1

ANUL Xll. Nr. 316'1.ir) Rani Axe-11108,rd (30 bans un nr. oeebifi) MERCURI, 13 (i) APRILIE 1888.,x*.vrtat,wsgozzem-

,Tc-&itmettal

APARE IN TOATE ZILELEABONAMENTELE

In Capital& Peutru 1 an 30 lei ; 6 lani 15 lei; 3Lft Distriete : ne II

In Striinftt..ie : 48 , 1 , 24 ,

D. AUG. LAURIAN.

hint 8 lei.1012

Pentru Abonarriente, Anunciuri t Reclame a se adresa :in Romknia : La adtainismitiune. Pasagmil RomAn, Nr. 3 bis. Bueuresti: si la corospondentii ziarului din judete.In Hamburg : La Adolf Steiner, Ggrtsmiarkt. M. Biuroul central de annociuri pontru Germania.Pentd-u Prancia, Anglia, Anstro-Ungaria si Italia :Be. adresa la AGE:Mit Lamm. Paris, 50, rile doNotre-Dame-des-Vieteire:: Iare

-,smia-wiitZzatafiarIMEIMMEMIPEariEWEEN4e3tSCIRI TELEGRAFICE

DIN ZIARELE STRE1NE

Bruxela, 21 Aprilie.Printul Victor Napoleon a convocat la

Bruxel pentru mAine pe toll pregedintilcomitetelor electorale bonapartiste ca sa lecomunice manifestul

ConstantinoPol, 21 Aprilie.Interesul ce tot cregte pentru soarta ini-

pératulu si,pentru mersul crizel: ,geOnanconstirutionale frenceze fume a deturnaateniia de la gestiunile orientale speciale.Iii cercurile turcestl se vede ca ab sositrelatil, Iii baza cArora se manifeste o mareincredere ca niel o Imprejurare, nicl alta nuunireste pericolul until conflict intre Ger-mania si Franta.

In sferele diplomatice, de aid nu se gtietramie despre un plan de a permute intr'inialt post pe ambasadorul rus Nelidow.

Paris, 21 Aprilie.Inainte de a se Incepe gedinta de azi a

Caineri petrecut In culoare o soentt, a-niinata. (Alive deputatl republicanl protes-,tab contra procedeulul agentilor politienesticare ar fi maltratat nurnal pe demonstrantil',anti-bulangistl, crutAnd pe bulangistl. Pre-:fectul politiel a réspuns, contestAnd vera-citatea celor afirmate si declarAnd, ca in-structirmile ce s'ail dat agenÇilor nu 1 au-toiza de loc sá facS vreo deosabire pri-vinta aceasta.

Un incident analog s'a intônaplat si Inculoarele Senatalul. Uri senator a adresatlul Floquet Intrebarea, dace a ordonat po-litiel, se proceadA contra persoanelor, carestrigA : TrAteasca republica ! si sA crute pecel care strige : TrAiascA anarhia ! Flo-quet a réspuns, cA dezaprobe toate acesteturburfirl, care (lac& s'ar urma ar puteaduce la réscoale singeroase ; apol a inche-let zicénd : Toate astea trebue sA se isprA-veascà i li se va pune capot !

Paris, 22 Aprilie.S'ab facut a sears cAte-va Incercerl de

manifestatie pe bulevard, dar ail fost in-data reprimate.

D. Floquet s'a dus noaptea la prefecturepolitil gi a luat cunostinta de dosarele re-lative la intAmplArile zili.

Generalul Boulanger a asistat la balulsocietatil femeilor de lume. Nu s'a ivit niclun incident.

Berlin, 22 Aprilie.Niel o schimbare nu se sernualead In

starea Impératelul.

Berlin, 22 Aprilie.Zioa de jell a fost mal binisor. Frigu-

rile ail schut dimineata i s'ab mArit seara.

Yiena, 22 Aprilie.Revista de /nth semnaleazA stirea despre

o diet ministerialA la Belgrad si desprerechemarea d-lul Garasanin in capul gu-vernulul.

Sofia, 22 Aprilie.Printul Ferdinand pleaca jol la Tirnova,

unde petrece sérbatorile Pastelul si va sta15 zile.

AsdimineatA s'a inceput la curtea mar-Pala procesul maiorulul Popov. Tribunalula respins cererea de amánare a procesululsi avocatil atund s'ail retras. Maiorul Po-pov se va apéra singur.

Constantinopol, 22 Aprilie.AlaltS ierl seari,' ambasadorul Frantel afost prima la palatul Yldiz, dupi ceremo-nia de Selarnlik. Audienta a tinut trelsferturi de ore; s'a discutat conventia deSuez. Diplornatul francez a dat Sultanulul

toate lemuririle trebuincioase asupra In-sewnetetil couventiunel i mal cu seamAasupra dispositiunilor guvernulul fraucez,care n'ab incetat d'a fi din cele mal prie-tenestl pentru Turcia, comitele Montebelloa sfatuit pe Sultanul sA incuviinteze con-ventia ca atare fail a stArui asupra schim-bárilor pe care consiliul otoman de minig-tri a hotarát sa le introduca in ea. Am-basadorul a espus a afacerea e in iutere-sul Turciel, fiind-cA punerea in vigoare aconveutiel va fi urmata de evacuarea Egip-tulul de trupe englezegh in Limp mal muttsab ual putin scurt. Se crede cA acesteindemnuri vor avea inrIurire asupra hotA-rtrel Sultauului.

Constantinopol, 22 Aprilie.(:De corespondentul nostril special. Cale

indirectA). Patriarchul grecesc, Dionysios ainaiutat Sultanulul un metuorib in .eare a-minteste despre drepturile, privilegiurileprerogat¡vele incuviintate scaunulul patriar-ehal din Constantinopol de dare Molia-met II gi urrnai lu i protesta in potrivadestituirel episcopilor grecegt1 din Costoriasi din Serres In Macedonia. Lucrul nu parea puttea avea nAdejde de isbAnda, flind c.guvernul turc pare a fi apucat c.alea mésu-tiler aspne hupotriva clerulul. 0 noun do-vale despre asta este depunereade cAtresingura autoritate civilA i fare invoiala cupatriarchul a episcopulul armean dinTrebizona, M-guore Larekui Sewandiants,acusat ce* a publicat o carte de resvratirec'd a stet hi corespondenta cu comitetele pa-triotice din Londra si din Faris:

illleill'esCi, 12 Aprilie 1888

ANZINCIU1111,E :rnicS pe pagiva IV-a . . . . . .... . . 30 bardReelame pa pagina II-a 5 lei. Reelanie pe pagina leLSerisorile nefraneatese refuzl. Articolil nepublicati nn se inapoiask

Pentrn insertii í reelame redaetinuea nn este repousabilit.WI=

continuat cu thrie , cxpunêndu-nemre-oll la focuri venite din arn-bele tabere, drumul nostru.

Aci a fost forta ,Ilioastrh ; aceastaexplich venirea §efilor no§tri laguvern.

indoialh c, daca n'arn fifost noi, tam nu era sh remhe Liraguvern, duph retragerea d-lui IonBriltianu. Dar in acela§I timp estesigur eh, daca puterea ar fi trecutindath in tabhra adversarilor in-vier§unati, viata noastrh publichera sh se resimta 'de violente co-.MotiunI.

Iiine saü rèü ar fi fost? nuvrern sh discuttim aceasta intrebare.

lncontestabil este mush., cä unguvern care sá tina cumpena intrepasiunile celor doe extreme, caresa afirme domnia legiI i sä cautea aduce lini§tea in spiritele preairitate, care sti preghteasch mani-testarea liberh a vointeiun asemenea guvern era indicatpentru aceste irnprejurthri.

Acest guvern l'a dat g upul nostru.Si dach lumea, ce poate judeca

situatiunile politice, ar vrea sh fiedreapth, ea ar trebui sa recunoasch,eh a fost un mare bine pentrucum ch s'ad gasit ni§te oaineni,earl* sa aibh patriotismul de a primio situatiune a§a de grea prin pa-siunile desltintuit,e, a§a de prirriej-dioash prin resiirtitirea atitath prinsate, a§a de penibilLí prin indato-ririle impuse de imprejurdri.

Cad, in definitiv, pentru ni§teoameni earl' aü con§tiinta sarcineIde guverntimênt §i a röspunderii,puterea nu este un delicid, ci unpost de onoare si de patriotism,care impune munch §i un maredevotament pentru bindle obtesc.

chnd vrernurile sunt grele, acest'pos-, este incärcat de multe aulh-

Toate acestea le-ad §tiut amiciInostril §i le §tid bine. i daca to-tu§I ni s'ad dat inderet, a trebuitSh fie puternic intehnsii sirntuldatorid catre tarh §i sh'I inchlzeasch mult idealul aduceriI altormoravuri in luptele noastre politice.

Dacä n'ar fi fost in actiunea lorast-fel de motive, nid unul n'arfi prirhsit pozitiunea lini§tith sipersonal avantagioash in care trii-rag, pentru a lua pe umerii lor opovarh asa de aphsätoare, §i pen-tru a se expune la loviturile pa-tima§e atât ale celorail pierdut puterea, cat ale celornerabdritorI de a primi puterea.

Totu§I instl avem dreptul sh spe-ram ch., daca asth-zi marele ser-yield ce se aduce thrI de chtrejunirni§tI nu se poate recunoa§tedin pricina invrájbirii patimelor,meritul lor se va cunoa§te pe de-plin rnEne, child linijtea find a-dusa la vetrele noastre, când dom-nia legiI afirmindu-se cu putere,când purificarea personalului ad-ministrativ §1 judechtoresc efec-tuându-se frith prigonirI dar spreimbunetatirea servicielor, tarava fi pusà in pozitiune de a'§I a-'seta linistith, maI luminath §i li-berä voia ei.

Atunci simtimintul public, acelsimtimint onest ce izvorh§te dincugetul desinteresat §i pricepetorde adever, maI drept decât neca-zurile de astä-zI, va da cu sigu-ranth fie-cdruia ceea ce este al sed.

Pinti atund suntem convinsI, càactualul guvern va §ti sh's1 inde-plineasca cu cinste indatoririle sale.

Lupta politich ajunsese intr'o fazhfoarte violenta. Revolta moralii,produsti prin faptele fostuluI re-gim , Se transforma intr'o revolth

pe care colectivitatea numai era in 8tare st o reprime, princhile legali.

In aceste itnprejurdri, grele pen-tru tail, a venit la guvern gru-pul, designat cu nurnele de juni-mist, dar a chrui caracteristich esterespectul integral.al Coustitt4t,iunii§i legilor terii §i organizarea Sta-tuluI pe bazele actualei Constitu-tiuni.

A lost o fericire, pentru tarh,lucrul se recunoa§te de toil' cuge-thtoril de valoare eh a existat,intre cele doe cdmpuri in lupthinvier§unath acest grup, cu idelde ordine §i de legalitate, compusdin bArbati ale chror vederI pot flcriticate Or a chror onorabilitateeste de toti recunoscuth , care shpoatti primi puterea.

Lucrul este invederat , când nevorn gândi la starea unde se gasealupta

De o parte era colectivitatea, a-supra chreia apilsa greutatea attitorgre§ell comise in doIsprezece anide guvernhment , dar care , obi§-nuita cu beneficiele puteriT, pareahotarith la orce act care al phs-treze aceastri putere.

De alth parte era opozipunea-unith, in care se coalizaserd vechiiconservatori cu sinceriI liberalI,cu adeveratif nationali-liberalI, cudesidentii liberall, §i chiar cu uniiradicall , §i care opozitiune lucradin esputeri pentru resturnareacelor de la chrmä.

Lupta dintre aceste doe' câm-purI era violentä, disperatd, de ni-micire.

Intre aceste campurI ne gäsiarnnoi, cari combätearn de asemeneaguvernul colectivist, dar earl' amphstrat neclintiti terenul luptel le-gale, recunosand totd'auna irnpe-riúl chiar când votasem incontra acelel legT, §i cari ne-am fe-rit de orce actiune pentru revolu-tionarea maselor.

Pe când guvernul colectivist pier-duse busola §i Oka in picioarechiar legile falcute de densul , pecând acest guvern, prin o con-demnabild adrninistratie, impingeatemperamentele infierbintate la olupth desn&dejduith , noi, phs-trând postul constitutional, evitândorce coalitiune de resentimente,dar luptând pentru ordine si lega-litate precum §i pentru reformelerevendicate de grupul nostru, am

SERVICIUL TELEGRAMAL ROMANIEI LIBERE,

Berlin, 22 Aprilie.Norddeutsche publica un supliment unde

spune ea finperatul a petrecut mal binenoaptea, degi somnul i-a fost adeseorl in-trerupt de tuse. Frigurile ab scazut ; dis-poshia sufletulul e asemenea mat bunA.bolnavul n'are poftA de mencare, ins& beamutt lapte ceeace 'I introtine fortele.

Gazeta Nation/11d spune cA priniejdia nue iannentA. Pentru a alunga friguril& me-dicil intrebuintez decoctiune de quinine inlocul antipiritiel, se intrebuinteaza si mor-fiuni.

Buletinul oficial de azI dimineata constatACA impel-atilt a Petrecut mal bine noapteasi ca o hubunatritire generate este de sern-nalat.

Paris, 22 Aprilie.Erl seara foare tárzia s'ab produs din

nob manifestatiunl anti-houlangiste de ce-tre studenti Lumea s'a indreptat spre bu-levardul. St.-Michel. A trebuit se interviepolitia ; ina,1 multe conflicte aü avut toeintre studentl gi oatnenil lul Boulanger ;dol-spre-zoce aü fost gray renitl.

Azi dimineate, d. Floquet a prima odeptitatie a studentilor plaugandu-se depurtarea politiel. D. Floquet li-a spuseste hoterit de a menline ordinea i i-asfatuit se fie-linigtitl.

Toti cel arestati noaptea din urma cuprilejul manifestatiilor aû fost liberatl.

'Sofia, 23 ApriliePrintul Ferdinand, insotit de dd. Siam-

bulov si Stoilov va intreprinde in ziva de26 Aprilie o celAtorie in nordul Bulgariei.

Constantinopol, 22 Aprilie.Dupa spusele Agentiei Reuter, exarhul

bulgar a cerut, intr'o notitiedre inaintatàmarelul vizir, fufilutarea episcopatelor bul-garestl in Macedonia, cad populatia de a-colo e de nationalitate bulgarA.

lu afacerea mitropolitului Serres s'ab ivitnoul greuteti. Lunica e nemultandita GApatriarchul ecumenic vrea se pue lucru lacale el siugur cu marele vizir tell a adunaSinodul ti consiliul

Berlin 23 Aprilie.Starea imperatulul e aceeasl, desi caldyra

a scilzut i noaptea a fost mal putinMedich pun putinfi inserunetate iii aceste

schimberl. Criza poate sà se prelungeasce,Inge sfirsitul fatal e sigur.

Toll membril familiel imperiale aü fecuterl visite imperatulul.

Inaintea palatulul de Charlottenburg stAnecontenit o multime enorme.

lmpérAteasa e mehnitä de tot, dar totde-o-datä pregatite la toate.

Medicil, esind din palat, nu mal spunnimic curiosilor de cet, sa vazA buletiuurloficiale.

(Correspondance de l'Est).

A se vedea ultIme st1r1 pe pag. III-a

RESCOALA TERANILOR

o cruntá bittae datit priniarfaul §iunul consilier. Ordihea insâ S'a res-tabilit repede i s'a putut aresta u-nit Orani earl indftrjeall pe ceIlaiçiea daca nu le va da administra0alocurile sa, le ia de la proprietart

Linistea e acum generala in acsestdistrict.

In jud. Dâmbovi0 alarma a restmal serioasà, numal in comnna

unde ajutoarele aü sosit abiala timp ca sIt scape cu viata pe, preot,pe primar, i pe arendas. Capul res-vratitorilor, un fost cAlAras, a fostatins de un glo4 Din ferieire, aCestaeste singurul accident de deplâns.

Tot judqul este linistit, afar& decomuna GItetI, uncle márginasit tn-trqin oarecare agitatiutie de la nits-tarea sefului lór, un oarecare Ma-nole Fusescu.

Este de constatat cA, unele ziarenu luat singure Sarcina de aalarma opinia publiCA sunt F,ii anio-HMV administrative earl aduc petri-&Ica lor. Astfel, paciniciti jadq Mus-cel se alarmase de stirile primarululdin MicestI care anunta in 6omthalui ,o mare revoltit. Verificandu-sefaptele s'a descoperit ca prirnarulse bâtuse cu un administrat al 8611.M6surI aspre aù fost luate in Contraacestul agent comunal.

Miscarea de ierI pânit astitzi a luato faVi, asa de favorabil b. incât se poateconsidera ca in scurt timp definitivpotolita.

Din toate pârfile vine instiintareatÖranil. ati iesit la munca câmpuluI.

In tot judetul Ilfov 1inite deplina ;n'a venit mncá niel un raport de laTáriceni pentru c localitatea aceastaeste cam departatä de orce centru decomunicatie ; Insà cum se stie cámiscarea era indreptata asupra auto-ritil comunale ca autoritate i fart',niel un fel de violenta asupra per-soanelor, satul se poate considera capacificat.

Din judetul lalom4a, colonelul La-hovari a inceput sa deconcentrezetrupele pe cari le avea sub comanda-mentul sètit.

In judetele Prahova i Buzèll numg este nici o fierbere. In comunaPogoanele s'a läsat numaI o garni-zonit pentru a se evita vre o neo-rinduiala cu ocasiunea bAlciulul, carese aduna.

In Rimn.-Skat se manifestase ne-liniste in comunele Máicane§tI i Bol-boaca ; in prima localitate OraniI ur-mând aceluiasI plan ca in Ilfovpresintat in masa la primarie ceréndinchipuindu-1 ordin Nr. 6 .pentru ali se da pitniênt. Conseein0 a foot

CRONICA ZILE!DumineeA, 10 ale curentel, la orele 12,

M. S. Regele a bine-voit a pritni in audi-entA. pe Exc. Sa Ahmed Zia Bey, 'frainisextraordinar si ministru pleuepotentiar alTurcid, care a avut onoare d'a presintaMajestatil. Sale pe maiorul de stat-majörYoussouf Kellen Bey, noul atasat militaral Legatiunel imperiale otomane din Bucu-

In locul actualulut batalion de dorobantlaflat in Dobrogea se Infiinteaza, pe 2iutcde1 Aprilie, un regiment compus din do6batalioane.

Cadrele i efectivul acestui regiment vorfi cele prevazute in legea budgetara.

Se deschide pe seama ministerulut de fi-nance un credit suplimentar de lei 11.729,bani 75, pentru a face fata unui rest din in-demnitatile d-lor senatorl si deputatl.

D. Grigore N. Mano, secretar general alministerulul de finante este inputernicit aaproba cheltuelile si a semna orce cores-pondente i ordonante de plata pentrutoate serviciile publice atasate la ministe-red finantelor, in litnitele jreditelor accirdatiasi conform dispositiunilor "rimise de legleasupra comptabilitatel generate.

Tribunalul judetului Ilfov a inscris ped. capitan N. C. Constantinescu intre in-ginenl hotarnici al acelul judet, in urmaexamenulut ce a depus.

D. Iancu Codrescu numit directoral arestulul preventiv din judetul Tecucia,in locul d-lut George Ghimpa, .-demisianat.

S'a admis defrisarea padureI Stfau-Cio-barna mi Zavoiul-lul-Cotet de pe mosia Sta-tulul Vatra-Sehitului-Stramba, din judetulGod, in intindere de 85 hectare, din earl19 hectare, 9.570 metri patrat,1 poent

La 20 Apritie se va tine licitatie publicala directia targulul de rimatori din T.-Ma-gurele pentru confectionarea a 500 sghea-burl de stejar, necesaril hranel rimatorilor.

Licitatiunea va fi orelá i fir% supralici-tatiune.

Conditiunile i probele se pot vedea Inorce zi la directiune.

ROMANIA LIBER A

In administratiunea centre% a departa-mentului agriculturil e o vacanta de copist-caligraf, retribuit eu diurna de 140 leimensual.

Concursul le 16 Aprilie.

Pentru ocuparea anal post de copist, re-

!Iles vacant in administratiunea centrala aministerulut de externe e publicat concurspe ziva de 18 Aprilie.

Retributiunea este de 150 lei pe tuna.

Spre a fi adrnisi la concurs, candidatiltrebue sit presiute diploma de bacalaureat

certificat de indeplinirea obligatiunilormilitare.

INAINTAR1 IN ARMATA

S'a inaintat la gradul de colonel, in tw-ine infanteriea pe ziva de 8 Aprilie :

Comaneanu Achil, comandantul regimen-tului 19 dorobanti, locotenent colonel dela 26 lunie 1881, la vacanta ce este decomandant al regimentului '22 dorobantiai al brigadel 7 infanterie, prin trecerea inpositie de retragere a colonelului LogadiIoan. - Dumitrescu Grigore, comandantulregimentului 23 dorobanti, locotenent-colo-nel de la 8 Aprilie 1880, là vaconta ceeste de comandaut al regimentului 4 linie,prin matarea colonelului Racovita loan.

La gradul de locotenent-colonel, in armainfanteriei :

Lipari Gheorghe, comandantul batalionu-lui 3 venAtori, major de la 1 Ianuarie1874, la vacanta ce este in regimentul 7linie, prin mutarea locotenentulul-colonelIoneseit Nicolae. Iatropolu Theodor, dinregimental 19 dorobanti, maior de la 8Aprilie 1881, la vacantal ce este in regi-mental 4 linie, prin mutarea locotenentului-colonel Christodorescu Dimitrie. Tate-rescu Nicolae, comandantul acoalei fiaorde militari Craiova, major de la 1 Martie1884, .la vacanta ce s'a creat prin buget.-Anghelescu Alexandra, comandantul scoaleisub-ofiterilor, maior de la 8 Aprilie 1884,la vacanta ce este In regiMentul 6 linie,prin mutarea locotenentululacolonel Eus-tatiu Mihail.

La gradul de major, in arma infanteriei :Boerescu Cofistantin, din regimental 1

genia, (*hart de la 20 lanuarie 1882, lavacanta ce este in regimental 6 dorobantaprin mutarea maiorului Georgescu Beres-teanu Constantin. - Stamatopolu Petre, dinregimental 13 dorobanti, capitan de la 10Maia 1883, la vacanta ce este in regimen-tul 29 dorobanta prin rnutarea maioruluiLateseu Ion. -- Georgescu Andronie, dinregimental 1 genia, capitan de la 29 Ianu-arie 1882, la vacanta ce este in regimen-tal 18 dorobanta prin mutarea maioruluiCiornei Ion. Dimitrescu Christea, din re-gimental 1 linie, capitan de la 16 Aprilie1883, la vacanta ce este in regimental 19dorobanti, prin inaintarea maiorului latro-pair Teodor.

La gradul de cdpitan in arma geniuluiDealiu fan, lneotenent de la 1884, Apri-

lie 8, din regimental 1 genie, la vacanta%seta in acelaai regiment, prin inaintareacapitantalui Harjeu Constantin. - MihailDumitrie, locotenent de la 1884, Aprilie8, din regimentul 2 genid, la vacanta IA-satit in acelasT regiment, prin mutarea cApi-tanul at TAnAsescu Constantin, - DrAgot escuDimitrie, locotenent de la 1884, Aprilie 8,din regimental 2 genid, la vacanta lAsattiin regimental 1 genia, prin inaintarea cii-pitanulut Boerescu Constantin.

La gradul de capitan, in arma cavalerielTeodorescu George, din regimentul 8

cAlarasI, locotenent de la 8 Aprilie 1881,la vacanta ce este in regimental G calaraaf,prin mutarea capitanului Verghi Nicolae.

La gradul de cdpitan in arma infanterieiGraure Theodor, de la consiliul de res-

bel al corpului I de armatA, locotenent dela 20 lanuarie 1892, la vacanta ce este inregimental 2 linie, prin mutarea capitanuluiGeorgescu Ioan. - OlAnescu Nicolae, dinregimentul 7 linie, locotenent de la 28 Noem-bre 1880, la vacanta ce este in regimentulde dorobauti, Dobrogea, creat prin budget.-Misirliu Constantin, din regimental 1 linie,loconent de la 16 Aprilie 1883, la vacantace este in acelaal regiment, prin InaintareacApitanului Dimitrescu Christea.-ChiritesenConstantin, din regimental 32 dorobanti,locotenent de la 29 Noembre 1880, la va-canta ce este in regimental 26 dorobantaprin mutarea cApitanului Arabu Ioan.Tarnoschi loan, de la consiliul de resbelDobrogea, locotenent de la 16 Aprilie 1893,la vacanta ce este de comisar regesc laacelasi consiliú, prin mutarea cApitanuluiGhica Ioan. - Hie Simion, din regimental6 de dorobanti, locotenent de la 28 Noern-bre 1880, la vacanta se este in regimentalde dorobanti, Dobrogea, creat prin budget.- NicolAeseu Ilie, din regimental 30 doro-baral, locotenent de la 8 Aprilie 1881, lavacanta ce este in acelaai regiment, prinmutarea capitanului StAnciuleseu Nicolae.

La gradul de locotenent, in arma cavaleriel:Adamescu Constantin, din reg. 2 roaiorT,

sublocotenent de la 16 August 1882, lavacanta ce este in reg. 8 calarali, prin Ina-intarpa locotenentului Theodorescu George.

La gradul de locotenent in arma infenteriei :Petrovici Constantin, din reg. 8 linie,

sublocotenent de la 1 Iulie 1884, la va-canta ce este in regimental de dorobantiDobrogea, creat prin buget.- TbeodorescuTheodor, din reg. 5 linie, sublocotenent dela 1 Julie 1884, la vacanta ce este in re-gimentul 27 dorobanta prin mutarea loco-tenentultai Jura*eu Alexandru.-Constanti-nescu Fotino, din regimentul 3 linie, sub-locotenent de la 1 lulie 1884, la vacantace este in reg. 32 dorobanta, priu inainta-rea locotenentului Chiritescu Constantin.-Cireseanu George, din regimentul 1 linie,sub-locotenent de la 1 lulie 1884, la va-canta ce este in batalionul 1 vênatori prinmutarea locotenentului MAineseu Alexan-dra. - Hagi Gheorghe Nicolae , din regi-mental 31 dorobanti, sub-locotenent de la1 fulie 1884, la vacanaa ce este in regi-mental de dorobanti Dobrogea, creat prinbuget. Dimitrescu Ioan, din regiment&5 linie, sub-locotenent de la 1 Iulie 1884,la vacanta ce este la consiliul de resbel aldivisiei Dobrogea, prin inaintarea loco-tenentulut Tarnoschi Ioan. - MunteanuNicolae , din regimental 4 linie , sub-locotenent de la 1 Iulie 1884, la va-canta ce este in regimental '2 linie, prinmularea locotenentulut Daniilescu Ilie.Stoiculescu Victor, din regimental 3 linie,sub.lopotenent de la 1 lulie 1884, la va-canta ce este in regimental de dorobantiDobrogea, creat prin budget. - Castris Ma-teia, din regimental 4 linie, sub-locotenontde la 1 Julie 1884, la vacanta ce este inregimental 24 dorobantl, prin mutarea lo-cotenentulut Constantinescu Atanasie.

COMUNrAT(asupra rescoalet teranilor)

Ziarul Lupta din 9 curent a anuntatca s'a resculat sAtenii din comuna Stu-dine, din judetul Romanati. Aceastat infor-matiune nu este fundata, de oare-ce d.

prefect respectiv comunica ministeruluT eamergênd in localitate a gasit liniate per-fecta.

Situatia pe zilele de 10 fi 11 Aprilie.In judetul Ilfov liniatea a devenit gene-

ra% i satele cart remAsese cele din urintiin miacare aa reintrat toate In ordine.Ast-fel comandantul detasamentului din Vi-dra a visitat eft comunele Jilava, Sintestt,Cretestt, Berceni, Dobrent, Herestl, Cam-purile, Obedent i Prundu i pretutindenta constatat cA stitenii esise de doue zilela mince campului. Un singur sat in totjudetul mai este Inca in ferbere In co-muna TaricenT, plasa Oltenita, pe data dupeplecarea trupelor, teranii s'aa resculat dinnota aa alungat pe primer si ad inchisprimaria cu lacatè. Niel un fel insA deviolenta nu s'a comis. La ora presinat or-dinea cati sit fie restabilita.

In judetul Dambovita nu s'ad petrecutneorinduell decAt in comunele Gaeo §iBAdule,tit In Gaesti marginaaii s'ad presintat in ceata armata la subprefectura,pentru a pane in libertate pe un resvra-titor numit Manole Fusea, ce se Ogee a-restat ; dorobantil° locali indatit ce aa arestatpe capeteniele cari ii ataa, ceata s'a risipitimediat. Nici o ranire sad accident de sem-nalat. La Baduleati insh, compania capita-natal Tetrat a fost silitá sA dea focuri, dupesomatiunile legate, pentru a scapa cu viatape primar i pe notar, earl' aa fost graymaltratati. Caput resvratitorilor, un fost cA-litrasi, a cAzut in aceasat incAerare. De in-data cei revoltati s'ati supus i ag denuntatpe ce cei cad II resculase. In comuna Po-tlogii nu s'ati adeverit turburArile cari fu-sese semnalate, i autoritAtile civile i m--litare anuntA ca in tot restul judetului li-niatea e deplintt.

In judetul lamed se semnalase oarecareagitatiune in comuna Pogoanele ; un re-port sosit In seara de 11 curent, comunicAcit nu s'a intemplat nid o desordine i cAmica garnisona militara care se lase, acoloe necesara numal in vederea balciului careva avea loc.

Tot restul judetulul, dupe. raportul par-chetulul, este in cea mal deplina. liniste.

In judetul Rainnieu-SArat ordinea carefusese turburatit in comuna MAIcAneati,unde satenii Maltratase pe ajutorul de pri-mer al un consilier, a fost lesne restabilith.

Tot restul judetului in liniste deplina.In judetul Muscel administratia daduse

alarma pentru comuna Micesci, unde insanu s'a constatat nid o turburare.

Prefecture a luat aspre mesurI in con-tra primarului local, care neliniatise, pen-tru o cearta a sa privata, opiniunea pu-blica.

In judetuI Ialomita toate punctele dinprejurnl Urzicenilor Si de pe linia dru-mulul de ter s'at gasit in linite ; ast-felordinea domneate in comunele ObileataLehliu, Dalga, Sarulesti i Paicu. In Obi-leati s'aa arestat Inca de acum 2 zile ea-peteniele care agitase acea regiune si deatunci satenii aa eait la mama. ln cornu-nele Iazu-Jilavele i Buesti, obstea locui-torilor s'a agitat, cerend destituirea pri-maruluf ; cum niel o resvratire nu s'a sem-nalat, prefectul a ordonat de indata oanchetA spre a da dreptate teranilor, daceplangerile lor sunt juste. lntr'un singurpunct forte armattt a trebuit sa faca nnact de rigoare : in seara de Duminica, laMiloaeart , cete resvratite s'aa nApustitasupra arendaaului, preotului i primaralui,proferand strigate de moarte ; un detao-ment din regimental 23 dorobanti, nepu-Mid restabili ordinea, a Intrebuintat arma.Un resculat a eitzut, iar cati-va din eel-lea' nfl putut fr arestata drier asupra fap-tului.

Pe iiva de 11 insa, colonelal Lahovari

kOITA ROMA1(1101 L113BRE,- 12 Aprilie 1888

LASCAR ITIORESCH

() ICOANA A MOLDOVEI DIN 185P)de Wilhelm Kotzebue

(tradush din limba germanl de A....)

CAPITOLUL IX .

Planurile lul Vrenceanu. - Ajunul anuluino4 l(i (aril.

- Urware)."Ce-o lì rend plicticosul asta de om ?,

se intrebA Lascar ; asteptaü la Puricestivorba i se pArea prea lunga. "Ve runt-

tumese cà a a veMt sA me vedetl,, sivoih primi ea plAcere la mine. AMID insAtrebue sA iertafT, o afacere toarte in-semnatA in sileste sA ve pArA-esc.. Dispu-nett de casa tcoa dupe. cum doriti. Gheor-ghe, sa traga trftsura la scarA dal(lomnulta de raancare.-Poate n'ati dejanatpAn'acum cucoane Pentelet ?,

Cretu zimbi. «Chiar daca-si li inghititceva, respunse el, tsA mAnance poataomul totdeauna. Stitt vorba Moldoveanulut :doe blitAI stricö, doe mancirl nielodatit. Va

1) Din Contobirì Literare.

sa zica gospodAria d-voastra este regulata ?»"Pe eat se poate la un flacaa.Da; da, viata de Haag este grea !,

Cretu simti ca Lascar nu va mai sta mutteu (Faisal de vorba ; se i auzea trasuratragend la scarA si nu era vreme de pier-dut, daca nu vroia sA se intoarcA indArAtcu treaba neinceputA. "Ott ceva ? zise elhotArAndu-se repede : (ar trebui sil ve in-surati ! Ce zicett despre asta ?

multumesc pentru sfatul cel bun.DeocamdatA cred cA-mI voit: putea vedeade casA förA ajutorul (met femei,.

Dar daca ar veni cineva i ar zice :'cunosc n fotA tenerA cu o zestre de zecedouesprezece mil de galbeni, crescuta instreinatate frumousa er atunci ?,

"Niel nu m'am gandit incA la asemenealucrurt - sA lAsAm dar vorba incurcatti.CAnd ot vrea sA me insor, ve fAgAduesccA ve trimit veste- la TabAra.

Lasear îT asezA pe cap dinaintea oglin-dei o caciula de catifea neagrA, si-st pusemAnusile. Pe Cretti il treceag nAdaselilevezend aceste pregatiri de plecare ; el voise sA stea ciasurI intregt i sA aducti peLascar incetul cu incetul la scopul venirittut, pripa asta II lua mintile.

"Ascultatta, zise el, apucând virful bi-ciaatei pe pare o tinea Lascar in mania--era vorba sa intrebuinteze sila ca sA o-preascä pe fugar - "dace sunteti totdea-una asa de grabit in afacerile d-voastre a-pol avetT sa ajungeta deparle, Stati macaro clipa, - el trase pe Lascar de biciuscapina la marginea divanulut sal sill stt aada'am sa vorbese despre lucruri insarnuateeu d-voastraa.

diatle11011116111ffilM111111111.111111inlffr

raporteaza cA liniatea e complectA de laun cap la cel-lalt al judetalui, i di a aiinceput miaearea de desconcentrare a do-robantilor.

In tot restul terei linite deplinta-(M. of.)

DIN AF A. 1R, A.Baleanii.

Prea mult bine nu e nieàir inEuropa. Elemente nemulturnite suntdestul in toate statele, marl'Pretutindent creqte necontenit num6-

celor cart consumit §i scade nu-rnèrul celor cart produc. Echilibrul so-cial s'a pierdut de mult ; balanta eaproape sA ne r6stoarne. Explozia nue departe. Oare izbucni-va in Occi-dent mat intat, in Orientul bétrânetEurope ? Inteadev6r, niel in penisulabalcanicit lucrurile nu ster mal binedecRt in apusul continentulul. Decrtte-va s6ptamilnI atentiunea tuturora fost i este indreptatit spre eveni-mentele din Fruits, i Germania.Acum incepe iara,§1 a se intoarceinteresul i spre cele ce se petrecdincolo de Dunare.

Se semnaleazit mi§cart suspecteale emigrantilor bulgart la frontierelebulgaro-sêrbit i turco-rumeliota. Sezice cit i Grecia a luat o atitudinenefavorabila fata cu Bulgaria §i a-ceasta in urma visitet hit Nelidowla Atena. Sigur este, cit guvernul bul-gar ia mésurt militare de precautiune.

In Macedonia s'a exercitat totd'a-una o indoitit influentit ; Grecit

Slavii revendicit fie-care pentrusine aceastA. previncie turceasca, incare mat nictadata n'a domnit o li-nite deplina. De eke ort era vorbadespre o interventie a Turciel in Bul-garia, ace§tia ameninta de a rësculaMacedonia ; asta-zI se zice ea propa-ganda greccasca e mat mare. ZiarulStandard pretinde chiar .elt sunternin ajutorul unel r6scoale In favoareaGreciel. De altminteri la naltereaacestul sgomot va fi contribuitdestituirea mitropolitulut din Serres,pe care insa in cele din urnatt Poartaa revocat-o ; cu toate astea rela-tiunile dintre Grecia i Turcia suntincordate.

La Salonic autoritatile turce§tI aüarestat pe dot-spre-zece bulgart, enpappwute rusett, in momentul canderaa sit se imbarce pe un vapor. Elaunt banuitt cit fac parte dintr'obanda, ce avea sit incerce o debar-care la coastele Bulgariet. Acel bul-gart sunt internatt la AdrianopolPoarta mat supravegheazit qi mime-roasele mánastirt grece§tl, in cartvin multi oament, zicênci à suntpelerini, dar cart nu asteapta deckocasiunea spre a patrunde in Bulga-ria. Aceasta s'a mal vezut i acumdot ant. Intre acet1 pretin0 pelerintse semnaleazit faimosul §ef de cazact,care a trait mult limp in Abisinia.

111111111111111111111

FrantaBoulanger.- Atitudinea hit Bou-

langer face ea foile franceze sa'§lminteasca ceea ce a zis Paul Aveneldespre Wranger, in prefata unet scri..eri ale sale :

"Béranger n'a avut cleat( un scopviata sa : popularitatea. Ast-fel el profitaile or-ce iniprejurare ai se incovoia dupatoate evenimentele spre a mal adauge 0

frunzA la cununa sa popularA. El fácea eui nnlulalt blonntIonma

mul, el pune cate-odata pe piedestalul re.p u nl i leecT

este pe Béranger cu Boulanger avei avea portretul exact al eroului de strada.

S'apol acesta are o asernanaremare cu poetul, ale cattail cantata bona-partiste aù contribuit la venirea imperiulul.Casi acesta, el a profesat "opiniunl Emcee-

sive, si pe Boulanger il poti recunoastein portretul pe care facet Beranger*tie insq, cand a zis, ea la patruzect deant d'abea ajunsese da seama de opi-niunile sale, a'apoi - a adaus el niat nusunt aigur dace nu le voia modifica de ma!matte ori.

Presa austro-ungara si Rominia.Citim in Neue Freie Presse de la 9 e :

'In Romania domneste o absoluta liber-tate de presA i ziarele de opozitie se fo-losese de aceasta nu numal spre a spuneor-citrul guvern adeveruri crude, ci i sprea ataca in mod ne mat pomenit persoaneleneplAcute lor, ba chiar a le calomnia. Li.bertatea de presA romAnA este insA cal.culatA numal pentru interior. Coresponden-tele strAine staA subt strictul control alguvernultat din Bucureati, care a imitat iutepe Rual, Turd, Sirbi ai Bulged, cum sepoate impiedica, in virtutea art. 7 al con-ventaing telegraficeinternationale, propagarepe cale telegrafica a unor fapte adevérate,dar neplacute guvernului. Guvernul domni-lor Carp-Rosetti nu se deosibeate, in aceastaprivinta, de loc de eel al d-lui Bratianu,cad pe cand acesta suprima toate tiriletelegrafice asupra turburArilor din Bucurestl,ministri actuali se Ingrijesc ea nimic sA nutranspire in Europa occidentalA asupra tar-burArilor actuale ale teranilor. Si aeesteturburiirl agrare nu par de loc a fi lost asainofensive, dupe cum cauta sit le expueguvernul din Bucureeti prin mijloaeele ofi-ciale i oficioase de care dispune. In privintaaceasta este foarte instructiv sa citeascicine-va foile chiar ale foil oficiale,sosite aid in zilele din urma. Relatiile a-supra revoltel teranilor ocupit coloane in-tregi i e lungA seria loealitäiIor, in cares'ag intemplat dezordine,.

Se vede ca numita foae nu mai are sub-ventie !

CRONICA JUDICIARA

Mal zilele trecute s'a prezentat la Tri-bunalul Send o cestiune foarte delicata çide un mare interes practie : era vorba dea se sci ce mesuri se pot lua contra aria-siund albinelor, cari, adesea-ori, pot devenisuperAtbre.

Ecit cum stA afacerea :Mai multi apicultori, In timpul verel, in-

chiriaza locuri la Saint-Ouen, uncle '0 in-stalézti, stupii cu albine. Localitatea este

strabittuta de pAdurici i livezi, si din a-cesta, cause, priinciósa culturel acestet indus-tril. In apropiare insA se MIA nA fabricit de

"De ce n'all spus'o de la inceput ?,"SA me iertati, d-voastrA sunteti area

tenet., ai nu atita clan se vorbeste despreluerarI delicate. Dar fiindea ne e chip s'oScott' la capetaia eu d-voastra, ve voiaspune in toata taina scurt i lArnurit ves-tea anbueuratoare, ca spatarul CostacheVrenceanu e foarte dispus la o oasatorieintre face sa Roxandra d-voastra.

Lascar bufni de ras. "Cine te-a rugat pedurnneata sa te amested ? De ce vreti euorce pret sa me puheti sub papuc ?

Cretu rise ai el apoi adaoga foarte se-rios : "Nu glumitT eu asemene lacruri, eu-coane Lascaraehe, o astfel de peak% nuin I gasiti asa de lesne. Parale mat mattepot da i alti parinti, dar ce pret are ex-perienta unni asemene socru ?,

"V'a insareinat Vrenceanu sa-mI propu-neti pe thee sa ? Fitt' sincer !,

Cretu ridica din umeri i zimbi. Acumsocotea ajunsese scopul.

"Dace e aye, spune-I, urrna Lascar, cAcu toate eA nu me cred incA In stare sA

fac o femee fericitA, totusi voia veni incurend la Burdujeni, sa multumesc cel pu-tin pentru onoarea ce mi se face,. La a-ceste cuvinte se seta ; socotind ca vorbisedestul de %nitwit i ea Crete il intelesesepe deplin.

Acesta insit inota in fericire. Ce ar fiputut face Lascar in 13urdujeni, dupe pa-rerea lui, decal sA ceara pe fate sit se in-soare, sa-aa aducti mireasa la Valea-Verde

aaa mai departe. I se =plea de pe a-cum gura gAndindu-se la toate praznicelecare erati 5.1 se dea cu acest prilej, i eari

de bucurie ca un copil, urmandpe feciorcare-I poftise la mesa.

In vremea asta Lascar se urea in tra-sera. *i call pornira singuri spre *Puricesta

In Moldova nu este lueru neobicinuit dea se cere mane anal ten& aceasta sepoate chiar intempla in alte Ora Fare in-doiala dupa cum am mai spus-o, se facsi aid matte casatoril dupA obiceiul euro-pean ; candidatul la insurAtoare la initia-tive dupe ce a Meat carte cum se cade.Foarte des insit apucA pArintil inainte ai a-trag bAgarea de searnA a tinerilor asuprafetelor lor, descriind err mai multA safi maipatinä esactitate insuairile lor stralucitesunatoare. Abaterea aceasta de la regulileconvenientel este o remaaitti a timpului nuprea indepartat cand se hotatrad In Moldovacasatoriile de catrA pArintil fArá ca tinerilO. fie fácuti unul pentra altul de proniacereascA. Cu ce esti obicinuit din copilArienu te jigneste, si ea ennosc mal multefete refusate de tined, fArA sa le fi facetaceasta vre-un red. In asemene chip se faccasatoriile de proba de care am vorbit maisus si care se desfac mai nainte sad dupAnaaterea vre-unui copil. Asupra acestui lu-nu se poate atrage prea des luarea amintea reformatorilor MoldovenT.

Lascar nu era totdeauna vesel cand mer-gea la Puriceatl, adesea chiar era mahmur ;astazi insA intrit rizend In odae i strigadupA ce zise bunA ziva: "Stitt ce fericireini s'a intemplat az ? m'a cerut einevade barbat

Catinca ingelbeni ; Ienache care sedeaea ciubucul lAngA sobA, nu zise nimie.

Cine? intreba tenera femee dupa o tecere.

«Costache Vrenceanu are o fatA de 17me crede demn, de a deveni po-

prietarul acestuT odor,.Catinca dAdu, din umera Inroaindu-sa"Dar tot trebue sA me due la oamenit

aceia, ca sA le multumese pentru buna

intentie, i sä ved i ed, ce-mt fusese ho-tArit de cer in milostenia sa. Astfel islurmA Lascar glumele WA a lua seam la

impresia tristit facuta de euvintele sale am-pra CatincAl. II era chiar plAcut, sA-I peat1

arAta, cA nu-I cresteag numat spirit to

cale, cA n'avea decAt sA intinzA mAna sprea apuca norocul din alta parte, dace nu-I

putea prinde la Puricesta El nu vorbeaserios. Cu toate accesele de iritatie adesinsotite de cuvinte amArite, accese ce nUerag rare, totO ochiT negri si frutnosI il

stApAnead mat mutt decM orcAnd.Puricescu simtea cat trebuea sa. o &eat

pe sotia ILA aceaste. scene, i ar fi pus cudraga inima o mojicie. Sermane Ienachecat de streinA e inima ta cea bunA de or-

ce egoim! Cu cal pretuesti tu maT mult de-cAt at611 alti care te cam iaù peste picior,

orcat de plicticos al fi ! Dumnezed stie eear fi esit din tine daca urmArile acelei ne-fericite opinil parsonale a tale n'arinicit aaa de repede aspirárile tale din ra

nerete !Dispositia trista nu tinu nid de:astit datI

mutt Lascar se face ear aaa de prietenos

plin de bucurie, ineAt pArea ca ei vor

lua cu veselie remas bun de la anul eel

vechia. Peste cateva ceasuri dupe ceineepu galagia nelipsita in Moldova de spa

nul anulul noa, fie la oraa, la terg, la sot,

sea la cAtun. Flacail merg din casti in CUBA

ROMANIA LI BERA

sahir, destul de insemnata prin produselesale si lucratorii ce intrebuintéza.

Albinele din vecinAtate, vagabonde cumaunt, ag gasit de cuviinta sa napadescadin tóte partite asupra fabricei de sahar.Invasiunea acésta a produs o indoitA pa-guba : de o parte pe nesimtite, siropurile,aromele i materiile sahar6se cunt dijmu-ite i. pe de alta, 6menii fabricel, cari lu-erait desbracatl, ail a suferi indestul de in-vpitturile acestor mosafiri nepoftiti. De a-ceca, representantii RafinAriei ag fleut unproces in daune-interese contra apiculto-rilor vecini, conchidênd la desfiintarea stu-purilor din vecinaate si la coudemnareaproprietarilor la despagubia

Tribunalul, pentru a se pronunta in cu-noscinta de causa ordonase nurnirea unulespert care sit stabilésca de la cine vin al-binde in fabricA si prin ce mij16ce se p6tepreveni turburarea suferita de fabrica desahAr. Espertal a facut o multime de es-periente petal% a dovedi din ce localitateveniag albinele ; s'a incercat sa aruncepe dênsele materiT colorante, sperand ca, cumodul acesta, le va descoperi cand se vorintórce la stupurile lor. Nu s'a ajuns inchla nici un resultat, de-óre-ce albinele sescuturau de or-ce praf in drumul ce faceatiintorcêndu-se de la fabrica.

In asemenea stare, procesul venia Ma-intea tribunalulul Senel in ziva de 8 Fe-bruarie trecut.

Reclamantul, in sustinerea pretentiunilorridicate, invoca atAt principiul art. 1382Codul Napoleon (art. 998 Codul civil ro-mAn), dupe care or-cine prin faptul sèüaduce pagubA trebue sA plAtesch prejudi-ciul causat, cum si principiul coprins inart. 1385 Codul Napoleon (art. 1001 Co-dul civil romAn), determinAnd responsabili-tatea stapenului pentru prejudiciele adusede aniinalele sale.

Defendorul se prevala de libertatea in-dustriilor i de principiul: nemo fit injuriaqui suo jure utitur. AdAoga, pe lêngA a-cestea, c. albinele intrand in fabrica sepa-rat 6rlt nu in roiurT, sunt considerate ca resnullius, si din ac6sta carts& nu este apli-bil principiul coprins in art. 1385 CodulNapoleon. Mai mult, rafineria avea inij-lOce de a se apara, incongiurand fabricacu grilagitt metalic, care ar fi oprit intrareaalbinelor.

Tribunalul a resolvat in modal urmatorneintelegerea dintre parti

Considerttnd cA, Societatea Rafineria pa-risiand, proprietara unei usine dela Saint-Ouen, cere contra a trei apicultorl, Cham-pagne, Lefebre i Longau, desfiintarea stu-purilor de albino, platind pe fie-care zi deintardiare cate 200 lei, osebit de &tune ;

Considerand cA, este constant ca cei treTdefendori domiciliati la Coye sunt proprie-taril unor numer6se stupuri transportateIn timpul verel in diferite alte localitati;

fabrica de la Saint-Ouen este napadita,in acest timp, de o mare cantitate de al-bine ; c resulta din raportul espertuluidin documentele procesulul ca albinele,atrase de sachar, patrund cal miile in usinape ferestre, pc UI, pe cosuri i prin orl-cedeschiz6turi de or-ce dimensiune ; ch elesorb din siropuri, arome i consuma o mareparte din sachar, Intepand i ranind po lu-cratorii cari muncesc jumètate goi ;

Considerand ca daunele i turburareaconstatate cunt reale ; c ele sunt produsede vecinAtatea prea apropiata a stupurilor,ceea ce ar put6 fad. a se presupune o.idee de speculatiune din partea apiculto-rilor ;

Considerttnd cit daca, in principig, albi-nele aunt selbatice i res nullius, nu estetot astfel In specia, unde, fiind domesticite,ele sunt transportate pentru cat-va timpin urmit aduse la domiciliul apicultorilor,cand este sg, se tae faguriT;

ConsiderAnd c in aceste conditiuni,

dupe termenii art. 1383 si 1385 din Codulcivil, proprietaril albinelor sunt tinuti dea repara daunele causate de aceste ani-male pe cat timp se servesc cu dênsele, cuconditiune ca gresala sau responsabilitateaproprietarilor cit figt dovedita pe deplin ;

Dértt, considerand ca si alti apicultorisunt stabilitl in acelasi canton inainte defondarea usinei ; ca chiar unul din defen-

Longau, este in acest cas ; ca stupilde la Saint-Ouen aunt in apropiare de cam-pi& de la Gennevilliers unde se aft livezi,legume, arbori fructiferi ai locuri padu-r6se ; cA tine aceste vegetale cA.utate pen-tru hrana albinelor ag putut BA atraga peapicultori, independent de rafinerie ;

cConsiderand cA Incercarile fAcute pen-tru a stabili proveninta albinelor grtsite lausinA cu ajutorul unor materil coloranten'ag reusit din causa distante ce aveagde percurs albinele ; eh, intr'adevAr, totistupil sunt asezati la mal bine de o sutitde metri de fabricA ;

ConsiderAnd el astfel fiind, societateareclamanta nu a %cut dovacla ce-i incumbA,ceea ce nu resulta niel din espertisit ; cit So-cietatea n'a facut nid o articulatiune per-mitênd de a complete proba ce-T cade Insarcinit; a prin urmare, turburarea i da-unele constatate nu pot fi imputate cu Bi-gurantit defendorilor ;

Pentru aceste motive, respinge." (Dr.)

DIVE3RJEDuel tare femel. In Corsica s'a In-

tèmplat nu de mult un duel ne mal po-menit intre done femel.

La Chiatra traiatt de mult timp in vrAj-masie femeile Francisca Fortunati si Bene-delta Pascalini. Ele nu se puteag IntilniRat sA se injure.

Intr'o zi intilnindu-se In strada, se luarAiarAsT la ceartA, pinA ce Francesca strigA :

Una din nol trebue s pearit de pelumea asta

TocmaI, raspunse Benedetta, ai deacea sà ne batem in duel 1

Cele doua femel se intelesera asupra oreIsi loculul de Intilnire. Arma aleasA fu sti-

Indata. ce venira fatit 'n fata pe teren,ele nAvalira una asupra alteia cu pumna-lele in mani. Cea mal tanArii, Benedetta,fu isbitA de moarte In piept dete su-fletul pe loc.

Fioreta. Un trist accident s'a intêtn-plat la Montpellier intr'o salA de arme.

D. Abadie, maestru de arme in regim.17 de dragotif, si D. Denis Armal fAceagexercitil cu floreta.

Floreta elevulul desdopandu-se WA sitse observe, arma a strapuns plamanul dreptal maestrulul, care acum este pe moarte.

MAI NOUPrefectul de Ilfov s'a intors azi-

noapte in capitala dupit ce a inspec-tat toatA plasa Oltenita. In 9 co-mune a gAsit devastatiuni s6lbatice.Pretutindenl instalat comisiuniinterimare.

Din Caracal ni se comunicA, cumcA §tirea datA de Lupta, cu privirela rëscoala tëranilor din Studina esteincihiputa. Romanata sunt

cu I3uhaiul, un butoias acoperit la gura cupiele peste care se intinde un arcus depr ; daea uzl arcusul plimbl repedeincoace i incolo, el scoate niste suneteIngrozitoare, care seamAna eu mugetul bu-haiului.

Ceata cea veselA cutreerA satul si ajungela curtea boiereascit unde se inmulteate cutoate slugile easel ; eine stie sa umble cubiciul eel lung de surugiu, plesneste i poc-neste, de-ti bubue urechile ca sà goneascaanul vechiu; unul dinteinsiI se pune la fe-reastra easel, intrebuintand adese o scaritdace e casa cu cloud caturT i strigA prin-tre gatnurile inghetate boierilor adunati inodaia cea calda, urari de fericire in fraselungI j trAgAnate, sunAnd mereg Cu undepot ce-1 tin in màn. Virtos MO! rAc-neste el de cate ori e \Tuba sil ineeapA onouA urare, i bieiurile pocnesc i buhaiulurIA cu mal mare foe. Toate glasurile seunesc la sfirsit spre a pune capèt gAlagieTstrigand : "SA trAiascA boieril! Rachiulfärä indoialA nu poate sA lipseasca ca mul-tumire pentru toate urArile; numeroaseciocane de tuicA din alte locuri nr-meazA sara duptt b6utura de la curte'Ana noaptea tArziA ceata aleargA ftiendglume nebune prin sat, pinà ce amutesteglasul buhainlui, nernal find nimenI in staresa traga de firele de Or.

Purieescu, Catinca Lascar sezurtt im-preunA pinA dupA miezul noptii i atuncii se dete acestuia odaia lui Ienache ca sase culee. Cel mal multi din easA se destep-tara in ziva de anul nog cu ganduri tran-dafiril. Lascar impArti banit multi la slug,Iieeare din el II semènit sub picioare o

WM1111111111N

In urma reinnoiril stAruintelor pusepe lhngA directorul nostril, d-nia-saa acceptat sarcina de secretar gene-ral al ministerului instructiunii pu-blice.

In locul sèq, se va numi consiliarpermanent d. Jacob Negruzzi, profe-sor universitar.

In urma recomandatiunil corpuluiprofesoral al facultAta de medicina,d, ministru al instructiunel publicea dat autorisatiune d-lia dr. G. Crai-niceanu sA. tinA la aceastA facultateun curs liber de operatiuni oculis-tice i de oftalmoscopie.

D. Al. Lahovari desminte §tireagazetelor colectiviste, cum di d-nia-sa ar fi recomandat print'o scrisoarepe un Leonte Constantinescu pre-fectului politiei pentru un post deinspector §i desfide sit se arate aceapretinsA scrisoare.

NidCAP.;

unul din candidatil pentrucele do6 Beaune de nemuritorl ai A-cademiel neintrunind numërul regu-lamentar de voturi, inaltul institutde culturA a amanat pentru la anulimplinirea acelor vacante.

Maine se va infAtio dinaintea sec-tiel II a tribunalulul de Ilfov, Insala curta cu jurati, procesul escro-cului Andronic.

mAnA de orez sad de grig ceeace insem-neazA cA-I ureazA sA petreacit anul in bel-sug, obiceig care aduce mal mnit folossoarecilor. B6trAna Ingrijitoare duse lu-crul chiar asa de departe incat IT pre-sara lui Lascar boabele cele tall in pat,ast-fel cA trupul Jul pArea pe alocureaciupit de vèrsal. Totul era pe grbA-toare fiecare lucru la locul s6t de sgo-motul i gAlAgia de peste noapte niel urinAmAcar. Clopotul bisericei din sat cherna pecredinciosT la rugAciune.

Cum petrecurA Catinca i Lascar zioa IsTva putea usor inchipui cinev a, cAnd voitspune cA tênërul fligAduise sA fie cumintein anul cel nog. Nu voig repeta convorbirealor desi era caracteristicA pentru amêndoi.

Cu toate cA era pètruns de iubire ade-v6ratA, totusl Lascar lam frase de care se

prietena lui In simplicitatea 0, si farada seamy despre aceasta se tntari In

resistenta ei ; vorbele Catincal erag curatecopilitreati cu o variatie a temeT : Nu face

ceeace ar trebui sA ascunzi de oameni. Cutoate acestea amèndol se simteag fericitisi Mc:eat planuri de viitor ; cel ce iubescse incred In implinirea presimtirilor lor.

Lupta ne spune, c noul prefectal judetulul Tulcea, descoperind multeneregularitAti contra fostului prefectd. Panl StAtescu, a cerut de la mi-nisterul de interne darea lui in ju-decatit, precum §i a administratoru-lui creditului agricol.

De bunA seamA, cA, numitul organanticipeazA asupra faptelor, deoarecenoul prefect nu este Inca, la Tulcea.

Ni se cornunicA, cum cA Marti,19 Aprilie, se va infatisa dinainteaconsiliului de rèsboig din Craiova,procesul colonelulul Maican pentrufaptele pe earl consiliul din Bucu-re§tI le-a considerat ea prescrise.

conditiunile cum erati pan& acum printolerantA, ei tratate ca amestecAturlalcoolice i ca atarl se vor taxa in-tocmal ca alcoolul, pentru toate gra-dele de alcool ce ele vor coprinde.

In septemana 3 9 Aprilie in Bu-cureqti s'aii nitscut 131 copii i allmurit 104 oameni. Evrei nAseut16 i aü murit 7.

Printre boale, meningita se mAntinela 5 victime in lase zile.

ATENEUL ROMAN

Neal Mena (salt IbbLklII, intrust tall fralklii)

Mercurl 13 Aprilie S'/, ore seara. D. N.Sitalesen membru atheneuluT din Craiovava tine o conferinta sa : despre principiulnationalitatilor.

ARTE TEATRE*,* Teatru National. Societatea dra-

matt* marts 12 Aprilie 1888 representa-tiune extra-ordinarA data In beneficiul d-nelM. Ionapu-Papadopolu i d-lor Al. Cato-polu §i V. Alexandrescu, se vor juca pen-tru prima oarit piesele: Phstirelele, come-die In trel acte de Eug. Labiche fi Dela-cour, tradusA de d. V. Alexanarescu.

Bpectacolul se va incepe cu : CasktoriaSilita, comedie intr'un act de Molière,tradusA de d. V. Alexandrescu.

* ** Teatru National, societatea dra-maticA, Miercuri 13 Aprilie 1888 reprezen-tatiune extra-ordinara data in beneficiuld-lui Mihail Mateescu se va juca pentruprima oarit piessa Fata Aeralul Ma-ritata, operetta In 2 acte de d-nil Konorea

Delaporte, traductia i muzica de d-nuD. St. Rasianu. Un lett si un zlot, comedieInteun act, localisatit de d-nu D. B. Rosetti.

*** Sala bailor Eforiel. Miercuri,13/25 Aprilie reprezentatia societAtil Bu-carester deutsche Liedertafel, cu bine-voito-rul Concurs al d-lui E. .FIubsch.

*** Teatrul National, societatea dra-maticit Joni 14 Aprilie 1888, reprezenta-tiune extraordinara datti tn beneficiul regi-sorului i al costuinierul teatrulul, cu bine-voitorul concurs al doamnelor Aristita R.Manolescu, Am. Nottara, M. Ciucurescu,El. Petrescu, B. Fulgeanu, Ec. Dimancea ;si al d-lor N. Hagiescu, I. Petrescu, M.Mateescu, V. Hasnas, I. Niculescu, AI. Ca-topol, Th. Petrescu, I. Jianu, etc., etc. Seva representa pentru AntAia oarti : CaleaVictoriel Nr. 352, comedie in 4 acte lo-calizatà de***

Inceputul la ora 8'/, precis.GO.;

Mai multi cetateni din CAlAra§1 neadreseaz& o scrisoaore, prin care pro-test& in contra neexactitAtilor publi-cate de Volnta .Nationalet §i de Luptacu privire ht agitatiile din CAlitra§l,constatA cA lini§tea cea mai deplinAdomne§te in ora§ §i c& prefectul afost continnù la postal séti, desa§u-rand o lAudabilA activitate, pentrupitstrarea ordinel i pentru convin-gerea tutulor cA dreptate se va faceCase ditrimate, oamenl uci1, sunt vi-surf de orn bolnav.

A apArut a 2-a fasciculit, tomul II,din Etymologicum magnum Romaniae,la care luereazA cu atata rivnA eru-ditul nostru

PAM, neum s'ati tipArit 53 decoale. S'a ajuns Ora la vorba ariciu.Cu fascicula viitoare se va sfir§i li-tera A.

0 veste bunit pentru silvicultori.D. Patrulius, inspector silvic el. Iprin usurpare director al paduri-

lor Statulul, este suspendat din a-ceste functiuni, i dosarele de acu-dui fAcute in contra d-sale date pemana unel anchete severe.

Ancheta e constituitA din d-niiTeodor Nica, doctor in drept, fostsecretar general al ministerulul in-structiei ; Gr. Triandafil, un avocatde 'mare valoare ; Ili V. Carnu-Mun-teanu, directorul §coalei de agricul-turA §i silviculturA de la Herëstrefi.

Pentru exportatoril de vinurl.Administratia vamal& francezA ar fi

eonstatat, in multe casuri, cum ehintrodus in Franta drept vinurl

slabe vinuri in earl se amestecasemarl cantitAtt de alcool cu fraudataxelor de vamA privitoare la spirturl.

In consecintA, guvenul francez aluat mesurl ca, de la 1 Aprilie st. n.,vinurile prea mult alcoolice sA nu matfie admise la import in Franta, in

Ultime Depe0 TelegraficeALE 'RONANIIII LIBRRE,

Petersburg, 22 Aprilie.AfarA de ziarul Sviet foarte boulangist,

wale cele-lalte ziare rusestl observa o marereservA latà cu generalul Boulanger. Opi-niunea publicA precum i cercurile guver-namentale 'I sunt dusmane.

Roma, 22 Aprilie.Agentia Reuter anuntA el stirea despre

ruperea tratativelor in tre Rusia si Vaticanse adevereste. Nun tiul din Viena a fostinstiintat despre asta.

Paris, 23 Aprilie.Studentil ail reinoit scenele sgomotoase

impotriva generalul Boulanger, fb.rA a sea produs incAerare serioasA. Linistea erestabilia.

D. Floquet a inspectat insusl pe cel a-restatl pe la diferite sectiuni de politie ;el a recomandat fuuctionarilor sl fle ere-dinciosl Republicel.

Londra, 23 Aprilie.Times zice cA Regina Victoria simte cele

mal adancl regrete din causa boalelratului Frederic.

Englitera nu va lua parte intr'un modformal fu tripla aliantA, insA e lucru sigurcA exista simpatil fntre aceste Orlglitera. In deajuns este cunoscut cA triplaalianti singura ocroteste Orientul de is-bucnirl imediate.

Paris, 23 Aprilie.0 rupturA desAvêrsitA s'a produs printre

cele dota partide ale ligel patriotilor.Propunerea prin care d. Deroulède se

numette presedinte onorific, a fost respinsacu 31 voturl, contra 18.

Minoritatea a botArAt de a alcAtui noualiga asezatä pe alte baze.

IN 0 'V A

Agenlia 11.1 vas din rIncuretl poate s pre-tinda cA ea singui in stare sA capetedepesile lul Correspondezbureau nol le vonlda ca toate arestea ahonaiilor n'Otril in a-ceeasi vrema ba chiar mal curnd deedtAgentia Navas. Intro serviciul el *i al nos-tru uu e altA deosehire derAt ea A gen(iaMaas da nuinal ce stA fn Correspondez-bureau pe cdtd vreme noi, afarA de acestedepesi, dim incA cantitate de depel parti-culare ale noastre. Col ce primese depesileamandoror servicielor pot lesne constata su-perioritatea serviciulul nostru.

(Correspondance de r Est).

BIBLIOGRAFIEA aparut: Curs practic de Geometrie

elemental* de I. M. Melik profesor laUniversitatea din Iasi. Pre(ul 2 lei.

La tipar : Aritmetica si Geometriapentru clasele 111 i iV primara doacelasT.

In editura tipografiei Curti!, Rega)R F.Göbl flit, Pasagiul romAn, va apare la 29Aprilie :

INCERCARI CRITICE. asupra

INVETAMÊNTULUI NOSTRU PRINARde

SM. C. IVIICLIAILESCUProfesor de stiinte fisiconaturale, Inspector

scolar.Volumul va fi de peste 24) : El

poate servi i ca conduc6tor in aplieareaprincipiilor pedagogice, didactiçe si edu-cative.

[1111101101

VIN NEELIRITde Oravita i Go1u-Driince.9.

Vechiù de 4 ant, calitate superioaretutulor altor vinut1.-15 fr. vadra

ALB DE DRAGASANIdin reeolta anninI 1883. 15 fir. vadr.,

PAUN POPESCU &18. STRADA LIPSCANI 18.

Ziarul nostru de astdzi contine pe paginainsertiunilor o incunosciinOre al eunosct1riCase de Ranch hamburgiaird .VarefainComp, concernend cea mal noud Loteriede banl hamburgiand, i atragem aten-fiunea lectorilor nostri asuprd-7.

Nu se trateazd aci de ver-o interprindereprivatd, ci de o loterie de Stat , !Lind auto -rizatd i garantatd.de guvern.

Agenzia Navas a ImpArtit abonatilor 0 onotittA in care spune ca ea singurä primestedepesl de la Correspondensbnreantelegrafic oficial din Viena), i ca acest bi-rd' nu primeste niel o r.spundere pentrudepesile publicate de succursala din Roma-nia a Correspondentel de Mt.

Aceste afirmaliuni ne sunt cu total indi-ferente ; InsA nu voirn sA lAsAm fArA rgs-puns insinuatia cA le-am fi dat «sub nu-mele» luI Correspondenzburean. Nol nu re-presintAm nicidecum acest biroü, dar avemdreptul sa reproducern depesile sale oficialecare apartin publicitAtei. Drept vorbind ,

puteam sA nu arAtAm niel sorgintea ; TrisAam crezut de cuviin¡A sA o facem, tot asaprecum nurnim tot-d'a-una fie-care gazetAdin Viena saii or-care altA, din care scoa-tern vr.o stire.

AILICZZAZTTZ'31Z ed.ic-"V'eterinar

Consultatiunl de la 17S4 4111.

50, Calea Victoriei, 50Etagiul 1, Nr. 9.

Boale i vaccinatiuni preventive ale ani-inalelor marl i mici dupa inetodaPasteur contra dalacului, tifosul porcilor,holera pasArilor i turbarea la cAini.

11...^./...111,4*../a/L4LID.111.411J44,11.41,4111,1111.4

SINAIAHOTEL Eduard HIRCHNER

S'a redeschis la 'I A prille

Restaurant in perfectiune. Latrenurilor träsurile hotelului segarA. Persoanele cari voese a

venireaalIií la.,

peirecezilele Pastelui la Sinaia sunt rugate aaaunta 2 zile inainte pentru a lna tcautiunile necesare.

11111111111111

BURSA BIN BUCUAESTI11 (23) Aprilie 1888.

VALORI

Renta romftra perpet. 1875.Renta romAnit amortisabill.Rents. rom. (rurale convert.)Obl. de stat C.F.Romlne 60j,idem idem . . 5°10

Imprum. Stern 1864. . . .

idem Openheim 1866 .idem Ora' Bucurestl . .idem idem din 1884 . . .

Imp. or. B. cu prime loz fr.20Credit fonciar rural . . .70/0

idem idem . . . . . . 60/QCredit fonc. urb. din Buc. 7

idem. idem. . .

idem. idem. . .

Credit fonc. urb. din IasT . .

Obi. easel pensiun. fr. 300Lozurl ottomanePanama . . . .

KorinthBanea nat. ult. div. 77. 40Dada-Rom. ult. div. 21 leTNat. de asig. ult. div. 16.50Banca rom. ult. div. fr. 10 .

Soc. rom. de cons. ult. div .Soc. Baz. art. ult. div. lei 20Soc. rom. de bar. ult. div .

Soc. de reas. ult. div. 151. aNat. de asig. ult. div. 94.4(Soc. de cons. ult. div. . . .

Soc. de hirtie ult. div. . . .

Agio In burst. . . . . .

Bunea nafionald a RoinanLIcompt 601AvansurT pe efecte . 70/oAvansurl pe lingourT .70/0

Tenchnta calfna;

Tirgul Cots. ofieiatAliber B i ITermenT

gata

89029181,91114

74

1051,4902,,

10311,96

85',"275t,,

212

951 95?,

15 75

4 ROMANTA LIBER A

CASA DE SCHIMB

MOSCU NACHMIASNr. 8, in palatul 'Principe le Dimitrie Ghika,

Wacia-Romania) Strada Lipscani, in fata nonelcladirt a Bäncel Nationale.

RUCURE*71CumpèrA i vinde efecte publice si face or ce

schimb de monez1Cursul pe ziva de 12 Aprilie 188 8

Cuapr j Vinde

50;, Renta amortisabilg. . . .5°/, Romang perpetug , .60/, Oblig. de Stat (Cony. Rur). .6,10 C F. R. . . . .5olo C Municipale . . .

10 fs. Casel Pens. 300 1.)7°/e Scr. funciare Rurale .

5°1e ,7°1 4 Urbane.6°I5°/.

91114

913/4891/, 90891/, 901/,

731/, 74211 215

. 1048,4 1051 ,

. .C1i1 9110396,/,851/,751j,,6838273817151/2

201124

40099

210

501, 1 Ial .5°10 Obl. Serbestl cu prime. .Im. cu prime Buc. k20 leT) .

Losuil crucea Rosie Italiat.e .Otomane cu prime.Basilice de Dombad .

Aur contra argint sag bilete.Florini Wal. Austriac . . .

MArcl germane.Bancnote franceze. . ,

ldem ltalieneRuble Hattie .

N.B. Cursul este socotit in aur.+111111MMINOP

1031;971i,8676714030402016

2021261101

100215

11111MINIMAWM :,121V-LIP

'4-41 .4egt6/10--+-- t- - -_

.14.41'1-3.-T:TJP-7-'-.7'.-z, _---',;-_, -1-,:-.J';' -7- - e-------"-7-', j -,- ,,,,.--;:w.,-,,...-

.............v.----4--__------1,7-------i-E.-----Li,-- - 1H.V :- 12

111111A,.

M. TH. MANDR 4/A & r-moMP.

STRADA CAROL Nr. 21, Un Magazin alS'A DFSCIIIS BUCURE8C1icestel d P bl*e u va putea

iMitlfgALL

+41414444.0 0 7. 441.-1:,'IA

;i

No mai auzit do oftin!MINNS-

Pentru lichidarea unei Agentii de Masinl se vinde cupreturile cele ma reduse, MAS1NI AGRICOLE pre-cum : BATOASE de PORUMB cu mâna system Clay-ton si altele, Masint de semanat cu mana i cu vite,Vêntaratort, Trior1 diferite mLlrimi, Masine de sece-rat cel mat nott sistem "Wood, Osborne si (<Sainel-son., PLUGLRI UNIVERSALE , un strung engle-zesc, diferite instrumente mecanice, o locomobilaverticala de 6 cal putere, i o mas)na-randea (raba-ter) cu abur.

De vênzare numal un scurt timp in strada Furiilor Nr.lo bis, sub. Mantuleasa in fostul atelier a d-lui Joseph Lee.

Ituston, ]Proetca- Az 4C('Lincoln (Englitera).

4

4,4141114144~4411414444414404; 4444#8,4> C440444 .4t40-7nilat

VLADIMIRCnourontni.

BUGURESCI- Etracia iRegaaa,Sub-semnatul anunt Onorabilel clientele, ca mi-a sosit pen-

tru Sesonul de Prirnavara si Vara un non transport deStofe Franceze i Engleze din cele maidin Europa. Tot-d'odata eu aceasta ocaziune atragem aten-Ounea Onorab. public si asupra distinsei stole Nationalefabricata in tail.

114WAL.W /./.4.9116A "AWS4M,..,LAWA141.Mkab..r

I

INDUSTRIA ROMANA

CO GNAC DE \TINDIN FABRICA

--0,., PATESTI (FOCSIAN1) -SE AFLA DE VENZARE

1_1A. 1\T. I. "VA SILITT

1

Bucurescl, CO, Str. 1=1e-vriei 60, Bucurescl.Irs-w Irv. a

FABRICA DE BILIARD.irki4e-

BucurestIStrada St. lonicd

r. 1.

Bucurest1Strada SI. Mid_

.:LN.Tr.

Frantz FastConfectioneaa. Biliarde din lemn de Mahon si de Pali-

sandru, de la calitatea cea mai eftind pind la calitatea delux. Se (Id Biliardului o constructie incat permite a se trans-forma intr'un minut in cea mai eleganta masa de mancare

mSr...411.

11111111111=1111110111111

FABRICA DE CUTITARIE

FRATII FANTINICalea Victories Nr, 82 (sub Clubul militar)

BUCURE§TISe executä or-ce fel de cutitArie dupà

comandtt. Se repel% si se ascute or-ce o-biec taios precum : brice, bricege, joarfeci§i unelte chirurgicale, etc., etc., cu pretu-rile cele mat moderate.

gAsi oree fel de I NCALTALMINT E pe pretulFabrieet si in eondithmile eele mat' favorabile pentru Public.

DE INCH:RIATliestaurantul Stabilimentului de Baf mine-rale de la Bughia (Campu-Lung), doritoriise pot adresa la administratia acestui ziar,Pasagiul Roman, Nr. 3 bis.

De vénzare easele cu local lordin strada Clementei

31, si local din stada biserica Amzi 10.A se adresa strada Polontl, Nr.

avc.nr.I.S,^..111M91121427MCItys-Nat

A. Carol PfefferAtelier de Legatorie

Bucurqr1.-5, Strada Regala, 5.-Bucurqt(Vis-à-vis de Hotel Union)

Atelier de legatorie de Cart.1 de lux, ga-lanterie cartonage si paspaturl de fotografie.

---.7-1.- dU. ut eenrienra,n b a e a lzrr e te

i

a da lectiuni de Inabala es

germand.- A se adresala redaetlunea acestui ziar, Pasagiul Ro-man, Nr. 3 bis.

CASHu din Strada Rosetti, No. 18,JD suburbia Staicu (Crimea de Pia-

trd), sant de 17(nzare din cau za. de stra-mutare la tard.-Pretul modest.

IACOB C. NEGRUZZIAVOCAT

Doctor in drept, profesor de drept pomercialUniversitatea din Bucureftr

25, Strada RomanA 25.consultatiunl In afacerT cornerciale 8 -12 ante-

meridiane 3-6 post-meridiane.

ea

LOTERIE DE 11. IA.

Garaniatä inaltal guvern din HamburgLoteria banT cea maI noug. aprobata de inaltul govern

din Hamburg si garantatä cu tool& averea SlatuluT, conOne'J5.500 lozur1, din tali 47.800 castigg sigur. Capitalul totalce se va trage este deti 000

MARCIca cel mai mare castig ofera Incazul cel maI fericit loteria debani, cea nial noua garantata de

Statul Hamburg.insli special :

promiC 300.000de mil.

e"tig 200.000de mil.

1

1

177

100.0001

/7 90.0001 80.0001 n 70.0002 60.0001

7755.000

1 n 50 00040.000

1130.000

771

15.0001 a 12.000

2677

10.00056

175.000

10677

3.00077

2.0002572

771.500

51577

1.000839 50030.020 gtg. 145

15.960 (11 200, 150,1124, 100, 94, 67,

40. 20 märci.

9./60.250 MaraUn avantaj insemnat al acestel loterii de ban! este In aran-

jamentul favorabil, toate 47.800 de castiguri, insemnatein tabela de alaturT, ajung a fi resolvate deja in putine lunI

anume In sapte clase succesive.Castigul principal al primeT clase este de 50.000 Mr., se

urea. in clasa a doua la 55.000 a treia 60.000 a patra 70.000a cincea 80.000 a sasea 90.000 si a saptea eventual la500.000 dar special la 300.000, 200.000 Mr., etc.

AceI cart ar I:tine-yen a face comande sunt rogati ca sa, a-lature la comanda, sumele cuvenite In bilete de liana, detoate tèrile, saa in timbre postale romane. Se pot trimitebanil prin mandat postal.

La tragerea castigueilor de Imtfila clasa costa :

los Intreg original lei 7.50 In moneda d'aur1/2 los original 3.75 ,114 los original 1.90

11

Fie-care primeste in rnana lozurile originale prevdzute cuarmele Statulul si tot odata oficial de tragere, careda toate informatille. lndata dupa tragere fie-care participatorprimeste lista oficiala de castiguri prev5zuta armele Sta-tului. Achitarea castiguriler se face regulat en garantiaStatului. De cumva 'vre-unuI prirnitor nu i-ar conveni planulde tragere suntem gata a primi indarat lozurile neagreateMainte de tragere si a restitni Sum. primita. Dupa dorintl. setrimite gratis planul oficial de tragere spre a fi vSzut. Sprea se putea efectua cu ingrijire toate comandele, rugam si. n ise adrcseze cat mal curênd dar In tot cazul Inainte de

30 Aprille 1888 st. n.18 Aprilie 1888 st. v.

& 02-1212LCASA DE BANCA

Rairimfies.clon6.5117Et

.a.:471,341ta

De venzarStrada Scurta Nr. 2,suburbia Ceaus-Radu.dresa la proprietard in

Casele eu loeldlor, avênd terenideu do6 tatade,

si Strada Labira:tDoritorii se pot aaceste strade.

PENTRU SESON DE STRAVTARL

Catre Onor. Public, Autori-tegi, Stabilimente Public&

Cu ocasiunea sesonului de demenagiareaduc la cunostina. d-voastrd, cd posed ea-'mioane cdrute speciale pentru strdinuta-rea de ori-ce objecte de menagid si mobile,

Fac transporturi de ori-ce marfurlbagage in Camioane de la garile drumuluide fer in oras si vice-versa.

Asemenea posedd camioane de fortapentru transportarea obiectelor in greutatede peste 20,000 kilograme precum CazaneMasinti ect.

Informatiunile se pot lua stradaCornärid .No, 4 si strada Lipscani,No. 5, Etagiul

FRIEDRICH W. KAISERBuouresti.

L. EDESKI: TY,Furnisor Glutei riqale u.nga.ro sorba

`7-de Apä mineralä in Budapesta=recomaixdii :

AEU SALE 1111NERALE CELE PROASPET _J

Medicul orasului controleaza aceste ape ca lieveritabile si proaspele.

gros qi en detailPreturI curente gratis la cerere. -

prAaralie INCHIRIAT, StradaDoamna Nr. 14 bis. -

Doritori1 se vor adresa la d. Carol ala-turf la tipografie.

tha. tin:6r avênd eunothqe de comptabidore§te a gási un loc la vre-o

prAvälie, fabricA, movie, etc. A se adresa la redaqie.

z..,icf!Azoi0t1t,A0rZyik.,_.-'7eas:seik.li,-t1'714.,,A0ci,a101Za.,..1&.101CAL.-5 I

HOMEOPATUL

DRUL A. POPOV ICI

o

Nr. 4, - Strada Sfintilor, - Nr, 4.

Primeste dela 3 pana la 5 ore p. m. Trage atentiuneasupra eficacitatei medicamentelor hoineopatice mai cuseama in easuri de boale grave si cronice. In privinta ace-stor din urmd. se poate da consulta0uni prin scrisori.

Pentru säraci gratis.

Ognall4=12.711.

aNt.0=11021135.1421426000111,2f ..1.1=15SSEZERESEEIZEIMINEASEIRZIMINW

PRIMA FABRICA ROMANApt.?.

CARTONAGE DE LUXPEN'CRU

BUCAESCICVF1E1111I, RIEME-

LJ

11, etc, oft, 1

Strada Doatunel., Nr. 8, (casele d-lui Maier Misu)

Aducênd din straindtate oameni speciali i masini d ecel mai non sistem pentru confectionarea sus ziselor ar-ticole, sunt in pozitiune a satisface de orce comanda, in-toernal ca cea din strainötate. Atrag deosebitd atenOuneaeupra unei noi metode de cutii luerate eu legaturi de me-tal patentate de curend, earl servesc pentru Onerea mar-furilor in magazine, cat i pentru transportarea intr'en-sele prin posta sail prin orce alta cale.

Cu toatii stima

1412=9

-40IDe 1a, Sft. (-);-ecorge se -va muta in Calert 'varietorielí, INv. 4.

I. ION ESC':-FRISER

50, Calea Victoria 50vis-cl via de Pasagiu Rotnán

Mare asortiment de tot felul deparfumerif veritabile i articole detoileta.

PIIIIPMEWIMP...71171(.10.

for Prima 'militate Pretsuri moderate

ERTITI oEC PENTRUYI

M. LITTMAN.

casele eu locu din stradae velure Brezoianu Nr. 2 langaBulevardnl Independentei.

Asemeilea tot felul de Articole technice., Table de Cauciuc. Eondeie ete., Curele deTrausmisiuni. Table de Asbcst . Sticle pentru nivelat ape. Aceste Articole se gäsesc In

T.T F1A 3E3

OTTO HARN1SCHSTRADA MODEI, Nr. i.

aproape de Grädina Episeopief. BUCURESCI1 Cfec.r.-..e se va Inman IL 11. Cjalea Vietoriet, Nr. 4.

Bucuresci. Tipografia Curt,el Regale, F. Göbl Pasagiul Roman, 12.

NY. A. KIBRICKCHIRURGIEN DENTISTE 0

GUÉRIT LES DENTS MALADES ;Plombe ; Arrache, nettoie et redresse les dents,

1 sans aucune douleur, d'après les meilleurs sys- tA tèmes, fabrique aussi et pose des dents minéralcs

EXACTEMENT PAREILLES AUX DENTS

1

NATURELLES

Mr. Kibrick va, pour tout ce qui concerne sa ,profession, oa il est demandé.

Vindica dinti bolnavi, IT plumbueste, IT scoateII curà i II indreptéza fad nici o durere, dupacele mai bune sisteme; asemenea fabrica t punedinfl mineralf en totul intocntai7 celor naturalf.

CALEA VICTORIEI Nr. 36(Casa Resell, vis-a-vis Teatru Nationul)

Meg/7U TWIN, WW1