Q

Aria t!')

PAM21[21 ETU R

ANUL V.(1 MARTIE 1871-1 MARTIE 1872).

Redactor : Jacob Negruzzi.

IASSI 1872.

TIPOGRAFIA TH. BALASSAN.

4.1

r..

. ,,

Mir

r°

No. 15.Anu1 V. Iassi, 1 Odom-vie 1871.

CONATORBIRI LITERARE.

Apare la 1 i 15 a ilearei luni.Abonamentul pe unu anu pentru Romitnia liberit 1 galbenu; pentru Austria 6 fl; pentru Germania de Nordu 1 galbenu,

pentru Svitera, Belgia ei Italia 15 franci; pentru Francia i Spania 20 franci.Abonamentele se facu numai pe unu anu intregu: in Iassi la Tipogralia Societatii Junimea i la redactiune, in

Bucuresci la libräria Soccec 86 Comp.

SUMARIU.Studii asupra starii noastre actuale ; IV. de D. A. D.

Xenopoi.Studii asupra Maghiarilor (Urmare), de D. 1. Slavici.Observhri critice asupra gramaticei. (Urmare), de D.

V. Burla.Poesii de D. S. Bodndrescu.Apelu la autori.Bibliografie.Anunciu.

Studii asupra starei noastreacttale *).

Iv.Despre InvatanOnta seolarn In genere

deosebi despre acela al Istoriel.

I.

Este unu fenomenu pre bine cunoscutu cii oa-menii obicinuescu a implinl indelungu timpu a-puaturile lisate de generatiunile de mai nainte,fin a-si da samd de causa pentru care o facu.Aceste apucaturi mai toate, and se ivescu, aucuvOntul lora de a fi in iraprejurtrile incunjurit-toare ; cu timpul ins6, de si ocasiunile de caree legata venirea loru pe lume disparu, toting prin-Ondu die odatt radacind in sufletu, oamenii ur-meaza inainte cu implinirea loru, de si nu si-arupate (1e locu da sama pentru ce o facu.

Aceasta procedare este si foarte fireasa in osiert, anumita, adect in acea a singimntului,deci in moravari i obiceiuri. Aceste capata princurgerea timpului unu caracteru de stabilitate,ba chiar de sfintenie, si CU dreptu cuvdntu, cudsimtirnëntele omenesci neschimbindu-se de cat

*) Vedi Cony. Lit. Vol. III P. 1 ei 121 vol. V p. 117.

foarte putin in natura lora, e foarte firescu koraea i formele lora de esprimare st se pastreze peat se poate de multu timpu astfelia cum au fostade la inceputu. Moravurile i obiceinrile infatosAnducontinuitatea sufleteasca intre timpurile trecutecele de fatt, ele mintinu in modu-puternicu legitta-rile omenesci, fie acele religioase, fie mai alesu ace-le de nationalitate. Unu poporu in care respectulmoravurilor i obiteiurilor strAmosesci se cala causurintt, in care cu grabire se adoaptd forme deviatt striine documenteazd totdeauna o placerespre o viatt talburatt si neortinduitt, o usurinttde caracteru pe care o platesce ea grele incer-cari. S'intelege cit i moravurile i obiceiurile tre-bue st se schimbe, dar aceasta trebue sa se factfoarte incet, foarte treptat i oare-cum pe ne-simtite, citci moravurile sant o parte din elemen-tul stiltittoru al poporului pe basa carnia se miscitacelu progresivu.

Dar obicinuirea de a lucra i ftptui asa dupt' cum s'au apucatu de mai nainte, fart da dsaint rationald despre aceasta, se intinde adese-on i acolo unde nu este indreptAtitil de locu,amime in sfera gdndirei. Multe asedeminte, multemoduri de a lucrà, sisteme de guvernare, de e-ducatiune, de iustructiune c., remlce din tim-puri de mai nainte, and luminile eraa putinrespandite i adeve'rul respectivu necunoscutu, sepastreazt, mai cit ai putè dice cu unu feliu desfiutenie, i atunci and luminile capttate ne a-ratt relele lora si calea de apucatu spre a loraindreptare. S'intelege acuma de sine a in casnlde tap, aceasta procedare este eu totul grc§ita.

§fin

i

a-ei

234 STUDII ASUPRA STARII NOASTRE ACTUALE.

Uncle e vorba de lucruri intelectuale, acolo o pas-trare nestratuutata a starei din trecutu nu arenici unu intelesu. Adevdrurile descoperite trebuesi realisate ; inbunatatirile aretate prin teorii tre-bue idtroduse si in practica. Lnminile inteligen-tii nu trebue sá remana numai ca atare spre bu-curarea mintei teoretice, si precum lumina soare-lui este nu numai lumina spre desfatarea ochiu-lui, ci si .elementu de viata pentru pante si vie-toare, astfeliu si lumina inteligentei trebue sa tre-zeasca in viata reala chiar, puterile de traiu si depropäsire a unui poporu. Dart desi ratiuneane vorbesce astfeliu, o lene intelectuala si o tea-ma de reforme ne facu de suferimu ca meltetimpu relele si greselile sa traeasca in mijloculnostru, multamindu-ne une-ori de a impacâ ce-rintele adevèrurilor descoperit6 prin mici conce-siuni, care ans6 nu contribue de lout a indepar-tâ reul insusi, ci numai atata au bunu a aratasub o lumina mai puternica neimpilearea stareiveal a lucrurilor cu cerintele spiritului in pro-p asir e.

In seculii din urma in care omul se deprinsea-si da &link de toate, supun6ndu ori-ce fapta,ori-ce mi§care a sa unei analise, cu seopul de aarëta, &la intru cat corespunde ea cu princi-piile rationale deduse din natura lucrurilor, inaceste timpurl catatterisate prin predomnirea u-nlit spiritu din ce in ce mai criticu, s'intelegeca nici sistemul de inyttam6utu nu putea sa fiescapatu din vedere, ci a trebuei sa treaca 0 elusub peatra acea de pruba ce se chiama ratinnea.Din acelu momentu, ate lumini s'au respandituasupra instructinnei, eke spirite eminente s'ausilitu a ne ar6tâ scopurile si mijioacele adev&a-tei instructiuni precum 0 relele si neajunsurilestarei de lucruri existente ! Si en toate acestece putine sunt imbunatatirile ; ce puternia pas-trarea obiceiurilor s'a apucaturiloru din trecutu!Putine suut popoarele care au avutu inima de apune in aplicare priucipiile rationale 0 sanatoasea le instructiunei ; dar aceste au 0 eulesu fo-loasele silintelor lor. Chiar la. ele ans6 departee de a se fi ajunsu in totul la telu, de a se fiurmatu 0 cu cladirea zidirei in moclu tot asa derationale ca in punerea fundamentului ei; ba niciteoria insasi nu e in totul formulata, ci numai o

miscare a spiritului in sensul propasirei se inta-resce Pe q.i ce merge.

E tirupu ca 0 la noi in tara Ea se trezeaseaacest spiritu de cercetare, sa ne intrebamu intrealtele melte, ce vroimu sti ajungemu prin sistemulde inv6tamentu ce-ln avemu, 0 daca acestu sis-temu este acelu nimeritu.

Din cause binecuOntate vomu margini cerce-tarea noastra numai la inv6tamëntu1 scolaru, la-Banda la o parte studiile universitare, care sunteau ar trebul sa fie eu unu caractern liberu, decinesupuse unei regulamentari atat de strinse pre-cum stint cele secundare si mai alesu cele pri-mare. In aceste scoli scolarii invata ceea ce lise propune; orisonul lor intelectualu este acelual profesorilor 0 a cartilor ce li. se clan. In u-niversitati egmpnl este liberu ; profesorii suntmai mult niste diriguitori in studii ; ideile 0 o-purile tuturor invetatilor lumei stau deschisestudentului spre libera formare a opiniunilor sale.Neajunsurile care se afla in metoda studiilor u-niversitare aunt deci de o natura cu totul altacleat acele ce le gasimu in scolile inferioare, side aceea le vomu lasb., la o parte. Ochinl nostrufiindu apoi fintitu asupra restatatuNi de produsuprin inv6tamntul scolaru inferioru, s'intelege catoata luarea aminte a noastra va fi indreptata a-supra inarcingntului secundaru, celu primaru fi-indu privitu, din acestu puntu de vedere, numaica o treapta pregatitoare.

Scopul inv6tamentu1ui scolaru este pregatireateoretica generala a spiritului atat pentru culti-varea teoretica mai departe a sciintelor speciale,cat si pentru intrarea in viata practica. Cea maimare parte din oameni nu au spiritu teoreticu ;ei isi aplica deci puterile lora sufletesci la ajun-gerea seopurilor practice ale vietei ca inveta-tori, meseriasi, dregatori si asa mai departe. 0parte mult mai mica unesce in genere impreung,cu o activitate practica una curate teoretica, caretinde la descoperirea si latirea adevërului, la pro-ductiunea frumosului 0 altele. Toti acestia 6286, oricat cle deosebiti aru fi in oeupatiunile lora specie-e ca profesionisti, invatatori, negutitori, militari,dregatori, aunt legati impreunt in afore din ce in ccmai intinse de interese 0 plecari comune en alti oa-meni. Sunt legaturile breslei din care face parte

STUDII ASUPRA STARU NOASTRE ACTUALE. 235

cineva, acele a le intereselor locale (sau coma-nale), acele a le naciunei. Fie care individu nue deci numai medicu, numai stoleru, numai ne-gutitoru, numai legistu ci este inainte de toate

omu, cetAtanu al comunei si al statului din careface parte. In viata lui eh' va aye i multealte luerAri de implinitu, decAt acele atArnAtoarede specialitatea lui, i aceste luerAri *) voru ficu atAta mai variate cii cht desvoltarea politicAva fi mai inaltA, cu cAt poporul isi va cAutd maimalt elu insusu de interesele lui private si decele publiee.

Pentru ca mai multe elemente BA conlucre spreacelasu telu trebue sl existe intre ele o legittu-rA. LegAtura cea mai genera% intro oameni esteacea a spiritului ; dacA deci fie ce individu aretie conlucratu si la ajungerea tutor scopuri ge-nerale, va trebul pentru ca aceastd conlucrare elfie en putintit, sA existe intre spiritele lor olegAturA, o asemInare in medal de a gAndt, oconvingere despre, sau mAcar o credintA in nis-te adev6ruri sau idei tinute de atari de toatAlumea.

Dar nu numai din puntul de vedere a lucrl-rei vra sit 41cA a rolului activu al omului in so-cietate este necesara aceastit basI intelectualdcomunit. Din clasa cultA a unui poporu, compu-sA in genere din acei ce au trecutu prin scoalA,numai putini indivicli se inaltd la rolul de ele-mute active, care aducu la luminit idei asupraintrebarilor ce mi§cA societatea, sau determindvointa ei de a laud in unu modu sau in altul ;masa cca mare remane pasiva, asculta de aces-tia se unesce ea ideile unuia sau a altuia, pit-nndu-ii puterile sale morale, sociale ba chiar simateriale intim sustinerea lora. A cestu resunetugeneralu al ideilor unora in masa clasei culteeste aceea ce se numesce opinia publicA. Aceastaeste s'intelege nnmai unu instrumentu. Fart afi pusu in miscare, ela nu are nici unit efectu ;este elu Ansil insufletitu fie de unu interesu ge-neralu, fie de focal unui spiritu individualu deo-sebitu, atunci devine una din puterile cele maicumplite. Pentru ca acestu instrumentu sit nu

*) Ca alegktoru, deputatu, juratu, membru a Consiliuluicomunalu i celelalte.

poata ii deci intrebuintatu spre insitsi dauna sinefericirea poporului, trebue ea elu sit infAtosezeoare-care garantii, ea nu va put6 fi intrebuintatudecAt in serviciul binelui si al adeverului. Opi-nia publicA trebue sA fie nu numai unu rAdicrt-torn puternicu pentru silintele ce tindu spre binesi adevAru, ci i o pedicA neresturnatl pentru a-eele care au de telu reul i minciuna.

Pentru ca opinia publiel sit fie unu controlaal binelui si adev6ru1ui trebue neapAratu ca eainsAsi sa se baseze pe aceste dou6 puteri. Santiii sufletul omului dou6 rAdAcini puternice din ca-re aceste potu sa se desveleascA ; i aname bu-nul sinqu i consciinfa moralig. Dar pentru eaaceste sA se poatd manifestd cu toata energialoru, ele trebue cultivate, si cultura uneia se fa-ce prin inv6tAm6ntu, a celeilalte pnin crescere.Omul in stare de naturit are numai imboldirispre lucrarea moralA si ratioualA ; nesustinntu decugetare, de cunoscintele i esemplele lumei in-cunjurAtoare i a generatiunilor trecute, acelecolturi pretioase se usucA in sinul lui. Pentru aavd deci o opinie publicA in adev6ratul intelesnalu euv6ntului trebue sA conlucre la formarea eipe deoparte crescerea in familie, pe de alta inve-ftimnitul in scoaln.

AtAt pentru cei ce lucreazA impreunA in minmodu oare care la desvoltarea unui poporu, cAt

pentru masa pArtei culte a acelui poporu caresprijine sau respinge ideile inaintate de inteli-gentele active, este deci de neapAratA trebuintAca sA existe intre toti o basii congaed de inkle-gene. Uncle aceasta nu existit acolo o intelegereeste peste putintit, pentru cit on i ce intelegere,unire asupra unei intrebari none, presupune cit

suntemu de mai nainte intelesi asupra alter in-trebari, din care vomu putè deduce argumentepentru convingerea noastrA mutualit in ceea ceprivesce intrebarca cea nonit. Lipsesen cr1 cepante de intelegere comunt intre mai multi oa-meni, atunci o unire in ideile lora este ceva pesteputintA, pentru eit ori i cat de departe aru cAn-

ei in mintea lora unu adevAra admisu detoti, spre a deduce de acolo prin argumentaresustinerea unei idei noue de care sa se cowing%toti, ei nu-lu voru aflà. Aceastd stare s'intelege

t/

si

:

ai

236 STUDII ASUPRA STARII NOASTRE ACTUALE.

ca nu exista nicairea intocmai a§a ; caci atuncinici doi oameni n'ar mai trai impreuna, ei s'arnVinë fie-care isolatu. Dar cu toate ca oameniiin genere trebue sa aiba cate-vA idei comune,totu§i in ce stare emu fi pa§i noi &A, de cate-ori amu vrol a ne convinge mutual d.espre ointrebare oare-care ara trebui inceputu a argu-ment& de la primele adevëruri recunoscute deori-ce omu cuminte, §i construitu deci in fie-carecasu o filosofie intreaga cum a incercatu sa ofaca Descartes pornindu de la cogito ergo sumal seu. Tocmai la aceasta tinde scoala in modadeosebitu de a kV& pe cid se poate basa comuntide infelegere, astfelia ca, pornindn de la oare-care idei generale admise de intreaga clasa culla,noi sa putemu fi de indata intele§i §i sit nu fimunevoiti a reconstrui cu fie-ce individu intreagaseiinta omeneasca spre a ne intelege asupra lu-crurilor celor mai simple.

Scoala deci trebue b a fincdit a form& spiriteleincredintate ei, astfeliu, ca o intelegere comunaintro de sh fie pe cat se poate de uqurata ; pen-tru aceasta trebue :

1) Invatata mintea a cuget& in mut modu ra-tionalu i precisa §i a sci esprime in moduintelesu cugetArile sale ;

2) Inzestratil cu cunoscinti §i idei generale des-.pre lucrurile i mersul naturei §i a omenirei, ideicare aunt resultatul muncei intelectuale a ome-nirei de pana acuma.

Rama scoala nu are in vedere aceste teluri, a-tunci lucrarea ei este fara de folosu. Data eacrede cit totu co i se cere este de a inflori min-tea tinerimei cu feliu de feliu de cunoscinfi sin-guratice despre cele ce se petrecu in jurul nos-tru §i s'au petrecutu in timpurile mai de nainte,atunci resultatul ei este egalu cu nimica. Dacitindividul e§itu din scoala nu e in stare Bali co-ordineze in minte unu fru de idei §i srt le es-pun/ acestea altuia, lie prin grain fie prin scrisu,in unu modu mai logicu ti mai intelesu, de cumo face acela ce nu posede nici macar inceputu-rile atunci ce au lacratu scoalaasupra inteligentelor care au trecutu prin ea, §i

care este profitul ce l'au avuta ele ? i ce folosuresulta pentru individu §.1 pentru societate, dad,

in timpa de 4ece sau mai multi ani cat §ede co-pula in scoala, aceasta se silesce numai a-i in-troduce in minte o amestecatura periculoasa pen-tru inteligenta lui de grecesce, latinesce. geome -trio, fisica, trigonometrie, religiune, pove§ti i bi-ografii numite istorie, c.? Prin o memorisaremecanicA, cel mult prin o intelegere a lapte-lor singuratice; aceste cunoseinte se mink pu-tin de mintea lui, catu timpu le cetesce §i lerecetesce necontenitu ; cum ansë au trecutu esa-menele, cartile acele varii din care a culesu cu-noscintele lui stint aruneate la o parte : din min-te fugu en o mare rapejune toate cunoscinteleadunate en atata osteneala ; greceasca se nal cutotal, din latinesce se mai tinu minte cateva cu-vinte, din aritmetica clttu trebue pentru viatapractica, teoremele de algebra §i geometrie de-vinu din ca in ce mai straine, din sciintele fisieemai tinemu minte esplicarea naturalit a fenome-nelor celor mai comune pentru a nu fi luatidrepta ignoranti. Apoi acesta oare O., fie scopulscoalei ? Ratiunea noastra sa revolta cand negandimu la asemenea lucra §i nu fail, temein seridica din toate partile glasuri pentru modifica-rea programelor, pentru alungarea limbelor cla-Bice, pentra separarea bacalaureatului in litere

sciinti, pentra infiintarea de scoale reale peranga licee §i gimnasii, pentra ca scolarii sa numai invete lucrari ce na le nut nici de unitfolosu."

inteadav6ru a§a este, ca, nu le stint nici d eunu folosu, dar aceasta nu din causa materiilorin sine, ci din causa modului celui reu de pro-punere, care earaqi vine din lipsa cunoscin(eiscopului pentru care se invaca cutare sau cutareobiectu.

'num cunoscintelor singuratece este peste pu-tinta de impedecatu. De la unu timpu oare-earea vietei, omul trebue sa se hotareasca a imbrato§aunu ramu de activitate ; timpul i lipsesce pentru

improspat& necontenitu amintirile invdtatu-rilor scolare, §i aceste se intuneca cu atat maicur6ndu in minte en egt emu mai variate §i

mai numeroase. In acesta sem nu e nimicu dereformatu. Nici o metoada de propunere din la-me nu va impedeca pe cela ce devine ingi-

invOtImentului,

§.

§i

Si

a-§i

STUDII ASUPRA STARII NOASTRE ACTUALE. 237

neru sau negutitoru de a uità greceascape celu ce devine protesoru de limbi clasice dea nit& clasificarea pläntelor §i a animalelor sauteoremcle de algebrA si de geometrie. Dacg,

deci uitarea acestor cunoscinti singuratice nu sepoate impedeck §i scoala isi (IA sama de aceas-t a, e foarte clar c tendinta ei trebue sti fie eatotul alta cleat fixarea acestor eunosanfi singu-ratece in mintea tinerinzei, qi ca, deci si metoa-dele de propunere trebue sä find& la unu alturesultata decgt la o imbogAtire trec6toare a min-

Cu cunoscinti de luxu.

Acestu t elu este tocmai aceltt ce l'amu forma-latu mai susu, anume formarea logia a mintiisi inzestrarea ei Cu ctiteva cunoscinti si idei ge-nerale.

marea insemnatate a seoalei consistg tocmaiin aceea, cA aeestu telu care pare atAtu de sim-plu se poate ajunge numai qi numai prin lucra-yea inceatd si treptatti a invtiplantului scolaru.

Inteadev6ru, pentru a form& mintea spre o on-getare corectg, logieg, si spre o esprimare curatAsi lAmuritl a cugetarilor, trebue o lucrare foarteinceatA si treptatg. Precum mama pictorului si asculptorului nu ajunge cleat &TA multu eser-citiu §i indelungatg, obicinuire a intrup& pe

colorile sau a sap& in peatrA figurele maestre,asa si inteligenta omului desi mai flexibilk mailesne de deprinsu, totu0 numai treptatu i peincetul se invatA a Amblit dupg cum trebue cu ra-tiunea si eu argumentele logice ce decurgu dinea. i nu mai putin greu ie educatu este facul-tatea esprimArei odor gAndite, prin graiu si seri-soare plAcuta i inteleasg.Apoi ilu cunosci indatg,pe omul care au apucatu pe ici pe cole, din ()l-are, din conversatiune sau din entire de diletantu-cate-va principii generale. Aceste nu s'au ngs-cutu in mintea lui prin lucrarea inceatä a seolei,nu au resultatu din inlantuirea a o mie de faptesinguratice, nu au crescutu impreunit eu m!ntealui pe bancele scolei, astfeliu ca BA deving unuce nedespartitu, o convingere adAncg, o parte in-tegrantA din insgsi mintea lui. Ele au venitus'au lipitu de din afarg, din intImplare si totuasa se voru si duce, la cea d'gnteiu clocnire cal

interesele sale cele mai meschine individuale. Nu

sant acesti oameni puterea unui statu ; dar dinnenoroeire tocmai ei Bunt marea majoritate acolounde scoala nu este aceea ce ar trebui s. fie :pregatirea unei base de intelegere comung.

Seopul rationalu al scolei secundare este deeide a deprinde mintea prin o lucrare inceatg, §1

treptatA a cuget& logic si esprimg, gAndu-rile precis!' si intelesu, pe de altg, parte a faceBA se trezeascl in ea din studiul fenomenelorsinguratice ideile generale care le domineazg, sicare sg, .remAnA in minte, i dap& uitarea anal-nuntimilor, ea o retea puterniel de gAndiri, pe caresg, se poatA inalt& pe de o parte seiintele specialestudiate mat in urnak earl spiritul, prin joculcombinarea lor, sg. fie pusu in stare de a-si for-m& opinii drepte si lAmurite asuprg diverselorfenomene ce se presintA in viata unui poporua omenirei.

Astfeliu trebue sl fie formate spiritele adev6-ratilor cetAteni a unui popora careli pima feri-circa si in viata intregului §i deci trebae sä coa-ting, unu intregu de gAndiri pentru a put inte-lege, judeck prim! san respinge, sustine sancombate toate cele ce se referA la trebuintele hii.Numai in aceastg, viatg, comung, en intregul esteadevgratä multamire, nunlai prin ea omul trAescein deplina ei mgsurl viata aceastg, omeneaseA.Cine-si are spiritul formatu numai in o parte fiecAtu de ageru si de deplinu, eine deleagg altorapang i simpla opinie asupra unei propuneri,unei idei, unui opu de arte sau unei iscodiri, li-eëndu a, nu e competentu, acela nu este fAcutapentru viata liberit dupg care ngzuescu i sprecare mergu popearele, viatg in care firele de trainse tesu multe si dese sub stativea timpului i seintindu in valu frumosu i plinu ochilor posterl=tltii.

Dar pentru ca aceastI participare a tuturor laviata intregului sit nu fie izvorul unor rele ne-sfir§ite, trebue ca ea sA, se baseze pe unu girt;de idei i de principii stindtoase crescute §i iden-tificate eu insIsi mintea noastrA, peste care apoiori §i cat s'ara ivi deosebiri, aceste sl nu pea-t& niciodatA av6 de resultatu impedecarea oricard intelegeri ori Wei lucrari impreung. Toe-mai aceasta s'intAmpla Ansg acolo uncle spiritultëngru nu ese din scoalli, decAt eu miii tesaurapestritu de cunoscinti singuratice de totuAceste se §tergu ea timpul; remlne numai o in-

enable,

ii

pan-z1

a-si

feliul.

ei

ci

si

ps STUDII ASUPRA STARII NOASTRE ACTUALE.

teligentA deprinsa a mAcinâ ori ce gandiri i sepresintA, farA controlu, fitrI cercetare, ne avenduunu criteria in ea. Patimele, intereselecele personale, amAgirile celor vicleni vinu atuncide inloeuescu critica ce ar fi sA se faca de corn-plexul de idei generale ce aru trebul BA se aflein minte. Ace le elernente hotArescu atunci asupradevisei ce fie-care inscrie pe drapelul sea, asu-pra credintelor ce fie-care prirnesce, asupra idei-lor pe care le respinge §i le condamnA. SA teindrepti, spre a combate o eroare, la retinue, sAapelezi la cugetarea cea inteleapta, la adeveru,total este zadarnicu, pentru cA lipsesce basa co-munA de intelegere. Pentru a face pe cineva sain(elcagli ca este bunA San rt cutare idee, trebuesa fie de mai nainte in mintea lui o retea de alteidei comune eu ale tale, de la care deducendudemonstrarea s:1 poti ajunge la o eonvingere. Lip-sindu aceastA basil, impfirtilsirea ideilor pe caleaconvingerei i a ratiunei este peste Dus-mania sau prietenia personala, interese de ori cenaturA, inveluiri ale sinitimentului, entusiasmulsun neptisarea, aceste hotarescu asupra formAreiopiniunilor, asupra admiterei sau respingerei idei-lor.Unde astfeliu este starea spiritelor §i poporulse bucura de a§egeminte libere, acolo periculul esteiminentu, pentru a adeverul nefiindu nici cAndregulatorul vointelor omenesci ci fiinda infanta§1 inctilcatu la fie-care pasu, elu i§i resbuna subformA de ma, decadere §i peire de necunoscintasari nesupunerea la vecinicile sale legi.

Sunt atunci doue cai pentru a e§i din acestuchaosu: restringerea sau naclusirea vietei liberepentru a face neviltdnAtoare auarchia spiritelorne lasandu-le nici o inriurire asupra vietei po-porului, sau indreptarea acestei anarchii insAsiprin littirea ideilor, nAzuintelor §i convingerilorcomune ca basA de intelegere, pastrandu-se viatacea liberft singura demnä de omu.

Pentru unu poporu care vra 136. propti§easca nilremAne indoeala pe care din aceste done cai tre-hue sit apuee i anal din mijloacele cele maiputernice este unu bunu sistemu de invgAmentusecundaru.

La noi relele unei asemenc stari sant Inca in-greuete prin imprejurAri speciale. Partea activaa masei culte a poporului nostru se compune ingenere din oameni care §i-fall culesu cunoscintelelor in teri striline deosebite. Cine cnnoasce ne-mesurata deosebire intre spiritul Francezu, Ger-

manu, Rusesca sau Italianu nu se va mire. de-locu daca intre representantii acestor spirite, de-la noi din tara, o intelegere este mai cu nepu-tinta. SA nu se creada Anse ca reul provine dincausa ca noi mergemu sA ne adapamu la cultura-strainit. De aceasta mai Antei mm putemu a neferl; apoi e ceva absolut necesaru (lea vroimuinici putemu altmintrelesa traimu in comunitate

cu natiunile Europeene. Din contra unu reu mare-mai provine de acolo cA sunt multi din acei careau inriurire asupra opiniunei publice, care nu anfostu introdu§i decAt prin reflexe foarte slabein cultura occidentului ; de aice o nouA causl dediscordii intre cei cu culturA, strAinA §i cei cucultura numai din tail. Din aceste imprejurArise intelege u§or cum anarchia spiritelor §i ne-putinta de a se intelege impreunft ajunge la,culme.

Reul fundamentalu provine de acolo cit tineri-mea noastrA, fie acea care merge in strainatate,fie acea care remAne in tarA §i intrA mai carenduin viata practicA, nu impdrtd§esce nici unm. prin-

nici o idee fandamentald comunti, care O.nu se mai poatA resturne, nici prin inriurirea cul-turei strAine, nici prin inriuririle individuale intarA. Mintea tenerA ce merge in tara strain&sau intrti in viata practica este o tabula rasaintra cat e vorba de principii generale. Acestele culege abie sub inriurirea strg.ing sau cea in-dividualA i pasionatti, a casA, dap, opiniile §1principiile la ordinea 4ilei in strainittate, 'divainteresele i patimele la ordinea oilei in tart.Cati nu sant la noi care jurA in principiile luiProudhon, Rousseau etc. fat% a se gtindi mticarin ce raportu stau ele en adeverul §1 cu starca

nevoile in care ne aflAmn! Dact noi amu mergein strainatate cu unu spiritu bine pregatitu prininvetamentul secundaru, atunci varietatea ideilorculese in terile deosebite straine aru fi o adeve-ratA bine-facere, pentru cl arnu pate sA ne folo-simu de toate puntele de vedere deosebite carepredomnescu in popoarele culte asupra diferite-icr de cugetare. Deosebirile intre acesteprincipii nu aru putC sA ne despartit pe noi in-§ine attit de tare, precum despartu pe natiunilede la care le culegem, pentru cit ele ara fi hul-tuite la noi pe o basA comunA, pc reteaua deidei generale intiparite de invettimentul scoalclornoastre. Nu ne am deosebi in Germani, Fran-ceji, Ru§i, Italieni, s. a. m. d. duptt principiile,

putinp.

materii

dilei,

ii

STUDH ASUPRA STARE NOASTRE ACTUALE. STUDII ASUPRA MAGHIARILOR. 239

-noastre, ci amu pastrà individualitatea noastrh denatiune deosebita, folosindu-ne de sciinta, de mo-delele de arta, de esperientele practice a tuturorpopoarelor in desvoltarea unei culturi omogenesi intru adev6ratu nationala.

Ce sh dicemu Ana despre starea noastra andnu numai ca, ne ducemu in strainatate numai cucunoscinti singuratice in minte, dar cand chiarstudiile secundare se facu adesa in sträinate, base trimitu acolo copii chiar de mici, smulg6ndu-idin sinul familiei, departandu-i din mijlocul tereilora, pentru ca sh se reintoarch acash dupa multiani MI% a sci macar limba terii in care au deträitu 1

Ar trebul deci sh ne punemu toate silintele-spre indreptarea invatamOntului secundaru, Prinaceasta s'ar opri emigrarea copiilor F}i insträi-narea lor, s'ar implant& in mintea si inima loro bash comuna de gandiri si simtimente si s'arpune odata, cutitul la radacina reului ce ne ban-tue acuma: anarcbia in eugethrile noastre, causaascunsa a anarchiei exterioare.

In partea a cloud a acestui studiu vomu aret&in concretu defectele invatamintului secundaruin genere §i in specialu intru catu privesce pro-puserea istoriei. Ne vomu sill tot odath a in-semna, si modul cum ar trebul sa fie predate-obiectele acestui invatamentu pentru ca elu sailajunga scopul seu rationalu. 0 reforma spre binenu trebue asceptatu aice numai pe calea legislativasau regulamentara. Ea va fi mai ales productul lumi-narei prin discutiune. Din nenorocire insh la noipang acuma nu se pre discutä asupra unor ase-rnene intrebari.

(Va urm&).A. D. Xenopol.

Stadii asupra Ilaghiarilor.Individualitatea maghiaril.

-

(Urmare.)

Dupti, ce cunoascemu notiunea aceasta,putemu face intrebuintare de ea. Maghiarul

.e mai bine caracterizatu, dad clicemu a elue szilaj" in toate. Elu e demnu de com-pAtimire in virtutile §i. demnu de admirare

in viclile lui. In caracterul lui vedemu celemai frumoase virtuti publice §i private schim-bAndu-se rApede §i nemijlocit in pasiunilecele mai migave.

Incunjuratu fiindu maghiarul de cele mai ete-

rogene elemente, consciinta nationala se des-volt1 in elu mai mult decAt in ori-carenatiune a lumei civilisate : ori-care maghiaru,de la aristocratul incamata Oa la tAranul

fAlosu, simte, cuma elu e partea unui in-tregu; §i consciinta aceasta comunA e adeseori aqa de puternicA, incIt e in stare de aabsorbi chiar §i consciinta individualA.totu§i nationalismul maghiaru. e mai departede idealul nationalismului cleat oH-care al-tul : elu a cAdutu in estremitati §i nu emai mult virtute, ci viciu : cea mai fru-masa' virtute, viciu !

Nationalismul maghiaru se manifestA indouA forme; in o pretuire preocupatA a totuce e maghiaru ; §i in o despretuire oarbA, atotu ce e strAinu sau nemaghiaru.

Unu dispretu amestecatu do adAncA cons-.

pAtimire Hu ocupa pe tie-ce omu seriosu vg-dAndu divinisarea oarbl cu care maghiarul

voesce a db. unu nimbu sublimu la totu cee maghiaru. Magyar" e pentru maghiarasinonimu cu perfectu;" tau ce ce maghiarue mai bunu, §i totu ce e raai rAu, prin aceeacA e maghiaru, elevine ditu se poate de bunu,

Magyar ember" va sA licti, idealul o-mului sau celui mai perfectu omu.

SA luAmu AnsA ateva forme concrete, CA-

teva espresiuni mai generale ale limbei ma-ghiare, in care vomu vede, apriatu reflecsulacestui nationalismu divinisatoru ;Maryiar Wen va 88 4ict D-deu maghiar cii va sCnteleaga: D-4en adeveratumagyari vRAg lume maghiarit lume fericia,

Si

240 STUDIE ASUPRA MAGHIARILOR.

magyar elet viatit maghiarit

magyar j6g dreptu maghiarurnagYar igazahg dreptate maghiarilmagyar szabadsAg libertate maghiarK PP

magyar Katona ostasu maghiarumagyar ebed pr1tn0 maghiarinagyarul beszèl vorbesce maghilisesce

aniugy rnagvarosan, siesi maghiaresce

viatit fericititbung,.

dreptu bunu.dreptate snit/.libertate ade-

fent&ostasu bravu.prgn# mif.nosuvorbesce logic,

bine, frumoscunt se cade.

S. fie destul dintre multe aceste putine;

credu ca i prin acestea notiunea va fi in-

destul de clarificata.

Dupa acestea toate nu ne surprinde, dugvomu augli unu tgranu maghiaru dicendu, cum-

a nu e viata mai placuta decat in magyarhtiztis veren. szerzet hazhn: *) cumca nu esteadministratiune mai buna de cat maghiarösi constitutio"; daca vomu awn nun profe-soru sustinendu de pe catedra Universitatii din

Viena, cumca Corpus juris civilis", All-gemeines borgerliches Gesetzbuch" ,,Code Na-poléon" nici se potu compara macar cuTripartitul lui Verboczy" §i maghiar fer-rend tarths"; nu ne va surprinde in fine da-c . vomu auI pe unu doctorandu, de alt-mintrelea foarte inteligertu vorbindu desprefranceji in modul acesta : A franczikknakmaghiar jogok van ElszAshoz ; magyarul

harczolva szerezték Lotringent , a phrisiakczak multjokhoz maradnak hivek ha oly

igazi magyar hosiességgel védik nagokat."(Trathau: Francejii au dreptu maghiaru peLorena ; luptandu-se maghiaresce au ca§tigatu

Alsasul, Parisienii remain' fideli numai tre-cutului lor, dacg, se lupta c'unu aa eroismuadeveratu maghiaru.) §i aceasta nu-i malitiela maghiari, e o preocupatiune nemaestrita,

Patria maghiait cAstigattt ptin sNuge (mum

maghiarul nu poate pricepe lucrurile inte-altu chipu decat cum le pricepe.

Intre mine 0 mai multi inteligenti de na-tionalitate maghiara, a venitu vorba despresciinte la gerniani 0 la maghiari; 0 dinalaturare amu ajunsu se'ntelege la compa-

ratiune. Dupa o disputa lunga §i viforoasa

amu pututu isbuti ca oamenii buni sa-miconceada ca germanii au scrim mai multde cat maghiarii, nu Anse §i mai bine

ei. Ei nu gasescu nici unu motivu lo-gicu, de ce sa poata scrie unu germanumai bine de cat unu maghiaru ; ca §1 and,maghiarul n'ar fi tot ap omu ca §i germa-nul ! Pang, aid ajunge celu mai nepreocupatumaghiaru, ba and merge §i mai departe..Elu imi va concede cum-ca Théâtre frau-

cais §i teatrele de curte ale Germaniei stintfoarte bune ; nu poate Anse nici decum pri-

cepe, cum potu fi acestea a§a, de bune ca ma-ghiar nemzeti szinház."Voltaire, RousseauVictor Hugo, Göthe, Schiller, Kant, 0Schopenhauer potu fi oameni foarte cu-mini 0 de treabl ; Anse n'au pututu fi fostuunu Pettify, unu Vorosmarthy, oriluceferi maghiari.

Mai curioasa decaf toate e credinta isto-rica a maghiarilor. .Attila, Arpad, Ki-nizei i Hunyady sunt focularele istoriei in-tregei lumi. Ace§tia au fostu magyaru ho-siik" va sa ()la eroi in intelesul adeveratu

cuventului. Vomu vede apoi fapte de in-semnetate europeana puse in cadra maghiaru§i barbatii de frunte ai istoriei universale la-udati prin aceea, ca faptelor lor li se puneatributul maghiar."

Despretuirea a tau ce nu e maghiar e ourmare naturala a acestei pre mari incre-,

,,

,,

,,

1

de-

cgt

cei-lalti

al

a

STUDI1 ASTJPRA MAGHURILOR. 141

deH in sine. Maghiarul nu ur6sce pe ni-me (afarA de neanatu) ; elu desprquescenumai. Toate popoarele conlocuitoare cu eiau unul ori mai multe atribute, despretaitede acestia ; ei au pentru fie-care natiune oeolectie de anecdote batjocuritoare ; ba chiar

insusi numele simple ale natiunilor din

Ungaria sunt in limba maghiarl atributepredice de batjocurA.

Asa se dice d. es :A német hunczut = neamtul e blas-

t6matu.

Az olila naponsult = romAnul e friptu lasoare.

A ricz vad = strbul e sélbatecu.A tot nem ember = slovacul nu4 omu.A zsidó bildös = jidanul pate.Bugyogós svhb svabu cu fundoiu.Medve = ursu = romAnu.Piszkos = spurcatu = slovacu.Cseh = bohemu gunoiu de omu etc.De aid vine apoi, a voindu maghiarii sA

se batjocoreasa unul pe altul ii atribuescunumele cutarei natiuni yecine. Te oláhmedve ! Te vadricz ! Te tot ! = Ebadta né-

metje 1 Csehczo! etc. De aici proviuu cele

mai multe capete sparte.Urmarea acestei injosiri sistematice fu,

a nu numai maghiarii se privir6 ca unuce mai naltu, ci cä i din partea vecinilorlor ei fur6 priviti tot asemene. Romanii, S6rbii

Slovacii se rusinar6 de numele lor pAnti

in timpii mai recenti; ear at pentru nemti,jidani, rusneci i o mare parte a slovacilor,

) Unu deputatu din Dicta Ungariei multImesce (in a.1866) in modul urmittoru aleggtorilor sgi : JratilorlEu n'amu sit v spunu de crtt ma, ex totusi etgmatu neamtul" (mégis csak hunczut a német.)

nici adi nu este pentru ei v'a insultA mai

mai mare de at de a le dice a suntceea ce sunt. Uin causa asta nomAnii pre-tindu de a fl numiti rominok" in locu deolabok° i Serbii szerbek" in locu de

rhczok." THAI e logica, care-i ascunsti inaceastA pretentiune: de aceste cuvinte legatg,suvenirea unei injosiri nationale.

Acesta e caracterul publicu al maghiaru-lui. Celu mai naltu principu alu lui e nati-onalismul. Maghiarul e patriotu mare ; ne

inselAmu Ansé dacA credemu cA patriotismul

s6u e patriotismu adev&atu ; elu nu e dealatunci patriotu, and poate indentifid patri-otismul cu nationalismul. Magyar haza"e pentru elu sinonimu cu magyar nemzet";

atunci and aceste doué nu potu fi sino-Dime, maghiarul e nationalistu si nu patri-otu, e maghiaru si nu ungureanu, fie o insti-tutiune cea mai favorabilA pentru binele pu-blicu, maghiarul e inamicul ei pn la moar-te, daa ea nu favoriseazA tot odatA si in-teresele particulare ale natiunii maghiare.

In viata sa sociall-privatl maghiarul e peatAt de amabilu pe at e de periculosu. Nueste doarä poporu, ale cArui petreceri sA fiemai cordiale, mai plAcute si mai nesilite decAt ale maghiarului elu e sinceru pAnA laestremitate, ospitalieru in intelesul adevgratual cuv6ntu1ui i amicalu far nici o reserva.Eu insu-mi am petrecutu ca oaspe cele

mai plAcute dile la unu maghiarn, care a-dese-ori nici dupA douë, trei dile nu m'a in-trebatu de nume. (Mi s'a intamplatu, cA amfostu o sëpt6mAnA la unu maghiaru din Tran-silvania, care m'a adusu in cea mai mareperplexitate prin aceea, a nu mi-a datu oca-

Cony. Iti. An. V. Nr. 15.

si

=

si

:

142 SWIM ASUPRA MAGHIARILOR.

siune de ai face cunoscutu numele meu.)Fantasia lui vie, sufletul plinu de simtiri,inima generoas1 facu societatea maghiaruluifoarte placutl. Pretutindenea unde elu aparein societate cu insu§irile acestea, elu e oar6tare bine-venitä.

SA, nu perdemu Ans6 nici and din ve-dere c maghiarul e asiaticu. Afeetele lui

sunt viforoase, dukeaa lui e nesigurA §i pe-riculoasl. Elu nu are simtiminte ci nu-mai pasiuni. Unu cuve'ntu nevinovatu, unu

gestu neinsemnatu e in stare sa. producl orevolutiune in toatl fiinta lui pin aci ama-bill §i a-1u pue intr'unu momentu intr'o sta-re psichicl, pe care germanul o caracterisA

a§a de bine prin vorba unzurechnungsfihig."aci nu este vorba de clase ori de culturA.

Nu este petrecere, jocu, ori osp6tu te'rl-nescu, care sä nu inceapI cu sArutAri §i

sa nu sfAr§eascA cu capete sparte. Am

v6lutu apoi actvocati pAlmuindu-se nainteatribunalului cu ocasiunea apArlrei cause-

lor, §i aristocrati spArgtl,ndu-§i capetele cutacul de la biliardu. Toate acestea nu suntunu scandalu, ci numai scene simple : oame-

nii se impacI §i petrecu mai departe.Rationalismul e atmosfera maghiarului in

viata privatA, tocmat ca'n cea public, sce-

nele neplácute se nascu mai cu samA dinelu. E destul de-a ;lice d. es. cumel unuromanu, germanu sau ori ce altul e omu detreabA spre a stricà o petrecere maghiarl.Maghiarul in privinta asta e foarte sensi-

bilu. In cAt peutru consent*, de dreptu, inmaghiaru nu e desvoltatl de cAt consciinta

de dreptul publicu : fie-care maghiaru iqi cu-noasce drepturile publice, elu furl tins6, §i ucidefr a-§i face scrupule.

Ambitiunea i aroganta, cele doug funda-mentale insu§iri ale maghiarului sunt in

strinsA legAturA cu nationalismul lui. Dejain argtarea esterioarl a lui vedemu esprese

aceste insu§iri. Elu AmblA en capul pe susu,cu fata seninA ; are o privire liber ade-

se-ori impertinentA, unu Ambletu siguru

peste tot gesturi §i maniere afectate ; asupravorbirei §i conduitei lui planeazI infumura-rea ; cu una cuv6ntu, emu nu se sfiesce niciand de-a esprimk prin faptl ori cuv6ntu,cA, elu e in consciint,a mArimei sale §i ami§eliei celorlalti. A§a e maghiarul tgranude la plugu i a§a aristocratul din parla-mentu. Fao cu aceste insu§iri ale natiunii

sale, until din cei mai desceptati maghiariIkeà cu elti-va ani inainte : nu sciu e te-ranul maghiaru mai mare aristocrata, oriaristocratul mai mare t6ranu." (Nem tu-dom nagy obb aristocrata e a magyar pa-raszt, vagy nagyobb paraszt a magyar aris-tocrata.")

Din aceste putine observAri ne vomu putècompune intregul individua1it4ii maghiare.SA nu condemnInau pe acesti oameni, cxciei sunt demni de compAtimire ; nu este

doara natiune, in care el, se intruneaseg atI-tea virtup frumoase, ca in aceastA natiune asi-add, Ans6 virtutile ei sunt urcate pAnA la aceaestremitate unde o virtute devine viciu,

§i de asta trebue sn-i plIngemu. Atataspiritu, energie, §i curagiu, atAta putere defaptI se perde la ace§ti oameni in viforulp asiunilor I

Acesti oameni nu potu fi pentru nimemai cu samA pentru societate unu periculu.Ei sunt §i ai putè 4ice, cA dupl stingerefiinta lor nu va läsa nici o urmA. A. ma-

§i

§i

STUDIE ASUPRA MAGHIARILOR.OBSERVARI CRITICE ASUPRA GRAMATICEI. 213

gyar szalma tuz" (maghiarul e focu de paie)o 4ice foarte caracteristicu proverbul lor po-poralu, in ei nu este nimicu adev6ratu, ni-micu permanentu ; in intreaga lor flintg nueste nici o puterevintrinsed. E frumosu gns6acestu caracteru pentru acela care-lu privescedin departare, fAr ca prin o nenorocitg coin-

cide* istoricg, sft fie silitu a purtk i ne-plgcerile lui. Ei sunt asemenea acelor feno-mene treatoare ale naturei, care cu atgta suntmai frumoase, cu cgtu sunt mai treatoare,ca curcubeul, ca aurora boreulg. In aceste5310 nu e nimicu realu, nimicu adev&atu,ele nu sunt inurma urmelor de cat o pgrere.Studiaci caracterul maghiaru si veti gad cae floare foarte bizarg, cad nu are nici In

naturg nici in imprejurimele ei sociale sufi-ciente conditiuni de esiste* ; unu edificiufgrg temelie, unu ce in fine, care poartagermenii peirii sale sub unu v6lu frumosuin§elgtoru. Nu-lu iubii, nu-lu ur4i : admi-

rati-lu deplangeti.

(Va urmk.)

OBSERVARI C1UTICE&supra

Gramatioei limbei romane. Partea I. analitica. De

Tim. Cipariu, Canoniou Metropolitanu eto. Bu-

ouresoi MDCCCLXX".

(Urmare.)

Ultima vocalVin sistemul vocalismului d-luiT. Cipariu este u diumetatitu" (§ 23). Pre-cum i diumetatitu", asa este si u diume-tatitu" tractatu tot dupg acea lege fisiologicagre§itg, care am cunoscut'o la paragraful pre-cedentu, cu acelu adausu, ca aici (la § 23)num6ra autoriul i pre ?A MN de la finea

cuvintelor la u diumetatitu", i apoi iden-tifica (e totu un'a") atatu pre u din dau,stau" citu §i pre u finalu din bunu, domnu,etc." cu u intregu" din aspru, socru, ne-gru." Ba ce este And si mai multi], 1,1 mutu

de la finea cuvintelor face silaba", dadstg dupa uh'a seau doue cosunanti; pr. inbunu, domnu, etc." De aid de esemplu vier-surile primului nostru poctu Alesandri suntpline de erori metrice ; cgci din trocheele :- vi--, iambul - i trocheul - din vier-sul : Dom-nulu Ste-fanu, vi-tédiu ma-re"*)din lignIstirea Putnei" nu sunt dupgT. Cipariu nemicg alta, de cdt dactilele: - v v- §i creticul - trocheul: -Dom-nu-lu Ste-fa-nu, vi-té-diu ma-re. §iastfeliu de silabechiaru despgrliteintim-pingmu in opurile d-ki T. Cipariu pe fiecare pa-

ging: usu-lu, celo-ru, cu-mu (Principia etc.pg. 259, 260, 263) etc. etc. Aceasta_insem-ueaza a reinsuleti moitele, uitatele, paresi-tele forme".

Autoriul scrie mai departe: Inse in ca-sulu dein urma"adeca unde u mutu ,face si-laba"u diumetatitu se pronuncia atatu depucinu, in dtu multor'a se pare a lipsi cutotulu. De unde nu numai strainii nu-lu potupronuncil nece-lu pronuncia, ci si deintreromani suntu, cari ne paru alu negg cu to-tul, st unii gramatici cari-lu ignoreza, cifork ratiune, nu numai pentru ci e mai eanepotentia a termink una silaba in cosunantefork nece macaru una umbra de vocale, cisi pentru Ca etimologi'a limbei nostre l'aratasllu cere, sl correlatiunea intre I si U diu-metatite e ata.tu de mare, dta unulu forkaltulu nece nu pote susti". La acestea tre-

Scrisu dupit ortografla d-lui T. Cipariu.

9i-lu

d-nul

, si

n

244 OBSETIVIRI CRIME ASUPRA GRAMATICEL

bue sA observezu, cA, celu putinu in Buco-

vina, Moldova si tara rumIneasca, precum si inacele parti din Transilvania, Maramuresul siCrisiana, pe unde Amu cAlltoritu inainte demai multi ani, n'amu au4itu necIire in gurapoporului prenuntAndu-se aceasth vocall niciraticar catu de pucinu", ci din Contth amuobservatu pretutindine cu toatA, puterea au-(jului urechielor mele, pronuntAndu-se: fag,

lup, §cl. lora nece mama una umbra devocale". Earl dacä totusi u mutu s'ar pro-nuntk Ana undeva intr'unu cotisoru alu Da-ciei, atunci nu trebue sl pierdemu din vede-re, a cursul istoriei limbei rumanesci a in-ceputu deja de multu a-lu negh, si a-lu scoatedin limkt-ne, ceea ce i-a si succesu pinAacuma cea mai mare parte. Si acestu cursunaturalu alu istoriei limbei nu-lu va opri sireduce inapoi nici toath, ceata filologilor

de pe fata plmentului. Limba este unu or-ganismu naturalu, care s'a nAscutu, trAesce,

se preface (aci in frefacere stA viata), moa-re si apoi earAsi se renasce ca unu fenicedin ruinele altei limbe, si toate aceste se in-Umpll dupl o lege fisiologicl-naturall.

Dad, strainii nu-lu potu pronuncio, ne-

ce-lu pronuncia", atunci este unu semnu, cA,d6nsii nici nu au ce pronuntà. Despre aceas-

ta m'amn convinsu, mai de aproape de launti rumlnu de la tarA, care nib. vorbi nu-mai rumInesce, si de la un francesu §i unugermanu, cari nu pronuntaseth decatu celumultu trei cuvinte rumInesci in toatA viatalor. Dupl ce a pronuntatu mai Ant liu rumA-nulti euvintele lup, cerb etc., am indemnatusl. pronunte apoi pe rgndu si germanul si frau-cesul .aceste cuvinte, §i diferenta in pronun-tare intre acestia si runalnul a resultatu nu-

mai in privinta lui c, pre care germ anul l'a,

pronuntatu ca f, earl francesul ca s aspru ;despre esistenta unui u diumetatltu" la

finea cuvintelor n'am iiututu observA, nici.

in gura rumAnului nici in a celor straini."CA ar fi mai cu nepotentia a terminA,

una silaba in cosunante fora nece macaru

una umbra de vocale", nu este cunoscutu

necAire in fisiologia limbei, ci din contralimbele stthine ne suntu dovadl vie, c6, lim-ba n'are necesitate de acea umbra de vo-cale" a d-lui T. Cipariu ea leacu pentrunepotentia" de a termini una silaba incosunante . . ." Tot asa ne arati si limbarumlneascit, cA, acca ,nepotentia" gi estestrAinA, precum: eram (lat. eram), läudasem.(lat. laudassem), in (lat. in), sub (lat. sub)

. a., cari esistA si in filologia autoriuluiWA ,umbea de vocale" a lui u diumeta-tttu". Numai cu cuy6ntul sant face o escep-tiune neesplicabill. Se scie, precum ainuvorbitu si mai sus in repetite r6nduri, ca inlimba aria stthvechie a esistatu pentru pers.3. pl. timp. pres. de la Verbal ausiliaru for-ma as-an-ti fi±elu-l-elu=ei sunt". De aicitesindu-se vocala a de la inceputu, a remasuforma santi (=scr. santi, zend henti, bulg.

vech. Onti etc.). In limba gr. treandu ain e §i. picAndu si s, s'a formatu doricul Iva(aticu eiat in locu de 841 si aceasta de ivvietc.) ; latinul a pIstratu pre s, a schimbatuAnsë pre a in o si a (Asu sonti (comp. lat.vech. tremonli) si apoi cu tesirea lui i : sontci in fine sunt. Dacl acuma limba rum.este fica limbei latine, si limba lat. se redu-ce la limba aria stthvechie, atunci intrebu,dupli cari motive etimologice scrie d-nul T.apariu suntu cu ,u diumetatituu la fine,

OBSERVARI CRITICE AsuPRA. GRAATICEI. 245

-unde n'a esistatu nici o data in limba-ne ?

Alta neconsecinta comite autoriul en formaam (de la verbul a aye), pre care o data iluscrie cu ant alta data cu anzu (Principia pg.261 etc.) s. m. d.

Ori de etimologi'a limbei nostre l' [preu mutu] arata sun core", este o intrebare

nc neresolvata. Noi scimu i despre a-ceasta am vorbitu si mai sus ca nomina-tivele cuvintelor romanice sunt acusativele

latine, si c acusativul limbei latine popo-rale la decl. II. nu s'a terminatn in um ciin om §i o (WI m), precum: pocolom (Th.Mommsen, Corp. inscrip. Lat. I, pg. 43, 44,46-50, inainte de anul 218 inainte deCrestu) i pocolom (op. cit. I, pg. 45, ina-inte de an. 210 inainte de Cr.), captom, Vol-canom, Luciom etc. etc. §i oino, optumo etc.etc. (op. cit. I, pg. 195, 20, 30 etc.; 32 etc.)*).Acest o ilu intimpinamu in llmba italiana,espana, portugesa, tot asa si in limba frau-cesa vachie **) precum si in limba provenla-lica, vechie 49n §i oare numai limba ruma-nului sa fie facutu esce3iune intre surorilesale, si in locu de terminatiunea latina po-porall om sau tesitu o sit fie luatu de basapentru formarea cuvinteloru sale terminatiu-nea um a limbei latine clasice, care se vor-bia mai alesu de aka patrici i societ4ileculte din ()rase? Ba nici de cum ! Aceastaai fi fostu posibilu numai atunci, camd s'arproba, c acea mu4ime infinita (,,infinitae co-pine") de colonisti, ce a cules'o imperatoriul

1 Irecli mai de aproape Corssen, op cit. I, pg, 268 sq.s. a.

-**) Veal juritmeltul lui Ludovic germanul i alu arma-tei lui Carol plesuvul din anii 842 si 860 scrisu inlimbs francea

***) V. Baynouard, Cloix. II, pg. 4 sq.

Traianu din totu imperiul (e toto orbe ro-mano") si a stramutat'o in Dacia, ca sa cul-tiveze ogoarele i sa locueasca in orase (,adagros et urbes colendas"), a constatu tot dinCiceroni, ceea ce nu va sustiné nimene.in adev6ru inscriptiunile cerate, ce s'au aflatu_pe pam6ntu1 Daciei, probeaza prea invederatu,

nominativul cuvintelor rumanesci la ince-putu s'au terminatu in o i nu in u. Cum

unu o de la finea cuvinteloru se tesescnlasa cuvintele fara terminatiune vocalica, pu -temu vedé din istoria celoralalte limbe roma-nice i mai cu sama din istoria limbei frau-cese si provenplice, precum si din dialectulcatalonicu, care pre i ce merge ii tot pier-de terminqiunea sa in o, lasindu dupa sinecuvintele fara terminatiune vocalica. Dupaaceasta analogie suntemu constrinsi a presu-pune, ca i limba rumaneasca ca sora celo-ralalte limbe romanice a urmatu unei legifonetice comune, asa ca din lupo, urso . . .

tesindu pre o a formatu lup, urs = fr. loupours, prov. lup, urs §cl. ")

Ans6 de unde vine ma von' intreba poa-te filologii nostri u finalu la cuvintele rn-manesci vechi, precum sunt aaPa iemlle §. a.***)

Respunsul la aceasta intrebare ni-lu da oepoca trista, din istoria limbei noastre. Noiscimu en totii, in ce relatiuni istorice

sociale au traitu rumanii nostri sute de aniimpreuna cu bulgarii, incepandu din evul de

*) Despre aceasta vorbesce chiar d-nul T. Cipariu in-su0 in cuvgntarea sa c6nutig in Societatea academiadin Bucaresci din anul 1867.

**) Esemple de cuvinte vechi rumNuesci cu terminatiu-nea o reproduce, daa nu na4 inelu, chiar d-nul T.Cipariu in Organul Luminarei" din anul 1818 san1847, cari esemple lipsiudu.mi acesta opn, nnle potu cita aice.

***) V. T. Ciparsu, Priucipia de limbs etc. pg. 384 sg.

*)

vechie.

el

pi

pi

246 OBSERVIRI CRITICE ASUPRA GRAMATICEI.

mijlocu pana in ilele noastre, cnnoascemutimpul imperiului, ce rau formatu rumanii

de'mpreuna cu bulgarii. Tot aca ne a-

ducemu aminte, cum limba bulgaa a fostuunu timpu lungu limba cult ului divinu in bi-sericile rumanesci, cum amu primitu de labulgari alfabetul lor i cum in urma o multimede carp bisericesci s'au tradusu din limbabulgaa in limba rumaneasca. Aecste rela-funi au adusu cu sine, ca rumanii au primitude la bulgari acea multime de cuvinte ci for-me de cuvinte bulgare, ce le intimpintimu pefiecare pagina a cartilorn baserecesci vechie",§i a de aice se dateaza §i acelu a finalu dincuvintele rumanesci terminate in consonantecare e s'a introdusu dupa ce picase termi-natiunea comuna romania o. Mai departeau constatatu cercetarile eminente ale slavi-tului Fr. Miklosich *), c vocalele bulgarevechi s §i I, au ayutu valoarea fonetia ceade'ntaiu a unui i diumetatitu" san i scurtu,a doua a unui u diumatatitu" sau u scurtu,ce de abia se audia, precum : MOILITb, Aamb,

CAM . . Toyn 6paws, 6parn Aan THOM adea :

dami, sönti (= ser. santi, zend. kenti,dor. vi etc.) . . tura, (rum. tauru), braca,

bratrii **), dara (rum. daru),tiimpa (rum. têmpu)

***) Tot in limba bulgara vechie esista,o lege, ce Otrunde tot organismul acelei limbe

tul e impune, ca nici unu cuy6ntu bulga-ricu 0, nu se termine in cosunante fora necemacaru una umbra de vocale", i acea um-

bra de yocale" suut vocalele amintite

Ve4i opul seu Vergleichende Grammatik der slavi-schen Sprachen" in trei tomuri.

**) p (r) se considerli in limbele slavice i ca vocalit

***) Vei si Curtius op. cit. pg. 123 ; a.

§i . Mtranii nostri, imprumutandu al-fabetul cirilicu de la bulgari, au introdusu elitea noug pentru sunetul g inainte de e cii, ears pentru vocalele rumanesci 4 (din pa-ne) §i a (din carp) au adoptatu literele ciri-lice i 73. Cu alfabetul cirilicu s'a introdusu

ci regula de susu, de a adauge cuvintelor ter-minate in consonante vocalele a i 7., scriinduand cu L e'epaCIG, WMIAb, .ropa, Horn (adea :

ferese-1, ettnd-I, eum-i in locu de fe-sew, dud ccl.) . . and cu Aepenra, c84seps,

041311n1r1,) rair,4% (adea : derept-a,sufer-a

cand-a, in locu de : derept, sufer, sfr4-fit, cand) §i altele in abundenta. **) De oare-ce ans6 vocala primise in limba rumänea-sea alta functiune fonetia sau deatera aceea, ce o avuse in limba bulgara,de aceea ci b6tranii nostri, ca s. corespundape de o parte ortografiei limbei bulgarice, dea termina cuvintele at se poate in vocalele

ci pre care cei mai multi o sciiau

mai bine de cat pre cea rumaneasca, earape de alta parte a nu vie in conflictu cuortografia rumaneasa, scriindu atat pre a, 4cu a cat ci pre u diumetatitu" din limbabulgara tot cu a, s'au v6clutu indemnati a scrieune ori pentru bulg. (.4) vocala 8,care in

ortografia rumaneasca corespundea mai multucu (4 de la linea cuvintelor bulgarice de atcu rum. (=a saa 4). De aici urmeaza a treiavariatiune ortografica in limba rumaneasca, ci a-nume aapa, Jiama (adeca : and-4, a-ur-a, lemn-a in locu de and, aur, lemn) c.a.

*) Ve4i gramatica citat a lui Miklosich ci aici tractatuldespre limba bulgaricit seu slovenicit-vechie" unde sedice din cufentu in cuv&Itu despre limba bulgarictf.ce pretinde cl-nul T. Cipariu de la limba rumIneascli._

**) V. T. Cipariu., Principia etc. pg. 384 sq.

pl.

a (i)

1

s.

a

sfra-

(.4)7

§i %

moeti,

o

:

Mr-I,

a:

a

(-=-d d)

a

a.

0000,05.

D1RECTIA NOTIK. 247

Ba la unul si acelasiu autoru bisericescu

vechiu intimpinAmu alAture pa tru variatiuni de

scriere : %TA terminatinne vocalicA, cu termi-natiunea ID, cu terminqiunea % si in fine cuterminatiunea a, pr. HeI0811,74 nagfelr" 11811a-

811A7, 0 REUWIHA8 (adecti : nesciund, neseiund-i

nesciund-ii, nesciund-u) 9. a. Toate acestevariapuni aratA o confusiuue ortografica siunu strAmuru orbu, de a imità o ortografie

strAinA, earl nici de cum esistenta unui udiumetatitu", care conform dorincei filologi-lor nostri ar fi o remIsitl pretioasI a ter-auinatiunii latine clasice us.

(Va urmk.)V. Burla.

JP C E S I E.*

* *

Mandra albastrea,Ce te uiti a§aDe duios la mine ?Poate a trecutuDraga pe la tine,Si tu ai v6clutuA ei dulei lumine?Spuné-mi ce voesci,Duios de privesci?

Cum am intrebat'oEa a veqtelitu,Si nu sciu, duioasaDe ce m'a privitu.

** *

Era timpu de primavaraCodrul vesel, campu'n floare,Si pe cerul celu albastruCati-va nouri pe sub soare.

.Si era frumoasa lumeaIn ea dulce de traitu

Pentru celu ce o iubeseeSi de Unsa e inbita.

Al meu sufletu! caul ar scieLumea de a lui pornire,Ar tot sta, ar sta nimitaIn extasu de tericire.

S'ar fi vecinic primavara,Ea sa fuga., n'ar grAbi:Lumea ah! nu m6 iubesceSi eu nu o potu oprl !

** *

Scie campul, codrul scie,Cat de aprig am iubitu:Lacul, luntrea imi sunt marturi.Cat n6eazu am suferitu.

CA eu mult le-am spusu cu jeleSi de chinuri §i de doru.Si de patimele meleMulte, multe le-am spusu lor,

Darnice mi-a data cu millNe'ntrecute mangaeri:Campul flori, umbrire, codrulApele a lora cantari.

De la tine ans6, draga,N'am cerutu de cat inbire,Far de mita §i crutareMi-ai datu tu nefericire.

** *

Pintre crengele uscateCant/ vtntul versu duiosu,Glasu-i sufletu-mi strabateSimtu unu tremuru durerosu.

Si mentorcu cab% gradinaCrengi intreba, intrebu i v6ntu,.A§a greu de ce suspina,Dece-i jalnic a lor ante?

248 POESII.APELIT LA AUTORI.NOTITE BIBLIOGRAFICE.ANIINCIU.

Nu-nil respunthi; o frump, vine,Se opresce lIngft mine,Si din fata ei cetescu,Venturi, crengi dece Plescu,

Si de ce mi se mähnesceSufletul aqii, de mult,Si de ce durerea-mi cresceFar de margini, and le- ascultu.

S. Bodnarescu.

APELU LA AUTORLUnul din relele de cax e sufere mi§carea

literara la noi este ca nu se scie mai niciodata daca §i untie au aparutu unu opu lite-raru oare-care. Numai din intamplare se pu-blica une-ori prin 4iare, printre celelalte in-sciintari §i acele relative la miparea lete-rara. Este Anse de celu mai mare interesuatat pentru autoru en §i. pentru publicu,ea opurile ce esu la lumina sa fie cunoscute

de indata §i. in o dell, cat se poate de in-tinsa. Redactiunea Convorbirilor pentru aindeplini aceasta lipsa apeleaza la totii domniiautori rugandu-i a trimite ate unu esem-plaru din opurile domniei loru, indata dupaaparitiune, la redactiunea acestei foi, pentrua se trece intre notitele bibliografice ce ur-meaza de acuma inainte a se insemna regu-lat la finele fie carui numeru. Speramu caaceasta propunere va fi primita cu placerede domnii autori §i ea redactiunea acestei

foi va fi in stare a 0116 totdeauna pe ono-bilul publicu in curentul mi§carei literarede la noi.

Sunt rugate toate 4iare1e a reproduce a-cestu apelu.

Redacfiunea.

BIBLIOGI-RAFIE.S. BArnufu. Pedagogia 1870. Iasi 1 vol in 8.Andrelu, baronial de Saguna. Euchiridion eau ma-

nualu de canoane a bisericei orientale cu comentaru.Sibiu 1871. 1 vol in 8.

Anuarul seoalel normale Carol I, pe anul 1868-69.Bucuresti 1870. 1 vol in 4.

Laurlanu fil Maxima. Dictionarul limbei Ronahne, pro-iectu al Academiei. Fasciculu II. Bucuresti.

G. Idunteanu. Operile complecte a lui Tacitus, tradu-cere. Bucuresti.

I. C. Lereseu. Eiemente de dreptul comercialu. Bu-curesti (Daniilopulo).id. Catechismul dreptulai administrativu Romitnuid. IV. Bucuresti (tipogr. Curtii, pasagiu RomKnu).

I, V. Adrian. (Din poesiile lui) Botosani 1 vol. in8 micu.

I. P. Florentin. Intregirea educatiunei. Iasi tipogr.Junimei. Brosura in 8.

N. Freda. Istoria resbelului franco-germanu, ilustratit.Brosura 111. Bucurekti.

C. Catlehl, Amparo nuvelli traduslt diu Fernandez deGonzales. Iasi, tip. Junimei. 1 vol in 8 micu.

C. Hihallescu. Influenta luminei asupra vietei. Bu-curesti.

Afacerile int Strusberg in Romitnia. Brosurlt editatit deTh. Balassan. Iasi, tip. Junimci.

Sub-tiparu:I. P. 1.1orentin. Fundarnentu de filosofie conformu cu

progr. Liceeloru. complectatu prin estr.ticK si peda-gogie. Iasi, tipogr. Buciumului.

A. D. Xenopol. Cronologie rationatti a istoriei uni-versale, prelucratK en privire la examenul de baca-laureatu. MO, tipogr. Junimea.

ANYNCIlLT.

HOTH. FIESCO. CABALA §i AMORTI

Tragedll de Schiller

traduse de

JACOB NEGRIJZZI,volumu In. 8 au aparuta de eurCndu §l se aft

de Tënclare.

Edifiunea §i Tipografia Societeifii Junimea.

Preful 3 lei 50 b.

Redactoru: lacob .Negruzzs. Tipografla Societätii Junimea.