ANUL X. Nr. 2697. 10 banI exemplarul (30 banI un nr. vechiù MERCURI, 7 (19; MAI 1886.

APARE IN TOATE ZILELEABONAMENTELE :

In Capitali : Pentru 1 an 30 le 6 luni 5 leI ; 3 luni 8 let.In DietriCte I. I an 36 leI ; 6 luni 18 lei ; 3 luni 10 teLIn Strainatate : 1 an 48 lei ; G luni 24 lei ; 3 hull 12 lei.

Director : D. AUG. LAURIAN.1111:01=T,

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine

Berlin, 15 Mal.In Krossen pe riul Oder in Branden-

burg tin ciclon de o putere ne mal pome-nitä in Germania a causat mari stricaciuul.S'ail surpat mal multe case, labrice p tur-nul bisericel, care a därimat o cask Maltoate acoperisele din oras a fost stricate sis'ag spart toate geamurile. Mai Multi oa-menl ag fost ingropati de vil. Pompieril siarmata lucreaza spre a MIA tura ruinele sia scilpa pe cel ingropati. Pe Oder s'ag sco-fundat cloud nave si s'ag inecat cinci oa-menl. Pagubele sunt enorme.

Brun, 15 Mai.In urma neisbutiri negocierilor vamale

cu Romania, unil fabricantl, care confecti-onail márfuri de postavurl mal ieftine, aincetat cu efectuarea comandelor. Mal multefabricl de pe aic i din prejur, care pro-duceag asemenea märfurl de Ma., vor tre-bui sí 'p rnicsoreze productia i sa conge-dieze un numer de lucrätori.

Berlin, 15 Mal.Conflictul vamal al Austro-UngarieI cu

Romania e mult discutat de toate foile. Secerceteaza motivul ascuns politic al afaceri.Unele fol pun in legaturä cálatoria minis-trulul roman Angelescu la Livadia cu a-ceastä cestiune.

Paris, 15 Mal.Intre ata.satul militar turc Izzet i vicon-

tele lienO Vigier a fost astäz1 un duel cosabia, in care Vigier a fost ränit la brat.

Lonara, 15 Mal.Cabinetul englez a dat sfaturi de repetite

ori printului Alexandru al Bulgariel sa pro-ceadá mal moderat la fusionarea complectäadministrativa a Rumeliel orientale cu Bul-garia, caci la din contra prin aceasta s'arputea altera dispositiunile actuale favorabileale Portil, care apol ar cäuta sä se aläturemal molt de Rusia.

Belgrad, 15 Mal.Conferintele Radicalilor s'aii terminat si

inchis ierl seara. Nu s'a luat nicl o reso-lutiune definitiva asupra uniril ou Liberalii,ci aceastä afacere se va aduce in curêndpe tapet la o intranire a parlidelor. Dar depe acorn se poate prevedea, ea marea ma-joritate a Badicalilor se va pronunta contraaliantei.

Pentru Abonamente, A nunciuri si Reclame a se adresa :In Romania : La administratinne, Passagiul Roman., No 3 bis, Bucuresti; si la corespondentii ziarului din judge.In Paris La Société Banns, place du Bourse, 8.In Viena : La Heinrich Schalek, I. Wallzeile, 14, Biuroul central de anunturi pentru Austro-Ungaria.In Hamburg : La Adolf Steiner, Gänsernarkt, 58, Biuroul central de anunturi pentru Germania.

ANUNCIURILE :Linia rncà pe pagina IV 30 banT.Reclame pe pagina II-a 5 lei. Reclame pe pagina Ill a 2 lei.Scrisorile nefrancate se refusa. Articolii nepublicati nu se inapoiazi.

Pentru insertii si reclame, redactitmea nu este responsabila.

Servichil telografic al Roffialliei Libel?

Londra, 17 MatD. Gladstone e decis a nu retrage pro-

ectul sOil de lege privitor la Irlanda.Daca bilul va lì respins, Parlamentul va

0 fará indoialä disolvat.Londra, 17 MaT.

Times spune cä d. Delyannis cauta sficreeze o agitatiune in Grecia.

Atena,Apropiata intrunire a Carneril pricinueste

oare-care preocupatiunlGuvernul grecesc a reclarnat comandante

lui flotel internationale contra severitätiladose de escadra austriaca in operatiunileblocd rel.

(Haw's).

Atena, 15 Mal.In urma proclamäril blocadel asupra li-

toraluluj grecesc, In tiinpul furtunel de laMai, 9 bärci si coräbii mid aü rkisit sä

scape din portul de la Pireu spre Angina,Poros i spre insule.

Imediat dupä anuntarea blocadel ail so-sit patru vase turcesti de rèsboiil la gurilePeneulm si ag fãcilt sondärl.

Atena, 15 MaiDelyani.stii pretind, ca vor avea majori-

tatea in Camera convocati pentru 19 c , pecänd Tricupistil spera in disolvare.

Representantil marilor Puteri, carl par-ticipa la blocare, permis ca vaselegrecestl sä aducä la Atena pe deputa til dinporturì si din iusule. Caracterul blocadel eviguros.

Cair, 15 Mal.In urma neisbándel negocierilor turco-

engleze in ce:curile politice de aici dom-neste parerea, ca Indata ce se vor fi apla-nat dificultatile situatiunil momentane eu-ropene, cestiunea egipteana fi adusa dinnog inaintea forului Europel intreg1. Prinacordarea garantiel imprumutului , Puterileaü cástigat drepul mai malt ca ori candde a interveui in aceastä afacere.

A se vedea ulttme stirï pe pag. III-a

BUCURESCII 6 MAI

Nu'i place Romanuluï s. mun-ceased mult ; nu she clênsul sa ur-mareaseä cu staruinta un scop de-partat. Dad, nu'l stringe o nevoemare , el lasa treaba de azi pernaine, luerand pe 'ndelete. Exem-ple se pot eulege cu gramada dinviata tdranului, din viata functio-narului , din viata legiuitorilornostri.

Tdranul pierde toata iarna nefa-chid mai nimic; se opinteste cevavara , dar farit destula socoteald,tinêndu-se d'a.sa curn a apucat.

Functionarul roman este un tipmai tembel. Lenevia lireased se

repede in atmosfera biu-rourilor noastre. Cand e ceva ur-gent §i se gäse§te un rninistru malursuz, atunci de nevoe maifunctionarul din condeiti. Altfelstait hartiele vraf , amanandu-setot-d'auna pe maine ceea-ce sepoate face astilzi.

Cat despre legiuitorii notri, gu-vern si parlament, ei par a fl ajunsla inaltirnea reprezentarii acestordeprinderi. Exemplele de pierderede vreme, de voturl pe ne§tiute,de discutiunI uprele , sunt dede multe ori scandaloase. Si callbanl tine pe tara mändria de aavea i dênsa aparatul occidentalal clod Camere numeroase

Neplacerea de muned precumrnunea desordonata ne esplica ina-poiarea noasira in multe, zapacealain mai toate, mizeria unor clase.Cine nu este obitjnuit cu munca,osteneste lesne, nu poate sil facilucrul pe d'a-ntregul i cumse-cade. Asa in domenul bratelor, tota§a n stera inteligentei. Urmarilefatale sunt nepropa,jirea in avere,nepropirea in cultura, mai multasaracie si mai multi prostie ;aceste triste efecte devin la rindullor cauze produckoare d'un lungsir de mizerii individuale si so-

Totul se leaga in lume, fe-nomenele se transforma unele inaltele, nimic nu se pierde. 0dispozitiune de lege votata cu usu-rinta poate pritinui pagube enor-me until' stat.

Dar nepläcerea de munca carnunca cl.-sordinata, care producatatea rele omului i societatii, nusunt ele ni§te lapte intimplatoare,niste rezultate ale until capritifimomentan. Aü i dinsele cauzelelor naturali. N'am gre§i credem,când le-am lega de slabirea siste-mului muschiular i de släbireasisternului nervos. La munca eubratele sunt muschii car! se punin exercitii ; la munca intelectualà

.

e creierul care muncere ; si lamurhi e nevoe de creier j d'uncreier bine conditionat, pentru camunca sa fie cu spor. Deei slabi-

Alexandria, 15 Mal.D. Lesseps este asteptat sa soseascä In

curend aicl, spre a cäuta sä aplaneze nein-telegerea dintre guvernul egiptean i Soci-etatea Canalulul de Suez relativ la largi-rea acestui Canal. Societatea crede cai en drept

a executa aceastä largire in bazavechel sale concesiunl, iar guvernul egip-tean considera de necesara o noä coucesiunepentru acea lucrare.

.4S441,-

ciunile ce le intalnim in deprin-derile noastre de munca nu vin Va asista si M. S. Regele.(lin senin ; ele sunt legate de sla-biciunea organismulul, de slàbi-ciunea muschilor §i a nervilor.atunci cestiunea sociologica a mi-zerielor in care ne ducem traiuleste mai serioasa decal se pareala inceput.

Pentru noi, daca Parlamentul nuluereaza destul, eu profunditatein folosul Statului, cauza nu tre-bue cantata in vointa luI. Duptivotnta, Parlamentul de azi, caori-ce Parlament din lume, ar fila cea mai mare inaltime. Cauzarezida in putinta lui. Daea dinsul Alaltderi societatea albaneza de aci a ti-luereazrt aa; eauza e ea nu poate nut o intrunire in sala cPomului Verde.»alt-fel. i luerarile lui superficiale,cari eu toate acestea it ostenese int

Ir)ui tei efoastt asa de violenta in aceastalucrurile ajunseserd la cutit

mte, sunt legate de starea In care o la revolver. Un membru cdzu rdnit.se giisere izvorul activitatii orne- Scandalul ar fi luat proportil i mai marineS11, tesOtura i structura cere- clack' po1iia n'ar fi intervenit la timp i n'arbrala a celor ce reprezinta suve- a arestat trei Albanezi din cel: mai furiosi.ranitatea parlamentara.

De giaba facem apeluri la Par-lament, ca sil se inspire de tre-buintele Stab:11(1f, ca sit se incia-zeasea la idealul national, ea salucreze cu pasiune pentru a ducetara eatre acel ideal ; aceste ape-luri iritä momentan creierii, pro-due o flacrlre de paie, i eurdndne intoarcern la starea de obosealdsi de intuneric de mai nainte.Chiar necesitatea apelurilor la mull-ed, pe earl este silit de multe-orisa le fad, d. Ion Brätianu

denota o stare patologica.0 maioritate birre organizata pen-tru munca n'ar avea nevoe de niciun apel. Munea productivd, seri-oasa, demnd, ar fi la dinsa un fe-nornen foarte natural.

Cine observa de aproape felulmuncil romane§ti i cu deosebiremunca parlamentard, trebue saconstate cä suntem bolnavi. Ener-aiele ne sunt slabite. E nevoie decurd pentru insandto§irea organe-lor din cari isvorasc aceste energiI.

Oprindu-ne astäzi aci, constatamo stare generala nesandtoasa, careare nevoie de intremare. Intealtarticol, vom urmäri mai departeaceastä cercetare. Un lucru insacauta sa mai adangarn : Sunt ex-Ceptiuni sandtoase, pe care mo-lima nu le-a atins, dar exceptiu-nile, ori cat de numeroase ar fiin diforitele directiuni ale vietilnoastre sociale, in suma sunt cuInuit mai putine de cat suma in-divizilor eu energiele shibite.

concurs general militar de tragere la semn.

Pelagra bantue in judetul Putna, i princate-va mahalale din Focsanl s'a ivit angina.

Dupa constatdrile mal noul, delapidareade la Creditul funciar urban se ridicd la118,000 de lei.

La intrunirea publicd tinutd alaltdieri inBotos,mï ad vorbit Dumitru Bratianu,Al. Lahovari, Marzescu si P. GradisteanuResolutiunea de la sfarPt tinde tot la res-turnarea guvernului.

Incheierea a fost un splendit banchet.

CRONICA ZILE!

Cate-va domnisoare din Buzèü ad dat inacest oras o representatie teatrald in folosulloteriel Ateneului. S'ad incasat peste 1100lei.

Lucrdrile de fortificatie ale Bucuresciululse conduc cu multä activitate de catre direc-ia acestor luerdri.

Deja 7 forturi sunt in lucru i anume :Chitila (capitan Zotu) Mogosoaia (capitanendrea) Otopeni (capitan Teodoru) Tunarii

(cdpitan Georgescu) Afumati (cäpitan Boe-rescu) Jilava (cdpitan Botez) Stefänesti (lo-cotenent Säulescu).

Pentru executarea lor Revista Armatelspune ca se intro buiriteazd pentru fie-carefort cate o companie de genid §i lucrAtoricivili trebuinciosi. Soldatii de geniu sunt in-trebuintati mal mult pentru lucrarile maiimportante si care cer cunostinte deosebitein executarea lor. Dintre toate aceste forturicel de la Chitila este mai inaintat in lucrári.

Citim in Pester Lloyd :In urma neisbandel negocierilor vamale

cu Romania, mai multi confectionari, careesportad in Romania, ad incetat comandelepentru panzarie mai eftinä. Mai multe fa-brici de raici, precum p cele-l'alte din Mo-

care produc postavuri, vor micsoraproductiunea i vor da drumul din servicigla o multime de lucratori.

In toamna anului acestuia vor fi manevremarl intre Pitesti i Slatina.

La 7, 8 0 9 Mal, pe platoul Cotrocenl,

Dumineca, 11 Mal, opozitia coalizatä vatine intrunire publica in T.-Severin.

Tribunalul a respins cererea de dauneinterese a Directiei Teatrului national inprocesul cu d-na Aristita Manolescu.

De 10 Mai se vor face inaintdri si per-mutdri in armatd.

Duminicd, 11 Mai, ora 8 si jumetate seara,d. Gr. G. Tocilescu va t,inea a patra i ulti-ma conferinta asupra Teranului Roman.

Cu aceasta se va incheia seria conferintelor Ateneului din sesiunea 1885-86.

cu ocasia sapaturilor pentru ridicarea unelclädiri.

Din examinarea medicului, resulta cd a-cele oseminte sunt de femeie. Cercetdrilecontinud.

Din causa ploilor torentiale s'ad surpatca la 160 pogoane pain-did cultivabiI si 3

case din teritoriul comunei Degerati, jude-tul Mehedinti.

Din Iasi ni se comunicd c. morarul Haim-Mates din Podul Rosiu a incetat plftiIe cuun pasiv de vr'o 18.000 lei.

S'a declarat in stare de faliment comer-ciantul Dionisie Zavo din Braila ; alegereasindicilor definitivi va avea loc in ziva de5/17 curent.

Firma Falita P. I. Barasch & C-nia dinBucuresti a incheiat un concordat pe 300/o.Comerciant0 de coloniale Cavadia &Vlasto din Bucuresti ag fost declarati dinnog in stare de faliment.

In privinta falimentului Ignatz Charasdin Focsanl ni se comunica ca falitul ne-putênd gasi un girant, dupä toata probabili-tatea se va incheia un act de unire.

S'a declarat in stare de faliment morarulTanescu din Ploesci.

S'a declarat in stare de faliment comer-ciantul David Feldman din Bucuresti. - (Llo-ydul Roman.)

In noaptea de 1 spre 2 Mai, ajutorul deprimar al comunei Slobozia, din judetulRamnicu-Särat, s'a dus la cdtunul Obrejitasd facd perchizitie domiciliara lui MarinDobre, bärwit pentru spargerea easel d-neiFilipescu. Aci, agentul poliiei judiciare alost lovit in inimä cu un cutit de cdtre uninculpat, care se opunea la perchiziVe.

Transportat la spital, in noaptea de 2 3Mal ränitul a si incetat din viatd.

Criminalul s'a inaintat parchetului.

I se spune Vocii Botosanilor cà in tärgu-sorul Suceava, de la marginea fruntarieinoastre, a inceput in cursul acestei septa-mani, un proces in care figureazd ca la 60de acusati.

Toì ace§tia sunt dap judecdt,ei pentru cain timp de doi aril, ad introdus ca contrabanda ad trecut in Ungaria peste 5000boi din Romania.

-41011

DECRETED Mih. C. Miclescu este nurnit director al prefec-

ture judetulul Covurluid, in locul d-luT A. Nicolini.

D. M. D. Cereseanu, directorul prefectureT jude-tuluT Ilfov, este autorizat sa gereze afacerile acelelprefecturl, pana la numirea titularuluT prefect lalocul vacant.

S'a acordat d-lui Gheorghe M. Ghica trimis ex-traordinar i ministru plenipotentiar al Orel laConstantinopol, 'Malta autorisatiune de a primi sinurta insemnele de mare-cruce ale ordinuluT Med-

ce i s'a conferit de catre M. S. Sultanul, siale ordinulul Mantuitorul, in acelasT grad, ce i s'aconferit de M S. Regele Elenilor.

D-niT loan NedelcovicT, Tanase Guran si AlecuValcovicl s'ad numit membriT la camera de co-mert, cu resedinta In orasul Giurgiu, in locurilevacante.

In ziva de 3 Mai curent, s'a gäsit ingro-pate niste oseminte de orn la o adancime deo jumetate metru in curtea d-lui colonelChirculescu, din strada Posta-Veche Nr. 12,

D niT Vasile Sasu, Cristache D. Economu si loanLerescu s'ad numit membi.i1 la camera de comert,cu resedinta In orasul Braila, in locurde vacante.

D. licentiat in medicina Joan Popescu este nu-mit in postul vacant medic al pläsel Dambovita-falomita, cu resedinta in comuna Serbanestl dinjudetul Dainbovita.

DIN AFARAAustro-Ungaria.

Reichsratul austriac va avea sa examinezein sesiunea actualä, proectele de lege depusede guvern asupra asa numitulul compromisaustro-ungar si care reguleaza raporturileeconomice ale celor done Ora ale imperiu-lui. Primil compromis a fost incheiat la1867, epoca creatiunii dualismului; el s'arenoit la 1877 intre cabinetul Auerspergcabinetul Tisza si nu espira decal anul vii-tor ; dar se prefera a se lucra de pe acum,inainte de a sosi data renoira lui, spre a nuse denunta uniunea vamald, la finele acestuian, intro cele doue t,erI. Cele cinci proectece formeazd intregul compromis privesc 1.,prelungirea uniunil vamale intre cele doneparti ale imperiului pana la 31 Decembrie1897 ; 2., prelungirea privilegiului Bänciinationale pand la aceea0 datá ; 3., revisui-rea tarifului general al vami!or ; 4., rema-nierea impositului asuprazaharulut si In fine5., un aranjament relativ la o sumd de opt-zeci milioane florini, datoria statului carebanca.

Ar fi inutil i chiar imposibil sä intram inamanuntele acestor proecte de lege,; nemarginim numal sa semnalam cateva punctede un interes mai general.

Porturile dela Triest si Fiume vor incetade a fi porturi france dela 31 Dec.1889 ina-infe p atunci vor fi incorporate la raionulvamal al imperiului ; provinciele Bosnia siHertegovina vor face parte din Zona vamalaa monarhiei cu acelas titlu ca Austria siUngaria ; privilegiul Bäncei nationale va fi

deasemenea intins asupra acestor done pro-vincii. La Viena, ca si la Pesta discutia

2 ROMANIA LIBERA

acestor proecte promise a fi lunga, malales asupra Bancel nationale, in urma ce-rerilor formulate de Ceh i Poloni, rela-tive la biletele de Band, ai la directiunilespeciale, ce sunt a se infiinta in capitalelecelor done provincil.

Anglia.Causa lui Gladstone sta, rail. In urma in-

trunirii dela Chamberlain a venit o confe-rinta de 130 liberall i adversari radicall aiproectelor irlandeze ale lui Gladstone, lalordul Hartington; s'a adoptat o resolutiunecontra bilulul irlandez. In asemeni impre-jurari liberalii prefera retragerea bilului intoe sa se desbine partida. Ziarul DailyNews indeamna pe Chamberlain ai pe par-tisanil lui sa faca i el concesiuni premie-rului, 'cad daca va cadea bilul si se vaadopta amendamentul lui Hartington, atunde probabil ea, se va disolva Parlamentul

se va face apel la tarä.o petitiune catre regina, sernnata de

30,000 daine din Ulster, s'a primit la mi-nisterul de Interne. Regina este rugata sanu sanctioneze bilul Home-Rule. Lipind o

foae de alta, acea petitie are o lungime de371 metri. Primal nume pe lista este alducesei de Abercorn, care represinta no-bilimea ; apol vine doamna Knot, sotia e-piscopului de Down, representand Biserica,ai al . treilea num ele doamnei Hendersondin Belfast, representând poporul. Secre-tarul Childers din ministerul de Interne apromis ca documentul va fi imediat inaintatreginei.

CORPURILE LEGIUITOARE(Sesiune ordinarg. prelungità)

,edinp din 5 Mai. .

Senatul. Se voteaza proiectul de le-ge care desfiinteaza taxa pe metrii liniaride fatada ce percepea comnna Galati i oinlocueste printr'o zecime asupra därilor in-directe.

Se ascultd cate-va petiil i se acordacate-va incetäteniri, apof sedinta se ridica.

Camera. D. Mucenic Dinescu e de pa-rere ca guvernul sa dea o despagubire ne-gustorului Ion Mocanu pe care autoritatileunguresti nu l'ag Meat WO vanza porcil inUngaria.D. Ion Marahiloman zice c acestfapt de maltratare ungureasca va hotari desigur Camera ca sa incheie o noua conven-tie comerciala cu Austro-Ungaria.

D. D. Aug. Laurian cere Adunarii sa, segrabeasca cu pensia pentru vaduva reposa-tului profesor Zalomit. Camera hotarastesa, se ocupe Sambatä cu aceasta pensie.

D-nii Vulturescu i Stateseu sunt de pa-rere ca proectul pentru autentificarea actelorprivate sa fie adus cat mai curand Indiscutie i votat chiar In sesiunea aceasta.

Proectul pentru instalarea telegrafelortelefoanelor se retrimite la comitetul dele-gatilor , dupa cererea d-lui ministru definaute.

Se hotäraste ea in sedinta urmatoaresa, se discute tariful autonom ; apoi Ca-mera trece in sectiuni.

-441.041P.

ACADEMIA ROMANA

Sesiunea ordinara a Academiel românedin 1886 a fost foate linitifä. Nu s'ati dis-cutat cestiuni de filologie sag de ortografiecare alte ori ad provocat desbateri atat de

pasionate. Dupa intelegerea luatà de totlmembri, nesfarsita cestiune a ortografielin special acea a liff zsi scurt s'a amanatpentru o sesiune viitoare. Singurele des-bateri mai vil ag fost acele relative la pro-punerea facuta de d-nil Maiorescu, Mel-chisedek, Negruzzi, Urechia Ionescu, eamembrii corpulut academic, sa nu mal poa-ta, eoncura pe viitor la premiile publicatede Academia romana. D. Maiorescu fa,cuse aceasta motiune, indemnat mai. euseama de criticele ce se produsese In pu-blic din causa prea desei premien i. a unorlueraff serise de chiar membril Academiei.

Propunerea d-lui Maiorescu s'a discutatin trel lungi sedinte si la urrna s'a respinscu da-spre-zece voturi. contra opt Negre-eit cä regulamentul Academiel nu opre§tepremiarea unel scrierl compuse de vre-unul din membrii ordinari ai ei ; aseme-nea aù avut oare-care temeia afirmarilecator-va oratori, ca. la Romani nurarulautorilor de valoare este foarte mic, ceeace ar impiedica adesea acordarea premii-lor, ei ar fi contra vointei unor testatoriei donator-I dar pe de alta parte experientatrecuta justifica propunerea d lui Maiorescu,de vreme ce din da-spre-zece premil in-cuviintate pana acurn, numai doe fusesedate la persoane cu totul straine corpuldiAcademic ; alte do premil se daduse lamembrii corespondenti si opt premii la chiarmembrii al Academief roulade. Mind ast-fel imprejurarile la noi,iar nu ea in alteacademilusor s'a putut naste In public ide-ia ca spiritul de colegialitatea influentat 'Anala un punct oare-eare, acordarea premiilor.

Actul, daca nu de dreptate, eel putinde abnegare, ce ar fi facut Academia, prii-mind propunerea Maiorescu, ar fi ri-dicat foarte mult prestigiul invätatei Adu-Irani , in ochil intregulut public roman.Dar off-cum, chiar desbaterile urmate vorfi, nu ne indoim, de mare folos pentruviitor.

Nu demult Academia a avut a deplangemoartea unuia din eel mat* veehi membriaI sal.D. doctor Anastasie Fetu, fost pre-sident al Camerei legiuitoare, profesor laUniversitatea din Iasi, fundatorul unui pre-mia academic, etc., incetase din viata putintimp inaintea deschiderif sesiuni ordinaredin acest an. Ocuparea scaunului ratnas va-cant a dat loc la oare-care pareri contrarein sinul sectiunif atiintifice, formându-se omajoritate de cinci pentru d. Grigore Co-balcescu, i o minoritate de 3 pentru d.Spiru Haret. D. Gr. Cobalceseu, vechie pro-fesor de Mineralogie i Geologie la Univer-sitatea din Iasi, 'Area oare-cum indicatprin scrierile sale pentru inlocuirea defunc-tuldf doctor Fatu. Aceasta a ifost parereaAcaderniel, cacI, afara de cele trel voturidin sectiunea etiintifica ramase credincioased-luI Spitu Haret, d. Cobalcescu a intrunit u-nanimitatea celor-l'alti membrii, si a trecutast-fel chiar la intaitil scrutin, ceea ce seintêmpla foarte rar in Academie.

In aedintele publice ale Academiel s'atcitit urmatoarele : In 14 Martie d. Barit acitit lucrarea sa intitulata Relatiuni asupraMuseului istoric §i arheologic din Timisoara.In 21 Marte d. I. Negruzzi, in urma uneiscurte introduceri., a citit o scrisoare a d-luiIon Ghica privitoare la poetul Gr. Alexan-drescu, scrisoare cu care incepe fasciculaaceasta a "Convorbirilor, iar d. Hasdag afacut o dare de seama despre luctarea dic-tionarului etimologic al limbei române cucare se oeupa de catl-va ani din Insareina-rea i cu cheltuiala Regeldf. In 28 Martie d.M. Sutu, membru eorespondent, a citit oparte dintr'un memorid relativ la greutajle

monedele romane i italice, iar d. G. Ba-rit a citit i comentat mai multe serisorlale unor barbatl insemnati acum reposati

din Moldova si Tara Romaneasca, relativela miscarea literara i politica la Romanii.din epoca 1838 pana, la 184* Din acesteserisori vom publica cate-va ale tut' Cone.Negruzzi intr'un numar viitor. In sfirsit in4 Aprilie d. Hasclag a vorbit despre Dobro-gea din punctul de vedare filologic i d. M.Sutu a sfirait citirea memoriulul sad despregreutkl i monede vechi.

Potrivit regulamentulni sad, Academia pu-blicase trei premil anul acesta, insa numaidoa s'ag acordat. Intaiul, premiul Eliad RA-dulescu, pentru cea mal buna culegere dearil populare romane, puse in musica pen-tru cant, voce i clavir, l'a dobandit d.Vulpian care a Meat o lucrare destul de in-tinsä i coneliincioasa ; al doilea, premiulLazar, pentru cea rn I buna carte stiintifical'a castigat d. doctof Zaharia Petrescu cucartea sa "Elemente de terapeutica. Iar altreilea, premiul Nasturel Herascu, nu s'aacordat de loc, gasindu-se ea din toatecartile presentate la premiare, nici una nuintrunea conditiunile cerute.

Delegatiunea Academiei pe anul 1886-87s'a ales in modul urmator : President Aca-demiei d Ion Ghica, asesori (vice-presedinti)d-niT T. Maiorescu M. Cogalniceanu si ge-neral Falcoianu. Membrif onorari sat co-respondentl nu s'ail ales anul acesta de catunul, d. Teodor Codrescu din Iasi, cunoscutprin dictionarul sèü francezo-roman, prinpublicarea multor vechi documente ei prinalte deosebite lucrafi.

(Convorbiri Literare)

-rdit-01u-

ECOURI STREINEStrauss-protestant.

lohann Strauss, compositorul vienez preacunoscut, a Imbratisat protestantismuls'a naturalizat German. Se pare ea demer-sul acesta are oare-care report cu InsurA-toarea sa de acum, care este a treia,care nu s'ar fi putut face Mel dupl. ca-noanele Bisericel Catolice niei dupà legileau striace.

Meningita.

In Praga Mntue boala numita menin-gita (meningitis cerebro spinalis).

Boala aceasta primejdioasa secerä i prinprejurul Vieni si in A ustria de jos.

Exportal Cailor Ruse01.

Dupä datele culese de administratia cen-tralä a hergheliilor Statulul, Rusia a ex-portat in 1885, 34.101 cal adica cu 5.558 maiputin de cat in trecut.

Aniversarea Universitätil din Heidelberg.

In august viitor implinindu. se 500 deani de la fondarea Universitatii din Hei-delberg, profesorul Moleschott a fost invi-tat stt asiste la celebrarea aniversaril aces-Lei Universitäll, unde el a dat 1eeii inprimil anI at glorioasel sale carierl §tiin-tifice.

Intre altele a fost in vitata si Academiade §tiinte din Paris sä trimita un repre-sentant la festivitatile din Heidelberg. A-cademia a acceptat ei va fl representata ded. Charles Herimite.

Balon en dinamitä.In Franta face multa senzatie balonul lui

Godard, ce va servi ea baton cu dinamita.Godard crede ca va reforma i rasturnaprin aceasta toatà arta militara. Balonul eplin cu bombe, cartu§e de dinamitl, etcEl are .5i un tun. Prin urrnare e vorba deun fel de artilerie aeriana.

Ministerul de rasboid fraucez a intrat Intratative cu inventatorul.

Duel intre dame.Po& germane povestesc : A§a numitul

cartier al Negrilor in San Angelo, Texas,a fost nu de mult teatrul unul teribil res-boill de dame. 0 neimpäcata urà domnea demulte skotamáni intre o tinOra. Mulata,Mattie Moore §i frumoasa Quadrona MaryGove, care prinsese in laturile sale pe a-mantul Ambele rivale intilnin-du-se inteo dimineata se incaerarâ la luptaca niete furil. Nimeni nu le putea despärti.Amindoua erail inarmate cu pumnale. MaryGove a primit zece impunsaturi. MattieMoore a scapat cu patru täeturi neprimej-dioase. In fine Mary cäzu scaldatä in sange,iar Mulata triumfátoare navali asupral dinnoû §i Ii tae limba. Cu toate astea Maryn'a murit ei medicil spell sä o scape.

Expositia din 1889

Mai multe fol straine spun ca guvernulfrancez are de gand sa trimeata pe un a-gent in Germania cu îrìsârcivareade a facepropaganda pentru expositia universala dinanul 1889i a indernna pe intreprinzátorlsa participe laldênsa.

Virtejuri §i UraganeIn zilele din urma ad fost multe catas-

trofe de felul acesta in tari depärtate unelede altele : la Madrid, in Statele-Unite, inKansas si Missouri, precum si In Braden-burg virtejurile sad ciclonil ad causat stri-cAciuni colosale i aú Meat numeroase vic-time. In Kansas City ail pierit 24 persoane.Uraganul a râsturnat turnul tmel §coalecare s'a darimat si a ingropat copii dinscoalä. Din acestia 15 ad fost scosi mortisi multi raniti. Numarul celor radial prinoras este mare Tot asa s'a intimplat siprin alte orase. In alte tinuturi sun t plol

inundatiuni teribile.

'11.1

0 mud, aplicatie a telefonulul.In eu-rind are sa se fad, Mel o incercare cu te-lefonul : administratia telefoanelor se va In-sarcina sa deatepte pe abonatii sal la unceas hotarat.

Cu vechiul ceasornic deateptator leneiIputeag cel putin sa lase ceasornicul sa bata

el sà se intoarea pe partea cea-l'alta samai traga un pul de somn.

Cu telefonul s'a ispravit : Ding! Ding !Soneria va bate pang, ce clientul va sarijos din pat ea sa se dud. s'o opreasca.

Comoara de rezbel a Germaniei. Unudin turnurile cele maI inaccesibile din lu-mea intreaga, este Juliusthurm, in Spandat,unde este inchisa comoara de rezbel a im-periulut Germaniei. Un singur mijloc ested'a deschide usile acestui turn : i anumecând eel doi membri ai comisiunil de revi-zie pun simultaned cheitele ciselate pe carele poseda fie-care, in broasca

Ceasul exact al deschiderii usilor esteconsemnat in procesul-verbal chiar mal na-inte d'a intra vizitatoril in rotunda Salacea mare contine 120 milioane de marciIn monede de aur.

Fie-care milion este impärtit in zece sadde (late 100.000 marci, dintre 2/3 in mo-nede de cafe 20 marci §i. 1/3 in monede dezece marci.

Indata ce incepe revizia, comisiunea alegela intimplare una din diviziuni, pentru casa fie verificata. Un deta§atnent militar seda comisiunei pentru ca sa numere unacafe una monedele de aur. Se verifica ast-fel 2 ori 3 sad de eke 100.000 mareialesi din diferite diviziuni. Se procedeazape urrna la verificarea celor-l'alte fonduride reserva ale imperiului depuse in turnulacesta si care sunt 3 la numar : fondulinvalizilor, fondul pentru forterete i fon-dul pentru construirea Palatului Parla-mentului.

Diferitele valori cu cupoanele lor, cu ci-

frele seriilor, etc., sunt comparate cu tn.grijire cu indieatiile continute in cartile j.ventarulul,

Dupa, ce s'ata regulat toate detaliurilecestea, se inchee procesul-verbal al revi.ziel i amindodf revizorii It iscalesc

; celedouè chel functioneaza iar simultaneti pee..tru a inchide u§ile i procedura s'a ter-minat.

Admitènd greutatea de 398 kilogramepentru un milion de mare.' in aur, comoarainchisa in turnul din Spandat reprezintao greutate de 47.760 kilograme.

In ziva de 28 Aprilie trecut, la crucesde la podul Bisdidelu, judetul Dambovita,s'a gasit cadavrul unul orn neeunoscut, cade 40 anl, de statura mijlocie, cu pèrul,sprincenile i ochii &grit

Din cercetarile facute la fata locului, re-zulta cA acest necunoscut a murit demoarte naturald, ei nu e banuiala de vet)crimit.

In ziva de 29 Aprilie trecut, pe la orele6 p. m , femeea Ilinca Miolcuti din conamaSura, judetul Mehedintl, pe cand se afiaculcata pe langa foc in casit, a fost lovitide trasnet, din care causa a ramas pe loeMoarta.

In noaptea de 1 spre 2 Mai curent, StanDragomir Predua, din comuna Pogoanele,judetul Buzea, a ucis prin impu§care pcGrigore Gherase, pazitor de vite, de fel dinTransilvania.

Criminalul disparand s'aa luat m6surtpentru prinderea ei trirniterea lui inainteajustitiei.

-40011-.

Seviciul telegrafic al Romaniel Libere"

Atena, 17 Mal,Se crede in general, printre cercurile po-

litice cA majoritatea Cameril va sustine ped. Delyannis, fait insä a se vedea In acestfapt cel mal mic indiciii de dorinti res-boinica.

Madrid, 17 Mal,Regina Ispaniei a nascut un Miat.

Viena, 17 Mal.Conferinta vamalä s'a intrunit la amiazi

la ministerul Afacerilor streine. ei a ¡He.put discatiunea masurilor ce teebuiesc luatefata cu situatiunea cfeata de ruptura nego-cierilor cu Romania.

Lucrarile conferintel vor dura cáte va

zile.Viena, 17 Mal.

FremdenbIlat declara cu totul lipsiti detemeia etirea dupa care Imparatul si Im-paratedsa Austriel ar fi avut de gaud sa vi-ziteze pe Tarul §i Icap6rateasa Rusiel.

Berlin, 17 Mal.Contele Herbert de Bismark e numit se-

creted. de Stet la ministerul afacerilor stre.ine, iar postul de sub-secretar de Stat e In-credintat contelul de Berchem.

(Havas).

INSERTII I RECLAME

Bueurefd, 24 Aprilie 1886.

Domnule redactor

Oraeul §i judetul Vaslul intreg a inceputa se cutremura de ceea ce zilnic se petrecein leaganul de eroism a Domnitorului Mol-dove1 Stefan Cel Mare sub dictatura actua-lulul avocat al Statulul de alt-fel perseanitar greutate intro nulitatl, care se intitu-leaza cu mandrie ca dAnsul este care die-teazi gospodarulul judetulul, strein de cumtrebue sa mearga interesele locale, cadavocatul sustine pe toate tonurile ca el estefac-totum, caci cunoa§te pe totl locala i stiece poate fie-care. In acest scop a scos la ivea-la o bajocura de ziar ce se chiama Vasluit4

AsousiviS

FOITA ROMANIEI LIBERE"6 Mal

DIVA SCI1NTIFICA

FRIGUL

Minunata constitiOune a omuliff Ii per-mite sa indure escesul de frig ca ai cel decaldura. Vom cita câte-va cifre ; ele arataea oamenii de aceiasi rasa ea noi, pot su-porta diferinte de temperatura care pun inmirare si care ar aduce de sigur distru-gerea tutulor celor-l'alte fiinte de pre pa-mênt.

In tuna Octombrie crecut, comisaril en-glezi §i rusi, intruniti in Meruaak pentru de-limitarea fruntarifior Afganistanului, sem-naiad un frig de-20° C. si aeest frig era

privit ca foarte moderat. Dupa observatiu-nile facute de comisiunea meteorologica aconfederatiunei Canadei, cel mai mare frigobservat in ana din urma a fost in 1873 laPembrok, unde termometrul s'a coborit la42° C.

Se citeaza in America de Nord, :tempe-raturi ei mai joase, ast-fel capitanul Backvorbe§te la Fort-Reliance de un frig de56°,74 C. lakustk (Siberia) trece de lo-calitatea cea maI friguroasa de pe pamentcare este locuita ; de sigur, aceasta era cudrept cuvênt, cad temperatura medie aanului intreg oscileaza in prejurul lui 0°ei acea a lunei lui Ianuarie se coboarapang. la 450. F'enomenele fisice, diferin-tele in distribuirea pamênturilor ei a ma-rilor joaca un rol insemnat care nu erabänuit acurn cati-va ani, in cond4i unileclimaterice. Asa Iakutsk nu este de cat cu6° la Nord de Edimburg, i insulele NoneZemble in oceanul Arctic, la 750 de latitu-dine, ad temperatura medie mai ridicata,gratie Gulf-Streamuliff. Acest curent de

apa calda care se reinoeste mereg se facesimtit, ni se spune, Oa, la aceste latitu-dint ridicate. Exista un punt locuit undefrigul este ai mai intens, se pare, de cat laIakutsk, acesta este Werkojansk, la o la-titudine putin superioara de 67° ai undetermometrul s'a coborit in luna Ianuarie,

Oda la 550 C.Exploratorii, navigatorii, care percurg cu

o asa de mare energie continentele deser-te i agitate acoperite de ghete perpetua aúavut sa suporteze temperaturi ei mai rigu-roase.

Cel mal mare frig de care vorbeate Nor-denskiöld, celebrul explorator suedez la po-lul Nord este de 47°,7 C.

Locotenentul Greely spune ca in timpulunei tune stationari la Discovery-Bay ,temperatura maxima nu a trecut peste 110,C, i termometrul s'a carnal-, In zilele celemai reel, la 54°,4, adica o diferinta demai bine de 65°. D. Martin spune ea inSiberia orientala, in luna Noembrie, a ob-servat la termometru 53° C. In ultima es-peditiune polara, Englezii ad observat otemperatura de 65° C.

Frigul eel mai viguros indurat de ornpare a fi acela de care vorbeete d. Gilder,reporter al ziarului New-York Herald §i a-tasat, in aceasta calitate, la expeditiuncatrimisa ca sa caute nava Franklin, sub or-dinile locotenentului Schwatka. D. Gilder,In scrisorile adresate ziarulul sag, vorbestede un frig de ---103°C., pe care Il rectificaîtl urma, trebue stt se adaoge, la 71°CAceste tifre aü fost date si de Schwatkainteo sedinta a societdf i de geografie dinNew-York,

Un frig atat de extraordinar era eu to-tul necunoscut paná acum i trebuie sa 'Iprimim cu oare-care reserva, mal cu searnafata de observatiunile d-lui Klutschak careerea meteorologistul expeditiunei. El spuneca frigul'eel mai intens ce ag avut a suferia fost in zioa ,de 3 Ianuarie 1880, la 6 oredimineata, cand termometrul s'a coboratla 57° C Adoptand aceastä din urina ci-fra care pare mai sincera, remâne consta-tat ca oamenii de rasa alba aú putut in-dura in timp de cinel turn un frig continuade 40° papa la 57° C. i aceasta fAràea niel unul dintre ei sa li murit sag chiarsa fi fost bolnav serios.

Aceasta sanatate gat de remarcabill inmijlocul unor crude suferinte care nu agfost crutate expeditiunei, provinea in partedin aceea cA oamenii fusese aclimatati prin§edere la Daly de la August panä la sfir-eitul lui Martie i avusese a suferi aci odiferinta de temperatura de 65° intre ma-ximum ei minimum extreme ( C.51° c.)

Americanii adoptase genul de viata alInaiplor care li insoteau. Ca el, se nutreateu carne cruda de foce si de morsT, absor-beag cantitati considerabile de materil u-leioase i grase, scapand ast-fel de scor-but, cauza a until mare numar de mortipentru balenarit care frecuenteazti acele

locurl. Din primele zile, aft parasit cortterile ca sa traiasca in locuinte formate coblocuri de zapada tliate in forma de para-lelipipede lungarete i impartite la trebuintiprin asemeni blocuri in mai multe COLO-

partimente separate. Renuntand în fine latot confortul unei societati civilizate, el

purtaa numai haine de pele de ren earl o-prese ori-ce transpiratiune, pe cand dacontra ea este excitata prin camasile deOmit ca cele ce purtam.

In alte clime, caldura ajunge la excesenu mai putin intolerabile, coloana tenno-metrich se ridica adesea in Algeria la +50°C. ai d. Duveyrier a vazut-o in Ora Tua-regilor la + 67°,7 C. Comparand acest

maximum cu unul din minima (_65°C)care pare mal serios, vedem ea oamenif de

rasa alba ca noi Europenii, pot suferi oferinta de temperatura de 1300 C.

ROMANIA LIBERA

prin coloanele eiruia sä incearcä a educeosanale guvenulul central si In special aparepe o cale gresitä de a sustine prestigiul ad-ministratiund si iata cum in primul nu-ratir ca profesie do credino face intrebarea :Cine suntem ? si nu tine cont de persoanase cine este

La acea intrebare ì pentru ca Olior pu-blic drept apreciator sa cunoascA due esteacel avocatel ni6 voi referi a'i face cdte-vaintrebari :

Nu esti d-ta acel copil esit in 1874 depe bAncile coa1e färä a avea cursul termi-nat pe care in generositatea sa d-1 NeronLuencu, atuncl avocet, te-a inserts intre a-vocet! spre da o esistentä ?

Nu estl d-ta care cu lingusirea oarbä altigat buna-vointa d-lui Luparu, pAna.

acolo a te face alesul Vasluiulul In CameraOrel ?

Amer estl inselat, aceasta o zic din es-perienta ce am putut.o trage fatà cu trecu-tul d-tale !

Est! Inselat chid te lauzi cä d-ta fad obunä administratie judetulul ea unul cezic ca conducl destinele lui prin influentaservilä ce al cäpatat'o ea tnare usurinOinain tea gos pod arul ul .

Al fost i estl Ina membru societtitil deAlbina, unde actionaril acelel so-

cietätl sunt jAfuiti ziva mare do poste 12,000fraud cad administratia d-tale a adus'ostarea in care a ajuns astd-zi.

In calitate de avocet al Statulul al co-mis o frustratiune flagranti tesaurulul carete pliteste and al dat märturie ca d-eaPetala nu are avere cu din care sä poatàinterne copilul in scoala fiilor de militari.

vreme and d-na Petala a avut averelu acel timp datà cu hypoteca la diferitepersoane ; registrele trib. vorbesc, judetul sicrawl intreg te cunoaste eine esti.

Dovadä cà ziarul ce redacted nu este pri-mit deck de functionaril jedetului cadde persoanele cu greutate el este depreciatfiind-ca iti lipsesce greutatea moralä caunul ce nu al MCA stabilite principiele sicrezul d-tale politic, cad dacä mdlne nu maideparte s'ar schimba lucrurile In localitate,d-ta al combate eu vehementä pe d-1 Brà.-tianu i poato chiar al face si un verdict a-dica te dal indatà clap pr. Aicea te desfida'ml spune cä aperi interesele judetulul.D-ta trlesti pentru 2 sail 3 afiliatl ce'l al§i care la fauneric te ajutä aredacta acelziar.

Te alesti a permute i a destitui pe func-tionaril integri asa d. e. ti-al propus pecale indirectA a lovi in presedintele tribu-nalulul prin a stärui permutarea sa careeste o persoanä integrä, one.3tä care avAndcumpAna dreptätil unul judet o distribuela totl deopotrivä.

Ziarul ce d-ta al dat la ivealá este cum-parat numal de niste ovrel carl pun In elmasline a da consumatorilor !

Iatä gradul de onoare de care sä bucuräziarul d-tale i redactoril cu care impreunälucred la el !

Cunoascä dar opinia publieä cd d-1 Gorgosavocet al Statului nid odatä nu a fost fo-lositor intereselor judetului si niel a pro-dus ceva precum 'nu produc nid trkitoril ;toate acestea suni provocate de pane lingu-sitoare a acelul care doresce din tot sufletulprosperarea in tereselor judetulul Vaslul, carode alt-fel sunt representate de d-1 inginerhotarnic Emanoil Vincler eel cu audientade la d-1 prim-ministru.

Stefan I. Cottitescu.

41-014.-

santul memoriti al Universitatii de

Camera n'a lucrat mal nimic ieri,din cauza absei:4ei d-lui BrAtianu.

Pe astAzi, este pustt la ordinea zi-lei, desbaterea mal departe a tari-fulul vamal.

MAI NOUAstAd comitetul delegaçilor Ca-

meni pentru legea inv6tAmintu1ui a.tinut a doua intrunire la ministerulscoalelor. D-nif Sturza i Haret ailluat parte la desbaterl

S'a comunicat comitetului atât oparte din importanta lucrare a minis-terului relativA la legislaOunea sco-lara din alte r1 (FranVa i Belgia),precum i partea tipAritA din intere-

Se afirma cA negotiArile pentruconvenOunea comercialA cu Anstro-Ungaria vor fi reincepute. Pe ce baztt,

stirn.

In nurn6rul de mâine vorn pubricao interesantA relaOune asupra impre-jurArilor in care Bilouard, fostul de-legat al administra0i societMii gazu-lui, a fost condamnat la 2 anl i ju-metate de inchisoare.

Mine searit , Miercurl, d-na IrenaBelfior-VlAdoianu va da err concursuld-lor Atibsch Si Gavrilescu, pe sceriltTeatrulul na0onal, un mare concert.

D-na VlAdoianu va ante,: Le rêvedu prisonnier de Rubinstein ; Manonde Masset ; Lakm6 de Delibes ; LaPerle du Brésil de David si Mireillede Gounod.

Mine se vor incepe lucrArile con-cursului pentru catedra de ObstetricAde la Facultatea de medicina din

'Disc4unea asupra Terifulul auto-nom care s'a amanat erl din lipsaraportorului, incepe azi la Camera.

Cartea Verde va apare desigur Jol.Se face in,momentul, de fqA la mi-nister corecturile tipografice. Ea estetipAritit in dou6 limbl sub titlul Ne-gocidrile pentru incheiarea unul tratatde comerciii cu Austro-Ungaria.

Citirea el va produce o impresiunefavorabilá in public.

Dad, legea Comunaltt ar veni IndiscuOunea Camerel Mercuri, dupecum se fixase, iacA in ce ordine suntinscrisi oratoril : Dd. D. M. Ionescu,Nicolae lonescu, V. Lascar, Nic. Fleva,P. P. Carp, Dimancea, etc.

ritMilor otomane cari de mult cereariextrAdarea lui pentru o crimA d.edrept comun.

0 scenti tumultoasA a semnalat in-trunirea anualA a societt4ei Macedo-AlbanezA, DuminicA, in sala l'omulVerde".

Vice-presedintele Eftirniu, care de-pusese fondurile societdtei la casa deconsemnaOuni, a refusat de a predasocotelile inaintea Adunttrei care nuera in num6rul reglementar. Un mem-bru al societ4ii, Nenciu, voind a im-pune ca sA, se iiriA sedir4a, a tras curevolverul in vice presedinte, insA cumdin fericire cartusa n'a luat foe, s'arepezit cu cuOtul asupra celor earlvoiaù sA-1 desarmeze. Dol asistenti atifost ran41. Nenciu are antecedente de-plorabile; numal din tolerantA ny fu-sese isgonit din -tarA. E probabil et inurma acestul fapt el va predat fi auto-

Demol4iunile s'an inceput pe malmulte puncte din Bucurestl. Ast-felcocioabele cari se aflati, una in col-ul stradel DorobanOor i calei Vie-

toriel, cea-raltA in fata Postel, suntdArâmate din ordin judecAtoresc.

Afacerea d-lui Tack nu va aveaaltA urmare de cat revocarea acestulagent de cAtre guvernul s6ti ; ins-tructiunea va merge mai incet pnàva fi aVut timpul guvertul belgianSA aviseze asupra comunicatiunei cea primit din partea ministerululnostru al afacerilor streine.

In casul in care d. Politimos arprimi prefectura de Ilfov, se vor-besce de d. Dimitrie Budisteanu, fostavocat al Statului, rudA cu d. Nacu,pentru postul de Director general alPenitenciarelor.

D Carissi a obOnut concesiuneafurniturel mobilierulul pentru CAli-mAnesti. Grupul de deputa0 cari facparte din societatea acestel staçiunibalneare stAruesc mult pentru ea cam-pania de estimp eh nu fie pierdutA.

Tribunele din faça Palatulul Aca-demiel pentru serbarea militarA de la10 Mal vor fi edificate dupe un de-semn si plan date de d. Galeron,distinsul arhitect frances.

Monitorul publicA decretul princare d. Jules Lebrun este decorat errBene-Merenti clasa I.

E foarte ciudat cA aceastA distine-iune coincide cu intrarea in redac-

Ounea ziarulul l'Etoile Roumaine a t6-n6rului ziarist pAnA, aci cunoscut nu-mai prin dou6 conferinte cam de multtrezite fAcute in limba francesA.

0 a doua zi de alergAri, numal inprinsori particulare, a avut loc la BrAi-la, in ziva de 4 Mai. Lume multA pehipodrom i succes, tot atat de vili eapentru prima zi.

1. Alergarea in galop pe 1800metri, a fost câstigatA, lesne de Moore(Cetnersky, al d-lui S. Veron, bAtêndpe Hundestvuth (Jury) al d-lui A.Mendl,

2. Alergare in galop, pe 1500metri, a fost o noft isbândA pentruRevolver, (proprietarul) al d-lui M.Marghiloman care a intrecut usorpe Fulger (proprietarul) al d-lui V.Mendl.

Alergarea in treap6t, pe 7500metri, a dat loc unel lupte foartevie intre Wasca al d-lui Theoharidis

Fatyol al d-lui V, B. Mendl. Pro-prietarii Ii mânati fie-care campi-onul kr.

0 mal mare desvoltare se va da

de Societatea Equestra alergarilor detoamnA.

La Creditul urban, in locul func-Oonarilor necredinciosi cari all fostda0 in judecatA, s'a numit d. C.V rana sef al comptabilit4ii i d.Em. Budisteanu easier.

Se dA ea sigurA numirea in pos-tul de director al pol4ii Capitalel ad-lui Paladi, actual prefect al dis-trictului Olt.

=41

Societatea românA de arme, gim-nasticA si dare la semn neputênd Çi-

nea adunare generalA In 4 ale curen-tel din causa necomplectArel nurn6ru-lui membrilor, aceastA adunare se vatinea DuminicA 11 Mai, orele 2 p. m.in localul societAtii strada MAgureanulângA cheiul Dimboviçel, cu ori câpmembri vor fi presençl. La ordineazilet :

I. Citirea raportulul comisiunel In-sAreinatA de adunare cu verificareaconturilor pe anul espirat 1885.IL Darea de searna a d-luI easier pepatru lunt de la inceputul anului1886 precum i alte cestiunl.

SPECTACOLETEATRU NATIONAL.Martf, 6 Mal, RAsvanVidra, beneficiul d-luT I. Panu.Mercury 27 Mal Mare Concert dat de d-na

Irene Helflor-Vlidoianu artistA din Paris cuconcursul d-lor Eb. Hübseh #i Gr. Gabrieles cu.

TEATRU DACIA. AstAz1 DuminicA 11 Malin beneficiul d-luT G. Bosianu. Invierea morti-lor, Doamna s'a culcat, Mireasa i lapa,Strigoiul declamatA de d. Al. Mateescu.

JoT, 8 MaT, Richard III, beneficiul d-lor Pe-trescu i Alexandrescu.

DuminicA, 11 MaT, Machbet, beneficiul d-relAlexandrescu.

-------BOALELE DINTILOR cât i boalele gingiilor,

de orl-ce naturit ar fi se vindeelt sigur cu apa dedinfr anaterind, a doctorulul I. G. Popp, dentist alcurtil imperiale i regale din Viena. Eficacitatea else probeaa cu o multime de certificate, 1ntre al-tele cu acela a d-lul profesor Oppolzer, rectorulmagnific al Universitatel din Viena. Apa aceasta amal fost examinatA i recomandatA de un marenum6r de doctorT din tad. i streinitate.

PASTA DE DINTI ANATHERINA a acelu-ias1 doctor este unul din mijloacele cele mal eficacepentru a curiti dinil, pentru ca nu contine niclun ingredient vitilmMor sänätà4il. Materiile nil-nerale ce contMe preparatiunea aceasta lucreaziasupra zmaltulul dintilor, fArà 01.'1 atace, pe candin acelasI timp elementele organice ale pastel rage-zesc si Intaresc gingiile i cele alte pail ale gurel

miresc albeata i curitenia dintilor.Pasta aceasta se recomandit ca deosebire

pe uscat i pe mare, pentru el nu poate finid alterati nicI stricatá de umezeala ce Incearcitprin Intrebuintarea zilnici.

Aceste doui produse se vind In farmaciele siparfumeriele din Bucurestl si din Romania.

Dr N. MANOLESCUare onoarea de a anunta On. publiculul Intoarce-rea lul In tail.

Consultatiunl in fie-care zi de la 4 - 6 p. m.pentru boalele de ochi i urechl. Strada ScauneleNr. 10.

r7.492INNI

IMIINIMEMINIMW

Ceva interesant !Auuntul de e4tig Samucl Heckscher senior

de la Hamburg, care se afIl im nurn6rul deastAzT al gazetel este foarte interesant. AceastacasA 'st-a castigat o reputatie asa de bunâprin plata promtl i discreta a sumelor c4ti-gate aci si în Imprejurimi in cât rugârn petoti cititoril de a da atentie inserliel el de astAzT.

CONST. RAUTOIUDoctor In medicinii, i hfrurgie

DA consultatiunl In toate zilele dela orele 2-5 p m.

PENTRU SARACI GRATIIITCalea Grivitei, 10.

Fratti FANTIN & OleStrada Carol 16 11 Calea Victoriel 96

Fabrica si deposit de cutitArie, uucle serepara si se ascute orl-ce obiect Ojos, pre-cum brice, unelte de Chirurgie, etc.

De arendatchiar de acum mosiaRotarestI, din districtul

Vlara. A se adresa d-lui Ioan Culoglu,strada Pitar-Mom No. 2 Bucure§ti.

Rochii de matasa bruta (numain-Otasä) IIi 9,80 de rocffie ffitreaga,precum si de calitate mal grea trimete cel pu-tin luAndu-se doue rochil, scutite de vaml acasa, depoul fabricel de mAtasA G. Henneberg(furnisor al Curtil Regale) Zürich mostre IndatAScrisorile costA 10 cr. porto.

Const. G. Dâmboviciannlicentiat In drept, fost consilier de curte, ImbrAciendprofesiunea de avocat, se InsArcineazA a predaInaintea tuturor instantelor judecAtoresci din tarA

Orele de consultatiune sunt de la 8 la 10 a. m.si de la 4 la 6 p. m. la domiciliul sèû In Bucuresci,Strada Dionisie 60.

SCHIMBAREA DOMICILHJLUI

DR SALTERSpecial. Boale de femel si Syphilis

MUTAT 111111vie-A-vis de gradina Sf. George, ldngli Banca

Romelniet.

Strada Lipscani Nr. 96, etagiu IConsultatiunl In toate zilele de la 2-5.

VIN NEGRUde Oravita i Golu-Drâncea

Vechil de 4 ani, calitate sup erioara ti-tular alter vinuri. 15 fr. vadra 51.

ALB DE DRAGASIANIdin recolta main' 1881. 15 fr. vadra la

PAUNPOPESCU& Comp.1.S. Strada lApsoani, 1S ,

CASA DE SCHIBIB

C. STERIU & Comp.

No. 19, STRADA LIPSÇANI, No. 19.

CURSUL BUCURESCIPe ziva de 6/17 Mai 1886, ora 10.

5°4 Imprumutul Comunal5°10 Scrisurl Funciare urbane.

, Rurale.5°/, Renti Romani perpetui.5% amortisabilit6°j0 SarisurY Funciare Urbane. .

6% Oblig. de Stat (cony. Rurale]. .

6°/0 , Chile ferate Rom.70/0 Scrisurl Funciare Urbane .

71/o , Rurale . .5/°0 Imprum. Comunal 1884 nol.80/0 Imprumutul Oppenbeim . .

Oblih. C.ase. Pensiun. (Nom. 300]lmpr. cu prime orasul Bucurescl.Actiunl Credit Mobiliar

, Constructiunl, Nationale . .

Dacia-Romania, Banca Nationall .

Fiorini Valuta AustriaciMirci GermaneBilete Francese

, EngleseRuble Rusestl . . . . .Aur contra Argint i Bilete

Cump.

7511482%874/4

959214861/4

104998/4

104

21531

201123

998/,24/2

24814114

75'4828/48784

954/49284861/,

1041/,10010414

21632

202124100

25114252

14111

NB. Cursul de mal sus este In monedA de aursocotit dupl cursed fisculul. Adresa pentru tele-grame : STERIII.

FOlTA ,.ROMANIEI LIBERE'6 Mat 2

ADOLPHE D'E NNERY

MARTIRA(Urmare).

Preumblarea el de dimineatd pe dinain-tea strAlucitoarelor magazinuri din stradaToledo avusese supdrAtorul rezultat de adestepta in ea niste pofte totdauna gatas'aprinzA. Mizeria i se [Area cu atAt malgrea cu cat boggia 'Area cd o desfide maid'adreptu.

Intre ea si milioanele grdmädite in vi-trine sub formele cele mal provockoare aleluxulW modern, nu era de cAt grosimeauntil geam subtire. i Gorgona îi zicea càfnunusetea i ambitia ei vor fi in zivaand ar vrea doue diamante destul detari pentru a tdia geamul acela i a'l davoe apst a pue mime pe tot ce'i ispiteaazl poftele el.

In fond Peppo nu era baiat d'aceia careog se scandaliseze de planurile pc care

le auzea. FAcu cu toate acestea cAte-vaobiectiunT pentru forma. Gorgona II sili sätaca.

Nu mal te preface ! II ziee ea supd-rata.Cu toate acestea, ascultd-mè ! daca'ti-e urit sa te insarcinezi cu averea noas-sra, lf las opt zile ca s'o facT tu In lo-cul med.

Peppo nu rèspunse. Ce putea el sa facain opt zile? Se multumi sa dea din umeri§i sa deschiza u§a ca sa plece la Pri-marie.

In capul scarii se izbi in piept cu unberin marunt foarte ciudat la vedere, unfel de Callot Inviat.

A ! este vecinul nostru ducele de SanLuca ! zise Peppo. Intrati, Escelentä !Gorgona mai are poate o felie de pepenesd. v6 ofere.

Pe urind plecd, lAsAnd loc liber bkri-nului.

Cu tot aspectul ski mizerabil i cu hai-nele 'I murdare, bkre'nul pe care PeppoIl bdgase la sora sa in camera, era unadev6rat duce. Era chiar un duce de vitafoarte ilustra. Familia din care facea elparte pretindea ca se coboara din sfintulLuca evangelistul. Ce vreti dar ceva malbun !

Escelenta sa ducele de San Luca ocu-pase alta data, sub regnul lui Ferdinand

si sub Francisc II, fiul sdü, cele maimarl' functiuni la curtea celor doue Sicilii.

Cand intra Garibaldi In Neapole la 7Septembre 1860, ducele era de servicidlanga regele pe care '1 insotise in fuga sa.Cand Gaete se duse la 13 Februarie 1861,dupd, un asedid in care regele §i regina a-ratara un curaj egal, ducele fu care ie§icel din urma din cetatue.

Caderea Burbonilor fu o lovitura fataläpentru bdtrênul gentilom !

Ar fi putut §i el, cum facusera unii din-tre nepotil sel, sa se alieze cu regimul celnod. big era un incapätênat care nu vois'auza vorbindu-se de nici o transactie nicide capitulatie de con§tiinta. Din potriva, seimbraca putem zice in ruina sa intocmaica filosofil cei vechi in mantalele lor ga-unite.

Revolutia a fdcut din mine un cerse-tor zise el. El bine, cersetor suntcersetor am sA r6mAn

In ziva cand apdru prin pre-umbldrile publice intinzênd mane, era nil-brdeat in haine elegante, aproape noi.

Pentru popor fusese un spectacol gratuitla care IA mare placere §i in cate-va mi-nute ducele recoltit un franc. Domnul deSan Luca Met banii in buzunar, saluta peacei care '1 inconjurad curio§i, declara cAin ziva aceea nu mai cere nimic, §i ca a doa

zi are sti. vie iar in acel loc. A doua ziveni inteidevdr. Veni §i in zilele urma-toare.

Dupa ce strangea unicul franc la carese marginea atnbitia sa, pleca acasä lael, adica in camera in care locuia In fo-burgul Capodimonte. In cele din urma lu-mea nu mai era curioasa §i de multe orT staceasuri intregi cu mana intinsa farli ca sAprimeasca nimic.

Hainele dupd. dinsul ajunsesera ni§tezdrente, pe care le cosea el singur pe-tice pe unde trebuia, insa care semdnatmat mult cu haina until Arlequin de catcu ori ce alt costum cunoscut.

De mai multe orT ar fi murit de foameori de fig daca. Provedinta n'ar fi adusin camera vecina cu a lui pe eel dol time

frumosl copii pe care 'I cunoastem.Gorgona i fratele Ad se lipiserd de 136-

trinul acesta fdrd familie adoptaserd casd zicem ast-fel. Cu toatd sdrAcia rupeaUinsd din bucdtica lor i dedean ExcelenViruinate. Copii if ardtaserd respect si afecti-une, ceea ce era si mal bun lucru.

Pentru aceea, WA se sd orbeased a-supra valoril morale a tinerilor sl protec-

ducele prinsese o afectiune parinteascapentru el.

Ast-fel era personajul care infra la Gor-gona In ziva cand incepe istoria noastra.

De la intaia aruncatura de ochl ducelepricepu ea la vecinil se fusese vre-o discu-tie grav1t, §i intreba pe Gorgona pe cand i§Imama partea care 'I era pastrata din mo-desta mancare de dimineata. Frumoasa fatanu Wu niel o greutate ca sa 'I rdspunza §isa 'I spue ce se intimplase.

Domnul de San Luca ajunsese la o verstacand cine-va nu se mai miraasa de mult. Deaceea nu s'arata mirat catu§l de putin andauzi cele ce i se spuse.

Hei I hel ! Gorgonetta mia ! ne-amsaturat care va sa zica sa. mai mancarncarne turbata ? zise ducele batênd'o bi-ni§or cu degetele lui de izvor peste obraz.

i incai d'ar fi vaca ! rdspunse minu-nata fiintanu mi-ar pasa de e turbata orinu ! Dar ce vrei, EscelentA ? Este IV].pentru cine-va care are dinti ea ai mel,and nu are ce sd mestece !

Corpo di Baccho ! zise gentdomultu fetito al niste dintl destul de ascutii casA mdnftnci i diamante ! Cu toate acesteaeste un plcat cand te gandesti ca ochil a-ce§tia frumost, pêrul acesta frumos §i taliaaceasta frumoasd or s'ajungd prada vre-unuimojic regelui Savoiei care a pus zdpadadupd pantofli lui pe flaciíra berenului nos-tru Vezuv ! Tu meriti ceva mai bun, zeitAce estl !

Gorgona dete din umeri §i zise :Ce vrei sd fac ?

414.01P

( Va urma).

4 ROMANIA LIBERA

Se atlii de vênzare la Tipografia Cutlet Regale, Pasa-giul Roman, No. 12.

PRINCIPALE FAPT-1_1_, ZETIINTSTIR.T.7CTIL7 NI

ASUPRA

NICE

@-AMEL1011\11UNE1 kILOR IN 11011.01)de Dimitrie A. Mincu

Medic veterinar al judetulul Rimnicu-Sarat.

P'retiul 4 lei 50

MANUALULDE POLIT1E JUDEGV1011EASCA

coprinzênd siformulare de procese-verbale

prelucrat de

Gr. C. I-1 AiliaartiLicentiat in drept, fost prefedinte al tribunalului

- PretuI 5 lel nol.

rirryx-rw-mw-wwwwwIrwm.rNirTrwr-.6.4.46.....=

STRADA ;

St. DimitreBucualisei

Prin presenta avem onoare a informa pe D-M1 Intreprinz6torT delucrarl publice si Architect1 c. suritem insärcinatT cu vênzarea :

1

Acest ciment intrece, in ceea-iceeprivelste .calitatea, toate produsele

1

CII1EV1TLUI-PHTLAND GROSCIIOWITZ

S7 R ADASf. Dimitre 3,

BIJCIMESCICIMENT

Preturi convellabile Furnitura promptä.DEPOSIT IN BUCURE*C1 LA

AlIBEINZ & WOLFFa..ta.saaaLaa.a.u.alawar

91111111111INNINONMIMMINSINFAIIIIIIIIMMINME

rew........../..16.11.41.4.A.1.

ISTINS_L MEASIN

Cavalerul de ModePrevine pe Onor. Public si distinsa sa Clientelä cà pentru

Sesonul de Prima-Vara si Vara anah priimit deja unimens asortiment de Haine pentru Barba.ti si Bae0 de totce este maI nuoil si elegant.

ger Cli deosebire se recomandaPardesiuri cu i fara talia Merveilleur, Costume Veston

Vigogne, Redingote, Jaquete Cu veste Diagonal, PantalonIculori distinse Fantaisie, Veste brosate Dernière mode, Par-desiurI Pelerin Grande Nouveauté, FracurI si costume finede Salon etc. etc.

Eleganta confectiuneli, fin*a stofelor si adev6rata mo-deratiune a preturilor fabricatelor noastre a fost apriftiatede juriul ExposiOunel universale din Anvers 1885 care nea conferit Medalia de clasa 1.

Cavalerul de Mode2, Strada *elari coltul Covadi, 2.

1111110pr ICHIMMIMINSOro

DE INCHIRIATpentru sesonul de vara res-taurantul bailor minerale Bu-ghia din Cftmpu-lung, doritorise va adresa la adminisiratiaacestuI ziar.

lordacho N. loan[restaurant}Strada Co-vacl, No. 3.

nou transportdin renumitul Uleill pentruunsul masinelor a sosit si seafla de vênzare la d-nil A.E. Zehender & C-nia, ca-lea Mosilor Nr. 50.

0 pianista bunadoresr sa cantete In soarele

dansanta si dà lectiuni private,doritorl sa se adreseze la str. Sf.Ionia Nr. 5.

UN ABSOLVENTal ecoale de arte i meseril dinjudetul Prahova, cauti un loc deMaister Sculptor fi profesor de de-senurl (cu notiunl de geometriadescriptivai la vre-una din scoalelede rneserie din Romania.

Doritoril se poate adresa la re-dactiunea acestul ziar.

STP 31LIMENT THERMA1 VINURI VECHI200 vedre pelin, 120 vin alb si150 rosia, cu 4 lel si 50 banlvadra, in Strada Polo* Nr. 20.

Despar!nmentmlProplietatea statulut trances'

Administratiune : Paris, 8, houl. Montmartre.

STAGIUNEA BAILORLe Stabi

din cele mai bine instalate din Eu-ilimentut din Vichy, timid

felurile pentru tra,tamentulropa, se getsesc Bdi fi Mire de We

dielor de stomach, ale ficatului,,ale besicei, gravelei diabetultd,podagrei petrelor nrinare etc.

In tde dilele de la 1; mai Is15 septembre: Theatrn si Concertola Casino. - Musica In Parc. -:Cabinet de lectnra. - Salon rimier;vat clômnelor. - SalOne pentra,joc, convereatiune ei billiards. (.4...a. Tote dfarourile de fer leaflet la Vicky.

'Pe/lira renseig,mente a se adr,asa La Ootaa'Xniei, 8, boqepard Montmartre, Paris. .

Restaurantul loan Dumitrescula Pisica Rofie5

- Ronda! Pasagiulul Roman

SupaBulionCiorbaMancarl de vaca

miel -pasere -

Fripturi de vaca -

15 h302080353540

VINUBI Vechi de DRAGASAN1

INSTITUTE! MEDIMBUCURESCI

6, STRADA VESTEI, 6

Sectia medical&1. Hydrotherapia. 2 Electrizare.

3. Orthopedie, 4 Girnnastica Me.dicalk 5. Inhalatil, 6. Masajig sis-tematic, 7. Serviciul la domicilig8. Consultatii nnedicale.

Sectia Higienict1 Bae abur 3 -1 Bae de putinä cu i fari

duse 2 50medicamente 1 -

1 chase rece sistematica. . . 1.60

BAI DE ABURSI DE

ID I 1\1- -A-Nota. 1 13aile de abur sunt des-

Ouse fn toate zilele do. la 7 ore di-mineata ¡Ana la "/ ore seara.

2. Pentru Dame Insa, Mile deabur, odatä pe sëptiimAnii Vinereade la 7 ore dinaineata pana la 2post meridian.

Preturile la sectia medicala conform prospectulul.

Direetinnea.

Cea mal bunä hartie igienied, de gigd,r1 este

110110B1NTII, LES DEIINIÈRES CARTORIIES, L'INDI,PENDANCE DE LA 11011ANIEFabricat de Fratii BRAUNSTEIN

Aceasta httrtie analisatli de clitre d. doctor Bernath, directorul laboratorulul himic al Eforid Spitale-lor civile si al Facultatil de medicinli din BucurestI, s'a constatat ca cea mai buns. in toate privinteledin toate hartiile de eikara ce se irnporta in tarti.'de oare-ce insuseste toate proprietritile unel Mali deeigarl ireprosabila, thud cu degvirsire tipsiN de tesätura ammairt; 'cum si de substitute lemnoase si fa-bricata numai de sta.

A se feri de coritrafacere. NumaT atuncl sunt veritahile, and tie-care foitA poartA firma noastra i pescoarta. semnatura noas:r5..

Fratil 11. A.UN wry: N .

miesimilianmeesseseur maarmsmimim

44000-0641444044-0-44.4,400-44......1Primul Biurou

Concesionat de guvern pentru Institutrice, Guvernante, Bone dr,copii qi cameriste superioare. Prin numeroasele sale relaOuni eustreinätatea, biuroul este in stare sa satisfaca toate cererile.

Adelheide Bandau'72, Calea V ictoriel, '72, ;in fate. Palatulul.

1404141******041941111111414N.414i 04 4-11.~.0-41.444.4

.11111111116C2r=al .=ItgazrAmarirctazatamgazase.....,

CJI-trrpentru

Tipografi din Districteair VZ.AIJEJ lag

2 Masini tipografice din care una sistein Frankenthal,format No. 5 si cca-laltä. sistem Marinoni forma No. 9,Cu preturi foarte moderate.

t NA masinä de tâiat hârtie format No. 6, si altá masinàde perforat.

Toate aceste main sunt bine-intretinute si se pot vedeachiar functionând.

A se adresa la Tipografta F. GÖBL, Fit Pasagiul RonattnNr. 12. Bucurestl.

cipctib PRINCIPAL

500,000mitre(02.5,000

franci in aur

Ite4., 9 rti, -(0.401144+99-4444,4 ,o4,.0-0,4V 4x,.4.4-5-yi,4.1-4,-, ,*04o. It's*-1-4k7,1 .6.-fieN-40.4z4#4i'l-v 04- 44Kt NMI II 1) LNRiti Niligl Ellffel 4I

a

Erezii L. LEMAITRE SuccesorilnOmmilmee

TURNATORIE DE FER SI ALAMA ATELIER MEGAN1GBUCURESCI

ICSIECUTIUNIB REPIEDinSe insircineaza en construetwan1 de vagonete el railenr1 pentru terseements, seemen1

constructiunl de turbine si mori pentru prewl Inuit mal seizute de c.4.1 eels de Viena si Pa-sta qi cart sunt fixate pentru o moara cu

1 Piatr& de la 38 la 1,500 leI77 42 1,800

2 pietre 30 3,5002 42 3,800

InstalatiunT de morl au turbine foarte rentabile -0 moara cu turbine qi pentru petra instalatide TURNATOR1A LEMAITRE pe rful Sabar; a costal, 55000 le1 i produce 3000 lei pe luna.-Un mare asortiment de petre de moará Lefert.

Avis morarilor i proprietarilor de mosil.EFTINATATE.-FUNCTIONA RE REGULA TA.- FOLOS nelso

ass o mu wIto me ansi ems*P42-443- IlYt' 4 :',-,;..o.P.,i-te)477-0434,t400

MERSUL

,1.

lit

14

ANUNCIUDE

NOROC

Castigurilesunt garantate

de Stat

Invitatie de participarela norocul de câstiguri

de la marele tragerl de prime garanta'te de Statul Hambur

9 Milioane 880,450 mard imperialetrebue numai decat ckstige neapa.rat

In aceste tragerl avantagioase contiand dupa prospect numalInca. 100,00J loturl, ies castigurite urmatoare, ache& ;

Cetvtigall pvincipal este pretuit 45oo,000 marcT.prima de 300,000 m ref 26 eastiguri de 10,000 nOrei1 eastig de 200 000 märei 56 clgtiguri de 5,000 rnarci2 eastigu I de 100,000 märci 106 easoguri de 3,000 m6.161 caAig de 90,000 marci 253 ca;figuri de 2,000 marcl1 ca¡tig de 80,000 mardi 5 , 2 eaiiigu i te 1,000 ularri2 casciguri de 70,000 mare)" 818 eastigurl de 500 rrircl1 cs4,1g de 60,000 waxed' 150 ens iguri de 300,200,150 in.2 castiguri de 50,000 marcI 31720 'eAstiguri de 145 inalci1 caslig de 30.000 marci '7990 cast.iguti de 124,100,94 in.5 cistiguri de 20,000 marcl 8050 cas igurl de 67,40,20 roarcl3 cákiguri de 15,000 märel total 50,500 de cast:pacarl vor castrga de sigur in 7 parti In spatiul de cate-va lunI.

Castigul principal de 1-a clasa este de M. 50,000 stela de a 2-aclasa M. 60,000, in a 3-a M. 70,000, 4-a M. 80,000, 5-a M. 90,000,6-a M. 100,000, In a 7-a M. 2oo.000 i cu prima de M. 3oo,000eventual M. boo,000.

Pentru ptima tragere a castigurilor fixata In mod ()Mal costa.lotul original intreg numat let 7.50 b.junietate lot original numai lei 3.75 b.stertul lot original numal lei 1.88 b.

§i expediez loturI originale gprantate de stat nu promisiunl o-prite chair in t &rile tele mal departate, daca se trimete francatsuma in note de hand. sad in noul bon postal sag prin trate asupraLondrel, Parisulul sag asupra altul mare oras. Fie-care participatorprimeste imediat dupä tragere lista oficiala, fara a face cetere.

Trimet de aseinenea din nainte gratis prospectul prevazut eaarmele statuluI continand misele i divisiunile castigurilor in cele 6clase urmatoare.

Plata si trimeterea sumelor castigate se face prin mine directsi prompt el sub discretia cea nial absoluta.Eriffr 014 ce comanda se poate face pria mandat postal. - Ru-gam sa. se adreseze toate ordmile irnechat pena la

O Maiù 1e4SO st.din cauza epocel apropiate a tragerei cu toata increderea data,

Samuel Heckscher Senr.,Bancher i comptoar de scihmb la HAMBURG (oras, liber).

t '14.1=20117.".6=22h,

TRENURILOR CAILOR FERATE INBucuresel-Houl .rt

Denumirea TrenurilorRtanan-Bucuresel Bucumser-V erciorova

ROMANIA valabil de la 20 Haiti1 luniti 1885

STATE UNIAcc. Perseme

5Plac. Ace.

1 19 21 29

or.m. or.rn. Or.m. or.rn. or.m.n. dim. d. d. z.

Bucurescl p. 11,00 8,30 7,45 6,45 5,00Chitila 11.13 8,46 8.03 5,17Buf tea 8 59 8,19 5,31Perie 9.20 8,43 5,51Crivina 9.36 9,04Brazil 9,53 9,23

sos.PloestlPI.

12,1712,27

10,0510,30

9,35 8,19 6,367,55

V.-Cälugar. 10,48 8,30AlbescI 11.00 8,52Inotescl 11,13 9,11

Mizil 1.14 11,30Ulmeni 12,02 10,42Monteoru 12,10 10,57

sos.Buzed 1,592,14

12,25 T. 311,00

11,2U3,00

Zoita 1,42 3,54

R.-Sarat s. 3,123,17

2,052;15

454,348243Sihlea 2,47Gugestl 3,01 5,58Cotestl 3,15 6,21

sos.Focsanl4,164,28

3,283,38

6,3810,08

Putna-Saca. 4,02 10,44

MatasestiP.

5,005,15

Tr. 712,00

4,155,15

11,00

PufestI 12.26 s5,57Adjud p6,1O 12,55 b,:!9Sascuc 6,24 1,20 7,18Racaciunl 1,48 8,Valea-Sécd 2,20 8,41

sos.Bacag7 31 2,40

2,559,059,35

Galben1 3,32 10,29Roman sos 8,45 4,10 11.15

STATIUNI

Denumirea TrenurilorAce. iPers.1 Mixt Mixt Mixt

2 8 32 36 34or.m. or.m. or.rn. or.m. or.m.

Roman' pl.Galbinl

sos.BacagPi.

8,25 12,30H. Z.

1,079,20 1,409,25 1,55

2,17i2,4,*3,18,3,524,11d4,34

Valea-SécaBicaciunt

10,23SascutAdjud 10,45Pufescl

s. 11,18Marasestl p 11,23Putna-S6c5.

s 11,52Foceani

Cotestl11,59

OugestISildea

Zoita

s 12,01R.-Sarat p 12,56

13uzad.sos 1,46

pl 2,01MonteeruUlmeniMizil 2,50InotesciAlbesclV.-Ungar.Ploestl s°s

P1.

3,333,45

BrazilCrivinaPerilBufteaChitila 4,48Bucureetl s. 5,00

T. 611,3511,5312,0512,3912,521,051,181,351,532,052,222,382,593,153,30

6,40 5,056,57 5,247,18 5,458,268,43'8,59,9.2119 4a9:551

10,1911,001

T. 20 T. 22n8,05 n9,57

8,1718,35,8,519,129,26 11 169,40 11,30 11,35

Verciorova-BucureseDean trenuril. Denum. trenuril.Fulg. Ace. Pers. Fulg.I Ace: Pers.

STATIUNI STATIUNIC. 3 9 4 10or.111.

d. p.5,45 Bucuresci p. 4,056,37 Chitila7,20 Ciocanescl7,50 Oherganl8,15 Contest18,59 Titu 5,079.43 Gäescl

10 29 Leordenl11,01 Golescl

11,30 Prtesel12,12; p 6,2412,28 Costescl12,49 Stolnicl12,59¡Corbu1, t5,1Potcoava1 3011S1atina s. 8,041,61/1 8,082,14!Piatra22:52491eBeallsesiue

3,33 Uarcea4,084,28 CI 9,304,445/33 Cotofenl5/0648 Racarl

s6,6

10,17,25

6,45 Strehaia10,15 TinmeaT. Prunisor10,41 Palota10,5411,1111 22

s6,20

si 9,25

Bncurescl-Giurgid (Smarda) Giurgin. (SmArda) Buenresel

Bucuresel plec.Dealu-Spirea

sos.Filaret plec.JilavaSintestlVidraGradisteaComanaBsneasaFratesti

Giurgig

Smarda

-------_----

SOS.

Pl.SOB.

d, d. s. n.5,40 7,10 5,30 8,25

7,19 5,417,21 5,47 8,387,40 6,05 8,437,51 6,23 9.017,58 6,338,06 6,46 9,188,16 7.01

6,24 8,26 7,21 9,438,52 8,03 10,129,10 8,31 10.369,20 8,45 10,509,25

7.10 9,30

SmArda

Giurgid

FratestlBaneasaComanaGradisteaVidraSintest1Jilava

Filaret

plec.sos.

plec.

sos.plec.

De alu-SpireaBucuresc1 sos.

z.2.25

3,52

d. s. Z.

8,00 5,40 2,358,06 5,458,14 5,55'8,27 6.10 2,488,53 6,40 3,079,24 7,17 3;319,31 7,269,42 7,429,51 7,53

10,00 8,0510,11 8.2110.31 8.421140:38

4,20

3,47

4,01

11,30

Tur.-Sev.P. 12 '

0)Vêrciorov. s. 12,27

Treuul Fulger C pleaca dinSmarda si Bucurescl Mercu-rea i Duminica si sosesce inVarciorova Jouia i Lunea.

or.in or.tn.d. P.9.00 4,309,14 4,4

5,0,9,47 5,2i

5,3810,03 5,5110,80 s 6,2410,50 6,49

'7,1211,18 7,25

a11,85 7,112,02 8,2612,22 8,60

12,48 9,241,13 u,521,18 10,041,40 10,321,57 10,a42,19 11,2a

11,302,39 11,462,54 12,01

12,1812,3112,49

3,50 1,041 2O

4,24 1,472,1u2,26

5,13 2,465,47 3,265,52 3,346,15, 4,00

Buz6A-Galat1

,Jran. or.m. Or.m.

Coa.lati-Marasesci Maresesci-GralatiDenum. tren. Denum. trenur.

mist Ac[t.l I Ace.ST A TIUNI STATIUNI

I602 27 604j7 26or.m. or.m.

Buzad p. 2,30 12,45Cilibia 1,15Faure1 3,25 1,46lanca 3,57 2,211

2,49uf tig3,21

'p.' 0,03 3,31 6,45 11,30

Bb. ps:4:0141 7,30 12,15ar

Galat1 S. 6,15 4,45

Varcior. p.s.

p.rur.-Sev.PalotaPrumeorTimneaStrehaia.Butoescl

Cotofen1lsalnitaCraiova

CarceaPeiesciBalsuPiatra

Slatina

PotcoavaCorbuStolniciCostescl

PitescI

UolesciLeordenTGaesciTitu 3,41ContestlUhergan.Cieca nescl

Bucureset s. 4,45Trenul Fu ger P pleaca din

Vêrciorova Martia i Sambatasi sosesce In Bucurescl si

Smarda Mercurea si Dumin.

s.P.

p. d. , p.7,45 11,00 11,358,07 11,21 12,018,09.11,25 12,118,44111,59 12,53

1,101,26

112,40 1,43p, rn 2,07

10,04 1,11 2,302,422,593,12

10,50 1,58 3,2411,00 1,58 3,42

3,582,18 4,122,40 4,392,58 5,03

12,28 3,1: 5,2912,24 3,23 5,44

3,50 s6,176,41

4,20 7,07,27

2,18 5,08 8,002,23 5,23 8 25

8,395,54 9,006,20 9.246,50 10,04

10,127,07 10,23

10,47,42 11,017,55 11,15

Galati-Bnzati

SerbesclvIarndepe7d.

H -Conachi 23,4

Galati pl 11,40 ' 7,45

Barbosl sos. 12,22 8,20pl. 12,50

I

2,09

1,201,40

8,30

n Cscolnachi

ndin.Ivestt 3,10

pl 1,16 10,40 11,14

1090;420 SerbescI

ple.Tecucid s°s' 3,46 Barbos sos.

MarisescI s 4,56 11,06 11,45 Galatl sos.

or.m.

Ploesti Mt.:I edeal PloestIDenurn. tren,

pers. plat. aec.

or2.0

or2. 2r30mixt Pers.28 60318

or.m. or.m.

STAT I UNI

Marasesci pl 5,40 11,3512,1412.34

1,141,432,162,463;043,313,534,35

Tecucid sos', 6,05plec

4,495,205,456,186,417,037,257,428,058,158,50

PloestI p.BudaBaicoICampinaComarnicSinalaBustenIAzugaPredeal s.

Derma,. tren.pers. plac. ace

19 21 29or.mor. m. or.tn.

d.10,0010,1710,3510,5911,2712,0912,2612,3412.50

STAT IUN I

7,017,197,398,028,299,089,239,309,45

Predeal p.XzugaBuslenISinaia

omarnicCarnpinaBaicolBudaPloestI s.

d.4,565,105,175 396,126,397,017,207,35

6,507,047,117,528,258,50

9,42

Ploesti

Tecucl-Bêrlad I Berlad-Tecuciii

STATIUNI

Denum. trenur.Mixte

41 48 45or.m or.m. or.m.

Tecucid pl.BerheclGhidicenTTutovaBerlad sos.

6,156,487,167,328,00

5,556,347,097,308,90

Adjud Tirgu-CcnaDenum. trenur.

mixt inixtSTATIUNI

91 93Oran. Oran.

...-Denum. trenur

M,xteSTATIUN:

42 44or.m. or.m.

Berlad pl. 8,40l'utovaGludigeniierhect

Tetucig sos.

9,149,41

10,1010,40

46or.m.

Denum. tren.

sTATI UN I

8,409,119,299,55

10,25

Tirgu Ocna-AdjudDenum. trenur.

STATIUNI

Adjud pl.Urechestilatutl

OnestlTirg.-Ocnas.

4,154,405,195 546;2()

T.-Ocna pl.OnestlCaiutiUrechestlAdjud sos.

mutt7 i

Slanic Ploestl

STATIUNI

Denum tren.m ixt

72

Ploestl p. 10,45Buda 11,10Plopenl 11,39Poiana 12.12Sidnic s. 12,40

mixt mixt92 94

or.m. or.m.

7,307,578,339,059,20

Bacita-Piatra (Neamtu)

Galati p. 9,401 7,00

Barb. S. 10 '151 7,34'p. 10,20 7,40 8,30 4,00

10,51 8,13 9,15 4,4511,01 8,23

0,0012,02 9,3412,32 10,03

10,431,39 11,15

Braila s'P.

Muftig.lancaN'aurelCilibiaBuzag s.

STATIUNI

Denum. trenur.Mixte

15 17or.m. or.m.

Piatra (Neatntu) BadulDenum. trenur.

Mixte1 16 18I Or.M. Or.M.

7,46 3,00 Piatra N. pl. 11,00 6,208,13 3,28 Rosnov 11 38 6,588,47 4.02

sPodoleni 12,02 7,22

9,16 4,31 Buhu 12,40 819,47 5.02 1,04 8;21Garleni

P1,13 5,28 Bacau sos. 1,30 8,50

STATIUNI

Bacag. pl.G ArletaiiuhusPodolenlBosnovPiatra N. s.

Tipografia Cu4i1 Regale, propietari F. Giibl Fit, Passagiul Roman, 12.

Campina Dottana

Campina p. 11,20Doftana s. 11,40

Constanta Ce navoda

ConstantaMurfattarMedjidieCernavoda

2,5037

4,185,02

9,109,57

10,3811,22

lasl P.CristestiUnghenl-R.

Rue1

UnghenI

2,253,003,423,49

11,5012,291,141,21

Titu Thrgavestl

Titu p.NucetVacaresciIliguvesti

10,2511,0511,3111,45

7,007.408,068,20

Slanic p. 5,00Poiana 5,23P lopeni 5,59Buda 6,32Ploestl s. 6,50

Doftana Campine

Doftana p. 6 00Campina s. 6,18

Cernavoda Constants

CernavodaMedjidieMurfatlarConstanta

6,507,458,299,10

2,002,553,304,20.......

Unghenl-Iasi

Ung.-Rust p, Romani

Cristellls.

2,002,473,023,32

4,405,155,356,12

Tiirguvesti Titu

Tirguvesti pVacarescl

Tau S.

8,208,389,029, ,0

e

4,154,334,575,25