M;Utl IX. Nr. 2327 to B lN FA Mt PLARULMIninibenefto ,,.w-veeaeliallaMIMMIMMOSMenVeilir

A_173.A.LIJE IN- "I"CoArr ZIJLEILE

SAMBATA 20 APRILIE 1885.

ABONAMENTELE :In CapitalA: Pentru i an 30 lel; 6 lunl 15 lel; 3 lunl 8 latn DIsiricte: 1 an 36 lel; 6 lunl 18 lel; 3 lunl 10 lelIn Strgiultate: 1 an 48 lel ; 6 lunl 24 lel; 3 lunl 12 lel.

Director : D. AUG. LAUR1AN

Pentru Abonamente, Anunciuri ì Reclame a se adresa :In Romlnia : La administratiune, Tipografia Stefan Mihalescu, Strada Covacl, Nr. 14 si la corespon-

dent,il ziarulid din judete,In Paris: La Societe Ilavas, place de la Bourse, 8.

La Heinrich Schalek,I, Biuronl Central de anunturi pentru Austro-Ungaria.In itantuurg : La .,4:útf Steiner, Gauseieiet, Nu. 58, Biuroul de anunturi pentru Germania.

me,/rooarawraaatroorzartwmansagmativalwarwmwellatazmunamansmarastannasessziaviainiamenasamasaasma

Ol3S E RV Vr ORIUL MErEnROLOG W

l'-uletin atmosferk, Vinenri 19 Apr&

Eletuolatf., l'i 3 i 1?...0*

rAl ii

orep, tn .

I

s oreaéra

AZAI

8 eredi 31q

faniaratita aora141 la ambr4 .

, vasairA.r , likira'f. .n eal eere,,

Baronmara,radre la 9 .

TAidao 1.piqi!qr ill oalratIe

III6112aae, eativIl e odeto,eirAo» 4,^-'1.,4':iqer.1 m,,i( ,

ilvaporalnasa arI . .

P1oait. . . ...Winontatrc (OO), .litiaikate,e, (1,-0)

24,0

28.7747 3

I 9,742

1 WSW

7.20 30.0

72.34

17.026.0

.._

15 6747 6

8,559

WNW

6.31.50.0

3

19,4

8.423.0:49.4

dl 658

WSW

3.40.80.0

79.23

.....---Aimed:dal

Erz. Zioa puVut notos. Vinn.Soarele a still. 11 ore..Asteizi dimineatd,Roua, 8enin.

se urea.,

p. )ire'terul ObserveNOTA.Temperatura este

de si media calculata irin formula'sinaqimea barometrului inIu:oala medie a vöntului cetecunda. Evaporatiunea apw similimehe de grosirne. OradulJul se nulsoara co, grade actinomnerice,grade la intuneric i 100 grade,at fi ea desgvinsire Mill norivaporl de apa. Nébulositateala 10 ; cifra 0 inseamlni on10 arata un cer cui des6v6rf;iro

zilei :Petri vi t, de la a p os.

V&A slab. Barometru

G. G. V assiliu.data in grade centigra-

8 a+2 P+8 p+Min4

mil.metre de mercurift.data in metre pe se-

ploaia aunt socctite hide elaritate a .eru

socotite 0atunci cand cerul

oi in atinosferk n'ar il'4 'este mesurata de la 0

cot co totul Benin, laracoperit de nori.

ST I it 1 TELIE 'RAF1(din zeerele streine,

Londra, 28 Aptilie.Discursul de ieri d Glastone in

Camera Comunelor, neniru acordareaITedtteliil de II miiioane, a lost o cape-dopera orhtoric t fAcet o impreei-lne miravuloe ÌI . ToWt Camera §i ga-lerille aplaudan. Prnniree unanitnA IA-rè discutiune o. creditului este a-prompe Wà esemplu in istoria, parla-mentari4 a -Angliel. Cu deosebire afost aplandat pasajul : Anglia- nu tre-huie sä facA nimic, ce ar putea arAtao pArere diviza a poporului." Apor:Stim, cA atacul asupra Afganilor afost un atac rusesc, cA Afgan,I, po-por si print, ad sufèrit mult de a-ceasta ca nol iti semeni impreju-MO nu putem inehide acestii, cartezicAnd : Nu vrem sA ne mai uitAm inea». Toate toile, i cele toriste, laudAunanim acest discurs.

Londra, 28 Apree.Conatiinta de sine cea energied ii

superlA din cuvintele lul Glastone au rcat puterriic dispositiunea rêsho tried.Sei-Frffe-TriTeriére cA Anglia va luaarina, dacA reapunsul rusesc nu va fine depilo. reultumitOr- Cu toata posi-flhllUa iselata a. Anglier tiu se indo-

este liirlìep cA armele britanice vor filent ,re. A-east incredere in sineifa ma 1111-11, pi ia telegeaeede sositeaid, cä a lost 0 3. ow-1 lupti ï. granitaaígarlà Ct s'a termfteit CU deptina in-frhogere a trupelor ruse in numer de

oamenieLondra, 18 Aprilie.

Ai circulA sgomotul, c Rusa, aoferit EmiruluI din Afganistan maimulte teilioane rubla spre a'l face sacedeze Ileratul i Emli ul are degAnd sa consimtA la aeeestA cesiune.

Benin, 28 Aprflie.Stirea de senz tie despre edlAtoria

Tatului la Moscova s; deTre un ma-nifest de rèsboiti este nein'emeiatA.AdevOrul este, el pericolui de résboincreste tot alai muli, cu toqe asteaaid se mal crede in posibilitatea nOn-Vineril pAcit.

ConAanti, opol, 28 Aprilie.Asupca atiludinif Porp in casul u-

nul rsljc.jü lagio-rus donmeste incAincertitedine , desi multi din cer-curie hotAritoare seAperea Tur-cief numai intr'o stricta neutralitate.

Sultanul a decoret pe mairiault). tune-109narl din mieisterul de ex' erne ru-sesc : printulat Obiom,Ity, d-lor 13a-turska j Hervett, ordinui Osmanli el.

Zentz w dinul Megidie, etc. A-Ceasia inaprejorai e este foarte remar-eata astA-al in Stambul si se eomen-leazA in sensul, ca Su'tanel a voital ate cA are irittntiurti 10:ale aaAl. fa,Acu Rusia, ca §i cu Anglia.

Roma, 28 Aprilie.Se asigura, cA guvernul italian estedeck Ca si io cestiunea diferintelorangio-ruse §i U eventualele ei urMariea mearga in aeord dep' in eu iiie

rile centrale. Spre acest scop se ur-raeazA acum un schimb confidential depAreri si se poate sustine, cA raportulde trAni acum dintre cele treT Puterlcentrde va re-mAnea si acum i va a-vea resullate binefacòtoare.

Berlin, 29 Aprilie.«Taghlatt» spune, &í regina

Victoria, inainte de a pleca in Ger-mania, a semnat un ordin, prin careministerul este autorisat a. rupe rela-tille cu Rusia in casulerted afacerea Pandjell nu va fi se-puaa unei nol anchete. 'Se zice cA gu-vereul rusese ere eenoatintA de a-estordie.

Viena, '29 AprilieDin Beigrad se scrie, cA guvernul

serb a ineheiat un contract pi éli!einarcu Laedee-bink din Aostric, care pri-meste in arendA pe zece DI reonopo-lui de balm in Serbia. Banca va plAtipertin e,:est te men 1.! ei ¿col' milloatifrail& Proectui elaborat in privinta a-ceasta va fi supus 0 eurAnd aprobariiScup§tnef.

Serviciul telegrafic al Rom. Lib."30 Aprilie 1885 -1 ore seera.

Londra, 30 Aprilie.Presa engleza: tste me.nima peatru a so-

coti ocuparea Maruciaeulur ca o probra citRusia vrelte r6sboiu1.

«Times') zi(e caguvcrnut englez a propusguvernuluT rusesc, in afara de ancheta pri-vitoare la iacidontul dia Pendjeh, o regula;ea granitelor favorabil6, Rusiel, este adevel-rat, Aar in schimbul unealga,dueli solemnedin partea acestel din urmä, de a nu Maniel o data, lIeratul.

alensiantinopol, 30 Aprilie.Amiralal Stareke-Pasa, generelul Vender

aolelzePaea, generalul RistotT-Pasa, cauesitrer Germani, i Husseie-Pasa, au plecatSädribata eta vapor spee al Ia Dardanele,dupa ordinul personal al SuItanulute pentrua studia un ,proiect de arriara:'e a striintori-lor pe useat i po dpri.

Armralitrtea negociaz.1 in acest timp cuSocietatea franceza des Forges et Chanters"pentad cumperarea a pour to-pilorie

cedir, 30 ApriliePranta a respies competinta Pori» in afa-

cerek Bosforului Egyptean'g, afacere caredupa guvernul francez privesto intr'un modesclusiv Egipetul.

Roma, 30 Aprille.Camera Deputatilor.Pe langa interpelerea

Cairoli, se anuntä diforite alte iuterpe-16,6 asupra ocuparil leritorelor africane, infata obligatiunilor ce pot deriva din aceastadin punctel do vedere al obiectvului political Italiei in Marea Rosie, si asemenea asupraocuparif coaster Mara ros i din p nctul devedere al noilor comlitiuni facute politiceleuropene.

(lla -s).

kee-vedet ultimo tir pe pagins 111-8

Bueuresel, 19 AprilieDe cand s'au inmultit

in tara rorndneasca, avem revizortde scoale. Acestl rev izorT trail aistint menitT a povetui pe clasc,A laindeplinirea datorielor si a tine peautoritatea centrald in Cunostintadespre mersul, regulat i roditor alscoalelor. Fard aceasta menire, nicTam fi avut ratiune de a pästra ser-viciul revizoratialul si de a cheltuipe fie-care parale pentru acest ser-viein.

Starea in care se gäseate astaziacest serviciti, dupd doue-zecl deanY de existenta a legit in Vigoare,este deplorabiL. Lasa ca econo-miele ref) intelese ne silesc a plistraun revizor pe doue judete i a-'lplati neindestuldtor, dara, si aci estepartea cea mat tea, nu ne-am in-grijit pand acum sa formdm pepi-niera de unde sa se alimente:ze ser-viciul revizòratulul ; a§a cä, astäzïchiar, afard de doue-treT exceptiunl,mat nid mad din revizorif noatri

culturd pedagogicd, nu suntin stare nici sa sfatueasca, iiic säcontrOloze pe imeVetori, in facerealectiunilor, nicI sä raporteze mini-sterulul despre adeveratul nivel alscbaleler primare, rurale si urbane.Cu asemenea functionart, streint decunostinta tYleStriei lor, earl pate-odatà stint peste picior in me-

todd, de cdte un normalist desteptor de vre-o absolventA a Azilulut ;cari viziteazd odatA, mult de doneort, pe an, scoala rurala. i adesea-ori se tin de nimicurt, jucand rolulde mid tirdnaal at invqatorilorcum o SA se ridice invetämantulpOporulul ? In aceastä situatiuue, re-vizoriT or stint inutilitatT, earl con-sumd, de giaba paragrafele budge-tulul, or sunt factori vatAmatort, decart ar trebui sA ne SCApdm catmal ingraba.

D. Haret, pe cand era inspector0-eneral a avut ocaziune sä se con-vingd de aceste triste adeverurl í.ingrijit de viitor, a propus guver-nulut rri.surl de indreptare. Ne a-ducem aminte, ca d-sa elaborasechiar un proiect de lege si un pro-iect de regulament pentru serioasaorganizare a acestul serviciti, de-terminand conditiunile de admisi-bilitate in revizorat, indatoririle re-vizorilor pozitiunea lor materiala

morala -in Stat. Aceste proiecteinsa n'aü avut nict o urmare. Fap-tele ati remas aceleast, sporindu-seune-ort retil prin ingaduiala si prininvechire.

Actuala administratiune superiOrda acoalelor, care pare a fi luat cuhotarire sarcina de a readuce Lomaranduiald in invetaanent, ar trebui sAse ingrijascd si d serviciul revi-zoratulul i sA caute a imbutiätätiacest servicin. D. Haret este ondeosebire obligat la aceasta,

cim cd imbundtätirea cea marenu se poate face acum i d'odatA.Sunt piedict legale, sunt piedici fi-natiOare, lipsesc oamenit ; i lipsade oaMent -bine pregAtit.1 pentru a-ceastà treabd este piedica cea matmare. Legile se toarnd cu inlesnire,banil se voteaza bucuros, dar oa-menit capabili nu se pot crea nidprin voturile Parlamentulul, niel princlecretele Executivel. PAnd sA pu-tem avea oamenil, bine pregatitlpentru revizorat, nu ne este iertata suferi, cii mäinele incruciaate, pa-cAtoasa stare a acestUT servicitI.Trebuesce, pe de Q parte :sä imbunetätim, In marginile posibilulut,starea actuall, iar pe de alta parte

ne gandim la organizarea vii-to a re.

Pentru acurn, dupd a noastra pa.-rere, nimic mat bun nu se poateface, decAt dand sarcina de revizorlacelor institutorT, cari aft i studilpedagogice i carT aU dovedit cäsunt bunt institutorl. Dar flindcd niclunul nu'al va parasi catedra, careit oferA o pozitiune modesta darsigurd, pentru a imbrätisa o func-tiune administrativa, care atärnäde voia ministrulul, credern ca estenecesariti ca acestor institntorf, de-veniO revizorl, sa li se conserve ca-tedra, dandu-li-se congeditl ii su-plinitori, pe timpul cdt functioneazdin revizorat : un fel de deslipireprovizorie de la serviciti de insti-tutor, cum se practica in ostire. CuaceastA mesura, credem ca s'ar cornpieta intr'un chip folositor pentruinve.tftment golurile de revizorat, peearl acum le ocupd persoane, cepot ft bune la alte treburT dar nula aceasta. Tot asa s'ar putea facesi eu sub-revizoril, alegendu-se nor

cari a0 dat do vezI de buntinvetatorT.---cim ca ii aceasta me-surd are un inconvenient : acela de

lipsi cdte-va scoli primare de nistedascall bunt, dandu -le pe mänaunor suplinitort inferiorT. Inconve-nientul existä, dar credern ca. este

ANUNCIURILE :Linda mica pe pagina IV 30 banTReclame pe pagina II-a 5 le. I Reclame pe pagina III-a 2 leT

Scrisorile nefrancate se refusA.Articolil nepublicati nu se inapoiaza.

Pentru insertdi si reclame, redactiunea nu este responsabila

immineminasamimmiainszitscu prisos precumpänit prin casti-gul ce-1 dobandesce tot invata-mentul primar i intreaga cresterede ácest grad a copiilor de la nisterezorl vrednict de insemndtateafunctiunit lor. Sa nu uitarn insa.CA aceasta este o mesura pro-vizorid, de dol-trel ant, pana cand,lucrand cu tragere de inima in a-ceastA directiune, autoritatea sco-lard si-ar putea prepara, in pistescoale spciale, personalul trebui-tor pentru acest servichi. Solutiu-nea noasträ este pentru momentli ne pare ca ea ne dä mijlo-cul de a face tot ce este mat buninteo situatiune destul de rea.

Intru cat priveste viitorul, trebuefacuta. organizarea care lipse§te, tre-bue sporite mijlocele financiare, tre-bue infiintatä acoala speciala, caresa ne dea personalul acestul servi-cin. Despre aceasta parte a cestiunil,vom vorbi intr'un alt numer. Acuminsd, daa. voim o indreptare, nuvedem aka, solutiune mat bund, de-cdt pe aceer care o prezintdm au-toritAtil centrale.

-0

GRONICA ZILEIPrimalul Capitalei, d. N. Fleva, este

crud lovit de neindurata soartA.7,Soatavietel sale, acea fiirrtA scumpA, Anger demAngAiere, care ne clA fericirea, s'a stins

Nid ajutorul §tiintel, nid itinirea soplui n'aü putut iniAtura durerosul desno-dAmint al sufenntei ce consuma o vialAblAnda §i plinA de duio§ii.

0 lacrimA de mAngAiere pentru nefe-;icitul sot.

Relatie oficialA.Iol, 18 ale curentel, la orele ro di-

mineata, M. S. Regele impreura cuAA. LL. Principil Ferdinand §i Carolaù mers de aü inspectat scoala de apli-cape pentru armele speciale, aceea deechitatie precum §i ,coala de infanterie§1 cavalerie.

La sosire, Majestatea Sa §i AlteteleLor air fost intAmpinati de d. ¡general-adjutant FAlcoianu, ministru de resbol,de d. general de divisie Cernat, coman-daeful corpului II de arma0, cu §efulstat-majorului sea colonel Algiu ; de d.general Barozi §eful caset militare re-gale, de d. maior de Schilgen, adjutan-tul A. S. R. Principelui de Hohenzol-lern ; de ajutantul de serviciù, precum §ide d. colonel Poenaru, directorul acestor

In curtea scolel, adAsta6 sub arme ele-vil acoalei de infanterie §i cavalerie avendla flancul drept pe oficeril elevi 'ai scoa-lei de aplicatie, de echitatie percumpe toil oficeril-profesorl al acestor §coll.

Regele impreuna Cu Principil 'trecurApe dinanitea frontulul elevilor, cart deterAonorurile cuvenite, aclamandu'l cu stri-gAri de ura".

Apoi, dupA ordinul MajestAiel Sale, e-levil executarä mAnuirea armelor, malmulte miseAri din §coala de companie §idefilarA in urmA pe dinaintea Suvera-nului.

Majestatea Sa impreura cu AlteteleLor se indreptarl dunA aceasta spre cla-sele §coalei de eplicatiune, unde vèzurAcu viù interes multe lucrAri grafice exe-curate de oficeril §coalei.

De aci, Regele i Principil merserl inclasele §coalei de infanterie §i cavalerie,unde Suveranul puse la elevil claseldiferite intrebAri asupra cursului Embaifranceze; iar la acel din a II-a asupracursului de artilerie.

DupA. aceasta, Suveranul §i Principilair trecut la manej, uncle oficeril-eleviaù executat §coala de eenitatie voltijedupA care aC asistat, in curte, la exer-citiurile gitnnastice executate de elevilscoalei i, mergénd de aci in sala descrimA aL asistat la mai multe asalturlde floretA §i sabie ce s'aia executat deoficeni §i devil ambelor §coll.

lu urmA air visitat dormitoatele §i salade mAncare, uncle aC stat falA in tirnpuldejunului eicvilor.

DupA terminarea acestel inspectiuni,Majeseitea Sa bine-voi a arAta Inalta Sa

multumire d-lui director al acestor scoll,precurn si int egulul corp profesoral, militar si civil, de buna stare in care a gA-sit aceste institute de educatiune militarl§i se intoarse, impreunA cu Altetale Lor,la orele 1 2 1/2 la Palat.

Consiliul inini§trilor, dupa avisul con-siliulul general al judetului Darnbovita,a incuviirrtaa in basa art. 114 din legeajudecatonelOr de ocoale, ca re§edinta ju-decAtoriel ocolului Ialoinita, judetul DAm-bovita, sA se strAinu e din ziva de 23 Aprilie a. c. de la Gherganl, uncle se aflAactuilmente, iti comuna Bilciurescl.

Am spus deja CA la Roma se .va tineaun congres international de igienl.

partea RomAniei vor asista la a -cest congres d. T. VAcArescu, ministrulnostru la Roma §i d dr. Felix, decanulficultAtii medecinA.

Citirn in Romanul" :AflAut cA un vas de resbe cu pavilion

austriac, ce se presupune a fi cu tor-pile, a trecut de la Tulcea in susul Du-nArel la Galati §i d'aci spre Giurgiu.

"lSee.

zice acestuia vor urmaalte

Misiunea lor nu este cunoscutA".

Se zice cà mal multi membril al par-tidulut de la guvern vor tinea azi o in-trunire in localut eioriel spitalelor civile.

PrimAria Capitalei a incheiat contractcu d A. Urban adrninistratorul generalal societAtei de Quenast, pentru furnituraund insemnate cantitAti de peatrA de Que-nast pentru pavagiú, cu preturi avanta-gioae pentru comunA.

Arn spus c in ziva de rs Aprilieinc put in toatA tarA operapunile comi-siunci ,pentru recenseméntul populatiei.Se §tie cA aceste operatiuni vor servi debasá la facerea wad statistice generale anopulatiel. «V. NatiOnalA» e informatA cAcornistunde insArcinate cu aceastA lucrala-in CapitalA intAmpinA multe dificultAti dinpartea multora cari nu voese sA dea in-formattuni precise; §i cA aceste dificultAllle intAmpinA mal cu searnA din partea Evreilor.

I. GAmpineanu, ministra de externe,se aflA acum la Aix les Bains. D-sa seva intoarce in larA peste vrea u 15 zile.

Dd. V. Alexandri §i Ion Ghica aùplecat la posturile lor, adicA la Paris §i laLondra.

D. Mavrogheni va pleca DuminicA, laViena.

Se zice cA d. ministru de interne vapresenta M. S. Regeld un ra; ort asuprasittratiumi generale a judetelor.

Se réspAndise sgotnotul cá llumitiuSteanescu, acela care a fost arestat lagAea de la Nord cu o scrisoare arnenin-tatoare in contra primulut-ministru, n'arfi in toate inintile.

Aeest agornot era falz.

Mai multi comercianti din Capital A. arkadresat d-lui sindie al Bursel aceastAscrisoare:

Doranule Ludic,Do cAt-yap.np observ du). ck sunt mat multe

persdane earl esercaeaza 'contra legei pro-festuuea de curtierf. A semenea vedem citpar e din ageniii de schimb in congedineserAteaza aceäsl profesiune in mod ilegal

afarg, did localut Curs, i.In conforinitate cu legea bursele v6 rugam,

dounmIe sinetee sea lene-volti ca pc do oparte st dispunett, ca 8d se r guleze posi-tiunea dornallor agcuti in congedirl, iar pade air,/ parte a opri stät pe d-Ior cat si pecelelalte p rsoanc sa fael, afacerr in modilegal, afara din localu bursel, caci prio fop-tul a .esta in se eauseazä marl paguba etn et-,

o cireulara a ministrului de rèabo1 el-tre comandaniil corpurilor de armatAspune acestora cA cererile pentru urmA-rirea i plata datorielor unora din ofi-ceni armatel dtre particulari sA fie fa-cute, ca si in treeut, direct prin coman-dantd trupelor.

.1111111111=

DIN A FARAAsia centralA.

Serantele in WinOnerea pAcit aüinceput sA scadA si in Paris, uncle sezice eA sferole poitice se gAndesc a-cum la modul cum ar fi sA se locali-

reemmanim..ROMANIA LITIF RA.

seze resboiul. O depeaa din Londra a-firma chiar, a resboiul intre Angliaai Rusia este inevitabil. Este natural,ea in asement imprejurad toata Eu-ropa sa fie atenta la cea ce se face aiet se gändeasa la cea ce s'ar matputea face pentru localizarea, dacà nuevitarea resboiulut. Se vorbeate de omediatiune a unel sat a mat multorPuterl europene, precnm ai de alege-rea preaedintelul Statelor Unite ca ar-bitru.

Intr'acestea credem a fi interesantecele ee relateaza corespondontul dinRusia al unet fot vieneze despre o in-trevedere ce a avut nu de mult cu gu-vernatorul general din Odessa, gene-ralul Roop, care trece de eel mal bnncunoseator al afacerilor orientale. Co-respondentul, care vrea si piece inAsia central/a a fost primit cu =haafabilitate ai generalul i-a zis «Mabucur, cà un representant al unelmart fol streine se duce la lecul cata-strotel de la Kuale, spre a examinemersul intreg al ultimelor evenimente.Sper cA vetl expune foil d-v. toata a -facerea in mod impartial ai in luminaadevarulut. Lumea se inaalä cu totul,crezand catendinta Rusiel este indrep-tata de a face 'lout cucerid in Asiacentralla N'avem nict cea mat micaintentiune de a ne intinde posesiuneain acele tinutura ci voim ntrnat sa neasIguram granitele al sa ne aparam su-pilaff de jaful 1 asuprirea popoarelorvecine.

Dupa ee Saryki i alte semintil ne-civalizate ai-aa incredintat viatasoarta protectiunit noastre, sfanta noa-stra. datoria este de a le veni in aju-tor in or ce privinta. Dar nol nu pu-tern suferi, nicl chiar fata cu Anglia,ea aceste semintil sa fie atacate, mal-tratate 1 jefuite de alte popoare. Ul-timele depese aci generalul arataeta o zImbire ironia spre un mormande fol povestesc, ca d. Lumsden adesmintit categoric relatarile d-lut Ko-marow, expunand totul altfel afa-cerea dela Kuak. Dupa versiunea d-lulLumsden, generalul Komarow ar fi a-tacat mat antaid, provocand pe Afgantla lupta. Aceasta e mal mult de catfals, act d. Komarow este un barbatfoarte moderat ai circumspectniet un cas n'ar fi luat initiativa decapul sag, &tea Afganil ai oficeril En-glejl n'ar fi inscenat toataa afacerea.Dovada se poate da prin urmatoarele:Daca generalul Komarow ar 11 fostimpins de dorul de cucerire, aturedupa ce a batut pe Afgant nu s'ar fioprit la Pencljeh, ci ar fi ocupatHeratul, ceea ce ar fi putut'o facefara sa intimpine resistenta. El n'afacut aceasta, ci s'a mires in positiu-nile sale, ceea ce este proba cea mat si-gura, ca Komarow a expus intocmaiafacerea dela Kuala

Daca Rusia ar tinde la eucerirl, arauta simpatia popoarelor ai nu ar in-tra cu sabia in tara lor. Nu Komarowa alergat dupa laude decoratiunt,-ci Lumsden a urrnarit o politica de a-venturl de and s'a ivit conflictul.Rusia nu vrea resboiú, dar nicl nupoate 11 intimidatat de strigatele foilorengleze...

Tnreia.In casul until rasboig Puteraa pun

mare pret pe atitudinea 'Lucie. Co-

«FOITA ROMANIEI LIBERE»48 Aprilie 3

MONOSILABA a.PRIMELE PAGINE DIN

MON ETYMOLOGICUM ROMANIAE

DE

B. P. BASINEU

ak, articlu feminin adjectival.De'naintea adjeclivulua singurul ar-

ticlu feminin intrebuintat in limbanoastra literal% yeche ai noua estec e a, tot ma la Istriano-români, tarla Macedo-romani acea: cea frumoasa,cea muaata, acea muaata «la belle»;In gura poporulul Insa, mat ales inTara-Româneasca ai peste Carpatt ,cireuleaza in multe locurt forma a, careapartine in specia posesivulut.

Ne Intimpina des la Anton Pann :*i in fuga WI a mareIl prinzt cu mina cilare...,

(Prov. III 107).

unde nu difera intru nimic prin sensde obiclnuitul : «fuga ce a mare...»,macedo-românesce «fuga ac ea ma-re».

. ce o vré, SA fact(.....BArbatu't la toate ca mutul 86, tacl;*i (IAcà gAsesce vre-unNu vede, n'aude si bagi 'n semi,De Were bunipe care 'ntilnesteIII laud& casa, si se fericesce

respondentul ziarulut « Neue FreiePresse a aerie din Constantinopol :

«In casul until resboia Poarta nupoate §i nu trebue sa treaca in par-tea niet a unuia dintre beligerantl. Incercurile politice se asigura positiv,a ea va observe cea mat strict% ne-utralitate ai la trebuinta va apela laconcursul unet Puterl semnatoare aconvenfiunit pentru Dardanele, spre aasigura inviolabilitdtea strim torilor.Trel din oficerit germant in serviciulotoman. intre cad maiorul Rtistow, aüplecat sit inspecteze forturile din Dar-danele.

Cu atitudinea Rusiel in cestiuneaneutralitatil se pune in legátura agi-tatiunea panslavistä din Rumelia orien

Intr'un merting din Kazanak eelde tata aü jurat &I, nu paraseasea pla-nul tine invasiunt in Macedonia. Intredemonstrantl se zice ca eraa coman-dantul rus al jandarmeriei rumeliateai mat multI oficert Bulged. Cu pri-vire la acésta miacare este cu atatmal mutt in interesul Turciet sa facatot posibilul spre a 'at pästra neutra-litatea !

Iteadevar se poate, ca in casul unuTresboig peninsula balcania sà dea se-rios de lucru Turciel dacanu i Europa

Franta al China.Dui:4 cum spun toile straice trimi-

ail Chinejl sii sosit in Ha-Noi i acumnimic mat opreate de a se punein legMura cu generalit trupelor im-periale din Yunnan ai Kwang-Si sprea le preda ordinele guvernulut dinPeking pentru evacuarea depla aTonkinelui. Negocierile pentru inche-erea tractatulut danitiv de pace yorincepe in curand la Tien-Cin, deoa-rece d. Patenotre a plecat deja aeolo,unde a sosit delegatil Chinejl. Gu-veruul chinez arata mutt% Nana vointade a incheea paeea cat mat cuand, lacare poite se vede snit% prn oprireadin partea Francejilor, a transportaritde orez spre Nord, far% care Chinejitnu pot tri. Trel nave franceze cu3000 *Dement, sosite la Suez, ail pri-mit ordinul sa, stea acolo ; se vede canu mat e trebuinta de taupe in Tonkin.0

3D.U4DXUEr1104

D. Petre Ionescu, actual ajutor de cores-pondenti in directiunea generallt a peniten-ciarelor, este numit in postul de director alpenitenciarulut Bisericani, in locul d-lut 1.Ioanidi, demisionat.

Sunt numiti si inaintati in directiunea ge-neritlà a penilenciarelor :

D. Pandele Dobrescu, fost functionar, inpostul de sef al biuroulut de material, inlocul d-lut Gabriel Popescu, decedat:

D. C. G. Schina, actual registrator, in pos-tul de ajutor de corespondenti, in locul d-lulP Ionescu, trecut in alti functiune.

D. Zaharia Ionescu, verhii functionar. inpostul de registrator, in locul d-lui U. Schina,inaintat

S'a drschis pe seama ministerulut de fi-nance un credit extraordinar de let 40,000-pentru plata lucritorilor monetAriel si a di-urnet comisarilor insircinatt cu supraveghe,rea si controlul monetiriel in cursul exerci-Vulut 1886-1886, dupi trebuinti.

S'aii ficut urmitoarele inaintirt de medictmilitari pe ziva de 16 Aprilie 1885 :

La gradul de medic de corp : Doctorul Ni-colescu loan din serviciul spitalelor, medicde divizie de la 1879 Aprilie 8, in acelastservicii ca medic sef al corpulut 3 de ar-ma* vacanta lasati prin trecerea in positie

CA ea What are bun peste misuri :Ca pitnea a bung.

(Prov. II 97)

Se zice proverbial : et trilesc Im.prenna ca palnea a buna..." e bunca palnea a buna : IT let imbuaturadin gull...." (Penn, II, 135 ; III, 20).

Cu particula emfatica a, din a seface ea, ai atunci generalmeute selungesce in gralul poporan i adjec-tivul care urmeaza, clandu-i-se arti-clul post-positiv, ast-fel c IC Joe depainea a Mina" se aude palnea ateb Lana', cu sensul aproape superlativ defoarte buna".

La plural este ale, adesea preces deprepositiunea partitiva d e.

Pann, II 100 :Vr'o cAte-va vorbe trinti dupa legeD'ale nodorese, ca niste ctomege...

Ar fi tot una a zice : «vorbe de celenodoroase.»

Cand la ale se ant& emfaticul - a,atunel se AdaugA mat tot-d'a-una ariJ-clul postpositiv la adjectivul urmattor ;de ex. lata cum vorbesce un -Oran dinIltov :

«MT-aduc aminte cla vorbele et alead ul cile ca mierea...»

Dumitrescu, ZmArAndita, p. 28)Sag intr'un basm din NIehedintai :«Apot tam o nunta d'a/ea 'ant ri co-

aat ele : aaa nunta a'aaa, veselie malla rar...»

(Ispirescu, Legende, p. 344).Pe alocurI, mat cu seam& in Banat'n partea sudia. a Transilvaniel, a

0 ale se aud aspirate ea ha i halesad chlar ha/e ort hale.

Inteun basm temes6n, reprodus cutoate particularitatile dialectale de ea-ta Picot (Dialectes roumains, p. 30, 34) :

Casa ln' carte aedie sap/Ina &ilia-

de reformi pentru infIrmititt incurabile amediculut de Corp de armati doctorul Stau-res u George, decedet.

La gradul de m dic de divisie : DoctorulDhnitrescu Vasile din regimentul 7 linie,medic de regiment clasa I de la 1878 Apri-lie 8, la vacanta ce este in serviciul spits-lelor prin inaintarea mediculut de diviziedoetorul Nicolescu Joan, numindu-se tot-de-odatA medic-sef al divisiet 6 infanterie.

La gradul de medic do regiment clasa I:Dootorul Cantili Vasile din regimentul 6 ar-tilerie, medic de regiment clasa 11 de la 1877Martie 26 (deductie), la vacant& ce este inregimentul de genii, creati prin budget.Doctorul Petrescu Grigore de la scoala sub'oficerilor, medic de regiment clasa II de la1880 August 1, la vacanta ce este in servi-ciul spitalelor, creati prin budget.DoctorulGeorgescu Constantin din batalionul 3 ve-nitort, medic de regiment, clasa 11 de la1878 lunie 16, la vacanta ce este in regimen-tul 1 linie, prin mutarea mediculuf de regi-ment clasa I doctorul Corivan George.

S'a decretat regulamentul pentrn aplicareaart. 3, 7, 11, 12, 13 si 17 din codul silvic,relativ la pidurile supuse regimulut silvic.

oDRUMURILE DIN JUDETE

Cireulara d-lut ministru al lucririlor pu-blice din 11 Apriiie 1885, adresati d-lor pre-fectt din tail.

Domnu le prefect,Primese zilnie raporturi de la d-nit

preaedintl at comitetelor permanentein cestiunt de administratiune relativela drumurile din judete, fara ca cere-rile ce 'ml sunt adresate a fie spri-jinite de d-voastra i ast-fel nu schlcare va este socotinta asupra unor a-faced ce nu se pot resolve bine decat cunoscand pe deplin trebuintelemijloacele locale.

Considerand cA prefectul este sin-abural represintant autorisat al guvernu-tut in judet, i cA ast-fel are raspun-derea de drept in chibzuirea masuri-lor administrative pentru cad se cereaprobarea ministerulul, am hottirlt sanu mal del curs in departamentul metde cat cererilor ce 'tat yor fi adresateprin tnijlocirea d-vo :stre ai asupra ca-rom 'mt yeti da un avis motivat.

Va rug sa luatl noth de aceasta (its-positiune ai sa o comunicatt i comi-tetulut permanent, pentru regularea peviitor a raporturilor sale eu ministerullucarilor publice.

Primita d-le prefect, asigurarea con-sideratiunet mete.

Ministru, R. hillutia.o

C. 4. ROSETTIi ACADEMIA ROMANA

Luminatoriul" ce apare in Timisioarainsereaza in fruntea coloanelor sale acesteMndurl trimise din Buda-Pesta :

Tocmal depusesem din mani «Ro-mania!» de Vinert in 12/24 a. c. in carenumar cetisem «Discursul Academicalromane» de la inmormantarea marelulbarbat, and 'ml veni «Luminatorul»de ieri in carele sum provocat a des-crie cele ee 'ml sunt cunoscute despresublimul c ¡meter ai resp. meritul spe-cial pentru poporut roman ale deceda-tutu! C. A . Rosetti.

In discursul funebral al Academiel,ast-fel cum ni se co munica acela, sezice a Academia Jul C. A. Rosetti «IIdatoreazi in mare parte fiinta el» ; a-pot se aminteate, cum clansul la 1866«ministru al instructiunel publice, inmijlocul vijeliet ce amenieta tare a a-dus in consiliul de miniatri Malaita( ger-

nulul II Wit din o .ste de orn. In laaecite numa o baba cu fata let ha fru-moasa..."

mal jos :«Io ma due naintie PA ved tainte o

lost nletrIebnicu ahala carte furit prevaruica man ai tittle lucrurile !et hâlefrumoasie..."

Deai foarte raapandit i chTar mat eu-ionic, articlul adjectival a (M) va re-manea tot-d'a-una un provincialism fataeu forma literal% e e a (cel), comunatuluror dialectelor romane.

V. 1A. Al. Cel.

7A, pron. demonstr. fern.; celle, celle-la. Corespunde masculinului al. La ge-nitivo dativ face alei. In vechile texturt necunoscut ; in graful ins& al po-porulat se aude adesea in Muntenia

peste Carpatl:o 'ntreb . Stano, ta ne spune,CA vrem sA scim a minuneBArbatul tei ce fel fuseAcum cu not când se duse ? .

(Pann. Prov. L 84).

Locutiunea «a minune» a deyenitstereotipa. In basrnul «Poyeste tea-neasa » :

«Orbul se minunA, i zise fie-sel sase la dupa dinsul a doua zi i sa vazad'a minune ce face argatul....»

(Ispir., Leg , 263; cfr. ib. 54)

Demonstrativul a nu trebut confun-elat din uaurinta cu articlul adjectivala. In frase ca cele citate de dr. Obe-denaru, de ex. : «mulere ! cla'mt asapa» (Revue d. langues romanes, 1885,p. 142), traducerea «femme, donne-moi la pioche» e necorecta, ci catäa se traduce «femme, donne-moi cettepioehe-la» sag ala pioche que tu sais.»

mine al infiintarit societatil academice,astazi devenita Academia romana".

S'a trecut deci eu vederea, ca la 1878,fiind C. A. Rosetti ministru la interne,iar Chitu la instructiunea publica, s'acreiat legea, trecuta apot prin ambeleCamere i promulgata la 29 Martie 1879,prin care Societatea academia roma-n& se declaa «Institut National, elldenumirea Academia romana».

D. Chitu, mare amic al progresuluTnational, ca ministru al instructiunetpublice 'at are meritul sad special increarea acelei leg! ; dar pornirea s'afacut din casa tut Rosetti ; acolo s'afacut prima intelegere indata dupa in-trarea in Cabinet a lut Rosetti la 1878

s'a &it eu cale cA Societatea A-cademia in sesiunea sa de toainna saschiteze un project de lege si sal pre-sinte ministrulut, percum s'a ai intam-plat ; iar ministrul Chitu curand dup'a-ccea l'a dus in Consiliul de Miniatri,unde el inteo unica aedinta a fost adoptat, pentru d'a fi supus votulul Camerelor.

Nu pot uita, cum imediat dupa in-cheiarea Consiliulul de miniatri, ell amfost cel d'Antaig informat despre pri-mirea prin acela a proiectuluT de lege,schitat in strati! Societatil Academice.

Era intr'una din ultimele zile a lutSeptembre 1878, de nu ma inael, oSambata, dupa meaza-zi pe la 6 oare.*edeam in strada Blanarilor, in otelulChiriazi", un otel mic ai cam in dos,dar in mijlocul Capitalet. Tocmat seserba o nunta cu un banchet, i ote-lierul adunase in localitatea sa ceeamat mare toate scaunele de prin chi-liele pasagerilor pe seama nuntaailor.

Eg sosesc de la aedinta ai ma camnecájese, ca n'arn raid un scaun incasa. In acel moment bate cine-va lauaa ai irate% ministru de interne C.A. Rosetti. Va putett inchipui perple-sitatea mea, ne ayand scaun in caskDar Rosetti ma rlde cu dulce ai va-zandu-'ml patul, pat lat ai frumos debronz, aaternut ca de comun in Ori-ente, pentru comodizare, se aruna, pepat intr'o parte, poftindu-ma a luaea' toe in cealalta : «Veit aaa ! iar cade satisfactiune at% ca vin tocmal dinConsiliul de miniatri, unde adoptaramproiectul de lege pentru transformareaSocietatq Aeademice in «AcademiaRomana».

Apot contivaram lung-lung tamp dis-cursul «de rebus omnibus et quibus-dam aliis». Aci incheig pentru astadata.

Y. Babesiu.

PARTEA ECONOMICA(Sahrbtitorile)

Cu calcul pipit dovediam al costamaterialiceace pe tara o zi de lueru,pierduta sub forma de sarbatoare.

Daca o asemenea zi taie, in titrefoarte modeste, ea la 3 i i/s mili-oane, lesne putem inchia bilantul pa-gubil generate ce soeietatea noastraincearea prin sumedenia de sarbatortpresarate la eursul until an, sarba-tort pentru cart taranit le-ad moate-nit sad ai creat, dupa limp aiim prej u art.

Cestiunea cata neaparat sa atragatoata serioasa luare aminte a oameni-lor maid luminati, mat ales and sevor Windt ca tot sporul agricol al ta-

Demonstrativul a deyeni parte in-tegranta in douè numirl poporane deboale : a-b u b A «cancer» ai a-n evoesad ha-n evo e «epilf pia», desprecart veal la !mil lor.

La plural face ale, rostit mat adesea ali.

Te spall, te curAtesce,CA merg MIT cumpir ampCa si tepee ale fase...

(Palm, 1, 157)

Pentru i mat multa demonstratiune,and se pune aingur sag dupa sub-stantiv, demonstratiyul a se adaogacu emfaticul a, devenind ea, ea ailu acela din aca.

La I. G. Bibiceseu, Dane din Tran-silvania (Coll. MSS.), and an fi.Acialse pi/Inge de Iubitele sale :

A din del s'a miritat,A din vale m'a

din clang satululAla m'a dat draculut...

Tot acolo plangerea unet copile :&Mina's, maiel, strainaCa s'o 1:16re din gradina,Niel ala nu e straina

pamint i radacina. . . . . ....MEO'ctil straing ea mine

.

Nu e nimenea pe lume,Numal cucul din padure,Dar 'lief el nu e ca mine:

'ala are p'6re-cine,Ca mlerlita galbióraP'ata-o are surióra

pe sturdul ga!biorP'ala'l are fratior...

Jarnik-Barsanu, Transilv. 198 :Numal blata clocarlie,Ata calla 'n pribegie...

Proverb : «Culca-te pe urechea(Penn, III, 30), care Insemnaza : cetace te aatepti tu, nu se va intampla.

Povestire taranésea di u Ialomita (T.

rit pe bratele taranulul se:reazemfa, andvor mat avea ina in vedere intincie-rea cea mare de plant ce avem delucrat cu mijloace foarte restranse,and vor socoti in fine cat suntem noTde saract ai de napoiatt fat& cu pro.ductiunea i progresul agriculturelde mt.

Daa pentru popoare ea Englejit depilda atimpul este ban», pentru no/el trebuie sat fie diamant, valoarea in-zecit insutita de cram o socotese e.

Paguba nu se margineate insa, dupacu rn obser yearn in numarul trecut, nu-mat la tifra brut& de bent pe care tarao pierde and cel 700 mit plugari nudata pe la camp.

La noI sörbatoarea n'are tact un icelos pentru Want : ea nu-e trial zi deodihna in adevarat acceptiune, Met zide inaltare morala, raid cuprinde vre-o amintire de fapte istorice marete,prin cad s'ar oteli in suflete vitejia aipatriotismul strabun.

Niel un tel de aatig pentrn nati-une.

Teranul, in starea lilt de intunecimeineeleetuall, neputand sa eiteasa sagsa petreacti istetic ai instructiv, facedin sarbatoare o zi de bautura ai dedestrabalare morala. Bautura sa ne-cumpAtata ai de aceea mat infama ca-litate, se preface adesea in gandurtduarnane, in meditatiunt pismaae ai in-daatnice, degenereaza poate in pri-eint, in WA in resbunart pe cad ledospeate in suflet, ai mat departe inlene, in dor de caatig fArá mund, inhotit apol de tot felul, in släbire fisia ai morala cu tot cortegiul mize-dilor prevocate de alcol.

Daca el ar fi insa mai des ocupat,atunet din contra ar caatiga trupeaceai s'ar moraliza, cAd munca morali-zeaz,, act ea introduce ordine, mul-tumire i sertinatate in viata cal-a--rut orn.

Citania §1 predica evangalica a po-pit el n'o ascultä mal nicI and pestean, la Peatl ai la Craciun cloara, cutoate ca, pittrunal de mahnire trebuies'o spunem, raid n'ar avea tocmal cesA aud de la popa de azt al Satulul,de oare-co nol n'ari atat a face dinpreotime o forta de mora'kare, epos-toll cu insufled frumoase cara prinfaptele ai cuvintele lor, SA le inspiredragostea muncit gi a chaster, iubireade tara, de lege, de lumina ai de pro-gres.

Rolul bisericet ar fi fost in adevarmare, sub or ce report am voi, dadea l'ar fi inteles at l'ar fi esecutat...

O zi de sarbatoare nu numal ca, nuprofit% dar nimie moraliceate taraau-lui, ad el nu mica prin biserica,fiied-cia el nu invata, nu aude, nu ci-tesce, nu practica nimic din ate arputea al fie de folos, moral sad intelec-tual ; ei din cootra sarbatoarea 'I e sprepagula, or-cum am hut o, fiind-ca elconsuma la teagheaua carciumet i e-conomille din zdele de clatig, se tam-peace, devine mat tanday, mat negrula gandura mat salbatic in apucaturt.

Cum e insa cu Putinta ne intrebamplait de mirare ca omenirea sa filost, acum mil de ant, mat sanatoasala minte, mat drept vazatoare ai matpractica de cat este ea astazi, in ui-mitoarea lumina a secolulul nostru ci-vilisat? !

Sarbatorile aveaa in vremuriletane ale omeniril, aveati un rost, un

Teodoreseu. e Lupsanu): «asara, andviniana acasä, m'a muacat cattdoa luing Mega de nI-a rupt icrele dilachictoru drept ; d'otti prinde-o, o s'obat cu vergaoa cria cla liter dila puacipin'o striga la siipun.."

Emiaticul ala, ea ai pronumil femi-nint acei a, acést a etc., functiondzaades ca un neutru cu sensul de hoc"sad illud".

tip In proverbul : «d'aia n'are ursulcada" (Pann, III, 99), and se vorbeseedespre un orn care a pagubit din pre-mare lacomiä de' a aatiga, alusiunela o aneedotä poporana despre urs :«ursul, feclor de popä cum it zicepoporul adea fiinta lacomä, al-alaterdut coada mergand sa vineze pesceinteun lac, care a inghietat prinzan-du I eoada sub ghiata». (D. Geor-gem Ialomita, c. Co§orenp. V.Urs.

Un strigat de dant in Transilvania :De ce joe, d'ala-as juca,Mini, mini, mill!Pare cl-s facut asa,

TotinnitTBiltrsanu, 862).

Pdn aeomodatiune eu i. emfaticula din aia scade la e in forma aie, ae :

«Nu e vorba ala. ale e vorba...«(Pann, Proy. II, 134), se z ice andcine-va vorbeate alt-fel deem intele-gem not.

Proverb : «Omulut de ce'T place, (Peese ingraae...» (ib. II, 81).

La plural emfaticul a se acatä laforma ale :

Ochil si sprincenele,A/ea fac pacatele !...

(jarna-Bars:anti, 5)

sag :

ROYANIA LIBEe Aman

scop oare-care, fie politic fie more',fie artistic, §i statul, ca ai natiunile,castigad ceva din celebrarile lor.

Serbarile olimpice de pilda eraa 14Greci adevarate zile de inaitare natio-nala : acolo geniul. arta ai prefectiuneafisica a omu1u eraù cantate ai respla-tite, spre stralucirea §i progresul nea-multi! intreg.

Evreil celebrad Paatele lor, precumse atie, in amintirea zilei cand scapa-sera de sub jugul Faraonilor ; Per§ilavead in vechi me serbartori in me moriamarilor victori I nationale ai serbèrT ap orreligioase in earl' celebraa triumful ge-niulul bun al lumil asupra duhurilors:aditoare de rele....

E vorba ca Statul ca ai poporul ve-dea ceva intr'o serbare instituita, eaurmarea o tinta nationala sad progre-sista... In vechime dar, serbarile eradsi rari §i avead tot-d'odataa un profit

entru norod NumaI rand Roma in-trase in decade: e, poporul dorea ser-bad intr'una, fara sa mai insemne ni-mic alta, decat un mijloc dulce de a'aiucide uratul ai trAndav;a de carI elfu3ese cuprins. Dar alaturl de sörba-torl ai spectacole, el era silit atunceasa ceraeasca §i pane !...

Pentru noi, §i pentru Oran in deo-seba serbetoare numal inseamna nimic,nicl sub raPortul religios, nier sub celpolitic ; ea nu educe, nu profit& nimic,§i sub nici o privire, ba din potriva,cum vazuram, ne ruineaza materiali-ceate, degradeaza §i ce bruma a ma!rémas bun....

s sPierderile le inairaram, cate ne ve-

nira sub condeid.SA cAutarn acum remediul acestor

rele, daca convinal suntem ca pagu-b mar! ne pricinuesc serbarile, multeai farA Elie! un fel de rost, cum le a-vem instituite azi.

Va trebui, inainte de toate, sa man-tuim pe Oran de superstitile WI pa-ganeati, facandu'l sa munceasca i a zi-lele pe carT el le socoteate de sfinte,sad pe carl le crede nefaste §i'n care',

picl cu ceara, nu ti-ar pune manesa mute un paid !

In randul al doilea urrneaza ca toatesarbatorile marunte ce cad, dupa ca-lendarul cre§tin, in timpul sapi atnaniasa se pue in ziva Daminicii i sa, sepraznueasca atuncll incat sa remaieRomanului §a se zile pline de lucru, cuesceptiune pentru cate-va marl praz-nice in cart CreatinAtatea celebreazAtriumful ideilor el.

Cine ar putea face insa aceste is-oravi la nol ?... Cui ar incuba datoriade-a mart activi ta tea gosp odarii noastreagricole, §i a moralisa totdeodata, prinspor de murica, pe intunecatui ai ine-catul nostru Wan ?

Trel putert reunite ar isbuti, cre-dem, de §i rt1.1 Ara batae de cap, acurata ea it cetul mintea teranului deeresuri pagubitoare ai calendarul deastazi de plVimida sarbatorilor es nussrva la nimic §i. carl ne saracesc.

Va trebui sa conlucreze la aceastaopera biserica, acoala ai administra-tiunea.

Sfantul Sinod sa prescrie toate sat.-batorile pagane, §i sa fixeze praznicelece cata bA. fie neaparat obsevate, in-troducand, cum ziserAm, in ziva Dumi-nice! toate serbatorile mid ce vor ca-dea peste septamana.

SA se adreseze enciclice ai pastorale

Ca1a1 bun §1 mftndrele,Alea 'naT mfinca ¿Debi !...

(ibid. 15).

In unele locurl, mal cu deosebire inBanat, demonstrativul a se aspira inha, de uncle cu emfasa hale, apoi cuprepositivul a forma ahata ; la plural :hale, halea ahalea.

Intr'un basm temeaean (Picot, D ia-lectes roumains, 31) : «acuma tie cu-nose ca pre aim& eerie stapana âimimiele..,»

o notita din secolui XVII : «dupaseama cea mare am dat la o ruptorecostande 2, dupa ahaia am dat la birulsforalor orti 2, dupà ahaia am dat laalta rumtore costande 2...» (Cuy. d.batr. II. 615).

Demonstrativul a, bar cal atat malvirtos forma sa emfatica neutrala alape care adesea, sub raportul energiel,n'o poate inlocui trisilabicul sinonim

cel a, este menit, mal mult de CAcorespunzaorul masculin l i a I a, dea se respandi in grain i a so in-radacina in literatura, fiind de pe a-cuma stereotip in unele expresiuuT.Aea, de exemple, cAnd t6ranul ziee cacine-va, eoptindu-i verzi ai uscate II«toaca la ureche cAte ale to at e»(Prahova, Valenii-de-munte), e pesteputinta de a pune pe «a4le» san vreun alt cuvint in loeul lilt ale, §i ar fiinsA *at de a perd, din iiinhA tin a-semenea idiotism.V. Al. Àl.Lu Cel. A haia.

Aia Hale...

8.A. art. femin. posesiv. Nu e totuna cu articlul adjectival a si cu pro-numele demonstrativ a, despre cariveal mal sus. El corespuncle mesculi-nului a 1 ai se prepune numai 1 o

catre tot! prelatii al preotil de Sat, caaceatia sa propovadueasca pretutindeniiubirea de muca, parasirea credintelorpagane, deslegarea bisericii la harni-cie in toate zilele ce nil vor fi reeu-noscute de ea.

Scoala va trebui sá lucreze alatura a-supra tineril generatiuni, ca s'o man-tue de supersiitamr, ca s'o 'ndemnela munca, ca deatepte ideia pre-tutu! incalculabil al timpului, ca s'ofaca a 'ntelege cä omul pretue§te etacat atie ai cat poate munci.

Adininistratiunea la randul ei va pu-tea sA faca a se esecuta invoelele intoate zilele anului, afard de acelea ho-tArate de biserica, in mod oficial, §inu putin ar putea §i dansa sa contri-bue a vindeca moraliceate pe Oran detrandavia §i orbirea ce'l opresc de-amunci in suma de zile de peste an.

Intru ce oare poporatiunea noastrarurala ar fi ma! superstitioasa ei malbigot& decal, end satenil Francezi in1801, cand primul Consul incheia cuPapa Piu VII taimosul concordat pen-tru pacea al réstabilirea bisericil ea-olice in Stet, ai cAnd, intre altele, seprevazu acolo ca guvernul francez, inintelegere cu Papa, va regula tinereaserbAtorilor de peste an ?...

De-atunci se pAstreaza ai pänä azi,dace nu ne in§elAm, masura de acelebra in ziva Duminicelor toate ser-batorile ce ar cadea in cursul sapta-manila

Dumineca, ziva Domnului, sa fiedar ai la noi sarbAtoarea clasica a cre-§tinatAail, cum e peste mal tot globullocuit de drept-credincio§ii in Dum-nezed.

Ea vine ai potrivit, catIzi de odihna,de inaltare morala ai intelectuala , cazi de petrecerT frumoase §i profilabile,la aase-sase zile de lucru, ai. afar% de.aceasta Dumineca represinta cea malmare biruinta a creatinatatii asupraveacurilor de asuprirl i de injosiri pa-ganesci. («Cultivatorul»)

oREFORMA MDITALA

Asistain cu totii la o complectadescompunere a moravurilor. Destra-balarea cea mal mare domnesce atatin viata noastra publica cat al In ceaprivata .

Starea aceasta mama, masuri deindreptare fara Wawa. Orl-ce ama-nare nu ne poate fi de cat primejdioasa.

cum este in genere constatat caacoala este factorul cel mal importantcare produce regenerarea unui popor,trebue sa ne dam toate silintele spre aintroduce reforme radicale in organi-satiunea invötamentului.

Necesitatea unor astrfel de reformes'a demonstrat indestul. Resultatelene-satisfacatóre ce daft acoalele de astazisunt dovada cea mai pipaita de reuaintocmire a invetamantultg actual.

Unilateralitatea studielor piastre con-stituesc un pericol pentru Stat. Co-pii noatri, eu aplecarT naturale deose-bite, sunt osinditi s frequel eze numaTliceele sad gimnasiele, pentru ca alt-fel de acoale cu alte destinatiunl nuavem. Producte ale liceelor ai gimna-sielor, ei nu vad inaintea lor altA ca-riera deschisA, Mara de aceea a func-tionarismului, care amenintA sA deviepreponderanta in Stat.

Se impune dar de absoluta necesi-

tate infiintarea de acoale speciale printoate partile terii, din care sa iasa ti-ned! no§tri alt eeva de cat f inctionaraTrebuese inmultite §enlele de comereid,de agricultura In felul celeT de la He-rastrad, de agricultura practicA ca ceade la Slatina, cats) una cel putin defie-cal e judet ; trebuesc create, §coaleprofesionale pentru fete, de meseriipentru Meta cel putin cate doue pen-tru de-care judet. Trebue sä se infiin-teze §coale speciale superioare cat malmulte.

De all& parte sa se modifice intr'unchip radical programele actuale aleacoalelor primare atat urbane cat airurale, ale §coalelor secundare.

Sä se creeze acoale normale pentruformarea de profesorl primari ai se-cundari ; sa se gaseasca modul cuins'ar putea atrage in ramura invatatorilor tinerl talentatt ai cu dor de muncA.

Faandu-se ast-fel am vedea impu-tinandu-se din ce In ce relele car! nebantuesc estate. CivilisAndu-ne penoT, mime sae putem sa aspiram a fipurtatoril civilisatiunel printre popog-rele Orientulul. («Galatil»)

posesivului proprid zls : a mea «la mi.-enne» ; 20. numarului ordinal : a douala deuxième" ; 3°. genitivului : a o-mului «de l'homme». Niel o date ingura poporulul articlul posesiv nu seaspira in ha, nu sufere trecerea lul ain A §i nu se amplifich prin emfaticul

a, ca la articlul adjectival al la pro-numele demonstrativ: «h A 1, h AT, ha I a,a hal a, ahaia etc. Afara de acea-stadoe eriterie un mal putin impor-tantearticlul posesiv e comun tutu-ror Romanilor, Tar nu sporadic, §i nielitetr'un cas nu poate fi inloeuit prin

e I (c elo. De'naintJa pronumelul posesiv

feminin : «aceasta vaca este a mea»,la plural : «aceste vacT sunt ale mele»,pe cand la masculin : «acest bog estea I med», «aceati boi sunt a I mef»...

Totual popor nu e rar de a auzipe a de'naintea posesivului de ambelegenuri pentru ambele numere :

Taranif aice zic a mele in loc deale mele, de ex. : ale eul sunt ea-prele ? a mole ; vor fi venit cinelcapre a mele...» (R. Popescu, Mehe-dmV, C. Clo§anT).

Tot a§a in Moldova, inTransdvania,in Banat.

Dialeetut macedo-roman nieT nu eu-noaste o ait-fel de constructiune de-cat : a meri, a mei, a mete etc. (Bo.jadschi).

2o. De'naintea nunArului ordinal dele a in sus :

A doua ii tar.A treia zi tar,A patra zi farLucra in zadar L.

J3a1adit 1,1-rea Argev,

Uil zece a» eu sens fie dare Eatin tri bu ti une, « deci ma, dime» :

JOIN- JTJ17)]TlE«Posta» aflá di mal multl membri

al societatel cooperative din Galatis'ad intrunit ai aù hotarit a convocacongresul economic cooperativ In Ga-laï pentru zilele de 1, 2 ai 3 Maid viator, spre a se desbate diferite ches-tiuni economice.

Ca aceasta ocasie se vor organisa serbdrfla gradina publica, parcul municipal si gra-dina universal 1. Aceste serbarf vor fi in zivade 1 Maid, and s3 vor imparti i medalieleexposantilor localf de la expositia coopera-tIvd de tag. Produsul serbarilor se va des-tina : a) pentru congresul economic; b) pen-tru societatea cooperativa locala ; pentruplata medalielor exposantilor si d) pentruajutorarea societatel junilor meseriasf Ro-man! din Galati'.

Un comitet organisator al serbarilor s'aales tot in acea intrunire. In acelasf s!,op seafla in Galatf de cate-va zile si d. deputatD C. Butculescu, fundatorul i presedintelesucietatilor cooperative din tara

In leaf, de la 7 pang, la 14 Aprilie,s'ad nascut 19 baett al 25 fete dincar! 24 creatini ai 20 israeliti. Ad mu-rit : 19 barbell §i 23 femet din cart25 cre§tin1 §i 17 israelitt.

celebrat 4 casatoril ai s'ad pre-zentat 16 declaratiunl de casatorie .

111,,.

PARTEA LITERARA

ESTETICA LIU SCHOPENHAUER

S 37.

Deai, in urma expuneril noastre, ge-nial consista in facultatea de a aveao cunoatinta independenta de princi-pint cause! ai asatel de a cunoaateinloc de lucrurile individuale, call nuaU existenta decal in relatib ideilelor al de a fi instill in privinta aces-tora corelatul ideeT, adeca de a deveniun subiect pur al cunoetintel in lacde individ : totual aceasta facultate tre-bue s se afle in oare-cari grade ma!mici la tot! cellalti oameni. Caci alt-lei aceatia ar fi tot aaa de putm capa-bill' a gusta operele de arta pre catsunt incapabill a le produce, ai in ge-

nere nu ar avea niel impresionabili- Statistica populatiunei se facetate pentru ceea ce este frumos ai su- multa activitate in toata tara.blim, ba aceste cuvinte ar fi chiar lip-site de ori-ce inteles pentru el. De a-ceea trebue sa presupunem, ca, in tot!oameniiafara numal, daca ar existavre-unil cart sa fie cu totul incapabillde o placere esteticA exista putintade a cunoaate in obiecte ideile lor aide a se desbraca pentru un momentde personalitate. Geniul se deosebeatide ei numai prin gradul maT mare aiprin durata persistenta a aceluT modde cuno§tinta, ceea ce-T permite a pAs-tra reflectia necesarA pentru a repro-duce cunoetinta ast-fel dobAndita intr'olucrare voluntarA, adecA in opul dearta, prin care geniul comunica celor-lalt1 ideea perceputa. Aceasta, §i co-municate fiind, remene una §i neschim-bate, din care causà plezerea esteticAin esenta ei este una §i aceea§T, fiede§teptata printeun op de arta, saildeadreptul prin intuitia nature! §i avietel. Lucrarea de artA este numaTun auxiliar al acelel cuno§tinte, in careconsistA plAcerea esteticA.

Ce e drept, ideea ni se arate rnaiu§or intr'o lucrare de artA de cAt innature. §i in realitate ; causa este, cAartistul, care insu§T a cunoseut ideeaei nu realitatea, a reprodus in lucrarea sa iare§t numaT ideea curatA, aextras-o din realitate, lAsAnd la o partetoate elementele turburAtoare. Artis-tul ne face se vedem lufnea prin ochiilui. CA are acepT ochT, cA recunoa§teesenta objectelor Marti de toate rela-tulle, este dartiqgeniuluT, elementul in-nescut in el ; ce, este in stare de a necomunica ei noue acest dar, de a neimprumuta ochil sel, este elementaldobAndit prin deprindzre,'partea tech-nice, a artel. Ast-fel dupa ce am ana-lisat cuno§tinta estetice in caractereleei cele mar generale, vom esplica paincercetarea filosofica urmatoare umo-sul ai sublimul impreuna, fall a deo-sebi nature ai arta in aceasta privinta.Vora cauta dar a explica acum, ea seintampla in noT cand suntem miacatide ceva frumos ai cand suntem miacatide ceva sublim, lasand la o parte, cao diferinta numal externa, §i neesen-Vela, distingerea daca aceasta mia-care ne vine imediat din natura saddin viata, sad ne este mijlocita prinarta !

Docum. moldov. 1639 (A. I. R. I,1, 94) : «§i a za cé de an inca sa, deaTroiteanil...»

«A doua ore.» se contrage in himbaveche intr'un singur cuvint :

Moxa, 1620, p. 393 : «atunce prâ-darà pre *alai adoarei,...»

In dialectul macedo-roman nu exi-sta. masculinul al, ast-fel ca a se pre-pune d'o potriva ordinalului la ambelegenuri, incep6nd chiar dela 1 : a in-tanta, a doilea §i a daoa, a treilea aia treia, a patruiea ai a patra etc. (Bo-j ads chi) .

30. De'naintea genitivului, cand seconcordeaza cu un nume feminin near-ticulat : «vaca, a lui Petru» sat «a luiPetru vaca», la plural : «vac! a/e luiPetrel» saa «ale lui Petru vaci», pecand la masculin : boil al luT Petru",bol a I luT Petru".

Cu toate astea, in popor vechiletexturi a se intrebuinteaza adesea de'naintea genitivului concordat nu numaicu femininul plural, dar si cu mas-culinul la ambele numere :

Previte Moldov. 1646, f. 17 «omulinvétat intr'acest me§te§ug a turtu§a-gului»,..

Ibid. 1. 23 ; «cela ce va strica ni -se Ira ban! a besearicii, care bani vor1iisa4 de cine-va»...

Docum. Moldov. 1610 (A. I. R. I,1, 22) ; un gard bàtr&n a Petricani-lor inpreunä cu a IngAre§tilor..."

Moxa, 1620, p. 382 : in zilele luConstantin inperat §i a IrLei..."

Docum. mold. circa 1650 (A. I. R.I, 1, 136) : Tiganul Taste a mAnA-stirii..."

Apocalipsul Apost. Paul circa 1550(Cuv. d. batr. IT, 415) ; deca apune

1

oBervidul telegrafio al Rom, Lib,"

I Maid 1885-9 ore dimineata.

Comuralcar eSuntem autorisatf a declara de ueesacte

amanuntele date de Natiunea" si reprodusede alto ziare asupra intretinerel ce d. pre-sedinte al Consiliuluf ar 11 avut de cur6ndCu printu Dirnitrie Ghica.

(Halms).0

MIME TIRIConsiliul comunal al Capitalei este

convocat pe astazi, la 2 ore al juma-teas. Ordinea zileT contine veo 55 decestimsT.

Jurul universitar a recomandat pedoctoral Istrati, ca profesor de chimiamedicaid la facultatea de medicine dinBucure§tT, pe temeiul titlurilor §1 ex-celintelor sale lucrArT.

41

CU

Intrarea in mica Espositiune de ta-blouri a JO Georgescu, dar unde seafi marele tablod al bataliel de laSm'ardan, este liber5.

DAm aceastä veste, pentru a facese disparA sgomotnl ca e scamp ta-xatai intrarea ai peutru a invite pe Bu-cureatem a veni sA yea, cAci ad cevedea.

Expositia este pe strada Regale.Tabloul este comandat de PrimAria

CapitaleT.

o comisiune de medic! fu consultatAde ministrul instructiunit publice, dacAfostul edifi 'iT al spitalulul de oopil sepoate transforma in local de §coale,fare nicT un inconvenient pentru dine-tatea elevilor.

PArerea comisiuniT a tost cA da.Acest local, insmnAtor transformat

§i completat, este destinat pentru li-ceul St. Sava.

Comisiunea filokxericit de pe Metministerul domeniilor s'a constituit, sezice, a stfel :

D. D. Simulescu, prefectul judetu-lul Ramnicu-Valcea, I. Marghiloman,mare propietar, Al. Sendrea, deputat,dr. Vitzu ai dr. Bernath.

soarele, top ingeril omeniloru, a barba-',nor ai a muerilor, mergu la Dumne-dzeu...»

In dialectul macedo-roman de'nain-tea genitivulul, ca al de'nahitea ordi-naluluT, fie dupa un nume articulat sadnearticulat, singurul articlu eu putintaeste nuinaT a, zicendu-se d'o-potrivA :vaca a lu retru, vacili a la Petra,calla a lu Petro, cAllii a lu Petru ;§1 tot ilea nu numaT la genitiv, dar §i ladativ.

In dialectul istriano-romen, casul o-bile se formeadt prepunend pe »lu" lanume nearticulat, de ex. ; lu omu = aomuluT sad omulur, lu omiri=a oamenilor safi onienilor, lu casA a easelsad caseI... De'naintea unlit I u se maipoate prepune a : a lu omu, a lu o-miri, a lu casA etc. (Miklosich).

Din cele de mal sus resultA cA :daco-romina §i macedo-romAna, penAla un punct §i istriano-romena, nu pu-ma! intrebuinteaza d'o-potrivA articlulposssiv feminin a (al), dar inca in cate-trele se manifesta anti mare parte s'a§i indeplinit tendinta de a reduce toateformele la! flexionare (al, aT, ale) lasingurul a care a st-fel devine un ar-ticlu indeclinabil pentru ambele genurI

numere ; o tendinta analoaga ace-le% pe care Englezil aU §i reueit s'orealisen pe deplin cu articlul lor the",de§i anglo-saxoana avusese pentru ar-ticli. Intru cat intelegerea n'ar fi im-pedicata prin lipsa luT a I, a I §i a I e,poporul ar vrea bucuros sa scape deacest prises cam complicat, care insae foarte elegant §i se petrifica din cein ce prin limba literare.

V. »A .

oiVa urma).

8 on in 10 migren.ele, nevral-d' durerile deficat sunt calmate in cete-va momenteprin perlele de terebentina ale docto-ruluI Clertan (aprobatiunea Acade-miel de medicinA din Paris) ajunge sAse ia tref saU patru perle in momentulcriselor.

Dace migrenele provin din consti-patiune saU dinteun stoma c deteriorat,va trebui sA se intrebuinteze Carbu-nele doctorulut Belloc. Aceste douemedicamento escelente se vind in fa-maciile principale. Fabricatiunea, 19strada jacob. Paris.

111111111111111111.1.1111.1

Scumpa ai incomparabila sotie

ECATERINA NICOLAE FLEVA(in etate de140 anti

a incetat din vial& la 18 Aprilie curent,4 ore dupe amiazi.

Sotul sèù §i mama adoptive, soraAna Ghica, nemAngAiatl de aceastAperdere o fac cunoscut cu durere ru-dolor ei amicilor.

Remh§itele eT s'aii transportat sprea se inmormAnta in comuna Socariciudin districtul Remnicu-SArat unde estemormentul famine!.

Cre§tinT, rugati-ve pentru dams. !1111111111111111111111111111111111111111

Cozonaci moldovenesci.La 1 Maid in strada Stirbef Voda No. 7,

se va deschide un magasin unde in fle-carezi se vor gasi Cozonaci moldovenescI proas-petf si bine lucrattse primesce orf-ce co-mande cu preturf moderate-- rugam pe onorpublic a onora magazinul cu comandele d -tor.

TT .A..."VIS TTSehimb i eommisimi

MIHAIL BENZ A.L41 bis. Strada Lipscani. 41 bis

Cumpèrd i vinde orf-ce efecte de Slat.Scomteaza cupoane de or-ce natura Faceor-ce schimb de bani.

1011111=1111

OASA DE SOMMB

C. STERIU & Comp.No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19

017118IIL BUOURAITIPe ziva de 19 Aprilie 1885, ora 10.

5'4 Imprumutul Oomunal (con-yersiunea 8°/. imp. concu-nal (1883).

50/4 Scrisue Funciare UrbaneOomunale nol 1884V/. Seisurr Funciare Rurale5°J. Renta Român. perpetuil ,5'/. amortisabilä .6 5 Seri sue Funciare U rbane611/0 Oblig. de Stat (cony. Rural).

Call. Fer. Rom.ScrinurI Funciare Urbane .

76 y i Rurale. .7 '/. .mprumutul Stern , . .801c Oppenheim. .Oblig. easel Pensiun. (Nom. 300)Impr. cu prime orasul Bucur.A.ctiuni Credit Mobiliar

2 ConstructiunlNationaleDacla-RoraniaBanca Nationalg .

Fiorinil Valuta AustriacaMArci GermaneBilete Francese

EngleseRuble Ruse§tItar contra Argint si Bilete

OtuaL

74'1,8214858384878686

1019496V,

21031

190292225280

1140

198

123'/,99/,24'/

23514,j,

Vhd.,

83,),

8683',s8411,

8887

8'1

1011/2

9597

21532

196196227228

i150200125100

25245

1511,

NB. Cursul de mal sus este in moneda de aur socot tdupit cunnl ftscului.Ciposse se aquita fará, sciulanÖnt

$411012 pontrn ao-ho

V.7-M,r3EMMEEIMMNIMEre,..

r [drain Constantin, (cofetarr)Pilta sf Anton, Nr. 16.

rratil L (Mogan, recoman-dauld ruagasiuuld nostru de

'olontale si belicatese din Ca-HLa Victorie1 No. 80, cit si cel

Lt;u Strada Lipseani No. 53, pe,,wif4acostea poseddrn un mare

ti I) de ca,4cava1 ì branzeturf ate bra;a\a primesc ort-del ennienzi de la D-nil comer,ciantl, se gas; ste i o adev6-F atá tuica ,lidtrau0 cu preturftuiveilab116.lorthiche N. Ioneesn (restau-j runt) Strada Covaci, No. 3,Deposit de vinurl indigene si4treino.loan PencovicI, (lipscani) Stra-J d. Lapscabt Nr. 24, Specie-atatt de matttsurr, Mane, dan-tole, confectioane gate, stofe demobile, covoare, porddldril dediferite calitatf. Vènzare cu pre-turf foarte reduse.Vasil° Georgesen, Fabricantd

de Paste, Uleiuri , Scobealtisi moan de macmat fainuri,Str. Soarelui No. 13. SuburbiaMane& Brutaru, Ouloarea Verde

De vinzare maelaturT14, Strada Covaci, 14.

E. J. MIIITIOVIC1s'a mutat

str. Carol 1, No. 2

ROMANIA LIBERA

Medalie de nur

31I1 ulnIIIITM71113131133111,3

ATELA ERUL

MI' 1-1

'

TIPOLITOGRAF'IAFABRICA DE REGISTRE, LINIATURA, STEATIPIE SI GALVANOPLASTICA

IN ADE311:17 -LT a-71.3o ras,c x, Fs, ri'M IC>N2-21L C X, i.

ACE 7 STAGILIMENT

rrT atingetor,re ,e_precurn :

(1133.31,3

---------

Medalie de aur

,,,,,I11, t.1.1,,ant :

TARLOURI GRAFICE,

PO FIT RETE,

IIIPIAR, CURTI?, ACTIN , I

PLANURI, FACTIAt.1, etc

in diferite odor!.

.Z33332:333-3 113 33n3T-3, 3 33 1.te i t r rdoV,invit,t,ii de

..rief(i..tre re' 11,,, tOr4te speenc ,ecv,eanrult,,,r7 r,orner,.,

.,,,rn:Ite 3,11t333,

3113 3'1,131

se prilnesc

CRI CE CO ANDE IN

.\ F.sti SPECIAL1TA1' E

.promptel i e1egant4.wrunuurunrTri-U1111N1TNII

31131.111.1111 mewl:

Se

,,ntru pAduri, cAmp, morT rr

-se efectueaza

primescü. comande de Liniatura, Sterectipie Galvanoplastica.

milioninussmiumniminiirrNagErgunivi,'12117'; :0 V7INEEIELEIk,

)

AL LUI LERASPHARMACIST, DOGTOR

Acest licuid asemrmat cu uA apriraid leragindsd colic:antral& esteeingttruIfeuginos cari sa aproprierg,1A de- compo-sil,ia glohdelor le sarw,e, oferind avertie-gttd inapreGiab I de-a-lucre Ca un repara-loriu i reconstiluant al óselor al ad/afpitti. El iw censtipeadd nici na.-dalli, nuobose§10 .ston);ieul §i 111Cl CT InegroVe

:01ntrebuiut41 tot-de-it-Una eatsucces'eontrit deranfidrilor stoinarnThi,r!:.1n1'ilrIr pall* sdrdcirei sfingeloi ji atuL n j tI.i adesendameici itimnigii-tilh.kicopil",1 itt ,gederal,sc did eospuso sau ecspusi adicA in daso-i

tl tale de anernie, culori palide, liPsa pofteide mancare, slahiciuni §i altple.

ADE VANPARE : Paris, 8, strada Vi

neVien §i 112 principalele Phroman

31.31..laardtrin.123:331.33,1332.7.03.

Pe v6nzare hilete de inehiriat de lipit la vasecu 10 ai 15 banY bucatl

A advsa ni Strada Cov:, 14.glEINSIMMEVEMEE

institatul I3ERG liENTER(Fondat si autorisat de onor Minister 1875)

Directiunaa are onoare face cunoscut Instituttil inaursul lunet Aprilie e. va muta tu

Strada I3ibeseu-Vod6,(Oasele c1.1-ui Obedeanu)

din causa inarirei uumerului elevilor. Incdperile spatioaseluminoa.e indeplinind toate cerintele igenice §i pedarogice

Internat, Seml-internat, Externat,peutau baet2( do la 6-14 alai.

Istructiune in lialba romilaa, germanA francesa predatade profesori Probatr conform programei onor. Minister alCultelor instructiunir publice.

Pentru elevi earl' freouenteazti, regulat c.ursul, Díreetiu-oea pfoumv irea lor in gimnasiii sad ocoalade Comercift. Loaalul ne permite d'a priiMelevi mica pelatru clasa I-a apre a fl preparati binapentru auul scolar

De6lu§iri1e se pot ;Ltla in Canceiaria I estitutreett tinist.

«essossasemormassisimassosinaimodivoissINIMIIIIIIINIM

ammnounilmwrar

7.7-7370 I1\T I C.A. FIR.T_T A/ITT sarr Mi PMT.aFa(urrparrA PAIN 11`4A.CilliL

PARTcatINE-oft17,

JOY )issetWde plusievrlUE sTHONORE.P

MERIEK

4

InduIec,ee al'aecePELEA,ii dAtrana,renta

frAgelimea tinereV,l. EapreaervA obrazul de p*Ar-I615,1i de elAreiteri.

NsTnints tt'S MAMMIES°

A LuILLPRAPFornisserul (forti Thresi,

ORIZA LACTELoo.

AMeseepelea. e'd dispar:"1.

,Ikiroge pistruele.

SAVON ORIZ.011133 10(3(01.11I

( eel uraj 31,33-pell(r11 Iri

ESS.ORIZLORIZA-1,1SPaelivote poui adopteit,

de faahiune.

()ma- PovinwiiPtak/T./Uri de Ore,

Adererrei peleicatiieala persie,,i.

Plus fie 9',3iuiures Povessiv,'pour Mee, x Wancs

Pentru a reda ar.indat Përolui s,

oulerea torIII tít

Nu estetrebeintAde ala capul neei inainte rndupLApplicatitmeReaultat immediat, no i.trrr pelea vaV",,,,.,neei (lath sAnitiltei.

4.11

Deposit principal : 207. Due Saint-I-limo

7Nra-ut INTc:10

IMAM DZ CUNT. per1-4.,,e-ticolta,t)(:.-.4y-telat

CI) 'CZ

'F:44 1.4. 7)rD

a] 13'

13-.''

CCLa

41!'

C/

,,..:VMI

W'

cr (-:,'C, --;.-,-.:::',...;

g...7.n

'-7.7..

-.-----r-

-.......5

.,

,-c-.., .4

"-i=1 o.....4 i--,

Cr:.) z 02..._.Tx,

0ze 5 0

a/ 'z.....<

H

.---,-,

c-c5 o 7....) f T1 -.-,----

i'''`, =15 n .:::,--

rI";177.777--

F.4.1

(-4

u.i2,;., "-1,:::..,

ccs 1 .:-..,.<C.....

=I(ID

o..: m _...

B r=i' ODER KEPC I...,

Bueuresel Strada *elari (Hotel ViotoritoStada Domneascd 'Hotel Mett-rpol)Braila Strada Mare No. 55.

Craiov a Strada Lipscani.

.a....1.1111M

INSTITUTU MEDICALBUCURESCI

6, STRADA VEST EI , 6.

Sectla medicali.. Hydro+ oerapia, 2. EIeetri.

z ire, 3'. Or,lopedie, 4 Girunasticä Medicala, 5, Inhalatil,Masajid sisteinatie, 7. Serviciii!la domiciliui, 8. Consultatit ma.

Seeti dig iénleA1 Bae abur . .1 Bae de withal cu ai

duaemedicamente . . . .

1 dim recto sistematicd .

3

2.601.1.50

BM DE ABIjitSI DE

PTITTII\TA_Nota. 1. Bade de abur stint

deschise in toate zilele de la. 7ore diminéta 0'0 la 7 ore sera.

2. Pentru Dame frisk bane deabur, odata pe staptaanand Vine-rea, la 7 ore dimineata IAA la2 post-merid.

Preturile la sectia mediealaconform prospectulul.

Direetinnea.

INCHIRIATCamere i apartamente ino-

bilate in Strada Li pseant, No.81 cu luna i anti in cea matba servicinnd ouratenie §iveturi scalute, de la 20 leteamera po land. si pang, la ty,-lei pldtitt Mainte pe 15 zile.

MOP ÍJE RAntil !ODEde GUEIIALLI et Cie Pharmacipti la Paris

E DOILZ DECI ANNI1 ACESTU MEDICAMENTI; trA RESULTATELII CFI

MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIII.01113 PENTELI

LEIULUI DE PICATI7T DE MORIJNIIT 57 A.i.i:siaoPuLui ANTISCOENUT( ,

EIÙ este suveranii contra intärirri si inflamatiunea glengItului , gurmelon hojilorii) si ale diffevitelor

,errupliuni ale pelei, alo capultif sT ale felei. ElO excit5rate de mineare, tonhulc lessturile, combatte paloveanole§etea pelei si di copiilorii vignirea si vesselia naturali.;;.ste unú medicamentil admirabilu contra cojilora produsseprin lapte sT unO depuratifil excellentti.

Deposal; in principalele pharmacii

rrALIP:ur-ru

palltrAlPLAFUNURI IN RELIEF,

\TERRE 1)E ALM ?BM SÀRI, S11CLE PENTIN IISI(GARD-PORT)

din cele mal renumite fabrice, cu preturl foarto mo-derate, reoomanda, Onorabiluluf Publie subsemuatul

i--tc5miciiMOW si decorator

No. a, Strada Stirbel-Nrodtt, No. 3.

r--72

gros la Drogueria J. Ovum farmacia E. J. Risdoerfer I

nalisaln si aprobale il Onor. ouhiliIt medical superior. 1

Bron§ita, Oftioa §i toate Boaiele de peptGoudron Berlandt (Lieoare, Pilule §i sirop)

MSC) 31:2030 imip :mu(I t

óielenervósPiluiele Berlandt cu brornur de fer cs

DE INCHIRIATDoua magasil de lemue vis-

a-vis de gara Thergo-Vesci, do6gradini de pometuri tot vis-a-vis de gara, done perechi decase in Dealul-Spiri, Strada Se-neca No. 4, aproape de StradaCasármi sunt de in hiriat.

Doritoril se vor adresa laproprietara eaulina Slanicoanuvis-a-vis de Gara Thergo-VesciNo. 124. 64

.0401E PlUIC)I. Ade lux tineri sunt de vénzare

in str. Berzi. 56.

A dministrati t n J. a .8, boulev. Montmartre.

pASTILLE DIGESTIV fabri-( ate to 'Vichy en Same' estrasediu sorginti. Ele aC nn gust placutsi produc un efect sicur contraacrimelor si a grelolor mistuiri.SARTIRI de VICHY pentru BAIUn sul pentru uä baie, pentra ceTearl nu pot merge la Vichy.

Spre a evita contrafacerile se seart/ pe tóte produsele marca.

Controlulul Statulul franoese.' Depositul in Bueuresei la dd.Wartanovita qi Hertog

4linik"a=alianingatiggra1 ekkannill11111111MMONErlrigN.

Catre numeroasa noastrd Clienteld din Capitaiä §i Provincie.

Dommlor,Av6ra onoare a ve intorml, cä primul transport de hanio ;radactionate pezitra5bArbay ii lAeV de Prim-VarA, §i VarA aù sosit deja la

EN GROS

E14 DETAILEl DE ROMANIA"

BUCURESCI, sTRAIM. SELARI No. 7, SUB HOTEL FIESuLti

din propria noastrg fabricatiune dí airj,m, Get in-ti 4iditatea cauftivaii §i ne-merit alegere a nuantelor, aitfai c.1, pir,arn zice : i t Col:nand; ri(.,!;tul prat ce ai puteA LAU aiurea, nu all pu-tea avea avantagda tabricatiunei aoatdre deitul de modeste §i in preturT.

640111111.1110 Recomandam la atorati flea D-1.76 atrà m re E ce am prima de rrn

EN DETAIL

VA ESWRI C OST -CAE MN-11E00ein veriObla stole, Coteimen, Diagonal, Travers, Camgaro, eveot, Tricot, etc., eL

1NT (Or 4C) '9E3 lata1 - 3E1 P-1., ZVI 17:K.."

Pantaioni fantasie-Caro si Rap. Gi!e-BroschP de Lana si Docs EnglezesctioSTUME FINE '')17FRU SALON FRAVIJRJ 611EROACE

INTL Vé, rugiim aota

de Pervien, de Brnn (St Drap de Sedan. -

Metwele. 313.stszEtir do R.C:0323.451/431:11.0k,STRADA SELAR1 No. 7'. SUB HOTEL FIESCIII

11.111611141 7" s 1."1, a evita eonifit.,Anni

n.sf.

: f;fil I' la Covaci, 14.

HE INCHUHATCaselo din atrada Clopotaru

No. 13 cu 3 earner() sus su 4 joso bucdtdrie in curte. avänd

pi .anitd.

DE INCIBRIATCasela cote maxi din curte, Ca-lea Mos.ilor 138 cu 20 camere,4 saloane, grajd, lopron, bunepeutru un pension, sad scoallreald, de comert san gràdinä de

pentru o berarie, clubaltele, avdnd grldind mare papain Strada Vintulut,

I)E INCHIMATIn curtea caselor din calea

Vacdresci No. 46 sunt de inchiriat de la Sf. Gheorghe viator, o pivnitä boltita, un grajdcu odae, uu aopron t maimagazil. Doritoril de a le leanu chirie se vor adresa CaVaVdcAresci 42, la d. Pancu.

DE VENZARECasele din strada Stirbef-vo.

(Id No. 428. Compuse dui 4 ea-mere de stäpAn, done" cuhaigrAdind eu pomi roditori, d0

ritorii sd se adreseze calea %-hovel N 146.

UN TIENtItdoresce a gäsi o meditatiimepentru clasele primare si gim-

nasiala A se adresa la Am

iiietratia arestuf ziar