111141=1912111151.

ANUL X. Nr. 2741.

o_

10 baia exemplanal (30 bull tin nr. vechift)MELTAIIII91914122MICM.

SAMBATA, 27 SEPTEMBRE (9 OCT.' 1886.

APARE IN TOATE ZILELEABONAMENTELE :

In Capitali ' Padre 1 an 30 lei ; 6 luni 15 lei ; 3 turd' 8 lei.In Districte e 1 an 36 lei ; 6 luni 18 lei ; 3 luni 10 lei.:

In Striinatate : .. 1 an 48 lei ; 6 tun! 24 leI ; 3 hint 12 lei.

Director : D. AUG. LAURIAN

Pentru Abonamente, Anunciuri si Reclame a se adresa :In Rominia : La admitlistralinne, Pasaagiul Romin, No 3 bis, Buturestl; si la corespondentii ziaralui din judete.In Paris : La Société Havas, place du Bourse, 8.In Viena : La Heinrich Schalek, I. \Vallzeile, 14, Biuroul central de anunturi peritru Austro-Ungaria.In Hamburg : La Adolf Steiner, Gänsemarkt. 58, Biuroul central de anunturi pentru 'Germania.

ANUNCIURILE :Linia mid pe pagina IV 30 banT.Reclame pe pagina II-a 5 lei. Reclame pe mina 111-a 2 lee.Scrisorile nefrancate se refusa. Articolil nepublicati nu se inapoiazi.

Pentru inserti1 i reclame, redactiunea nu este responsabili.*.estfiNIMPIA

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine

Londra, 4 Octobre.Corespondentul din Sofia al ziarului Stan-

dard telegranazA : Generalul Kaulbars a In-trebat pe voivodul macedonian Babadjandad dispune de destul fugaii macedoneulin Bulgaria si catl han Ii trebue spre afnlatura guvernul actual bulgar pnntr'osurprindere. Atuncl Rusia ar ocupa indataBulgaria si ar avea grija pentru liberareaMacedoniel. Se zice ca acest complot a fosttradat de un partizan al lul Babadjau.

Berlin, 5 Octobre.Aci se discuta mult purtarea generalulul

Kaulbars in Sofia. Se vorbeste, ca guver-nul austro-ungar a facut din atitudinea ge-neralulin rus obiectul unel cornunicArl di-plomatice, adresatA cabinetelor din Berlin§i Petersburg. Austria se refera la parereasa din [recut asupra intentiunii de a setrimite un comisar rus in Bulgaria. Rusiaa priruit acea parere *i a trinies pe genera-lul Kanlbars la Sofia nurnal ca gerant alconsulatulu) rus. Dar de cand generaluleste in Sofia, el urmeaza un procedeil in-compatibil cu pozitia unui gerant consular.El se poartA intr'adever ca un comisar rus,ca *i cum Bulgaria ar fi o provincie ru-seasca.

New-York, 5 Octobre.Din Mexic se anuntA, ca un deal aproape

de Chiwalapa a fost spintecat in doe ONcu totul separate prin forte suteraue.

Constantinopol, 5 Octobre.Gadban-Efendi va pleca in curAnd la So-

fia cu nol instructiuni cum sl se poartedap cii regenta.

Franta desfAsoara acum o activitate viecauta sà castige pe Sultanul in cestiu-

nea egipteanfl. Poarta a agreat acurn oti-cial pe Sir William White ca ambasadoral Angliel ; el va functiona ca trimis ex-traordinar cu caracterul uuul ministru ple-nipotentiar.

So fia, 5 Octobre.,Generalul Kaulbars a luat cu el o ju-

metate wilion fraud. La lueratoril mace-doneuf s'ail impartit .bani in cosulatul rus.Acum el beail priu carciume si nu mallucreaza. Suut temeri de marl turburArldin partea Macedouenilor.

Serviciul telegrafic al Romilliei Libere"

Londra, 6 Octombre.Daily News declara ca cestiunea orientala

nu trebue sa irnpinga pe Anglia inteuurezbel.

Interesele Angliel sunt fntr'o alta direc-tiune. Anglia, care e o Pnte.re inal multoceanica decal europeani, trebue sa se ocupemal cal seaniA de Oceania.

Nuiulta fuae vede fu discnrsul lordululChurchill pram ca se futelege acest hicril.Deci aplauda conversiunea torilor la ideileliberale.

Madrid, 6 Octombre.Ot3ter11 condamnatl la moarte in unna in-

surectiunii din Madrid, afi fost gratiati.Generalul Jovellar, ministrul de rezhel,

care se opusese la aceasta graOare, 'sl-a dat

Londra, 7 Octombre.Se credo in general prin cercurile politicolordul R. Churchill se duce la Brlin

la Viena pentru a incerca sa rupa aliantacelor 3 imperil.

Se telegraflaza din Berlin ziarnlia Stan-da, d cA Germania si Austria stint de acordspre a blamaprocedeurile generalului Kaul-bars.

Se comunica din, Petersburg catre DailyNews e,A tarul renunta la proiectul de aocupa Bulgaria.

Viet's, 7 Octombre.Neue Freie Presse zice ea' atitudinea gene-

ralului Kaulbars nu este surprinzetoara. Se*tie ea politica externa a Rusiel a fust tot-d'a-una revolutionara, dar altA data Ittisiamenaja forma si traditiunea obicinuita. Ge-neralul Kaulbars din potrtva, cauta 61 corn-batá desehis .guvernul bulgar *i sfatuestenatiunea sA faca o noua revolutie E de ini-rat in adever a observa atitudinea onestaa natiunil bulgAres0, i proba cea inal in-vederata despre maturitatea acestei natiunimat de crud incercata, cA sepretutindeni regentei si ea ordinea e man-tinuta O natiune, care *tie sA pristreze le-galitatea in ast-fel de imprJurAri, are dreptla autottornia sa. Rusia va avea sa aleaga ,

intr'o restrictiune a cererilor sale si oocupaliune a Bulgarii eu consecintele saleiuealculabile.

A se vedea ultime stirT pe pag. III-a.

Bruxela, 22 Septembre.Paste 8000 persolue aii luat parte ierl la

manift-staea din Namur in onoarea lui Ron-vaux, care a protestat tot odata contra gu-vernului clerical. Toate societatile liberaledin Belgia aü fost representate. Cortejul custeagurile i prapon , pe care era si cunos-cuta inscriptie Ave Caesar, a fost imposaut,dar o impresie i mal mare a facut sedintadin Teatru, ce reamintea oare-cum scenaistoricA diu Salle du jeu de- paume din Pa-ris inainte de revolutie. Este adeverat, canu s'ail sacrificat fuea vechei unirl privi-legiele alegetorilor cu ceus de catre cei mo-deratl, dar cel pulin s'a MIA turat ura red.-prod diutre progresiati i doctrinan. Dupace a vorbit Delvaux ca prestdinte al socie-tAtil din Auwers in numele provinciel,Berge ca presedinte al ligel liberale dinBruxela si Paul lanson ca presedinte al aso-cialinnil liberale din Bruxela, s'a spartghiata urel dintre partide. Seinteia aUaruncat'o cuvintele lul lanson : trebue sane uMm spre a resturna downia clericalasi a realiza impreunA reforinele cerute detimp Berge, reprezentantul doctrinarilor, afinbrAtiat pe lanson Apol a urmat o im-pAcare generala ; doctrinarl §i progresitiiÌ straligeafi mái j a. Intusiasmul generals'a marit Inca printr'ini discurs al lui Ron-vaux, care de asemenea a relevat neaparatatrebuinta a uniril liberalilor spre a scapalam de regiuuul clericalismulul, ucigas allibertatilor si insu§1 a jurat, cà va resistapanA la extrem atentatului contra libertatiicomunale. RidicariduV in aer earpa sa elexclama «Numal forta brutalä mi-o vapntea smulge Acurn se credo caea Ronvaux va fi ales in Bruxela, dacaVan der Smissen îl va depune mandatul.Niel un incident n'a tulburat memorabilazi din Namur, care va cauza multe grijiministerului actual.

Bucuresti, 26 Septembre.

jungerea unui scop unic, obti-nerea adev6ratei espresiuni a vo-intei nationale, iati a se vedeatacata pe la spate, chiar in inte-riorul Orii, de un inamic neistep-tat Nu erafi destule fierberea §icaldura de care sunt muncite spi-ritele principatului, nu era de a-juns el, pe ici pe colo, partidarevolutionarã va cerca sii fad neo-randueli si turburiirì, iata si re-presintantul unui monarch auto-crat provocând scandaluri pe stra-da, zapacind si amenintând obsteabuigara prin tot felul de rnijloace.

Se intelege foarte lesne ca a-vénd la spate siluota colosala aRusiei, generalul Kaulbars nu elipsit de acea autoritate moral,trebuincioasa deprimarii

ehiar a caracterelor hota-rate. Nu mini pe nitneni, deci,manifestarile de antipatie- pentruRegenta, ce se ivesc colo si cololii Principat, nd pronuntivnentele unor trupe infectate de intriga§i ademeniri iiiselatoare. Si darpe nimeni nu va mira ternerea ceesprimarn alai sus privitoare laeveniinentele d'o gravilate mare,

cum ar fi o revoluturn, parti-ala, ajlitata de uncle regimente cufrâul disciplinei lasat pe spate.Alât ar trebui Itusiei, ca ori sadeclare alegerile nule, §i ast-felsa obtie amänarea dupa care um-bhi insetati, ori, lucru mai gray,sa ia turburdrile interne ca pre-text de intervenire armata.

Desi aceasta din urrna temerenu pare indestul legitimata, suntdestule indieil, totusi, ca sa. fieprobabild. Cand guvernul rusescsarui pe la Cabinete a se sacrificaPrintul de Battenberg, s'a interne-iat pe vointa poporului bulgar,manifestata prin complot §i ras-turnare. Apucata cu aceasta de-claratie n'a putut de cat s asi-gure rara§I cä vointa poporuluibulgar va decide §i despre alege-rea noului Principe. Din mornen-tul ce iei pe drumul suverani-Vita natiunii, ori-ce ideie de in-tervenire direca oil de ocupatiunernilitarä, dispare. Chiar daca armai fi fost vr'u indoiala despreaceasta in spirite, discursul minis-trului de externe al AnglieT, decla-ratia primului-rninistru Tisza inCamera ungard, cum §i tonul zia-relor acredllate din Berlin, sum,destuledovezi ca Rusia n'are mamalibera pe cat se parea la inceput,

i s'a dat la discretie soartaPrincipatului bulgar.

Dar Rusia s'a convins ca nistealegeri libere 'I-ar rezerva sur-priuderi neplacute ; de aci mi-siunea generalulul Kaulbars, datape fata acurn in urma, misiune d'aprovoca desordine, §i d'a inventaRusiei pretexte de intervenire di-recta, ;i poate armata, sub mascaapararii 1initiï i sigurantei coo-tinentului.

Nu ne vorn opri sa caracterizarnpurtarea Rusiei, §i mai ales a co-

In mornentul când scriem acestes'ati intêrnplat poate in Bul-

garia evenimente d'o esceptionalagravitate. Apropierea cat mai marea terrnenului fixat pentru alegereaSobraniet, si aria Regentei fatacu amânarea propusa de Rusia, afacut pe generalul Kaulbarscam piarza, sarita. Vèzênd nicicererile scrise, nici amenintarileverbale, nici intrigile de culisa nupot clatina hoarirea guvernuluibulgar, d'a se incepe alegerile Du-minica aceasta si d'a nu se liberaofiterii implicall in cornplotul derèsturnare a printului Alexandru,comisarul rus a luat calea anar-chica, agitatiunea pe fata a ma-selor.

Spre acest scop, generalul Kaul-bars cutreera ora§ele Bulgariei,convoaca meetinguri, vorbeste pepiata publica ca un tribun din vre-mea Republicei romane, trecêndastfel peste toate cuvii tele si for-malitätile internationale, calcând[Ana si cuvêntul impëratului sea,care fagaduise Bulgarilor, prin guraconsulului rusesc, respect liberta-tilor §i Constitutiunii.

Rezultatul acestei procedäri a co-misarului rusesc , creazi

marl Regentei bulgare Cândnumai doué zile o despart de datafixata pentru alegeri, si când artrebui sè se ocupe, cu teat& inima

cu toata energia, numal de a-ala-0111-

misarului sèü. Lumea e obisnuitäsa vaza acest Stat autocratic intre-buintând in afara mijloace si pro-cedeuri anarhiste ; 'i era rezervatsä mai inaugureze si teoria caun comisar rus nu este aereditatpe langa guvernul rii unde e tra-mis, Ci pe langa masa poporului,si deci in drept d'a sta de vorbacu lumea pe piata publica.

R6mâne sa se seie ce vor zicePuterile fata cu aceasta purtare, simai ales cele direct interesate, Aus-tro-Ungaria §i Anglia. N,gre§it caguvernul bulgar nu poate lega cotla cot pe generalul Kaulbars, sa'ldea peste granita, cu.n ar fi poatedreptul sèû, ca pe un turburätoral ordinei publice. Dar va pro-testa de sigur trimitênd o NotaCabinet,-lor europene i aci e decugetat daca si Puterile, la rindullor, nu vor lua aceasta Nota in deaproape cercetare, si nu vor ziceRusiei : aci 1» dupa cumGatela Germa,viei de Nord or-ganul printului de Bismarck, a in-ceput a Lisa sa se inteleaga. Sgo-motul despre o calatorie a lorduluiChurchill la Berlin §i Viena ar,se pare, o sprescop. Ori .cum, situatia e incor-data , §i trebue sa ne gandim canici Rusia n'a pornit cu usurinta.Prin urmare ne putetn teme demari pericole, si ne putem as-tepta la desfasurarea unor eveni-mente pline de nenorociri Incaneprev6zute.

CRONICA ZILEI

Aceeasl ruglciune s'a facut i d-lor de-caul al consiliilor de disciplind a avo-catilor.

Relativ la cea mal nouit esplosiune dela pirotehnia armateI :

Nu este adevdrat el ad remas mora peloc dol soidal, precum nu este adevèratcA cele cloud victime ale explosiunil ar flfost transporiate spitalul Coltea i acolosupuse la operaOunile chirurgicale relatatede unil confrati.

Ace doui soldati, indatft dupe accident,ad fost dusT la spitalul militar central, Incele mal bune conditiuni de prime ingrijirlmedicale. Au fost asezati in diviziunea dehirurgie a d-lui profesor dr. Demostene.care a anuntat la timp, si imediat dupece a lu-it i avizul medicului sef al spitalu-lui militar Central, a tdiat mana dreaptda soldatului Nicolae Sulu, care era cu de-s, vé, sire sfasiata sfarimata. Cel doi:"`'lea soldat n'are de cAt combustiunl, contu-siuni, fisuri i incrustatiuni toate de intaiulgrad, aaa ca peste putine zile t1 va reluaserviciul

Aprobam ancheta deschisd de ministe-rul de resbel in priv nta ultirnelor douaesplosiuni succesive de la pirotehnia ar-matel, credern cd pe langaioerente prutesiunei, o mai buna suprave-ghere este de dorit. Soldatul NiculaeSutu din pirotecnie nu mal are mane.dreapta,si Statul este dator a'l hräni.

Cu ocasiunea punerei in aplicatiune anouel legT pentru adeverirea actelor, s'aputut vedea ca partile intempina marl dill-cultatt penlru putea constata identita-tea inaintea autorttatfior judecatoresti, che-mate a adeveri acele acte. Importa dar sase aducA cat mai neintarziat o indreptarela acest neajuns, dandu-se partilor mai multeinlesniri i punandu-se la dispositia lor maimulte mijloace legale pentru a puteastabili identitatea.

In acest scop, d. ministru al justitiei atrimis d-lor prezidenti i procurori al Cur-tilor aft tribunalelor din tare. o circularaprin care 'I roaga sa examineze cestiuneadinpreuna cu colegil lor i sa comuniceresultatul desbaterilor cat mai neintArziat.

Pentru a le inlesni mai mull aceasta lu-crare, le-a anexat acest cestionar :

Directiunea generala a serviciuluI sani-tar aduce la cunoAnta publica cd, pesta-bovina de la comuna Vetrivaia, judetulFalcia, a incetat cu desäversire.

Mdsurile ce fusesera luate nu mai stint invigoare de la 24 curent.

In noaptea 24-25 curent, cand se lu-mina de ziud, s'a aprms circul Pitscanu din

Circul e cenusa acum i pe Iângä elincit vr'o aapte case vecine.

Mai frig decdt in ori-ce alta parte aOlaf a fost ieii la Mihaileni I- 2°R).

1. Ce alte mijloace legale eredet1 el s'ar puteaintroduce in lege , pe .tru stabilirea identidtelpArtilor sad a martorilor, Uri ca cu aceasta slse slAbeascA forta proband a actuluT.

2. Data. nu ar fi bine ca aceastA proba sA, sepoad face prin atestate de identitate, I berate deautoritAtile comuna.e. In acest cas, ce precautiunitrebuese luate pentru ea acele atestate sa presin-te toate garantiile dorite de veracitate i sinceri-tate, In ce form& i cu ce cond tiuni trebuesc eleliberate, ce anume enunciárl trebuese s coprinda

ce sanctiunl ar trebui dictate contra aceloracare ar libera certificate de identitate false bads'ar servi cu dê.lsele ?

3. Baca in orasele de resedind ale judetelor nus'ar puteA, pe lAng5. aqtoritatea comunall, da a-cest drept si autoraltitor politienesti, si in ceconditiuni?

4. Dacá nn ar fi bine ca, atund cand pArtile ocer, si se permit& a se face adeverirea i fldconstatarea identitlett tor, cum se urma to celemal multe cisurl maT inainte de prornulgarea a-cestei legI si (lea acest mod de adeverire s'crputea intinde si la actele autentice proprid zise,sad va trebui limitat numai la actele bub-senma-ture1 private?

Sub Mitropolie, pe terenul cedat minis-teriulul cultelor de primdria Bucuresti, seva face o gradina publica.

Epitropia aaezemintelor Brancoveneati acumparat de la primarie doue portiuni deteren din stradele Rahovel

ca sa mareasca gradina bisericii si cur-tea spitalului.

Ni se spune ca lucratoril fabricei de cu-relarie Mandrea si Leon s'ar fi pus ingreve, din causa reduceni pretului de muncd.

Otrdvitorul Nuharn sin Avram din Iasie condamnat de Curtea cu jurati la 5 antinchisoare si 200 lei despagubiri civile.

Iacob Nuhitm sin Avram era inculpatpentru atentat la viata lui Hairn Rabinoviciprin otravire cu beladoud, numita romaneatematragune., iii scop de al prada de ban!si de alte obiecte aflatoare intr'un salter.Juratii ad dat un verdict cu circumstanteusurdtoare, din cauza cd acuzatul n'aveaintentiunea de a'l omori ci numai de a'lameti.

Citim in Romtinui :

Un fapt revoltätor, si care aratimoravurilor agentilor nostris'a petrecut ieri.

Intre orele 4 si 5 trecea in fata Episco-pie! un cortegid funebru. Familia reposa-tel fiind sáracä n'a putut salt' plateascaluesul unui dric si a pus cosciugul intr'otrasura. Sergentul ce se alla postat laEpiscopie opri convoiul i, cu toate protes-tàriie familiei, intoarse trasura in care erarnoarta i o porni indärät [Ana in fata Pa-latului regesc, pretecstand ca nu este per-mis a se lasa inmormAntAri färá dric. Acispectatorii acestei dureroase scene interve-

2 ROMANIA LIBERA

nire, i voie se dele cortegiule a se rein-toarce la Episcopie, de unde porni inainte.

Cerem ea inesurI se. se ia ea asemeneascene selbatice sä nu se pal reinoiasce.

Tribunalul judetului Ilfov a inscris ped. Nicolae Coseceseu intre ingineril hotar-aid al acelut judet, in urma examenulece a depus.

-4010-

DECRETES'ad fAcut, In interesul serviciuluY, urmatoarele

mutitr1 de ofiterl superiorY, pe zma de 20 Septembre1886 :

Colonel Boteanu George, comandantul regimen-tulul 15 dorobantl si al brigadeT 16 infanterie, Inasemenea calitate la regimentul 26 dorobanti si labrigada 13 infanterie. Colonelul Dumitrescu Ni-colae, comandantul regimentulul 26 dorobantY si albrigadel 13 infanterie, In asemenea calitate la regi-mentul lb dorobantl si la llrigada 16 infanterie.Maiorul Nicolau Dimitrie din regimentul 15 doro-bantl, In regimentul 25 dorobantl. Major Ul Ba-nulescu Grigore din regimentul 16 dorobantY. Inregimentul 20 dorobantl. Maiorul lonescu Gheor-OA din regimentul 2:5 dorobantl, in regimentul 16dorobantl.

D. Al. Hina, fost jude-instructor, este numit pre-edinte la tribunalul Vasluid, In locul devenit va-

cant prin demisionarea d-hit G. Nicorescu.

D. Mihail Climescu fost inginer In corpul de podurI i osele al Statulul e numit inginer al drumu-rilor judetiane, vicinale si comunale din judetulBacatt.

Sunt numitl:D C. G. Paraschivescu, procuror la tribunalul 11-

fov, In locul vacant. D. Victor Cupa, procuror latribunalul Ilfov, In locul vacant. D. I. Pruncu,fost membru de tribunal, jade-instructor la tribuna-lul Covurluitt, In locul d-luT Sc. Or6scu, demisionat.

D. Eust. Constantinescu, actual supleant la tri-bunalul Ramnicu-Sarat, procuror la tribunalul Co-vurluid, In locul d-luT. C. Pancu, Inaintat. D. D.Dancu, fost supleant de tribunal, supleant la tribunalul Rftmnicul-Sarat, In locul d-luT Eust. Constan-tinescu, Inaintat.

Illfitäffiêntul Agriculturei i Silviculturei

(Urnzare)

Si inainte de toate nu stie d. Elbe ceistizara agriculturei se fondeazd pe ex,Perient'd?Apol dace este aye, cine poate aprofundamat cu scrupul procedeurile culturet ? Ne-greait mai lesne un orn instruit. Practicese poate exercita de omul eel mal putinluminat. Esperientele in agriculture, sun t

Monte de Lewes si Gilbert, Liebig, Boas-singault, Schloering, Grandeau. Cum vedemtesa d-lui Elbe care se ridict contra ins-titutelor agronomice serioase, ce file ftiintdqi esperientd, este lipsite de fondarnent.

Niet Thaer, nie Dombose, aid Bella,nie Polonceau nu invetasere vre-o *walede agriculture,. Si ca toate acestea,aveatl atiinta, aplicand'o, aü devenit cemal mart agricultorl. S. nu credem darea acolo unde se invate stiinte mat patinaagricultorit vor esi mai luminatt.

SA ne convingem d'un lucru care scapàadesea observatiunei tuturor. "Ori-care arfi seoala, fie cu genig civil, militar ort a-

gricol, elevil nu pot eai dintr'insele de cateu sirntimintul meserii i eu aptitudinea de

FOITA ROMAIVIEI LIBERE26 Septembrie 3

buishier((NUVELA)

DE

EDGAR Th. ASLAN

(Urmare §i fine)

Daniel incepuse in mainile Int. Era unom prea de treabe spre a nu fi nenorocit !(And ii ajunse cutitul la os, Gaspard careil pandea mal de mult dupe obieeiulaperu pe pragul usel sale oferindu'l ajutorai serrnanul late nu putuse resista curse.Din acel moment it merse din ce in ce mat

par'cA bairn' cemetarulut erag afurisitiea si densul.

Sosi o zi cand acesta simti ca Danielnu mat poate scepa. Atunci obreznicia luinu mai avu margini. Intra in case ea la unselav al le, se trantea pe un scaun den-du'si pillArit pe ceafe, incruciaindu-si mai-

nele pe piept stAruia se, fie pieta. Daniel

a's1 putea da socoteala de tinprejurart incircumstantele in care se vor afla. Ort carear fi scoala de agriculture din lame, eanu va putea produce dintr'o singura dataadministratori de mNii ca asa mike es-perienta precum niel aeoalele militare nuprodue d'a dreptul colonell, nict cele deinginerie nu produc inginert sefi. Topcart nu vor intelege acest adever elemen-tar cattlà o reputatiune sterile, ideile lorapartin imaginatiunet si niel de cum ratiunet. A lucra pentru a combate asemeneaprejudicit credem o ocupatiune sfanta.logica i observatiunea ne conduc aci.

S'a einis parerea de d. Stolojan pentrucontopirea scoalei de agriculture de la He-restrag -si cea specialA de sylvicultura crea-te prin legea din 8 Iunie 18

WA earn se exprime d. Aurelian asupraacestut punct :

S'a emis pArerea intraniret scoalelor deagriculturà si sylvicalturA in acelasl aseza-meat dupe doue sisteme: unit cer o conto-pire absolnte ast-fel ea elevit absolventl sAfie de o ,potrive apti pentru specialitateaagricea altit dupe care elevit ur-mend un an sail dol de preparatit in stiin-tele naturale, fisiee i matematice, se sedesparte. in doue ramuri : una agronomicA

alta silviee,. Cu Were de I'M declaremcA nu hapertAaim aceste pared. Nol ere-dem c in special pentru serviciele Statu-lui i Asezemintelor publice este trebuintàde o acoalA silvicil organisatä potrivit eunevoile i mijloacele noastre.

'Cat pentru scoala de agriculture, aceas-ta este destinatA a procure agenti atatpentru Stat cat i pentru particulart

late. ideile d-lui Aurelian; ele sunt lim-pezi i ne seutesc de ori-ce comentar. Scoa-la specialA de sylvicultarA este reclamatAde tott ca necesarA. Ea nu costa, pe Stetde cat 60.00010 pe fie-care an. Prin urmarenici motive de economil bugetare nu sèpot inyoca in defavoarea el.

Dar inainte de toate guvernul voeste unstabiliment de invétement agricol i fáres-tier la Herestreg. Pe temeiul beget din 17Septembre 1883, el se poste crea.

Scopul invetementulut in acest stabili-ment trebue se fie desvoltarea atiintel a-gricole 1i forestiere sprijinindu-se pe cur-surf, exereitii de laborator, demonstratiunicu ajutorul colectiunilor aplicatiunelpractice pe teren. Exeursiunile complecteazatot-cl'a-una invetAtnentul. Planul studielor sepoate elabora in fiescare an de profesorconfirma de ministru. Ferma de la Herestren,pepinierile si parcurile, coprinzend tott ar-bona' i arbustii ce cresc pe parnentul Ro-manii, coleetianet, gradini de legumi i agre-ment i animale de rase. servesc la instructiapractice a elevilor. Oursuri teoretice si prac-tice asupra altoitule i teeri arborilor, a-supra agriculture si sylviculture, sericieultu-ret, viticulture si agriculturet se pot face infie-care an Publicului doritor de instructiunela seoale, ministerul preseriind regaleledupe care publicul poate fi admis

Pentru a fi admist in acoale elevit tre-bue sA aibe cel putin verSta de 17 ant' inmomentul inseriptiunei, sA aibe liceul fAcutsi se, treace concurs ale cAruia conditiuni

Economia Nayonalti Nr...,

se reguleaza in fie-care an de minister.Durata studielor va fi de 3 ant. Diplomainstruetiunei agricole i foresttere se va dade ministerul agriculture elevilor ce vortermina eel tre ant de studit vor sa-tisface la esamenile de esire.

InsA elevilor doritort se, obtinA diplomainstructie agricole li se va cere la examenenumat encielopedie de sylviculture; din po-trive., celor ce voesc diploma mstructii fo-

restiere li se va eere numal encielopediede agriculturA. Et vor face si un an de IscoalapracticA la una din pAdurile vecine Capi-tale. Amenagiarnentul peduret Cernica segeseste neaplicat. SA se aplice! In clAdirilemonastiret se poate foarte bine deschideroala de aplicativae pentru fliinfapadurilor.In aceaste swell. se pot primi elevi ab-solventl de la lierestrau, in fie-care anatatia cati are necesitate serviciul. In anulde aplicatiune 2 profesort, unind practice cuteoria, le vor desvolta maternaticele ai Eco-amnia padurilor. Dupe Lerminare elev it

depun esamene, primesc diploma instruct iu-nel forestiere, §i se admit In servicia eugradul de guarzi generall silvici.

Pe aceste base se discula in acest mo-ment organisarea invetementulut agricolforestier superior din Francia. SA urmernaceaste cale va fi bane.

Aceaste, organisare nu poate costa peStat mat mult ea 10,000 le anual. Profe-sorit, in acelast timp sylvicultori, impreunecu elevii, aplicand amenagiarnentul pAdu-rel Cernica (la care se pot alAtura si pA-durile Pasarea ea Tanganu) din arboril cear extrage ai din curetirile ai lamuririlece ar face negresit cA ar acoperi eheltue-file fAcute CU anul de aplicatrune al ele-vilor. Pildurea Cernica, care se MIA la por-tile Capitalet, ar deveni un model de ex-ploatare sistematicA curn s. e. se aflA injurul Parisulul pAdurea Saint-Germain. IatAdar o organisare potrivitA eu trebuintelenoastre, dupe curia se exprimA i d. Au-relian. Pentru a o educe la indeplinirene lipseste numat siratul practic ! Puind'oin lucrare s'ar aplica i articolul 22 din le-gea promulgata asupra invetementulut a-gricol.

Va urma).

.441-014

PORTDL CIVIL IN ARMATA

Portul hainelor civile de cetre oficerilsuperiori neffind prevezut in serviciul in-terior, ni se pune intrebarea dace el aa sailnu dreptul la salut ?

Dupe parer-ea noastre n'ag dreptul, darpoliteta, Luna cuviintà i regulele socialecer ca oficeril imbrecati in civil se. fie sa-lutatt de aceia earl' it cunose, i suntem si-gun.' ca nu existA niel un oficer care sAface alt-fel, cu atat mat mult cA acest sa-lut este de politete, iar nu de datorie,se atie ce sta in nature mule ea politetasA-1 fie mai ware, mat plAcutA de cat da-toria Se ridicä lase intrebarea dace ofi-eel-a imbrecati In civil at dreptul de a ob-serve pe inferiorul ce n'ar fi salutat ? Ne-gresit cA nu, de oare ce salutul este depolitete, ai ape ar fi i straniil de a vedeape stradA un civil strigand cAtre un cApi-tan, cdtre un major sag cAtre un colonel

abia se stapani de mile femei lui care in-galbinea la ameninterile lui, de mila copi-ilor lui care se stragea de mama lor caniste put ce presimt furtuna

El it privea un timp in tAcere ape inse-ninandu-si fata i induleindu-al glasul, pecat era in firea lui, se adresa glumind laLuisa. In ochii set apareag flacArt uricioase.Un zimbet drAcese ii intindea buzele ; se

legana pe scaun frecandu-si berbia ea omane. i sunand lantul de

aur de la brie.Vezusem de mai multe ori purtarea lui

dar nu voiam se-mi cred mieOdatA nu me mat pure stApani.Dupe plecarea lut srnucind pe Daniel de

brat si restindu-me la densul fere, voia meait strigat :

Nu l'al vezut ?Ba da, iml respunse el eu amAreciu-

ne, tu nunaat Fat vezut, ea si auzit.?....

'MI-a cerut pe Luisa de femee....De ai presupuneam eeva asa, cand auzil

aceste cuvivte tot sangele mi ..s'aprinsemi se sui in cap. Me repezit pe urina luiGaspard fAril sa mat ascult nimic. Alergaio vreme turbat a'apot me oprit. Urechileìnii vijieaù si nu me puteam resufla. Stetuijos si luandu-int capul intre maint remAsetincremenit.

Toate erimele ce le facuse acel om mi

In uniformd : donmule cApitan, sag dom-nule colonel, pentru ce nu me salutl? Darportul hainelor civile, are eel putin in a-ceaste privinte, inconveniente grave. In

adever, oficerul, fie in civil, fie in militar,vede tot aaa de bine, pe cand inferiorulnu mat poate vedea ai nu mast poate rem-noaate tot asa de lesne pe oficerul supe-rior cunoseut, aa in cat poate treee pe

langa densul, poate chiar sA i se uite inochi i totual se nu'l recunoasee., mat alesdace se &ideate la ceva; aceasta pentrucA portul civil se confunde, nu atrage aten-tiunea ea eel militar si nu dA militarule oprestanta caracteristicA permanente, de oarece nu este tot-d'a-una purtat De acolo re-suite eh oficerul in civil 'al poate face insdate ideia eA inferiorul n'a voit WI salute

precum Ware dreptul se face observe-tiune, el it judeca numal in sine ai poatechiar sal poarte .si Sambetele. In ori-cecas aceaste itnprejurare poate da naaterela animositeti nitre eamarazi, foarte preju-ditioase pentru fratit de arme. Se intampla'Use alt-ceva si mat curios : unit oficerl imsbrecandu-se civil, zic natural: «Voiü sA figmat comod, mat putin incotnodat de ochil

salutul tutulor inferiorilor,' si de acolo sesupArA ,cand sunt salutati mat ales de eelprea inferiori earl ag cunostinta per-sonate. Ast-fel generalul. Sleniceanu, careesea des in civil, salutandu-1 gated seareprin dreptul Episcopie, me opri' si'mt zise :pentru ce in salutt, d-le ? ce, sunt in uni-forme ? ce, me cunostl personal ? Atuncinu mat tití ce se fac inferioril ?

Noi credem ca cel mat bun bum pen-tru a evita animoaitatile si.accidentele esteea si intr'un cas i intealtul si mat alesIn acela cand ofiterul in civil nu este salustat. el se fie convins, pentru motivele are.-tate mat sus, ce, inferiorul nu l'a vezut sagnu l'a recunoscut. Dace &Taste nu este po-sibil, atuncl este neaperat trebuincios, ininteresul discipline, al spiritului de cama-raderie si de concordie, ca portul civil sAse desfiinteze. (Rev. Arm.)

ECOURI STREINE

Ghflotina

Mal de unazt aü fost ghilotiaati In Pa-ris dol ucigasi, Until din ei , Riviere, (Andfl desteptarA strigh : «Dar Frey va muri ?sNerespunzend-i-se, el strigh din noil : Doaràel este automat. !» Auzind cd si tovaräsulsea va muri zise : «Asa e drept 1» Apol s'adus linistit la ghilotinA respiogênd mange-erea religioasA a preotulul. La gbilotinàa numit asasin pe presedintele Republicei .Executiunea se fAcu repede. Ucigasul Frey,supranumit Pas de chance, s'a purtat cu oarogante ne mat pomenitA fn asemenl oca-siunl. CAnd legat zise : «Era de prisos ;merg si nelegat.» CAtre preot se resti zi-and : «SA me last in pace 1» Cand preci-tul se asezA fnaintea lul ca sA nu vadAghilotina, Frey strip'. : .Vezt de te caràde aci ; n'arn nevoe de d-ta 1» Adresándu-se multimil zise : RAdio, lame 1» si fuexecutat. Pe corpul lul Frey s'ail gAsit te-tovate, pe langa porecla Pas de chance, §icuvintele Copil nenorocit.

Expositieti

In Prater din Viena s'a descliisalai de .nazi expositia de toa:nna de diferite

paskiS'aii expus spre venzare 600 perechl diverse

si ga.§te 1i 60 capete de curd preaturile sunt foarte ieftine; tu

rase de porumbel, peste 200 rasefrrausemroaatsee.

inaugurAril s'aii vendut port de 300 tio,rinl. Mare cautare ail porumbel de curse sailportatort de scrisorl. Fie-care al 100-a visi.tator al expositiel primeste gratis o pereche

uaripilorlaumnboell,. care poate participain

d e

mod denim la o asemenea expositie,Nae Lucescu, a cArut grAdina ornitologicä

seaflA acum in dosul Mitropoliel. Nu stun dacid-sa va fi trimes si de astä date. la Viena re-presenta4 al interesantel sale colectiuni,

Alta, exposit*

La 20 c. s'a dat prima lovitura de sapa, incampul lul Marte lAngA Paris, pentru expo.sitiunea universalA din 1889. Pan& acutas'a fixat Inca locul uncle se va ridica turnulde fer, dar atAta e sigur cA nu va fizitor pentru acest post sunt 30,000 corm.renti.

VA DU VA INDUSTANULUI

Legislatorul iindusta riilor, Manu, caretraia cu vr'o einct sute de ant inainte deEra crestind , a formulat ast-fel datorfileveduve :

SA 'al slAbeace corpul trAind faunal curAdecini, cu fructe i cu florl. Dupe ce 'Iva muri bArbatul sA nu mat rosteascA

nu-mele altul berbat. Pane la ceasul el dinurnad. sA ierte injuriile, sA munceasca muncacea mat grea, se. fuga de ori-ce plecere

practiceze cu inima ware regulilede

incomparabilA virtute pe care le urmeazinevestele cu adeverat vrednice de nurneleesta, care s'ail devotat unul singur *-bat. Veduva Virtuoasd care se consacrisfintelor chinurl este sigurd ed se va duce

cer. Acea care se va InArita a douacard se necinsteste i pierde raiu."

Se poate zice MIA exageratie ea ferici-rea pAmenteasce, a unel femel h;ndustane,ort care I-ar fi rangul i averea, inceteaziiin momentul calla remane vècluvA. Gaudmoare un harbat tener, parintil lui, rudelelui, prietinit el plang, fireste, i arata cen

mal mare durere ; insd putini oament potmesura prapastia de mizerie in care serostogoleste femeea tenerd, cafe o dataprea copild i prea fard experientd ca sti

infrunte necazurile vieti.Abia dat ultima suflare barbatul

i se zrnulge nenorociteI toate semnele dern-nitAtit coujugale si ornamentale cu caretplAcea et sA se impodobeased : brkara defier, pudra rosie pe care o presare pe cl-rarea dupe cap, pietrele seumpe, stofele

strelueitoare 'ai mdtdsonse, toate pier pen-tru tot-d'a-una. Va trebui sA imbracesA poarte d'acum incolo un sari alb din

eele mat unite. Posturile i canoanele ce'0impune it gonesc strelueirea tineretit dinobraz ajunge sA nu o mal cunosti,nu mat seamAnA cu fiinta radioed( ce sAadmira ea" 'Mine zile mat nainte in cos-tumul el pitoresc. Ort cat de crunte ar fiobiceiurile, ea trebue se se tie de ele, orlsa's1 piarzA casta, lucru care e mat rende cat moartea in ochii until Hindustan.Inteia perioadA a doliulut et dureazA o lu-nd la Kayatshaii din Bengal, clasa cea mat

erobasraAhsini mat influentA, zece

In perioada asta trebue sA'st gAteascisingurA mancerile, sag mat bine zis pran-zul et zilnic, compus din orez co apA, CA

se pAreag un nimic pe langa aceea ce voiasA face. Era o fer-de-lege nepomenite cael, o fiinta mat' searboase, de cat mine, sAcuteze inchipui c'ar putea strange lapieptul see pe Luisa! el sotut see! rodeampementul eu unghiile la acest gand, candeg nu puteam gesi in mintea mea pe un omdemn de densa ! Dace Daniel ar fi fostdestul de negligent spre a i-o da nu stillce fist fi lost in stare sA fac, cAct ea erasi a mea, a mea prin iubirea ce avearnpentru dense.

Noaptea me surprinse nemiacat Simtii deodata cA incepuse a ploua ; fui silit se. meintore la Daniel cad alta casA mat. aproapenu era. El nu dormea ince. de si era tar-zig. Odaia nu era luminate de cat de re-InAsitele foculul vetrel care respandea omininA slabA i rosiatice. Totusi fata lutDaniel mi se peru schimbatA i cautAturalui stranie. Parce se desteptase dintr'unvis ren cand m'auzi Naiad la use. Pe maseera un cutit.

Ce vrei ? me intrebft el restit in con-tra obiceiului seg.

Ea IT luat mAna :Daniel, ce at ?

El se uilà la cutit fare a-ini respunde.Ce al' de gand sA faci ? il mat intrebat.

El, urintirindu-sI gandul zicea in sine :Trebue 1 trebue !

CArbunit din vatrA respandeag o luminAsinistra asupra fete sale.

Du'te, imt zise el uitandu-se posomo-Mt la mine, lase- me in paces si maim luIse apropia instinctiv de cutit.

Niet nu me voi duce, Mel nu-ti volreda acest eutit pana ce nu-t1 ve recepetamintile.

loane, imt zise el eu o voce rug-toare, lasii-me sA curin cu viata cat ameuraj de a o face, cat timp mielia ome-neascA e gonitA din mine.

Tu, un om onest, sA vorbestt ast-fel!Tocmal fiind-ce sunt onest trebue se

me omor.Nu-11 mat iubesti copii, nu mat iu-

bestl-pe Luisa noastrA ?Tocmai find cA-1 iubesc trebue se

pier ! FerA mine vor putea fi fericiti. Fa-milia ferneet mele care din eauza mea nuvru sA-1 yea. ii va adeposti stand n'ot maifi eil. Cu mine nu mat pot avea de acorndecat sArAcie i umilinte. Gaspard ne valase pe drumuri dace nu-1 voi vinde peLuisa. Vrel tu s'o jertfesc pe dinsa ort pemine ? SA nu inletur obstaeolul ee se opunela linistea, la fericirea et ! S'o vèd perindpe fie-care zi fiind-cA nu mat poate ducesarcina cea grea a serAciel ! Ulte, eine vacuteza se-mi zica ea trebue sA treeSc candile putind fi folositor din contrA strie altora

tocrnat acelor pe carl it iubesc ! Dacefi un adeverat prieten, isprAvi el, nu

m'at impedeca se me ucid, ci m'ai ajute.

sA infig cutitul in mine sag l'al Infige sin-gur dace ai sta nehotArit !

In timp ce vorbise et cugetasem si lus-sem o hotdrire. Il rugat se astepte pana la

ultimul moment, pand pot-mane. El inn

fagAdui s'apoi se lAsd sti'l due pe pat 0culc acolo ea pe un coPil fArà vointA.

IV.

Rernanind singur dd.dul shor gindurilor

mele intdril hotArfrea ce luasem.Daniel, iml ziceam ea, se va ucide dad,

nu va scene de Gaspard i Luisa va perde

pe tatAl see! De ce nu sunt destul de fe-

ricit ea moartea mea sA le fie folositoare ?

De ce acel etimAtar nu me ureste pe cat II

dispretuesc ea sA-1 slag trupul meg sal taie

bucati numal se ierte pe Daniel. SA moarl

el, un orn de treabe curn nu mat este, 0

un ticAlos ea mine si ea Gaspard sA se

tirascA incl pe pAmint ! Nu, mai binepiard dol miserabili decat omul de Ireablti

Lumea va folosi ! Halde, ducd-se viata ineit

cat mi-a mat rèmas, minjeascd-se Intio

mea de singe spurcat, qi se-Int petrec in

iad eternitatea nurnat Daniel se trAiascil

Luisa sA nu plange pe tatel el.Il vol ucide ! murmurai In mine si

fiorindu-me insu-ml de glasul meg.Apol mintea mea care lucrase cu aprio'

dere cAzu arnorteale depliU, 041

te-va legume si lapte ; sub ni(.4 un pretextnu trebue sit s'atinga de carne, de peste,de Otte, saa alt ceva gustos. 11 este dease-menea interzis sa'sT pieptene perul ort settrarebuinteze vre-un parfum pentru toa-leta eT Trebue se poarte zi i noapte a-

sari, sit fuel de dulceata patuluìsi sa. doarmit pe pamenttil gol. Nu maiare dreptul sa'si usuce perul la soare.dupit spalarea de dimineatit pe care e da-ware s'o faca mal nainte d'a lua ceva inguile Se ziee ca sufletul barbatului el seva duce ell atat ma! iute in cer cu cMvotive lu iY va impune maT multe lip-sari si chinuri fizice in intela luna de do-lia. Ar fi o fapta cruda i (liar vinovataea sit nu se supue obiceiurilor caste.

Insa adeverata el mizerie incepe nutnaldupa luna d'intal, d'acum incolo nu'l ajungedurerea sincera ce poate sa aTba din pri-ejns ea T-a murit barbatul si asprele ab-stinente pe care le atrage dupe sine moar-tea lui, ei trebue sit se supue tutolor chi-nurilor, tutulor indignitatilor. Nu mal ianïcl o parte la riturile sociale orl religioase.Daca este vre-o nunta in casa trebue sase fereascit d'a se atinge de vre-unu dinaccesoriile intrebuintate pentru ceremonieea ste considerata ea o ciumata, saú matbine ea o piaza res.

In special, dacit n'are copil si dad( esteosandita sit traiasca toata viata el in fa-milia reposatului, dupe cum se intimplades, atunel existenta el este nurnal un chinlung, o umilire constanta. Cel-l-alti membrit at familiei se pot veseli, pot da set.-bail saa sa se duca la petrecerile priete-nilor lor ; ea trebue sa stea de o parte.De doue ori pe luna va posti postul eelmare ; ceia se chiama ekadasi, adica insauserita 'al unspre-zecelea pentru ca eatrebue sit posteasca in fie-care a unspre-zecea zi din fie-care jumetate a WM lunare.

NCTAIZIM-1A i

ROMANIA LIBDRA3

s'a i introdus in multe parti ale Europel.Din nenorocire frutnoasele sale trunze, dincause nervurelor secundare paralele, sesfasie, se sdrentuesc foarte usor, and batevintul. Ea nu remane intreaga i frunmasade cat la adapost. Diferitele specit de Musepot sa ajunga la o inaltime de 3-6 metri;trunchiul lor erbos resulta din reunireapetioalelor (coadelor) foilor, asa in catplanta este lipsita de un adevarat trunchiaaerian. Foile es dintr'un trunchig tubercu-los (rhizom) ce remane tot-d'a-una sub pa-mant. Radacinile ce pleaca din acest rhi -

zorn in toate directiunile, sunt faseiculate ;pe ele se formeaza muguri, care desvol-tandu-se dad o inultime de puT din rada-cina. Prin acesti pui se imultesc musele,si Mel nu ar putea fi alt-fel de oare-cefruetele multor specil cultivate n'aù seminta.

and planta este destul de desvoltata inmijlocul buchetulul de frunze plecand insade la rhizom apare florile. Ele sunt grupateimprejurul unel axe curbate in jos de50-100 centimetri lungime i formeaza oInflorescenta numita de botaniscl regim.Pe axa acestui regirn se afla maT multebractee (foI) de coloare roscata, avend fie-care la suptioara. sa eMe 3-7 time' NumaTflorile de la base regitnului daa fructe, iarcele despre veil, care continua a se des-volta, pe cand cele de la basa sunt dejatrecute reman sterpe.

Fructele numite banane, ad forma unuTcastravete cu 3 muchT si sunt lungi de15-25 c. m., groase de 3-4 centimetril.Cand sunt verzi aunt fainoase ca cartofit ; lamaturitate se ingalbinesc, devin nol, ami-donul kr se transforma in zahar, sunt dulci,untoase si ag un gust si o aroma particu-lara foarte placuta. Gustul bananelor de lasosea era escelent. Un regim are 25-50banane. 0 Musa. care a inflorit dupa coa-cerea bananelor, se vestejesce piere,dupe cum se intampla cu multe plante a-anuale de la noT, cp nu infloresc si nufructifica de cat odata in viata lor.

Bananierul de la Sosea, dupa spuseled-lul Costovicl, a fost adus la sera acum15 anT inteun ghivecia mic. D-sa l'avat Inca 9 anT in ghivecia, cand din causemarimeT sale a fost obligat sit'l planteze Inpamint, chiar in sera. De la aceasta epocitincoace adicit de acum 6 anT vegetatiuneaa fost foarte viguroasa, din radacinaaü dat alti pul ; in cM astazT imprejurulplantei mutne, se gasesc 9 muse tinere.Una din acestea are aproape aceleasl dimen-siuni ca i cee batranit, adeca 2 metriinaltime si 75 centimetriT circonferintatriunchiului.

Musa cea batrana a inflorit in Septembre1885, fructele sale abia acum sunt coapteadeca dupit un an ; eea maT mare dintremusele put a inceput 'in lunie a. c. con-tinua a Mori i acum. Probabil ca fruc-tele nu se vor coace de cat la anul viitor.Aceasta musa ail trait tot-d'a-una in seraunde In timpul iernel a avut o tempera-tura ce varia !titre 12 si 15 grade de cal-dura. Vom vedea maT la vale ca in climeletropice, bananierul ca sa fructifice n'aretrebuinta de 15 an! ca la no!, ci numaT de5-20 tun! dupa specif i localitati.

Se admite in genere ca bananierul esteoriginar din Asia de sud, de unde &a ras-

0 carlositate botauica la gradina State-lui de la ttiosea. Mal zilele trecute amvisitat pepinierele si serele Statulul de laoseaua Kiseleff. Batranul nostril gradinar,D. Costovicl, care de 35 anT, de eand esteseful acestl gradinT. se ocupa eu o grijeparinteasca de tot ce se atinge de meseriasa, ne a aretat cu aceasta ocasiune un ba-nattier in floare i altul cu fructele coapte.Acesta fiind cel dintaia bananier care a in-florit si'sl a copt fructele in Romania, credca titlul ce dam acestel notite este nemeritavend in vedere soditiunile esceptioale dechina in care traesce el in stare naturala.

Bananierul, pe care botanistil '1 nurnescMusa, face parte din clam Monocotiledoane-lot, familia Museceelor, citrem i servescede lip. Sunt o multime de specil de Musauncle selbatice, altele cultivate ca plantede ornament, ca plante alimentare sag caplante industriale pentru fibrele kr textile.Cele maT importante specil sunt : Musa pa-radisiaca, M. sapientum, M. sinensis satCavendishii, M. cocinea, M. Hrosea, M.superba si M. textilis. Specie cultivata ded. Costoviel In serele de la sosea este MusaCavendishii (H. P.).

Prin foile sale intregi, netede si de omarirne exstraordinara, Musa impreuna cupalmierit, formeaza podoaba i bogatia te-rilor calde. Font) marl de la sosea aü Im,50lungime si 65 centimetri de largime. Nielca se poate gàsi o planta mal ornamentalapentru pareurl in timpul vereT, si de acea

...allisoomptemeeeek

pandit si in alte part!. Astazi se cultivitpe intinderi imense cuprinse Mire 380 delatitudine nordica i 37i ° latitudine sudica.Varietatile cele mat numeroase i culturilecele mal intinse se gasese in Asia si inAtnerica troptcala ; de curand s'a introdussi in Australia ; in Africa culture lui esteprea putin raspandita. Daca trecem in Eu-ropa nu gasitn musa cultivata in aer liberde cat in cate-va localitatt privilegiate subraportul climateric, cum : in uncle gradinidin Grecia, in Sicilia si en deosebire inprovinciile sudice ale Spaniel, unde a fostintrodusa de dire Mauri. In Portugalia deasemenea s'a introdus eu succes Musa Ca-vendishii. In cele l'alte tad europene museprin portul sag remarcabil, prin frumuseteafrunzelor sale, s'a introdus numal ca plantade ornament si se tine mat mult in serecalde, de cat in aer liber. Lucrul se espli-ca usor. Dug Al. de Humboldt muse! I!trebue o temperatura mijlocie anuala de18-20°, fara ca iernile sa fie red. In Cubase cultiva musa in unele regiuni, unde ter-mometrul scade pana la+7°, sag chiarliana aproape de 0°. Mulia paradisiaca nufructifica, cand temperatura mijlocie a anu-luT este mime! de 200 ; ca sa dea recoltaabondenta 'T trebue o caldura medie 24-28°.Nu trebue ()are sa ne prinza mirarea camusa D-lul Costovic! a pus 15 anT ca sitajunga dea fructe.

Culture musel este dintre cele ma! usoa-re si mal productive. El il place un pa-tnant umed, mat mult argilos de cat nisipos

bogat in humus. Dup. ce se lucreazabine pamantul se iau put de musa esit!din radacinile plantatiunilor ma! batranedin care se pune cam 1000 la hectar. Du-pa. 5-20 Inn! dupe plantare, Wit oalta lucrare de intretinere de cat 2 presileincepe culesul bananelor. De o data cuculegerea lor se taie i trunchiurile careag fructificat lasandu-le sit putrezeasca pepamant i sA serveasca de ingrasamant.Calitatea pretioasa, care inlesneste multculture muse! tn climele tropice, este ca.pana a nu se coace bananele ies o multi-me lasted din radacina,.. astfel cA Mindtrunchiul cu fructe ramane altele inloc care dup. 2 3 lunT dau o alta. re-colta. Se poate recolta mat in tot timpulanuluT, de oare ce bananteril infloresc

fructele lor pe rand. Cu modul acestao bananiera odata inftintata Ole duraaproape indefinit. Recoltele stint abun-dente i putin costisitoare ceea ce a si fa-cut pe I). Boussingault . sit dica ca : « Nueste cultura maT sigura de cat aceea a ba-nanierului de oare-ce, chiar (lea, irnprejn-raffle climaterice distrug rodul, totusl nu'lnimiceste cu desavarsire, cultiva-torilor le retnane in tot casul sperantaunel recolte apropiate de lasted, care crescfoarte repede : acesta este un avantagia,pe care nu-I presinta alte cultud arbore-scuente niel chiar porumbuluT care este totatat de pretios pentru regiunile calde aleglobuluT. Productiunea enorma a acestelplante asigur a. locuitorilor tropical! o hranaabondenta, eftina castigata, fat% osteneala,dar in acelas timp facênd viata atat deware, bananierul educe rele servicil lo-cuitorilor lasandu'l inteo lenevire, catre ca-re sunt destul de aplicati din cause clime!tropice

Foloasele trase din cultura bananierulutsunt insemnate. Fructele acele, culeseverzt aproape de rnomentul intrarei in par-ga, sunt fainoase i servesc in alimentatiuneca legumile la noi. Coapte in foc ca cartofilsau ferte in apa dag o mancare foarteliranitoare, care poate tine loc de pine ;tot din banane verzi se scoate un tel de a-midon (faina) ce seamana mult cu ceea cenumesc EngleziT arsow-root. and sunt inparga, bananile sunt mal putin hrani-toare, insä ag un gust dulce ; in fine candsunt coapte, tot amidonul se transforma inzahar, sunt foarte dulcl, carnea lor galbenaeste untoasa i coapta, o aroma din celema! placuta. In aceasta stare ele se ser-vesc ca fructele, de asemenea se preparafel de fel de conserve din banane.

Din trunchiul saa mal bine zis coadelefrunzelor de bananier se estrag pilule tex-tile, analoage cu cele ce se scot din canepasi in. Se fac din ele de la tèsaturile celemai fine pana la fringhiile cele ma! ordi-nare, fiind-ca cualitatea fibrelor variazä nunumal dupli epoca recoltel, dar i dupttdiferitele part! ale plantei.

Intr'un cuvènt se poate zice despre ba-nanier ca i despre palmier sad deApre oaie,ca. el nu numal cA hraneste dar i im-bract& pe om.

11111111111111111

facu in ea si adormil fara sa tiü candca o vita trudita.

E grozav s'adormi asa pe o hotarire deomor ! Vedeniele cele mat ingrozitoare imIaparura in vis. Simteam prin somn cumtresaream la vederea kr. Intre altele, mise Wea ca tot pamintul era stropit cusinge, parae rosiT isvorag de sub picioarelemete, nu vedeam, nu respiram decal singe,el imi intra pe git si-ml ardea pieptul. Eraluna pe cer si din globul ei ros ploa singe;Inaintea mea, imprejurul unel flacitriniste monstri jupuiti de piele tinendu-se deunghiele kr inearligate jucaa rinjindu-se lamine si chiemindu-me spre &MOT, pe candLuisa esind din cer intr'un nor alb me rugasa me oprese.

GemuT adinc i me trezil speriat.Daniel si eu ai lui erea in jurul meat.

Nu-T nimic, le zisel et, visasem ca mise luase batul... ET OM eat tin la dinsul.

Nu mal puteam sta sub acelasT acope-ramint eu dinjl ; in ochil mei eram dejaun ueiga s! s'apoi ultandu-me la Luisa, In-chipuindu-mT ca o ved pentru ultima omit

temeam sä nu slabesc in hotarirea mea.Imi luaT ziva blind in graba i pornil casa pot ajunge spre seara la locuinta lui

Gaspard. Nu sunt in stare sa-t1 spun cesimtil cand la respantea drumulul casa luiDaniel dispáru dinaintea oChilor met.

Cu eat m apropiam de tinta mea fatala

lucrurile luaa o alta fata. Mi se parea eavisez inca ; me pipaiam ca sa \red dacasunt treaz. Nu mat eram ea, par'ca so-fletul meti intrase inteo alta coaja. Auzeamsopte unde nu era nimenT, in ochil tutu-ror trecetorilor vedeam priviri banuitoare,parcä totl stiag ca me duc sa omor ! Meintorceam adesea tresarind Mc! mi se pa-rea cA and tropote de cal in urma mea !Me goniaa i fugeam cati-va pasi ; nu eranimic ! La copil nu me puteam uita, mi-era frica sit nu me descopere, sa nu strige :iatit'l I iatii'l !

Voll sa mananc o bucata de paine, mise pant matt i o aruncaT ; aveam o setemare dar gatul mi-era lipit si nu puteambea. Si ceea ce me supara maI mult eragdoe cutite incrucisate pe carl le vedeamjucand in fate mea si de care im! venea same var ca de niste muste. Nu puteam sitscap de ele nici chiar cand inchideam ochiT.

Ajunsei tocmal seara la Gaspard. Il cu -nosteam locuinta. ApucaT pe din dosul gra-dine! si sari! gardul ca sa m'ascund acolo.Aveam de gand sa dat foc case! ca saarza si el si toate hartitle WT. Nenorocireami'l scoase inainte. In coltul unei alee Ilgasii pe o bancit adormit dupa mesa cuun jurnal in mane, cu capul pe pept. Prin-zise bine, sangele ii era in fate., vinele eratiumflate pe gatul lul scurt. 0 putere ne-invinsa imi impingea mainile ca ma-

Carnu-Manteana.Licenfiat fn sciinte, Inginer ailvic.

-8011-

Servicial telegrak al Rominiel Libere"

Roma, 7 Octombre.La Cagliari in Sardinia aft fost demons-

trattun1 tumultuoase ; multirnea a cerut re-introducerea carantinel fata cu continentul.Demonstratiunile aú luat ierl un caracteramenintitor. Turburatoril aù 4,utrierat stra-dele strigand si amenintand autoritAtile.Redactia foil ADvenire da Sardegna, care scri-sese contra carantinil, a lost atacatA cu pie-tre. Un redactor a fost greü ranit. Armataa intervenit si a operat 23 arestArl. Subpresiunea opiniel publice primarul si consi-liul comunal aii telegrafiat ministerulul, càvor demisiona dace nu se va renoi carantina.

Roma, 7 Octobre.Incepe iarAsi a se vorbi despre intentiu-

nea Papel de a pArAsi Roma. Motivele prin-cipale sunt : Serbarea in onoarea lul Lu-

executat de autorita tile papale ; pro-cesiunea din Padua, unde a fost ars por-tetrul Papel si in fine limbajul violent alfoilor contra Papel.

busesc si totusl imT era sill de a'l ucidecum iti e sfla sa strivestI o broasca sag sastrangl o plcsnita. In disgustul met lì scoselbasmaua din buzunar sit.infesurandu'lN'a suferit cel putin, n'am fost calat !

Inainte ca sa prinda de veste de moar-tea luT dadui foc easel si toate crean-tele camatarului se prefacura in cenusa.Daniel ve trai imi ziceam cu o cruda bu-curie privind la flacarl. A doua zi m'amdenuntat eù insu'm! sub un nume fals caamicil mel sa nu stie ca. am ucis, ci same creada mort pe vr'o carare unde-va.M'am denuntat, parinte, cad nu voiam capedeapsa mea sa Intarzie,nieT sa scap de ea.

Atata me supara ca lucrurile nu mergmat repede i temnita asta nu'l destul debine inchisa ca strigoiT sa nu poata intrafara voe. Se vede ca Gaspard e nemultu-mit de locul unde se aft de tot nu'uni detpace aicea. Vine am!' arate ochiT sel cei

speriatl, i gura luT cascata dincare tisneste un pirea de sange !... Prea !...

Nu stii ce indatorire mI-aa facut ceT earlm'att condamnat la moarte. Viata ar fi fostosinda ce mi se cuvenea !

Ioan I1 aruncä pipa i statu un momenttacut fixand podelele temnitel.

S'apoi Wand cu nerabdare din picior :

Haide, n'o sA mat vie odata d. ca-lag! Parinte am in gat un nod care meineaca! Mi-e graba sa'mi scuip sufletul...

Fie! ispravi el suspinand adand, dar Danielnu se va ueide si Luisa nu's1 va plangetatal !...

AK*,

Londra, 7 Octobre.hi insula Niapu a fost o eruptiune vol-

canica , mnsotitA de cutremure de pAmênt,pria earl s'ail distrus mai multe sate.. S'aformat un deal 'ma inalt ca de 200 urme.Pe alocurea insole a acoperitA de cenusAIn grosinie de 20 urme.

41106-

MAI NOU

va continua s'aparA sub conduceread-lui lonescu-G-ion, cunoscutul publi-cist de la Românul. Nevoia ziarspecial de felul Doinet e foarte multsinatith , i e un mare bine ca vechiadirectiune, rupand cu metodul eIrpi-turei dintr'o zi intealta, s'a hotArit aincredinta ducerea mai departe a a-cestei publicatiuni om priceput

destul de neinduplecat tatA cu ha-tArul culiselor si cu intervenirile pri-etenet1 de tot felul.

Sesiunea consiliulut general de ins-trnctiune s'a inchis azi-noapte, dupAce mat discutat cate-va articoledin lege si s'a citit raportul generalal lucrArilor acestuI corp.

Simtimintul aproape unanim estecA s'a pierdut un timp pretios indiscutii gitunoase. Din cauza aceasty ,consiliul general n'a putut spunAopiniunea de cAt asupra unel part!din proiectul de reformA.

Consiliul comunal al Capitale! atinut sedintA ir1. AstazI se urmeazádesbaterile asupra altor puncte dinordinea zilei.

D. Gr. Manolescu, de la TeatrulNational, a cAzut bolnav de rAcealA.DacA nu va da in spre bine, Dumi-necA seara trebue inlocuitá Serero To-relli. SA sperarn InsA, atfit pentru ar-tist efit i pentru Teatru, ca iubitulnostro comedian se va Insánätbsigrabnic si deplin.

DuminicA, 28 Septembre, membrilLuminei, societate pentru cultura Ro-mAnilor din peninsula balcanica, suntconvocatT Itt adunare generalA extra-ordinarA, la orele 2 p. m. Puuctelece se vor supune discutiunii suntdestul de importante.

Juriul pentru examinarea candida-telor la catedra de limba francezala externatele secundare de fete 11-apronuntat opiniunea : d-na PaulinaAslan a esit cea d-nisoaraAgapiade a esit a doua.

Membrii societtiO romAne de arme,gimnastica si dare la semn, sunt in-vitati, conform art. 82 din statu te,a se intruni DuminicA, 5 Oetobre,ora 2 din zi, in localul societAtit.

Pentru catedra de geografie de laexternatul secundar de fete din Cra-iova, a isbutit la concurs dna Geor-gescu, actuala suplinitoare la aceacatedt A.

La sedinta d'a-searA a consiliuluigeneral de instructiune a asistat i d.deputat Lascar.

0 nostimadA.Zilele acestea s'a fAcut mult haz

la ministerul de interne in socotealad-lui Sinulescu.

Marele intreprinzkor din Valceas'a angajat sA facA niste paturl pen-tru un penitenciar. Devizul find fa-cut pe lungime de paturI, d-sa apus de s'a fAcut un singur pat de200 metri. Acest pat extraordinarfiind dus la penitenciar, chiar ares-tantii, cu toatA disciplina, aA isbuc-nit in ris.

Uncle ziare vorbesc despre un de-mers al profesorilor universitari, earlar fi indignatI de insultele" adresatelor de care d. Laurian, ea membrual consiliulul permanent.

AceastA informatie ne suprinde cuwat maI mult, eu cAt niei d. Lauriannu este deprins a insulta", nici pro-fesorii universitari nu se pot lua dupavorbe lipsite de ori-ce ternef.

SPECTACOLETHEATRUL NATIONAL. Societatea Dra-

maticti. SAmbAtit, 27 Septembre 1886, deschidereastagiunei de drama §i comedie cu piesa : FONTANABLANDUZIEI. Piesit In 3 acte i In versuri ded-nu V. ALEXANDRI. Doamna Aristizza Roma-nescu-Manoleseu va juca rolul Gettel.

Duminictl, 28, I-a representatie a piesel SeveroTorelli ; Marti, 30 1-a representatie a pieseiFinnl, comedie In 4 acte.

TEATRUL DACIA. SAmbAtil, 4 Octombrie,beneficiul d-lui N. Caragialli, se va juca piesaHamlet pe mina Turcilor, Misterele dragulta vi seva recita poesia Vara la farlt.

AfRim ed. foaia beletristica Doina

0-11a MARIA CUTARIDA-CRATUNESCUDOCTOR IN MEDICINA

DE Lit FACULTATEA DE MEDICIA DIN PARIS

Are onoare a face cunoscut cI, rentorcêndu-seIn tara, 0 a reluat orele de consultatiune de la 1pini la 3 p. m.,tn toate zilele, afar& de DuminedsêrbAtorl, Strada Cosma Nr. 16, Bucuresci.

VIN NEGRI'de Ora-vita i Golu-Drâncea

VechiA de 4 an!, calitate superioarAtutulor altor vinuri.-15 fr. vadra

ALB DE DRAGASANIdin recolta anulnl 1881. 15 k. vadra la

PAUN POPESCU &18, STRADA LIPSCANI, 18.

CASA. DE SCHTIVIB

C. ST ER1 U & CmP.No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

CURSUL BUCURESCIPe zilta de 2517 Septembre ura 10, 1886.

Imprumutul Comunal58/o Scrisuri Funciare urubraanlee.. . .5010

5°10 Rena RomAnA perpetul. .

6543°)% Ssrisurlaruonrctiisaarebiltrbane. .

60/, Oblig. de Stat (cony. Rurale]. .68/e , Cade ferate Rom.78/e Scrisuri Funciare Urbane .

7°0 , Rurale . .50f Imprum. Comunal 1884 not8% Imprumutul Oppenheim . .

Oblih. Case. Pensiun. (Nom. 300]Impr. cu prime orawl Bucuresci.Actiuni Credit Mobiliar .

Constructiuni, Nationale . . .

, Dacia-RomAnia .

, Banca National&Fiorini Valuta Austriael.Marc', GermaneBilete FiEn:agnlecsees e

Ruble Buse01Aur contra Argint i Bilete

Cump. Vkid.

75

878/4

97921878

101103118

21633

201124

998,125

240158/s

NB. Cursul de mai sus este In monedasocotit dug cursul fisculul.

Adresa pentru telegrame : STERIU.

751/483878/4

971/s9281488 '

101 Vs104

21734

20212510025T/t

24516

de aur

ROMANIA LIBERA

INSTITUTUL DE BAETI"BERGAMENTER"

Elevii vor priimi la examen atestate vala-bile pentru gimnazi i licee.

Inscrierea Elevilor urmeazd, In toatezilele dela orele 9-5 p.

Bucuresc] Str. Blbesen-Vodli, 1.

'rrtiTTIT77=etimportallt pan dill 1ipograf1 dig clistricto

nor pm -v-i\Tz Am= -ve2 MafidnI tipografIce din care una sistem

Frankenthat, format Nr. 5 si cealaltd. sistem Jfarinoniforma Nr. 9, cu preturl foarte moderate.

Asemenea se mal gAseste o ware cantitate de literede tittu, ling de alainA, etc ; precum si UNA masindde perforat. - Toate aceste masini sunt bine-iutreti-nute si se pot vedea chiar functionand.

A se adresa la Tipografla F. GOBL, Fil, PasagiqlRoman Nr. 12, Bncare01.

I I I

IIMININSINIIMMIrPANOMMIIMIIIMMII1111Mmumunise

2.0441444H,4~40441441404114H14.4.4

46, Calea Rahovel, 46 - BUCURESCI ___ 46, Calea Rahovel,46

Marele qi distinsul Magazin

CAITALEIllt

DE MODE

n\IL\LERIIL

DE NODE

- STAADA, SIELAIIII el COIL 1.1U14 GOVACI, 2. -Previne pe distinsa sa pentru SE.40NUL DE TOANNA vi IARNA a confec-

tionat aci in Tara un MARE L ELEGANT ASORTIMENT DE

HAINE PENTRU BARBATI SI BAETIdin cele mal fine si elegante stole Franeeze i Engleze - Eleganta i soliditatea confectiunel oferlOnor. Cumpörittor cele mal marl avantage, puttridu-s1 procura la DOI Ha ne confectionate In tars.fine I solide si a se dispensa de costisitoarele comalide adesea nemultumitoare.

Mir On M Fe. 1=2. C "paModernele costume a la Battenberg." Pard, situ1 cu §i fara talie Dorniire Mode.° Redingote

cu veste de 5Adrian qi Tricale." Veste brosate de lana si matase. Eleganta colectiune de PantalonTfantsisie. Paltoane de Montagnak, Commin, etc. Frac si Costume fine de Salon. Blinl de voiajorris. Blanute de venittoare, etc. etc.

`Cavalerul de Mode,2, Strada Se1ar1 si Coltn1 Coved, 2.

111111111110,311S. IMINESIM1

I INSIIIVE LUMINA

Inv6tèmêntul dupa programul Statulul de la care se

ternat si preparatiunt

1pereirmtiafircIat:ilegiidnenapsrioarvinarein.

13 riCs mlaessec

cu grAdina si curte pentru scolart. Regulament serios o

pentru lice9 si scoala militant. Localul spatios si igienje

Ingrijire parinteasca. esp la

4400*~~114)*****************40.414.0

k-2-"L"2"2"1"RA.812"11?"2"*"L"1"9"16":"14onitLa Tipog? afia Cartel Regale , Pas. el

Nr. 12 Bucuresti, se primesc abonamente la

"TARA NOUA"Re-vista sciintifica, politica, economica si

Redactor : IOA.N NENITZESCII.literati

I- Abonament pe un an 10 let - tilifTwIrrlr"T"7"T"T"V","47"11mirvir"IrrrwT"TwrIP'1".4

thithreilakrmsrm

PIPVIN4104411104,4PROGRESUL MEDICAL ROMAN

Ziar de medicina, farmacie si medicina veterinaritApare odatd pe sqtdmand :

Anul al VIII, Redactiunea Strada Po Iona' Nr. 27 Bucurescl.Pretul abonameutelor pe un an 20 1e ; Studentl 10 lel.PINI414011414

O

1NSTITUTUL FRANCOISBUCURESCI

Calea PleVrxei,

Priimeste elevi interni, seml-interni i externi, in con-diiuni favorabile. - lnvdtdmntuld primar i secom tar.Limbele francezd i germand obligatorie. - Curs specialpentru litnba greaca - Cursurile se predab. &ILA o-gramele scoalelor publice i cu examene Conver-satiunea in limbile francezd i germand riguros presci

Localul zidit ad-hoc, foarte salubru, curte spatioasd.,grádind, gimnastica, etc., cursurile incep la 20 August cu:rent. Inscrierile de acum. Prospecte i conditiunl de ad-mitere se trimit franco.

Director-proprietar,

FIZAINÇOIS.esniWWW1/4""a".""M"."A"A"n"."..w.evs ". /,WWww..n.,...vwmneSeIN".", WN"."."."."""11"/aNNIIMIIIIMMIES1111111

Mar CASELE din Strada ROSETTI, No. 18, su-burbia Staicu (Crucea de Piatra), sunt de vênzaredin cauza de stramutare la tara. Pretu1 modest.

ra)

' - Ca. tr"' .7> ,

SOCIETATE DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA

DE LA COTROCENISocietate Anonimi cu un capital de x,s000,000 fr. Intreg vksat

CONSILIT.31. DE .A.DNIINISTRA.TIE IJEW/Klink, Colonel CARP. - Vice-presechnte, I. G. Poenarn Bordea, depntat.

Secretar, Frederic Kohler, secretarul Mince! Nationale.

31 euxbrii:Colonel Alcaz, senatorAl. Duparchy, ParisApost. Melnescu, Bucuresci

Stefan loanide, bancherNic. Cerkez, inginer

G. Jean Marie, Paris

Auy. Menneton , Petersburg.DIRECTOR GENERAL : C GU RAN.

Sediul Social :Soseaua Pandurilor, vis-k-vis de Asilul Elena, Directiunea ii deposit la BucurescI

Eni. - Deposit in provinci! la Braila, Galati si Craiova.

- darns tolovatiod : ,BASALP Buouiesoi. -

strada Biserica

Industria Nationall ale cäreia produse, a eloVendit, la Expositia Cooperatorilor de cea maTmare recompensii data, de juriul :

Mgr DIPLOMA DE ONOARE CLASA 1-A 'VCPrIncIpalele produse ale acestei fabrIce sunt urmitoarele :

Pavele marl pentru stradele foarte frecuentate, pavele mid pentru stradele mat putin frecuentate.Lespede cadrilate i incrustate, lespede simple si cadrilate, olane mecanice pentru acoperiluri cal-a-mide gliurite cn 4, 5, 8 Our!, cliramide refractire ; ciramizi de basalt pentru fundat ; arAinizi pre-sate mecanic extraforte ; cArámizi pentru puturt, tuburl pentru canalisare, de 28, 20, 15 qi 10 con-

fri diametru ; bordure de grädint ; pad de basalt pentra sale.NB. siuzurnl deposit al Societatei in Bucuresci e eel din strada Biserica End ; off-ea alt deposit

de basalt in Bu weeci e strain.

I ).

ItiORMAIL211111111101:10=1,262iL.'

A

TAPETURI,

PERVARSURI POLEITEPLAFUNURI IN RELIEF,

%gels to alaz.a yeatra said, stide pentru tri(GARD-PORT)

din eel* ma renumite fabriee, ou pre/uri focn-ts moderate,recomandd Onorabilulul Public sub-semnatsd

TIOINICTITapiter si decorator

No. 3. Strada Stirbey-Vodtt, No. 8.MARI

L10EUL ST. GHEOR(;HE

138 Calea Victoriel Bucuresci Calea VI( toriel, 138

Directiunea liceulul " St. Gheorghe », are on( are de aaduce la cunostinta publicului cd s'a adaugat i clasa VIde heed, asa in cat peigru anul scolar 1886/87, care vaincepe la 15 Septembre viitor, cursurile vor cuprinde pri-mele 6 clase de heed i o clasd preparatoare in care sevor urma materiile clasa IV primard. - Toate cursurile sevor preda in liceti de catre profesori bine cunoseuti aiacestui instil ut.

Prospectul liceulul i conditiunile de admitere se tilt-ilkori-cdrei persoane care va face cererea directiunel liceului138, Calea Victoria Bucuresci, unde se primeste ehiar deacum cererile de inscriere.

Numèrul elevilor este strict limitat in fie-care clasit.

DIRECTIUNEA.

MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA valabil de la 2Mit 1886Bucureticl-Fot said-BUM %hi

STATI N

ttoman-Foevanl BueuretrlDenumirea Trenurilor

Ace. Persene Mc. Ace.1 I 21 27 29

or. In.

14.Bucurescl 11,U0Chitila 11.13Buf teaPerisCrivinaBrazil

Ploestl schPI.

V.-Cillugi.AlbescitnoteselMailDltnenIMonteoru

soBuzed

Zoita

11,.-SArat s'Pl.

SalleeCiugestlCotestl

FoesanlsoPI.

Put.-SéciAlias. s'

P.PufestiAdjudSascu

Val.-SecaSOS

GalbenlBoman

or.m. or.m. or.m. or.m.dim. dim. dim.8,40 7,30 6,30 4,408,59 7,47 4,559,12 8,02 5,079.33 8,26 5,259.49 8,44 5,3t

10,071 9,0412,17 10,19 9,16 8.04 6,0512,27 10,391 dun. dim. 7,20

10,57 7,4711.09 b,Uo11,22 8,24

1,14 11,38 8,0512,08 9,8912,16 tr. 61 9,o2

1,59 12,30 p ni. Ng)2,14 12,55 1,10 6,1u

1,52 7,(A3,12 2,15 7,323,17 2,26 7,18

2,52 8,263,11 8,458,25 9,03

4,16 3,38 9,204,28 3,48 10,10

tr. 23 4,12 10,445,00 amia. 4,26 11005,15 12,00 5,15 a. m

12,26 5,576,01 12,55 5,96,24 1,20 7,1b

1,48 8,u12,21/ 8,41

7 31 2,40 9 057,59 2,55 9;30

3,32 10,298,46 4,1L 11.15

dim, p. m. sera

STATIUN1

iDenumirea trenurtlorAce. I Pers. Trenurl mixte

2 I 24 62 I 64 66lor.m. or.M.I0r.111 I (MITI or.m.sera p. dim.8,25112,30 5,45

' 1,07 6,379,20 1,40 7,209,26 1,66 7,50

2,17 8,152,48 8,59

10,23 3,18 9.4310,15, 3,52 10 29

I 4,11 11,0111,18 4,34 dim. 11,3011,23 p. m. 7,40,12,12

7,57(12,2811,52 8,16112,4911,59 9,26 12,50

9,43 1,159,59 1,30

10.21 1,512,51 10,45 2,1412,55 lu,55 2,29

tr. 22 11,19 2,541,46 p. m. 12,00 3,332,01 1,18 am. 4,03

1,36 4,231,46 4,39

2,50 2,19 5,232,32 5,382,45 5,562,58 trdm 6,13 tr. 30

3,33 3,14 a, m. 6,33 sera3,45 3,39 10,25 8 00 10,17

3,51 8,124,07 10,51 8 3U4,23 11,04 8,46

4,43 11,21 9,07 11,244,48 5,00 11,32 9,215,00 5,15 11,4" 0,35 11,50

dim p. m a. m ,séra ni5p

Roman plGalbin!

Bacia sOsPI

Val.-S*ScaKcàciunlSascutAdjudPufesclMärä sos

plPut Sic&

s.Focsanl

Cotes tl(Ingest]sill lea

R.-Sarat Ps

Zoitasos.Buzéd

PIMonteoruUlmen1MadInotesclAlbesclV.-Calugar

Ploest1 s°s"

BrazilCrivinaPerisBufteaChitilaBucurescl

Bncure§cl-Ginrgia (Smitrda)

aim. dim. p. m.Bucurescl plec. 5,40 6,40 5,30Dealu-Spirea 6,49 5,39

sos. 6,5e 5,45plec. 7,10 6,00

Jilava 7,21 6,11Sintest1 7,28 6,18Vidra 7,36 6,26Gradistea 7,46 6,36Comana 6,24 7,55 6,45IB neasa 8,21 7,11Fritestl

Sftrda sos.sos

70.1 9,00

8,39 7,29

Giurgitt P1. 8,49 7,408,55 siira

in

Filaret

Wile maim,.

Bucuresci-Vérciorova Verciorovu-Bucuresel Galatl-Marase§c1

STATIUN1

LrenuriiIr ulg. Ace. t'ers.

C. 3 25_1a.m.jor.m or.tup. m. sera4,05 8,00

8,13Bucuresci p.UtopiaCiocanesclUhergan1Contest!TutuGiese!LeordenlLioltsci

P. m. PutescI5,055,24 Costesct5,45

m LorouPutcoavaSlauna

P.

s.

PiatraBalsiuPelesclCitrcea

Craiova

IsalnitaCotuten1Racarlr Alas!ButoesclStretutiaTinineaPrunisorPalota

Giurgift (Smarda) Bncnreitel

SmardaGiurgiaFratestlBineasaComanaGradisteaVidraSintestlJilavaFilaret

pleso

ple

ple

C.

S.

C.

C.

sople

De al u-SpirelBucurescl sos

S.C.

P. re2.25

3,52

dim.10,00 I

10,05 p. m.110,13 8,30110,24 8.41110,47 9,04'11,13 9,3011,20 9,37,11,30 9,4711,39 9,5611,47 10.0411.58 10,1512,11 10,2812,18 10,3512,25 10,42

MOM

s.P.

5,07

STATIUNI

8,Uu8,188,419,919,12

9 00 9,2o9,07

10,2110,4410,011,1211.,1bjR,15

1Z1*1,101,Z01,002,182,442,oi3,093,5-23,5104,114,31

2,04 4,o45,1/

2,34 5,375,01)6,16

3,18 6,393,50 7,2u3,52 7,344,12 8,00

6,20 10,11u,24 10,i6

1u,4$

8,04 11,628,08 ii,ou

12,17

9,26 1,129,30 1,18

10,17

11,30s 1203

Tur.-Sev. P'Vêrciorov. S. t 2,27

Trenul Fnlger C plead. dinSmarda i Bucurescl Mercu-rea si Duminica si sosesce InVérciorova Jouia si Lunea.

Vércior.

l'ur.-Sev.

PalotaPrunisorTimneaStrehambutoescIr inas1nacarlCoçoieniIsalurta

Graiova

CarceaeeiesciBalsuemtraSlatinaeotcoavaCorbu

wane!Gostesci

Pitescl

UolesclLeordentUâeuucll'itu 11,31Contestluhergan.Clecauesci

8,57Bucurescl s. 12,35 9,1

Trenul eulger P pleaca dinVércioreva Martia i Sambata

sosesce in BucuresclSmarda Mercurea i Dutton.

P.s.P.

Denum. trenuril.r'ulg. Ace. jPers.

I P. 4-1 26or.m.lor.m.

p. m. n6p.3,424,034,084,56

6,08

s. 6,60P. 6,o5

s-1 8,13P. 8,17

s. 10,07P.

12,571,171,191,52

10,12

Mirttselel-GalatiIDenum. trenur.Ace. Pers. Mixt

8 24123 60159turn). OLIO. Cor.m.

STATIUNI

Denum. tren.

jAcc..IPers. mixtI 7 24123160159

or.m. oran.I dim. n6p.

8,00 Galatl pl. 7 45 11 4055 , 42

sos.06 BarbostIP

9,28 Serbescl9,10 lndepend.

10,u12,35 lu,24

10,423,07 111,r

11,3,11,00

3,49 12,005,53 12,31)

112,401,OU

1,01

2,475,u03,213,45)

6,2

66:54235,29

567:, :b

7,147,26'7,498,158,35)

4,4815,085,12

Varnes11.-Conachiivestl

Tecucla s°sPI

Marasesei s

seara10,4011,06

8,208,808,559,129,349,513

10,2010,4911,1411,4"

12,2212,5t1

1,2(11,402,092,343,11)3,461,164,52

Tecucl-Bérlad

STATIUNI

ur.Denum. tren _abate

STATIUN1

Melt! Predeal Predeal Ploestl

STATIUNI

I dim p m. n6p.Marasesci pl 5,25 4,49 11,35

sos. 5,50 5,20 12,14Tecucid5,45 12.34

Colnac hi6,18INTe

ac 6,41Vames 7,03ndependin. 7,25

Serbesel 7,42

Barbos 505 8,05ple 8,15

Galati sos. 8,50

1,141,432,162,463;043,313,584,35

PloestlBudaBtticolCimpinaComarnicSmaia pBusten!AzugaPredeal s

P.

1

Uenuin. tren.Ace. Pers Mc.9 27 29

ior.m. or.rn. Oranséra dim. dim.6,15 9,38 8,19 Pzreudgeal p.6,33 9,556,51 10,14 8,56 BuslenT7,14 10,42 9,20 &want p.7,39 11,09 9,451Comarnic8,30 11,53 10,31 Cimpina8,47 12,10 10,46 Baicol8,55 12,19 10,53 Buda9.10,12,3o 11,08 Ploestl s.sin. I p. m. a. m.

Ploesti Slanic

STATITTNI

Denurn. tren.

Ace.

10or.m.

Pers.IPlic28 I 30

or.rli. Or.BI

dim. p. M. sirs

78,4554 46'11 7:0,44

8,051 5,128 211 5,32

7.58 5,05 7,19.

9,189,40 6,52

7,25 10,00séra sirs

9,5610,U9dim.

69 71I or.rn.jur.m.(

Barlad-Tecnciti

STATTUNI

Denum. trenurKate

70 72 I

10T.M. or.m.1dim p. m 1

Tecucia pl. 6,15 5,55Berhect 6,48 6,34Gibidiceni 7,16 7,09Tutova 7,32 7,30Berlad sos. 8,Uu 8,00

Buzéa-Galattdim p. rn.

&ran p. 2,30 12,55Cilibia I 1 25Fiurel .3,25 1,69lance 2,31Muftid 2,59

. s 4 53 ,31 .rnBraila pli5: 3 It03 3,41 6,45

Io

Barb. sp.. :tb) 4,2,Galati s. 6,15 4,5,,

4; i,u

Galati-Bnzéd

Adjud Tirgn-CenaDennm. trenur.

mutt mutt81 83

dr.ria.

STATIUN I

or.m.

séra I dun.Galatl p.' 9,401 6,40.

s. 10,15ip. WA.) 9,19 5,30 4,00

4-,14 p.m sér..Barb

Braila s' 10 51 9,52 y,15 4,4;11,01 10,021

12,02 1.1,319J12,32 11,461

439 I122,t31

P.n6p. Muftia

lanca12:15Iteaurel

10116 iaBuzeil s.

Adjud pl.UrechestilJaluçI()nest!Tirg.-Ocna s.

dim.6,106,327,067,398,05

p In4,154,405,195 546,21)

sér.Bérlad pl. 8,401 8,40Tutova 9,14 9,11GhidigenT 9,41 9,29Herbed 10,10 9,55Tecucid sos. 10,40 10,25

STATIUNI

- -Tirgn Ocna-Adjnd

Denuin. trenur.Mott M XII

STATIUN1-82 84

10r.m.

dim. p.mT.-Ocna pl. 9,45 8,20Wield 10.12 8,45Gault( 10,48 9,16Urechestl 11,25) 9,45Adjud sos. 11,35 10,00

Bactid-Piatra (Nean4u)Denum. trenur.

Mixte55 57

I

'

or.m.

STATIUN I

Bacia pl.GârleulbubusPodolen1RosnovPalm N. s.

a. m.7,468,138,479,169,47

10,13

PloestlBudaPlopenlPoianaSianic

Derwin. tren.Mort77

'ran.

Slanic PloettlDenum crell

NixtS1 ATIUNI

a m.p. 10,45

11,1U

111.3912.12

s. 12,44,p. rn

SlanicPolanaP !open!BudaPloestl

p.

Campine, Dottana

P. m.5,005,285,596,326,50

P. m.

Doftana Campinea. m.

Câmpina p.111,00Doftana s.;11,20

la. m

Consta4a Ce navodap m. a. m.

Constants. 3,00 9,00Murfatlar 3 37 9,48Medjedie 4,07 10,28Cernavoda 4,45 11,10

p. m a. m.

IP. mDoftana p. 5 50,ainpma a. 6,08,

Cernavoda Constant&--_-.-1,50Cernavoda

MedjudieMurtatlarConstanta

P. m. P' Ei6,50

p878,133::304. 432,34294°

p M.

Piatra (Neauttu) BacallDenum. trenur.

STATI UN I

p. m.3,003,284.024,315,025,28

Piatra N. pl.RosnovPodolentBuhusGirlen1Baciu sos

Mix te56 I 58

1

or.m. or.in.la. m.¡p. m.11,00 6,20111,38 8,5812,02 7,2212,40 8 OU1,04 8:241,30 8,50

Iattl Unghen1

iai P.CristestlUnghenI-R.

Ru^,'

Tipografia-C;til 14-3-gale, propietari F. Göbl Fil, Passagiul Romita, 12.

p. 111. & rn.2,2a 11,503,00 12,293,42 1,143,49 1,21

nn. p. rn.

Tau Targovesa

Criste

6se ra

U.-R p. 2

stI 3,, Romani

.Tftrgovelt! Tandim. p. m.

Titu p. 9,45 9,15Nucet 10,25 9.52Vaal. escI 10,51 10,16Tirguvesti t1,05 10,30

L. 111 p. M.

8,308,509,20sirs

Tirguvesti pVaciresc1NucetTutu S.

dim.6 4()6,587,227,50dim.

P. m'b,206,386,926,30