panatela'de vedare asigurantt cea mai perfecti Singu-rul fapt ta menial german figureazi aci eagarant este destula. dovada ca aceasta lotarfe esolidi de tot.

Nona si marea loteria de bruit niI contineInca 86 000 lose din care 44,000 lose trebnesit citatage neaperat; sense de cietig e darfaarte insemnata, thud ma! ,mult ea jinn/datea tutulor loselor trebuesc cietigate negreratToile caatigarile se taw in 7 sectiunl care seaucced remade una dupa alta. - eelma; mare care e de %cut br casul eel mat fe-ricit se tuck la

Ca Ca500 al al G1la )660

.

- MIASpecial inal s nt de citipigat urmitoarele cle-

ave principala' Lei nuoi Lei nuoa

1 a 333.333 333,3331 a 200,000 - 200,0001 a 133.333 - 133,3331 a 80 000 a- '80,0001 a 66 666 -- 86,686

2 a .53 333 - 106,6662. a 40,110 - 80 000

. 5 a 33 333 - 166,6652 a 26,b66 - 53,332 ,12 a 20,000 - 240,0001 a 16 000 - 16 000

. 24 a 13 333 - 319.9925 a .10,666 - 53,3302 a 8,000 - 16,000

54 a 6 666 - 359,9646 a 5 333 - 31 998

71 a 4 000 - 284 000217 a 2.666 578,522

. 2 a 2,030 - 4,0002 a 1.600 - 3.200

. 531 a 1,333 - 707,823. 673 a 666 - 448,218

950 a, 400 - 380,000.etc. etc.

in total 44.000 ciatiguriToate avifauna se platen imediat dupa

aaa tragere in mopeds de aur sat controlnl ge-vurnural Hamburglan german. Noi suntem basal°-

. a cinatl desfscerea loselor originale a Roastedaa. natal ei marl Merit' de ban! espediandu-le. eu..aa pretul oficialmente hotarit Uri alte cheltnell.

Pretial oficial manta hotirit pentra toate tragerile.. ae ciatig a amandoura sectinni viitoare e de :

Lei mud 24pentru uulos intreg original

Lei moot 12...g,

pentru jumgtate los original1. Costal urmeaza a ni se transmite . franco inmoneda hipotecare romine saa in timbre pos-tale romäne. Indata ,dupi paimirea costulai es-pediam fie aria comande- directsmente infraun envelop bine iuchis losele 'originate comau-data, investite cu armarele tali. Fie caret es-peditiuni de lose itsociam programnl tragerilortradus in limba romina, i dupit fie care tra-gere, fie care participant primesce lista oficiali

' a tragerii, care list& specifici inteun mod e-sact numerile trise en castig ; deosebit de a-ceasta numekile trase en castig. se public sipria toate 4iarele priacipale din Romania. Mul-tumim publicului roman pentru increderea ar-tatá de piaft acam, faglidnind cit ei in viitorvom efectua toate comandele prompt si esact.Regain a trimite comandele cat posibil curindin tot cam! inaiatia inceperil tragerii i anumeeel niai tarzia papa la

a

r

11. juniu a.. C.Bind ca in acé ta zi nrmézia a avea loc tragereaoficialan.nte hotarit

direct cite adresa noastraa '

ISEWTHAL & Comp.Bi u ro ul principal de Loteria. HAit BURG (Germania)

co clientil nostril din Romania corespundetnBarba rominti. Scrisori din Romania sosesc

la. Hamburg in 70 ore. .

.Prin biaroul d'aauncinri A. Steiner Hamburg.

lea ' a:7 ra'i4iaM

v.;.

:-."'

,;`1

.7 r

atta

"a°

ta 4rataraayataataaaaalfaartaaaatilla. laaaa',Vasataaa <1261111.81

aa,

Commis i garantat

de guvernulla Hamburg

se iucepe acum din nor' tragerile de noroc gran-dios la cea mai Lama

Loterie de ban!HAN1HUHGIANAEa continue conform programel oficiale nu-

mat 86,000 lose originate, diu carl .44,000 tre-bue sa caetige neapiirat

Toate eäiigurile fac in total :

a a

t,.

10 Milioane'940 1799 Lei noi.se trag in canal citor-va hint in eapte sec-

aiuni de triaged de noroc cart se succed unadupa alta. Caetigul eel mat- mare care e de fa- aa'acut in casul eel mal fericit se urea la

533)333 Lei noiCastigurile prinaipale sent organizate precum

° urmeatti:Lei not Lei not

1 ' I a 333,373 6 a 5333I a 200,000 71 a 4000I a 133 333 217 a 2666i a 80.000 ' 2 a 20001 a 66 666 2 a 16002 a 63,333 531 a 13332 a 40,000 673 a 6665 a 33,333 950 a 4002 a 26,666 65 a 26612 a 20,000 100 a 200

'a 16,000 24650 a 18424 a 13,3'33. 1400 a 165

3

5 a IO,666 70 a 1332 a 8,000 15150 ate 125

54 a 6,666 89 66 etc. etc.

aaa

:1y?

't13;

Tragerea de noroc a primal sectiuni este ofi-cialmente hotirati la :

1. qi .12. Juniu a. c..P.reciu oficialmente hotarit pentru tote tragerilede noroc a omändurora secanni viitoare este de;Lei noi 24. pentru un los intreg originalLei no! 12 .pentru jumétate los originalLei noi '6 pentru un sfert los original

Espediez asemenea onor. su i caenti lista ofi-chili a tragerilor cat i bull' datigati Matáco traverea e terminata, prompt si confidentio-nalmente. ,

Intinsa mea relatiune comerciala ce am pre-tutiud nea, me pane in stare de a putea achitaori ce cdatig chiar in domiciliul caatigaorulni.OF o ce comandä se pot inainta spre in-war lesnirea aublicului, Oriole on simian manator dat postal si fle care comandor PrimesceOS- pe datá de la can mea losele originale

veritabile,

LAZ. SAMS. COHN .

in HamburgComptuar principal, Casa de Bence ai de schimb

Cu clientili met din Romania tin corespon- aa°

dénta romina - Tim pal de posta intre Roma- ..

nia ei Hamburg 70 ore

a

°

,n

r

";.

taaa

aa,

a.a -aaaaaaaaa.: aa aaa atiaata.5.W,a aaat'aaaak aaa a'afaral'aR7.0

Prin binroul de anuciuri .A. Steiner Hamburg '

Ateagem atentiunea am) pra comunicirei cistigurilor in -aerate in zi rul nostril de sat a d-lor Laz. Sams. Cohnin Hamburg. Aceasta renumita casa care esista mai mutt.de cat 50 ani ati plitit deja clientitor 861 primate cast-gurl de ngtrci 360,000, 270,000, 246,000, 226,000, 183,000180,000, 156,000 adesea ori 152,000, 150,000, 90,000in mat multe rtoduri 78,000, 60.000, 48,000, 40,00a, 36,000

mal inainte tot un premia de 246,000 laird,mall ales in animal final) aa Oita mal mutt de cat 21/emilioane marci dln cari multi ail devenit capitaliati

Acuma Ca o naiaá plitira se poate datiga earael . uncapital ping, la 400,000 naiad asupra careia aritam indeosebi publicului. Aceasta casa find cd, comunica in toate

pliteste clistigarT ori unde. Mind de asceptat omare participare din eauza ragairel ai mai avantagios a-ranjate eaatigurile e de recomandat a intinde mina noro-cattail ei a se adresa cu toatit increderea dare firma.

Laz.. Sams. Cohn in Hamburg undo fie-care este ser-tit prompt ai enact.

GOUDRON-BERLANDTLICORE,

FILT..714m §"t

DE (TOLU GOUDRONAT) nE

.L. BERLANDT, . .

' PHARMACIST.

SA se intrebuinteie in contra ma-ladielor urmltóre : Brimsita chro-nick Catarul pulmonar, blenuorha-gie, tuse invechitl, iritarea peptu-MT, tuse mIglxéscii, durere de gât,Catarul besiceT; asemenea si tripe-

:. flue In scurgerile de orT-ce naturl.Deposit general la d. E I. Reissdörf,r

fermaeist, Buenresel. - Se poate gisi lala toate farmaciele. - ' .

1

Biuroul principal de loterie Isenthal & Co in Hamburg(Vera in ziarul nostril data participare la noua si marelotirie de bani germanii. Mesta. Marie garantati de Sta-tut. german la Hamburg e pe destul cunoscuti in ail, eiunmaI avem trebuinta de a da same de organisarea ea-Nix voila insa rasa ne mentionat c. cietigot principal;s'aft marit din nob in ultima tragere, erea mama! de 375000.Marci eat, Lei not' 500,000 pe and acum clistigul prin-cipal care e 'de facia in cezul-eelmal fericit se urea la .

400,000 Marci aaa Lei noi 533,333.Loteria continua mama in total 44,000 castigurl a ea-

ror divisiune e de .veaut 'din 'anunciul d'azi a biuroululprincipal de loteria Isental & Comp. Balml principal deloterie !mall & Camp. care .esisat deja aprape 100 ani e.asemenea bine reeomandat in tail si a avut deja de deseori ocasinne de a pliti castigual in Romania. Patera darrecomanda ai din parte-ne participare la fate intrepria-derile enunciate de apeasta ma.

533,333* MEN LW CD *

mint de cistigat la Loteria de 'haul autarisatide. la guvernul german la Hamburg si garantata

. . cu toati averea' Stattaiii. Acésti loterie contine, a in total 44000 eistiguri si name 86000 lose am-

sa de castlg, e dérk foarte importanti flied mat. mult ca junattate aantor losurilor trebuiese cits

aigate neaparat. Intre cele 44000 castigurta.. se mai Own ei urmatoarele cietiguri prim

uipele.

,Lei nuoi Lei marl

1 a 333.333 = 333,3331 a 200 000 = 200 0001 a 133,333 =, 133.3331 a 80,000 = 80.0001 a 66,666 = 66,666'

'2 a 53,333 = '106,666'a, 2 a 40.000 = 80,000

5 a 33,333 = 166,6652 a 26,666 = 53,332

.12 a 20,000 = 240.0004 a 16,000 = .16 000.

24 a 13,333 = 319,9925 at 10,666 = 53 3302 a , 8,000 = 16,000

54 a 6,666 = 359,9646 a 5,333 = 31,99871 a 4.000 = 284,000

217 a 2 666 - 578,5222 a 2,000 a- 4,0002 a. 1,600 %-a-a. 3.200

531 a 1 333 - 707,823673 a . 666 = 448.218950 a 400 = 380 000

etc. etc,Pretul loselor este oficalmente hotirit i anamepentru toate tragerile de noroc a arnindourasectiuni urmatoare, costal se urea la ' .

LEI NOI 24 .

PENTRU UN LOS INTREC ORIGINAL

LEI NOI 12PENTRU JUMETATE LOS ORICINAL

". Rog ca coinandele pentru lose sit fie insoateaceasta sumil in moneda härtie romini sa

. in timbre postale romine. Indata dupa primirescostulut espediez losele comandate inteun enve-

aa lop bine inchis direct fie circa comandator ;Fie care espeditiune di lose anexez gratis

programs amid& Atit lista tragerilor catbani ciigai espediez imediat dupii fie care '

tragere direct cite fie care posesor de lose.a R6g a'mf transmite comande cat posibil curer's'

p .tot casul niai nainte de a se incepe tragereamica nu mai taraiu de la . . . .

11' junie a. c. s. h.Camandete si se inainteze direct mitre

Biuroul Or.incip'al de LoterieA. LOWENHERZ

HAMBURG (Germania)Cu clienti mel din Romania tin corespondinta

aa romank. Scrisorl din Romania sosese la Itemburg in 70 de ore. Adesea orl am fiatfericit de a pliti 6lientelor mei din Romania

cele mai marl..,

'-

De vnzare maclaturi (Wartie stricata)

cit ocaua.A se adresa . in 't,rada Lipsani No: 11-14)

CAPSULE SI DRAGELECU BROMURI DE. CAMPHORÁ

DOCTORULIJI CLINLauriat al facilitate de' mediein5, din Paris. - PREMIUL MONTiON.

CAPSULELE I DRAGEELE D-ruluT CLIN, cu bromurcr de amphora se futreblintzii'pentru vindeearea baelor urmAtóre:

Astm, Afectiuni ak inimei a canalelor respiratorii, Tuse nervósci, Spasm, rusemagdréia Insomnie,. Epilepsie Hysteria, Palpita0une no-mini., Dans de SaintlGay , Par,.lisie agitcrntcl, Tie nerros, Nertióse in general §i tulburclrile itemise causate prin 'stud re swim , Bat cerebrate sad mintale, Delirium Tremens, Conrulsiunl, Befici cancan .

nrinare, Eseitatitinge de orl-ce natura.A 6 lua 3 pén la 6 capsule pe- Fie-eare flacon este mnsoeit de u5 instruetinne

' se feri de contra-faceri st pe ae-care flacon a se care 6a garantie marea(deptisr,) purtand semnatura'Clin Cali:, ai 51EDALIA PREMIUM MONTYQ:a.

PARIS, CLIN gi Cli., 14, STRADA RACINE, 0 la tôte farmaciae din Romtunla..

Deposit principal in BuourescT la dd. Ovessa, C: Gersabek, drogueri§tT si lad. Risgorfer pharmacist..

Mashie e swillAMERICANE

Cu preturile reduse

asine treerat. cm

CO S IIIE NI LABE.23 STRADA GERMINA 23

. Bacurosca Tracarrifia Stefan Riallescra Btr. Lipscani No, la. - Cam 7191 .

4

-

fdcut

5-2-2

:

-

qi

tactile,

A

ri

-

'de

de

i

IBM

erst

Ul

i

Manual

cu

in

1

i

ai

mare i

Arrimmummew

SIROP

fi

4i.A fa be' i

i

si

air igurile

""'

CU

BE K8RNA

.

1111r

91