&NM, Xl Nr. 2908.1101111111....111MINNIIIMININIMIMi

10 buff exemplarul (30 bani im nr. vechill) MERCURT, 20 APRILIE (11 MAIU) 1887.

APARE IN TOATE ZILELEA BONAMENTELE :

In Capitalii Pentru 1 an 30 lei ; 6 lunT 15 lei ; 3 iun s tret.In Districte , 1 an 3G lei ; 6 lunl 18 le/ 3 luni 10 letIn StrilinAtate 1 an 48 leT ; 6 lunl 24 le ; 3 I u n1 12 le1.

Director : D. AUG. LAURIAN

Pentru Abonamente, Anunclurl t Reclame a se adresaIn Romania : La administratiune, Pasagiul Roman, Nr. 3 bis, Bucurestl; si la corespondentll ziarulul din judete.In Hamburg : La Adolf Steiner, Ginsemarkt, 58, Biuroul central de ammciuri pentru Germania.Pentru Francia, Anglia, Austro-Ungaria si Italia : Se vs adresa la AGENCE LIBRE, Paris, 50, rue de

Notre-Dame-des-Victoires (place de la Bourse).

SCIRI TELEGRAFICEDIN MARBLE STREINB.

Madrid, 6 Mal.Ierl s'a descoperit o cantitate oare-care

de materil explosive si o pusea Remingtonintr'o casA nelocuiti dintr'un foburg al Ma-dridulul.

Nu se s tie cine va fi depus aceste obiecte.Niel o arestare nu s'a fãcut.

Roma, 7 Mal.Popolo romano, organ oficios, vorbind des-

pre expozitia universala din Paris de la1889 zice ea refusul celor trel imperie dea participa la aceasta expozitie nu e deajuns spre a determina decisiunea Italiel sinumita foae chi a se hatelege cd decisiu-nea celor-l'alte Puterl, mal ales a Anglielva influenta asupra resolutiunilor Quirina-lulul in privinta aceasta.

Berlin, 7 Mal.Kreuzzeitung publica o depose din Lon-

dra spuind ca Anglia a propus Rusiel sAstabileasca un protectorat comun asupraAfgauistanulul, dar guvernul rus a respinspropunerea.

neste cea mal favorabild dispozitie si o in-credere deplinA In guvern. In zilele aces-tea se va decide definitiv asupra intrunirilSobranii ordinare. Elevilor, care ail foitdezarmatl, li s'ail inapoiat armele.

Berlin, 7 Ma1.Nord. Allg. Zeitung serie astäzi despre o-

cupatiunea Bosnii :«Am exprimat faptul n&Udoios, ca soarta

Bosnii i Hertegovinil a fost indiferentàpentru politica germana, cum e i astazi.Aceasta se poate zice despra Serbia, badespre multe part1 integrante ale monarhiiaustroungare, fart' ca o foae, care nu ur-mareste scopurl aseunse, sa tragA de aciconcluziunea, cà aceasta indiferentd a poli-ticeI germane s'a intins i asupra raportn-rilor monarhii austro-ungare cu acelea aleunor 0111 ale teril. Cu aceasta ocaziunen'am avut alt scop. de cat sa arAtAm fatacu legendele i falsificarile istoriel de catreKatkow, cà pen tru politica germana uu sepoate inventa Mel un wotiv, ca ea sAfl pus in cap de a indemna pe RusiaAustria la aranjamentele in baza carora Inanil 1876 si 1877 si la congresul din Ber-lin de la 1878 cele doe Puterl s'ad intelesca Bosnia si Hertegovina sa poata fi ocu-pate de Austria. NoI am sustinut numal ca.pentru Germania n'a fost nid un interes,daca Bosnia s'a ocupat de trupe austriacesaü turcestl ; ca, dacd e un pdcat In ochtiforlor ruse, de a fi cooperat la ocupatiuneaaustriaca a Bosniel, acest pecat cade nu-mal asupra printulul Gorceakow si a poli-ticel sale, dar niel de cum asupra imperiu-lul german si cà aceasta n'a fost prin nicIun interes expus a comae acel pecat, inprivinta Bosnii.»

Petersburg, 7 Mal.Polemica ce urmeaza intre toile de aid

cu Nord. Allg. Zeitung nu aduce nimic nod.In revelatiunea luI Pester Lloyd se vede in-tentiunea Austro-Ungariel de a scapa deangajamentele luate cu privire la Bosnia.Nowoe Wremja zice : Austria sa se fereascade a.sa ceva S'ar putea Intempla, ca soco-teala sa fie gresita. Rusia e convinsa caechilibrul din peninsula balcaniea s'a turbu-rat prin ocuparea Bosniel in detrimentulRusiel, dar cà aceasta s'ar putea indreptaindata ce se vor retrage trupele austro-un-gare. Atuncl Turcia va primi bucuros sarecunoasca Bosnia si Hertegovina de regatindependent, pentru care va trebui sa segäseased si un print nicl hess nici habsburg.

NISONT-76, 2,k1RXt.

A NUNCIURILEUnlit rnica pe pargitaa 30 bantRee./ame pe pagina II-a 5 let Reclanre mina 111.a 2 lei.Serisonle nefraneate se retina. ArtieoliT nepublieatI mess inapoiatl.

Pentrn reclame, redaellunea este resportsabilk41319814 -z,....mseamigurniusisalutataivosse,,aisommestig.

cruri, a putut afla ca nurnirile cadepartärile , c5 transferdrile ca

§i inlocuirile , numal din pun-tul de vedere al unei mai buneadministratiuni nu se fac. Motivulhotdritor este mai tot-rfauna sa-

SERVICIUL TELEGRAFICtisfacerea unei persoane influentepoliticeste chezdsuirea unor

AL (ROMANIEI LIBERE, alegeri servile stdpanirii. De aci-lea incolo , ispravnicul poate sLtfie incapabil de administratiune,Om stricat ori exploatator indrds-net, putin 6,1" pasd guvernuluï cen-tral. Alegerile sL. meargd, dupdpofta stdpâniril , si atata ajunge.Par-cd o carmuire de fapt poateavea alt ideal ?

Carl' sunt prefectii cei mai binevèzuti."? Aceia cari, ca Simulescu,Anastasiu i Chiritescu , trimit inParlament reprezentantii ceT maldocili. Pot asemenea prefecti sacornitd abuzuri revoltatoare , ne-cuviinte scandaloase ori gheseftu-rile cele mai nerusinate, eT rêmânneclintiti in functiunile lor , baincd, sunt ohiar recompensati cucâte o mosie a Statului, cu câte ointreprindere banoasd, saü cu altebeneflcii ascunse ochilor indis-creti.

Intrebatu-s'a veo-datd regimul,intr'un mod cinstit, care trebue sdfie rolul unui bun administrator dejUdet, §i cautat-a sd, pund in capuljudetelor oameni cari sa r6spundacu destoinicie la aceagtd menire ?

Nu §tim ee o fi zicénd d. Bi d-tianu in rneditatiunile sale intime,dar dupe câte-am v0,zut in aceasidlunga stare la guvern, par-cd su-fletul regimului a i'mas strain deaceste preocupdrI.

functiunea de prefect estefoarte inseinnald inteun Stat ma-poiat ca al nostru, unde câmpulimbundtdtirilor este nemarginit, siunde actiunea este centralisatd.

Scoald, bisericd, muncd, politie,§osele, salubritate, productiune,totul se gdseste in legdturd cu ca-pacitatea i onestitatea administra-torului de judet, totul 'se resimtede insusirile lui. Si cum mai pre-tutindeni prefectii sunt inferiorimisiunei lor usor se explicd dece intreaga miscare a Statuluimerge schiopatând, iar pe alocu-rea dd chiar inddrät.

Daca am face pentru momentpartea focului i arn ingddui guver-nului sd se intereseze §i de soartaalegerilor, pentru a se mantinea laputere, totusi am avea dreptul sd,punem doè intrebdri d-lui Bratianu:

una, nu poti fi mai sigur de soartaalegerilor cu prefecti, cari se dis-ting ca buni administratori ?

alta ; daca aï nevoe de ispravnicipolitici in anul alegerilor, de ce nuincredintezi, in cei-l'alti trei ani,

Avurdm in zilele astea incd o judetele unor administratori cumschimbare de prefecti. se cade ?

Nu ne ocupdm de persoane ; ele Dar aceste intrebdri se pot con-ne sunt cu totul indiferente. sidera ca naive de oamenii imbd-

Vorn pune insa o intrebare : trâniti in apucdturile dominante.De ce pleacd unul si se aduce Pe el' nu'i putem indrepta cu sfa-

altul; de ce se muta X in locul turf. «N'o sá m'è schimb eü acurnlui Y? la bètrânete» respundea intr'o zi

In Statul nostru constitutional, cu multa sinceritate d. Ion Brdtianuunde se pretinde ct d. Brdtianu de la tribund. L'arn crezut cre-guverneazd cu opiniunea publica, dem. De aceea indreptarea n'o pu-iar nu dupd bunul sèú plac, nici tern astepta de cdt de la aly oameni,un motiv pentru care se inlocueste nevestejit,i in ndravurile colecti-un prefect ori se striimutä altul, viste, si earl' pun pret pe capaci-nu este cunoscut. Totul se petrece tate, cinste si hdrnicie in adminis-in taind §i totul dupe pofta mini- tratia judetelor.strului de interne. D. Brdtianu va urma cum s'a in-

Cine insd s'a putut apropia de vèlat, sä improvizeze prefecti dinprimul-ministru §i a sta de vorbd avocoV fdrd elienteld, din magis-cu dênsul despre asemenea lu- trati mediocri, din militari in re-

Le Havre, 8 Mal.Ierl transatlanticul la Champagne a ahor-

dat la esirea sa din port si s a nomolit la30 de kilometri In mare.

N'a fost nicl un accident de persoane. Secredo cA se va putea ca transatlanticul safie pus pe apa.

Berlin, 9 MaT.Principele de Bismark a prima Jol in

audienta pe generalul Kaulbars.Intrevederea a durat doue ore.

Viena, 9 Mal.M-grele Vauutelli a plecat astazl la Roma.Archiducele Albreht Va incepe in curênd

o calatorie de inspectiune in Ungaria ; vaIncepe [win a inspecta trupele de la Gros-wardein.

V'arn telegrafiatnurnirl trebuia sAlunel lui Mal inVatican ulu1 .

AstäzI aceasta stire se confirma in ter-meni in earl v'am transmis.

M-grele Roteli este deja numit nuncidapostolic la Paris.

Vor fl de asemenea numill in curend nun-cil apostolicl :

M-grele di Pietro la Madrid.M-grele Galirnberti la Viena.M-grele Galirnberti se gasesce actualmente

in acest oras, dar il va pArasi peste opt sailzece zile pentru a se duce la Roma undeva numit, archiepiscop si de uncle in urrnava pleca pentru a's1 lua postul.

M-grele Ruffo-Scilla va ti nutnit nunciiiapostolic la Munich i va represinta pesuveranul Pontifice in toata Germania.

M-grele Agliardi va fi numit secretarulafacerilor eclesiatice extra-ordinare la secre-tariatul Statulul inlocuind pe M-grele Ga-

Uu consistoriii va avea loc dare 15 alelunel lul Mal. Papa va crea dol cardinati.

M-grele Pallota i pdrintele Bausa, do-minican.

Cum v'am telegrafiat asemenea EminentaSa cardinalul Rampolla va fi numit secretarde Stat al San tiel Sale.

Paris, 9 MaT.Le Journal des Debats zice cà J. Goblet 'a

tinut la banchetul expositiunel maritime dela Havre, 111.1 limbagid mesurat i deinn.El a caracterisat atitudinea Frauciel aretandcà este hotarita a urma catre vecinil eio politica pacifieä si cu totul defensiva.1110'. t adaogat In acelas Limp ca tara eragata a face toate sacrificiile pen tru a ies-pinge un atac injust.

Acest limbagin adaoga ziarul les Matsva produce o impresie build in Europa.

New-York, 9 MatSe anunta ca cutremure considerabile aü

fost in regiunea vecina de golful Californielsi ca o eruptiune vulcanicd s'a produs laBahispe.

Orasele Montezuma, Grenadas si Gozabonsunt in parte distruse.

Numerul victimelor este considerabil.

(Agence Libre).

Roma, 9 MO.la 23 Aprilie ca mal multese faca ca tre jumetatea

personalul diplomatic al

Belgrad, 7 Mal.Regina pleaca singura. in Crimeea. Mos.-

tenitorul Tronulul remáne in Belgrad. Sezicssoca ministrulul serb din Londra, Ie-frem Gruicl, i s'a propus sà formeze cabi-netul, dar acestel caudidaturi nu se atri-bue o importants serioasd.

Berlin 7 Mal.Nord. Allg. Zeitung respiuge imputarea

foil ruse Nowoe Wremja ea. Germania ar fitradat pe Rusia la congresul din Berlin sideclarA fnea odata, cA numal printul Gor-ceakow e respunzetor pentru congresul din

cat priveste pe Rusia ; Germania aimplinit la congres orl-ce dorinta oficiald aRusiel. Generalul Kaulbars pleacA mdinela Petersburg. Aicl a avut multe intrevor-birl eu guvernatorul general Werder.

Sofia, 7 Mal.Ministrul presedinte Radoslavow s'a in-

tors ierl ; el spune cd in poporatie dom-

A se vedea ultime stirT pe pag III-a.

Bucuroti, 28 Aprilie 1887,

tragere , din cancelaristY pensio-nalI, etc., cilrora sa le dea supre-ma sarcin5. de a face alegeri favo-rabile stdpanirii. Cât despre gospo-&Ida judeteand mearga dinsa cumo vrea Dumnezeti. D'o fi destoiniciela vr'un prefect, cu alât mai bine ;nurnai sa bage bine de seamd acelprefect sá nu supere vr'un colecti-vist important din localitate, cdcinurnai de cât sboard in altd parteori re-mane pe dinafard.

Insusi d. Brätianu este r6i1 administrator. Cum o s. formeze din-sul oameni vrednici de o ast-fel demisiune ?

Un detalifl, care nu se rapor-teaza la prefect dar care privestepe functionari infe-riorl prefectului in administratie.Pe când se discuta in sectiunileCamerii proiectul de lege, pentruadmisibilitate si inain tare in func-punile administrative, un deputatcauta sa ingradeascd bine pozitiu-nea functionarului vrednic. Un co-lectivist de frunte, combdtând a-ceste ingrädeli si sustinênd de a selasa campul cat mai larg arbitruluiministerial, a declarat ea «este cuneputinta sa mai guvernezi tara cuprea multd stabilitate adminis-trativd . »

In aceastä, declaralie se vede totehipul de a cugeta al stäpdnitorilorde astilzi",cand e vorba de adminis-tratia tOriL De aceea nu ne vornmira, cum nu ne-am mirat nidpana acum, de miFarile facatede rindul èsta In administratiune.Acesta este istemul i colectivi§tiisunt credincio§i luI.

CRONICA ZILEIRegele s'a intors a searil la 10 ore din

caldtoria sa in Moldova.

V. N. ne dà numele persoanelor pe earlle-a decorat regele en ocazia zilei onomas-tice a M. S. Regina :

Printre decorati putem eita pe d. N.Dimancea, vice presedinte al Camerel, cuordinul Coroana 1?ornaniei, in gradut demare Utter ; pe d. T. Roseti, presedintela Inalta Cute de Casatie, cu ordinulSteaua Romdniei in gradul de mare ()titer ;pe d. A. Vizanti, N. Gane, deputati, M.Gane, prefectul jud. lai, u ordinul SteauaRomâniei in gradul de comandor, pe d.pictor Tatarescu, cu ordinul Coroana Ro-

in gradul de comandor ; pe d.

Mortun, prefectul orasului Iai, cu ordinulSteaua Romeinid in gradul de cavaler.

Alaltderi s'a botezat la biserica Sf. Gheor-ghe-Vechiü din capitald israelitul Luis Ga-briel, cu sotia i fiica sa.

In curand íi va boteza i bdiatul caree asteptat sd vie din streindtate. Nas afost d. Ghinddsanu.

cumpere cu pretul de 25,000 lei, proprie-tatea d-lui D. M. lonescu, situatd in stradaTabdcdriei Nr. 76, avend o suprafata de19,934 m. p. 960/0 spre a servi lainfiintare.t inlet pepiniere si la alte trebu-inte ale comunel.

In Monitorul de azi a apdrut Regula-mentul pentru constatarea, perceperea iiurmdrirea veniturilor comunale.

Alaltdiert Duminicd s'a Rent la Birladalegerea pentru un deputat colegiul I.

Candidatul opozitiei, d. Iepureanu a ob-tinul 64 voturi, candidatul guvernuluid. Bali, 63 voturi. 16 buletine s'ad anulat.Asa dar find balotagid se va face o noudalegere la 2 Mai viitor.

BALANIA COMERCIALA IN 1885

Am ardtat cd cu balanta comercialan'am stat tocmad red in anul 1885 si ampecificat cu cat Germania, Austro-Unga-ia alte ad coversit prin importulor exportul nostru.

Vom ardta astdzi, cart sunt mdrfurile decdpetenie cu carl s'ad Malt daraveri, in1885, incepênd cu Statul ce ne intereseazdmai mult, din cauza mdrirel afacerilordin causd cd suntem in tratärT cu dinsul,pentru incheierea unei nouT conventiunicomerciale. Este vorba deci de comerciulnostru cu Austro-Ungaria.

Cifrele oficiale ne spun ed aceastd tarta introdus atuncl la nol marfd in valoarede 120 milioane (intrebuintand cifre ro-tunde) iar noi i-am dat producte in pretde 83 milioane. Deci importul intreceexportul nostru cu 37 milioane.

Ce marfd ne-a venit mai cu seamd dinAustro-Ungaria ?

Lutmd articolele, earl' ad costat pesteun milion, constatdm vecinti nostri adadus in Romania, in anul 1885:

Incaltaminte pentru . 12,023,328 161Lemne de constructie. 8,212,943Zalar rafinat 6,466;853Postayurl 6,360,620Vesrninte 5,702,243Lucrarl de lennu fine 3,917,391Hartle nedenumita, . . 3,111,788Tesaturl fine de bumbac. 2,841,366Carbunl de painant . 2,727,389Piel tab5.cite ordinare 2,515,541Bonetarie de land.. . 2,482,320Tesaturl nedenumite . 2,424,325Clubriturl 2,345,908LucrarI de piel ordinare 1,817,916Faina de grail 1,479,803Mercerie comuna 1,451,260Lucrarl extrafine de lemn . 1,264,280Lucile( de pasta nedenurnita 1,114.920Piel tabacite fine . 1,093,620Cafea 1,081,445Tesaturl ordinare de ling, . . 1,066,307Instrumente agricole . . . 1,039,018Tesaturl serniiine de bumbac. 1,017,364Lucrarl fine de piele . . . , 1,014,090

1

Se infiinteazd in Bucuresti un institut debacteriologie.

Acest institut va depinde de ministerulde interne.

Pentru instalarea institutului bactetiolo-gic se deschide pe seama acelui ministerun cre .it extraordinar de 10 100,000, carese va acoperi prin emisiuni de renta in

pldtibild in monedd curentd.Cheltuelile ce privesc Statul personalu-

lul i materialului acestui institut se voracoperi pentru anul acesta din paragrafulcreditelor suplimentare i extra-ordinare,rernaind ca pentru anul viitor sd fie tre-cute in bugelul ordinar al ministerului dein t erne.

....

Pe langa aceste articole care insurneazacifra de 74,566,028 lei, Austro-Ungaria nea mai dat marfuri de 46 milloane, dintrecare 118 spete se cifreazd fie-care cu sutede mil de franci, intre care citam : panzdneinalbitd pentru 728,415 lei, hartie or-dinard pentru 703,123, lucrdri de lernn or-dinare pentru 604,524, sfoard capestrepentru 578,057, oldrie ordinard pentru514,033, cdrdmizi pentru 180,739, si allelecare cu =Rd inlesnire s'ar putea face intard.

Din Romania am exportat in Austro-Ungaria ca articole mai importante, urmd-toarele :

PorumbGrad .

BlanT .OrzOyezLänurl nespalateMelt'Petroliù brutPorclSecara . . .

Lanur1 spalate.Piel brute marl'

pentru 27,191,634 lel21,880,973 ,5,107,020 ,3,565,731 ,2,835,781 ,2,832,942 ,2,221,943 ,1,887,967 ,1,754,220 ,1,612,574 ,1,060,449 ,1,010,580 ,

Restul de aproape 11. milioane Fain ex-

Comma Bucuresti este autorisatd m23areslee ncoifsi

portat in alte articole, dintre care numaldu p t ee d1i Ou i0e, a0r040 lee ui. lar

911111111111111=1.1111W

ROMA NIA 1.1BERA

vact, bivolt si bivolite, este redus la sumade 20,930 lei, ce reprezina 133 capete.

Aceste notite sunt de ajuns pentru a neface sa vedem cum stem cu comertul cuvecinil din Austro-Ungaria, i ce linie depurtare trebue sa tinem

Recomandam cu deosebire membrilorparlamentulut ca se studieze articol cu ar-ticol situatiunea noastrA comerciaa chiardin publicatiunile oficiale, si nu ne indoimcit, daca studid serios vor face, vor fi cuochit patru la inchierea viitoarel conven-tiunt si nu se iTor lase a fi amegitt prin ti-rade de partid.

Vorn urma cu arAtarea daraverilor noes-tre comerciale cu imperiul german, al carutimport a trecut, in anul 1885, ehiar pe alA us t ro-Ungariel.

nr L. I A

Se zice cA tot opera printulut Bismarkeste apropierea -ce se tinde a se stabiliintre guvernul italian i Papalitate. De cat-va timp deja s'ar fi inceput negocier1 intreQuirinal si Vatican si de ambele pArtT searatà dorinta de a ajunge la o intelegere.Guvernul regelul ar voi se ineeteze o starede lucrurT, ce'l priveazA de sprijinul bise-ricesc i diClomatic al Pape ; el se temeca nu cumva sfantul perinte se reuseasaa obtine sprijinul unor Putert streine pen-tru revendicatiunile sale. La Vatican exist&un partid de prelatt italieni patriott ; insusiLeo XIII si all prelatt aspire la un a-cord, care se asigure puteril pontificale a-vantaje materiale serioase i un fel de vic-torie morale. E indoial& InsA dacä se veputea ajunge la o învoialä in privinta po-sesiunil Hornet.

o depese. din Roma spune urmAtoareleIn privinla aceste importante cestiunt

In timpul din urmA s'at inceput nego-cie0 intre Vatican si Quirinal si foile ofi-eloase aa. fost invitate sä intrerupit ort-cediseutie asupra cestiunit romane spre a sefacilita negocierile.

Leo XIII pare a conta pe sprijinul can-celarulut german, dar nu se stie dace prin-till Bismark ar fi luat vre un angajament.

Prima grijä a monsiniorului Galimbertila Viena va fi a sonde dispositiunile gu-vernulut austriac ei el ve cituta se educào intervenire amicalA pe lângä regele Um-berto in favoarea Pape.

Aceasta perspective, de de &Ida guver-nutui italian, cAruia nu'l poate convenide loc o ingerina streinA in eestiunearOmana i ar preferi sA ajungit la un a-cord direct, care sAl garanteze sprijinulpapalitatil pe yiitor. De altä parte si la Va-tican exiStet o partida italianA care speramarl resultate de la un acoid cu Quirinalul.Dar pane acum nu s'a determinat stipu-latiunile practice ale acestul acord. Papa41 mentiue, se pare, toate pretentiunileasupra Rome ; guvernul italian cu gret vaputea cede in acest punct.

Solutiunea mixte, a unel impArtirT intrePapa si regele intalneste de asemeneamart dificultett. Ast-fel stA cestiunea astezT

e mai mult ca sigur, clt ea va da facemult de lueru pe viitor.

STIRI ECONOMICE

AlaltesearA. intre 8 9 o ploaie toren-tialit amestecate cu grindintt a eitzut pesteo parte din districtul Mehedinti i cu deo-sebire in coprinsul comunelor Baia-de- A-ramA, Orzesti, Comorile, Comenesti i Negoesti. Grindina a nimicit copacit, viile,grAdinile, a istricat invelitorile mal mnitorcase din Baia-de-Aramä si a stricat o partedin sosele.

IerT dimineatit boabele de grindinä eragmart cat un og de gitira i stratul depiaträ era gros de o jutnetate metru.

Vocea Covurluiultei Olt eit doe ease im-portante de comert din Galati si-at des-protocolat firmele de la tribunal, eyelid apArAsi pieta acelut ores.

In darea de seamit pe care aminserat-o not asupra jubileuluI de 50de ani de preotie a P. S. Sale IonPopasu, episcopul Caransebesului, sernentioneazA de o cuvêntare mie-zoasä, insufleOtoare i plina de tact"a d-lui Stefan Velovan, directorulinstitutului pedagogic din Caranse-bes. Reproducem azi aceastit cuven-tare din Foaia Diecesand :

"Rare sunt ocaziunile In viata bisericenoestre, and bucuria general& intrunestecredinciosil bisericel intr'un trup eat deinsufletit, eat de conscid de insemnAtateazilet ce o serbeezA. Bucuria clerulut i po-porulut din diecese Caransebesulut n'aretrebuintit de vorbe mitestrite pentru a daexpresiune silitä unut palid simtiment. E-motiunea, ce animeazit fii credinciost atPrea S. Tale geseste in arta vorbirel opiedicA de a se manifesta. Ea s'ar versamat bucuros inteo lacrimit de bucurie pen-tru a spune ceea-ce graiul omenese nueste in stare.

Erea in vremea aceea, cand intunereculnestiinte coplesa spiritele, cand orbul in-teres particular sleia puterile cele mat va-loroase ale natiunet noastre, cand poporulnostru se credea menit. sfersi existentain uitarea de sine: un glas puternie resunAla poalele nordice ale Buceciulul i cutre-murA auzurile, era glasul valoros al PreaS. Tale, care chema biserica i neatnulnostru la inviere.

Cale lungA i spinoase at percurs, iubitePArinte, pe care ai presitrat asezeminte deculture., monumente neperitoare, singuranoastrA mandrie i garantie pentru un bunviitor.

Nu imt ridic vocea pentru a incerea sAilustrez meritele neperitoare ale PreaS. Tale pentru desrobirea mintii si a ini-mel poporulut din diecesa Caransebesuluisi a natiunet noastre peste tot. Istoria cul-ture noastre ve gitsi in viata Prea S. Taleexemplul credintel neclAtite in puterea deviata a poporulut set, ea va infatisa pos-teritate epoca isbendelor prin suferinava arAta roadele zelulul neinfrant, care indispretul tutulor neajunsurilor a vtrsat cuprofusiune bine-facerile sale asupra moltcereate noastre biseriet i natiuni.

'Alb am trAit un secol pe plaiul stra-mosesc i vreat cu fate albA senin sa inesfersese.» Aceste cuvinte a marelut nostrupoet 'si-at gAsit intruparea lor eu viatacline de activitate apostolica a Prea S. Tale.

IartA-ne, bunule PArinte ! sA dam expre-siune multumiteT si vie noastre recuno-tine sA strigitm cu totil

"Interneatorul cultureT clerulut si popo-rulul, primal Episcop roman al diecesetCaransebesulul, sA vieze la multi ant !,

DECRETEMinistern1 de Reshel

S'ad fAcut urmAtoarele tnainlArt in corpul flo.tile :

La Gradul de Colonel: Urseanu Vasile, loco-tenent colonel din 1882 fulie 1, la vacanta creatAprin buget, ca inspector al navigatieI vi porturilor

La Gradul de Locatenent-Colonel; DrIghicescuMihail, maior din 1881, la vacanta creati prinbuget, ca director al arsenalulul flotilet

La Gradul de Maior: Konslinski Emanoil, cäpitan dela 1881, Aprilie 8, la vacanta creati prinbuget, ea §ef de stat-major la comandantul flotila

CRIME DELICTE ACCIDENTE

CAPITALAMoarte din cidere. AlaltAeri Durninicit,

pe la 121/2 ore, d-na Maria SAvulescu dinstrada Dionisie Nr. 13, ducendu-se la ocunoscuttt a sa din strada Basatab Nr. 8,cAzu intr'o pisrnitä a acestor din urmA case,rAnindu-se foarte gray.

Nenorocita fu imediat transportata laspitalul Brancovet ese unde in scurt timpa incetat din viate.

JII DETECincl ()meat inascatt de un cattle. Din

Focsant se serie cA in comuna Seaca, ju-cletul Putna, un caine turbat a muscat 5teranl.

Consiliul superior sanitar, convocat deurgentA, s'a intrunit SambAtA, la 4 ore, sia desbetut in privinta mesurilor de luatpentru sceparea nenorocitilor.

S'a decis ea cet museatt sA fie adusl inCapitaa, pentru a ft trimisl la Paris incAutarea d-lui Pasteur.

-41111.-

DESPRE BRIE §I BETIVI

Sub titlul acesta publicA Revista politicaun articol, din care estragem urmAtoarele

Inteleptil eel vechi descrifi patima betietprin urmAtoarea parabola : Lut Noe, caredupe, cum se spune a descoperit vinula abusat de puterea lui, i s'a arAtat dra-cul. Acesta a udat vita de viA cu sangede miel, de leg de momita si de pore. "Lace fact aceasta, intrebe. Noe ?Dracul itrespunse amenintandu-1: "Dace ve bea unpahar din vinul acesta, vet fi vesel i ne-vinovat ea un miel ; dace ve bea doue,vet fi inimos si tare ca un lea ; dace vetbea trel, vet face nebunit si te vet schi-monosi ea o momite. ; dace ve bea patrusag mat multe, vet decAdea pan& la pore,

te vet tAvAli in tine ca i densul»,Marele Macedonean, care a invins o

lume intreage, nu s'a putut retine, si acazut si el victina acelei patirni. Dupe cumne spun tott istoriografil, betia a fost causemortit sale grabnice, cAel a murit in floa-rea vietei beat fiind. In beta comitea elcele mat grozave fapte ; in betia a ucis peClitus, amicul set cel mat bun care it scA-case viata, i inteo ast-fel de stare a datel foe mandrulut oral Persepolis. Patimaaceasta se pare cA a rnostenit'o el delateal set, cad dupe cum ne spune Plu-tarch, oratorul Demostenes, unul din eelmat mart inirnie al lut Nip, sA fiA zis,odatA, cand i s'a spus cl Filip poate beamutt, eA eqeasta nu-i o insusire a unut capincoronat, ei a unut burete. Dupe ce s'adespartit Filip de sotia sa Olimpia, edict{de mum lut Alexandra, s'a insurat de adoua oarit. Atuncea Attalus i-a dorit lulFilip un mostenitor la tronu legitim. Dincause aceasta s'a maniat Alexandru int'ra-tata, incat i-a aruncat un pocal in cap.Filip, care a voit sA scoatit sabia, a picat

sub mase. "Uitati-ve, Macedonenilor, la a-pest viteaz, care vreasàpureeadà la Asia»,zise Alexandru, "si nu poate ajunge niede la o mase la alta fArA sA cadA,.

Si Petra eel Mare mane toarte cu A-lexandru, desi mime! in privinta beutif alIn beta a scos odinioarA Tarul sabia a-supra protegiatulut set Lefort Lefort insacare era .un urias mat mare de eat Taruh;n'a petit ea Claus, ci la moment i-a scosarma din mane. Tarul care s'a trezit in-date, l'a rugat de ertare, zicend : "Rusiao pot stApani, pe mine nu!»

Despre betia hat Hercule ne povestesteMacrobius, ce pocalul set de beut era atitde colosal, incat il servia totodate si deluntre pe mare. Homer spune cA pocalullui Nestor cra atat de mare cA dace eraplin un orn cu anevoie il putea rAdica ;betranul Nestor il bea inse dintr'o duseA.Darius regele Persilor, si-a pus un epitaf,in care se laudA cA a fost un betiv mare.Si fiul set l'a imitat in beta, si zicea cAdeoarece poate consume atata beuturA, ele mat demn de a purta coroana, de eatfratele sed eel mal mare Artaxerxes. Intr'oscrisoare cAtre Spartanl, pe cart voia se-Ielite contra fratelut set, zice "EA am oinimA mat bane decal el, sunt un filosofmat bun, pricep magica mat bine, beatmai mult, si pot suporta vinul mat usorde cat densul !»

Chiar unit din filosofi ad cAzut victime.betiel. Plato in legile sale admite betia,dar numat sub conditiunea, sA se aleagitun rege de beta, care sa remara in tot-d'auna treaz.

In Roma, unde mat tarziti in perioda dedemoralisare betia ajunsese la ordinea zile,le era femeilor romane beutura strict in-terzistt. Dupe cum ne spune Plinius, a de-claret Romulus pe un oars-care EgnatiusMecenius de nevinovat, cu toate cAucis femeea, pentru cA bea mult. i regeleFaunus a bAtut pre sotia sa cu vergt eatde mult, pane ce a murit, din cause cAbeuse vin, ceea ce era contra obiceiurilor.Femeile romane trebdiat in fie-care zi seserute de mat multe ori pre bitrbatl, sagpre neamurile lor, pentru ea acestia sA seincredinteze de nu miroase ele a vin,asa se se fi nitscut "serutatul am belorsexurt,Moise a oprit beutul nume preo-tilor, cari erat inveatoril poporulut i carttrebuiag sA mearge cu esemplu bun ilia-intea tutora.Christos, care a ales pentrusf. taintt vinul, a voit de sigur sA arate prinaceasta cA vinul trebue se se bea numalla sf. tainit i char atuncea cate putin.Mohamed a oprit tuturorMusulmanilor a bea

insA trebue in fie-care an oodatttla serbarea Purimulul sA bea Matepane nu mai cunosc diferenta intre Thies-temat stt fiA Haman» si "binecuventat sAfiA Mordehai ».

Inscriptia ce a pus'o Dante deasupraportilor Iedului "Lasciate ogni speranza,voi ch'entrate, (LAsati toatit speranta, volce intratt) nu se potriveste nicAierl matbine, decat deasupra carciumelor, in earlse imbatit intr'o zi mai multI de cat seineaca in mare intr'un an. Toate incereit-rile cat e s'ad facut de r pune cap& be-

toate esemplele inspAimantittoarestatorite pentru a indrepta pe betiv, n'atavut niet un succes. Teologil, médicit sijuristit s'ag apucat de lucru dar in zadar,pentru cA pantecele n'are ureChi, ca se poattiauzi ce-i spun mil de glasurl.

La Spartani era obiceiulspre a puteaferi pe eel tinerl de patitna betieicA He-Iota irnbAtati pe spesele statulut se prim-bled pe strade. Cu toate acestea e lueroconstatat cA astfel de esemple n'at avutnici-odatit urmArl bane, ci totdeauna atfost imitate spre dauna poporatiune.

Basedov, un spirit din cele mat meretedin ultima jumAtate a secolulut trecut, unreformator cunoscut pe terenul ereseerel

instructiune publice venea in aceew,4hainà inaintea auzitorilor si discipulilorset, in care se tavAlise ea o zi inaintebeat pe strade, dorind ast-fel, ea auzitorilset sA se fereaseA de aceastit patitnä. Elsingur insa nu se patea feri, ci facea eaciobotarul, care fiind Inca treaz, vede preun betiv intr'un sent si se desparte dedensul zicend : .Ah ! Duinineet me vorvedea i pe mine asa !.

George Buchanan, unul lin eel mat re-nurniti bArbatt si eel mat mare poet latindin secolul al 16, era eel mat strasnie be-tiv. P. Gera ffe ne spune, di din causa vi -nului a capatat idropica, i ca se zieeadespre dtnsul, ca. el nu patimesce de(aqua intercute», ci de (vino intercute».Cu toate ea era asa de bolnav, el bea totatat de tare ca si atuncea cand era MO-tos. Medicil, cart il consultaa din porunearegelui din Scotia el fusese instruelorulregelul spus ci daca nu se valasa de belie, nu va trai mat molt de cat14 zile. Dupe primirea scirel acesteia, i -arugat el pre el, ca sa tine un consiliüsA-I spue cat va mat trAi dace nu va bea.Medicit i-ag respuns cA va mat trejvr'o 5 6 ant de sigur. Atunci ziseel manios : cCarati-vt de langa mine pl-catosilor ea ordinatiunile voastre cu tot !

SA scitl cA mat bine vreag sa traesc nu-mat dot stptarnani, i sa beaa cat 1mtplace, deceit 6 ant fAra sa beaa., Dupa a-ceea poruncesce sA I' aduca o bate marede vin l sa i-o pue tang pat, co scopulca sa-I vadit fundul Inca Inainte de ámuri El si-a tinut cuvantul etici In-data dupa ce a golit butea a si murit, In-jurAnd i blestemand pe toti de Mg dênsul.

Sultanul Murad IV s'a Invttat a bende la un betiv, pe care il alungase earási care spre marea sa mirare Il intreabäin betie, daca nu 1-ar vinde Stambulul eutronul seg. Din acestea a conchis SultanulcA un om heat e mat' fericit, decal un rege.

Shakespeate a drathatisat in comedia :gInfranartta inderatnicilor. ideea aceastafoarte bine. Intelesul cornediet e urmAto-rul : Un lord, care se- intoarce de la ye-nAtoare, allá inaintea tine carciume preun carpacit mort beat, si ea sA face osage, poruncesce sA '1 duce la sine acasäsa '1 imbrace In straele sale cele maiscutnpe i sal pue in patul sta eel matfrumos. De o data vin cati-va servitoriimbracati in livrele, Intreaba, ce porunce-sce ? numesce : ilustritatea voastra.Dupa. mutta truda reusese servitoril a'lconvinge, ea el e de nascere nobil, cA elord, si di de multi ani a patimit de oboala de creert. Lui Insa tot nu 'T vine acrede. De abia cand a intrat sotia lordulut

intreabA, corn a dormit, numindu-1 sot'a inceput a crede cA el e inteadevèrlord. Intr'aceea se gatesce masa. El seafla acuma in elementul sta. Se imbata&turn asa de tare, Meat lordul porunceseesal due& Inapt* cum si de unde '1-ati a-dus. Betivul se trezesce iarAi i se bu-cura de visul cel frumos, ce l'a avut.

Proverbul : «lumea-I a betivulut» e foarteadevArat. Betivtil poate face ce vrea, fArAea sA fie legat de obiceiurile conventionaleusitate in societatea omeneaset ; poatezice ort cArut ceea-ce a gandit cand erainca treaz.

Dar precum poate spune betivul ori culadeverul verde in ochi, tot asa poate ve-deá ort si care ce inime, ce earacter arebetivul, cAct atune aruncit el masca, pecare o poartA deobicet. Toate nenoroci-rile ce le-ae causat vinal i berea in de-curs de ett1tea sate de ant, apr in corn-paratie cu urmArile cele grozave i tristeale colosalet consumArt de rachiA, foarte

Spre nenorocire sA bea in patrianeastrit mai mult decet s'ar Wee. Cares'a ineureat odatit in retetele acesteia, eperdut pentru tot-d'auna.

STIINTIFICA

CALDURA OMULUT

Or-ce fiinta vie produce caldura. Om&este o masina termica care fabrica caldura

putere din alimentele sale. Producereacalduret este continua ; ea incepe cu pri-mete betel ale inimeI si nu se opreste decat la moarte. Dace, perderile de calduritnu ar ecuala castigurile, este lamurit cAtemperature corpule ar putea sä se ridicefoarte mult. Calorificatiunea i receala 41fac meree echilibru ; rezultanta intre castig

paguba dä o temperaturä aproape in-variabia.

Temperatura corpuld la om este in mij-locie de 37°. Aceast& tifrà este o constant&a spetel umane. Cele-l-alte mamifere ag otemperaturä proprie, eeva mat superioartt ;ea este in genere mat ridicatA cu 2 grade ;paserile aú o temperature si mat accentuatecoprinsA intre 400 si 43°. Fie-care speteare temperature et. Se regAseste aid ca latoate masinile un coeficient termic caredepinde mai cu seame de natura si deenergia combustiunilor si de mArimea per-derilor.

La 100 parti de cAldurtt produsA, perde-rile se impart ast-fel dupe Helmholtz. Ra-diare si evaporatie prin pele, 77,5. IncAl-

zirea substantelor alimentare sad altele in-troduse in corp, 2,6. IncAlzirea aeruluT carepAtrunde in clamant, 5,2. Evaporatiune pa-manartt, 14,7. Cand omul face esercitit, elcheltueste putere prin urmare caldura ; inaceasta, perderea ar fi dupe Ludwig, a-proape de 70/0.

In cantitate absolutA, corpul nostru dape minut aproape 1 calorie 87, edict( des-tulA cAldurä pentru a ridica temperaturauntil kilogr. de ape cu 1°,87, sag in doue-zed i patru de ore aproape 2,500 calorii.

In 24 ore inspirAm aproape 13 kilogr.de aer la 12° in medie si'l exalem la 37°.Perdere pentru cAldura corpulut, 84 calorit.Pentru a incAlzi cele 1900 grame de ma-teriT introduse zilnic in corp, noue perderede 47 calorit. Evaporatiunea prin pele estede 660 grame de apA. Perdere, 364 calorif.Evaporatie prin plAmant este de 330 gramede ape. Perdere, 182 calorit. Radiarea prinpele ia multA celdurA, care nu se poateevalua direct ; se capetA o idee de dense,luand diferinta intre cAldura produslsuma de celdurt perdute pe cart le-am enu-merat, adice. 2500 calorii mal putin 677calorit, sag 1823 calorii.

Aceste titre nu sunt esacte ; ele sunt apro-ximative, variabile in conlinuti, d'altfel, dupeconditiunile de functionare a masinet umane.Caetigurile i perderile de cAldurA se schimbein fie-ce moment.

Inteadever, chiar atunci cand tempera-ture exterioarA se ridicA sae se coboare,temperature corpuld remane aproape sta-tionera. S'a constatat d'abia o ridicare de°A din grad termumeric dupe o sedere de10 minute intr'un vas cu aer cald la 1120.

Organismul poate sA reguleze singur in modautomatic combustiunile i perderile sale.Sistemul nervos face treabä de regulator ;el mAreste si micsoreazA dupe trebuintecalibrul vaselor superficiale ; sangele aflu-eazA la pele si se receste sat stA in inte-rior si se incAlzeste ; ast-fel temperatureremene constana. D. Bedard a zis inteoeedintA a acadernie de rnedicinA din Paris ;"Prin vasele al cAror element contractil 61tine sub dependinta sa sistemul nervos, elreguleazA irigatiunea sanguine, poate sitmAreascA, sA nuesoreze sA ecualizeze tem-perature. diferitelor WV. Fenomenele calo-rifice sunt inteadever de doue ordine :creatiune de caldurA, distribuirea cAldurecreate. Creatiunea de cAldurti provine dela nutritiune, distribuirea este de resortulcirculatiunei Si in altA parte : "In afaritde miscarea circularA continue, a sangeleintretinutA i produsä de motorul central,este dar, inAuntrul teseturilor, nenumeratecircuite de derivatiune in care distributiu-nea sangelut poate sA fie necontenit modi-ficate sub influenta unor escitatiunT perce-cute sae nepercepute, provocate sag for-tuite. Vasele in earl' sangele eirculeazA stintdar sediul unor miscert necontenite i ne-vezute de contractiune si de dilatatiunesuccedand unor influente interioare sag ex-terioare, circumscrise sag intinse, lucrindin fel de zagazurt inseminate sA regulezeconsumatiunea sanguine,

In scurt, dace temperature se ridica sagse coboarit dintr'o cauzA sag alta, sangeleeste irigat in asa mod ca sA readuce cor-pul la temperature normalit. In acelas timpmaI adesea produetiunea absolute de eel-

durA se micloreczA sad se mereste. Iarna,oxidatiunile sunt mat energice ; vane suntmat incete.

ApArarea contra ridicArel de temperaturepare mat lesnicioase de cat rezistenta lafrig. In Wile calde, temperature omulut seridicA normal cu o fractiune de grad, chiarde Vs grad ; in regiunile polare, ea poatesti se coboare accidental eu mat mutt de 2grade. In regiunile temperate, ea tinde intot-d'auna sa se ridice putin vara, i sA secoboare putin iarna.

and temperatura corpulul tinde sA treacapeste 42° sag sA se coboare sub 32°, viataeste in perieol.

Dace temperature omulut este constantlin medie, ea este variabilA pentru fie-careindivid i pentru fie-care rase. Asa rasaneagra pare cA are o temperature cu ofractiune de grad mat mice de cat acea aeuropenilor. Chinezit se pare ca ail dincontra, o temperature putin mat ridicata.

Deosebirile de temperaturt la individe,sunt mat accentuate. O persoanA are o tem-perature medie de 37°30, o alta de 37°45,o a treia de 37°54.

La nastere temperature este maxima pen-tru el noul nescut are temperature sange-lui profund din organe. Ea scade repededupe end minute de la 38° la 36° si chiarla 35°25 pentru a mat descinde putin intimp de patru sat cinci ore. A doua zi seridicit la 36'9, pentru a ajunge in generenormala sag chiar mai mult, 37°5. La adult,se gAseste in medie in climele noastre 37°aproape ; bah inul are aproape aceiast tem-perature ca adultul.

Este remai;cabil cA temperature corpuluT

este supustt la o variatiune diurnA. In 24ore tempèratura variazA cu o regularitatecurioasa. Ea trece printr'un maximum Intrepatru i apte ore seara, dupe persoanA, secoboarA incet pane intre done i cinci orede dimineatit pentru a incepe sA se ridiceincet pane la noul maximum al zilet. Varia-tiunea este in genere de 1 grad, dar eapoate sa treach peste 2 grade, si, in timpde dietA, sA ajungit 3 grade. Temperaturenormal& oscileazA mai adesea Intre 3605

37034.Nu existA esceptiune la aceastA regulA de

ettt la individele cart fac din noapte ziuereciproc, la brutarl, noctambuli, etc. Oseila-tiunea este resturnate.. Maximul vine noap-tea si minimal zioa.

S'ar crede cA trebue sA se atribue ridi-carea temperature diurne mime intluentealimentatiune, activiatet musculare si psi-hice. i inteadever, aceste cauze luereaAasupra calorificatiunet, dar nu guverneazafenomenul deoarece temperature corpulutdescreste si la eel cart pranzesc seara ; seobserve d'altmintreli aceiest oscilatiune re-gulat& in timpul inanitiune ; ea se gasesteaproape identicA, dupe observatiunea d-luiDumontpallier, la ornal inactiv 1 culcat.

Vom da loc esplicatiunilor propuse pentruaceastA oscilatiune ritmicA a temperatureomulut inteun runner viitor.

t.ROMANIA LIBERA 3

Urmarile betiel iati o dimensiune înspT-antatoare. Spitalurile, casele de nebuni

temnitele se implu din ce in ce tot maiInuit. Saracia se latesceinteun mod Strasnie;crilnele contra vietei si a averel aproape-lui se comit din zi in zi mai des. Sarma-nil copil betivului ! Si ei decad i devincersitori, cad aü mostenit patima aceastadela paintil lor. Darea pentru beuturTcresce din zi in zi maT mull dectit ori cedare. Toatti averea se *duce la carciumar,peà ce bietul om up mai are nici unde

pulle capuL i tot creste si se mare-ste boala aceasta. Ucideri 5i-sinuciderl suntla ordinea zilei. Si toate acestea sunt ur-marile rachiului.

Cand betia a Inceput a se lati tot rnalmutt, attinci s'aii format si conslituil so -

ciettiti de cumpatare, i apostoliT acestoraMergeaa in larga lume eu sf. biblia inmn i vobeati i arataa urmärile relebetieT Dar nici asta n'a ajutat mult. Doarilni-i cunoscuta istoria urmätcare.

Pre un hamal '1 inspirase un orator,care vorbea contra betiei, inteatata, trickse- decise si el a face parte din societateabeuturilor de apa! Inainte de ce se apneas'o 'subscrie, II intreaba el pe orator, cecapetä pentru subscrierea sa? Respunzen-du'T acela, ea resplata sa va fi consciintasa curata, numai cel vezi ca arunea con-deiul din manta strigand : «Ce, nici macarun palmy de rachiu nu vreti sa'mi dap»

Tot intr'o ast-fel de adunare, candnumai de abia incepuse apostolul a vorbi,striga un betiv : «Nu aseultati! el ne in-bate cu vorbe goale

In timpul de fate vor sa pue capät be-tiei, aducend'o in cembinare cu codicelepenal. Dar de oare-ce pe omu jn betie

poate nimenT trage la respundere pen-tru faptele sale, vor facti responsabil,cä fiind Inca treaz, s'a apucat se b ea. Cugree sä poata insa alla o base juridicepentru o ast-fel de lege ; cad dace a devenitbetia manie numai de ast-fel de betiepoate se fie vorba dacä inculpatul seafla intr'o stare In care nu pottte da centde faptele sale, atunci il pc4I pedepsi totasa de gred, ea pe unul ce pätimeste decleptomanie sail de piromanie

Dr. M.-g-r.

ECOURI STREINE

Comandantul pietil din Pe-tersburg, generalul Grosser, a primit de laTarina un dar de 100,000 ruble, peutru caa arestat la timp pe nihi1i5tii care eraii saatenteze la viata Tarului ; Tamil i-a facut opensiune reversibila de 6,000 ruMe pe an.

Celor .marl i avutl li se tot da ; de lacel saraci se tot ia !

ca Poarta nu face Mel o obiectiune contraproiectului de fmprumut al flegent,e1 bulgare.

Roma, 9 MaT.Se asigura ca in curénd contele Sohnsva fl numit ambasadorul Germaniel pe

lAngS. Quirinal.Viena, 9 Mal.

Se comunica din Londra ziaruluI Corres-pondenta pollard ca in sferile politico dinacel ora5, cu toate asigurarile, date de gu-vet n, exist& o mare neliniste fn privintaintOmplarilor din Asia centrall.

Guvernul Indiilor a trimis ofiteri spre asupraveghia cele ce se petrec pe platoulPalmir.

Rescoala Ghilzailor consti tue cel mal marepericol pentru Abdurahman, i intoarcereaprotegiatului rus Eyub pe trontil Afganista-nultit este considerati ca foarte posibila.

Petersburg, 9 MatDin cele 7 condemnarl la moarte pro-

nuntate asupra atentatorilor Tarulul se credocA numal trel vor fi esecutate.

Viena, 9 Mal.Imperatul a prima astazi intr'o audienta

mal lunga pe contele Andra5y.Publicarea documentelor oficiale nu va

avea loc pentru ca sa nu se mal prelun-geasca polemica de jurnale fu aceasta ches-tiune. Pe de aka parte 'task in respunsulce d. Tisza va da, ea tre finele septamanei,la interpelarea deputatulul ungar tranyi,pre5edintele consiliulul ungar va face maimulte rectiflearl la asertiunile presel ofi-cioase germane.

D. Tisza a sosit aicl spre a se intelegecu ministrul afacerilor streine in privintarespunsuluI de Mcut interpeláril d-lui Iranyiprecum 5i pentru a stabili textul diseur-sulul de inchidere a Reichstagului ungar.

In ultirnile zile aú fost in Bucovina malmulte incendiurl de Padurl. Padurile Vama,Fressin i Gura Humora aii fost aproapedistruse.

Paris, 9 Maid.Ziarul Le Temps d'asta seara zice ca tra-

sum caracteristica a alegerilor comunalecarl s'aa savir5it este neisbAnda Incercatáde toate opiniunile republicane moderatein folosul extremilor, dreptel i stangel,earl an cktigat noul forte.

Morning-Post pretinde a 5ti cum ca An-gIM refuza de a :ua parte la expositiuneauniversal& diu Paris.

Este inexact ca actorul Hyacinte ar fimurit, dupá cum se anuntase.

Lemberg, 10 MaT.Ziarul Czas anunta ca principole imperial

Ruaolph 5i principesa Stefania vor sosi la.28 lunie in Cracovia. Altetele Lor impe-riale vor petrece in Galitia 9 zile i apolse vor duce in Transilvania pe Bistrita.

Viena, 10 Mal.*tirl din Sofia anunta cA eventualitatea

caudidaturel priucipelm Wilhelm de Nassaula Tronul BulgarieI.

Principele de NassaU este colonel deHussari in armata austriaca.

Negocieriele incepute de delegatil Regan-tel ail de scop de a obtine de la societateadrumurilor de Stat austriace ca ca ia a-suprall exploatarea .liniel Sofia-Zaribrod-Vakarel.

Furtund.- Din Cracovia se anunta caacolo a fost in zilele trecute o furtuna te-ribifá , insotitá de grindina, ce aú causatmarl stricaciunl, mal ales pe la Tarnow.La Wieliczka mal multi oamenia ú fost110 de trasnet.

Cutrernur de panuint.-0 telegram ft dinLondra spune : Partea sudvestica a State-lor-Unite americane Ara la Oceanul N-eill a lost bantuita de un cutremur de pa-mkt, a carM violenta a ingrozit pe locui-Lori. S'an despicat munti marl ; al1 muntian disparut ; unele lacurl aii secat, altelean ie5it la iveala fara veste. S'aii slintitsguduiri OA in California. Alte amanuntelipsesc pana acuma.

* *

Intre mostenitorT :Un unchit, a cArul mostenire este foarte

rivnita, este bolnav greil.Nepotii se sfäluese :- Cazul este gray. Ell crez ea un sin-

gur doctor n'o sa fie d'ajuns. Ce al zicedace am chema trei doctorl se face. consult?

Trel doctorT ? Nu sa nu Neiuna ea asta..... sa fil linitit ca moare el sifara doctorT.

La consiliulVine un ten- Ea erez

desbrac -zice- Nu face

desbraci.- ? ??- Negresit,

nu tii o mana

***

de revizie :er, ciung.ea nu mal edensul catrenimic , tot

de unde stieaseunsa sub

nevoie sa mecomisiune.trebue se te

comisiunea eahaine ?

SERVICIUL TELEGRAFICAL tROMANIEI LIBERE,

Pests, 10 Mai.Corespondenta din Buda-Pesta anunta ca d.

I. Bra tianu a comunicat Insarcinatului deafaceril roman, c& delegatil romAni vor mergepeste cate-va zile la Viena spre emincepenegocierile.

be Havre, 9 MaT.Panä acum s'a constatat moartea a trel-

zacl entigrantl carl se aflan pe vaporul laChampagne. Toll aii fost inecati.

Salonic, 9 MaTArhiepisenpul Mrg. Bonetti a fost nu-

mit delegat al Si. Scaun la Constantinopol.Berlin, 9 Mal.

Coutele tivaloff a soSit aidl. Contra-tutor sgomotelor el va rémanea in pos-tul

Petersburg, 9 Mai.B. Nelidoff, ambasadorul Rusiei la Con-

stantinopale, a comunicat guvernnlul seü

o

(Agent:se Libre).

TIINT.ElEtslE

timp ast-fel, cA alearga pe la toate minelesail loeuintele dimprejur. Indate ee sosesteposta, se prezinie si Jim in biurou stApA.-nulul s6A inteo tinuta denine. Stapanu iiatArnA la gat mai multe gente eu scrisori,etc. Jim, care se poarte ea un adevaratfunctionar, pleace si face datoria in con-stiinte. El nu apuca pe poled i earari,ci direct peste stand i ponoare, in cat Incate-va ceasurl atinge toate statiunile sale.PretutindenT i se de ape si i se ia o partedin scrisorT ; apoi el plead( maT departepane i se golesc gentele. Dace din intim-plare il fntalneste cineva in cale si vreasA caute sA ia vre-o scrisoare, atunciare aface cu dintil liT Jim, care §i-1 aratacu un zimbet i un mormait foarte elocu-ent. Numai la statiuni permite a fi jefuit.

nu costa mult 5i nieT odata nu va ajunge fiul regretatului Epureanu.Alesul ar fiPe Iângil alte avantaje, acest ImpArtitor neregulat unele voturT.

inaintea juratilor:Biuroul a declarat cä e loc de ba-

-7-Aci vor primi vizita inpèrAtesei Eli-sabeta de Habsburg.

AstAzi era sA se tine un consilid demini§tri sub prevedinta Regelul.

Mai multi membri din opositiunealiberalii aÙ convocat pe alegkori pemâine searA, la o consfAtuire pentrualegerile judetene. Intrunirea se vatine la clubul Unirea (bAlle Eforier

Alegerea de la colegiul I de de-putati al Tutovei n'a dat Pict un re-zultat din cauze ce biuroul a anulat

PROCESUL D-LUI PANU

Seetia II civilo-corectionala ;-pre.5edinted-nu lulian ;-membri : d-nii Se. Ghica 5iBursan. Randul procesului vine pe laora 11/2.

Dupa ce se citeste s'entinta prin care d.Panu a fost condamnat in lipsa, 5i dupece se pun d-lul Panu intreberile de rigoare,la care d. Panu respunde intre altele cAd-sa n'a avut intentiunea d'a ofensa peRege personal, ci a criticat si atacat actelece a fecut in exercitiul functiunil sale deRege, - se de cuventul apertird ea sa'slformuleze declinatoriul de competinte. Allvorbit pane la ora 5 d-nd N. BlarambergGr. Paucescu, a respuns d. prim-procurorAndronescu, si-a replicat d-nil N. Blarem-berg, D. Popescu i Fleva.

Aperarea are de ridicat trei exceptiunipe care fe reazime declinatoriul de com-petinte. Prima, asupra careia s'a desbittutpane la ora 5 Vs, este urmatoarea : legeaprin care se dad in judecata tribunalelorofesele fAcute Regelul, nu este fecute con-form regulilor stabilite pentru revizuirileConstitutiuniT Constitutia este limpedein aceasta privinte , ea cere ca a-tune! cand Camera ordinare vrea se su-

Omul Proted. D-lui de Quatrefages,naturalist, i s'a supus deunezi un adeve-rat fenomen.

Doctorul Trènes I-a adus un Provençal,cu numele Simion Aiguier, in versa de30 de anT, poreclit Omul Prole&

Individul acesta se transforme inteunchip neexplicabil. Aci Ii intepeneste cor-pul ea o statue si burta 'T resune, dace oaline, ca o piatre ; aci arunce de jos insus si de sus in jos masa intestinale subforma tine ghiulele mare cat un cantalup,o azverle 'nainte, ceea ce face ea el separe peste mesure burtos, sad o azvirlein colivia toracice, ceea ce formeaze o ie-siture cavernoase pe abdomenul deprimatsi face pe individ sa semene cu un schelet.

Aiguier imita pe otriul supus suphciuluiroti, pe omul care se spanzure, daun aspect cadaveric infiorador.

Ceea ce e maT de mirat e oprirea eireu-latiei sangelui saa in partea stinga, saain partea dreapta, printr'o contractiunenmsculara.

D. de Quatrefages, pentru ea sa explicefenomenele acestea, zice ca. Aiguier e inzes-trat cu un sistem muscular anormalipertrofic care s'a desvoltat prin exereitii.

pune Constitutia la revizuire, trebu:e sepoate plânge de chipul cum tên6rulfact% aceasta declaratiune de trel orT, din 15

pânA acum des-in 15 zile, areitelnd punctele si dispositiunile rezident a condtrsce trebuiese supuse revizuirii. -Cestinnea baterile.care ne ocupa, n'a fost insemnate anume,

prin urmare legea este anticonstitut.to-nale. ,Acum remane intrebarea dace o ins-tanta judecatoreasca poate se refuze d'aaplica o asemenea fege declinandu'si corn-petinta. Apararea a sustinut el da. -Primul procuror, in respunsul sea, n'amal discutat daca poate sag nu, ci a cer-cat sa dovedeascä cum ea K.evizuirea s'afAcut conform regulilor, caci s'a indicatspre revizuire art. 24 privitor la sielictelede presa.

D. N. Blaramberg, ea pasiunea i ac-centul sea caracteristic, d-nii PeucescuPopescu cu claritatea i puterea de argu-mentare strinse ad inflorn teza ce susti-nead, pe cand d. pritn-procuror s'a met.-ginit s'arate foarte sobru cA aperarea n'aredreptate, de vreme ce totul s'a petrecutconform legil cand cu revizuirea, iar ape-rarea n'aduce decal räsunetul resentimen-telor personale din vremea ultimei Consti-tuante.

Ceva deosebit pentru d. Blaremberg : d-saa mai contestat i legalitatea Camera derevizuire, aducend motive din care a trasconclusiunea cA alegerile fusesere vitiate;iar d. Fleva, ca membru al CameriT derevizuire, arata ca in intentiunea constitu-antilor a fost se intinze drepturile in ma-terie de prese.

Una din cele alte doe esceptiunl esteapeia el numai ofensele adresate personal sepot judeca de tribunal, iar criticile Mcuteregelul in privinta functioneril sale trebuescchiar dupe legea de azT, lesate tot juriulul.

Inchizendu-se desbaterile asupra decli-natoriulul de competinta, tribunalul, dupeo chibzuire de 5 minute, respinge decli-natoriul de competinte.

Azi, la 11 ifs ore, incep desbaterile infond, cand d. Panu va mai ridica, poate,Inca o exceptiune.

Iotaj. A doua votare se va face Du-minecA.

SIt sperAm cA opositia va isbuti.

neficiul d-lui V. Alexandrescu, La ril areyalc1;-0dd la Eliza i Chibritu0 ronninesti.

**. Circul Sidoli : In wale zilete represen-tatie C11 program schitnbat si pantomime. .

Duminica i Serbatorile, doe representaii,una la 3 ore p. in., i alta la 8 V2 seara

Inceput ul representatiilor de searil la 81/2 fix.

NOTITE LITERARE

Convorbirl Literate, anul XXI. nr. 1. Directorlacob Negruzzi, are a'cest sumar

Al. Papadopulo Calimah : Desrohirea tAranilorIn Moldova.--lacob Negruzzi Satira 1X.-Duniu

--Zamfirescu z Conu Alecu ZAgAnescu (huveh.V.--Cervantes : Don Quijote de la Mancba, trad. deS. G. VArgolicl (urmarel.-Theodor T. Burada :$coaIele romanestl In Macedonia. -1. N : Scaett-loan N. Roman : Zile de toamnA.-Mariel (poe§i1).Academia Romani'. -CorespondentA.-Eratd.

D. Al. Catargi a cerut in scris ju-delui instructor ca la dosarul afaceriisale, se alipeascA procesul-verbal in-cheiat de d. M. Manolescu, pentrupresupusul complot de asasinare, incare s'a implicat si dnia-sa de cAtremembrul parchetului.

Ofiterii din scoala de aplicatiune degenitt i artilerie vor face excursiuneatopograficA anualA dupa 10 Mai. A-ceastA excursiune are de obiect Câm-pina si imprejurimile

D. Nic. Crezzulescu, fostul ministrula Petersburg, a plecat ieri la Leur-deni, iinde se va stabili - ne spunel'Ind. roum.-pentru toatA vara.

Se poate ea procesul d-lui Panu sAnu se termine nici astAzi, daca tribu-nalul va voi sA respecte drepturile a-p rArn. De altminteri nimeni nu se

Poste de citini in California. - Calicoare acum minele cele mal mart de argintin toata California 5i e situat in comitatusudic San Bernardino. Este o comuna cueate-va sute de locuitori; bogatia mineralas'a descoperit de eati-va anT. Imprejur in-tr'un tinut prea selbatic 5i stancos, runtmai multe mine mai marl' i mai micTast-fel aci domneste o viata prea animata.Oficiul postal de acolo trimite zilnic o ca-riola posta1:1 cu patru caT la orasu Daggettde langa drumu de fier , departe ca la 6mile. Dar oameni ocupati cu minele ma.depertate cum îl primesc scrisorile ? Lael se peate ajunge numal pe cAl foarterele, in cat un otn, dace nu vrearupA gain, ar trebui se umble maT multezile spre a vizita toate santierele.

Spre a putea impArti scrisorile regulat,dirigintele postal din Calico a venit la oidee originala. El are un caine inteli-gent si mare, pe care l'a dresat in scurt

MAI NOU

§coale primare urbane am avut,in anul 1885, 288, dintre earl. 154de baieti vi 134 de fete. Dintre a-ceste scoale, 265 ad fost intretinutede stat i 23 de comune. Galatii viBraila intretin 16 scoale primare.Judetele cu mai multe scoli urbane

Ilfovul (43), Iavii (20), Prahova(19); cele cu mai putine vcoale sunt :Gorjul (2), Vasluiul (3).

Pala din Tecuci, ar fi chemat inBucurevti, sA se inteleagit cu primul-ministru asupra numirii uuul prefectteapèn la Galati.

M. S. Regele a sosit a-seark pe laorele 10, in Capitalk MultA lume,care afiase cA Regele va sosi atunci,a esit intru intimpinarea Suveranului§i l'a salutat. Daca M. S. soseanziva,de sigur ce Bucurestenii i-ar fi fAcutovatiuni, spre a eonfirma in aceste im-prejurari sentirnentele lor monarhice.

Tirgul de rarnatori de la Severin seva inaugura de 'sigur la 24 Mai.

Dealurile din prejurul CAlimAnesti-lor plantat, sub privigherea d-luiRadianu, cu brazi §i cu pini. De ase-minea s'a plantat i curtea stabilimen-tului balnear.

M. M. L. L. vor pleca spre a sestabili in resedinta de varA, la Sinaia.

Ambulantele militare rurale se im-part in toatA tara la 1 Iunie. Ele vorfunctiona pinA la inceputul lunel Sep-tembre.

PROGRESUL MEDICAL ROMAN de la 25Aprilie, are acest sumar

Premier Bucarest : Clinique medicate de PliCipitalColtza. -Clinique chirurgicale : Travaux originaux ;Observations : Calcul vesical, taille hypogastrique parle dr. Romniceauo. Clinique du système, nerveux :Note cur quatre observations de myelite transversepar G. Marinesco interne des hôpitaux. - IfopitalPhilanthropie ; Note sur trois cas de cure radicaledes hernies par un nouveau procéde de M. le dr. Le-onte. - Le VI-ème Congrès international d'HygiCueet de Demographie, Vienne 1887.

A esit de sub tipar si se MIA de venzare latoste libreriile

NOUL CODICE JUDICIAR pe pretul de 2lei si al sed Supliment care coprinde mal multelegiuir1 pe pretul de 1 led, osebit Legea recrutArilq't noul Codice de legT, de A. P. Ciocanely.

In s6ptAmâna 19 - 25 Aprilie aùmurit in Bucuresci 7 copil de pojar,5 de anginA difterick 2 de scarla-tinA, 42 oameni de 12oale de piept5 de boale de stomach, 55 de alteboale. - E de notat cA in acestevase zile moartea a avut un contin-gent foarte insemnat printre bAtrâni:de la 60 de ani pang, la 80 ailmurit 14, de la 80 de ani in sus, 8.

ARTE TEATRE

M -49-27.Z

)9- O 1vi NAT L"Se afle de vinzare la libreriile Socec,

Alcalay, Haimann, Ranisteanu, GraeveC. Ioanitiu.

BURSE STREINE

OursurileBursa din Parispe

Despre o none centereate romandcairn in Familia i in Tribuna : La o seratein Roma ad fost invitati mai multi artistide catre baritonul Maurel. Aid s'a can-tat mai multe OW din opera noue Otelloa lai Verdi. Partea Desdemonei a fostcantata de, artista Nuvina. Aceasta esteo domnisoara romana destul de atraga-toare, pline de sentiment si de pasiune.Ea a avut un succes mare.

**. Teatrul National. - Marti, 28 A-prilie, Neibeiddile Cleopatra, beneficiul d-lorAnestin i Gusti.

**.x. Teatrul Dacia.- Miercuri, 29 Apri-lie, beneficid, se joacit Paraponisitul, Soralui Jocris i buctiti de versurl.

Jot' 30 Aprilie, liaI cu nunta, bene-ficiul ma; multor asociati.

*** Samblite, 1. Maid, la Dacia, Noapteafurtunoasa, in beneficid.

*** In curand va sosi in capitale nouatrupd Romane de vodevile i comediecompusii din artisti din teatrele de IasICraiova sub directia d-lui A. L. Bobescuin nutn6r de 26 persoane. Aceastä trupava juca in gradina teatrului Dacia.

,** Teatrul Dacia, - Marti 5 Maid, be-

ziva de "19 Aprilie (Mai)

ValoriExterne 64 75Renta francesA 3 0

Imprumutul elenic 1879 , 370 -

3.

Renta francesA 4131/1.1210e/voard

10 ore.* 3.

Renta romanA perpetul 50/0

1884' 1Banca otomanA

350288 7755

1 bulevard 10 ore - -Datoria turceasce

1131 5600Loturl turcestlDatoria unificate a Egiptulul 60/e.Italiene 5 C71)

, 375 2597 65

Unguresci 4°/o 80 -Schimb.

Schimb asupra Londrel la vedere( Bruxel.......' Berlin

Tendinta pietel : scezutBursa din Berlin

NapoleonRubla comptatRenta romane amor. 50/0 .

Drum. de fier romAn. 5)/4 ." 6'C1Imprumutul municipal de Bucuresti

Danubian Offenheim .

SchimburiBelgiaLondraParis

g

25 241518

1221418

16.16179 -

94.30101.75105 80

93.50

80 25203.15

80 45Tendinta pietil : fermA

(Ayence Libre.)

VIN NEGRUde Oravita i Golu-Drâneea

Vechirl de 4 an1, calitate superioarAtutulor altor vinuri.-15 fr. vadra

ALB DE DRAGASANIdin recolta anttlul 1883 - 15 L. vadra la

PA UN POPESCU&18. STRADA LIPSCANI. 18.

CASA DE SCHIMB

C.STERIU &Comp.

No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

Pe ziva de 27 9 Apr. (Mai) ara 1887._

50/o Imprumutul Comunal 1883 .

50/4) t4 1884 .

50/0 Scrisurl Funciare urbane. .60/0 " g . .70/0 t g g . .5410 ' 4 Rural . .70io

CC e

500 Remit romAne perpetue. .50/o 4 amortisabill. . . .

60/0 Ohlig. de Stat cony. Rurale.6V1) " 4 Celle ferate Rom701. Imprumutul Stern 1864 . .8% 4 Oppenbeim 186650/4 Sells. fonc. Urbane de Ia.0 .600 imprum. Corn. de lasT AsphaltOblig. Casel Pensiun. (twin. 300)Impr. cu prime orasuI BucuresclAotiunT Constructiunl

Nat ona ai 1 . .

Dacia-RomAnia . .Banca Nationale. .

Banca Romeniet .

Fabrica de FlArtie.Fiorini Valuta Austriace.MArcI GermaneBilete Francese

EngleseRuble RusestlAur contra ArgintNapoleondor contra aur.

Cump. Vend.

761/4 76°,4-85 858149594 95vs

101 1021/4881/2 89

105 10511490 9193314 941/3,88'/2 89- -

7- 6

21535

115

245940150

2001/2124y21.001/2251;4

2 20151/4

20.08

77

22036

120

250950175

201126101

251/22.30

158420.15

NB. Cursul de maT sus este In monedA de aursocotit dupe cursul fisculul.

Adresa pentru telegrame : STERW.

T1 ()MANTA LITIER A

MA.IR)=..=/rfit CIRC SIDOLI 41.s

Astazi si In toate zflele

MARE REPRESENTATIUNECu programa foarte bogata si Mare Pantomima

lit toate Mereurele si Sâmbetele

Mare Representatzunne ffighe-Life.Casa se deschide la '71/2 ore. Inceputul la 81/2 ore precis

Cu stinid,Th. SID OLI, Director.

Societatea Creditului Funciar Urban din Bucuresti

Numerile scrisurilor fitnciare Urbane esite la sot-0 la tragereadela 29 0 30 Aprilie 1887 pldtibile in aur la 1 Julie 1887

purtand cuponul de 1 Ianuarie 1888.

171 698 1614 17563599 3608 3649 36505689 5426 6441 56147349 7815 7820 815211148 11170 11339 1135212797 13122 13244 1350215020 15080 15492 1551316976 17154 17540 1755719064 19096 19148 1987220639 20780 21200 2124023341 23481 23685 23707

Seria E50/0a 100 lei

2114 2330 24443796 4286 42935719 5910 59938214 8568 894611374 11511 1167313612 13692 1376915673 16063 1610217673 17715 1789619719 19753 1975621990 22509 2255223709 23759 24518

a 1000 lei

182 196 695 685 703 962 12272873 3445 3463 3978 4444 4814 49465160 6881 5981 6062 6164 6237 62417544 7604 7714 7729 7910 8093 81779013 9033 9134 9364 9429 9455 957711503 12416 12505 12596 13847 13951 1396415828 15893 16229 16242 16331 17615 1771121461 21483 21546 21764 22384 22446 2263823443

1514 2636 3048 33688639 9181 9682 1224621731 21797 21898 23059

20 412 413 8541785 1847 2336 23564237 4347 5337 5555

97 949 1222 13742670 2702 2707 29094225 4647 4827 4873

16726403142111746119683211432389026853

1807 18086757 703314690 1500917534 1754819794 1987621147 2119424019 24337

2521 30684457 44795995 63499649 1044012338 1242013896 1395816274 1633317919 1855819792 2014422575 22615

1432 18925113 51536374 67138239 827710201 1103414366 1483718161 1966222707 22770

a 5000 lei

3575 1543 4810 5721 689713888 14439 16130 16482 19069

3309 33224601 46226664 713710695 1110112646 1274814475 1465416675 1676118618 1876620218 2027622988 23103

1926 19826157 61587064 71048369 8778

11116 1113415159 1574820140 2057523141 23440

7160 793119859 21105

Seria C50,4)a 100 lel

963 1096 1381 1399 1429 1708 1711

2593 3129 3252 3401 3599 4088 41705596

a 1000 leI1975 2260 2267 2446 2498 2565 25843028 3260 3310 3567 3807 4099 4153

4921

a 5000 lei2855 2857

seriela 100 lei

1952 2423 2917 3903 46419480 9804 11387 12367 12410

15275 1:6570 15914 15924 1592817583 17865 17908 18792 1887919884 19989 20151.20247 2058721368 21761 22286 22795 2301424398 24458 25060 25138 25634

a 5000 lei1278 1321 2030 3652 4211 4387 5609 64979736 9855 10700 12568 12863 13424 14011 1445115217 15339

5311 5324 557413739 13770 1379916441 17091 1727019020 19283 1928420747 20836 2114223287 23342 2371825833 25564 26678

7626 9561 956614619 14865 15069

a 1000 lei

1985 2530 2969 3658 3864 5150 6213 6489 71159716 10351 11770 12268 12663 12713 12744 13237 1514916267 21897 21881 22574 23546 23562 24152 24633 2466725338 25827 25902 26192 26228 26619 27304 27316

a 2000 lei

115 637 734 755 2691 3197 8759 10512 1087115421 17436 22014

a 5000 leI22770 23536 23594 23686 27220

8052 835315784 1586524813 25065

14263 14485

[111'7' I 11 11 1 Hi

Dv DE VÊNZARE -iNt

e MAMA II 2

a

DE TIPOGRAFIE

ijj,j1j,j1,I,1111111111

DoritoriI de a le cump6ra sunt rugat1 a seadresa la Tipografia Cuqii Regale, F. G-öblFii, Pasagiul Roman Nr. 12, Bueuresti.

. j.11

Vieff8C0.16rt-CONCO oUfgt

SPECRUME DE MUNI.WEINBERG

BUCURESCI35 Calba Victoriel, 35

[Casa Török]

BUCURESCI35, Calea VictorieI, 35

[Casa Török]

MARE ASORTIMENT' DE TOT FELUL DE

i UÏERT,I, E_\T:SCAS, 1-ÏBRELUT,

Pentru Barbati, Dame si Colin,

/ PRECUM SI BASTOANE FOARTE FINE

e4 NOUVEAUTÉS eiE

OrI-ce comanda si reparatie se efectueazd gleprompt si cu preturi moderate. Venzare en

r-.5 detail cu. preturile fabricei. Venzare en gi os'2e ZaLla cu rabate insemnate

r---

14datinoialegtiraeRwieoNtiC0034ains0A.Meadraltsiale

VMSNIFR,F4 p IN D

HOTELULUIWI.

Londra17-1 C ITA_IN :

STRADA11,

MEL111.1.11M1112111011MMI

LOCOMOBILE Illsarvnasee.e

Cii aparatft tIe arsil paie i ori-ce comhustibilti.

IMF' '11 JER) :EH] :EH] JERJ A 2' 0 A. JERd :EH] leaSistem nog cu cal in loc de valsurI, atat locomobile cat i Treerdtoare sunt cele

mal bune i cele mai renumite din fabrica d-lor

Ransomes Sims & JefferiesIn sfarsit recomand i fabrica mea de reparat mainì agricole

bine cunoscute ; Mori simple si artistice, Batoase de porumb, Mo-rive, Grape de fer si bite reservele pentru locomobile i treeratóre.

tricholnig.210 ninix CI 0 13 CI 13 0 0 1313 0

SPECI A LITATI MEDICAMENTOASEBUCURESCI PREPARATE DE BUCURESCI

Strada Lipscanl PalatulCITT12E.41., farmacistAPROBATE DE ON011. CONSIE1U MEDICAL SUPERIOR

PROTOXALATUL DE FER C1URA. Acest feruginos se poate Intrebuinta cu mare suc-ces contra cachexeiel urbaine atonie de diferite organe, lipsi de pofti de mincare, digestiuneneregulatk dispepsie, gastralgie, ftisie pulmonari (ottick scroffurI, rachichime, Iipsà de singe,ne-venirea obicInuiti a femeilor si contra tutor boalelor ce provin din causa lipset de singe.

PROTOXALATUL DE FER CIURA reanitnä i vivificá betränetea, sustine vederea laetatea unde ea se turbur i slebeste.

Pentru cloroase (gälbinare), fata palid, anemie, cloro.anemie, convalescentele in genere,si mat cu seame. acelea earl vin dupl frigurl obicinuite sad thifoide, dupe, versat, dupe. pojar,etc,, etc., este reconstituantul cel mai energic i cel mal prompt cunoscut /Ana azi.

PROTOXALATUL DE FER C1URA combate asemenea i afectiunile mucoase vaginalesi uterine, exersând asuprä-le o actiune puternia i suveranä ; poala albd (leucorrhees sad per-tes blanches) dispare in scurt limp.

Instructiunea acompaniaza fie-care flacon.lECII211L

Pastile de chiorat de potasäSpecific contra boalelor de gat, maladielor vocel, inflamatiunilor i ulceratiunilor gurel,

contra angine1 a scorbutulul si a salivatiunel mercuriale. Acest remedid preps se recomandepentru oratori, advocatl, profesor i cântaretl intretine dulceata i claritatea vocei.

/Fie-eare eutle poarta instruetiunea.1PILACC1U11, 2 LEI.

Depoul principal la FARMACIA NATIONALA, strada Lipscanl, Palatul Dacia-Romania ; indetalil la cele maI multe farmacii din tail.

REUNIATISmUL Podagra, Durerile de sale,Recelile diferite, nevral-gnle, etc. Se vindece prim /Elsenta Anti-reumatieit Ciura. Pretul 4 lei.

DEPOSIT : FARMAC1A NA71ONALA ", STR. LIPSCANI, Palatul Dacia-România, Bucure9,4I.

rfl CI 0 CI 13 11TI 13113 Rif 0 rip EiEffireaatrosirTrigiwgzairairWarril 0

LaY

o

Lo°

O

MIMI L. LEMAITRE SUCCESORI

1DAERIA D F-11 SI EAU-Ann UGAMGBUCURESCI, 195, Calea Vacaresci, 195,BUCERESCI

Se insarcineaza cu constructiunl deurbine si mori cu preturl mat reduse..te cat acele din Viena §i Pesta.

PRETULUnel morl cu 1 piatrg de 36" leI 1900

1 , 46 , 2100, 2 pietre » 36" , 3600, 2 , 4'2" 3800

Esecuteazä repede ori-care lucru deturnatorie satt mecanica ; precum : co-loane simple si ornate.

Mare asortiment de mobile pentru grá-ding, ornamente pentru grajduri si teas-curl de vin, etc.

ITARE DEPOSIT de grinzi de fer, aiuri pentru vagoneteDecauville," teve de tad. Mare asortinient de pietre de moara,

La Ferté-sous-Jouare."

04-011.41M4.414.44..414.41.41 tat-04410***114.6414-414414H14.4444+4141.11M41******41444+4,

Dlarele si distinsul MagazinExposit. Universala

din Anvers 1885 2

CAI[ALERIIL

DE MODE

(7

iExposi t. Univer sal adin Anvers 1885 '

CAVALER11

DE MODE

2, STRAIIA SIELAR1 si COLALIUL CON/ACI, 2.

Previne pe Onor. Public si distinsa sa clienteld cd pentru SESONUL DE PRIMA-VARA i VARA a priimit deja un bogat si elegant asortiment de :

HAII\E PE\TRU BARBATI SI COPIIConfectionate in propria sa fabricatiune din tara

Mir Pardesiü cu talie de Sevot, Cocimin, etc. Modernecostume en si far& talie, Stofe engleze, Redingotejacqnete cu gile diagonal si ocimin, Mare colectiune dePantalonl modern1, Veste brosate, mätase, Ulna does, étc.

Eleganta confectiune a mgrfurilor i adeverata moderatiunea preturilor noastre fiind deja cunoscute ne abtinem de ver cerecomand athme.

"Cavalerul de Mode,2,Strada Selart i Coltul Covacl, 2.1,114 1

Bueuresci. Tipograea Curtii Regale, F. Göbl Fil, Pasagiul Roran, Nr. 12.

Institutul de E35eti

Hevil

zmnirr----iitzezzarrrzmvor priiroi la BXHIn atost7to valabilo pooh Gii s UCH

Inscrierea Elevilor urmézi in töte zileledela orele 9-5 p.

Str. Bibescu-Vodd, Nr. 1.

éliAltIM..srmglat.-tspw,mmatemanzatemenh

EPITROPU BISERICEI LUCACI

In zioa de 3 (15) Alaid a. e., s'a disposat a se tine tine h_citatie publicd, pentru facerea unor mica reparatiunI de Op-sitorie la esteriorul Biserice, dupti devisul care se poate vedeain corl ce zi de lucru la d. Epitrop C. I. Sdulescu, strada Lu-cacI Nr. 13.

Licitatia se va tine in cancelaria Epitropiel, ora 10 dimi-neatd. Sunt dar invitati amatora ca in ardtatd. zi si ord, sA se pre-sinte c 1 oferte si garantil in reguld, spre a concura conformlegel comptabilitätil generale a Statului.

Nr. 5. Rucuresci, olso Aprilie 1887.

INEMINSVISTeleinTITMESWPAMIMkrillfMohe

De irenzare si inchiriat o VieDe vênzare si Inchiriat o vie de la Filaret alâturi cu

gara, i in fata bisericuti, are. 12 pogoane vie lucrAtoare si 15pogoane cam* de atat, grädind cu pomi roditoriI, casa cu de-pendeOle trebuincioase, amatori se vor adresa, Strada Doro-bantilor. Nr. 45, Bucuresci.

I. .114116^.M1141

I Ì. ..A "V I S IPMBACAN1LOR SI RESTAURANTILOR

Cognac de vin, adeverat, din fabrica Patesti(Focsiani). Se afld de vênzare in strada PlevneT, Nr. 60,cu pretul de 1 led 80 banI butilia si litrul 2 leI 20 banI.

N. I. VASILIU.rr, rwwww rwmpIrIvIrwirwwww,

NATIONALA"SOCIETATE GENERALA DE AS1GURARE

373T_TOT.-TIRMSCI

Aprobatil prin decret regal 25 Ianuarie 1885.

CAPITAL SOCIAL : 6.000.000 LeI

Prima emisiune 3.000.000 lei deplinI vársati 15.000actiuni de leI nouI ,200 fie-care, din care 1.000.000 leispecialmente afectati ca fond la garantie pentru ramuraasigurdrilor asupra vietii.

Reserva de premii si fond reserva 850.000 lei'NATIONALA, asigurl. :I. In contra daunelor de lucendid. II. Contra daunelor de grin-

din& (piatra). Ill. Contra daunclor de Transport precum i Va-lori. IV. Contra spargereI geaniurilor, oglinzilur, etc. V. Faceasigurare asupra vietei.

A) CAPITALURI F1XE IN CAZ DE DECES. Cu parti-cipare de 7°1,, din beneficid in cembinatiunile urmatoare : asigu-rärl asupra vietel uneia sail a dou5 persoane, asigurarT tempo-rale, asiguräri mixte i asigurärl mixte cu capital dublu.

CAPITALURI IN CAZ DE VIATA, Combinatiunileurnatoare

Asociatiunl rnutuale de supra-vietuire. Asociatiunt in gruptutde 12 ant pentru copii de la 2 an1 jum. panA la 9 inclusiv; Con-tra asigurärl capitalurl fixe pentru Dote, fara contra asigur4r1 sirente viagere in diferite

PAna la finele anulul 1885 'Nationala, a realisat in diferiteramurl de asigurerl ca premil ilproximativ 10,500,000 lel n., si a

ca despagubirl aproximativ 7,500,000 lel n.DIRECTIUNEA. GENERALA

Strada Carol I, Nr. 9.W111111111111111II

OSIA NUMITA CUM BORDEA compusg de tru-purile : Gutaridesti, Arionesti, Stanesq si Läscoi uniteintr'un corp, in intindere de 6.000 pogoane aproxima-tiv, situate in plasa si judetul Ialonaita in depärtarede o jurn6tate orà de gara Sdobozia si o ord de gara

Gagnip4 se arendeazd de la 23 Aprilie 1888.Doritora se pot adresa la proprietar in Bucuresa Strada

Dounnip, Nr. 14.

.46 le - ". e .". "".

INDUSTRIA NATIONALA

PRIMA 3

LAPIAIIIE IN ROMANIA

3

3

3

3

3

Situatil la Sosea, distal]. ta de cA.,tIva past de la Ron-dul al II-lea, vis-a-vis de scoala de Agricultura,

Incuragiarea cu care am fost onorat din partea onorab. Publicinteligent In decursul mal multor anl, m'a lndemnat ca reinsta-land aceastä unica laptarie in România, sa nu crut ni-mic, pentru ca onorab. public st's1 geseascä aci adev5ratul loc dereereatie, în aer liber i curat.

Aid se gäseste laptele cel rnal curat i veritabil precum : smtui-tan& §i net proaspet, lapte batut, cafea cu lapte, etc., precum §idiferite mezelurl i bèuturile cele mal alese.

Pentru distraetie am adus cele mal salutare imbunatatirl,construind din no5 în grádina lepteriei

POPICI I GIMNASTICA weeCand timpul va deveni nefavorabil : Un salon elegant,

Eprev5zut cu plan, precum si alte incaperl spatioase, vor sta la 1dispositia onor. public.

Recomand osebitel atentiuni a d-voastr6 apartamente §icamere spatioase cu luna sail pe Intreg sesonul de vari.

Eellir SERVICIUL PROMT.PRETURI CONVENAB1LE .116

xtukemzdemsaroct.eltdoeizae,azdventaiessz.erbiocritial