ANUL XII. Nr. 3177. io Bani exemplarnl (30 bans nn nr. vechtil)

APARE IN TOATE ZILELE

MARTI, 5 (17) APRILIE 1888.

ABONAMENTEME : Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adresa :In Capitalft : Pentra 1 an 30 let ; 6 luni lb Id; 3 tun! 8 leT.18 10 ,

iIn DistricteIn Hamburg : La Adolf Steiner, Ginsemarkt. 58, Biuroul central de anunciuri pentru Germania.a 48 24a s a 12 )1In :

D. AUG. LAURIAN. Notre-Datae-des-Vietoires (place de la Banrsei.

'.63041`anam504§1111=IM

SCIRI TELEGRAFICEDIN MARKLE STREINE---

Berlin, 13 Aprilie.

Criza cancelarului nu s'a inlaturat deplin,dar logodna se poate considera ca pArasita.

La aceasta aplanare a difieultatilor a con-tribuit i starea 00.00 imp6ratu1ui, carereclarnA cea mal mare liniste. Conferentade ierI dupa. arniazLa Imparatului cu prin-tul Bismarck a trebuit sA se intrerupa,pentru ea impiVatul de-o-data a simtit ogmutate de respiratie. Impilratul e rOu dis-pas ; are unifla MIA la gat. Canula cea nouace i s'a pus e foarte lunga.

Berlin, 13 Aprilie.Printul Bismarck a declarat hnpAratesel,

ca n'ar avea Millie de zis contra casatorielproectate, daca n'ar fi contra el ratiunipolitice, i ca poate cu timpul imprejura-rile politice vor permite realizarea planu-lui. Numal dupa aceastâ declaratie, imp6-ratul Frideric a decis sa se arnabe logodna.Nu se stie inca daca Bismarck se multu-meste cu aceasta. hotarire.

Bruxe la, 13 Aprilie.Stirile ea generalul rus Engelhardt ar fi

comandat la Sereing uu num6r considera-bil de tunurl de calibru eel mal rnare pen-tru guvernul rusesc, nu se confirma. Ge-neralul Engelhardt. care a vizitat si ate-lierele 1u Gruson in Magdeburg i Krupp laEssen, a vizitat i fabrica de arme din Se-raing a lui Cockerill, dar s'a marginit nu-mal sti vada atelierele, fara sà fi facut vre-ocomanda. Nu se stie daea se va face aceastamal tarzi.b. De la Seraing generalul En-gelhardt s'a dus prin Bruxela la Paris.

Constartinopol, 12 Aprilie.Un dragoman al ambasadel engleze de

originA armean pretinde ca a fost maltratatde soldati turd. In urina und cereetari,facutä dupa dorinta lui Sir White, Poartaneaga maltratarea ei cere departarea dra-gomanului diu serviciu, pentru ca a abuzatde poztia sa spre A face agitatiuni politiceintre conationalil s6l. Se pare ca Sir Whitenu va tine cont de aceasta cerere.

Gel sapte armeni arestati din Wan abfost exilati parte in Tripolitana, parte aillost trirnesi in cetatea Wan.

Constantinopol, 13 Aprilie.In urma cereetäril ce se face de mal

melt Limp contra maul dascal grec din Mo-nastir facut -mat multe arestäri de no-tabil greci. Din corespondenta gäsitA sevede cà exista o asociatie seereta, compusarnal mult din medicl si profesorl greci, earlin unire cu comitele iredentiste din Atenaera menita a rescula Macedonia in anul1885. Autoritatile turcestl ail inceput sAproceada mal euergic din cauza introclucerildin nob a unor serieri revolutionare inMacedonia.

Autoril agitatiunilor se jura ea sunt ne-vinoyati ziand ea sunt victimele unor in-trige i denuntarl streine, mal ales a pro-pagandel rowane, despre care zie ea sta

serviciul planurilor de cucerire austro-ungare.

AceastA insinuare n'a avut nicl un efectla Constantinopol, stiindu-se bine ca repre-zentantil austro-ungari se abtin de la orceamestec in afacerile nationale i religioasedin peninsula balcanica, iar gogorita lila-intaril spre Salonic perdut forta de o-diulearä. In Constantinopol pare a insuflaueliniste activitatea reprezentautilor consu-larl nisi din Macedonia, care in timpul dinLiana prilnesc mal multi banl decat orcand, earl 'I intrebuinteazd spre a face des-binare In clerul ortodox si a hrani agitatiaslava in vAile de la Wardar i Karassu.

Pirot, 14 Aprilie.0 notia proclamatiune revolutionara Mr-

potriva printului Ferdinand a fost confis-cata eri la Turtunia, un orasel dealungulDunArel

; ea coprindea protestarea impo-triva usurpatiunel de tron de catre printulFerdinand si indeamna pe Bulgarl sa's1 tiegata pustile i sa's1 umple cartusierele.

Belgrad, 14 Aprilie.Clubul radical a hotarit s voteze noualege multicipala scAzandu-se censul electo-ral la zece franci.Unul din membril influenti al clubului,d, Tam§anovicl a declarat representantulul

Aft312033110

Correspondance de Est, cà tot sgornotul pri-vitor la neintelegerl intro guvern si parti-dul radical sunt desarte. Hadicalil añ dinpotriva, o mare incredere in oamenil cesunt la carma StatuluL

a104

Confratiinostrii dela Lupta, ere-ze'lld, ea totdeuna, nu eeeaee esteadev6rat dar ceeace le convine,publich anifinuntiml.asupra unetconversatit ce av fi avut loc in-tre d. T. Rosetti ii lefit opozitiel-unite.

Suntem autorizatt a da o des-mintire formaMeate de ziarul Lupta.

Ch guvernul este hothrit a di-solva Camerile cht se va puteamal curind era tin lueru Sint.Asemenea insh, era ,tiut et gu-vernal nu va procede la disol-vare decht atunel child linistireaspiritelor o va permite-o. Datade zi I Mai athrna, prin armarede imprejurart a chror apretuireapartine eselusiv guvernulut,fdrá sd fie nevoe de o. intelegereprealabild ea dd. Durnitru Bra-tianu, Lasear Catargiu, si GeorgeVerneseu.

Lupta mat afirmh eh guvernul,ea sh dee o garantie despre sin-ceritatea sa in materie de liber-tate de alegeri, s'ar fi invoit sh nufach niel o numire de prefeett" cle-at In intélegere en dd. D. Bra-flaw" , L. Catargiu, i G. Ver-neseu.

Guvernul actual nu are nevoea da garantii, i o asemenea pro-punere, venith din partea oreul,ar fi fost respinsh de d. T. Ro-setti ea o insulth.

Si deelaratiunile d-lui Rosetti,in conversatiile d-sale en capiiopozitiunit, nu att avut nici formaDiet fondul ee le atribue Lupta.Guvernul î1 nthntine declara-tiunile fheute in public, atâtprin discursurile membrilor setcht §i prin mesajul regal de in-chidere.

dach nu putent impiedica penimeni phrãseasch deprin-derile de exageratitmi i de ilu-ziunt, suntem insh datorï a pre-veni publicul serios in contratune! tactic! cam tocite care nuare alt scop decat a introduceconfusiune in spirite si. nestabili-tate in situatiunile noastre po-litice.

Suntem convin§i ea imprejurh-rile sunt mal tari dealt oamenii,

nu d. Pantt este omul care vaopri cursul lor natural.

ANUNCIVIRILELinia micit po pagina IV-a . . . ..... . . 30 badReclame pe pagina II-a 5 lel. Reclame pe pagina III-a 2 lei.Scrisorile nefrancatese refudi. Articolil nepublicatT nu se Inapoiazi

Peutru insertiT i reelame redadiunea au este reponsabili.

mal gravá Cá comandantul corn-paniei locale, cdpitan Bratu , eraprisonier al rescoalei in Gradistea,si C locotenentul sa era in Fier-binti numai cu dorobantii locali.Revoltatii aratad ca voesc srt deaasalt casarmei i sá tae telegraful.Din fericire ofiterii de cavalerieaü executat cu punctualitate ordi-nile primite i ad sosit la timppentru a impiedica o nenorocire.Dorobantii ad descareat salve asu-pra mulirnii, ochind trial sus, ast-fel ca accasta s'a risipit tardmorli

Rird Cavaleria a profitatde cel de'ntti moment de stupoarepentru a aresta pe principalii fíp-tuitori si a isola diferitele catuner6sculate.

In preziva cpi1anul Bratu, carefusese desartnat eu eel' 16 oamenicari 61 insotiad, in comuna Grecii-Graditea, dupiice a suferit gravemaltratari de la populatiune , adavut intr'un moment dat vieata inmare pericul. Noaptea insd, pentru-cd se incinsese o betie generalii, aputut seLipa din arest impreunacu arendasul mosiei i sa se re-fugieze in padurea Calddrusani.Acolo a dat de trupele maioruluiRetoridi si s'a r'Tus deindata ia-nisi la serviciul s6ti. Acest capi-tan si cu locotenentul s Simionad avut in tot timpul acesta opurtare laudabila.

In Grecii-Gradista, cdpitan So-lomonescu impresurând cu ener-gie satul a putut recupera fard v6r-sare de singe armele i cartuselece fusesera luate dorobantilorarestat pe faptuitori. La ceasu pre-sinte toata partea locului impreunacu Dridu, Micsunesti, Balumuci,

Fundu-Danciului este impI-ciuitä.

Pentru astizi se adastI restabi-Brea ordinei in Lipia-Bojdanii ,

unde un num6r insetnnat de res-culatI aù voit sá riclice partea ve-cina a Prahovei si sá navaleascaspre gara Crivina.

Ieri dimineatd, cete de t6ranidin comunele Matara , Botenil ,

Mariuta, ad náválit asupra satuluiHagiesti si aù devastat cârciuma.Dupa ce imbatat ad inceputsa caute antoritatile comunale deacolo din Carl notaru i un consi-her ad fost crunt batuti, ear pri-marul a putut scapa gratie sate-nilor din propriul lui sat. Bandade agenti s'a prezintat apoi la ca-sele proprietatii, pe care ad sco-tocit-o de sus p6n6 jos v6n6nd peprimar, Para a se atinge insá deobiectele din ca&l, pe earl le-adpázit cu multa energie ins*" sa-tenii din Hagiesti. Dupá prânz, a-ceeasi banda, dupdce a maltratatpe acei din satenii locali earl vo-iad potoleascd, s'a näpustitdin nod asupra conacului când so-sea tocmai locotenentul Ianolescucu ajutoare. Revoltatii aú cioma-git pe caldrasi, earl ail trebuit sásarjeze spre a se degaja. Unul dincapi, s6rb, strein cu totul de lo-calitate, a fost r6nit ca sabia eardoi calarasi aù fost contusionati.Ordinea indati a lost restabilitain toata partea locului,

Miscarea care s'a produs cu vi-olentá imprejurul Perisului, i undeun notar a fost ucis de r6scultati,s'a concentrat repede in Cociòc(domen al Coroanef), unde s'a de-vastat casele arendasului si toatepravniile din sat, si in Tindibestide unde arendasul a putut sdipala timp. Ordinea a fost imediat

RESCOALA TERANILOR

tirile de aseard sunt mult maiasigurkoare deck cele de ieri di-mineat.a.

Se simte c5 atitudinea energicdluata de autoritati incepe sá intimi-deze pe r6scu1ati. Agitatorilpeteniile ad luat drept slabiciuneceeace nu era deck umanitate dinpartea guvernului. Astazi simt cutotii cá s'a schimbat fata lucrurilor.

Astfel, la Fierbinti, de unde por-nise miscarea, se adunase pentrudimineata de ieri un num6r con-siderabil de re'svratiti care voiasa completeze opera de distruc-tiune deja inceputd cu do6 zileinainte pe la Micsunesti , Dridu,Grecif 2 etc. Situatia era cu atât

restabilita de fortele trimise dinBucuresti, ear faptuitorii arestatI.

Tot asemenea, gratie energiCe-lor m6suri luate noaptea,miscarea a putut fi intâmpinata inBalotestï, Mavrodin, si Pascani, ast-fel ca toata partea aceea a fost a-ditsa in ordine.

Plasa Oltenita, in care lipsa arfi putut fl un pretext mai seriosdeck in Mostistea, este linistita.Pradarile comise de tiganii dinLarnotesti aü fost fiira contagiune.

Asemenea e linistita i plasa Ne-goesti.

In plasa Dâmbovita, 16raniI res-culati din Dudesti, toi sérbi, ad a-tacat cu ciomegile compania delinie, care cà'uta a interveni pen-tru a impIca rniscarea ce se ae-centua contra magazielor i po-rumbarului preprietatii. Un soldatdin al 4-lea de linie a fost culcat laparnênt si un al doilea ranit lacap. Agresiunea a fost asa de ne-asteptatá cii armata n'a putut faceusaj de pusca de fric5 sa nu seimpuste unii pe aIii. Canddegajat soldatii ,trei din r6sculatiad fost ránii si arestati. Toideaminteri erad inteo stare debetie s6lbatica.

Acelas fapt s'a reprodus la Ber-ceni ; locuitorii aü inceput prin adevasta pivnita conacului, s'ad 'fan-belat cu spirtul de acolo, i advoit sa se repeaza asupra mâniide oarneni ce se trirmsese in, a-jutorul autoriatilor.

In amando6 aceste puncte totula reintrat in ordine. Se va facede urge* instructiunea

La Vidra i Dobreni, pentru apreintimpina o nenorocire s'aii a-dus cu calea fierata dorobanti: dinVlasca, a cilror presentd va fi in-destulatoare pentru a conteni tur-burarile.

Toata linia Brdnesti, Fundulea,Tärnadád, a reintrat in ordineperfecta

Este de notat cá in cea maimare parte din localitkti turburd-rile se fac de oarneni de prin co-mune vecine earl' pisagesc pe lo-cali indata ce acestia refuza de ase r6scula. Furia cu care se na-pustesc asupra primarilor si no-tarilor, sub cuvent c acestia as-cund ordinile venite din Buca-resti sa li se dea parnênt din zeceuna si cu ierbárit de 1 led, pro-beaza ca un fel de mot dordre afost dat de rniseii earl ad rescu-lat populatiunea Campeneascd.darea carciurnelor n'are alt scopdeck ca prin b6uturd sa se incu-rajeze unu pe altu.

SERVICHI TELEGRAMAL (ROMANIEI LIBERE,

Viena, 13 Aprilie.Deutsche Zeitung spune ca printul de Bis-

mark are de gaud sA viziteze mosiile saleseptemana viitoare.

Berlin, 13 Aprilie.Post zice ca, criza find alungata, putin

cl pasa prin ce chip s'a dobêndit acest re-zultat.

Dimisiunea generalulul von der Goltz afost prunitA.

D. Koeller, presedintele Camerel deputa-tilor din Prusia, e greb bolnav de gat.

Monastir, 14 Aprilie.Sorginte turceascA. Toate sgomotele pri-

vitoare la agitatia impotriva Turciel In Ma-cedonia si Epir stint desarte. Aceasta agi-tatie se face prin bande .de briganzi i alt1fAcatori de rele dênsil yin din Greciaspriiinitl prin felurite.cornitete grecesti. Ca-put lor, renumitul Nikon, a fost ofiter Inarmata greceaseä.

Londra, 13 Aprilie.AstAzi a avut loc la contele de Paris o

intrunire a fruntasilor roialistl. Era sti sediscute urmAtoarele trel punete, anurne a-supra manifestatiilor de Dent In Franta infolosul pretendentului ; asupra meutinerel

unirel conservatorilor» si asupra liniel depurtare de luat fata cu generalul Boulanger.

Pe tersburg, 14 Aprilie.

Neue Petersburger Zeitung pub:jai o seri-soare din Darmstadt pretinsa autentica, incare se afirma cà printul de Battenberg nus'a gandit nicl odatà sa se insoare eu prin-cesa Victoria, fiindeA este amorezat de opersoami din Darmstadt.

Szegedin, 13 Aprilie.Apele rinlui Tisza s'ati ridicat inteatat

in cat ab rupt stavila pe langa Kunszékrev6rsat spre Féleghyaza.

Londra, 14 Aprilie.Camera lorzilor a respins, fàrà discutiune

bilul prin care se acordé femeilor dreptulelectoral.

Berlin, 13 Aprilie.Depesa lui Neue Freie Presse : Griza Bis-

mark este pe cale de a fi aplanatà; nu vafi nici o schinabare in personalul politic.Casatoria princesel Victoria va ayea insa 10e.

Berlin, 13 Aprilie.Gazeta Germanici de Nord blameaza pe

Polonezil cari cu prilejul calatoriel Impera-tesel la Posen, ail indreptat cuvéntul cAtreSuveranä in numele damelor poloneze, cinu In al damelor prusiane.

Paris, 14 Aprilie.Ierl a avut loe, la Hazebrouk, o intru-

nire electorala foarte sgomotoasa. D. De-rouRide a luat euvêntul si a cerut alegato-rilor departamentulul de Nord sit votezepentru generalut Boulanger care nu vreaniel dictatura niel resbel ci o pace onora-bila. Nu e demn din partea noastrA, a spusd. Deroulèee, de a erede ca Germania ne vadeclara resbel din pricina generalulul Bou-langer.

Gaulois vestes e ca generalul Boulangerare sft faca dupa alegerea sa o cAlAtorie indepartamentnl de Nord.

(Correspondance de l'Est).

A se vedea ultimo stirT pe pag. III-a

INCHIDEREA CAMEREL OR

D. Th. Rosetti a citit ierl in Senat §i inCamerA acest MesaglA de 1nchidere a se-siunel.

Domnilor senatori,Domnilor deputati,

Sesiunea ordinarh a Corpurilor le-giuitoare expirá astäzi.

Mu4unoita patriotismului d-voastresituatiunea financiará a fost regulatala timp i serviciile publice vor pu-tea continua mersul lor normal.

In urma demisionArei Cabinetuluiprecedent, se impune noului ministerdatoria constitutionalh de a face apella tarä inteun termen cat se poatemai apropiat pentru a se manifestalibera vointh a alegetorilor.

Sunt incredintat ct prin respecta-rea ordinei i prin moderatiune, tarava dovedi si de asth dath deplinamaturitate la care este ajunsii,pretul ce'l pune pe o dreapta intre-buintare a libertatilor publice.

In actuala situatie internä guver-nul va lua fard intarziere i cu toathenergia mësurile reclamate de impre.-jurAri.

Intru aceasta sunt in drept a comptape sprijinul tutulor oamenilor de bine,

apelez la spiritul de concordiesi de prudenth pe care Romania inmomentele importante I-a aratat tot-deuna cu cea mai mare putere.

D-Ior deputati, inainte de a ne des-parti sá ne gasim inch o data unitiIn dorinta cea mai scumph ce o avemcu totifi ea sit trhiasch §i sh prospereRomania.

Eti declar sesiunea Corpurilor le-giuitoare inchish.

Carol.

2 ROMANIA LIBERA

Zia rele Romdnul §i Natiunea publiel scireaca. o miecare s'ar fi produ i printre sA-tenit din judetu! Mehedintl.

Ministerul educe la cunoetinta publica cäaoeste sgomote sunt inexacte.(Monif. ofic).

CRONICA ZILEIS'a sanctionat legea pentru fixarea ve-

niturilor i cheltuelilor Statultil pe exerci-tiul 1888-1889.

D. ministru al cultelor i instructiunel pu-blice primeste in audienta la minister Martell

Vinerea de la orele 10 pêna la 111/, a. In.

D. general Anton Berendeid i inginerGrigorie Cerchez sunt numiti membril in

consiliul de administratie al cailor ferateale Statului, in locurile devenite vacanteprin ehemarea d-luf general Barozzi In

functiunea de ministru la departamentulrasbeluluI, ei a d-lul G. Duca ca directorgeneral al acelor cAl ferate.

Pentru anul 1888-89 se mAntin ln Do-brogea aeeleael preturT ca ei pe anul tre-cut In privinta veniturilor domeniale, cuaceste modificArT Insti

1. Pentru locurile cultivate cu legume peo intindere de T1 din hectar se va plati a-renda ca pentru loeurile cultivate cu ce-reale, "ia 1. cdnd intinderea e mal mare,se va pl(/Í arenda ca pentru bosednarie.

2. Pentru carul de fen de 300 kilograme,prevezut la art. 25, pretul va fi de 4 lapentru ul de cdmp gi 2 le pentru fênulde baltd, din plaaile Constanta, Mangalia,Medgidia, Haraova, Silistra-Noua, Mein,Tulcea, ai Babadag ; iar fi plasa Salina vafi de 2 lei Paul de ctimp gi 1 lei fenul de baltd.

3. Pentru locurile de tarle, etc. de laart. 28, arenda va fi de 50 la hectarul pen-tru acele de la camp §i 70 la hectarul pen-tru acele situate in beup, grinduri, stuhdriI,

ostroavei.Pentru porearete situate la cdmp, hecta-

rul se va pleat. cu 70 le i pentru cele si-tuate in bditi, grinduri, stuhdril, ei ostroave,100 la

Se infiinteaza un oficia consular onori-fic la Turin (Italia).

D. baron Eduard de Martino din Faiccoeste numit aef al acestut oficiu, cu titlul

de consul.

Se infiinteaza un oficig consular onorificla Venetia (Italia).

D. Napoleon Candiani este numit sef alacestut (Acid cu titlul de consul.

Se infanteaza un ¡Acid consular onori-fie la Marsilia (Franta).

I). Alfred Fraissinet este numit aef al a-cestul oficid eu titlul de consul.

D. Angelescu (Gheorghe), fost Id debiurot in administratia centrala a depar-tamentulul de externe este numit membrual ordinulul Steaua Romdnniel, in 'gradulde cavaler, pentru serviciti netntrerupt incurs de 30 de ant

D. Angheloff (Dimitrie) este numit drago-man pe langA agentia diplomatica ai con-sulatul general din Sofia , In local d-luT

G:urcovicl, decedat.

S'a acordat dreptul de a purta medaliaVirtutea Militard de argint sergentulut-major Ioan Constantin, din regimentul 1

dorobantl, pentru 12 an! de serviciA nein-trerupt In gradul de sub-ofiter, calculat in-doit timpul de campanie, cu o pensiuneviagera de let 500 pe fie-care an, ce i seva plati din fondurile easel de dotatie aoastel, cu incepere de la data cand va pa-rasi serviciul activ al armatet.

Cuvioaia sa monarhia Olimpiada Jurascue numita ca starita, la s-ta monastrte A-gafton.

Se Infiinteaza In serviciul exterior alvarnilor inca cincl verificatori-taxatorlzece impiegatt de cancelarie. Retributi-unea lor va fi eea fixata, prin legea din 2Martie 18 a2, pentru functiunile de acestecategoril.

Se intiinteaza in serviciul caseriilor ge-nerele de judete inca zece verificatorl clasaII, retribuitl conform legel din 27 Martie1837.

Sample necesare pentru plata acestulpersonal se va Inscri in fie-care an in bud-getul general al Statulut.

Citim in Indreptarea din Buzëü :O multime de proprietari din com. Jugu-

renI, plasa Tohant, judetul Buzed, adreseazaIndreptarel o scrisoare colectivaprin careacestt Mumi aduc felicitan calduroaseintregulal Cabinet junimist, si in specialvalorosuluT i distinsulut têner Alex. Mar-ghiloman, alesul Buzeulut, astif-zt ministruljustitiet.

Intre cel semnatT sunt : dd N. St. LuscanDim. Popescu, Ene Luscan.

In comuna CAIdArescl un bëtran de 80anl, pandar la oamenil din acea comuna,locuia In case consilierulul Vasile Gh. Stroe.Multi oament din comuna luad bani enimprumut de la acest unchiaa, care dineconomiile tut formase un mic capital.

Inteuna din noptile trecute, betranul pan-dar a fost gesit asasinat. Autoritatile pro-cedand la cercetarea acestel crime, aa luatde scurt pe consilier care a marturisit eadensul a omorit pe pandar, alegand cit 1-arfi prins in flagrant delict de adulter cu ne-vasta lat.

Speram cA justitia va face lumina Inaceasta afacere.

PREFECTUL MANCIULESCU

D. Mihail Manciulescu, noul prefect de Te-leorman, a fost primit in oraeele RoeioriT,Alexandria ai Magurelele, cu un entusiasmindiscriptibil, care dovedeate imensa popu-laritate de care se bucura In tot districtulTeleorman. ArcurI de triumf, cununi de flori,delegatiunT din judet, unanime ei cAlduroareaclamatiunl, WA cum Intregul district a set.-Wont numirea d-lui Mihail Manciulescu Infunctiunea de prefect.

In Roaion ai in Alexandria, aceast a. stra-lucita. i ne mat pornenita primire, nu poatesurprinde pe niment : Roaiorit ai Alexandriaad fost continua i pe fata ostile tostel ad-ministratiunt, care de la 1876 ai pana deu-nazi, a disolvat consiliile lor comunale, corn-puse din amicit actualultil prefect. CeeaceInsa este mat semnificativ i ceeace, de si-gur, va rapi cea din urma ilusiune fostulutprefect Kiriteseu, este ea Turnu-Magurele,unde acesta credea ea are cattava partizani,a fost ai mat expresiv In sentimentele salede dragoste pentru prefectul Manciulescuin multumirea ce manifesta cu urale i ustrigate de : Trdiasca Melnciulescu, cit ascapat lumea de teroarea in care gemeasub ticaloasa carmuire a satrapulut Kiritescu.

Pe cand aceasta se petrecea In districtulTeleorman, Vointa National() a publicat oserie de calomnil contra d-lui Manciuleseu.D. G. Kiritescu, indata ce a aflat cadereaguvernulut trecut, nu a avut curagiul saremana o zi macar in Magurele ea simplucettitean I el etia cA teroarea, iar nu dra-gostea, era baza puterel sale ; a fugit noap-tea din orae, i, sosind In Bueuresti, s'afacet redactorul numitului ziar. Fostul avo-catel de judecatoriT de ocoale i fostul o-rator de cafenele ei-a adus aminte ca po-sec% nn vocabular de injurit, pe care l'a o-ferit Vointel Nationale. A Inceput mar WMa insulta pe d. Gr. Peucescu tn o scrisoarepublicata In Vointa. Ce vrett ? omul acestaeste ambitios ! A voit sA vorbeasca pringazeta au d. Peucesca, care insa, i-a res-puns, cum se cuvenea, ca Peucescu nupoate sta la vorba ou un om ca Kiritescu.

Mahnit de aceasta neisbanda, a doa zia Inceput a publica contra d-lut Manciu-lescu o serie de infamiT, pe cart a cautat ale Invenina cu atat mat mult cu cat sosiseetirea In Bucureetl de succesul priimireTd-luT Maciuleseu in Teleorman.

Carl aunt acusatiile ce anonimul redac-tor al Vointel Nationale aduce contra o-maid de (moue ai de caracter care a fostpus tn fruntea districtulut Teleorman ?

Inainte de a dovedi punt cu punt ea a-ceste acuzert sunt numal caloinnit, vomface o prealabila observatiune. Autorul a-cestor acuzari nu reproduce toate proce-sele ce s'ag intentat contra tut Manciuleseu;mal sunt i altele care se omit De la 1876ai [Ana la caderea guvernulut colectivist,d-nu Kiritescu a Merit sit se intenteze peste20 procese contra d-lut Manciulescu, carea suterit tot ce ura si persecutia, pornitede la un snflet mic, pot inventa. D-nu Ki-ritescu a fost unul din eel mat influenttprefect1 at regimuluT; cunoastera Inaltt ma-gistrati cart tremurag la auzul numelut sedai ea toate acestea desfidem pe or einein special pe publicistul anonim al Vointeisa arate o sentinta sag o decisiune defini-tint care sit. condamne pe Manciulescu tra-cer la o amenda.

Afara de acesta, d-nu Kiritescu a mersria de departe cu persecutia, bleat, cu o-casiunea atentatulul tut Petraru, a crezutca u sosit mornentul favorabil spre a '11resbuna contra d lut Mancialescu sit venindin Bucurestl, inscait de fratele tut Petraru,comisarul sea de politie la Magurele a fa-cut o denuntare din eele mat odioase, afir-[nand ca Manciulescu este complicele luiPetraau i cif despre aceasta atie i frateleacestuia. I. Dendrino, fostul procuror ge-neral, nu mat traeste ; dar facem apel laonoarea d-lor Populeanu, Zemde i Catu-neanu daca acest fapt nu este adeverat.Fara indoiala ca Manciulescu era sit fie a-restat, deed judecatorul de iastructie, tn-

sarcinat cu aceasta afacere nu era d-nuSpiru Eftimit, care a Impedicat reul.

Ce insemneaza, toate acestea ? Insem-neaza ca vestitul Kiriteseu nu a crutat ni-mic spre a lucerca a infiera pe d-nu Man-citilescu si ca nu a reusit sA faca din a-cesta decat omit cel mat popular din dis-trict.

SA examinam acuma acusarile VoinfriNationale.

I. Nu numat ea d. Michail Manciulescunu a fost isgonit din scoala militara, dartott fosai lui camarazi, azi parte din el ge-neralt, pot spune ca a esit ofiter cel d'an-taid in promotiunea sa. Se adauga ca inParis si-a intrerupt studiile mail: re. Esteadeverat ea o nenorocire do familie l'a si-lit sa se intoarcit in tara. Dar Intrebam larandul nostru pe d-nu Kiritescu, omul esitdin cafenelele Bucureatilor, dupe, ce slujisein sufrageria generalulut Mavru, ea cedrept el, care este cu desavarsire ignorant,imputa unlit om, care a Meat studil speciale, ca acesta nu a invatat cartea panain fund ? Se mat pretinde in fine ca d-nuManciulescu a comis In Paris fapte neco-recte i ca autoritatile din Paris pot da in-formatiunt despre acesta. Aceasta perfidieeste'i o gugumanie i o lipsa de cuviinta,pentru cititoril ziarulut. "lubite cititor, cu-tare om a comis acuma 25 ant in Parismat matte fapte rele ; daca nu me creztpe mine, ia trenul i te du la Paris ea se>te informezi.. Este incontestabil ca dacaar fi un pic de adevar In aceasta, d. Kiri-tescu ar fi adus marturia camarazilor deacoala at lut Manciulescu.

Il. A Minas dator Statulul let 16000 pen-tru luerart neterminate cu ocaziunea deli-mitaril moaiilor Statulut

Neadever. D. Manciuleseu, Wand deli-mitanle judetelor Teleorman i Romanati, apredat administratiunet Domenielor planu-rile tutulor comunelor. Dupe. zece ant. Sta-tul i-a Inapoiat cate-va planuri ca sa lemodifice. S'a incheiat o transactiune princare d. Manciuleseu a luat sarcina de aface niate lucrite suplimentare, necesitatede cotropirile locurtorilor cator-va comune,pentru care ministerul Domeniilor i-a acor-dat o deosebita remuneratie. WA la ce sereduce procesul d-lut Manciulescu cu Sta-tul. Transactia a fost executata numal deManciulescu care a efectuat aceste not lu-crart, fara ca sa fi primit Inca renumera-tia cuvenita. i apot a presupune ca Man-ciuleseu a tost dator Statulut fara sa fieurmarit in limp de 12 anT, este a presu-pane un lucru imposibil, adica ea resbu-narea d-lut Kiritescu a fost adormitä !

Tot la 1865 a dat mal putin pa-mant locuitorilor din Segarcea i Doroban-tul. Faptul este inexact; dar chiar daca s'astrecurat vre-o eroare In mesuratoare, Sta-tul nu a perdut nimic, cad a putut plativenitul lanai pap-tent de care s'a folosit. Inaceasta privinta, se poate cine-va mireearn d. Kiritescu nu spune ea Manciuleseua fost cumperat de cliental sea ca sA in-aele pe locuitori. !

IV. La 1876 a fost dat judecatel pen-tru abusurile ce a comis ca inginer al dis-trictulut. Faptul claret In judecata este exact.Dar la ce epoca ? In anal 1876 and cu-vantul de ordine In toata tara era resbu-narea. Si precum s'a dat In judecata gu-vernul conservator, tot asemenea si pre-fectit ag cautat nod in papura adversari-lor lor din judete. D. Manciuleseu, aefulnacontestat al partidulut conservator inTeleorman, era fireate desemnat pentru a-ceasta si a twat onoarea de a fi obiectulresbunarel prefectulut local. Acesta a ob-tinut de la tribunal, compus din judecatorTad-hoc o condemnatiune de 3 lunl Inchi-soare. Aceastä condemnatiune nu surprindepe numeni cine nu atie ce fel de justitiese distribuia in paaalacul d-lut Kiritopolu,unde sentintele se pronuntaa la prefectu-ra, iar nu la tribunal !

Curtea Insa a constatat ca faptul nu estenict delictos, niet pagubitor pentru judet,In unire chiar cu conclusiile procurorulutgeneral, i, in unanimitate, iar nu In majo-ritate, cum se inAnuiaza de Vointa Natio-nala, infirma cu desavaraire sentinta tri-bunalulul i achita pe Manciulescu.

Asadar iata la ce se reduce ai legendaacestul faimos proces, in care s'a !titre-buintat influente de tot fetal spre a ob-tine o condemnare. D. Kiritescu, care lu-cra din resputert i pe ascuns pentru a-cease, vezend ca nu poate gasi o sectiela Carte care sal satisfaca pofta de rebu-nare, a facut, prin amicit set din Bucu-rest!, ca procesul sa se amane In timp detret ant. In fine ora dreptatet a sunat : de-cisiunea Cutlet a fost o ocasiune solemnaspre a se constata perfecta onorabilitate ad-luT Manciulescu Inaintea Curtel s'a con-statat ca ancheta facuta in 1876 de dareCiuculesca, din ordinal d-luT Vernescu, eraWatt). de pasiunea cu care se prigoneagfunctionaril mai Insemnala al guvernuluiconservator.

V. La 1883 s'a gasit intre hartiile de-functuluT Xantopulu o scrisoare In careacesta ar spune eA s'a sinucis din causetut Manciulescu, care II datoreaza 47000lei ; i spre a da o aparenta de adeveracestet stupide inventiunT, publicistul ano-nim adaoga cA d-un Manciulescu este da-tor chiar la birjart in judet.

Aceasta pune Art la toate calomniile. Ser-manul Xantopulu era in relatiant de afacencu d-nu Manciuleseu, de la care cumperain tott anil productele [maid sale. El s'asinucis la Februarie, i la Martie trebuiasa. primeasca doue sate de chile porumb.Ceea ce dovedeste ca avansul de cate-va

ma de lei era sa fie acoperit in scurt timp.Este dar neadeverat ca datoria era de let47,000 sti ca Xantopulu s'a sinucis dincausa aceasta.Adeverata causa a acestelsinucidert o cunottate bine d-nu Kiritescu.

Xantopulu era un mic negutator, careavea un capital de 10,000-15,000 leiun caic pe Dunare. Cumperase acest caicin asociatie cu un compatriot al see, carereusise a face /fetal de cumperatoare numatpe numele seg. Asociatul vinde caicul, sifuge din tara.

Acest fapt a sdruncinat creditul tut Xan-topulu. Un creditor al sea, care este unbun amic al d-lul Kiritescu, merge la Xan-topulu, i cere plata creantat, amenitan-du-I cu revolverul. om o iea la fugaai din carte intra in pimnita, unde se sispinzura.

A doua zi se face inventar ai nu segaseste decat acte relative la comertulsea. D-nu Kiritescu scoate azT la iveala oscrisoare, de care nu se face aid o mentiunein inventar. Cine a vezut acea scrisoare ?In ce limba este scrisa ? Daca, cum se a-firma, este scrisa In romaneate, falsul esteevident, cael Xantopulu nu stia decat sAiscaleasca In greceate. D-nu Kiriteseu afir-ma ca a trimes-o Ministerulut de Interne.

Acest fapt nu are niel o importanta. Seri-soarea nu emana cl.4 la Xantopulu. In ade-

faptul sinuciderel find Intemplat cums'a spus mat sus, trebue sa admitem caXantopulu a gasit pe cine-va In pivnita ;ca acel cine-va i-a scris scrisoarea i canenorocitul nu s'a spinzurat dealt dupe,ce a iscalit scrisoarea si ajutat, poate, deacel scriitor necunoscut ! Aceasta inven-tame nu este nicidecum menita, a faceonoare imaginatiune! pisicherulut Kiritescu!

Aceasta afacere Insa nu se va opri aci ;se va lua scrisoarea, se va face o verifi-care de scriptura si de sigur se va dovedifalsul, pe care se fundeaza aceasta stupidacalomnie.

VI. Ca primar la Roaion a deturnat, in1888, bani public! ai a ridicat un act alsea din casa cornunala. D, Manciuleseu s'aales fail intreruptie primar de la 1876 aipana in zilele trecute. Fara Intreruptie a-semene, d. Chiritescu 1-a suspendat ai adisolvat consiliul comunal. Anul trecut sevede ca guvernul central a fost obosit deaceste disolvart i d. Manciuleseu a fune-tionat ea primar pana la alegerile trecute.In timp de aproape un an, orasul Rosioritai-a schimbat aspectul. Este destul caulvom spune el s'a facut trotoare de basalt.

El bine, cum sa obtina d. Kiritescu di-solvarea consiliulut? S'a gandit ca intot-deuna la vechiul sag obiceid, sA feel ra-port la minister ca prirnarul din Roston adeturnat hat publici. Dar, pentru Dumne-zeti, tott Rosiorit respund ea un singur onaca d, Manciulescu este singurul care s'aocupat de imbunAtatirea oraatilut.

VII. A fost dat in judecata fiind ca acontinual de a functiona ea primar, de sinu fusese confirmat.

Asupra acestul fapt, or eine cunoaste le-gea comunala stie ca prefectul nu poate sAimpedice pe un primar, nod ales, de afunctiona ea atare decal dupe, eel va sus-penda ; si spre a'l suspenda trebue matIntai sa se confirme. D. Kiriteseu Il ordonade a nu mat lucra ca primar ; primarulrespunde cif pretecul nu are acest drept.De aci a resultat un proces corectional con-tra d-lut Manciulescu. Procesul este pen-dinte ai se va vedea ca art. 164 din codulpenal este inaplicabil.

In fine ultima acuzare este cit a batutun functionar. In aceasta privinta s'a urzito mug, infamie. Un nenorocit de functionar,devotat d-lut Kiritescu, a Mcut o aseme-nea denuntare. Singura Intrebare este de ase eti ce plata a primit nenorocitul ea saserve ca instrument de resbunare.

Acestea sunt caloraniile infame ce scrii-torul anonim, care este d. Kiriteseu, a pu-blicat In Vointa Nationald din 29 Martietre cut.

Terminam cu respansul ce d. Th. Ro-setti, preaedintele consilialul de miniatril, afilcut in Camera d-lui Stanian, amicul d-lutKiritescu : Toate procesele ce s'ad intentatcontra noulut prefect de Teleorman isvo-resc din pasiuni i prigoniri politice, i cad. Manciulescu este un orn de onoare.

CORPUR1LE LEGIUITOARESedinta de la 2 Aprilie

D. Bideseu roaga pe ministrul de fi-nante sti aducA degraba In desbaterile Se-natulut legea spirtoaselor care s'a votat deCamera.

D. ministru de finante, Legea s'a vo-tat alaltaert ; Indata ce va veni timpul ova aduce (Aplause). Guvernul n'are niel unmotiv ea sa impedice aducerea et.

D. I C. Bratianu Intreaba (tacit gu-vernal dat searna despre deficitul cear regatta in beget din votarea acestellegl.

D. ministru de finante. Ed mi'am fA-cut datoria dare Camera aratandul ce de-ficit va resulta In buget ; atat a fost da-toria guvernuluT, mat mutt nu.

D. I. C. Bratianu. Constat ca guvernulnu vrea sA ia respundrea acestsI legI.

Senatul trece In sectil pentru o jumetatede oil spre a stadia mal multe proectede leg!.

La redeschidere se voteazi proectul de

lege prin care se deschide easel de depu.nerl i consemnatiuni un credit.

Se ma! voteaza proectul de lege princare durata operatiunelor comisiunel cetrale pentru cumparatoare de producte seprelungeete pant{ la 13 August ; proiectulde lege pentru sporirea numerulut unorfunctionan dependentl de ministerul definante. ; proectul pentru prelungirea an.gajamentului comercial cu Franta ; proiec-tul pentru deachiderea unul credit extra_ordinar necesar pentru restaurarea §i im-podobirea a tret biserici.

D. ministru de finante roaga pe Senatsa tie sedinta maine la orele 2 pentru ase vota niste proecte de legT urgente.

Senatul admite ai aedinta se ridica.

?edinta de la 3 Aprilie

Se declara vacant colegiul 1-it. de Su-ceava fiind-ca d. senator D. Rosetti a fosnumit prefect de Covurluig.

Ministrul de resboiti citeete ma! mattemesaje regale ei le depune la biroù.

D. Nedelcovici cere ea Senatul intregsA intervie pe langa guvern pentru ea saia mesurt de energica reprimare a terani-lor resculatt.

D. Saftoiti. ratand aceiasi chestiunecere ea Senatul sA autorizeze pe guvernsA useze de toate drepturile sale ei sa nucrute nimic pentru restabilirea ordina

Citeete o motiune In acest sens.D. Maioresen ministrul cultelor, res-

punde ca guvernul va proceda cu toataprudenta dar In acelaei timp eu toata. severitatea necesarl. Roaga pe Senat sa viein ajutor guvernulul t..pre a potoli spiritele.Crede ca motiunea d-lui Saftoill nu e ne-cesarA. Guvernul va face ceia eel ordonalegea.

Senatul trece In sectii.La redeechiderea eedintil se voteaza le-

gea pentru aprobarea transactiunel dintreministerul de rësboig i directiunea mono-polulut pulberilor,

Se voteazä proiectul de lege relativ laserviciul sanitar al armate.T

Senatul alege pe d. C. Budiateanu ta lo-cal d-lut D. Rosetti ca membru in comi-siunea InsArcinata cu instructiunea Mace-rel Anghelescu.

Se citeate proiectul de lege prin careguvernul este autorizat sa emita renta de8 milioane spre a urma lucrarile de torti-ficare deja Incepute.

D. Isaia Lereseu zice cif este contraacestut proiect de lege precum a fost con-tra fortificatiilor de la Inceput. Este crizamare In ai nu are Romania mijloacesA cheltuiasca' mered parale. Cu 8 mili-oane tot n'are sa se darseasca, vault cando sa se voteze merea la mtlioane pentrufortificatii.

Vocl : La vot, la vot.Legea se voteaza cu 36 bile contra 20Se citeste un proect de lege prin care

se autoriza guvernul a emite renta In va-loare de 600 000 lei pentru terminareaspitalulut militar din Bucureatt.

D. Isaia Lereseu se declara contra a-cestuT proect pentru ca nu i s'a spus cats'a cheltuit [Ana acum i pentru ce semat cer altl banT.

D-rul Severin cla oare-care explicatillegea pusa la vot se admite.

Se voteaza in unanimitate proiectul delege pentru acordarea tine! pensiunT de 150leT pe lanA veduvet i copiilor usierulutNicolae Popovici mort la Camera In eser-citiul functiunel sale.

D. Th. Rosetti, pregedintele consiliulul.In lipsa mea auz el am fost interpelat Inprivinta rascoalel tÖranilor ei a inesurilerluate de guvern. M grabesc sA respunzca tri Ialomita linistea s'a restabilit, iarIn Ilfov merge descrescand. Trebue al de-clar insa ca acalo unde miscarea era laInceput mat blajina, a ajuns ma! grail.Guvernul a decis sa fie energic i sa nucrate nimic pentru restabilirea ordinet. PAOacum autoritatile i armata 'al-aa Meta

datoria i o vor face TAO. la sfarsit.Apol d. ministru citeate mesagiul de In-

chiderea sesiunet.Sedinta se ridica la 41/2 ore.

Aedinta de la 2 Aprilie 1888

Duptt cererea d-lui ministru de res-hot, Adunarea trece in sectiunt ca sa o-cupe cate-va proecte de legl relative la mi-

nisterial de resbol.La redeschiderea aedintit se pune la vot

proectul care acorda societatil Ateneulut,pentru terminarea edificiulut acestet insti-tutiunt, un credit de 350,000 de leT.Re-sultatul votulut nu e favorabil acestul cre-dit, cad 41 al sprijinesc ear 68 stint in

contra lat.Se voteaza bugetul easel de dotatie

oastel.Se voteaza, i proectul care modifica art.

18 din legea sanitaraComisiunea pentru luarea socotelilor Sta-

Wail, In care fusesera aleat ierT dd. ChitaVizanti, se completeaza azi eu dd. Vil-

ner, C. Dimitrescu, i Vasilache Jorj.Pentru nenorocitul poet Eminescu se vo-

teaza o pensie viagent de 250 lei pe lank

In unanirnitate.D Aug. Pektiacov face o int,Tpelare a-

supra administratiel judetulut Dolj. Dupa

d-sa, In Dolj nicT nu exista administratie.Pentruca d. interpelator s'a twins si ees'

te o biserick din Craiova, e slit et res-

1

VFW-

ROMANIA LIBER A

pun qi d. Carp si d. Maioresen. ; darif'trespund asa cit d. Pesiacov ramane sa-tistacut.

D. dr. Cantemir tntreab l. pe d. ministrual instructiel publice ce se face cu dimisiad-rului Asachi, ca profesor la facultateade medicina din Bucuresti

D. Maiorescu raspunde cit nu stie panaacum motivele demisionitrit d-lut Asachi,cad in petitia de demisionare nu le-a dat.Cand le va afla le va spune i domnuluiCant emir.

D. ministru de rezbei cere urgenta pen-tru trei proecte de legT. Urgenta se admite.

D. Fleva cere, ca din motive de deli-cateta, unul din aceste proiecte, cel relativla pulberarie, sa fie amanat pentru sesiunea

urtnatoare.D. Sakelarie citeste un proect de tran-

sactiune intre Stat 1 fabrica de la Lacu-let, pentru rescurnpararea fabricel.

D. N. Fleva rongit pe ministrul de ras-boid de a retrage provizorit acest proectde lege de oarece un membru al guver-nului actual este tot odata reprezentantal acestei fabrici. Afarit de asta, adaoga d.Fleva, cestiunea trebue a fi studiatit. Ca-mera neputand da suma de 1,700,000 pen-tru o rescumparare Wit sä cunoaseit binedespre ce e vorba.

D. Titu Maiorescu. Cand represintamfabrica de la Laculete nu eram nici mem-bru al Cabinetului Mel deputat, i ca Ro-man cred ca n'am facut rat, intervenindpentru transactinnea rescumparitret acesteltabrici. R dar mi se face vine cad eti nuam putut sustine o rascumparare, pe altemotive deck pe acele ale interesuluY general.

General Barozzi, ministru de rasboitt,spune cit In momentul cand a venit clan-sul la minister, a gitsit acest proiect derescumparare, i dupa d-sa nu e rad caguvertiul sa poata fabrica pulberea, fara amaT avea trebuintâ sA recurga la fabriciledin strainatate. D. Fleva, urmeazit minis-trul de rasboid, a vorbit de matrapazlicu-rile ce s'ar putea face si In administratiaactualit a rasboiului. Nu, d-lor, niciodatanu se va Intampla Met un tel de metre-pazlic pe cat timp void fi ed la minister(aplause).

D. Blaremberg observa cà d-sa nu econtra proectului de lege, dar ca In aeestcredit nu vede decat o dorinta ea tara sitrescumpere greselile colectivistilor.

D. Gritdisteanu declara cà se abtMe.Se pune la vot cu bile luarea In con-

sideratie a proiectului de 1,600,000 pentrurescumpararea frabricel de la Laculetese primeste.

Articolul I este adoptat.La articolul II d. Poenara-Bordea In-

treaba daca prin aceasta transactiune toatepretentiile societätet sunt stinse.

D. Carp raspunde ca toate pretentiunilepe cart le-ar fi avut societatea se stingprin incheiarea conventieT principale.

Se pune la vot legea in total. AA votatpentru 61, contra 3 si cateva abtinert

Se pune la vot far& discutime un cre-dit de 8 milioane pentru cotinuarea lucrà-rilor de fortificatie a Capitalei si se admitecu 47 contra 23.

Se mat votecza mat multe alte creditenetnsemnate.

D. Nenitesen citete proectal bugetulnipentru targul ramatorilor In suma de104,000 lei.

D. Nuqoreann. Pentru prima oarit candiad cuventul inteo cestiune la care ma in-tnteleg (rtsete). V rog sit nu ma descu-ragisp litsandu-ma In liniste sà vorbesc, lao eestiune care ne intereseazit pe top. D.Nuc;oreanu cere ca guvernul sa acordetargulut de ramittori un capital de avans.Cuventarea specialit a d-lul NucsoreanuInveseleste toatil. Camera.

D. Nucsoreanu sfarseste cerand esplicari.D. Maiorescu recunoaste ca inteadevar

e prea putin special tn afacerea aceasta,dar ca va face tot pentru interesele co-merciantilor de earl se intereseaza.

D. presedinte roaga. Camera sit ia actea mftine e sedinta la ora unu si cit a--ceasta zi e ultima a sesiunel.

Sedinta se ridica la ora 6.Bngetul targului de rtmatorT de la T.-

Severin, rams uul eri, se voteazit.D. Stoicescu face istoricu tutulor devastitri-

lor comise de tarant pe la toate comunelesi Intreaba pe minister daca nu e timpsa ia masuri serioase. D-sa cere sit se nu-measca o comisiune care sit examineze caresunt causele rescoalet.

D. Teodor Rosetti primul ministru.Dupe tnterpelarea d-lui Stoicescu cred ne-cesar sit refac tablou starii revoltei precumsi se vorbese si de masurile ce guvernulare de gand sà ia.

Datoria guvernului, zice d. Rosetti, e dea reprima cat de ccrand or ce miscare ce-tind la anarhie.

Miscarea In multe parti a fost potolitagratie energiel ce s'a aratat, si in celelalteparp unde continua revolta, azi trupele seafla fata In fatä i cred ca ordinea va fiInvingatoare. Dupa potolirea spiritelor, vomconsulta pe top patriotii, pe top oamenitspeciali, ca sit gasirn causele acestel ne-multurniri care a degenerat azi tu revolta.(Aplause).D. Rosetti face apel la top dinCamera ea sit lase guvernul sit lucreze Intoatit iinitea, i sa aibit Incredere in patrio-tismul i intelepciunea Inf.

D. Rosetti observit ea In urma promi-siunii ministeriale, crede di nu e de tre-buinta comisiunea pe care a consiliat'o d.Stoicescu. (Aplause).

Se cere inehiderea discutit.

D Caligart nu e multumit de declara-tiunea d-lui Rosetti,

cere iarasi Inchiderea. Sunt multicontra si multi peutru.

D. V. O. Mortzun, in contra inchiderei,spune ca s'a vorbit numai de arendasi iarnu si de suferintele taranilor (sgomot, cap-va din spectatorii din incinta parlamentara,vocifereaza in contra d-lut Mortzun).

D. V. G. Mortzun. Protestez in contraacestel insulte ce mi se educe de persoanestreine de parlament. Cer ca sit se deatop afara (aplause, sgornot infernal). Ca-mera toatit, aproape, in picioare).

Arendasi striga lasa ca fi vom ardta noia/era. Scadalul e nepomenit. O grozavitemotiune coprinde tot parlamentu.

Sedinta ae suspenda, iar srendasii suntsalt afara.

D. Presedinte spune ca discutiunea s'ainchis. D-sa acorda cuvantul primulut-mi-nistru.

D. Teodor Rosotti citeste mesajul Ca-meriT plan care declara inchisa sesiuneaCamerel.

11111111111=111111111111M

MAI NOUParlamentul este inchis. Mesagiul

Coroanel spune cá se va face unapel:la tara triteun termen cat se poa-te mal apropiat, pentru a se mani-festa libera vointa a alegetorilor.

tiriIe ca ar fi isbucnit mischri a-grare in diferite puncte ale terilaunt absolut nefundate.

Miscarea care se semnalase la Bu-hl.* (Peatra) a fost restalmácitit, de-oarece teranii se adunasert pentrucercetare localá. 0 telegrama de azidiminea anunta c linistea cea maidepliM domneste acolo.

In Prahova s'a semnalat turburarlin done locurl, la Fulga si la Gher-ghita.

La Fulga afacerea s'a petrecut in-tre fratele fostulul arendas, remas a-colo pentru implinirea datoriilor, sitarani1 datornict

acolo si la Gherghita primulprocuror asigurtt ea poate restabililinistea fad, a avea nevoe de niciun ajutor extraordinar.

Pentru a micsora plangerile Ora-nilor, pana la intocmirea comisiuni-lor cari vor cauta a indulci rapor-turile lor -eu proprietarif i arendasii,ministeriul Domenielor a autorizatpasunarea vitelor in 'Muffle Sta-tulul.

Ca mesura de precautiune, auto-ritàiile vor desfunda butile de vin

de rachit de prin carciumile sa-testi spre a impedica betia, prin careincepe miscarea si care o i alimen-teaza or unde s'ad semnalat turburart

0 delegatiune a judetulul Tulceaa sosit in Capital& pentm a expuneprimulul-ministru suferintele Tulce-nilor si ruga sa'l scape de vitre-gul ispravnic, ce a dus parçi intregidin judet la desnadajduire.

Credem cit guvernul e dator sa deao grabnicit satisfacOune celor ce multai suferit.

D. G. Gr. Cantacuzino a fost pH-mit In audienta de M. S. Regele.

Deputatul Tirtescu, care Il dasedemisiunea din institutor, pentru a

.putea intra in Parlament, regreta a-cum aceasta pornire, si a cerut mi-nistrulul redea catedra.

Din Calarasi ni se serie, eá la 31Martie, And a sosit noul prefect alIalomitei, spre a intra in functiune,orasenii I-ad facut la gara o primirefoarte simpatica, arätänd multumirlguvernulul, c I-at scapat de insultace li se facuse prin hárázirea luiProtopopescu In carmuirea judetului,si ell le-a dat aeum un ornharnic, si din localitate, spre a sedevota interesilor judetuluf. Fie eatinerul Vines sit poata respunde cuvrednicie acestor simpatit

C-4&D

D. dr Asachi retras demi-siunea din postul de profesor uni-versitar.

La alegerea delegatilor din Giur-giu pentru colegiul III de deputati

citzut lista colectivista. Catesi 22de delegati sunt anticolectivisti.

D. senator Dim. Rosetti a primit,In urma multor stäruinte, prefecturajudetalui Covurlul.

D. Mortun, deputatul so-ialist, afost huiduit ieri pe strada de o ceatade arendasi, earl venisera la Camera

protestase in contra cuvintelor a-cestul deputat.

Opositiunea-Unita care, in zileletrecute, 'Area amenintata de disolvare,

mantinut cohesiunea, hotarindu-se la o neutralitate binevoitoare fatacu actualul guvern.

Gsre-D

D. N. Iacovache, fost prefect deBuzed, va fi probabil numit directoral domeniilor la ministerul agricul-turif. Aceasta numire va fi binenitape langa totl agricultorii.

Nu stim in ce scop unele jurnaleîÏ fac o indatorire de a denaturaorce fapt.

D. procuror Cocia îI dase dejadimisiunea din timpul d-lui Statescu.Ministrul actual, departe de a fi a-vut cu d-sa cel mal mic disentimentde serviciu, din contra si-a pus toatesilintele pentru a'l tine in magistra-tura.

Fabula cu un raport in care mi-nistrul ar fi cerut modificari niel numerit& discutiune.

Ieri o delegatie a societAtil cor-puld didactic, a inmanat d-lui Ma-iorescu, ministrul scoalelor, o adresa,de multumire si de recunostinta pen-tru reintegrarea profesorulul Pacu,insotita de rugaciunea de a continualuerarea de indreptare, fata cu nisteanumiti membril al acestul corp.

Ministrul a promis eh or uude vaconstata vrea-o nedreptatire nu vaintazia de a aduce reparatiune,

In nurnerul de Durninica Unireavorbeste despre o resbunare electo-rala fata de d. Marin Motoescu dinSpinelli, in judetul Oltului."

Dupa cat suntem informati i noi,numitul d. este un bray i onesttaran roman, un orn jertifitor pen-tru binele satului, dovadá c. coalaeste cldit i donatá satului de d-sa.Deoarece timpul resbunitrilor s'asfirsit, suntem siguri cá r6sbunareaeleetoralet in contra d-lui Motoescuva remanea neindeplinita.

Cu bucurie putem afirma c d. M.Cogalniceanu nu este atat de bolnavprecum se respandise sgomotul inCapitala. D-sa sufere de o bronchia,care nu este amenintatoare pentruviata ilustrului pacient, si care dinzi in zi merge spre bine. Voiajul instreinatate incit nu este hotitrit.

InC.O.D

informatiunile pe cad noul pre-fect al politief, le comunicit, ziarelorcitim urmatoarele :

1) 0 grupit de teranl, voind a seduce la d. Fleva, spre a face o ma-nifestatie, cum ca d-sa e cauza re-voltelor iscate i voind a spargegiamurile, a fost impedicata de po-litie ;

2) Arendasii, cari ail sosit in Bu-curesti, voind a face o manifestatieostilit la redactia Luptet 0 la d. Panua emit, poliia afland despre aceastaa luat mesurl si a impedicat orcescandal de aseminea natura.

ARTE TEATRE*** Teatrul Bulevardulal.Joul seara

prima reprezentatie a celebrului ilusionist,comandor Frizzo, de la teatrul. AteneuluTdin Paris, cu concursul d-neiCristina Frizzo.

Foile din Constantinopol vorbesc cu mul-tit admiratie de siluetele pe cart d. Frizzole face sit manevreze Intru'un disc luminos,ne servindu-se In aceasta decát de degetelemänel sale.

Ultime Depe0 TelegraficeALE 'ROMANIEI LIBERE.

Viena, 14 April ie.Criza care amenintase sa isbucneasca in

privinta impositulul asupra spirtoaselor parea fi de tot inlAturata ; Polonezit par a flhotkatl sa cedeze guvernulul.

Bruxela. 14 Aprilie.Nord zice ca Printul de Battenberg este

indiferent Rusiel in Imprejurkl de fati.Prin retragerea sa In viata privata el a po-tolit sinitimintele de supkare ale Rusiel.Viitorul Bulgariel insa este acoperit de onesigurantA mare. E de nAdAjduit cà prin-lul Coburg va pleca in curdm1; multi can-didati aü sa se iveascA i partizanil prin-tulul de Battenberg ar putea prea bine sApuna caudidatura luI.

Un politic intelept prevede mate si Witde ce lucru este indiscutabil cit printul deDistnark a dat o dovada de intelepciuneimpotrivindu-se casatoriel printulut de Bat-tenberg cu princesa Victoria.

Berlin, 15 Aprilie.In cercurile politice se asigura ca In

crizi nu s'a facut schimbare; totust este cuputintá un lung armistitiii.

Presa oficioasa cauta sa slabeasca impre-siunea ce aü produs atacurile catorva ziareImpotriva Imparatesei.

Norddeutsche blameaza articolul unul ziardin Dresda intitulat : «Nu trebue politicafemeilor.» Ea declara ca acest articol nu eoficios.

Belgrad, 14 Aprilie.Clubul radical a adoptat nouile statute

disciplinare de o asprime draconiana pen trucea mal mica abatere de la disciplina.

D. Tansanovict a fost primit de Regele;el a fost foarte satisfacut de audienta; din-sul a declarat Suveranulut et raspundepentru purtarea radicalilor.

Skupcina, pentru a grabi lucririle, nu vaavea vacante fn timpul Pastilor.

Londra, 15 Aprilie.Diferite corespondante din Constantinopol

lasa sa se prevaza reluarea tn curand atratativelor intre Turcia i Englitera pri-vitoare la Egipt.

Paris, 15 Aprilie.Printul Victor pregateste un manifest care

va apare dupa alegert in departamentul deNord.

Constantinopol, 14 Aprilie.De la corespondentul nostru special, prin

cale indirecta.In audienta pe care Sultanul Abdul-Ha-

mid a acordat-o d-lut de Radoviwitz, el s'afolosit de prilej pentru a adeveri acestutdin urnal viile simpatil ce pastreaza pentrunatiunea germana i i-a facut cunoscut case gandeste la organizarea until concert sada vr'o altel petrecerl publice In folosul vic-timelor inundatiunilor din Germania. Cor-pul diplomatic se fnvoeste cu totul cu a-ceasta opera de binefacere, lima nu trebueasteptat un mare avant de caritate din par-tea nenorocitilor functionari turcestl cartpritnesc odata pe anleafa lor lunara i suntin cea mal maxe parts muritori de foame.

(Correspondance de l'Est).

PRIER CEINE1 BUCURESTI

CONVOCARE

In temeiul inaltului decret regal Nr. 618din 21 Marte curent, i in urma adresei cuNr. 3,786 ce am primit de la d. ministrude interne,

Not, primarul Comunel Bucuresti, invititmpe top d-nii alegatori Inscrist pe listele de-finitive ale colegiului I de Camera, formatepentru anul curent, sit se adune, In localelemat jos notate, In ziva de 29 Aprile viitor,la ora 9 de dimineata, spre a alege un de-putat In locul d-luT I. Campineanu, care aprimit functiunea de guvernator al Bancelnationale.

Aceasta alegere, imparOta in chid sec-tiuni, se va face In modul urrattor :

Sectiunea I, 378 alegatori, compusa dinsuburbiele : D-na Mesa, S-tu Dumitru,Curtea-Veche, S-tu loan, Biserica Doamnei,Serban-Vodit, Cretulescu, Popa-Herea, Col-tea, Rasvan, S-tul George-Nod, S-tul Nico-lae SelarT, S-tuI George-Vechid i Popescu.

Voteazd in localul Ospelulul comunal dinstrada Colfet, uncle este i biuroul central.

Sectiunea II, 772 alegatort, compusä dinsuburbiele : Cismeaua, Icoana,Batistea, S-tulVasile, Biserica Eni, S-tul Visarion, Pope-Cosma, Popa-Chitu, Popa-Darvas, Preen-petii-Noul, Precupetii-VechT, Pitar-Most, 0-tetarii, Boteanu, Dichiu, Caimata, Amza,Popa-Rusu, Silivestru, Armerni i S-tulIoan-MosT.

Votea in localul scoala comunale deambe-sexe din strada Clemergel.

Sectiunea HI, 641 alegatort compusä dinsuburbiele : Ghencea, Mihaid-Voda, Archi-mandritu, Spirea-Veche, Biserica Alba,Spirea-Noua, Manea-Brutaru, S-tul Stefan,Isvorul, S-tul Elefterie, S-ta Vineri-Nouä,Gorganil, S-tul Constantin, Popa-Tatu, Ca-ramidaril de jos, S-tul Nicolae Dusumea,S-tiT Voivozi, Schitu Magureanu i Bregoianu.

Voteazd in localul scoalel comunale deambe-sexe din strada Stirbei-Vodd (Cuibucu baral).

Sectiunea IV, 291 alegatori, compusà dinsuburbiele : Barbatescu-Vechid, S-ta Ecate-rina, S-tul Spiridon, Barbittescu-Nod, Slo-bozia, Vladica, Flamanda, Manu-Cavafu,Radu-Vodit, Brosteni, Dobroteasa, SarbiT,Citramidarii de jos, Apostol, Staicu, orasulOltenita i plitsile din judetul Ilfov.

Voteazd in localul scoaleicomunale de ambe-sexe din calea ,erban-Vodd (Maidanul Du-

Sactiunen V, 331 aleg6lori, compusä dinsuburbiele : Negastori, MAntu:easa, S-tulStefan, Vergu, Oboru-vechid, Pena- Snare,Popa-Nan, Begin, Linen, Delea-Veche, Pan-teleimon, Oise, Oboru-Noti, S-ta Vinerl.Udricani, Ceaus-Radu, Lucaci, Oileni, Delea-noml i Isvoru.

Voteazd in localul coniunale deambe-sexe de la Lucaci.

p. Primar I. G. Bibicescu.Secretar-General, C. Zati'eanu.

Nr. 9286. 1888, Marte 24.MOINEIMMINIMMOIIM

Atragem atentiunea onor. noOri citi-tori asupra anuntului LaparIN deZR Sonar publicat pe pagina a 1V-aa ziarului nostru.

BIBLIOGRAFIA aparut de sub tipar i se allá depus

spre vanzare la librariele Socec i Ioanitiu,cum si la tipografia Carol Gobi din stradaDoamneT, 14.

NOUL CODICE CIMUNALSAU

Culegere de leglle i regalamentele Invigoare, privitoare la administratiunea co-mnnelor urbane si rurale, eum i la alteramarl de administratiune publiea.

Coordonate de C. Zdtreanu, secretar gene-ral primdriei Capitnlei.

Cererile din provincie pentru trimitereaacestui codice se vor adresa direct la re-gistratura generala a primäriel CapitaleT,unde se va trimite plata pretului de lei 10si a transportulut de 1 led.

NEAGOEConsuItatii in tóte zilele dela orele 2-- 3 p.m

23, Strada Dionisie, 23.1111

FABRICA DE CUTITARIE

FRATII FANTINICalea Victoriei Nr. 82 (sub Clubul

BuCUREVIISe executa or-ce fel de culitarie dupit

comandd. Se repara qi se ascute or-ce o-biec titios precum : brice, bricege, joarfeei§i unelte chirurgicale, etc., etc., cu preW-rile cele mat moderate.

VIER FLIE.Eirt 4.pde Oravita si Golu-Drâncea

Vechill de 4 ani, calitate superioaretutulor altor vinurI.-15 fr. vadra

ALB DE DRAGAqANIdin reeolta anutal 1888. 15 fr. vadra la

PAUN.POPESCU& e-r-_i=t-'18. STRADA LIPSCANI 18.

casele compuseDe Inchiriat din 6 camere

pentru stäpani,dependintl, curte si grading, strada Dioni-sie, Nr. 1.

Pentru informatiT a se adresa alaturl stra-da Scaunele, Nr. 42

DE INCH IR1ATRestaurantul Stabilimentului (le 13ai mine-rale de la Bughia (CtImpu-Lung), doritoritse pot adresa la administralja acestul ziar,Pasagiul Roman, Nr. 3 bis.

BURSA ON BUM STi2 (14) Aprilie 1888.

VALORI

Renta romAnA perpet. 1876.Renta romAnA amortisabill.Renta rom. (rurale convert.)Obl. de stat C.F.Romane 60j,idem idem . . . 5°10

Imprum. Stern 1864idem Openheim 1866 .idem Ora§ Bucurestl .idem idem din 1884 . .

Imp. or. B. cu prime loz fr.20Credit fonciar rural . . .70/o

idem idem 50/0Credit fonc. urb. din Bile. 7idem. idem. . .idem. idem. . . .5010

Credit fonc. urb. din Ia.0 . .Obi. easel pensiun. fr. 300Lazuli ottomanePanama . . . .KorinthBanca nat. ult. div. 77. 40Dacia-Rom ult. div. 21 letNat. de asig. ult. div. 16.50Banea rom. ult. div. fr. 10 .

Soc. rom. de cons. uit. div..Soc. Baz. art. ult. div. leI 20Soc. rom. de hAr. ult. diy .

Soc. de reas. ult. thy. 151. a.Nat. de asig. ult. div. 94.40Soc. de cons. ult. diy. . . .

Soc. de bailie ult. div. . . .

Agio tn bursa.

Btowa nafionald « Romdttieio

compt 601AvansurI pe efecte . . 71/4Ayansurl pe lingourl .7°/0

Teneltnla piØÇsI, susfinutd,

Tirgul Cota ollciallfiber Bant ITermen

ttata I

890'4913/48911,

74

10511,90114

103114

85! f75

212

-^

968 96

15 90

972

RON AN A LIBERA

CASit DE SCUM

MOSCU NACHMIASNr. 8. in palatul 'Principe le Dhuitrie Ghika,

wacia-Romania) Strada Lipscanl, In fata uouelclitdirt a BAncel Nationale.

BUCURESTICurnp&& i vinde efecte publice si face or ce

schimb de rnonezt

Cursul pe ziva de 4 Aprilie 1888

50/0 Rent& amortisabild. . . .5°10 Romand perpetua , .

601,, Oblig. de Stat (Cony. Rur). .6010 C. F. R. . . . .50io t Municipale . . .10 fs. Casey Pens. (300 1.)7°/0 Ser. funciare Rurale . . .

504 o .

7Olo 4 Urbane.601, . .

50/, . .

5Ole < lasT5°10 Obl. Serbestt cu prime.lm. cu prime Buc. (20 leT) .

Losuil crueea Rosie ha liane .Otomane cu prime. .

Basilice de Dombag .Aur contra argint sag bilete.Florinl Wal. AustriacMdrel germane.Bancnote franceze.

ldem ltalieneRuble Härtie

! Campiiri Vinde

911/,891,2

731/,210

105so

1039685,/,7511464362740171551,

201124100

99210

N.B. Cursul este socotit in aur.

9290901/,

741/4215

1051/o901/,

103'1,97867667

30422016

202126101100215

1 i 6 ,..;c xt L,..t --.., "i"

i ;.-, .7., ::,,,,

cs

---,:t. ...-, c:7= cg -_-

<I) .71. Q ..-7....,., ...iP

'4 ct Q

ic,.........,Ñ.._. Z-5

Ce a-,) c-,-, ce= 1::

,310

s)al ...zc.)

ED

i.F.CC'S

EII. ...

T. 4. TF3 t= =4

4?.?

lia .ii .4,..... CS'

( 35 Xc.) v a

4-1 xt a.)

iz cl)(1) CD 76M;,.. -,

a).s...

=..... ,,,o a) ...7....-

<=> -75.-' C4 0

Banca Nationalà, a RomânielSIT UATIUNE S MIA RA

28 Martie. 1887. 19 Martie, 26, 1888.

3759519625855130

6841091883341013528580119996922440896

1669952684796

144884133740

227309180007514041841

15874126

120000002441770

16732210102709

--408493

227309401846984

1495801158741260

ACT1V( MonetaCasa ( Bilete hypotecare

Ef. pred. la casd spre incasare.Portofolid Roman i strein . .

Imprum. garant. cu Ef. publiceFondurT publiceEfectele fondulul de reservd

amort. ImImobiilMobiliar si masint de imprim.Cheltuell de administratieDeposite libereCompturl curinti

) de valorl . .

PAS1VCapital .Fond de roservdFondul amortisdrel imobilululBilete de Bartel in circulatieProfitur1 si perdereDobanzi i beneficie diverseDeposite de retrasCompturl curint1

de valorT

34508412 3451689125711515 25712480

6451313 40353818188799 1838771111781610 1157060011999912 119999122983153 298315322559 225598

3185173 3188195128093 128093140692 142107

30675597 306181971266859 255215839123197 8892702

186369835 174290760

12000000 120000003024572 3024572229112 229112

105990670 108902420--

427214 45886330675597 3061819732435503 173762861587167 1681310

186369835 174290760

.10501 somilmmeme

per CASELE din Strada ROSETTI, No. 18, su-burbia Staicu (Crucea de Piatrd), sunt de venzaredin cauza, de stràmutare la lard. Prqul modest.

1

TEL F tiS IBUCURESCI

for SITUAT IN CENTRUL ORASIULU1Nr. 7, STRADA SELARI Nr. 7.

Se gäsesc apartamente pentru familii cu anul cu lunacu preturi foarte moderate. Camere de la fr. 1--5 pe zi.

La etagiul al Ill-lea od6.1 frumoase cu fr. 25 pe luná.

Salon de dans pentru balurI, nuntl

lordach[restaurant)hen Strada. Ocvacl, No, P.

UA PROFESOARAde piano si de muzicd vocal& do-reste a da lectiunT. A se adresala redactia acestuT ziar.

A. CAROL PFEFFERAtelier de LegAtorie

BUCURESCI5, Strada Regala, 5

vis-a-vis de Hotel Union

Atelier de legatorie de CArtI delux, galanterie, cartonage si pas-paturl de fotografie.

Nouii parentianeF LT Da la

IXORAED. PINAUD

Sapp IX011.6.Eaenta pen= batiste I2COR.A.Apa 'de toaletiPomadiUnt de rnigdale IZ011.6.Padra de RUCometiciltet de toaieti

, d de Strasbourg, PAP:3

,,IMMIIIHnilats011(2A

4111131333SPAM.

ANKER"SOC1ETATE BE ASIGUR. ASUPRA VIETEI SI RENTEI IN VIENA

Coneesionatà pentru Ronifinia prin decretul din 1 lannarie 1870

In luna Ianuarie 1888 s'ag efectuat 863 polite pentru fr. 4.815,427. In luna lanuarie s'agIneasat in prime si depunert fraud 1,426,718.-- Pagubele patite in luna lanuarie ad fost defrand 176,1744.

Averea societAtil la 31 Decembre 1886 peste 42 in_oane frasoci4i1or , 42

inapreunA peste 84 milioane fr.Starea asiguriirilor la 31 Decembre 1886 era de : 74,419 polite cu un capital de francl

386,740,945. Pan& la 1 Ianuarie 1887 s'ad pldtit de cdtre Societate pentru cazur1 de moarte siasociatiunl (zestre) peste 123 milioane francl. Asiguratilor cu parte la castig ii s'a pldtit de cktreSocietate pentru anul espirat o dividendd de 25° o Asociatiunea ajunsd la lichidare In anul co-rent a produs o fructificare de 7 Sa 0/0 dobanda si dobanda la dohandd iar asociatiunile cu capitalgarantat i cu participare de 85 0/0 parte la castig. a produn o dividend& de 25, 6 la 0/0 din capitalulasigurat. Asa dar pentru fie-care mie de francl s'a plätit 1000 phis 253 69.

Informatiuni se dull coios i oferte se primese laWO Agentia Generala pentru Romania 'Via

Bucuresci, strada Coltel Nr. 24 bis, vis-à-vis de Banca Nationalit a Romaniel,1/.3,1401VINMESM 11111110151111113111M111110111111111.11MINEI3k.

AVIS IMPORTANT

Subsemnatii incurajati de Onor. public al Capitalei ne-am hotärit a mai DES-CHIDE dela 1 Aprilie a. c., afara de Magazinul nostru din strada Carol I, Nr. 21

INCA UN MAGAZINin Calea Victoriel, coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Theatrul NOonalAtragem atentiunea Onor. Public c. in desvoltarea ce luat fabricatiunea

noasträ putem oteri o

Marf5 eminarnente solid5fard a contine intr'ênsa alt material de eat pielesi nu Carton precum se gAseste In cea mai mare partedin fabricatiunile streine, rugam pe Onor. Public a da

TD. MARUJ. uinoastre, orl-ce pereche de ghete purtand marca fabriceTnoastre sunt garantate de noT.

Produsele noastre se mai gasesc in deposit prin Districtenumai la Firmele aci notate :

Craiova : Florea Stancescu et Th. Demetrescu ; T.Severin : Ph. Kolim ; Mesa : M. I. StAtescu ;: Marcus et Spinter ; IL-Valcea : I. Zurescu ; T.- Veste ; P Petreseu ; Campu-Lung ; Ploesei

A. Rosenblatt) ; Buzetl : T. K. Argintoianu ; Tecociu-AcfanI : Vartan Missir fit ; Bil(!;(lis : I. M. Ho-rovitz ; Homan : Fratit Rosenfeld ; T. -0 ena :Ovanes r.tefan; iurgiu: Luca Lucato; R*or-de-Vecte ;Sam. Asriel et fiu ; CiVaraft. V. Mitrany ; Oltenita ; 51. Karnerling ; Constanta ; G. Lucsi.

eu st.ma, M. Th. rdandrea & Comp.

r4141041.041114.011 t04.11, 40-040-64.4 0 4k01.649'.4410141441-41-0V-24000.-0-4011

Cea mai bunk lartie igienia de 0.0,1.1, este

DOROBANTEL, LES OHNIÈRES CAHN:CUES, L'1NDEPENDANCE DE LA ROUIANIEria-bricat 13..E.Z...A:t71N7-STMIINT

Aceasta hartie analisata de catre S. doctor Bernath, directorul laboratoruluI himic al Eforietspitalelor civile si al Faculati1 de medicial din Bucurestl, s'a constatat ca cea maT bund in toateprivintele din toate hilrtiile de cigar& ce se import& in tall, de oare-ce insuseste toate proprietd-tile unei bartil de cigar& ireprqabilà, find cu desaver§ire lipsitd de tesaturd animald, man si desubstante lemnoase si fabricatd nurnal de ata.

A se feri de contrafacere. NurnaT atuncT sunt veritabile, cand fie-carepe scoarta semndtura noastra.

4amtlanita.

poartâ firma noastraFratii BRAUNSTEIN.

1

44044* 0+0,1:44 46.448{kktrItt0-0004-46444-0-0,6-0-G,4 0)4941.0441 0-0-<" ;40-0-,'/)...131.71,76¢1.11..tle-31,- ...oemetegr.

liartie maclatura (stricatà) se afi'a de vênzare la tipo-grafia Curtei Regale, Pasagiul Roman. Nr. 12.

lllll V tttttttt VIII tttttttt 21111111[C11171111IIMMMISIIIIIIIMISIIMMTIIIIIM ttttttttttt

*40300,:e.,14.14-.111%...

TItrumviultntzuter.

1

BUCHESCI, Strad.a. -::.:ces-a1a, BUCIJRESCI

Sub-semnatul anunt Onorabilei clientele, cà mi-a sosit pen-g tru Sesonul de Primilvarh si Valli un nod transport de

Stofe Franceze si Engleze din cele mal renumite fabric!din Europa. Tot-d'odatà cu aceastit ocaziune atragem aten-tiunea Onorab. public si asupra distinsei Stofe Nationaletabricatä in tail.----- ----._--.444~0 P411.42441.40*00.1443440 1101I 0-0041.4+4, 441400 0 4,404.

PMEiri4:4 PLAIINURI IN RELIEFF 4D

vergele de alma pentru Sari, Sticle pentru 1Ji (Plaques propete)din cele mat renumite fabrice, cu preturT foarte moderate,

recomandd Onorabilulul Public subsemnatul

:X. HönichTAPITER 1 DECORATOR

Bucurescl, 3, Strada Stirbelb.-Vodit, 3. Buctiresei

_.-7=-,Ta,2,11-1420;nra-a-fgmlnItagazak10.111110111241111M1Ills .1,11113-.191[CLVer.-r

prävälle DE INCIIIRIAT, StradaDoanmel, Nr. 14 bis.

Doritorii se vor adresa la d. Caroltart la tipografie.

latIlblit.M1.

VLADIMIRC O 0 It VII.

FRIDEKICH PILDNERBueureti,-60, Strada Carol, 60,Bueure§t1

Pentru a multuini pe onor, clientela, am adus

TREPOt-LUTZERNA SUPERFINAVerificat i plumbuit de biurout StatuluT, rAsArirea e

garantata cu 950/0, larbá de grädina din cea mai bunttcalitate. Precum i toate cele-l'alte seminte adicA de le-gume, llori si de padure, numai din cele de primul rang.

Cataloage se trimit duiM cerere franco. Ase-menea se gAseste ii tot telul de samant,a pentru pasMnumaf recolta din urma.

Oit.o0434,00004A84.41404P-04144-.9 t.)-0-440*0 'ivlot440047040444

un tmnër avênd cunoltinte de comptalcoli-tate, doreste a gAsi un loc la vre-o

pravalie, fabrica, mosie, etc. A .se adresa la redactie.1.1.61.4111.76

'-',f..1"...02111111111111111111111111111131031

INDUSTRIA NATIONALA

61.1117XMA

L APTARIEIH ROMANIASituat& la Sosea , distant& de cky-va pasI de la Rondul

al II-lea, vis-a-vis *de scoala de Agricultura.

Deschiderea i Remstalarea la 3 Aprille alul cur.

lncuragiarea de care am fost onorat din partei. onorab. Publicin decursul mat multor anI, m'a indemnat ca remstaland aceasteunien law:art-le in Romania, se nu crut nunic, pentru ca ono-rab. public s& 's1 gdseased aci ca in tot-dauan adev5ratul locde recreatie, In aer liber si nurat.

Aicl se gase§te laptele cel trial curat i veritabil precum stain--ulna §i uut proaspet, lapte batut, cafea cu lapte, etc., precumdderite inuzelutl 51 böuturile cele mal alese.

Pentru distraetie am luat cele maT salutare dispozitiunl cons-truind in gratiina läptariei.

POPAd i GIMNASTICA -ramCarlo timpul devine nefavorabil Un salon elegant, pre-

vözut cu piazi, precurn i alte incaperl spatwase, stall la dispozitiaonor. public.

Recotnand osebitel atentiunI a onor. public apartamente§i earnere spatioase cu luna sad pe intreg sesonul de vara.

Logr SERVICIUL PROMT.PRETURI CONVENABILE "224I

...=1111.1101111.6..094.11..16

f f nil if In !III tttt nf ttttt tttttt5F1-

4,1,417,

ttttt ttttttttttttt II elk tttttt et ttttt wan tttttttttttttlettstaintattstrausatintrastosmilllustIMIlittetrilvilramtlattimumniettl annnionanit fintai

Primefte :pre ofectuare tot ,folid de

LUCRARI TIPOGRAFICE DE LUX SI ME 1CANTILEPRECUM:

BONURI, CECURI, COMPTURI,

POLITE, FACTURI, REGISTRE.

DIFERITE INVITATUNI DE DAPTEZ, NUM, ETC

CONTRACTE

LIAR

essecuta o-rf-ce fel de o We Mina ;II n

Af-c-rdr7fx ardsta--A branfa

r

vitrunt<Ltim

Dalai z.

Medalii de Argistt

cic Ia Expsisiunea diBsscuresci ,ri la,Ei 1865. Medalial

Bette-Meresti.

arkilkiTE1 ;i N11TA1EJ 3NT HIltA MifillAEITULL

Seesecut6.

DIFETESCOLASTICE I DIDACTICE

in táte limbele usuale i orl-ce märirne.

SPECIALITATE DE CART! DE VISITA

rieposit iI arute pqtrtl Iucrtûrì, NI tie 1atä, Stec, Liste tic bacatc

o tot ce se atinge de Comptabilitate pntru Padart si 101

Domni! proprietar! i arendag 's! pot adresa comandele prin serisori:ttliffittFilIFP4/17:1:27tIttli:1;A :

nnnInntnnunnunlinnnin nflin inn nun f tE ::-.11111,mtumilimminummultullymmintmimmninsmimitIminsinunill..........mmi.lum HIS I-

3

t 414f...tit/UM

Bucurescl. Tipografia Curiref, _Regale, F. Göbl Fil, Pabagiul Rom

w......zaramsnanninalat

1n vechit i special act:ministratora de naos

cauta un loc la o mosie matmare. A se adresa la a-ceasta redactie.

EJFAIT ÚíLBucUREscI

STRADA VESTEI,

:"Sectis medisalh1. Hydrotherapia, 2. Electristrii.

3. Orthopedie, 4, Gimnauticadicala, 5. InhalatiI, 6. Masajia Nis-tematic, 7. Serricial la domicillB. Consu1tati1 medicale.

Seetia1 Bae abar 2 50

1 Bac de putiLla c0 oidur tttttt .,2.medicamente . . .

I dia¡c rece sistematiea. .

3A1 DE ABUR1 DE

:ED IT r.1:' 1S-4-

Nota. 1 Mlle de abur sunt dosohise ta toate zil de de la 7 oretaitaaka pan& ia 7 ore seara.

2. Pentru Dame trisa. bade dehur, odata pe stptantani, Virier6s

de la 7 ore direi-ata rank la 2

post meridian. L.../

PreturiieMtn] prospectulal

o;ati stage,