ANUL X1L Nr. 3168.

R

10 Bani exemplar nl (30 baul un ni. vi=chiti)

1APARE IN TOATE ZILELE

ABONAMENTELE :lu Capital& : Pentru 1 an 30 lei ; 6 lunl lb lei; 3 lam 8 lei.

In Districte: 36 18 10 , in Romknia La aministratiune. Pasagiul Roman, Nr. 3 his, Bucuresti; ei la corestiondentif ziarului din jueete.In Stainittate 4.8 24

7, 7112 , ln Hamburg : La Adolf Steiner, Gamsemarkt. 58. Biuronl central de anuncluri pentru Germania.

Pentrn Francia, Anglia, Austro-Ungaria si Italia : ge ra adresa la Atiltsicii LIRER. Paris, 50, rue deDIRECTOR : D. AUG. LAURIAN. eesf,sk es is itsvrsa..

JOUI, 24 MARTIE Aprilie) 1888.

Pentru Abonamente, Anunclurl i Reclame a se adresa :

_

Din causa grbAtorilor catolice, nune-at sosit foile streine.

SCIRI TELEGRAFICEDIN ZURELE STRUNK

Paris, 2 Aprilie.

Se (rede cri cabinetul se va constitui ast-

fel : D. Floquet, presedinte al consiliululrninistru de interne ; Goblet, afacerl stre-

ine ; de Freycinet, resbel ; adrniralul Krantzmarina ; Ricard, justitie ; Peytral, finante ;Lockroy, instructiunea publicä ; Loubet,lucrarl publice ; Viette, ageicultura si Le-grand, cornett

Belgrad, 2 Aprilie.

Regele, primind biuroul Skupstinel, adeclarat cà va mentine .riguros compromi-sul cu partidul radical, care la rándu lulva trebui sä tie toate angagiamentele luate

rnal ales acele care privesc politica ex-.

terioara de a proceda cu moderatie si de ase abtine de la provocarl.

Regele va combate energic curentul carecauta a lucra in afarà de Skupcina 5i deguvern.

M. S a terminat spunand ca i in par-tidul liberal si progresist sunt oamerrl ca-pabill i esperimentatl.

Massauah, 3 Aprilie.

Scrisoarea lul Negus a sosit asnoapte.Negus spune ea pentru moment nu poateface pace in conditiile impuse de guvernulitalian. Acest rAspuns micsoreaza probabi-litatea until .acord grabnic.

Abisinienil concentrat in localitátileuncle esteapa.

Roma, 3 Aprilie.M. Lor vor merge la Florenta sámbätä,

spre a vizita pe Regina Engliteri. M. Lorvor fi intovaräsitl de d. Crispi 5! Saracco.

Londra, 3 Aprilie.Times zice cà Regele Carol este unul din

Suveranil cel mal abill din Europa siel cunoaste exact adevèratele interese aleOril sale. Dar opozitia se insalä cánd vi-seaza sa asigure Románü neutralisarea sa.Cu togã armata e cea admirabilti, Roma-nia nu poate lupta In contra puternicelRusil.

Prin natura chiar a lucrurilor ea nu vaputea A' observe neutralitatea, in caz cándRusia ar voi sa treacá prin teritoriul el.Ea va trebui atuncl saú sa dea ajutorRusil, saü sa opuie o rezistenta. incapa-tinatà.

Viena, I Aprilie.Se anuntase cà guvernul rus va supune

Austriel noul propunerl pentru regulareacestiunil bulgare. Pana acurn nu s'a faciaDid o cornunicare de acest fel cabinetuluidin Viena. Se crede ca Rusia, inainte dea face un noti derners, cauta sa se asi-gure de concursul Germaniel i ca acumsa negociaxa In privinta aceasta intro Pe-tersburg si Berlin.

Petersburg, 1 Aprilie.§efiI intendentlel din Moseva, Varsovia,

Kiew 5i Dunaburg aü fost chemat1 la Pe-tersburg spre a da seama de aprovisionarl.Flotele Maril-Negre 5i ale Máril Baltice vorfi trecute in revistä de ministrul de marinä.

Madrid, I Aprilie.Consiliul de administratie al Bancel Spa-

niel a respins propunerile ministrulul definante pentru contractarea cu acest stab--liment a unul imprumut de 200 miloanein rent& amortisabilä 4 la suta.

Marsilia, i Aprilie.AzI dimineata numerosI lucratorl fran-

cez1 s'ail dus pe bordul unel nave a com-paniel Fraissinet, unde erail ocupatl lucrá-toril italienl si aü cerut alungarea lor, iarIn cas de refuz, sä impiedice lucrarile. An-treprenorul le-a implinit cererea 5i a luatlucratorl francezi In beni Italienilor.

Acelasl fapt s'a produs la debarcarea na-vel spaniole Palma. Aci erail ocupatl nu-mal Ralienl. Lucrãtoril francezl aüobinutfarà dificultate gonirea streinilor, dándu-sede lucru oamenilor luatl dintre protestatorl.

Cair, f Aprilie.tin marabut cu numele Hadji Larbi

venit- din Sudan in provincia Tafilet ,

unde predica resboiul sMnt contra necre-dinciosilor, ce nu sunt musulmani,

Se pretinde ca acest marabut e urmat de60,000 partizanl ce yin din Sudan.

Bucureso, 23 Mate 1888

Ministerul este constituit ; el adepus ieri juramintul legiuit.

Aceasta §tire a trebuit sä rnultu-meascil pe toti eel car): '§I dan sea-ma de situatiunea noastra politica.Noul minister, credem, cí se va a-raa demn de sarcina ce este Mere-dintata sie : el va fi corect, atät ince prive§te aplicarea legilor catin ce prive§te administrarea ave-rei publice, corect pind la gradulsuperior ca nimeni nu are nicimacar dreptul d'a banui ca., lavre-un moment, pasiunea l'ar pu-tea orbi asupra datoriei sale ; apoLacest minister va administra cupricepere. Astfel, guvernul ce s'aconstituit ieri se prezinta in celemai bune conditiuni pentru a dasatisfactiune dorintelor tèreI.

Mos,tenirea ce ia ministerul celnon de la fostul guvern , nu estedeloc avantajoasa. Este mai antelstarea morala a tërei, care trebu-este ca in curênd sä.' se schimbe.De azi inainte legea va fi lege,una pentru top:. Onestitatea or-ca-ruI Servitor al Statului nu va maiconstitui un merit : toi vor inte-lege cä fara onestitate orce alte

r6man neconsiderate. Ca-racterul oamenilor ce aû luat asu-pra-le sarcina de a fi in capul a-cestei lucrari de regenerare mo-rala, este o garantie nediscutabilact toata lumea va putea in cu-rênd sa se convinga cal dacd, subinstitutiunile noastre constitutio-nale, s'ail facut ni§te abateri careaü revoltat con.,tiinta publicd, a-serneni abateri sunt esceptiune, Cafoloasele ce an putut trage cei carile-an comis vor fi inlaturate deamOrOciunea unei reprobatii for-male. Fail pasiune §i fárä slabi-ciune, opera de regenerare moralava fi dusa la sfir§it, la cel maibun sfir§it.

Insistenta noastrO asupra acestuipunct, asupra trebuintei unei re-generari morale, nu poate sa fieneinteleasa de nimeni. Revolta o-piniunei publice este evidentd pen-tru toff. Aceasta revoltare a dat josguvernul d-lui I. Bratianu. Bineinteles, nu vorbim de ultimelemanifestatiuni de aci din Capitala ;acestea luate izolat, nu ar fi pututniciodatd resturna un guvern. Dar,daca nu le luam izolat, ci in le-gaturil cu nemultumirea generaladin tara, ele nu an fost ni§te in-scenari earl' nu pot avea nici ovaloare ; aceste ultime manifesta-tiuni ail insemnOtatea lor, ele findo rezultanta vedita pentru toti anemultumirei generale tägäduitade putini. Intre aces,ti putini nueste d. I. Brätianu ; d-lui a zis,cOnd s'a retras acum vre-o douëséptémani nemulturnirea existain tara, dându'l ca explicare nu-mai slabiciunea firei omene§ti, calunga d-luI sedere la putere a fa-cut pe lume sa i se urascä, cumAristide Meuse pe lume sa i se u-rased cu caracterul lui perfect in-tegru. Explicarea ce da d. I. Brd-tianu nu este cea adevérata, dar

ANUNCItrruzE :Linia mica pe pagina IV-a . . . ...... . . . SO baniReelame pe pagina II-a 5 lei. Reclame pe pagina Ill-a 2 lei.Scrisorile nefrancatese refuzg. Articolil nepublicati nu se inapoiazi

Pentru inser0I i reelame redaefunea sa este reponsabilk

fawnl existentpI nemullumirei esteeste pe deplin adevérat. Necorec-titudinile membrilor din partidulcazut de la putere, necorectitudinicunoscute de .mult, turpitudimledesvéluite in vremea din urma, pa-siunea svapaiata ce s'a pus la apli-carea legilor, toate acestea an re-voltat constiinta publica. Daca o-piniunea publica poate sa se invlein ce priveste ideile politice, eanu se poate in§ela asupra ones-titatei Gradul intens al revolteicon.stiintel publice ne da mësurademoralizirei care a dOmnit in cer-co rile di riguitoare.

Garantia ce prezinta noul mi-nister de o perfecta corectitudine,pentru toi i in toate, ne face sazicem ca constituirea lui a trebuitsä umple de bucurie pe toy ceiearl' dan searna de situatiuneanoastra

De alta parte, personalitatea dis-tinsa a fie-carui dintre membriice compun acest minister, clari-tatea de idei care a fOcut pe ccidintre din§ii earl' an luat necon-tenit o parte activil la luptele po-litiee sa nu se abata deloc din li-nia dreapta, acestea constitue ogarantie ca diferitele interese aletarei vor fi bine administrate. A-tuna cand va fi mornentul d'adesfasura un program , actualulminister va putea sa fie combatutsaü sustinut cu pasiune ; penaatunci, bärbatii politici nu vorputea a§tepta de cat cu incredere.

SERVICIUL TELEGRAFICAL ItOMANIEI LIBERE,

Paris, 2 Aprilie.Mal multe fol sunt informate din Olan-

da, ea in podul lul Verheyen van Estvelt,judeeätor lu e,antonul Boksmeer, s'a gäsqcorespondenta partieularä, schimbatá introimp6ratul Napoleon 5i fratele s. regeleOlandel.

Pachetul de scrisorl era insotit de unbilet, prin care regele Louis declara ca airrcredintat acele scrisori d-lui Verheyenvan Estvelt, secretarul seil particular, careera bunicul judecatorului din cantonul ac-tual Boksmeer.

Se va procede In curêni. la un inventarminutios al acestel minutioase corespon-dente, pe care presa olandeza o consideraa avea o importanta considerabila pentruperioada istoriel teril, in care regele Louisocupa tronul.

Petersburg, 1 Aprilie.Ziarul Moskowskia Wiedomosti con siliazä

pe guvernul rus sä supravegheze ea atentiepe sir Henry Drummond Wolff, noul mi-nistru al Angliel la Teheran, care ar .avease zice intentiunea sä cucereascl. comertulPersiel. Foaia moscovitä adaoga : kPietelePersiel 5i Asiel Centrale apartin Rusiel,care nu face aiurea concurentä Angliel.»

A se vedea ultime stirT pe pag. III-a

RESPLATADin 14 Martie qi panA azi in Ca-

pitala se petrec un §ir de eveni-mente, cari in istoria tërii q'a des-voltaref Statului nostru vor avea unloc de onoare.

Revolutia, ori rësvrAtirea precumo numeail co1eetivitii, revoltarea mo-ralului pubiic, precum o numim noiaI dat dovezi atat de frumoase, incat azi fie-care roman este vesel, in-sufietit §i convins de vitalitatea nea-mului séd. Moralul public redeltep-tat, in o singurA sëptAmânA, a produsmal mult de cat aü produs inteli-genta colectiviltilor in mal multi ani,ba in o singura sëptAmând aú rea-dus moralul national in o stare atat

de falnicA cum nu ad maI lost, poatenumal in timpul résboiului.

Precum se usua vara pAdurile in-verzite cople§ite de parasiti, ap seusucA §i o natiune, and moralulnatiuniI incepe a boli !

Si bolea deja moralallea rètl, cáci ajunseserAin acolo, in-cat 'eel one§ti erail persecutati deeel neone§ti, caracterele erail batjo-curite, vointa spre muncit ind.busitA

irnpiedecatA, i manifestarea uneiidei contrare gasciI, era pedepsithcu persecutarea pitnA in al qeapteleaneam.

In atmosfera colectivi§titor era unmurmur timpit, dar permanent, carestriga in urechile tineretuluibAtrinilor fate m4el ea sd trae01" !

Si durere, c indemnul aceasta afost cam de multi urmati !

Dar acum s'a curAtit atmosfera,deja, chiar i cerul a ajutat eri lacurAtirea ei !

Apoi cele trel-zeci de mii de ce-tAtenii, cari in triumf mAret aduceailultimile victime ale colectivitAtii, dela VAcare§ti, treand pe subt feres-trile d-lui I. C. BrAtianu ; acele miIde cetAtera rnanifestail principiul re-delteptat, cA in Ora aceasta domniaminciuni, a fraselor umflate §'a var-latanismula politic, a incetat pentrutot-d'auna.

*Daca d. lon Brktianu ar fi stat

ierI pitulat la o fereaStrA de la ma-rele otel al bulevardului, cum ste-teal). d-nil Ghica §i. Dim. Sturdza,ar fi trebuit podideasa lacri-mile, de amintiri dacA nu de citintA.

Un triumf ne-mai-pomenit in ca-pitala s'a flcut ieri d-lui Ni-colae Fleva §i celor-altl, asvirliti deurgia colectivistA in temnita VAcA-re§tilor.

Zeci de mii de oameni cu flori,cu dapele, cu muzia, aù adus dela VAcAre§ti panA acasA, in aclamAriisvorite din inimA pe tribunul, caredase loviturI de moarte regimuluicolectivist i pe care furia nebunA auntil guvern ce se pAtase de sângeneputêndul nimici, ordonase arun-carea deputatrlul in puseArie.

Ce spectacol miscAtor !...A fost i d. Ion BrAtianu popu-

lar. I s'a fAcut i lui manifestatitDar nu vtin daca a mai vëzut veo-datA in a sa viatk o manifestare asade puternick asa de spontanek, asade trumoask cum i s'a facut ieri d-luí si amicilor sAI de prigo-nire.

Ce-al fost i ce-al ajuns, d-le BrA-tiene ?

*

lucit al adversarulul tn, dus pe milde brate, aclamat de mil de sufiete,incAlzit de atAtea iniml, iatA ince-putul resplatel.

Pricepl ceva, d-le BrAtiane, dinaceastA manifestare mAreatA, cu atAtmal mAreatk, cu cAt era mal spon-taneA, eu cAt era mal linistitA ?

Si lovitura nu e data numal 1)6-trAnulul rostogolit sub povara atA-tor fapte rele.

Ea este datA intregil clintell ne-faste a nenorocitulul patron.

Maioritatea Camerif, infierbAntatAde urA i povètuitA de capete rèsbu-nAtoare, aplaudase m6surile brutale,s6lbatice, nelegiuite ale unortril inviersunatI. Ura el vulgaramer-sese Ora la a vota suprimarea li-bertAtil individuale a deputatilor Flevasi Filipescu, aruncatl in temnitA dinporunca stApAniril, fArA a se puteaformula cu temeit singura acuzarecare sA legitimeze arestul preventival mandatarilor

Parlamentul, care trebuia sA, fiegelos de drepturile lui, in orbia inchsi prin deprinderea servilismulul,votat atunci, d'odatA en mAntinereain temnitA a celor dol deputatl, de-plina incredere in guvernul care sA-vêrrise atAtea fapte rele.

Justitia insk s'a ridicat mal susde cat Parlamentul. Ea a pus inlibertate, pe o cautiune de nimic,pe eel arestatl prin urele executivel

pe cel mantinutl in arest prin or-birea pAtimase a maioritAtif colec-tiviste.

Ce palmaOrdinul camerei de puuere sub

acusatie i triumful popular fAcu-d-lor Fleva i Filipescu, este isbantda dreptulul impotriva apAsAril, esteosanda cumplitä a colectivitAtil.

Nu stiü dacA printul N. Bibescu,al cArul talent strAlucit in vorbires'a revelat in zilele trecute in Ca-merA, a vëzut triumful d-lul N. Fleva.Daca va fi v6zut acel cortej de peste20,000 de cetätenl, care a dus in a-clamatie de la Vaciire§ti i pAnA lacasele lor pe deputatil, tinuti in tem-nitä i prin votul sn., de sigur cito mare schimbare se va fi produs,cu privire la acest fapt, in deosebi-rea ce d-nia-sa fAcea intre populatA

popor.Et nunc erudimi, domnilor colee-

tivi§tI.

d. I. BrAtianu a avut 12 anlputerea.

Puterea lui a fost nemArginitä intoatä astä lunga vreme.

DupA un r6sboiii fericit, fAcut deacele mase viguroase i totd'aunagata de a se jertfi pentru movie sipentru lege, fostul dictator n'a malint6mpinat nicl o piedica mare inguvernarea acestil tërI

Tot ce mintea lui putea zAmislipentru indrumarea Orel cktre un vii-tor strAlucit, se putea transforma adoa zi inteun fapt indeplinit. AtAtde priincioase fusese imprejurArile inearl' d. BrAtianu a avut atot puternicia.

A veni la putere c'un capital imensde popularitate, a sta atita lungAvreme in imprejurArl exceptional defericite si a fi silit sA te retragi, subpovara unor nemultumiri atilt de ac-centuate, este sdrobitor... A vedea inziva cAderil, triumful cel mai strA-

CRONICA ZILE1Noua cireumscrimiune teritorialt, apro-

batä prin decret regal la 8 Februarie a. e.,menitA a face ca sA disparA marile incon-veniente ce timpul i experienta ne-ad do-vedit cA existA in privin(a mobilisAreIrecrutArei in vechia circumscriptiune terito-rialA, cu toate avantagiele ce ar prezintaimecliata sa aplicare, totusI ministerul estenevoit, din cauza multiplelor pedici ce seprezintA, sA o amAne pentru o datA maltArzie ca 1 Aprilie,

Deci, decretul numit r6mAne In suspen-siune One dupa terminarea manevrelor detoamnA.

D. colonel Pastia Mihail, directorul ge-neral al telegrafelor i po§telor, aflat in,po-zilie de disponabilitate, e chemat in activi-tale de servicid, urmAnd a fi trArnis in mi-sie in Germania, pentru a face receptiamaterialului comandat la Grusonwerk, pri-mind solda gradului sat din vacantA ee estede un general pAnA la deschidere de va-eantA in arma artileriel.

ROMANIA LIBERA

AceastA chemare se va considera peziim de 15 Martie.

D. Capitan Gracosky Nieolae e numitcomandant al canonierel Grivira, in loculcApitanulul Eustatim care a lost debarcat

nurnit director al scoalet copiilor de ma-rina.

D. V. Constantinescu, fost controlor, estenumit controlor la creditul agricol din ju-detul Dorohoia, in locul d-lut Ern. Gheor-ghiu.

Femeea Dumitra VAlsan Soare din co-muna Snäio,i, plasa Cricovu-Podgoria, ju-deuI Prahova, in etate de 50 ant, a naseuttrei copit, dol de sex masculin ai unul fe-menin ; Mat murna cat ai copii pan g. acumsunt in depling sAnatate.

Numiri in administratia centrala a re-giet monopolurilor Statulut :

D. Ion VlAdoianu, actual aef de servicid,in postul vacant de aef al diviziel compta-bilitatei i vinzgrilor. D. Toma Bogdan,actual sef de biurog pentru ordonantare,In funcaunea de aef de servicig, In loculd-lut I. VlAdoianu, Inaintat.D. G. Mano-lescu, actual sef de biuroe pentru conten-cios, in functiunea de aef de biuroa pen-tru or(lonaniare , In locul d-lut TomsBogdae, inain tat. D. N. Mavrocordat, Infunetiunea de aef de biuroa pentru con-tencios, in locul d-lut G. Manolescu, Inaintat.

D. Miticg Ion Alexe, din comuna Fla-manda, judetul Teleorman, a daruit unclopot in valoare de lei 400 bisericet dincomuna Trafan.

I). P. Lambescu, din comuna Traian, ju-deiul Teleorman, a &fruit bisericel din aceacomung 100 lei.

D. Manea I. Stoia, proprietarul moaietCandes(-I, judetul BuzgA, a reparat radicalbiserica din acea comunA, dotand'o cu ur-mAtoarele obiecte: un policandru, 2 sfeanice,OW, vestminte si alte obiecte.

D. Nicolae Atanasie, arendaaul moaielSum din judetul Ialomita, a &fruit bise-ricel din acea comunA cartt in valoare delet 400, un steag i un dric.

D. Avram Lipa.-Juster, arendaaul moaietNegulesci, din comuna Mesteactinu, judetulNeamtu, a oferit pentru facerea temelietunel biseriet in acea comunA 400 bolovantde peatra.

I). M. Corbescu, avocet din Bucureatt,a daruit bisericet pronumitA "Stolnieu dinTargoviate, 5 candele de argint.

D. Maria C. G. Mavrodin a dgruit bise-rice din comuna Ulmu, judeiul Bräila, unrand vestminte.

Preotul Ion CAprioarA, din comuna Tet-cant, judetul BacAA, a contribuit cu sumade lei 1.0-10 la repararea bisericeT S -tutu!Gheorghe din acea comunA.

Se dia in intreprindere reparaiiunea a 34podurt de pe soseaua Vasluiti-Blaga.

Valoarea lucrArilor de executat este delei 5,659, bent 3. Licitatia se va tine laminister si la prefectura judetulut Vaslut,In ziva de 21 Aprilie la orele 4 dupg amiazt.

In ziva de 13 (25) Aprilie se va tine li-eitatie, la prefecture judeitilut Braila, pen-tru darea in antreprizA a transporiulut ex-peditiet de la oficiul postal Braila la MAcinai vice-versa.

Licitatia va fi cu oferte sigilate, cart sevor primi Oral la orele 4 p. m. precis,cand se vor deschide.

Supra-oferte nu se primesc.

C

Dimisiunea Cabinetulul Ion BrAtianu este pri-mitt{ de M. Sa.

D. Teodor Rosetti este nundt prevedinte al con-siliultd de nainiqtri i ministru secretar de Stat ladepartamentul de interne.

D. P. P. Carp, la departamentul afacerilorstreine ;

D. T. Maioresou, la departarnentul cultelor i alinstructiunel publice qi ad-interim la acela al agri-cultureI, industriel, comerciulul, qi domeniilor;

D. Al. B. tirbeiti, la departamentul lucrArilorpublice ;

D. general C. Barossi, la departamentul deresbel ;

D. Menelas Barmaid, la departamentul de fi-

nante ;D. Al. Margbilornan, la departamentul justitiel.

Colegiul I electoral, pentru Adunarea deputatilor,din judetul Inv este convocat a se Intruni In zivade 29 Aprilie, spre a Implini printr'o noul alegerevacanta declaratl In acel colegid, al cArul repre-sintant, d. I. Cimpineanu, a primit functiunea deguvernator al Bincel Nationale.

D. dr. C. Andronescu, In basa concursulul depus,este numit In postul de medic secundar la institu-tul Maternitatea, pendinte de eferia spitalelor civiledin BucureacT, pe un stagid de 4 anY, cu inceperede la 1 Aprilie.

ACADEMIA ROMANA

Relatie oficialA.Martt, '22 ale curentet, la orele 11/2 dupg

amiazt, MM. LL. Regele si Regina at mersla palatul UniversitAtel pentru a asista ladeschiderea sesiunet anuale a AcademietromAne.

La sosire, MajestAtile Lor ag fost in-tampinate de d. M. liogAlniceanu, preae-dintele Academiel, care oferi gratioasetnoastre Suverane un mandru buchet ; deD. Sturza, secretarul general al Acade-mid ; de d-nit Aurelian, general adjutantFalcoianu, Hajdag doctorul BranzA, careasemenea dete un buchet de flort Regina

In sale aedintelor se aflati fatg tott mA-dularit activt at acestet Inalte AdunAH.

M. S. Regele, duptt ce luA loc în fotoliulpresedintial, rosti urmAtoarea cuvantare :

'Cu prilegiul Antaiet intrunirt a Acade-"miet, In anul acesta, Regina ai Ea venim"cu bucurie In mijlocul d-voastre spre a va'educe In persoanti salutttrile Noastre cele"mat cAlduroase.

'Neincetat urmArim lucrArile d-voastre"si constatam cu viue placere cA, prin sir-«guinta i munca membrilor Academiet,catiinta i istoria noastrA aa fost inzestrate'eu un material pretios vi insemnat. Aca-"demia a deschis ast-fel un isvor bogat,'care ne-a desvaluit trecutul ai care este'menit a servi generatiunilor viitoare ea'sg aprecieze imprejurArile grele pe earl'tare le-a strabritut pentru a ajunge la"inaltimea de astlizt.

"Urand ca lucritrile d-voastrg sit fie ro-

"ditoare ai Academia sA devie adevgratul`focar al atiinte, care trebue sA Inetilzea-'scat i sA lumineze tot rasttritul, declartsesiunea Academiet deschisg."

La aceastia cuvintare, acoperitg de apla-use, d. KogAlniceanu, raspunzend Inteunlimbagia adanc gandit, sfarai astfel :

'Not, mAdularit Academiet, vom elutesA fiin totd'auna la inAltimea eugetArel Ma-jestAiel Voastre».

Duptt aseasta, Regele ofeH Academielopera Auguste Suverane, intitulatA :

Cugetdrile um". Regine.

La care d. KokAlniceanu se grAbi a mul-tumi din partea AdunArel, adAogand :

'Augusta noastrA colega, nu prin vorbei prin faptA, este podoaba acestul Corpasupra ettruia se resfrange mat mult decat talentul, geniul Saa.

ApoI d. Dimitrie Sturdza a citit un ra-port asupra lucritrilor Academiel pe anul1887-1888.

DupA aceea, d. KogAlniceanu citi pro-grama luertirilor pe anal curgAtor.

Apol d. L Calenderu, cu invoirea Majes-tAtel Sale, dete citire unet pline de interespreeuvintArt la istoria originel dreptulul.

D. A. Odobescu, urmand d-lui Calenderu,citi o dare de seamtt asupra mat multordocumente descoperite de d-sa in archivaParisulut.

DupA aceasta, Majestatea Sa declarAdinta terminatA.

Inainte de plecare, Regele ai Regina vor-birA cu multA bunavointa tutulor membri-lor 014 fatg ; iar la orele 3 pArtisirA pa-latul UniversitAtet

Din institutul de baeteriologieal Capitalet

D. dr. V. Babe§ a expus fn ultima ae-dinta a societAtit de medicinti starea cer-cetArilor sale asupra tratamentulul in con-tra turbAret. D-sa s'a ocupat parte la Pa-ris parte la B.-Pesta in timp de dot ant,cu cercetArt asupra turbAril i expune na-inte de toate resultatele de un interespractic ce le-a obtinut. D-sa a obtinut unsemn foarte important prin care se poaterecunoaate, aproximativ o saptAmanA dupAinfectiunea rabicA, &Ica veninul turbArela intrat in.organism saa nu.

Asemenea I-a succes de a produce intraintimp foarte scurt virusul fix adicA sub-stanta cu care se preparg vaccinul in con-tra turbAret, pe and cum se atiePas-teur are trebuintA de dot an! pentru aproduce aceastä substantg.

Cerceritrile d-sale asupra tratainentululIn contra turbAret 'i-aa argtat o faptti de ceamat mare importantA anume : cA, datasubstantele care servesc pentru tratament,nu sunt fAcute eu cea mat mare exactitu-dine ; daca epuril earl servesc pentru tra-tament, nu sunt bine aleat, dacA trepana-rea nu e flicutA cu o deosebitA abilitate,dactt in fine se face cea mat micA greaalain privinta antisepset, substanta cu caretratAm animalul in contra turbAret, In locde a'l apAra de aceastA boaltt, ea insttatprovoacti turbarea.

Aceste consideratiunt explicA pentru ce d.Babe§ nu a voit sit inceapti tratamentul laoni In B. Pesta, unde a fost insArcinat cutratamentul antirabic. Numal dupg un stu-did neintrerupt asupra acestel materitfind aicT in Bucureatt in posesiunea tuturormijloacelor necesare, i convingandu-se des-

pre identitatea rabiet de aict cu rabia ob-servatti In alte tart, precum i exersandpersonalul saa pentru cereettirile acestecare pretind cea mai mare constiintiozitateai ruting, declarA bazandu-se pe experi-mente cu totul probate, cd este gata de aincepe tratatnentul in contra turbdrel la on*.

Experimentele mentionate sunt in scurt,urmAtoarele :

gase cant aa fost tratati dupA o metodgspecialA cu substante provenite din virusulfix, dupA aceia acestl cant dinpreuna cu fretcant netratatt aa fost inoculati cu virusulturburAret in modal eel mat eficace, adectiin interiorul craniulut D. Babe* s'a con-vins la mat mult de o sutti de cant cAprin aceastA inoculare, totdeauna se naa-te turbarea. Intru adevgr cA toit canitcare nu ail fost tratatt prealabil in contraturbAref, aü sucombat in urma boatel pant'cand eel vase, tratatl preventiv, de ai in-noculatl pe mall ea ceilalit tret, aa rgmasstinAtoat. Chiar procedAnd In modul invers

inoculand iota substanta rabiel Ininteriorul craniulut i tratandu'l dupg aceeain contra rabiet, nu ad devenit turbatt

Aceste resultate sunt cu mult maT dove-ditoare dead chiar resultatele ha Pasteur,care prin metoda sa, fleand acelaal experi-ment at. perit 60% din cainil tratatt.

D. Babe§ explicA resultatul sea mat favo-rabil din modificatiunea tratamentulut. A-fland &Ira o metodtt cu totul sigura pen-tru a preveni câmnil chiar &tea aunt In-fectata de o manierA eu mult mal pericu-loasit decit ceia ce afltim la oament, caresA infecteaztt numat prin o muacAturA sim-pia de caine turbat, nu se mat indoeate detoe despre eficacitatea absolutA a tratamen-tulul modificat de dansul. D-sa s'a mat con-vins la 42 de .caint, cA tratamentul sag nuproducea niel un pericol, pe cand dacAsubstanta prin care se face tratamentul,nu se controleadi in modul cel maT auten-tic, cazurile nu sunt rari unde caitiff ca-pAtA turbarea tome! in urma tratamentulut

D. Babe§ panA acum nu este finpedecatde a incepe tratamentul la orn, de cat nu-mat prin lipsa until numar destul de marede epurt de casA, earl servese la producereamaterialulut de tratament, ai cart Met cucele mat mar! sacrificil pecuniare nu sepot procure aict in Ora.

Sperand cA i aceasta pedeett In curandva fi inlAturatA, ne felicitam de resultatulstrAlucit obtinut in aaa scurt limp fn institu-tul nostru din Bucurestl.

Acest resultat nu produce numat imenseservicit Orel noastre, unde boala aceastateribilá e, chiar dupA constattirile d-hit Ba-beg, mat frequenta decal in cele matmulte alte tart, dar prevedem timpul canddin intiegul Orient, oamenit muacati decant turbatt vor cAuta si vor afla man tui-rea lor la Bucureatt in Institutul nostru deBacteriologie. =C.

Alte abuzurl comise la pAdurileStatulul.

Dui:34 ce am artitat In coloanele acestulziar cum s'ad cheltuit 150,000 lel cu planttatiile, Mil a se fi dat socoteala de acestecheltuell, de catre aeful serviciulul silvic ;dupg ce am arAtat cA s'a vindut in jade -

tul Dambovita o pAdure d'a Statulut de vr'o600-800 pogoane In folosul aefulut acestutservicia ; dupA ce am aratat in fine di s'atcheltuit 210,000 let cu amenajarea padu-rilor Statulut fart' a avea pAdurl amena-jate, glisindu-ne In cea mat flagrantit in-curcAturti cu obligatiunile leget silvice, sa.dam astAzi la lumina un nod abuz, ce d.inspector silvic Patrulius ar fi fAcut in ca-litate de aef al serviciulut silvic.

Astfel, se sustine eA d. Patrulius a true.trat Statul JdOnd concesiuni, foarte Petgabi.toare intereselor publice, unul antreprenor

depadurl rudd cu d-sa, iar pe agentul silviecare a denun(at acest japt l-a pedepsit per.mutandu'l.

In adevar, silvicultorul P. din T.-Ossanu a voit sA WA deosebire nitre antreprenorlart obligg pe toil a se conforma conditiu-nilor stipulate prin contractul de exploa-tare. D. I. antreprenorul a 5 parchete dela pgdurea Statulut Casinul nu a golitunul din parchete de materialul lemnos intermenul prevazut prin contract. D. p. sil-vicultnrul Statulut a oprit eu drept euvantscoaterea acelut material, confiseandu-1 qidresand acte in regulg, pe care le-a inain-tat Ministrulul. Acest Wertz neconvinind an-treprenorulul J. cumnatul d-lut Patrulias,a alergat la inspectorul silvic ruda sa sprea cocoloai lucrurile. D. Patrulius a dispusnumat decat permutarea silvicultoruluT pela T.-Neamtu i Inlocuirea sa eu un altagent cAruia i-a impus a-I face afacerea,

pe care i-a Wee, de frica permutgrelor a destituirel. Stim positiv cA. antre-prenorulJ. a scos din pAdure tot ma-terialul sequestrat ; scoaterea s'a ur-mat chiar si in luna lul lulie de sidupa conditiunile contractulul ar fitrebuit sA inceteze la 1 Martie 1887.

Aceste fapte sunt cu atat mat condam-nabile ea eat acele persoane care suntplAtite de stat a-I apara interesele 'I fru-treazg din contra in mod indirect. AcestepermutArl demoralizeazti pe silvicultort, cAdchiar silvicultorul P... ar fi zis la ministercA aceia fiiind a doua permutare a sa dupitcateva lunt, va ati In viitor cum sit facA

serviciul.Cerem a se constata cu toatA rigurosi-

tatea aceste abater! ai a se reprima dintoate puterile spre a nu se incoraja matmult calea nenorocitA ce ag apucat Oda-rile statulut .

PARTEA ECONOMICA

SomènAturile de primAvarit si ogoarele.

lama, atat de grea, s'a dus ca prin far-mee. Sunt rarT aria, cand trecerea de la oiarna riguroasa la o primtivarti placutit sAse fi fAcut ava de repede. De la topireaztipezel pia astAzi Martie) n'a ploat,tip in cat ptimentul s'a svintat destul decurind la suprafatg, spre a se putea ineepearAturile sti semangturile de primAvarg. Estede datoria tuturor stt zoreasett cat mat maltsemanatul orzulut, ovgzulut, lucerne!, ml-zArichel ai altor plante, earl s'ag doveditprin experientA, eti reuaese mat bine candsunt semAnate In mustul zApezel. Nu esteepocA a multi!, and sit se poatA aplicacu mal multA dreptate decat acum, maximacA ctimpul este banir* Orce Intarziere estepAgubitoare.

Cel cart s'ad Ingrijit a Intoarce, a ogortpamantul de cu toamnA, se ggsese in con-ditiunile cele mat favorabile pentru a ter-mina jute ea semangturile. Plugurile poli-brasdare genere cu 3 brAsdare) trasenumal cu 4 bot bunt, permit sti se fad a-rAturile In conditiunt avantagioase ai eamultA economie de timp. Acesta este unmare avantagig asupra cgruia atragem deo-sebita atentiune a cultivatorilor noatri. In-cerettrile facute la acoala de agriculturg dela FergstrAg eu intrebuintarea polibrasda-

SCINICIEWSAKID

FOITA .R071rAYIE.1 LIBERB23 Martie 1888 4

O.N ISTETUL(Legenda de V. A. UrechiA)

(urmare qi fine)

Azì una, maine alta.. ei-a bagat drauclcoada nitre noi, de nu mat aveam zi bunade tral. Veni treaba c nevasta meanu ma mai suferea cu vederea i intr`o zipuset mena pe un rtivasi ce-T adusese o al-

curl-Writ de la un puacit'n lunà, notarde la un sat vecin... Inteleset ea nu era de-parte sgant pue flora la ureche. Atunci, a-própe turbat de minie, am jurat la icoanaMaicei Precistet sa ma resbun de ea ai sAucid pe tot.' cart se vor mat amesteca intrebile easel mele, panA la zioa cAnd voida de un orn al hit Dumnezeg, care a nuamestece in trebile altuia ci caute nu-mal. de ale sale. M'am mutat in codru aci ;mi-am inehis muierea coto in pivnitg, undesta. de patru ant.. Tot in pivnita am ingro-pat pe toti (o eart aù venit in casa mea

(;ti in trebile mele. Si pedumneata Ie-a Ii sugrumat i ingropat, colo,in pivnità, de te-at fi amestecat in trebilemele, nu inal fi intrebat despre lucrurt cenu te privesc

Si pe când Ion rgmAsese ea Inlemnit In-ire groaza insufla gazda tut i intretprimejdia din care il mfintuise sfatul cApi-anulut, carciumarul merse la gura pivni-

tel, o deschise i cu blandg vorbli strigti :Vino iubita mea, vino ! CA eattt evtl er-tatA L. s'ati sfirait necazurile tale ai alemete Sunt deslegat de jurtimantul ce amfacut la Maica Precista... Nu vet mat stainchisA In prvnitit ai In sdrenteNe Intoarcem la Rimnicul VAlceT, in casutanoastrA. O sa dag foc cocioroabel gatiablestemate !

Si ardlarea eai din pivnitit, plangand debucurie. Si gazda luT Ion seoase din unsicriea, de la capAtul lavitet, de sub unclit de penile ai de velinte frumoase, unrand de haine mandre, numal in bibilurt

fluturT de aur i fntoli pe biata femeecu ele in locul sdrentelor, se cand Ion sedepArta bucuros de la aceastA casA, dabialinisfindu-at inima i mere' gandind cu re-cunoatintA fa cApitanul Gloantli si la sfatu-rite hit cele bune.

Cand Ion era acum in varful until dealdin care se vedoa in vale Rimnicul VAlcel,in clArAptul hit zAri in flacka cArciuma ceablestematA i un car cu bot venind in ur-ma tut, ineArcatieu toate ale gospodAriet

pe deasupra biata femee din pivniig.

Ion Istetul mergea, mergeal.. Mime tutnu mat bAtrea acum de grozit ci de nerAb-dare, cc nu departe de Ramnicul Wee,se itea, ca prin site ces deasti, clopotnitasatulul sga.

Cine nu tie ce simtirl deateaptA In sufletvederea , duA o lunga lipsire, a clopotnitetlocului und te-al nAscut! Cand auzi de de-parte sunetul clopotelor, sunet cu care ure-chia ta a fost deprinsA In copilArie, ti separe cA mat cea mat dumnezeiascA musicA !

Dar nu Incape vorbA de inimg albast, In-teo biata ea aceasta...

Biata omenire !.. Bucuria lut Ion seschimba jn temerf ai In banueialt, numalce zAri de departe clopotnita satulut saA.

Cine'mt spune, fat zicea el, culochit tintala clopotnitA, Cine- nit spune de mat trAe-ste Acsinia ? Apol, de trAeate, oare rAmasaea femee cum se cade ?

Si mat amarg muncA dAdea inimet saleirebarea adoua cest fAcea.

PAnA ce trecu de Rimnicul Valeef, undemat nu se opri Ion, zorindul dorul satuluIsat, sosi i scare. PAnA ajunse la jitgriasatuluI, Acum era noapte bine ai luna seridica mareata i bAlae pe cer.

Chiar la doi past de la jitArie era casatut Ion, sail mat drept graind. casa palama-riulut bisericeL O livegie deasä era in ju-rul saset. In aceastA livede Ion îi pusein gand sit se aciueaseg, sA vadA ce ai cummerg lucrurile pe la el acasg, inainte de-ada cu ochi de Acsinia.

Aaa fecu. Deabia era inteun alunia des,de cateva minute, and eatä se deschideuaa easel i un popti (care la lumina luneli se pgru luT Ion frumos i tanAr), esinddin casA zise, din pragul wet, cu dragostenevestel lul Ion: "ma Intorc indatti, draguta!'

DrAgutA Uu popit tartar zise neves-tel hit Ion : Drdgutd! tort puse mane pecuiitul din einghtoare ai cum scapArA ful-gerul it scApAra prin minte sti se svarle a-supra pope! strApunga eu cutitul ai a-pot asupra muerel sale necredincioase....

Dar Ion ist aminti de sfatul capitanulul :La vretne de zor nu pune mania pe topor,

eugt, celnd evtl antdrtit,. Ion darts

opri miacarea sa ai se hotAra stt nu tacitasa ceva, sti nu se rgsbune decat a douazi, fdrd de zor.

Evi dect din tufia, dupA ce se depArtiipopa i Arica din latittitura easel, langA pris-.pa striga, stApAnindu'aT mania : NevastA !Acsinio !

Acsinia cunoseu glasul, ei repede i im-brAtiaa cu multA dragoste i bucurie i cuMet mangAer! pe Ion Istetul.

Cet muierea! gandee Ion. Ia o pisicàvieleanit ! Dar ai el, mal din dragoste, matcu prefacere, frnbrAtiaa pe Acsinia.

Frumos ! zice femeea : frames ! Septeant deperte de mine ai nu mi-at scris mA-car : negri (is ochil!.. Nu mat atiam de eattmort or via!

Da tu mi-al scris ?Ce mineinos !.. Tata ti-a trimes peste

20 de rgvaae i n'at rgspuns la niel unul.PentrucA nu le-am primit.Ce ziel ? Apot tata pune la ravaae

numele tag : /on DuddiaApra toil m tiù In oaste cu nu-

mete Ion Istetut... Si unde trimeteatt volrAvaanl vostru ?

Scriam not pe rAvaa : sei se tritneataunde o fi soldatul ion Duddil, la regitnentul

Da tio fi foame. IonicA... Cinat-al tuastA searA ?

Ba zag nu ..Cum o veni tata o sA dram... CA

uite, eloeoteate inàlaiul proaspgt i galbenca aurul In ciaun...

Si tip graind, Acsinia, cu mAnecele ea-mrtael suflecate pAnA In betele altitelor,intinse peachir carat pe masuta cea ro-tunda ai aleztt tret tacgmurT, lingurl de

tisA ea !a zi de sarbAtoare, cane de stiellInflorite de la moat

Numal ce se c1e4ehise uart i intrA iarpope... cu pricina... CAt vazu potcapul ita-indu-se pe ustt, Ion ai puse 'ulna pe eu-tit... Noroc cA popa intra cu fata, spre Ion.

Vat! ee era sA fac, striga Ion, Wandsg-T cadA eutitul din WA... E socrul meg !...

Dasetilul deacum aeapte ant, era acumcillugar i popg.

Vezt ce bine-I prinse lut nea Ion DudAtisfatul cel de-al treilea al cApitaulut Gloania ?Nett el, din alunia, dAdea zor la cutit,aaa i cA Ion DudAg se fAcea ucigaa de so-cru ?.. Temnita II tia de oase L.

Mirarea popel Onofrel fu mare vazandcutitul cAzut din mAnile lui Ion, dar bietulliberat marturisi tot gandul tut cel ram

MAT Ioane, ce ? te credeal tu cu pan-ehitele Alea de la Bucureatt?

pAr. imbrAtiart pe Ion si-1 bine-cuvantti.Ear Ion nu ma! isprAvea de lAudat sfa-

turile etipitanulut, mAcar cA nevasta tut zi-cea 'pacat, IonicA dragA, eh ne-ar fi prinsbine eel .600 de leuaort !... SfaturT i ziett-tort invattt omul de la moat si strAmoaT, nupe 600 let... El, da pofiim la mesa L.

Se puserg la mash. MAmAliguta fumegaca cAdelnita pope! la Popa scoaseun fedelea mAndru inchistrit, eel care im-blase roatit la mesa de la nunta Acsinietin care parintele acum tines vin de eel cepune la sfantul Potir... Atunet ai Ion Du-ditg nu vot sA remAng ma! pre jos decatsocru-sau, El scoase din desagi cozonacul...

Cozonacul d-lul ettpitan, cinstite pA-rinte... Mi-a zis sA-1 aduc Intreg, neatins flnumal cu sfintia ta i cu Aesinia man-

ROMANIA LIBERA

relor, primevara la aratul pAmenturilor o-gorite de cu Warn* nu lase umbre detndoialA asupra foloaselor incontestabile ce

ele prezinte. Ele se resume in lucrare brineeconomie de forte si de timp. Aceste plu-gal se pot vedea de altmintrelea de ce-tre cei interesatt In fie-care zi luerand pemosia scoalet de agriculture de la Ferestret.

Plugurile polibrasdare mat aduc foloase

insemnate i cand se intorc ogoarele pen-Via

semeneturile de toamne or de eMe orbstarea de umiditate a pementulut permitealtrebuintarea lor.

Din cele expuse mat sus reese in modimplicit c pentru a putea beneficia de e-conomiile de timp si de forte ce procurepolibresdarele, este neaperat de lipse ease avem pAmentul bine ogorit de mal Ina-inte. lnfluenta binefacetoare a ogoarelorinse nu se mergineste aci.

Majoritatea agricultorilor nostril sunt

convinsl de superioritatea atat calitative

cat i cantitative a recoltelor obtinute inogoare. Sunt inse multi cart se Indoesecum ce sporul de cheltuelt ocazionat eufacerea unel areturT mat mult, a ogorulut,s'ar putea acoperi din sporul productiunet,spor provocat de ogor. Acestia se mergi-nesc a semëna dupe o singure areture su-pr.:fete cat mal intinse. El nu se uite de-cat la intindere i ree fac.

Din facerea ogoarelor la timp rezultefoloase economice incontestabile i ele sepot de deplin explica. In adever, orcarear lì pementul, el nu devine productiv de-cat atund cand aerul li poate petrunde :ba ce este mat mult redeeinile plantelornu petrund in 'Ailment decat pane la a-dencimea la care petrunde i aerul. RA-decinile plantelor au tot atáta trebuinte deoxigen pentru a respira ca i animalele ;ele nu treesc, nu se pot intinde intr'unperneet lipsit de aer. Din acest punct devedere areturile repetate, ogoarele suntfoarte folositoare in pernenturile argiloase,impermeabile i prea tenace ; ele sunt inu-tile si uneort chiar vetemetoare in terenu-rile nisipoase, prea mobile si prea per-meabile.

Este lesne dar de inteles c cu cat unpement argilos,cum sunt mare parte dinpernenturile teret noastreva fi mat adancarat i mat bine märuntit, cu atata i oxi-genul aeruluT va petrunde mat Eidetic.Ffind ert muse adincimea la care petrundeoxigenul in pement reguleaze un fapt fisio-logic de o mare importante, cA : in WT.-menturile permeabile si bine oxidate, re-decinile se desvolte mat mutt i plantelevor fi mat bine nutrite si mal productive.Aceasta este o consecinte naturale a mo-dulul de nutritarne al plantelor. Cu cat ra-dicelele vor fi mat numeroase, cu cat elevor fi respandite inteun strat mal gros depernent, cu atata vor gesi mat multe hranepentru trunchia i fructe.

Oxigenul din aer, a cantle petrundereIn pement se tavoriseaze prin areturt re-petate, pe let* ca serveste la respiratiu-nea radecinilor plantet, mat contribue Incea descompune unele substante din pArnentsi a le aduce In stare de a fi absorbite eahrane de cetre plante. Cu deosebire asu-pra compusilor azotosl de nature organicA,ce se afie in pAment, si care provin dinremesitele de plante din ierburile putre-zite pe loo, oxigend are o influinta con-siderabile.

Azotul este un aliment indispensabil pen-tnu plante ; In absenta lut orce vegetatiuneeste importibile. Se stie muse ce aratul nupoate fi absorbit de cane plante sub orceforme ar fi. Asa s. e. plantele nu pot asi-mile azotul in stare de element, cum seaffe In aer, niel In stare de materit albu-minoide (azotoase), cum se geseste In ier-burile putrede i In materiile organice ingenere ; ei numat in stare de anaoniacde acid nitric sail azotic.

11101IreAm... Cozonac boeresc, Acsinio L. de laFirear-al-

rupse cozonacul o minunezing ! zing L. Curg din cozonac, unul, dot,trel, 30 de poll !... Toti reran increme-nitt, dar Ion ce mat ochi holbal..

Auzi, cozonac de la Firear-al-Coteet ?E de la firear al luT Dumnezeu, cozonacultea, me bane, zire rizend perintele Onufrie.

Eaca asal... Capitanul Gloante pusesebine eel 600 de let at lut Ion, in cozonac,ea se nu-I fure cineva orb se-1 înäle vreunpungas...

SA treeasee, cApitanul Gloante, ziseIon aruncandu-st elciula In naltul podulul

podidindu-1 lacrimile, cand o fi vre-oWane me pun In fata luI sa nu-1 ajungeglont dusmenes

!

Omul lut Dumnezeu, cepitanul seta,adaose perinteie Onufrie, zuruind in palme,ca un zaraf eel 30 de napoleoni

Da de glontl dusmenestI!... ofte Ac-sitria... Mat bine de cat gloante resboae,mai bine se ne fereasce Dumnezeu i setine sfAnta pace in lume !

Eace posne !Am uitat se daa povestel, la plecarea

din Bucurestl, azt dimineate, un praf desare din piselogul cumetrel... Noroc cebiata mea poveste, lencede, neserate, a fostascultate de Carmen Sylva... Ca si Voltaire,care presupunea scriitorasilor ce voia sApatroneze, tot spiritul ce ar fi pus insus incertile lor, dace le-ar fi seris el, AutoareaPoveftilor Pelesului. va da povestet luT Ion

lstetu un prevulet din minunatul see spirit !...Sinaia.-1887...........

Azotul inmagazinat in pernent impreunAcu ierburile i alte materit organice ce pu-trezese pe el, nu poate fi dar absorhit siasimilat de catre plante decat in urma unorfenomene cart transforme in amoniac,in fine in acid nitric. Transformarea azotulut organic din petnent in azot nitricconstitue fenomenul numit nitrificatiune atMde bine studiat de cetre savantii Mintz siSchlasing. Pentru ca nitrificatiunea se sepoate face, dupe experientele savantilorsus citati este neaperat de lipsa presentaoxigenulta. Pementurile argiloase bine oxi-genate prin areturl repetate, prin ogoare,vor nitrifica mal bine decM cele imper-meabile pentru oxigen i ape ; In celed'antal plantele gesese mat multe substantenutritoare deck In cele d:n urine, i astfelse explice influenta binefecetoare a ogoa-relor asupra productiunet agricole.

Afar% de acestea pementurile bine me-runt* inmagazineaze In ele mat multAape, pe care o retin timp indelungat asacA secetele sunt mat putin vetemetoare decat in pementurile rea preparate i neo-gorMe.

Inteo tare ea a noastre, uncle produe-tiunea agrieole nu este bazate pe ingrAse.-minte, ogoarele sistematice fecute i matcu seame jacerele ogorite, ail o importantedeosebite. Numat prin ele putem sili pA-mêntul se pine la dispozitiunea plantelorsubstantele hränitoare sub forma cut maTconvenabile, sub forma zise asimilabile.

Este interesul principalulut nostru isvorde bogittie, de a da ogoarelor mal multeimportante ea pane a cum.

.E. N.

INSTITUTUL DE BINE-FACERE PROVEDINTA"

Comitetul de administratie al Institutuluide bine-facere qa.rovedinta, de aceastä si-tuatie a institutulut pentru luna Februarie1888 :

Adunarea generale a membrilor institu-tulut in sedinta de la 14 Februarie 1888a decis, ea in cas de moarte a until mem-bru al institutulut, care a pletit regulat co-tisatia eel putin sease lunt, si care e see-petat, se se acoarde pentru acoperirea chel-tuelelor de inmormêntare familiet mortulut

lel 160 and mem. a plAtit cotis. de 1 fr. pe lung200 C

4 "240 4 4 4

4 270 4 a C

300 4 4 "

C C 2C 3 C C

C C 4C 5C C

Iar dace un membru a plAtit cotisatiile re-gulat in timp de 2 ant si a ajuns a fi cutotul scepetat ai in neputinte de a se hrenisad sustine, va avea a i se acorda pentrutrebuintele luT si a familiet o pensie lunarede eel putin 30 de lei pe lune, care pen-sie inse, tinendu.se seame de irnprejurArT,se va putea meri de comitetul de adminis-tratie.

Intr'un cas si In altul, cererea pentruajutor va avea a fi certificate de cetre 6membrit at institutulut.

Cand Ursa un comerciant satt industriasroman, care n'a fost membru al institutu-lut, find cu totul lipsit de mijloace, a mu-rit, precum i cand el a ajuns In neputintede a munci si a se hreni, comitetul deadministratie dupe imprejureri, apreciind,va putea acorda ajutor pentru cheltuelilede inmormantare sae o pensie alimentarelunare dace cererea pentru ajutor va ficertificate de 15 membrit at institutulut.

In toate casurile, cand d-nil membrit alinstitutulut, vor da un certificat in casurilede maT sus, eT vor avea a declare pe o-noare i constiinte, ca aa cunostinte, cemembrul mort e cu totul scepetat sae ce.membrul a ajuns in neputintA de a munci

e cu totul lipsit de mijloace ; saecand e vorba de un comerciant sae deun industrias care n'a fost membru alinstitutulut ce el a murit find lipsit cu to-tul de mijloace, saù ce el a ajuns in ne-putinte de a munci §i a se hreni i e lipsitcu totul de mijloace.

Comitetul de administratie crede ce a-ducerea la cunostinte a dispositiilor de matsus va contribui a indemna pe top d-nitcomercianti i industriast a se inscri eamembri i prin tnmultirea numerulul mem-brilor i prin acumularea cotisatiilor pletitemerindu-se fondul institutulut, va fi cu pu-tinte In viitor a realise in modul eel ma-larg toate scopurile de bine-facere ce ur-mereste institutut Provedinta conform sta-tutelor.,

Pentru Inlesnirea acelora earl ar vroi ase inscri ca membrii sae cart vor presentacerert de ajutoare, comitetul de adminis-tratie comunice pe lange aceasta, ce biu-roul «Provedinte4, se afle in localul ca-mere de comercia strada Academiel Nr.39, si ce acest biuroa e deschis in toatezilele de lucru de la 9 pane la 12 si de la2 pane la 4.

Comitetul de administratie al institutululacestuia e compus din dd. N. Mandrea,prezident, lon P. Balonolu, Petre 2. Dan-covici, M. Th. Mandrea, Anastase Nedelco-vicl, Dimitrie Petrescu, Raducanu loau, LucaP. Niculescu, loan R. Borosiu, Gr. Alexan-drescu, loan G. Palada, lUe Vasilescu,membril.

A RTETEATRE*** Teatru National. Societatea Dra-

matica, Mercurt 23 Martie 1888, reprezen-tatiune extraordinara date in beneficiuld-nel Aristita Romanescu-Manolescu, Primareprezentatiune a piesel : Maria Stuart.

Tragedie in 5 acte de Schiller. Traductiemetrice de d-nu I. Negruzzi.

*** Circul Sidoli. Reprezentatiuni intOte zilele ; exereitil ecuestre, gimnastice, at-letice, etc.

Mercurt 23 Martie, mare reprezentatiuneHigh-liff i ultimul debut al profesorelutSiemens, debutul surorilor Franklin, debu-tul d-soaret Betty Baus. La fine : Pentruultima ()are Cenusereasa.

Maine Jot 24 Martie, mare reprezenta-tiune de gale cu coneursul tuturor artisti-lor La fine : Carnavalul pe ghiate.

Se educe la cunostinta onor. Public, cereprezentatiunile vor mat dura un scurttimp, ultima reprezentatimne la 31 Martie.

0 INTEMPINARED. S. P. Radianu, inspector sil-

vic, ne trimete o intAmpinare lacele publicate intr'o scrisoare dinViena, in num6ru1 ziaruluI nostru dela 10 Martie, i semnath de d. SabbaStefaneseu.

In aceastA intampinare, d. Radi-arm declarA cA sunt cu totul neinte-meiate cele ce i se imputA in aceascrisoare de d. Sabba tefAnescu, inurrna relatárilor ce i s'a trimes ded. Gr. StefAnescu, directorul birouldgeologic, si zice cl a putut sA men-tioneze lucrarea d-lui tefitnescu cuprivire la geologia judetuluf Bacn,dar ce prin aceasta n'a inteles catusIde putin cA, a face mentiune de olucrare oare-care, este a spolia muncacuI-va in beneficiul s6ü."

D. Radianu incheiA intampinareasa zie6nd eh in eurand va publicastudiul s65 economic si agricol asu-pra judetuluI BacAtt, din care d.Sabba Stefnescu se va convinge pedeplin cA a fost indus in eroare.

MAI NOUMinisterul s'a constituit- asa, dupa

cum am anuntat ieri, in editia II sianume :

D. Teodor Roseti, presedinte alconsiliulul i ministru de interne.

D. Petre Carp, ministru de externe.Printul Al. tirbeloti, ministru al

lucrArilor publice.D. Titu Maiorescu, ministru al cul-

telor si al instructiuneI publice.D. general Barozzi, ministru de

r6zboiti..D. M. Ghermani, ministku de fi-

nante.D. Al. Marghiloman, ministru al

justitiel.

Demisiunile functionarilor earisimt el n'ati sA mal fie tinutl inserviciii, curg. Mai top prefectiitrAmis demisiunile.

Le vom inregistra in a douaC.M.D

D. Dim. Protopopescu este pAs-trat ea secretar general la ministe-rul de finante.

deputati. Politimos §i Moro-ianu se apArA, prin niste serisorladresate Voinfri Nalionale, de de-nuntarea cA ar fi proferat cuvinteireverentioase la adresa Suveranulul,cu ocazia demisionArif d-lui BrA-tianu.

De si nol n'am publicat acele de-nuntarI, totusi luAm act de declara-iile acestor deputati.

O ploaie terentialA, cu piatrA des-tul de mare, a cezut ieri, intro ore4 si 5, asupra capitala

O altA ploaie rece s'a v6rsat pela ora 7 seara.

Lumina incepe sA se facA.Pe and presedintele Camerel

unii din ministri i gazetele guver-namentale afirmaserA cA soldatil dela CamerA, in ziva de MartI 15 alecurentel, tras nicI un foc,as-tAzi Voitqa Nationala si l'Etoile afir-

cea d'autéia, cA s'a tras In aer

numal 9 focuri, iar cea d'a doua,numaI 5 focurI.

Speram cA in curénd se va des-coperi intregul adev6r.

Mai multi corespondenV ai jurna-lelor din strAinAtate ati sosit in Bu-curestI, pentru a putea culege informa-tiunl esacte asupra celor ce se petrecla noI, Mel telegrarnele pornite d'acisi de la Viena le comunicA prApAstil.

Et se mirA acum de linistea ce-ogAsesc in OA.

Mine searl este, la Atenell, confe-rinta d-lul St. C. MihAilescu : A fi fia parea.

Ni se spune, cA d. doctor P. Pe-trini este numit de SArnbAtA profe-sor de anatomie la facultatea demedicinA din Bucuresti, i cA d. dr.Nanu este numit suplinitor in pos-tul de prosector de pe ltinga aceastAfacul tate.

Se stie eA d. Dim. Sturdza refu-zase numirea doctorului Petrini, catitulnr la catedrA, unde juriul 61 re-comandase pe proponimente.

D. T. CAmArAsescu din Targu-Jigne comunice, urmetoarea telegramaadresatA la 21 Martie, M. S. Rege-lui de cAtre maI toti cetatenil dinlocalitate.

M. S. RegelutRetragerea Cabinetulub Bretianu este re-

tragerea depotismulut pedeapsa sangelutversat, reintrarea in libertAtile constitutio-nale i cimentarea Tronulut prin simpatieleeminamente monarchice ale Teril.

TritiascA MM. LL. Regele i Regina.Treiasee. constitutia.

Th. Cemereseseu ; N. Seuleseu ;Ionescu T. Popescu ; G. Nicoleescu ;Gr. Constantinescu ;Dim. L Mongescu;

Carstoceanu ; C. R. BrAtuianu ;N. PopovicT ; George M. Denericu ; A.Ionescu ; N. Belteanu ; N. Popescu ;

Al. CemerAseseu ; A. Dutescu ; V.Scorteanu P. Pasereanu ; C. Urde-rearm ; Rosescu ; A. MAldAreseu ;

C. Plesoianu.

Manifestatia grandioasA fAcutA ierId-luI Fleva i celorlaltI arestati n'a lostturburatA de niel un incident.

DovadA cA politia a stat

Noul prefect al politiei Capitaleleste d. colonel Sergiu Voinescu.

D. Lupu Costache, directorul pe-nitenciarelor, este numit secretar ge-neral la ministerul de interne.

ATENEUL ROMAN

Prograzia.aCONFERINTELOR PUBLICE PE ANUL 1888

care se va tine InPalatal Atonalal (sala mimIai, intrarsa grata Franklin)

Job 24 Martie, 8112 ore seara. D. StefanC. Mihellescu va tine conferinta sa : A fisi a pdrea.

'Mime Depe0 TelegraficeALE «ROMANIRI LIBEREC.

Roma, 1 Aprilie.Se asigurA cA guvernul italian ar con-

simti sA inchee pace cu Abisinil cu urma-toarele conditiunl :

I) Regele loan va trebui sA pArAseascdpositiunile ce le ocupà;

2) AfarA de posesiunile ce le detin Itali-enil astezi se va recunoaste ItalieT o zonade teritorifi necesarA protectiunil mal eh-cace a ora§ulul Massauah i creatiunil unelstatiunl sAnA toase peutru trupele corpululexpeditionar.

3) Guvetnul abisin va garanta libertateacomertulul §i siguranta calatorilor italieni.

BIBLIOGRAFIEIn editura libritriet Socee vor apare nr-

metoarele publicatiunt :Novele de Duiliù Zamfirescu.Critiee (vol. II) de T. Maiorescu.Aforisme (din Schopenhauer) traduse

de T. Maiorescu.Poesit (editia III) de M. Eminescu

A apArut de sub pres1 :

DESPRE 11.7TUNnotiunT istorice, actitmea sa i igiena fumAto-rilor, de C. Dimitrescu licentiat In farmacie, Focfanf.

A aperul in editura librAriel Socec (f. Comp:Atlasul geografic al Romitniel si al

t6rilor ronuine vecine lucrat de profeso-rul Nicolae Michaileseu.

Se MU de vênzare la foate libreriile dint are.

Poesif de Al. 'POW aa esit de sub,tipar intr'un frumos volum si se afle depusela administratia Revista Noudf, str. RegaleNr. 16 Bucurestr.Pre(u1 4 tel. .

In cursul lunel Aprile a. c., va apereade sub tipar brosura intitulate :

BUCHETULcompuse de 6 coale in octavo, de 96 pa-gine format mare, lucrate i tiperite elegantpe hartie bune, care va coprinde mat multefiguri esecutate in poligramie, printre cartEliad Rddulescu, Mircea C. A. Rosetti, etc.,

diferite scrierl importante, originalptraduse de Ap. P. Antoniady.

Persoanele earl aa prima liste de abo-nament sunt rugate ale inapoia pene lá fi-nele lunet Marte a. c. cu ori-ee rezultat,

Preciul ulna esemplar 1 let, dupd apari-rune 2 lei.

Doritorit se vor adresa la autor In Galati.

BIBLIOTECA111011care cuprinde mat multi autort de literatureentice si moderne, este de vinzare.

Biblioteca este proprietatea d-net Z. An-gelescu.

Doritorit se pot adresa la redactia noastrh,pentru a lua cunostinte de catalogul acestetbibliotect.

IACOB C. PIEGRUZZIAvOCAT

Doctor in drept, profesor de drept comercial laUniversitatea din Bucureftf

25, Strada Romani 25.consultatiunT in afacerl comerciale 8 12 ante

meridiane 5-6 post-meridiane.

DRUL N EA GOEConsultatit In tOte zilele dela orele 2-3 p m,

23, Strada Dionisie, 23.

VIN NEGRUde Oravita qi Golu-Dritneea

Vechiq de 4 anl, calitate superioaretutulor altor vinuri.-15 fr. vadra

ALB DE DEAGAANI(11n recoil& &maul 1883. 15 fr. vadra la

PAUN POPESCU&is. STRADA LIPSCANI 18.

DR G. CRAINICEANUSpecialist pentru boalele de oeM

Dupe o practice de mat multI an! in oculis-tice la diferite clict din streinetate, s'a sta-bilit In Bucuresti, Strada Academiel, Nr. 41,casa Dr Steiner. Consultatil dela 3-5 p.m.

Dcasele cu loeu din stradae Onzare Brezoianu Nr. 2 langeBulevardnl Independentet.

Pentru Surzio persoanA vindecate dupe 23 de ant de

surzenie si de sgomote in urechi printr'unremediu simplu. Trimite gratis descriptia luior-cut va cere aceasta lilt Nicholson, 4, RueDrouot, Paris.1111111111111111111

BURSA DIN BUCURESTI(22 Mar 3 Aprilie 1888).

VAL OR 1 Tirgulliber

Renta romAng perpet. 1875.Renta roming amortisabilg.Rents rom. (rurale convert.)Obl. de stat C.F.Romitne 601,idem idem . Vio

Imprum. Stern 1834idem Openheim 1866 .idem Oras Bucure01 .idem idem din 1884 . . .

Imp. or. B. cu prime loz fr.20Credit fonciar rural . . .70/idem idem 50/0

Credit fonc. urb. din Buc. 7idem. idem. . .

idem. idem. . . .50/0Credit fonc. urb. din Ittsl . .ObI. easel pensiun. fr. 300Lozurl ottomanePanama . . . .KorinthBanca nat. ult. div. 77. 40Dacia-Rom ult. div. 21 leaNat. de asig. ult. div. 16.50Banca rom. ult. div. fr. 10 .Soc. rom. de cons. ult. div..Soc. Baz. art. ult. div. lel 20Soc. rom. de bar. ult. div..Soc. de reas. ult. div. 15 1. a.Nat. de asig. ult. div. 94.40Soc. de cons. ult. div. . .soc. de hirtie ult. div. . .Agio in bursA

Bunca nayonald a Romaniacompt 6 eAvansurT pe efecte . 70/0Avansurl pe lingourT . 70/0

Tenohnta pieÇe, catma.

91.8/938/,89

74

1051/8911a

10211968675

212

-^

Cota ()MallBani 1Termen

--------

965'.

II

TMMANIA EATER A11116,11Priint.414

CASA DE

(Dacia-Romania) Strada Lipecani, in fate nouel I

MOSCU NACHMIASNr. 8, in palatul 'Principele Dimitrie Ghika, AIS LA TOTI ACE1À, A CAROR ESISTEND ESTE TURBIPIAT,N

cladirl a Bancel Nationale.

BUCURESTICump9ra i vinde efecte publice si face or ce

schimb de monez1

Cursul pe ziva de 23 Martie 1888

1Campini I Vinde

5010 Renti amortisabili. . . .5°4 ' Roman& perpetua , .6°10 Oblig. de Stat (Cony. Rur). .6°/ 0 ' C. F. R. . . . .bolo t Municipale . . .

10 fs. ' CaseT Pens. (300 1.)7°/e Scr. funciare Rurale . . .

5°Io ' . .

7°10 Urbane. .68/0 8

bolo C.

. . .e

Obl. Serbevtl cu prime. .o.

Im. cu prime Buc. 120 leT) .Losuil crucea Rovie ltaliane . .

Otomane cu prime. .

Basilice de Dombad . .Aur contra argint sae bilete.Florint Wal. AustriacMarcT germane.Bancnote franceze.

ldem ltalieneRuble Hartle

931;489

731/4211

1041;,8914

10211495'is84s/47562352537171680

20012410099

207N.B. Cursul este socotit In aur.

94891/489

215105

8981,10281,

9641,851(4758/,65382.340201710

202126101160212

Casele cu locul

De ye"' nzare lor, avênd terenulcu do6 fatade, in

Strada Scurta Nr. 2, si Strada Labirintsuburbia Ceaus-Radu. Doritoril se pot a-dresa la proprietara, in aceste strade.

Un ten6r , bacalaureat

1110itatoPdin Germania, dorestea da lectiunl de limbagermana. A se adresa

la redactiunea acestut ziar, Pasagiul Ro-man, Nr. 3 bis.

PRINTR'0 STARE BOLNAVICIOASA A SISTEMULUI NERVOS

Daca atrag astAzi atentiunea ornenirei suferinde asupra skternului mea de tratainent al afeetiunilor nervoase, cari se presintli sub mill .multeforme se prime intru al-va considera ca o riscare iii fats atzitor medicainente, care datoresc esistenia !or, fie stiintef medicate, fle unu seop speculatií .

pentru esploatarea pbIcuItii. Las& de n'asT ft sigur de fapta mea na'gI face-o. Deciziliniti-me a plsi calea pablicitAtii prin jurnal]-, este.nefiind alt mod mat' nimerit si mal ëficace pentru a se adresa omenireT si furid-ca acest mod de publicilate nu poaCe intru nitMc micsoraresultatele patent:- unel cercetilri, bogate in succese si basate pe principif sciintilice, arénd tinta de a micsora suferinteie. Acestea nind zise me adresezmal intaiii la

ACEI CARI SE GASESC IN STAREA FIOALEI GENERALE SISTEMULUI NERVOS SI IN URMA LA ACEI AFECTATI DE 0 ANUMENERVOSITATE care se nianifesteazA prin durerT de cap obicinuite, migrene, cengestiunT, sensibilitate mare. agitatiunt, insomnie; ne-lintste i indispositiunT generate. In urms me ,dr,sez

BOLNAVI t C.ttl AU FOS l' LOVITI DE APO'LEXIE si earl sufer InYi de nrrntrile acestul atac si anume membrelor, aUmbel, dificultatl de a vorbi, de a Ingititi, articulatinui in'tepenite si durea permanente la ele, slbirI locale ale memoria, ect.

CARI AU URMAT DEJA UN TRATAMENT NEDiCAL, intrebuintlmi Tarn. folios toate reine iiile cunoscute, precum ahtineri, cure de apt reco,eleetrisAri, galvanisAri, bill: de vapor, do mare sail de niPtstini si in line :

PERSOANELOR PREDISPUSE APOPLEXIEI si ale 8ro1 temeri ar fi justiticate printro neliniste perststente., str9,ngerI si durerl decap, turburare de ochT, ametealA, slmtimênt ctè presiune sub fcunte, sb&rniiturT la urechl, furniatturi si amortealA, de mariegi picere.

La toti acei din aceste treT categorlI de bottle nervoase, precum si la toate acele persoane sanAtoase. lie cbiar Oneri, earl lucrând multcu capul si cari ar voi sA se Mizeascil de reactiunile unel ocupaltuni prelungite ale spirituluf, cor.siliez de a ineerca meloda mea de tratament, aprobaade Onor. consiliu sanitar superior din Buctiresti, care este de o aplicat e atát de simplA al si de plain costisitoare, (nu mai mult deal 10 limn pe zi.

Spre acest scop recomand a seasea-spre-zecea editiune a brosurel mete in limbs romilal, lAncezä Si germana.

Asnpra afectiunilor nervoase si apoplexiel. Preservarea si vindecareacare se espediaza gratis si franco la cererea adresald earmacia Nationale, I A. Ciura, str Lipscani, Bucuresti ; farmacia la Vulturude aur S. Lebei, Floes I ; Farmacia Fratil Reiner, Focsani ; l'armacie «la Romania. C. F Eitel Galati ; farmaciel E M Ke-resztes, Roman ; FarMaciet Charles Herz,mberg. ks si FarmacteI Curtel, E Hainal, Botosani.

Cu toate a aceasta metoda de tratament deserisá intro brosua a fost deja obieetul unor articole fa4rabile in presS, si anume : ia Gazela crucer(Nr. 145 din 25 lunie) , Curierul Bursa. din Berlin (Nr. 25( d:n 24 Malb]; Gurierul de Berlin (Nr. (40 din 24 Maiti); Pota, dazeta Germania de Nord,llansfrauenzeitung din Viena, Jurnal de industrie si de comerciii din viena, etc., sunt de asemenea in situatiline de a nie referi la dovezile de aprobariuniunor persoane de toatS onorabditatea precum Al teta, So Ducele de Oldenburg (Castelul Ertaa) ; Esceienta Sa General-Locotenent de 'Bo-nin (Dresda) , Escolenta Sa General-Locotenent de Bredev (Seignerie de Brisen) ; Major General Baron de Krone (DarmstadD ; AuditorRegál bavares al Tribunalului militar Strube (Friborg in Baden) ; Contesa Saber Thoss (liolienfriedenberg); Consilier intim Rittner (FrancIortP. Main) ; Sef de district si apitan de Kuneck (Wieé-k pe Darins); Vogt, judeador (Spaichuigen) ; de Oberscheide, profesor (Krems] : De Funkmajor [Berlin] ; Horst, ihspector ectesiastic si pasto r [Cahn 411 ; director !olsr, Cbristofor de Issakievik IRAdAutíj Baroneasa Villani (Frank-fort pe Maini. Sef de district Krist (Wistegiersdorfs: Baronesa de Knesebeck (Huysbarg) Sclarzyk, imspector scolar Namter] Tahn, primar(Wittenberge): Sehrayvogel. assesor guvernamental (Neu-Ulm) : lul Schur, vet' de district (Budwethen de la orient) : &run& colonel (Cosnaanos,I3ohernial Ride criminal [Darmstadt]: Storsh, jude de tribunal, (Berlin] si multe alte la earl se mai adaog li. in brosura Ines atestate me-dicate asupra resaltatelor brilante, obtinute de delta doctorl med, si consili'er sander Cohn In Stettin doctor Anton Curuzza, In Venetia,doctor de arondisment H. Grosman. in Joblingen. doctor Arnheim, in Viena, doctor L. Regen, in Berlin doctor de arondisinent ces. regal BOA-bach, in Gurkleld (Krain).

ILl posesitmea asemenea material, cred de datoria mea de a face ori-ce publicitate menitII a servi omenirei snferindA. Pentru a demonstracititorilor in numai diversele boale nervoase, ci inca al maltiplele aqiUnT a metodel mete de curl, am adlogat la brosura mea 150 rapoartéde media si particularT. Pentru domniI media Si savanù cari vor citi aceasta, me refer in special la o mare autoritate rradicali, d-nul profesor dr.Virchow, din Berlin care a zis Un minimum de escitare 'energict poste provoca efeete considerabile, escital ea pritnitia a nervilor propagéndu-se.Si profesorul dr. de Liebig zice Experieutele tuturor acelora, care s a ocupat cu cercearT asupra fenomenelor natureT sunt toate de acordasupra Unui lucru, i auume : aceste sunt aterminate si produse prin mijloace si cause malt mai simple de at s'ar li gándit cine-va sail tie gAnditnnot Si cl tocmai aceastli simplicittate trebue s o Consilierlm ea cea nog mare minune.

Wilshofen (Bavaria) Ianuarie 1887.ROMAN WEISSMANN

VECHIU MEDIC MILITARMembru onorific al ordinuluI Sonitar Italian al Crucel albe.

7-18SE7P7""tfillMefiMMOIREM,M=MEMEr''''':

Tapetui, Perpzun INitePLAFUNURI IN RELIEFF +14

Yergele de alama pentru Scari, Sticle pentru 141 (Gard-port)din cele mat renumite fabrice, cu preturl foarte moderate,

recomandi Onorabilulul Public subsemnatul

H. HönichTAPITER §#1 DECORATOR

Bucuresci, 8, Strada StirbetA-Vodá, 3. Bucuresci7,2717=7:77r71;,,'zf,z777:77.7,-,77.7:,-,47:777-7-, 7: -7,--

444044,104140~41441414410110111Wk,

1

FRIDERICH PILDNERBucure§tI,-60, Strada Carol, 60,BucureltI

iPentru a multumi pe onor, clientela, am adus

TRIFOI-LUTZERNA SUPERFINAVerificat si plumbuit de biuroul Statulul, räsarirea e

garantata cu 95%. Iarbä de gradina din cea mai bung,calitate. Precum si toate cele-l'alte seminte adica de le-gume, flori si de padure, numai din eele de primul rang.

1

Cataloage se trinfit dupá cerere franco. Ase-menea se gaseste si tot felul de samanta pentru pasarinumal recolta din urma.

44410414INNHHHINN4D4,414144.=111.111W12.11

nil IYI BUNA PUDRA PENTRU FATA

PUDRA luEiSTÌJEICHNERsr

PUDRA HERMELIN A LUI LEICHNER

Aceste fabricate renumite sunt intrebuintate cu preferinta In cer-curile cele mal !Labe i de catre primil artivtl Ele dail fetel o Infa-tivare thiera i frumoasi. Se Mil de venzare la fabrica : BerlinSchlitzenstr. 31, gi pe la toate parfumeriile.

Cele veritabile sunt numal In cunt Inchise pe carT sunt imprimatefirma vi marca fabricel. A se feri de multe contrafacerl, a secere numal :

LEICI-INER pudra grasaL. LEICHNER FCHEMIK-PARFIJMOR,urnis. Teatr. regal din Belgia.

9111!...011,10

.1Une

OTEL FIESKIBUCURESCI

sir SITUAT IN CENTRUL ORASIULU1 -auNr. 7, STRADA $ELARI Nr. 7.

Se gäsesc apartamente pentru familii cu anul i cu lunacu preturf foarte moderate. Camere de la fr. 1-5 pe zi.

La etagiul al I1I-lea octal frumoase cu fr. 25 pe

Salon de dans pentru balurl, nuntl i aduntirl.

8t*P08808M8t&W&W8t.,, .Wwww's,WN "fv r .n.n.etn,11

..

CJIVIPAGNIE du GAZ de BUCARESTAvem onoare a informa pe onor. Public si pe Abonatii nostri cA dela 1 Mai st.

n. 1886 am transferat biuroul nostru de reclamatiunt, din strada Nona Nr. 1 bis, peCalea Victoriel, Nr. 66, in fata PalatuluT Regal, unde stabilit un magasin pentruexpositiune vinzare de aparate de iluminare si de Incalzire prin gaz etc. etc.

Profitam de aceastA ocasiune pentru a face cunoscut cA am organisat un nuohservicih pentru furniturele de cok In sad', la cerere expresä a clientilor, adresatA fieprin carte postala Directiunei usinel de Gaz, fie prin comanda verbalA biuroul nostrudin Calea Victoriel. Cokul se va expedia (n 24 ore dupe receptiunea cerere).

Mar PRETUL COKULUI: 'WE1000 kilograme 1-a calitate depusi in pimnita lei 61,50

Cokul transportat fara saci este cu lei 1,50 mai eftin pentru 1000 klg.Preturile cokulul luat la usina fara transportul Companiei este :

1000 klg 1-a culitate lei 55,00.Directorele Companiei, TASSAIN.

;;e;:3888t3M4tE8888K*0;ga206,t>,;;6:kx.,.,,,,.. .388888g8403&03,W888888M&

--elregsgammimiszt

VS/S/NeN/ s s /VVVVVVS/NNIVVV VS/VSINI SIS/SININWSIVVVV VS/ US/ N./NW/VS/ ,INOWNIWW.^."""."1."-'

1:11g.L.40:013,111FirizliEligEll

111

1:11

141

141

111

011--Digggispioionnua aim

SPECIALITATI MEDICAMENTOASEBUCURESC1 PREPARATE DE BUCURESCI

Strada Lipscant Palatul `Dacta,I. farmacistAPROBATE DE ONOR. CONSILIU MEDICAL SUPERIOR

PROTOXALATUL DE FER C1URA. Acest feruginos,se poate intrebuinta cu mare sue-ces contra cachcxeiel urbaine atonie de diferite organe, lipsä de poftä de mâneare, digestiuneneregulata, dispepsie, gastralgie, ftisie pulmonara (office.) scroffurl, rachichime, lipsA de sânge,ne-venirea obiclnuita a femeilor contra tutor boalelor ce provin cause lipsel de singe.

PROTOXALATUL DE FER C1URA reanima vivificat batrinetea, sustine vederea laetatea unde ea se turbura vi slibevte.

Pentru cloroase (galbinare, fate palidä, anemie, cloro-anemie, convalesceutele In genere,mal cu seeing. acelea cart vin diva frigurl obicInuite thifoide, dupe. versat, dupa, pojar,

etc etc., este reconstituantul cel mat energic vi cel mal prompt cunoscut pang. eat.PROTOXALATUL DE FER C1URA combate asemenea afectiunile mucoase vaginale

vi uterine, exersand asupra-le o actiune puternica suverana ; poa/a albli (leucorrhées sail per-tes blanches) dispare in scurt limp.

Instruotiunea acompaniaz à. fle-care flacon.ll'ItECIRUIL 2

Pastile de chlorat de potasa,Specific contra boalelor de gat, maladielor vocel, inflamatiunilor vi ulceratiunilor gurel,

icontra engine! a scorbutulul vi a salivatiunel mercuriale. Acest remedid pretios se recomanda

a pentru oratort, advocatT, profesorl vi canteretT Intretine dulceata vi claritatea vocel.Vie-care cutie poartainstructiunea.

hltii

detalil la cele mat multe farmacit din tara.Depoul principal la FARMACIA NATIONALA, strada Lipscant, Palatul Dacia-Romania ; In

F81-CIECAUIL, 2 LEI.

aillin'Er-1150 E3.7m

Durerile de vale, Racelile diferite, nevral-

REU IVI Ai IS NA U L guie, etca. tSitecavindeictiäraprin euE

et nlDEPOSIT ; FARMACIA IVAILOSALA ", STR. LIPSCANI, Palatul Dacia-România, Buctiresti.

13i4iizEtifurfr ID CI CI CI1

13 CI CI 0 0

FREuND_Art. . 262.

TIJEW i [AIN :

CALEA

MOSIL ORNr. 262.

LOCOMOBILECu aparatil de arsti paie ce combustibilti

P. E.11Z14-TO.A.IR,MSistem noa cu cat in loc de valsuri, atat locomobile cat si Treeratoare sunt cele

mai bune i cele mai renumite din fabrica d-lor

Ransomes Sims & JefferiesIn sfar§it recomand i fabrica mea de reparat ma§inl agrieole

bine cunoseute ; Mori simple i artistice, Batoase de porumb, Mo-rb;'ee, Grape de fer i tóte reservele pentru locomobile §i treerWre.

Bucurescl. Tipografia Curtel Regale, F. Göbl Fil, Pasagiul Roman, 12.

ANUNCIUin curend vor apare de sub tipar: Geo-grafia i charta jud Teleorman de Preo-

tul M. C. Strainescu institutor ; cu ulodt-ficarile promise. de D. esaniinatorautorizat de onor. Minister al Instrue!tiunel publice, In aceasta priyinà

Pretul until esemplar 50 bani.SA acorda rabat 20 la0/0, celor care vor

trimite banit panA la 30 Martie curent laautor in orasul Zimnicea.

Pr. M. C. Strainesen.

INSTITHIL NOU DE 11(111\INNE. ,

BUCURE§TI26, STRADA PRIMAVEREI, 26

Face cunoscut persoanelor earl n'aumai gäsit locurl la inceperea anulul colar curent, cá mal adllogat un dor-mitor si o camera de studil.ww

De vênzar casele cu locul lorV din strada CI ementel

31, si locul din stada biserica Amzi 10.A se adresa strada Polo* Nr. 68.

71,,VILSTY IMMIAI.94,..4112WCZYMMI.........

BOALELE SIFILITICENeputinta bärbateasea

Vindeca dupä cele maT nuol metode, radical,far1 durere si impedicare ; dupa experienta de17 anT. Specialist in boalele lumestI

Dr. THORStrada Emigrat No. 3, (In dosul vceolel militare)iintrare din calea Victoriel prin strada sf. Voe-vozi, (Tramvay). Consultatiuni de la 8 dirnineatapana la 6 seara. Loc separat de avteptare pen-tru fie-care.

1VNIVNIVNIVVVVVV VN/S.W./ ""/WWW-nn..1

Numai inch, 9 zile

MARELE ChiC SIDOIAI

Str. Politiely 7

ASTAZI

Mereuri, 23 Mart. 1888'VT_ A Ui

Representatie ffigh-liffeUltimul debut al profesorelui SIEMENS , de-

butul surorilor Franklin, debutul dloarei BettyBaas. La fine : Pentru ultima oarä; Cenwreasa.

Maine Jot 24 Martie, Mare representatiune .degala eu concursul tuturor art4ti1or. La. fine :Carnavalul pe ghiata.

Inceputul la 8 V2 ore precis.

'taszEKE.K7FH

. Cu stintd, TH. SIDOLL director.--17,==mmorg

SIMEIIIMINIIIMININIINOMPRI110215.1,11 AmorturesawasomoININIIIMMI

RuJo

mq tarn

L

ic)arci)iatastJeeteedxitnraPerigord,

ai i franc' kilo net, adusecu 20

franco la gara cea maiapropiata de destinator. TRUFE conservate din Perigord, cu25 franci kilo net, predate franco la gara cea mal apropiatAde destinator. Spre a ni se evita cheltuielile prea marl de in-toarcerea banilor, invitam pe clientil nostril_ sA facA a urmasuma pentru comandA, dAndu-ne ordine de expeditie. A se dafoarte legibil numele i adresele. Se cautA seriosi: representantl,comision foarte bun.

POUZALGUE, a Vary ling-a PARIS. =10.17T64.17013[3.C.

1..41AUS,WALWAIM.a. &Asa, Zi...2e.A,AELILlea.A.W1

1.4 INDUSTRIA ROMANAI

1 COGNAC DE VI N fDIN FABRICA

t PATESTI (FOCSIANI) _=---SE M'LA DE VENZARE

I BucuEsA. 1\1-.. I. V-A SILITT

resd, 60, Str. I--1e.r3aei 60, Bucurescl.tworwswIrwMairy 7MMMWWWWW117,1/171

wisce...W.

HOMEOPATUL

D-F-IML A. POPOVICIr. 4, Strada Sfintilor, Nr. 4.N O

Primeste dela 3 pana la 5 ore p. m. Trage atentiune ,t nasupra eficacitAt,el medicamentelor homeopatice mai cu ittdseama in casuri de boale grave si cronice. In privinta ace- E)stor din urtna se poate da consultatiun1 si prin scrisorl.

E) Pentru saracl gratis. O&A010'1,:',74G91;agilaitCrr'10Enzargtaettekealette9k.eilt2e=MikerieteentesenNs.:Pet.esoeeeeco'Da