ANUL X. Nr. 2707.

R

10 banI exemplarul (30 banl tin nr. vechig VINERI, 15 (27) AUGUST 1886.

LIAPARE IN TOATE ZILELE

RABONAMENTELE :

In Capitalii 1 Pentru 1 an 30 lei ; 6 luni 15 lei ; 3 luni 8 lei.In Districte : II I an 36 lei ; 6 lunl 18 lei ; 3 luni 10 lei.In Strttinatats : t. 1 an 48 lei ; 6 luni 24 lei ; 3 hint 12 lei.

Director : D. AUG. LAURIAN

Pentru Abonarnente, A nunciuri si Reclame a se adresa :In Rorattnia : La adrninistratinne, Passagiul Roman, No 3 bis, Bucure1tl i la corespondentii ziaralul din judete.In Paris La Sociétel Hams, place du Bourse, 8.In Viena : L. Heinrich Schalek, I. Wollzeile, 14, Biuroul central de anunturi pentru Austro-lIngaria.In Hamburg : La Adolf Steiner, Gansemarkt. 58, Biuroul central de anunturi pentru Oermania.

A NUNCIURILE :Linia mk pe pagina IV 30 IsanT,Reclarne pe pagina II-a 5 lei. Reclame pe pagina Illrt 2 lei.Scrisorile nefraneate se refus:i. Articolil nepublicati nu se inapoiazi.

Pentru intertii i reclame, redactiunea nu este responsabilL

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine

Berlin, 23 August.Pe toate stradele se fmpart suplirnente de

fo aducênd stirea despre caderea fara vestea printulul Alexandru al Bulgariel. Pretu--tinndenl se manifesta simpatia cea mal marede soarta priutulul bulgar, rAsplAtit cu. atataingratitudine de poporul bulgar. Se audesi din gura celor mat simpli ()ameni din po-por, de cata iubire se bucura pretutindenltênAul Battemberg.

Mara d'asta predominA impresiuneaca de-tronarea printulul este in deplinà intelegerecu Puterile centrale i aseastA impresie semal intareste prin surprinzaoarea concor-danta a oficioaselor.Aproape cu aceleasl fra-ze ca i Kölnische Zeitung saluta si Post e-venimentul ca fiind solutiunea unel situatilpericuloase.

Un simptom pacific este inaiute de toateactivitatea cancelarulul german. E probabilcA Turcia a fost initiata lu secretul detronA-ril printulul Alexandru.

Belgrad, 23 August.$tirea despre kletronarea i inlAturarea

printulul Alexandru a produs aid o im-presie profundA. PregAtirile militare,cepute acuma doua sgptamánl, se continuaacum.cu un zel indoit. Batalioanele de in-fanterie se intaresc adAogandu-li-se douaclase de rezerva..

Iii toatA Bulgaria domneste o mare mis-care. s'aa cheinat sub arme totl rezervistilsi gloatele. Trupele stint consemnate i gatade plecare. lii Sofia aìi sosit inca 48 tunurInol Krupp si alte 48 sunt pe drum. Acesteadin urinal ne-fiind inca pMtite, se va amainpoate predarea lor la Sofia. Trupe turcestlai ocupat toata granita inacedoneanä i ru-rneliotä si nu lasa pe nimenl sa tread.

Berlin, 23 August.Toate foile 's1 exprima simpatia lot. pen-

tru printu Alexandru si desgustul contra ne-statorniciel bulgare. Urn-IA.61e politice alecatastrofel se spera a fi pacifice, dar multise indoesc in durata constelatiunel actuate,mal ales cA Rusia cu greil se va multumicu un succes pe jtimetate dupA ce a v6zutcal Puterile cedeaza. Vossische Zeitung fa-treaba amar, daca pacea e asigurata, dupa ceRusia a prirnit o noua ocasiune de a de.sfa-sura cestiunea Orientului. Numita foaie ba-nueste, ca printul Bismarck si cornitele Kal-poky aü lasat Rusiel mana libera in Bul-garia. Este de remarca t cum privesc hicru-rile cercurile dirigente, ceea-ce se vede dinNord. Allg. Zeitung , care zice numal atatadespre eveniment, ca el nu atinge intere-sele germane.

Armata si popornl se arata iudignatlcontra guvernulul provizorid i resping orl-ce guvern nod.

Mal multe deputgiunI plead. 'pentru aintalni pe Print si a'l aduce la Sofia.

Galati, 25 August.CirculA sgomotul cà printul Alexandru al

Bulgariel, fiind pornit de la Beni spre Odesa,a fost oprit in drum din ordinul guvernu-lul rus, care a poruncit sá fie tutors inapol.

411:0111--

Serviciul telegrafic al Romalliel Libere"

Madrid, 23 August,Inteo convorbire cu regiaa, generalul

Salamanca a exprunat parerea, ca situatiaactuala nu mal poate continua fära serioasepericole.

Viena, 24 August.Astazi pleaca la Saraewo ministrul comun

de finano i eful suprem al adrninistratiu-nel din Bosnia si Hertegovina, d. de Katlay,insotit de d. consilier de sectiune Ianseko-vid. Decisiunea pentru aceasta calatorie s'aluat fara veste. D. sef de sectie Merey, carese gäseste in congedid la Il, a fost chematprin telegraf la Viena spre a dirige afacerileministerulul in tirnpul absentel Kallay.

E de prisos a mal adauga cà aceastel cfda.-toril i se atribue o deosebita importanta inimprejurarile de astAzl.

Viena, 24 August.In timpul ultimelor zile aú stat lii Viena

dol demnitarl bulgarl, carl se bucurA de omare influintä in armatá i sunt amicl alprintulul Alexandru, carl se vede ca nu eraildispusl sal tradeze : maiorul Panien din Ur-nowo i colonelul Nicolaell din Sofia. Acestldol ofiteri aü fost desigur dinadius departatldin Bulgaria. Aici ian surprins evenimen-tele, ce petrecut in patria lor cu o repo-ziciune neasteptata.

Londra, 24 August.Ziarul Morning Post zice, ca detronarea

fortata a printulul Alexandru asa curênddupA inläturarea clauzel din tractatul do Ber-lin, privitoare la Batum merita s atragacea mal serioasA atentiuue a Marel Britaaiesia celor-falte Puterl, carl tin la rnantinereapácil europene.

Paris, 24 August.Aproape de Limäges s'a facut incercarea

de a provoca derailarea trenulul. Un individpusese o barna pe sine, dar locomotiva a in-lAturat obstacolul si nu s'a intamplat nid unaccident. Faptuitorul s'a arestat. 0 incercareanaloagà s'a facut la Rivesaltes.

Aicl a foit ieri o furtuna mare cu grindina,fulgere i trasnete ; pe bulevardurl curgeaapa garla. NIA acum nu s'a anuntat Mel onenorocire.

Constantinopol, 23 August.Fa la cu evenimentele dill Bulgaria,

Poarta a adresat Puterilor o circularà ur-genta, cereo d rein trunirea Con ferintel eu-ropene. Se trinuet nol trupe la Adrianopol,precum i in Macedonia.

Petersburg, 23 August.In urma destituirel printulul Alexandru

al Bulgariel, ofiteril fluor regimente rusedin tabara de la Krasnoe-Selo aa aranjatierl seara o mare serbare militara cu mu-zica. La serbare aU asistat priutil Alexie§i Bojidar Karageorgevicl.

Constantinopol, 24 August.'$tirl din Filipopoli de la 23 August anunta

cg o contra-revolutiune sprijinita de armataa proclamat din aoa pe printul Alexaudru.

Calalat 24 Auggust.0 proclamatiune afip.ta ierl la Vidin

semnata de autoritatile militare ale acestracondanitia faptele guvernulul provi-

soriù §i cere relntoarcerea printulul.

A se vedea ultime stirT pe pag. III-a

de conduatorii Statului. Schim-baffle prea dese de Domnitori nuaü putut neapèrat sa aiba de re-zultat intemeerea credintei cà su-veranul Ord este in afara de dis-cutiunile politice. Ba incd, in cir-cumstantele critice in cart' s'ailgasit ultimele domnii, SuveraniIad fost banuitI eà sunt parta§I §iprotejati ai unuia dintre puterniciino§tri vecini, nu aü fost de multe-ori recunoscutI de reprezentantlal Orel. Scepticismul ce a produsin tara noasträ aceste imprejurdriprecum si dorinta de stabilitatesunt foarte bine exprimate in ve-chea ziatóre: Schimbarea Dom-nilor bucuria nebunilor".

Cu un asemenea trecut, nu estede mirare ca discutiunile noastrepolitice, pasionate prea afara dincale din cauza ca tam noastra emiCa §i tênèrd, sa iasa din limi-tele ce le recomandä ratiunea recesi sa nu crute nicI pe Suveran.Trebue insa s recunoa§tern ca,acei earl' nu ad §tiut sa se fereascade a fi tîrii prea departe de irn-presii momentane ca dupa ce sevor scihmba in mod regulat cir-cumstantele carel nedjesc, sa nuaiba sa regrete aceasta, aceia suntfoarte puini. Este §i aci tin pro-gres de implinit care cu timpulva fi irnplinit. Toti acer call adcredinta -ca monarhia constitutio-nald este pentru lara noastra re-girnul singur care ne asigura mer-sul inainte nu pot de cat sä do-reasca din fundul inimel lor caprogresul de care vorbim sa se im-plineasca cat se poate mai curênd.

Al doilea sentiment care esteunul din resorturile regimuldi mo-narhic constitutional este, cum amzis, respectul catre legi. Tara tê-Ord, cu un trecut putin favorabil,nrcI acest sentiment nu'l avem Incadohêndit intr'un grad destul demare.

Nu este prea departat timpulcand sentintele judecatore§tI nu e-raü scutite de banuiala, când ha-tirul era Inca in deplina putere.Incetul cu incetul scandalurile addispdrut , a§a, ca astäzi mita sepoate zice ca nu se mai d. in 'tamnoastra. Este Mgt un alt röti carea luat nastere dupa perioada mitel,este nepriceperea judecatorilor §iprin urmare lesnicioasa lor indu-cere in eroare de cave avocati ta-lentati. De §i recunoa§tem ca, dinaceste rele, primul a'disparut si aldoilea este aproape de a disparea,nu e maI putin adevèrat ca moralulOrel se resimte inca de influenta lor.

Mai este o cauzd care contribuestea inpedeca intemeerea incredereIin legI; aceasta este modul in carese alcdtuesc legile la noI. Ele se al-catuesc cu usurinta, se shimba cuaceia§i u§urinta, cate-o-data se pro-pun chiar legi de interes particular.

Cu cat 'VOID inainta in culturd, cucat vom capata mai multa experi-enta in practica constitutionalismu-lui, cu atat cele doué sentimente decari am vorbit vor deveni maI pu-ternice. i numal când regimul nos-tru monarhic constitutional va aveaca resorturi asemenea sentimente,numai atunci ne vom putea bucurade toate foloasele ce el este menit aaduce. Acei cari lucreazd cu acestscop, lucreazai la educatiunea na-tionala §1 ei pot fi astazi amdriti degreutatile ce inte'mpinä ; viitorulinsa le va recunoa§te ostenelile ce

dad.

Bucureáti, 14 August.

Când regirnul monarhic constitu-Oonal a ajuns intr'o lard la deplinasa desvoltare, este sigur cä in aceatara eXista uncle sentimente la unmare grad de putere. Nu este deajuns ca sä se adopteze intr'o lardcutare sad cutare institutrune pen-tru ca ele sá dea acelea§i rezul-tate ca cele date in alte parti undeele vor fi fost aplicate. Ornul deStat are sa se gandeasca daca aceleinstituiun sunt potrivite pentrutara lui. Regimul monarhic cons-titutional are ca resorturi unelesentimente, intre cari trebue sapunem in prima linie : respectulcatre Tron., respectul catre legi.

Luptele politice, rezultat naturalal regimului constitutional, sunt,prin firea lor, menite sa atite pa-siunile. Cea mai mare parte dintrealegRoff, aceia earl nu se pro-nunta de cat atunci cand isI dadvoturile, privitori departall ai aces-tor lupte pasionate, ajung adeseas. aibd constiinta turburata. Su-veranul constitutional, tinêndu-sein pozitiunea superioard ce'i esteimpusd, da incredere in or-ce timpca pasiunile nu ad sa inpingä tamin afarä de calea regulata. Aceastaincredere ce se asigura t.ërei esteuna din calitatile esentiale ale mo-narhieI constitutionale.

Trecutul nostru, find prea bo-gat in schimbarI, a facut sa sesimyä necesitate'a unul regim mo-narhic constitutional ; dar tot-de-odata a produs scepticismul fata

Viena, 25 August.Se telegrafiazA din Calafat ziarulul Neue

Freie Presse ca guvernul provizorid a fostWturnat.Mitropolitul Clement, maiorul Grueffd. Zankoff ar fi pusI in inchisoare.Fostul ministru Karaweloff ar fi stabilitin postal set.

Dintr'o zi intr'alta situatiunea depeste Dunare ia o tata cu totulnea§teptata ; dupa ultimele sci-mute ce avem, guvernul provisoridal partideT ruso-file a fost rèstur-nat ca prin farmec de partizanilprintului Alexandru ; un guverniard§l" provisorid functioneaza laSofia, care insti chiamä inapolpe print, intemeindu-se pe senti-mentele poporuluI §i pe declara-tiile solemne ale armatei. De altaparte, printul, ajuns la Chi§inede lasat pe nea§teptate liber d'a '§ialege directiunea drumului ; si,lucru ciudat, in loc d'a porni a-colo unde o natie intreaga il chiama,el reinoe§te declaratiunea de ab-dicare, si apuca spre Berlin. Estein toate aceste schimbari la fata oincurcatura de ite diplomatice caretärzid poate se va larnuri deplin.

N'ar fi de mirat ca pe inserate sasoseasca §tiri cu totul contrariI.Suntem in Orient !

414M-

CRONICA ZILEIM. S. Regele, insotit de d. colonel aju-

tant Candiano, a Mont ieff d. am. o visitAMitropolitului-primat.

I. P. S. S. e In cea mat grea situa0e cusAnatatea.

Ierf-dimineata s'a tinut la Cotroceni unconsilid de ministri sub prezidentia Regelul.

AsearA, Regele trebuia s se intoarcd laSinaia ; dar a r6mas Mat pentru cat vatimp.

Regina Engliterii i tatAl PrintuluiBulgarie ali intrebat prin telegraf pe Re-gele nostru unde e Printu Alexandru.

Nu stim Inca ce s'a rAspuns.

Sguduiti de cele ce se petrec In Bulga-ria, mal multi deputati si-ad parasit ve-trele si ad venit la Bucurestf ca sà se li-nisteascA.

IndatA ce frintul Bulgariel ad ajuns laBen', un ordin de la Petersburg l'a pus incea mat deplina libertate.

Imormantarea -togretatului profesor Ir.Circa s'a Mcut ieri intr'o linite rece.

In bisericA, d. prof. C. C. Dobrescu arostit un mic discurs. Cortegiul funebruera in mare parte compus din profesorielevi. Cordoanele carului ad fost purtatede Teodor Rosetti, avocat Orghidan,Stef. Velescu si C. C. Dobrescu.

Agitatorul Pasici se aflA In Calafat.

strAlucitA. II riclead ochii de o bucurie ne-bun/t cand îl privea dräglasii nepotei,si a fost un moment de asa transport inflinta lui c ne mai stiind ce espresie sádea sentimentelor de párinte a luat vioarasi a cantat o flora a lui cu atita pasiuneca siroae lungl de lacrimi i-ad muiat coar-dele, i-ad amortit mâinile, i cantecul aremas neisprAvit.

Asa petrecerl, trebue sà fil artist ca sitle simti.

Vocea Botofanilor aduce vestea cA gu-vernul austriac, informAndu-se cA ovreil cese prefac ca emigreazA din Moldova se o-presc prin orasele, tergurile i terguleteledin Bucovina si intreaga Galitie, a dat or-din autoritAtilor sale de la Itcani sA oprea-sea trecerea in Austria a ovreilor din Ro-mAnia.

Deja, mat zilele trecute o sutA de ovrelaù fost opritl pe peronul grel Itcani.

In ziva 11 August n'a fost niel un casde pestA-boving in comuna Vetrisoae, dinjud. FAlciu.

Voinfa Nafionalei e informatA ed. d.Stanciow, redactorul ziarului Slavianin dinBusciuk, a sosit in Bucurestl alaltA-ieri cuo misie si cA ieri a plecat inapoi.

Maresalul Printului de Battenberg, d.baron de Riedezell, e in Bucurestl de ierl-noapte. i d-sa a fost scos din Bulgariaindata dupd detronarea Printului.

DECRETESe Introduce urmAtorul articol aditional In regu-

lamentul facultitel de medicina din Bucurestl :

,Studentul care a avut mal mult de vase absenteInteun trimestru, la cursurT sau la Incr./trite prac-tice, sag fArCserviciele din spitale, fArtt scusA va-labilA i judecatA de decan, nu va obtine inscriptiape tritnestru ce vine'.

Secretarul Printului Alexandru e la Ca-lafat.

Se dechide pe seama ministeriuluT cultelor siinstructiuneT publice un credit suplimentar de leT7,600, pentru facerea mobilierulul si a celor alteobiecte necesare pentru instalarea ecoaleT normalede institutorl, care se va deschide In Bucuresti la1 Septernbrie 1886.

Catf-va Bulgari de ad' ad voit sl orga-nizeze un meeting de protestare in favoa-rea Printulul de Battenberg ; dar ad fostsfAtuiti sà se domoleasca, si el s'ad suptisacestul sfat.

Se fac urmAtoarele numirl la corpurile si servi-ciurile flotilel:

Maiorul Isvoranu loan se numeste seful servi-ciulul tehnic de la comandamentul flotilei. Ad-junctul clasa I Iordanescu Gheorghe, de la corpulIf de armatA, se detasazI si se numeste seful ser-viciuluT intendentel de la comandamentul flotileLAdjunctul clasa II PetrevicT Nicolae, de la corpulIII de armatA, se detaseaz1 ca oficer de intenden0la comandamentul flotilef. Functiunile de sef1 debiurog se vor Indeplini de oficerl inferiorl deta-vatT.Citpitanul Mardare Nicolae, actual comandantal canonierel Grivita, se delaseazA vi se nurnesteprovisorid sef al serviciulul flotilel din ministeriulde resbel.- Colonelul Murgescu loan, actualul ins-pector al porturilor, se numelte comandant al de-posituluT flotilel si al divisiuneI echipagelor. CA-pitacul Hacec Ernanoil, comandantul companieTbastitnentelor in reservA, va indeplini provisorigfunctiunea de ajutor. Administratoril class I Lu-chide si Corbuleanu Mihail ca comptabili, vi ad-ministratorul clasa III Simionescu Pavel ca ajutorde comptabil Locotenent-colonel Urseanu Va-sile, actual ajutor al comandantulul corpulul flo-Wei, In functiunea de inspector al porturilor vi alnavigatiunel. Functiunea de ajutor se va Inde-phni de cel mal vechid comandant.de companie.Administratorul clasa II StavricA Teodor se nu-meste comptabil. Maiorul DrAghicescu Mihail senumeste director al arsenalulul. CApitan GeorgeConstantin va indeplini provisoriu functiunea desub-director. Comptabilul in banT se numeste ad-ministratorul clasa 11 Marin loan, avênd ca ajutorpe administratorul clasa III Archip Vasile.

Bëtramul Wiest, cunoscut t6ri1 intregiprin arcusul lui fermecAtor, grbatoritieri a sapte-zed i cincea onomasticA.

Inconjurat de fit, gineri i nepoti, duzineintregi de progeniturA, Ludovic b6trAnu'Area un comandant In mijlocul unel ar-mate pe care o intoarce de 'la o victorie

Vechea organizare a flotilel inceteazi de a func-tiona, cu. Incepere de la I August.

De la acea datà comandamentul se va exersa inconformitate cu legea promulgatit la 9 lunie princorpurl si serviciurl noul.

DIN A FAIR,A_Partida rusofila din Bulgaria.

Un distins publicist al particle conser-vatoare din Bulgaria, Stoian Mihailowsehi,scrie urmAtoarele despre partida lui Tancow,numità de obicei partida rusofilA :

,Este de notorietate publicA, cAdupA ce aq lAtit liberalismul in intregulOrient, dupa ce afi ajutat eliberarea Ro-mâniel, Grecief i Sêrbiel de sub jugul tur-cesc, in tot locul afi intimpinat numal ur

2 ROMANIA LIBERA

si antipatie. Este §tiut, cà numele de Ruseste foarte odios in Bucuresti, Belgrad siAtena. Lernurirea acestel imprejurart estefoarte simple. Cand adice Rusia a eliberataceste state, indate a 0 inceput a se ames-teca In afacerile lor interne. Ea a voitdomneasce in State le eliberate de sub ju-gul turcesc. Rusia a Meat in tot-d'auna caindividul care ti-a ajutat sá stinge foculde pe de-asupra easel' tale, 0 inchirian--du-se acolo a crezut ce este stepanitoruleasel tale. fate, aceasta a fost in tot-d'aunapolitica orientale a RusieT. Ast-fel a fostRusia 0 in Bulgaria. Pentru impertinentasa, Rusia a pierdut simpatiile Romanilor,Grecilor si a Serbilor. Este scris ce diplo-matia ruseasca nu poate sa invete nimicdin petAnitle sale din trecut. In Bulgariaincepe din nog aceea ce a sfersit spre de-trimentul Rusiet in alte tert.

sa vedem mat de-aproape ce ag %cutagentit diplomatici al Rusiet in Bulgaria.

Ag steruit In tot-d'auna ca se slebeasceputerea principelut ; ea sa exploateze sim-patiele poporulut fate de Tarul mantuitor,ag infectat luptele politice, favorizand candpartideT liberale cand particle conservatoare.Aceste sunt isprevile agentilor rust.

Reiese evident, ce aceasta este, cea trialscarboasä realizare a principiulut Divide etimpera ; acesta este Machiavellizmul vea-cairn XIX ; acesta este despoiarea nerusi-nate a unut popor de cetre sora sa. Citernfaptele

In Sistow poporul bulgar l'a incredintatpe printul Alexandru, ca sä guverneze serain persoane, i ca se introduce reformenoue in toate ramurile administratiet 0 alejustitieT tern. Aceaste plenipotente dateprintulul Alexandru din partea mare adu-next poporale ar fi trebuit se aibe valoarepentru 7 ant. Liberalit ag protestat. Rusiain contra liberalilor, a partinit pe printulAlexandru. Generalit Sobolew si Kaulbarsag fost trimist spre ajutorul guvernulut or-ganizator bulgar. Atunct s'a inceput aceastetragi-comedie funeste, cunoscutg, de Europaintreage. Generalit venitt pentru organize-tia Bulgariel s'ag ocupat cu toate, numalcu administratia nu. AA trädat deodateatat pe conservativi, cat si pe liberalt, in-triga le-a fost painea de toate zilele. Candail inceput se rupe eu printul, cand cuconservativt, cand eu liberall, tinendu-T Arsepe toti de o parte de la putere i ast-felan inceput sa tese faimosul complot, al

carui scop final a fost schimbarea de di-nastiä.

Opiniunea publica a inceput Insà a semanifesta, armata bulgara s'a declarat pen-tru printul Alexandra si intreprinderea ge-neralilor s'a terminat cu un fiasc mizerabil.Sobolew i Kaulbars ad Orbit tam. Rusia'Area a imbretisa pe Dragan Tancow re-numitul patriot bulgar si capul partidululconservator.

Diplomatia ruseasce n'a putut Arse sedea iertare barbatulut de stat Tancow, cea declarat de a sa, devize : Bulgaria estenumal a Bulgarilor.

De altmintrelea Rusia a Inteles ett nielliberalil, niel conservatoril nu se vor invoinici odata ca sa foloseascà puterea pepretul independentel lor nationale. A atiutdiplomatia ruseasca ce sunt partidele bul-

gare ; amendoue partidele ag deelaratea este eu neputinta a impreuna acestedoue notiunl : Bulgaria liberä, si Bulgariacare '0 are poruneile din Petersburg.

Revolutla bulgarti.AsttizT evenimentul zilet pare a fi destul

de luminat. Din cele spuse din toile ofici-oase din Berlin 0 Viena se vede lemmacä printul Alexandru al Bulgariel a fostresturnat de Rusia si planul el a fost cu-noscut si cel putin tolerat de Turcia, cat0 de Puterile centrale. Printul Alexandrua fost sacrificat de cancelarul german pen-tru ca Rusia se mentie pacea i se poateintra din nog in alianta austro-germane.Foile inspirate germane mat clan a se in-telege, ce prin aceaste solutiune Austro-Ungaria a scepat de primejdia de a fi im-pinse de Anglia intr'un resboie cu Rusia.

Se zice cA pe tronul BulgarieT va veniacum Petre Karageorgevict, ginerele prin-tulut Nicolae al Muntenegrulut. Dar orl-cumse vor desfesura lucrurile peste Dunere,atat e sigur astäzi, ce Rusia a repurtat unmare triumf, pe cand Anglia remane umilite.Cat despre Bulgari i detronarea prinu-lui Neues Wiener Tagblatt seexprime In modul urrnator : In lupta pefa*,4 neinvins, printul Alexandru a cezutprin tredare. El a fost in stare se se aperecontra banditilor, care Il pandeat cu pum-nalul i revolv erul ; a tost biruit muse. de

conspiratoril, care l'ag incurcat in mrejeleträdärit. Aceaste tragedie a printulul ni seinfetiseaze ca unul din capitolele Intune-coase din istoria Tarilor rusl.

Mee* pregatire misterioase, acelast chipde executare, aceeast perfidie i viclenieaceeasi purtare brutale fate cu victima de-sarmate. Conspiratorit serveag cu zel peprintul ; se intreceat se'sT castige favoarea ;IT laudat eroismul ; 11 purtad In palme ; it

flatat inclinMiunile ; it adorag 1ntelepciu-nea 0 10 esaltat asigurerile de devotament§i credinte catre dinsul strangandu'l manacordial, ea dimineata se se Intalneasee ia-rest la munce nouäl i cinstitä. Primul,ministru al printulut a fost eel din urrne-care a plecat din palatul priMulut,eu sa-lutarea de fidelitate, spre a reveni dimi-neata, a doua zi, cand totul era pregetitpentru indeplinirea complotulut tradetor.San guvernulul princiar erag si sent cons-piratiunit. In biurourile ministerielor se lu-cra la complot ; In casarme se recrutagpentru conspiratie soldatit cart ag juratcredinte printulut Rublele ploag, vinul cur-gea si prin taverne se imprästia vorba,ce puternicul Tar din Petersburg, In dra-gostea sa cetre poporul bulgar, a dat ordi-nal, ca nesupusul guvernator german, carea indreznit se se opue perintelul tutulor

se fie gonit, precutn se goneste oslug rea i hoate. Ziva fatale soseste ; re-gimentul castigat pentru conspiratie se a-dune In curtea casarmel, merge spre pala-tul princiar; multimea cre§te; tradarea 10ridice vocea : afare cu printul I afare cu u-surpatorul! jos cu Alexandru ! strige vulgulpe strade 0, dupe ce palatul fu Impresuratde baionete, ministrit printuluT intre, infrunte cu credinciosul berbat de Stet Ka-rawelow; et petrund In camera ha a-

nunte, ce i s'a pus capet domniel; cif po-porul bulgar nu'l mal poate suferi, de oare-ce nu s'a supus Tarulut si a Meat pe Rusiadusmana Bulgariel. El este invitat se piecedin palat si i se de o escorte credincioase, oescorte, spre a 'I transporta la granitä si incare va fi fost vre unul, care a escortat dejain Siberia pe vre un criminal politic, tot oa-merit, cart esecute farà codire ordinal, de aimpusca pe loc pe cel care s'ar incerca se,scape cu fuga. i acesta e bravul cepitan,care mal deunitzl a aprins o schintee de eroism intr'un popor sclav ; care devenise aldoilea liberator al Bulgariet..

-45-110-

ADMITEREA IR CLASA I GIMNASIALA

Circulara d-lui ministru al cultelor si

instructiunet publice cetre directorit si di-rectoarele scoalelor secundare.

Doninule director,Doamnet directoare,

Potrivit dispositiunilor regulamentulul din19 Septembrie 1885, d-voastre vett supunela concurs de admitere, dupe formele are-tate In numitul regulament, pe tatt seolarilce se presinte la inscriere eu certificat deabsolvirea a 9 clase primare, precum allurmat si in anul trecut.

D-voastre eunoasteti, d-le director, caministerul a fost nevoit a recurge la aceastamesurit de alegere, de oare-ce era de no-torietate publice lmprejurarea di nu toateatestatele scoalelor noastre primare feceagconvingerea implinirel conditiunet funda-mentale, prevezute si prin articolul 120 allegei, si anume ce scolaril purtatorl de a-semenea atestate posedag in adever cu-nostintele claselor primare."

Procedandu-se la o noue cercetare, sco-pul autoritatel a fost de a constata earldin acele atestate presintag o valoare reale,ea nu cumva, prin inscrierea dupe ordineanumat a presinterel, numeral admisibil Inclase se fie implinit de scolarii cet malslabi In cunostinte, pe cand eel meritostcapabili se fie tocmal aceia lipsitl de be-neficial de a putea urmeze invetAtu-rile mat departe.

Aceasta find dar spiritul mesurel luatäprin regulamentul de admitere In clasa I

gimnasiale , intelegetl, d-le director, ceelevil ce se vor Infetisa d-voastre cu certi-ficate de la comisiunile instituite de minis-ter vor fi scutitt de o noe examinare sise vor 1nscrie numat in baza actulul ceve vor presinta, autoritatea avend deplinaincredintare cA examenele acestor comisi-urn s'atl tinut cu toate rigoarea si atenti-unea dorite.

Comunicand d-voastre aceasta, ve invit,d-le direCtor, se bine-voiti a trimite minis-terulul, dupe. terminarea examenelor deinscriere in clasa I gimnasiale, opiniunead-voastre asupra nivelulut de cunostinte cev'ag presintat scolarit aspirantl pentru gim-nasig. comparativ cu resultatul ce MI con-statat anul trecut. Vom fi pusi ast-fel InposiOune de a cunoaste dace restrictiuneapuse la admitere a inceput a's1 da roadelece asteptem.

Primitt, d-lor directori i doamnelor directoare, asigurarea consideratiunel mele.

Ministru, D. Sturdza.

--11110311-

ECOURI STREINEo teorie ciudatit.

In Revue scientifique s'a expus o teorie des-tul de ciudata de catre d. Fournier de Flaix,

care declare, ce popoarele cele mal luminatestint cele earl beaii mai mutt alcool. Cäutendexemple In sprijinul tezel sale el afirmg ceun numer mare din bärbatil ilustri tuicuestebucuros. UniI prefere cafeaua, altil rachiulsañ alt alcool ; tot1 aii trebuin le de un sti-mulant.

Pitt si Fox nu vorbeall niel odatä de catdupe ce beail un pahar de Porto. D. Thiersbea in fie-ce zi un pahar salí douê de Ma-laga; d. Gladstone bea in toate zilele douepahare de cleret la dejun, doue la pranz eaun pahar de Porto.

Se stie frisk ca. multi Englej1 sug malbine de cat d. Gladstone, fere se aibe talen-tul dumisale.

Incendin inteo nava.Din Roma se anunta, ea mal de ungzi a

isbucuit un foc in nava Humberto-primo, cese construeste In arsenalul de la Castella-mare lange Neapole. Admirarul Acton sialt1 ofIcerl superiorl al rbarinel dusimediat la fata locului. Aú trebuit eincl orede mum spre a se stinge focal. Pagubeleso evalniaza la 800,000 franc!.

Un testament.Un ziar din Berlin publica urmAtorul

testament, scris In frantazeste :Testament

saü primele i ultimele vointe ale unelpersoane tinere, care a fost incredintata caare se moare.

((I) Fiind recluse la extremitate prin preamulte senetate i simlind ce se apropie ju-paneasa moarte de patul rneü. unde dormlinistitA, dictez aci ultimele mele vointe, nu-mind de executor in lumea aceasta pe d. Ros-sini, iar fa cea-l'altA pe d. Bendel. 2) Testezspiritul men celel persoane tinerecare'l va lua. 3) Sufletul mejí egoistilor. 4)Inima mea celor bogatl. 5 Amicitia measorel mele si copiilor el. 6) Ochil melpersoanelor tinere la care nu se 'IAA ni-menl. 7) Dintil mei femeilor artte de teia groaza 8) Pelita mea Albinosilor. 9) Tar-nura mea Orfelinelor. 10) Privirea mea mu-melor nenorocite care solicita gratie pentrucopii lor. 11) Urciorul, in care luam apela Carlsbad, primula! rege care va veniacolo.

Subscriù pentru ultima oará.Casimira Wotowska.

PARTEA LITERARA

FATA DE 1MPARAT CD STEA IN FRUNTEPOVESTE

(Tlrmare).

Baba mat insire o data cartile, mat a-runce o date bobil si mat borborosi nistevorbe fare inteles, apol .§1 puse cretelilepe frunte si in jurul guret siast-fel cuvintg. :

face fate de imperat, itt dag o cu-flute ; bage in ea cele patru haine ce 0-afecut tate-teg, imperatul, Inchide-o binisorsi o ascunde in sin. Iv,maI dat1 o pangli-ce, care de Otte orle vet anima peste u-mer, va veni la tine un om, care 0-a im-plini toate poruncile ce-t vel da. Bagasearne bine de ele, diet acestea te vor sea-pa din primejdia In care esti. Iar acumfata mea, te-T duce in ostrovul Zinelor, a-colo 41 va fi bine 0 vet fi scepate de ru-sinea ce vrea face tatel tea Dumne-zeá se te miluiasee fata mea i se te fe-reasce de reg.

Fata multumi babel pentru sfat si bu-netate, II serute mana piece. Esi ea a-fare, arunce panglica babel peste umer

a

n'al fi betut bine in pelml pane iace.

r!o. 1 7- ned)r

un orn. Dumnez eA stie eine si deend le ,IntreabsttA pe6fatuaecl jue dtoete

ir strov uzis ftaAeauolmuut lVeeerdfea-cIump§Ai riantlitoo

csia sadlatbeel

inteo bu-

leat tur t. A osaurittfaetau idnolcaarrumleasarllo

cine she prin eke sat

nele in mainT si unde nu s'a aruneask

cand colo in zort de

mesaril met, de gandeal ce nieT le mi

u

toarce leturase, jar omul cu caruta a p0.

AtTajsu'ants oipnrtrit',unfataco

rit ea o neluce, fiind-ce dupe povetile ba.bet mergea numal noaptea, ca se nu 0cunoasce cineva.Imbraca fata haina cea de pieT de pu.

reel si se tupili in butoarca despre carespusel. Sezu ia cat sezu, cand iaca trecepe acolo un dwell ratecit musinand prindesimea codrului si cum simti fata se 4.propie de &ma lingandu-T mAjujie j ch.tinandu-s1 coada In semn de supunere, pen.tru el me rog d-voastre, bine ag zhtitan, cA cainele e tovaresul cel mat ere-dincios.

Se' mat giugiuli cainele cat se giugiuliodate o lug pe picior inderept, eine stieunde. Dar nu trecu vreme ea de eate-vaclipe si cainele se intoarse c'un buctitoi

decarne fripta In dinti; !Asa carnea fete!, aptse maT repezi odata si se intoarse cu unWeal de pita alba i moale ea pamuca.Se mg duse el de cate-va orl tot-d'a-una se intoarse eu eke o bucata de man.care in dintl, pane adune fetet o merindebunicica, din care mama fata de pranzmal rèmase si de drib..

Voin spune, ma rog d-voastra, ea in aceazi esise la vènAtoare Itnpèratul R0111, unfecior voinie si vesel, i toemal poposise cucurtenil luT de arniazi in apropiere de bu-toarca In care era aseunsa fata de imperat.Codrul acela era pe pamêntul stapanirelsale, iar cepeul despre care ve spusel eraal lui.

La inceput nu Mg nimeni In seam! ce

face cânele, dar intr'o vreme, nu still cumdAda un curlean de veste, ce cainele seduce si vine, se duce si vine si tot-d'a-unapleaca inearcat cu de-ale inancareT. Spuseel celor-l-alti i dupa pranz se lue ime6ra-tul cu vre-o dof curteni In urma caMelulpana la butoarce, se vade ce o mai fi si a-

ceasta. Cand acolo v6d pe fata de imeIratea o mohondeante cu haina eT de puree!,cu Oral despletit tras pe trunte, cu fatamurdare i cernite ea fundul ceaunulul. 0intreabe imperatul, dar ea se Mfg speri-oasä la densi si se face a nu Intelege vor-bA omeneasce.

Imperatul Rosu nu-st mat perdu vremeacu ea ci zise curtenilor

E mare curtea mea imparateasca,vor fi i pentru ansa niste gaste de paidp'acolo

0 dusere slugile in curtea Imperateasee,'T declarä niste gaste in seame si se sluga-toreaù cu dênsa la lucrurl mal usoare, darmaT cu seanatt 41 Wean petrecere cu ea,find ce, dupe cum ve spuset, se facea ludtt

firetica.Inaltimel Sale asemenea pltieett

face haz de ea, si In fie care seara o che-ma pe densa se-1 tragä cismele, i tot-de-una dupe ce i le tregea o lovea cu tursa-cul peste nas.

Chiar aye, boert d-voastre; pane aid arfi fost cum ar fi fost, mat celare ma! pcjos; dar de aid mnainte tineti-0 bine, c'ommerge mat mult cu minciunile de cat cucarutile.

Ba nu, adicà a fost asa; ca. a Meut Mi-peratul Rosu o petrecere mare si stralucitit,si a poftit pe toI crail i imparatil din ve-einAtate, cu nevestile, cu feciorii i cu fe-

tele lor, i abia sosi ziva acea, pentru ci

imismoimoul

FOlTA ROMANTEI LIBERE14 August 2

HENRY CAUVAIN

TIM SANGERITA

PARTEA I

[Urmarel

Bietul George nu stie nitnic inea!Nu, nimic... O ast-fel de stire ar pu-

tea sal omoare! este asa de slab, asa dedelicat !... Aseulta. !...

Clopoteltil de la poartä r6sunä inca odata. Si galbenä, batandu'l inima, Jana serepezise inca o data la fereastra. Insa ve-nise until dinlre turnisorii easel, i, de doè-zee!" de ori pe rind ea simti acelasi jungherin inima.

D-nu Mérentier o parasise si Jana r6ma-sese lar singura eu slugile pe care pe totminutul le trimetea intr'o directie noa.

George se sculase. Venise la ea cu pa-sul in!' slab, ahia put.'endu'l tIrI, si o säru-tase zimbind, Ea intorsese eapul ca sa's1aseunza lacramile earel frigean ochii.

In sfirsit, 14 antiazi esi repede 0 se suiinteo birje.

Si cand se piece vizitiul s'o Intrebe undes'o duce, ea IT respunse s'o duce la Morge.

V.

Drumul fu lung. Tresura trebuia se mear-ge incet din pricina zepezi asternute pestrade.

Ioana se gandea. Acum nu mat plangeasi In privire'l se citea o hotarare ciudate.

Paece vedea aievea viatal d'alte-date.Prea putin cunoscuse pe muma el, o per-soane plepande i bolnevicioase, tot-d'aunastand inchise In case, si care murise candnescuse pe George. Cat putea ea se's1 a-duce aminte din copilerie vedea bunulzimbitorul obraz al tateltil et aplecat peea, 41 aducea aminte cum o ingrijise, cand,Mee mititice, fusese bolnave de moarte

Tate see era toatä viata et, toate feri-cirea ei, dupe cum 0 ea era bucuriamandria tut.

Ioana ist aducea aminte cat tusese el debun pentru ea, cu cate generositate zim-bitoare ii multumea toate capritiurile et.In fie-care dimineate se plimba impreunäcu ea celare in pedurea Bulonkmal nainted'a se duce la biuroul lut de bance dinstrada Chaussée d'Antin. Seara o ducea inlume 0 era fericit c'o vede eea mat fru-moase i mai admirata...

Si atunci, gandindu-se la acele petreceriin care strälucea ea o regina necontestata,chema in gandul sën imaginea unel altepersoane care asemenea tinea un loc marein inima et,ipun logodnic ales de ea fi-ber si cu drag iubit.

Pe.ntru ce nu venise el cu ea in mo-mentul acesta crud ? Dinsul venise in ajun

plansese impreune cu ea.11 cunostea de dol ant. Raul de Vive-

rols se trägea dinteo familie veche dinMiazezi a Frantet. Se purtase bine In res-bol, 0, intr'o seare, pe And et povesteael cu un accent foarte simplu i foartesincer o expeditie d'o indresneale nebunäincercate numat cu trei oament, impotrivaunul post prusian pe care'l fecuse prizo-nier, ea se simti d'o date coprinse de ad-miratie pentru eroismul acesta. Pe urineadmirMia asta se prefecuse in iubire. Erasame! Dar ce face cu asta ? n'avea eadestule avere si pentru el ? Si's1 pusesemana in mana tut cu tot aventul naturilel entusiaste.

Tate sell, ceruia ea 'T spusese ce iubestepe Raul, o aprobase i cununia trebuia sese face peste cate-va septemani.

Tresura cotise coltul podulul Arhiepiscopii.loana treseri de o date si scoase ca-

pul pe geamul tresuril. Dar cezu indateiar in fundul tresurit, galbene, si neputendse sufle.

Prea multa mahnire i nelinistea o fa-cuse se ia hoterarea aceasta prea iute.Cate vreme fusese departe mat ce nici nuse gandise la grozavul pas ce vrea sa face.

Acum, cand era la cati-va past de fio-roasa cledire, sirnti o &ice grozave, i seinfunde in tresura ca 0 cum ar fi vrut seintarzie mersul prea repede.

Inse firea el energice birui iute slebiciu-nea asta.

0 curiositate nespuse o domina. Alla'vainstirsit grozavul mister al acestel dispa-

ritiunt neasteptate?Tresura se opri si ea se dete jos cat

putu mat Incet. Curiosit care stMionat infata portit monumentulut, contempland fo-tografiile expuse se uitare cu mirare lafata asta frumoase elegante care veneasingure inteasemenea loc.

Ea lese capul In jos, fiinditt teama sazareasca acele fotogratil grozave i hai-nele i mat grozave care atarnag in fun-dul Wet.

Un gard municipal n Effete unde se a-flat biurourile : ea impinse o use mice instanga si intre In grefe.

Un amploiat betran, care sedea dupe.o gramada de cartoane verzl, scria cu eelemat trumoase ronde vre-un raport funebru.

Un miros de acid fenic.venind din Wilevecine se amesteca cu acrele mirosuri aleunel mewed care fierbea incet pe masinaOne cu cerbuni.

Jana se puse p'un scaun, cact nu seputea tine pe picioare. Betranul amploiatfare se. se tulbure, ridice alba't figure si oIntrebe cu politete ce dorea ?

spuse in cate-va cuvinte pentru cev ernse.

Ziel el persoana se nurneste ?Domnul Desire Lacédat, bancher in

Paris.Virsta ?Vre-o satzect de anT. Per lung alb,

talle naltä.Semne particulare?Niel unul... Ah ! da ! bietul tata avea

pe.frunte o cicatrice d'asupra ochiuluT stang.$i a disperut ?

-- A iesit Duminica 23 Noombre la Ire

ceasuri dupe amiazt. D'atunci nu l'am Malvezut.

Amploiatul 1s1 consulte not ele.N'avem nimic... absolut nimic care

se se potriveasce cu semnalmentul acesta'zise el insfirsit dupe cate-va minute carese perure un secol nenorocitet fete. Afara

numal dad. n'o fi printre corpurile adaseazi si care nu sunt Inca expuse

Lua o alte note, o citi, 0, fere voia luiscaph o miseare usoara.

A ! domnule, fie-ti mile, vorbeste ! Vezi

di nu maT traese ! zise Jana.Linisteste-te, te rog, domnisoara: poste

ce nu se potriveste tocmal cu seinnalmentuce mi-al dat. S'a adus aci adineaori corpu

until berbat ca de sase-zect anT, gitsit mot

intr'o case izolate din Clamart si réspo-zend la numele Rodrigues. Veil binenu este nicT un raport ; i cu toate aces

tea iace ce atras atentia. Necuro-

cutu acesta este notat ca 'avênd salzed de

ant ; poartit peru lung 0 are o eicatriee

la frunte.El este !... nu mat e indoiale.. el este!..

bietu tata ! Unde este ? Aritta-m1-1, vrea1

se'l vez L. tiDisperarea acestel copile nenorocite

induiose pe amploiatu acesta care de 30

de ant era obisnuit cu ast-fel de scene.

De'ml voie, domnisoare, o ast-fel de

priveliste.... Mai bine trimite aci o rude, uu

prieten... lu-41 spun ce vreati se'l Irk... Nu

telegt cA nesiguranta asta me ornoare

Si'mt mal spul ce se astept ?Betranu se mat sili se face pe Juna_ssi

'0 schimbe hoterarea. fuse in cele din urw

.....'"-"'"'me rog, imperatul era june i dorea ai elsA-s1 aIeag O soatti de traid in aceastalume -trecetoare.

Fata lul Verde-lmparat auzi ai ea, cAcurtea se gAteste de peirecere ai In zivahotitratit rugA pe mal marele curtil sA olase çi pe ea la parecere.

Te--1 lasa i tu draculuT i nu-1 malmerge la petrecere, zise mai marele acela;iaca aura ai coietul i hie& gaatele i pur-ceil, petrece-IT dacA 11 vine Auzl tu; s'arbliga i ia intre imperatl i intre boerl !

Fata Il mal rugA o data zicand, ca nus'o apropia ea de petrecere, ci s'a invArtipe la ulitit, sA vadA clrutele cele scumpeai vizitii eel frumos imbrAcatl.

N'avu oinul incotro, o litsA sA se ducA,dar Il pretinse sA fie pant& in ziuti la lucru-rile eT, cA de nu, n'are WI fie moale.61Colo despre searl, carid era sA inceaptipetrecerea, ese fata de imperat din carte,se trage ea la un loc ascuns, scoate dincutiulA haina cea de argint ai se Imbracticu ea ; 10 pieptAnti Oral frumusel cu el-rare pe inijloc i cand fu gata, aruncA pan-glica pe tuner ai omul eel de odinioarA fupe loc acolo.

SA-ml aduci o car* de argint i saInt dud la petrecere.

Si nu trecu o clipa pAnA veni, neniao-rul nieü, o cArutii. intreagA intregutit de ar-gint, cu doue fAclil aprinse de amendouelaturile i CU patru arnatisarl trupeaT ai se-

cu coatne clipicioase de argint carat§icu niate hamurl iartial de argint pe el.Sce sui fata de imperat in cArutA, pocni co-cisul odatA din biciu i brrrr cAruta ca osAgeatA uaoara i luminoasA printre lumeamultA,"ce se inghesuia pe uliI. Cand ajunsela palatal imperAtesc se Mau sgomot maretoll se uitaa uimit.1 la aceastA infittiaare dinvis, imperatul cu oaspetil ad eait in caleael ptinit la trepte i cand a vezut'o InAl-Omea sa cu talia Malta 0 subtiriett ca uncrin, cu obrAjoriI eI rumenl i fragezl, custeaua blandA in fruntea el deschisti, cu eeldoT ochl negri i tainicT, i cand i-a graftin glasul el dulce, i s'a pus o greutate peinimA i simtea cA a gAsieceea ce a cAutat.

Cat a fost noaptea de lungA Imperatulnu s'a deslipit de ea 0 41 uitase de eell'altl oaspetl ce erad in jurul sett 0 In-treba de name ai ea 'I spuse cA e fatA deImperat din Ora, unde se dA cu cismapate nas.

Abia trecuse miezul noptil i fatagAtea de plecare, fiind-cA atitl d-voastre ceporuncA asprA avea ea sermana.

lmperatul i-a pregAtit de cale pocArAT aiplacinte scumpe ce vor fi pe acolo ru-gat-o sA mal vie, fiind-ca va face o a doapetrecere. Ea s'a fitgAduit cA va veni ai aeait, iar imperatul cu toatA curtea a pe-trecut-o panA la cArutA; cociaul a porniteau i odorul teneruluI Imperat a perit cao nAlucti. A tras ea iart41 la local ascunsde mal inainte, 0 a dat drumul earutel, aimbrAcat iaräl haina cea de pel de pared,s'a manjit pe fatti i s'a intors la lucrulel. Slugilor imperAteatl le-a spus cA a fostla petrecere o crAiasA tenerA i frumoasti,inabrAcatA aaa de mandru ca o zinA, cA1nAltimea Sa s'a indritgit de ea 0 cA atata fost de bung, de i-a dat i eI niate po-earl din cele ce i le-a pus imperatul me-rinde. Slugile se minunad i ele i mancaddin prAjiturile fete!.

Despre aceasta parte nu era nicT o greu-Cate, iar imperatul sermanul 10 bAtea fireasit afle unde e tara, in care se dA cu cis-ma peste nas ; a Intrebat pe toll vracil, fi-losofiI ai invetatil, dar nicT unul nu se pu-tea lumina ai nieT el nu-0 putea aduceaminte, cA in fie-care sear% loveate slujnicacu tursacul peste verful nasulul.

0 singurtt mangAiere mal avea in dure-rea inimeI sale, fAgAduinta el de a venila a doua petrecere. i ca sA arate 0 elce poate, incepe din vreme pregatirile celemal strAlucite, chiAmA pe eel mal fruntaal

ROMANIA LIBERA 3

al imperAtieT lul, pe craiT i pe imperatildin vecinatate 0 se face o petrecere caacelea care name zinele i fetil frumo0pot sA tacit in palatele lor de margaritarl.Oaspetil 41 petreceaa in dragul inimeI, darimperatul era neastempArat i pandea me-red clipa cAnd ea are sA se arate.

Slujnica imperatulul Rosu roaga iart4Ipe mar marele carte! s'o lase si la aceastApetrecere, cA precuin intaias-data 'trait 0acum va fi 'Ana In ziva la lucrurile el.Mal marele ii dada 0 de astA-datA voie,flind-cia panA atuncl nu auzise nimic redde densa.

Colo eAnd se inserase, este fata de im-perat din carte, se duce la local el cel as-cans, se spallt pe obrajl i ridicti Oral depe frunte ai scoate din cutiutA haina ceade aur ce o avea de la baba. 0 se imbrAcacu ea. Gaud fu gata, arunca panglica ceatainicti peste um& i otnul necunoscut seivi ea din senin inaintea el, aateptAndu-Tporuncile.

aduci o cArutA de aur, zise ea,li sA ducT la petrecere.

Nu trecu o singurA clipita i ca din pA-meat restiri o cArutà strelucitoare de aur,cu periM mol de mAtase i cu patru armA-sari atat de sburdalnici, de abia putea sit 'Itina cociaul loculul. Franele erad cusute infir cu pietre scumpe, iar de amendoue par-tite ctiruteT era ate o fAcile aprinsl, carelumina dramal in intunericul serel.

[Va us nta]

VA:1Ra HIATIPatrenul a vocatllor. 0 legenda engle-

zeasett povesteve urmAtoarele In privintapatronului brastel avocatilor :

Un avocat englez, anume Evon, voindsA dea un patron ai brasleT sale, se dusela Papa 0 '1 raga sA aleagA un sfant, caresA fie protectoral avocatilor.

Papa ii respunse cA lucrul nu este cuputinttt, de oare ce totT sfintiT i sfintele adbrasla lor de oerotit 0, nefiind intre sfintlnid un avocat, brasla lor remAne fArtipatron.

Dar avocatul se rage, atát de densul,In cat Papa IT dAdu voe sA intre in biserictiea ochil legatl inchinandu-se sA puiemama pe vr'un sfant i acel pe care vapune mama mal Antaf, sA fie patronul avo-catilor.

Englezul intrA In biserica i pe dibuitese apropie de altarul Sfantului Mihail, aipuind infirm pe icoantt, strigA: L'arn gAsit.4Papa alearga la clAnsal, desleaga ochil

cand colo, pe ce saint pusese !Minabietul avocat? pe dracul, care era cAlcatIn picioare de arhanghel I ! I

Pintenul secarel. Cand ploile suntprea abundente, in momentul cand inflo-mate secara, pe ovar apare o substantAea mierea care Impedicit fecundatiunea. A-ceasta substanta ia aspectul unuT corpmoale, viscos, iregular 0 de o coloare albAgalbintt ; acest corp dA naatere pintenulut

Pintenele la inceput se presintA sub oforma de mugure, iar prin crescere iaforma pintenuluT de la cocoa, de unde is'a dat i numele.

Pintenele de la secarA se presintA subforma until corp brun i alungit, de or-dinar arcuat, cam ascutit la extremitAtTde tArime oare-care.

Coloarea este brunA sad neagrA violaceela suprafatA i acoperitA printr'un strat

subtire alb, care se sterge de graba cAndpintenul se atinge cu mama. In interioreste alb sad cenusiti. Are mirosul unelciuperct uscate sad a unel otrtivl, cAndpintenul este expus la aer umed guatuleste astringent, neplacut si persistent. Elpoate sA altereze 20 de boabe pe acelaalindivid.

Analisele pintenuluT, ca ciupercti veni-noasa sunt contradictorie. Usarea in ali -mentare a pintenulul de secarti, i mal cusearna painea preparatA din boabe bolnave,dA nastere la o boalti numitti ergotism,fiind-cA provine din pintenul secarel ai aaltor cereale.

Pintenul se desvoltA pretutindenea inpemAnturile mocirloase, de acea nu trebuesA se semene cereale fn aceste ptimenturi,pana ce nu se vor sventa. De aka. partetrebue a arata populatiuneI rurale perico-lele ce pot sA aducti Intrebuintarea fAmide secarti amestecata cu %clime. De aceeamaT inainte de a fntrebuinta grad ai se-carA cu tticiune trebue cernut bine, ca sAse separe boabele bolnave de cele sA-nAtoase.

Seryicial telegrafic al Rabid. Libere"Cracovia, 24 August.

Din Petersburg se anunta, ca. un mem-bru al caste Karageorgovici este presumtivulsuccesor al printailu1 Alexandra. Rusia parea favoriza pe ginerile printului muntene-grean, pe Petre Karageorgevici.

Cracovia, 24 August0 deputatiune de Irlandeji diu America

de Nord a sosit la Petersburg si confereazAcu societatea de bine-facere pen tru a da a-jutor fn casu unlit resboiil a Rusiel cu An-glia. Cercurile guvernamentale ruse observAcea mal mare reserva. InsA politia a primaordin secret sà dea mama de ajutor deputa-tiuni feniane.

Vlena, 25 August.IEi cercurile politice de aici se asigurA,

cA deja de cAt-va timp sferele dirigente vie-neze familiarizat cu parerea, cA nutrebue st sacrifice nici pe un singur soldataustriac pentru mántinerea pe tron a prin-Mai Alexandra al Bulgariel. La Kissingen$i la Gastein cabinetul vienez a sprijinitbucuros silintele printuluI Bismark, carlerail concentrate de a face posibilA Rusielintrarea din nob. In alianta austro-germanA,ce s'ar fl renoit pe aapte anl la intrevede-rile din urmA. Obstacolul principal pentrurefnoire a aliantel celor treI imperati a fostprintul Alexandra ; acum el e fnlatnrat.Journal de St. Petersbourg a dat deja sA sefn teleaga, cA d. de Giers va vizita In cu-rAnd pe printul Bismark i ca se va resta-bili o deplinA intelegere Intro cele trel im-perAtil .

410-11.-

MAI NOUD. Laurian se t flA de cate-va zne in

Paris, unde studiazA sectiunile de in-vetAment al Expositiunil de pe Cam-pine Elisee.

D. Titu Maiorescu se aflA in Elvetiape care o viziteaz6, ca escursionist. Lasfirsitul lunii d-sa va fi in Capitall.

Ieri dui:4 amiazi a sosit la Galatiyachtul care a dus la Reni pe printulBulgariel.

Soldatilor si matelotilor din yacht nule e permis sA comunice cu publicul,

pe figurile intregului personal sevede o consternare foarte manifestA.unt pe acest vas si vr'o ,Itaisprezece

ofiteri rusi, printre cart un colonel.

In cate-va orase ale Bulgariei sol-d atiI credinciosi Printului luat laincaerAri cu soldatil guvernului pro-visoria.

Populatia e tare speriatd.

Imperatul Wilhelm al Germaniaa comunicat insusf evenimentele bul-gare oficerilor din GardA in Potsdam,dupA ce primise primele §tir1 pringeneralul Werder.

Pe langA printul Alexandru de Ol-denburg i Petre Karageorgevici maisunt candidati la Tronul bulgar siducele Nicolae de Leuchtenbergprintul Waldemar de Danemarca.

Tageblatt spune, cA printul Alexan-dru, lute() scrisoare cu data 16 cu-rent cAtre un amic din Berlin, descriefoarte miscAtor grijile sale. Spre a

poporul bulgar, intAritat deopozitia ruseascA, a rugat pe comi-tele Kalnoky sA facA pe Serbia a re-incepe raporturile diplomatice comi-tele Kalnoky a acceptat, dar Serbia n'arespun,.. FtqA cu inarmArile sêrbe dela Pirot se crede ea se va reinceperesboiul. Printul ar fi de dorit bucu-ros sA -fie liber din partea Serbia,spre a se putea ocupa numal de ces-tiunea turcA. In Bulgaria nimeni nudoreste resboiul.

Revolutia bulgarA a produs in A-tena mirare, dar nu emotiune.

Presa observA cea mai mare reservAfatA cu evenimentele bulgare.

Subsecretarul de stat Ferzussow adeclarat in camera comunelor, cA sti-rile, primite de guvernul englez dinBulgaria nu contin nimic de cat ceeace se cunoaste din ziare.

Guvernul urmäreste cu foarte marelugrijire evenimentele din Bulgaria.

SPECTACOLE

SALONUL HOTELULUI SINAIA. Milne,Vineri, 15 August CONCERT dat de d-nul pro-fesor Anton Kneisel, cu concursnl d-nel E.Odesianu, d-lui Theodorescu, BAjenaru i CarloBianchi.

Pretul IntrIril : Locurl rezervate 5 lel. LoculI : 3 Lel.

Inceputul la 8 tla seara.

GRADINA RASCA.Astizi Joni, 14 August.Se ve representa piese : ARTICOLUL 7.

SAmb&ta, 16 in benefIclul d-lai N. Haglesonse va jnca piesa HAGI-BINA.

TEATRU DACIA.Vineri 15 reprezentaVievarlet& in benefledul d-rei Julieta Sarovici. Cnconcursnl d-lui 1 d-nel MORU i al ,Clubulnigimnastic4 se va Jima urmatoarele piese :

Partea I. Gimnastica.--II. Pelticul amorezat.III. Dans naVonal Bittuta si Band. -IV.a Doiprocopsiti neprocopsiti. - V-a Dental Matelotl-lor Romani.

Duminick 17 August representatie dat& ded. I. ANESTIN, su concursul d-lor M Mate-esen, V. Hanel vi dloara Almigeann, se va

representa piesele : ,Cimpolul Fermecat Spec-tacolnl se va ineepe en piesa Luna.

In seara de 15 August simpaticul Iluostrnartist I. D. IONESCU va da in Sinaia o re-prezentatie teatral& ca spectacol variat, carese va sfirli en un'bal.

Illstitutul Profesorilor Asociati"

Se aduce la cunostiMa parintilor de fa-milie eh din opt-zed elevi aI InstitutuluT nu-mal Era' aa remas repetentl $i fapte corri-genti , iar totT aapte-zect ad fostpromovati, dintre cari neee premiati la gim-naziele i liceele Statului ; de aaemenea tot!eel' din clasele primare ad fosrproinovatIfArà sl remttnit vre-unul repetent ori cor-rigent.

Inscrierile se fac para. la 1 Septembrie laInstitut, care se ajl4 instalat in cele mai bunscondifiunl pe calea Victoria, 162 Bucuresri.

Directiunea.

Doctorul G. D. Ciugoleaosiz.A.zzos,

Intorcendu-se din streinetate, '0-a stabilitdomiciliul in strada LuteranA , Nr. 19.ConsultatiunT de la 2-6 p. im

SCHIMBAREA DOM ICILIULU1

DR SALTERSpecial. Boale de femel si Syphilis

11111r SI A MUTAT 'VWvis-a-vis de gradina 57. George, langa Banea

Romania.Strada Lipseani Nr. 96, etagin I

Consaltatiuni fn toate zilele de la 2renwwwwww Irmr-.11"OrP111-Irdl

VIN NEGRITde Oravita qi Golu-Drâncea

Veehiù de 4 ani, calitate superioarAtutulor altor vinuri.-15 fr. vadra

ALB DE DRAGASANIdin reoolta annlal 1881. 15 fr. vadra la

PAUN POPESCU & C2inP=18, STRADA LIPSCANI, 18.

CASA DE SCHIEM

C. STERIU & C°mPNo. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

CURSUL BUCURESCIPe ziva de "las August ora 10, 1886.

5°4 Imprumutul ComunalE0/0 Scrisurl Funciare urbane.5010 Rurale.6°/o Rent& Roman& perpetul.

amortisabill6°)° Ssrisurl Funciare Urbane. .

604 Oblig. de Stat (cony. Rurale]. .

60/o , Cttile ferate Rom.70/0 Scrisurl Funciare Urbane .

7°/o a , Rurale . .

5°4 Imprum. Comunal 1884 not8°4 Imprumutul Oppenheim . .

Oblih. Case. Pensiun. (Nom. 300]Impr. cu prime orasul Bucurescl.ActiunI Credit Mobiliar

, Constructiunl w

, Nationale . . ., Dacia-Romania . .

Banca National& .. .Florin: Valuta Austriacl.Marci GermaneBilete Francese

, EngleseRuble RusestlAur contra Argint i Bilete

Cump.

747/e82s/e87V494V,q891'1288 Vs

10610011a103,la

21231

201124

9931424i 4

24914

NB. Cursul de mal sus este In monedäsocotit dup& cursul fisculut

Adresa pentru telegrame : SPERM.

fu silt sA 'T Implineasca. voia.Bine dar ! vino dupA mine ! zise el

(land din cap cu

VI

Amploiatu impinse o uae mieti, i, dap&ce trecu printeun coridor ingust, intrarttintr'o gala destul de mare, pardosita cupiatrA, cu zidurile reel i strAlucitoare.

Trel orT patru slugl, cu manecile sumese,ea sort lung de cauciuc, spalad in vase depiatrA halne pline de noroia ai de singe.

Unele halne erad agAtate in Mate cuede fier, pe zid.

MaT intal, domnisoarat, sit vezl dacAcunostl hainele... Pe urmä o sa fie deprisos...

Jana dete un tipet afisiitor, i, dacA unbliat eu fruntea pleauvA i cu ochelari,care se gAsea tocmaT lAngA densa, n'ar fitinut'o, negreait c'ar fi cAzut pe lespezileumede.

Cunoscuse redingota neagrA i pantalonuvArgat al tatalul el, cum si bastonu cu mA-einlia de aur pe care i-1 dedese chiar eacu eate-va septAmAnT mal 'nainte.

SA ne intoarcem, dacA voestl i 'InTvel da detaliT, zise amploiatu arAtand uaabiroulul.

Insa Jana pAru cA nu'l aude. Face doIpast inainte, dete la o parte pe omu careo tinea, i, cu ochil pironiI, eu buzeleuscate :

Vread vez ! vread vez ! zisecu o voce surcIA.

In zadar fu opritA. La ea era o idee ho-c

tArAtA. Voia sA vaza pe nenorocitu sedptirinte.

Amploiatu deschise o altA use i o dusetrite() salA mal strhntit i luminatit din ta-van, unde s'aduce corpurile pentru a ledesbritca inainte de a le expune. In mij-locu acestel still, pe lespezT, era un fel decutie lungA, cu capacu rotund.

Amploiatu ridicA Meet capacu. Jana s'a-propie i intinse obrazul grozav de galben.Baiatu pleauv venise In urma el 0 se uitala ea cu bAgare de seama prin ochelarl.

Zarind corpu tatAlul sed, infasurat inteuncearceaf alb, Jana dete un tipet grozavcAzu jos, in prada anal atac nervos spAl-mentlitor. frangea maInile, plangea che-mand cu o voce sfiaietoare : »TatA ! TatA !

Trebui s'o smulga de la priveliatea astagrozavA ; insA se bAtea i sA tot uita lacutia sinistrA in care era ce avea ea ma!scamp in lume.

0 duserti inapoT In grefA. DupA ce semal liniti putin, amploiatu se puse la bi-roa i cu seninAtatea linistia de biurocratvechI, li ceru adresa i o Intreba la ceceas dorea ca 41 fie adus acasa corpu,dupA terminarea expertizel legale.

Pe arm& o salutA ceremonios,o condusepAnti la poartA i apoI se puse sA's1 isprA-veasca raportu.

La Intoarcere *Jana se sin* paecti zdro-bitA. Nu sinatea nimic alt de cat o obosealAmare, o prostratie complecia. II era eu ne-putintA sA lege doué ideT.

CAM se dete jos din trasurti spuse slu-gilor cA stAptinu lor a fost &it. Pe deaka parte cameristal spuse cA doamna deViverols si cu fiul sed o asteptad in salon.

VII.

Doamna de Viverols, nAscuttt de Latour-Lauzun era foarte falnica cu talia sa naltA,cu figura prelungti ineadrata in bucle bl-lane, 0 cu miopia care'T da o expresiunerece i trufaae. hiind tot-d'auna lornionulla ochl cu virful degetelor el subtirI, pAreacA hotAraate distanta care o despArtea delumea cea-l'altA. Ea adora pe Paul careera singuru'l copil, cel din urmA reprezen-taut al nobilel familif Viverols. Mal avuseseea 0 un alt fig ; InsA nu vorbea niel odatAde el ai lumea 11 credea mort. Pierise deodatti, din prea mare norocire, de vr'o 5 6anT, dupA ce ruinase oare-cum pe pArintillul carT trebuiserA sA faca sacrificil nespusepentru-ca sA's1 scape numele de necinste.

EI bine! sermana mea copilli ? zisedoamna de Viverols sculándu-se Meet cuun aer de reginA.

Jano ! Jano ! tii ceva ? zise Paul du-cendu-se iute inaintea feti.

Tata este mort... l'am vezut acumchiar... a fost asasinat.

Asasinat ! ce fel ! l'al vezut ! al avutcurajul! Pentru-ce n'ai cerut tati sA te in-soteascA ?

Nu mal *dam ce fac... Eram ea onebunit..

Si ea me gandeam cA domnul Lace-dat negresit nu pierise din pricina dispe-rttril,zise doamna de Viverols. Era foartefericit, copila mea, i sta foarte bine in afa-cerile sale ?

Jana nu ma! auzea, nu mal vedea, Iiuitase mama in mama logodniculul care I-o

strengea cu drag 0 1-o stiruta din candin cAnd.

Se deschise uatt i servitorulDomnul Raveneau cere sA vorbeascA

domniaoarelzise el.Nu primim pe nimenl. SA nu intre,

zise doamna de Viverols care poruncea caIn casa el.

Domnul Raveneau este casierul tati,doamnA ; ba ceva mal mult, este 0 un prie-tin vechi. Vread stet primesc, zise Jana.

Flea un semn feciorulul, 0, peste cate-va minute domnul Ravenean intrit.

lartti-me cA te super, buna mea dom-nisoara! zise el luAnd milnile Jane!.

Pe urmA, ne mal putendu-se tine, incepusA piAngA cu suspine, murmurand :

Ah ! este grozav ! este grozav !DupA ce s potoli aceasta, prima explozie

de durere, betranu easier 41 sterse ochisilindu-se sA nu'l tremure vocea :

Veneam.... zise el, itteA pentru ceMaine avem o scadenta destul de greatata d-tale trebuia sa 'Ent aducti azi chiaro sumA importanta, trebuie sA fie in casade banI.

Dumneata cnuoatI drama, domnuleRaveneau. Dute in cabinetu tati. Mi se pareca. al o cheie de la casA ai tii combinatia?

Cum sA nu, am cheia, domniaoarA.Dornnu tata d-tale avea Increderea aceastain mine.

Si salutand pana jos pe doamna de Vi-verols ai pe Raul, deschise uaa care da incabinetul d-lul Lacedat i dispAru In dosuperdeli.

In salon se facu tAcere. Doamna de Vive-rols spusese, cate-va sentinte cAte-va frase

V And.

731,8284878 ,9598' st9288 'Is

1071008/a104

21532

201125100V2

251,/,25C14ya

de aur

.1111111banale. InsA o aruncAtura de ochI a fiululsed o rugase sA crate durerea Jane!.

Peste cate-va minute domnu RaveneauintrA iar.

Scuze-me dacA te supAr Inca odata,scumpit domniaoartt, zise el, ins& ai voisA atid daca n'ai cheia birouluI d-luI La-cedat.

Nu... tata avea toate cheile la el...negreait el sunt...

Nu ispravi i incepu sa plan&Atuncl voI cere voe sA chem un

lAcatua. vrea sA caut in biuroti. PoatesA gitsesc acolo un carnet de cecurl: i uncec pregatit.

Diva o dig de gandire zise iarCasa este goala, aopti el.

Jana pAru cA nu aude.FA tot ce veI voi, scumpe domnule

Raveneau, zise ea cu un gest de descura-jare.

Insa d-na de Viverols ridicase capu au-zind destainuirea casierului, 0 se uitase lafiu-sed cu o privire expresivA pe care a-cesta pAru cA nu o bage, de searnA.

Trebue sa. fiI tare zdrobitA, dragamea copill, zise ea sculandu-se. Te lástiinsi ngura.

Am sA te rog, doanana, facIun servicid

A ! tot ce vom putea face pentrud-ta intr'un ast-fel de minut... zise Raulde Viverols eu avent.

-*WA-

(Va urma).

ROMANIA LIBERA

lordache .1011eRt1

[restaurant)Strada Co-

vaci, No. :4.

locula de

De vellzare 15 stinje-n1 fata, in

Strada Brezoiano, vis-a-vis desectia cornerciala. Dontoril a'1 cumpéra se va adresa la dScarlat Olken, Strada Mictial-Voda, Nr. 27.

De VenzareBilete de inchiriat la tipogra-

fia Curtei Regale.

A. CAROL PFEFFER $Atelier de Legatorie

BUCURESCI5, Strada Regala. 5

vio-et-vis de Hotel Union

Atelier de legatorie de Cartl delux, galanterie, artonage si pas-paturT de fotoga

,_--,----.7, '(''')411=11111111.1111111111111114emal aflä de vinzare

LI

*-'3--limik'"--tipografia Curtil Regale p,

.. ,-..

$Contesa ItubertiRi

sagiul Roman Nr. 12 :

$ Cardillalului Antotiellitradustt odion pltilinbilaag

not*

Pretul 4 lel li 50 bad

' edudpina pdraoteeeissotr Cicoen!iz0.

i Lambertini contra MoscenitorilortCardinalulut Antonelli

in Roma

NiesormicamMEISIaammammw

PRIMA SOCIETATE DE FABRIGA AUSTR. DE

FERESTRE i DE 'EJMELEV1ENA, IV Hetatihlgasse 13 stabilit la 1817

sub condueerect lui IVI.îi recomandA, marile sale depouri de mara de u i ferestre gata cu ferkia necesarA, precum §i de dupmele moi de nave §i parcheturi americane

de stejar.Prin marile sale depouri de lemnkie uscatA §i prin asortimentul de mail& gata fabrica e in stare sa. efectueze ori-ce trebuinte de acest articol in

timpul eel mal scurt. Ea primeste §i facerea de portale i mohiliarea de cazarme, spitaluri, §coale, comptuare, etc. etc., §i afarh, d'asta orT-celucrarl de lemn produse cu ma§ina dupà deseinnuri §i modele presentate, afarft de mobile de casà.

'11--*'1 \41_<sr,t41.5k, Noirmaik.

4110**4 04 HINKI41414404- 4,3 !, 4,-41,4414

1

Militia LAMA"46, Calea RahoveI, 46 BUCURESCI 46, Calea RahoveI, 46

mlow11

Inv6Om'entul dup6. prograrnul Statulut de la care seprinnesc certificatele de promovare.

Clase primari i gimnasiali in internat i preparatiunIpentru liceù i scoala militará. Localul spatios i igieniccu gradina, si curte pentru scolart Regulament serios siingrijire pärinteasca. Prospecte se espediaza la cerere.

Inscrierea de la 15 pina la flnele lui August.Director, D. R. CORDESCU.

+4441-414-41440430.4441.40+41M4H14 10-04110~.044104,4 1.40

..--s-m-....-1.-1rwmlirrwwwIrwwwm1..A,WWIA,A,14SIRADA

Sf, DimitreBUCURESCI

CIMENT 1STRADASf. Dimitre 3,

B1.16UHE SC I

Prin presenta avern onoare a informa pe D-niT IntreprinzétorT delucrarl publice i Architecti cä suntem insarcinatl cu vénzarea :

CIMENTELUINIMI) ni GROSCHOWITZAcest ciment intrece, in ceea-ce priveste calitatea, toate produsele

similare engleze.

Pretur1 convenabile, Furnitura promptaDEPOSIT IN BUCURESC1 LA.

ARBENZ & WOLFF/11/V,11,11,1111,11MluaLak..11.441L.41.W.1111111.414111.411.411WWI 1411WAIL41

Ear CASELE din Strada ROSETTI, No. 18, su-burbia Staicu (Crucea de Piaträi, sunt de vênzaredin cauzzl de stramutare la tard. Pretul modest.

LICEUL Sri, WIEORGHEBucuresci Calea Victorid, 138

DirecOunea liceulul " St. Gheorghe , are onoare de aaduce la cunoOlina publiculut ca s'a adaugat clasa VIde been, asa in cat, pentru anul §colar 1886,87, care vaincepe la 15 Septembre viitor, cur.,Furile vor cuprinde pri-mete clase de licen §i o clasa preparatoare in care sevor urma materfile clasa lV primarä. Toate cursurile sevor preda in licea de catre profesori trine cunoseuti alacestul institut.

Prospectul liceuluI conditiunile de admitere se tramiteorl-carel persoane care va face cererea direetiunel liceului138, Calea VictorieT, BucurescI, unde se primeste chiar deacurn cererile de inscriere.

Nume'rul elevilor este strict limitat in fie-care clasA,

DIRECTIUNEA.

MUM VECHI200 vedre elin, 120 vin al..150 rosii, co 4 let si 50 balvadra, in Strada Poluna Nr. 2,

0 pianista bundores sa caw-

u. te in soareledansaot a. si da lecpuni private,doritorl sa se adreseze la strfonica Nr. 5.

De venzareos rpaedr hRe odsee elp9e

aprópe de scoala Militara i ohm'Dêmbovitel. Adresa la d-na M.V.

CO

oz I

E .i..i.cs

-c-3 -Co 'Z

F.1.1

L ....._c

csW .... c..)

t'sa "C, CD Z

4 cit3 ..- 1:3

o cr 6 Cc

< D ii -.:- '''4C....-...0 ..- r-.4 cl;

< 0 c.)z L.Li 4-6'

Û4CC CI) ....:: X..

H C.D .."... .#-..C.,] CZ) C/J

(.0 i'' C*Z,..

6 --,-: --

(I) co

k 'iltgiaireanilINIIIMaiagilii

'V16111111111111 11111111=Millin

ANKER"SOCIETATE LE ASIGUR. ASUPRA VIETEI §I RENTEI IN VIENA

Concesionata pentru Romania pria decretul din 1 Ianuarie 1870

In luna Iunie 1886 s'ad efectuat 745 polite pentru fr. 4,273,745., iar de la 1 fanuarire 1886in total 4235 polite pentru fr. 27.387.720.00. In luna Iunie s'ad incasat in prime si depunerI fr.742,580.00; iar de la 1 lanuarie 188e in total fr. 5.098.195. "Pagubele platite In luna lunie 1886aa fost de fr. 163 197.00, iar de la 1 Ianuarie a. cr. in total fr. 800.458.00.

Averea societ60 la 31 Decembre 1885 peste 43 milioane fr.asociaWor » 50

impreun peste 93 milioane fr.Starea asigurarilor la 31 Decembre 1885 era de : 73,928 polite cu un capital de peste 'd(i5

milioane francl. Pang la 1 lanuarie 1886 s'ail platit de catre Societate pentru cazurl de moartesi asociatiunT (zestre) liquidate peste 120 milioane francT Asiguratilor cu parte la castigplatit de catre Societate pentru anul espirat o dividenda de 24°10 Asociatiunea ajunsà la liqui-dare inanul corent a produs o fructificare de 7 8/4 °/0 dobanda i dohanda la dobandä iar asocia-tiunea cu capital garantat i cu participarea de 85 0/0 parte la castig, a produs o dividendl. de34.20 0/0 din capitalul asigurat. Asa dar pentru fie-care mie de franci s'a platit 1000 plus 342 fr.

InfortnatiunZ se dal voios i oferte se primesc la

Agentia Generalcl pentru RomâniaBucurescI, strada Lipscanl Nr. 17 (Casa Crisoveloni).

Doctor C. I. MANOLESCUSpecial Boalele interne §i copii. S'a mutatStrada Sfintilor Nr. 8. Intrarea Strada Ba-sarab 11. -- Consultatil 12-2 ore p. m.

ANIL

.11102

De arendachiar de acum nioiaRotäreti, din districtul

Vlasca. A se adresa d-lui Ioan Culoglustrada Pitar-Mosu, No. 2 Bucuresti.

Pentru Sesonul de Vará

CAVALEHL DE MODE2, Str. SELAR1 si COWL COVACI, 2.

Anunta pe Onor. Public si distinsa sa Clientela, ca pen-tru Sesonul present a priimit un Colosal asortiment de

HAINE PENTRU BARBATI §i BAETIdin care recomanda : Modernele costume de voiage de Garn,Micsed, etc., Mantile cu Dragon de voiage lana si docs.Sacourl i Veste de Matase, Casemir alb, Terno, Alpaga etc.Veste brosate de Matase i Docs. Redingote cu Veste deCamgarn, Cocimin, etc. PantalonT fantaisie, carro roye, etc,

Eleganta Confectiunel, finetea stofelor si adevérata mode-ratiune a preturilor satisface pe deplin pe Onor. visitatorl.

<<Cavalerul de Node,2, Strada Selari i Coltul Covacl, 2.

maw- Pentru Sesonul de Vará lag

UN ABSOLVENTal §coalei de arte i meseriljudetul Prahova, cauta, un loe deMaister-Sculptor fi profesor de de.senua (cu notimil de geometriadescriptivai la vre-una din roalelede meserie din Romania.

Doritoril se poate adresa la re.dectiunea acestiO ziar.

pentru

Tipografi din Districteteri)

2 Ma.dni tipografice din care una sistem Frankformat No. 5 si cea-laltä sistem Marinoni formacu preturi foarte moderate.

UNA masinä de täiat hârtie format No. 6, si altàde perforat.

Toate aceste masini sunt bine-intretinute si se pochiar functionand.

A se adresa la Tipografia F. GöBL, FiI, PasagiulNr. 12, Bucurestl.

1111enthal,No. 9,

maijul

t ved ea

Roman

ANUNCAU dlITD e n z Et r e casele din Strada Smardan,

Nr. 10, fäcênd co4 In Stradela Sf. Dimitrie, in apro-piere cu noua construcOe a BAncei Na0onale.

Doritoril se pot adresa la proprietara care locue§teinte8nsek, in toate zilele de la 12 ore pin& la 6 p. m.

1111.440**11440414/0041144#04******ININNINNW1

DEUX PENSIONNMRESsont cherchés a des conditions modúrées par Mr. BLUE, pro.fesseur diplomé de langues à une école réale. Traiternent denet affec tueux. Conversation Francaise, Anglaise ou Allemande,selon le désir des parents. On prend part gratuitement à descours de langues. Surveillance rigeureuse des devoirs. S'adies-ser a Mr. BLICIIE, VIENNE, Seilerstatte 10 au. 1 Référances,

0414444441041P0.41440-4,14,14k-enr,,/r...^14141t-&.feari- 4..-,41Y,t4044)4..

Farmacia la (Ochiul lui Dumne2Calea Victoria 126, Bucuresci

..MERSAIK 4'.77244'-'11181CDO041...4.1galSZNICZAkkran01111.1.11MOIIII

tWlet

Este asortata. cu Licoarea i capsule digoudron Guyot.Elatine.Vin §i siropul Dussart.Papier Rigollot. rerled'ether i terpentine Clertan. lnjectioiBrou §i Matico.Sirop Aubergier, FlonBlancard si Forget. Capsules Motho.Raquin, Santal Grimault Pilule antinevralgiee Cronier.Fer Girard.Pastillecodeine Berth& Elixir de pepsine etcetc. precum aproape toate specialitatile medicinale anuntate in diferite ziare.

IFarmacia la (Ochiul lui Dumnezeil)Calea Victoria 126, Bucuresci.

rows....ameeiseeirvemewooesrmir.414044.4

I llllllllllllllllll 1111111111111 llllllllllllllllllllllllll 1111111111.1111111111111111 llllllllllln llllll 1 llllllllll llllll mu

111111111111111111111111 lllllll 11111111111111111111111111 lllllllllll 111111111111111 llllll .11111111111111 lllllllllllllllll IIII II iIIIII,IuI.IIIjIIIIIIIIIIIIIIIIIIjIjIIIIII 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111/11111 llllllllll 1

E111111111111111 lllllll 111Primeste spre efectuare tot felul de

LUCRARI TINERAFICE DE LUX MERCANTILEPRECUM :

BONURI, CECURI, COMPTURI,

Resseculd ori-ce fel de eluerdn in acéstabranfd.

tin agrimitor cu buneteoretic p

oficate, doreste a se angajafloosie ca administrator sail COMO'tabil.

A se adresa strada Basaral,0lit illioommom h-vis No. 36.

Se

N2-.esecutáPOLITE FACTURI, REGISTRE

OA DIFRITE Can

SIt.D\.)\-t

in tóte limbele usuale si ori-ce märirne.

SCOLASTICE SI DIACTICE.. 0

SPECIALITATE DE CARTI DE VISITA

DIFERITE INVITATUNI DE BOTH, NUNTA, ETC,

CONTRACTE

e"Doui

dalii de Argint

de la Exparitiunea dinBucuresei 1865. Medalia

Sene-Merenti.

Ogpsit d8 Cunt@ po@tru lucritori, Fol de platd, Stat@, List@ [1.8 Ilia@

si tot ce se atinge de Comptabilitate pentru Padurì si Mosii,

ATATETA EICTITO,T,9, ifViP STA1111011111,--ele Domnit proprietari si arendasT pot adresa comandele prin scrisori:111111111,1111111111111111111111:

1.1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 lllll 11111111;7 ..........111:111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

llllll 11111111 lllll 1111 llllll 1111 llllllllllllllllllllllll r.

Em 4411noi

.1 llllllllll 11 lllllllllllllllll 111111111111111/1111111 llllll P.111111111111111 llllllllllllllllll

%V,11") 91.10klek..-e^

Tipografia Calla' Regale, propietarl F. Gtibl Fil, Passagiul Romaì, 12,

INS111113 YED11BUCURESCI

5, STRADA VESTE1, 6

Secti3 medical&1. Hydrotherapia, 2. Eleanore.

3. Orthopedie, 4 Gimnastica Me.

dicala, 5. Inhalatil, 6. Masajiittematic, 7. Serviciul la domieill

8. Consultatil medicale.

Sectia HigienicABae abur . .

2.50

Bae de putinit cu i art&Ise . . . . .

rnedicamente . .

1 duse rece sistematica

RAI DE ABURSI DEPUTII

Nota. 1 BAN de abur stint dei

chise In toate zilele de la 7 ore d't

mineata papa la '2 ore seam2. Pentru Dame !risk bade le

bur, odata pe septamanitVine

e la 7 ore dimineata papa la

.ost meridian.Preturile la sectia rnedicall

-orm prospectultd.Directian"