ANN, XII. Nr.

Nome 'ftsigegiammomiglilliamlirsisaimazA=K.r.-istr,

10 BanT exemplarnl (30 bent nu ni. vechiiI)

APARE IN TOATE ZILELE

MARTI. o 1P1UL1E 1888.

ABONAMENTELE:In Capitalk : Pentra 1 an 30 lel ; 6 Innl 15 lel; 3 luni 8 lei.In Districte: n n n 36 , 18 10In StrAinitte.te : 1 24 , 12

DnuteroR: D. AUG. LAURIAN,,

Pentru Abonamente, Anuneruri í Reelame a se adresain Románia : La administratiune, Pasag:ini Roman, Nr. 3 bis, Bucurestii si la corespondentiT ziarului din judete.In Hamburg : l.a Adolf Steiner, Gansemarkt. 58, Biuroul central de anuncluri pentru Germania.Pentru Francia, Anglia, Austro-ljngaria si Italia : Se. va adresa la AGENCE LIRIIR, Paris, 50, rue de

Notre-nailerdes-Viso:urea (place de Is Bourse).t

SCIRI TELEGRAFICEMN ZIARKLE STREINF.

Petersburg, 20 Aprilie.Pana acum foile rusest1 luat

seama discursui deputatulul cell Vasaty.Numal foaea germana Petersburger Zeitungzice, comentaud acel -discurs,..ca intelegereaaustro-ungaro-rusa s'ar putea face ;i fara oruptura cu Germania. Deja printul'Bismarka vorbit clespre Separarea sferelor de inte-rese flt peninsula balcanica. Insà politica san'a fost In stare sa traga linia de despar-tire astfel, ¡neat sa nu sufere pretentiunileistorice si politice ale Rusiel. Prin urinarent.1 e de luatä in serios programa ruso-filanurnal in aparenta a lul Vasaty.

Constantinopol,,20 Aprilie.Situatia din Macedonia preocupa si acum

atentiunea cad Poarta continua a's1 intarigarnizoanele de acolo. Unil, spun ca agita-tiunile grece, allil bulgare i sêrbe, ar 11

inotivul masurilor turcestl de precautiune ;se pun in legatura i numele imor puterlmarl ; din aceste versiunl, Mel una nu eintemeiata esclusiv, ci fie-care in parte.Sigur esta, a auntie,. Linde totinal energie a pretinde compensatiunl pen-tru sine, cu cat devine tot mal clar, caunirea Bulgariel cu Rumelia orientala estedefinitiva. De si se agita mult in Macedo-nia pe sub CU toate astea nu e pro-babil un pericol irninent.

D'ocamdata Greta a incetat de a mal ins-pira temerl serioase.

lucidentul cu mitropolitul din Serres s'aaplanat, cacl Poarta recunoscut ilega-

procedeului sad si a revocat desti-tuirea. Motivul destituiril a lost. cà dintr'oscriere revolutionara, publicata in A tena,parea a reesi, ca mitropolitul era untiP din

propagandel revolutionare eline, pecand ill realitate a fost o confundare de nume.

Paris, 19 Aprilie.sa se stie ceva pozitiv despre pla-

nul de campanie al lul Boulanger, se erodeea mal antai are de gand; ea inmultindu'Opartizanil in Camera sa sileasca pe prese-dintéle Carnot a se retrage, ca apol sa in-cerce o revizuire a coustitutjel lu sensulintariril puterilor presedintelul, Inca atri-but,iunile de putere ale presediuteluI sa in-treaca si pe ale unul monarh constitutional.Deocanidata pericolul ce aineninta din par-tea lar Boulanger s'a rnicsorat prin aceea,ca elementele oneste republicane í =Anacertele si par a voi sa 's1 unifice fortele con-tra noulul dulman. Se zice ca nu tot1 rnena-bi cabinetulul ar fi dicpusl pentru actiunlexprese spre a combate pe Boulanger. Estevorba in privinta aceasta de diverse rnasurìintre care o noua lege de exil.

Berlin, 21 Aprilie.Starea imparatulul la ameaz1 nu se mo-

dificase mal de loc.Imparatul a ascultat dimineata raportul

generalulul Winterfeld.Dupa amiaz1 starea imparatulul s'a cam

imbunatatit, frigurile micloraudu-se putin.

Paris, 21 Aprilie.D. Floquet interpelat la Senat asupra

politicel cabinetulul, a dat explicatiunl, inurma carora ordinea de zi simp14, primitade presedintele consiliulul, a fost adoptatacu 135 voturl contra 106.

Boma, 21 Aprilie.Inalta curte de justitie a condamnat pe

exprefectul Pisavini la 7 lunl inchisoare,la 300 lel amenda si la perderea demnitatillul de senator, pentru ofensa adusa bune-ber moravurl.

Paris, 21 Aprilie.Studentii anti-bulangistl ad facut mani-

festatie la arneaz1 4 seara. S'aia produs con-flicte intre el si grupurile boulangiste.

S'ail rand catIva.

Yiena, 21 Aprilie.Sedinta de erl in camera a fost foartemiscata ; bugetul fondurilor secrete a fostrespins cu o majoritate de 12 voturl, 128contra 116. Coutele Taaffe a fost prevazatordeclarand chiar la inceputul discutiunel canu priveste bugetul Asta drept un vot deincredere.Cheltuiala aceasta, a zis, este tot cacare alta

; puteam cere ministrilor sa Lac&

colecta de bans pentru a le da ziarelor.Desi; asemenea vot s'a produs acuma dolanl, totusl resultatul a surprins Matti lumea;criza hisa BU va isvori, din lucru asta.

Sedinta a devenit furtunoasa in urmanapustirilor;violente pornite de la deputa-tul din Viena, d. Lueger asupra Germa-nilor centralistl. Ziarele germanorliberalede az1 dimineata spun ca votul de ierl pre-corn si declaratia ministerulul e lucru ne-pOinenit intr'o tara parlamentara si cñ pre-tutindenl ar trebui ca o crizA ministerialasa isbucneasca.

lui de activitate ea guvern, ;i nu-'inai atunci sii se pronunte ea ju-deciitori, atunei când vor aveadestule elemente de judecata. Si totaja ar fi fost mai bine §d se poartenemulturnitii ;i lu privinta re's-coalei teranilor.

Altfel, permita-ne sä le-o spu-nem, nu apar decât ca bolnavi infata oamenilor cu judecata for-matd, i ea periculo;i pentru aceiacaul' le dad, increderea din igno-ran!ci., daca e euinva ineredere;i nu simpla curiositate, sad poftä'de a face haz.

Alegerile partiale ce s'ad efec-tuat zitele acestea sunt, intre allele,o dovada destul de vie in spriji-nul acestui adeve'r.

Gea mai deplinä libertate a dom-nit la aceSte alegeri, i totu;I a-legelorii aü dat voturile lor pre-tutindeni, aproape in unanimitate,pentru eandidatii J uninvitilor, a-tat de nepopulari, atAt de farä ra-dacini in lard, atat de incapabilide guverniimint, atat de sèlbaticiin reprimarea disordinilor.

Tara simte mare nevoe de odirectie sändtoasä in afacerile pu-Nice. EI Ii trebue adrninistratieonesta, justitie nepartinitoare, siordine in Stat,;1 nu negustoriide fraze pompoase, niel defaima-torii aeelora earl' ad inceput smtpunä, stavila i corüp-iunii vor putea seoate din a-

ceastã pornire

BliCilresei, 11 Aprilie 1888

Când noul guvern s'a prezintatParlarnentului nici unreprezentant al 1.6rii , n'a eutezatsa atace ca espresie a inteli-gent,ii si a onestitätii. Din conträ,toti oratorii earl' ad tinut samanifesteze pärerile cu acel prilej

recunoscut nouilor ministriicele Mai mari merite sub acesteraporturi.

Sunteti oameni foarte cute ;i foarte cinstiti, zicead atuncinemultumitii din Camere, dar nusunteti populari, n'avet4 radäcinIin arã : sunteti un ministeriu alPalatului.

Da, a r6spuns d. Carp ; nusuntern populari ; dar cred eii. emai bine sä venim nepopulari laputere i sit ie;im populari, decalsä venim ca alii popularisà ie;im nepopulari.

Si garde rele ad Lieut.N'a trecut insu o luna de zile

deciind nemulturnitii recuno;teadfard rezervä cumintie ;i onestita-tea d-lor minitriï , dejade altd pärere.

Fiird sí ';1" dea seamd de greu-tatea enorrnä sub care actualiimini;trii aü intrat la carmil,cu ou;urintä eulpabilit in apretiarea si-

dar cu o indrilznealä le-gendard in hotärirf, ei condamnâdeja pe guvern la retragere, pe mo-tive de incapacitate ;i de sèlbä-tileie.

Poate fi eeva mai logic decât a-ceastii judecatii, din partea unoroameni cu pretentii la culturäla patriotism ?

A fi recunoscut de toata lumeaca orn cu minte i einstit in toatemanifestärile tale pêne" la vêrstade patruzeci de ani, a impune res-pect prin aceste calitätI adversari-lor chiar in mornentul cand te pre-sinti târii la guvern nurnai prin in-crederea Regelui, insemneazä oarein situatii normale ca e, omenestejudecat, posibil sLi pierzi aceste caL-täti in câte-va zile ? sä le pierzi asahack orce scriitor de gazetä nu-maIdecat sâ aibä dreptul a tenumi incapabil i necinstit, i inacela;i timp i ealitatea de a'ti a-räta in modul eel mai competentceeace ar fi trebuit sä fad i. ea sänu't1 pierzi reputatia farä sgornotcd;tigatä in timp de zeci de and' ?

Noè ni se pare cä e mult maiu;or i mai rational sä. crezi c.nemultnmitii sunt atât de nernul-turniti de noua situatie ce incepesi fie creata acestei tèri, 'Meet sisigur, Meal in momentele lor decrizd nervoasa notiunile de cuminte si onest nu mai pot trecedeloc prin punctul luminos al con-

Ar fi mult mai cu minte S maionest din partea nernultumitilorsa a;tepte penè ce noul guvernse va manifesta in toate directiile

SERVICIUL TELEGRAFICAL 'ROMANIEI LIBERE,

Berlin, 21 Aprilie, 11 o. dim.Starea imparatulul e rea ; caldura 39 02

grade ; puroiul curge mult, dar finparatulnu situte durerl.

Ainiazl. Se credo cu staruinta ca pritnej-dia uu e imitieuta. Starea sulleteasca aboluavulul nu e buna. El 1.11S11§1 recunoa-ste gravitatea situatiel in care se gaseste;din cand in cand lucreaza.

Doctoril Leyden si Senator ail luat partela consultatia tinuta azi ditnineata.

Ministrul easel regale, contele Stellberga incunostiintat pe primarul din Berlin d.Forckenbeck cá imperatul Wilhelm a lasatprin testament orasu1u1 Berlin una sutamil de marcl.

Paris, 21 April:le.Curentul plebiscitar a luat tin avent afard

din cale. Planul generalului Boulanger co-prinde intre allele restabilirea libertalei deinvetaineut i suprirnarea art. 7 al begetFerry precum si legea impotriva membri-lor familielor carl au domnit asupra Fran--tel. Lucru asta ar permite ducelui d'Au-male sa se reintoarcá iudata in 1,ara.

Berlin, 21 Aprilie.Nu nial Incape indoiala ea starea de fata

a imperatulul e o disolutiune inceta a or-ganisinulul; lucru se poate prelungi incacat-va timp multuinita ingrijirilor extra-ordinare ; insa toata nadejdea la o imbu-nata tire e perduta. Imperatul a petrecut

noaptea ; aseara a fost o clipa undeimperatul n'a putut sa cunoascä daat peso;,ia sa.

Paris, 21 Aprilie.Studentil aü orgauizat manifestatiunl

anti-boulangiste. Ail avut loc couflicte ; 40stuienti suut ranitl, printre cart cati-vaintr'un chip gray.

Berlin 22 Aprilie.Gazeta de Voss, §i Berliner Tagblatt sunt

optImiste. Ele spun cá imparatal a dorinitpeste zi si ca frigurile au scazut.

BörsenZeitung afirma diu potriva, ca esteteama de ci catastrofa.

D-rul Bergman ar fi zis ea' imparatul vatrai cel mult 15 zile.

Post spune ca starea imperatulul e foarterea i inspira mare neliniste ; rnoartea lule asteptata in tot mornentul. Functionarilde la ministerul de externe i cel de lacasa imperiala ad prilnit poruuna sa nupäraseasca biurourile lor.

Ziarele povestese cà imparatul ar fi scrispe un petic de IlArtie print,illuì Wilhelm«Deprinde-te sa suferi lard a le pldnge; astae singurul lucru ce te-a§ putea inveta.»

(Correspondance de l'Est).

A se vedea ultime stirl pe pag. III-a

ANUNCIURILE :Linia micì pe pagina 1V-a . . . ...... . . 30 baulReelame pe pagina II-a 5 lei. Recta:Tie pe pagina Ill-a 2 let.Serisorile nefraneatese refuzA. ArtieoliT nepublicat1 uu se inapoiasi.

----Pentru insertiI si reelame redactiunea nu este reponsabilà.

RESCOALA TERANILOR

Aprehenziunile ce putea deatglomerarea sätenilor prin sate i pela carciumi in zinut de DuminicA nus'ak realizat din fericire.

Astfel tot Sabarul, care in seriledin urmit 'Area oarecnin miscat, s'agksit de diferitele patrule in depliná

Chiar in comuna Prundu Co-menii OraniI resvrätiti at restituit färäresistentä sacii de porumb ce in-susiserii. Toate localitàile maTtuite, precum Jilava, Vidra, Dobrenii,Bercenii, CâMpurile, Colibas,a,Verestii,Obedenii, lierestii; s'ait gäsit in de-plinä regulil. O singara localitate maieste agitatit, i incit färit insotire denici un delict de drept comun : co-muna TäriceM de la marginea ju-detului Ialomita, pe datä dupa ple-carea .escadrOnulul de rosiori, a alun-gat pe primar si pe consilieri i kpus laciite la primärie. In tot reStuljudetului IlfoV t6ranit atl iesit lamunca câmpulul.

In jud. lalomita, din gara Säru-lesti maiorul Lipan telegrafeazá cit ainspectat comunele Dftlga, Ciochina,Lehliu, Obileti1, Sartilestii si impre-jurintea i n'a gäsit nici-o turburarecad ast-fel de sine stirile alarmantece localii rëspfindiserá in pubic. Ses,tie cä, in Nobilesti numal,, locuitoriibAtuser ii. pe primar si eu fhptuitoriifuseserã arestatii.

Mirarea ce se semnalase de alai-titieri incu in preajma Urzicenilors'a calmat in urma arestärilor facute.In comuna Milosestii un detasamentdin reg. 23 dorobanti a fost intam-pinat de cete r6scutate cari proferailstrigitte de moarte in contra propri-etarului, preotului, i primarului. Dis-persarea nepute"ndu-se face de voebunk trupele servit de armea cuzut un rèseulat. Pe datk ban-dele s'ak imprastiat.

Acte de instructiune minutioash seinchee de cutre autoritätile militare ,

in tot tinutul rësculat. Toti capii a-restati afi fost prini asupra fiagran-tului delict ast-fel cd cercetarea ju-deciltoreasca nu va fi supusa in la-lomita la niei o

In judetul Buz6ä, liniste completä;In comuna Pogoanele, uncle se sem-nalase agitatiunea, prefeetul a a pu-tut mäntine buna regulä färä ajuto-rul fortei publice.

In jud. Prahova, arnenintárile cefucea ca orasul Campina sk fie ne-linistit nu s'ati indeplinit,deplina a domnit acolo toatä, ziva deieri.

Din . jud. Bräila, arendasul Cioci-lor dAduse o alarrmi care din fericires'a gäsit nejustificata.

In tot jud Dâmbovita numai incomuna Ouesti a fost o tentativá deturburare. Un grup de patruzeci demärginasi s'a presintat la supre-fecturá cu ciomege i cutite voindsä libereze cu sila un arestat; loco-tenentul AgheIeseu, seful unui deta-sament, a putut indatä sa punamâna pe eel resvratiti si a arestat26 din ei dintre car 16 de la GuraFoil si 10 din Gkesti. Aneheta a siineeput imediat.

Din jud. Vlasea, cel din urmit ra-port al prefecturii constatá cA orasulti toate pläsile sunt in linite coin-pieta. S'ati primit in oras eel unspre-zece capi earl resvratisera pe WaniIn Prundu Comenii, unde, dupà cumspunem mai su: ordinea este res-tabilità.

CRONICA ZILEIPentru indoila aniversare ,de la 8 Aprilie

curent, Majestatile Regele si Regina,primind nenumerme adrese de felicitari dintoata tavNinlype-voit a insarcina pe d.ministru-president sä exprime multumirileLor cele mal vii clerulub, d-lor senatorld-lor deputa0, autoritatilor civile i mili-tare, rePresentantilor' comerciuluT, tutulorpersoanelor particulare si in special dame-lor, cali, atat in Scris, cat si prin act depreser0 la Palat, s'ad gräbit a manifestapentru Augustil noslri Suverani cele mal(Alduroase simtimente de iubire ti devota-ment, pline de incredere in viitorul Roma-niei.

Conventiunea incheiatä la Bucuresti laNoembrc (7 Decembre) 1887, alive

Romania si AUstro-Ungaria, pentru stabili-rea definitiva a liniei fruntarielor ce des-parte ambele State s'a aprobat.

). Reldimano, fost prefect si deputat,este iiuwi,t î funcOunea de prefect al ju-detului Ilfov, in locul d-lui V. Obedeanu,demisionat.

Inalta curte de casatiune, in sectiuniunite, a ineuviintat congedia de 15 ziled-lui consilier Dim. Ilanlescu, eu inceperede la 6 Aprilie.

Art. 10 din legea de la 19 Deceinbre1887, relativ la represiunea contraventiu-nilor la dispositiunile conventiunei interna-tionale din '2 (14) Martie 1884, pentruprotectiunea cablelor sub-marine, se mo-difica in modal urtnator :

(Va fi culpabil de contravenOune acelcare nu se va conforma stipulatiunilorart. 5 si 6 din conventiunea internatio-nala asupra cablelor sub-marine, i ca a-tare se va pedepsi cu o amenda de 1.000lel §i o inchisoare de G la 10 zile.

S'a dat execuatorul de rigoare pentrurecunoasterea oficiala d-lui Aristach Cell-bidacki, consilier de colegia, in calitatede consul al Rusiei in Dobrogea.

Se deschide pe seama ministerului ,deinterne un credit suplimentar de 60.000lei, pentru cheltueli extraordinare in ser-viciul ordinei publice.

Acest credit se va trece prin compturIse va acoperi din fondul destinat pentrucreditele suplimentare i extraordinare alacestul exerciia.

Sunt permutaV sali numitl :D. Constantinescu (Spiru), actual can-

celar al consulatulul din Rusciuk, in a-ceeasi calitate la consulatul general din Sa-lonic.D. Berceanu (Victor I.), actual sub-sef de biurod in administrakia platrala aministerului, itt ppstul de cancelar¡ la con-sulatul din .Rusciuk-Varna," in locul d-luiConstantinescu. D. Georgescuactual tiitor de registre la divisiunea comp-tabilitatel, in functiunea de sublef de biu-rou in administratiunea centrala a minis-terulul, in locul d-lui Berceanu.D. An-dronescu (Xenofonte I.), actual copist, inpostul de tiitor de registre, in locul d-lutGeorgescu.

D. Nicolae Vasiliu este numit in tune-tiunea de politaig al orasulul Tecucia, inlocul d-lui I. Malaxa, demisionat.

Sunt tiumiti in administratia judetuluiMehedinti :

D. Mihail Constantinescu, fost presedinteal comitetului permanent, in functiunea dedirector al acelei prefecturl, in locul vacant.

D. Nicolae Dobriceanu, fost locotenentin armata, in functiunea de politaia al ora-sului Severin, in locul vacant.

ROMANIA LIBERA

I). C. Gheorghiu este numit in functinneade politaiii al orkului Foceant, in locul

d-lui Gh. Sburlea.

D. Ion D. Grecescu, fost sub-prefect, estenumit in functiunea de politaie al orkuluT

Craiove, in locul d-lui D. Chintescu, de-misionat.

D. Alexandru Damian este numit in fune-tiunea de oficer In corpul sergentilor deore§ din Capita le, in locul d-lui AI. Stan-cescu, demisionat.

D. Ion Beresteenu, fost comisar, este nu-mit in functiunea de comisar clasa II pe

lenge prefecture politiei Capita lei, in loculd lul St. Coengiopol, demisionat.

D. Dimitrie Hereon, arendae, domiciliatin oraeipl Ploe$1, a dtruit judetulu) Pra-hove un taur din rasa vitelor sale.

COMUNICAT(asupra r6scoa1e1 't6rani1or)

Situatiunea pe ziva de 9 Aprilie, 10 ore seam.Starea judetelor carT he fost bentuite de

rescoale este In mornentul de fate ur-mMoarea :

In judetul Ilfov, pe toate linia Peril-Buftea liniscea este complectit i s'a ince-pet distributia porumbultil pe ceile celemaT repezT. De alte parte, investigatiunilese urmeresc cu activitate ei obiectele pre-date ce sa gesese prin pedurl se InapoiazAproprietarilor lor.

Atat in acea directiune cat i pe liniaCaciulatl-Baloteetl-Seftice teranii ae nice-put st iasit la munca cempului.

Satul Butimanu, care se areta ieri neli-nietit, se geseete in depline regula, ei dintot judetul nu se semnaleae miecarea decatla comuna Prundu, unde sunt forte Indes-tuletoare pentru a se inletura or-ce violente.

In judetul Prahova liniete generate.In privinta comunel Campine, primul-

procuror telegrafiazit eft spiritele s'ag cal-mat ei eft nu sunt temeri de turbureri.

In judetul Vlaeca se mai constate putinAferbere in comunele Miheileeti i cetunulPrundul-Comanei, unde else nu s'a comisnicleo .desordine. In comuna Celugereni,unde s'ag spart geamurile arendaeuluT, afast nevoe se se opereze chic! aresterl.

In judetul Dambovita n'a remas decatcomuna Golia in care se se fi manifestatsemne de reecoale ; un escadron din al6-lea regiment de celeraei inspecteaze acealocalitate,

In judetul Ialomita pacificarea constatatede ierT s'a confirmat. Cel din urmit reportal prefectului constate cA nici unul din re-nitiT ce se afle. la spital nu este din feri-cire in pericol de moarte ; i aci distribu-irea porumbului a inceput, parte prin In-greirea comandantilor de detkamente. Intot restul Orel Iinite perfecte. (M . ofic.)

DIN A-FFranta

Ministrul presedinte francez, Flo-quet, a repurtat in CamerA o victo-torie strAlucitA neasteptatA. La in-ceputul sedintet de la 6 c. d. Flo-quet a pus cestiunea de incredere.El a declarat, ch situafunea nu epericuloasit, dar e destul de serioasA

deacea ministerul doreste sh afie,

daca in CamerA existA o majoritate,care vrea sá sprijineasch pe guverncontra monarhistilor plebiscitarilor.Deputatul Jumel interpelA atund peguvern asupra politicel lut generale.D. Floquet respunSe zicênd, ed el afost totd'auna pentru revisuirea consti-tutie1, dar cere, eh sA se astepte mo-mentul, crind o revizuire nu va matfi o cursA pusA de monarhis,ti sag omanta geturite a dietaturet. Toatepartidele republicane afl aplandat a-ceste cuvinte si 379 deputk41 aì vo-tat propunerea de incredere in gu-vern. Numat 177 voturt monarhisteau fost contra ministerulut. Se credecA boulangistit i intransigentit s'agabtinut. Ex-generalul Boulanger asosit tarzig in CamerA, 'hick n'a pu-tut deck sit constate votul de incre-dere dat guvermilut. Prin urmareek timp eel 379 deputati vor spri-jini pe Floquet, generalul plebiscitarnu e primejdios.

* *

o eurioasit programe.Foile din Paris publicA o intrqi-

nere ce a avut'o un ziarist cu dBoulanger. Linde ziare se indoesc deautentieitatea programet, atribuitA ex-generalulut, devi de la asement oa-ment se poate astepta cineva la orce.Drept curiositate ele publica urmA-toarele pasage principale :

Alegerea presedintelut republicelde cAtre popor. Suprimarea Senatu-Int. Suprimarea tutulor ministerelor.Crearea unut consilig de Stat spe-cial, divizat in secOunI, respunzêndfiecare la un minister suprimat, fie-care sectie cumpusA din bArba0 deinaltA valoare i cunoscênd din fondcestiunile de competen0 lor. Un sin-gur ministru, presedintele republicel,guvernend cu consilig de Stat. 0CamerA muth compusit din simplidelegat't aï departamentelor, insArci-naV sA, accepte sag sA respingA, fAritdiscu0e, legile elaborate de consiliulde Stat. Remanierea completA a co-durilor in sensul i spiritul noilorinstituOun t. just4ia eleetivA si stabi-lirea juriulut in materie civilA i cri-minalA. Descentralizarea departamen-talit, Suprimarea prefecOor, a supre-fecOlor, a perceptorilor, etc. a tutu-lor funqionarilor civilt, cart vor fiinlocu4I de comandantit corpurilorde armatA, de generaliI de divizie side brigadA si de ofiterif superiorI,cart ar administra departamentele,etc. Atasarea pretecturit politiet laautoritatea militarA."

fImIN

PARTEA ECONOMICA

Comertul vitelor i tractatele noastrede comert.

Vitele i productele animale precum sunt :lana, seul, peile, branza, untul, ate fost o-dinioaret temelia productiuneT noastre agri-cole. Documentele vechT ne incredinteazeca In urmA err una i doe sute de rug, seexporta vite din *Re romane nu numai

pentru terile vecine Turcia i Polonia, darpentru Germania ei 'Venetia. In Dane-

marca s'att introdus iepe moldoveneeffchiar regimul ergheliilor noastre.

Acest comert insemnat pentru timpuriletrectee dovedeete ed agriculture noastre eracuret pastorale sag mat mult pastorale, cul-ture cerealelor merginindu-se numal la in-tampinarea trebuintelor locale:

Sistemul acesta de produceiune a ditinuitpane pe la 1830 ei riguros vorbind panepe la 1850, cand productiunea cerealelor ainceput se ia oarecare desvoltare. Inmul-tirea relatiunilor noastre cu *de occiden-tale i, in special, cu Englitera, a provo-cat desvoltarea comertulul de exportatiunecu cereale i, In special, cu greg i cu po-rumb Amesurat cu sporirea cerealelor semiceora productiunea vitelor ei prin ur-mare, comertul cu vite i cu producte a-nimale. Astfel treptat a ajuns ea de unde o-dinioarit comertul cu vite produse ani-male se fie cel mai important, acum,deja de mule anT, se remane in al doilearind ei comertul cu cereale se °cape loculd'antal. AstAzi comertul nostru de expor-tatiune este alimentat mai cu seame cu ce-reale i alte producte precum este rapita ;iar comertul cu vite a mers descrescendtreptat, fArà insfi se inceteze, de oarece canumer exportem i acuma atatea vite cor-nute ea ei in timpul cend vitele noastre seputeag exporta in Austro-Ungaria. Aceasteprefacere in sistemul nostru de producereagricolit, care a avut de urmare i schim-barea comertulul nostru de exportatiune, afost cet se poate de naturale conformecu legile desvolterei economice. Agriculturepastorale or citt ar fi de frumoase ei decomode, nu poate exista decat in anutniteconditiunl climatice i econotnice. Sunt lo-

precum pkunile de munte, undecat va fi lumea, va doinni culture pasto-rale, de oarece nu se poate cultiva plantedin cauza clinneT aspre. De alte parte, cendpopulatiunea este prea rarit in report cuIntinderea teritoriale ; cand cerealele nusunt cerute in afar* agriculture pastoraldse impune de la sine. Pe cet limp Ro-mania a fost putin populate ; pe cat timpcomertul en cereale mat ce nu exista, erafirese ea agriculture' nostril se se indeletni-ceusce maT inuit cu economia vitelor ; a-tuna cand populatiunea s'a imultit ; candpietele streine at inceput stt intrebe de ce-realele noastre, a fost asemenea foarte na-tural ca culture cerealelor se apuce inainteiar economia vitelor se descreasce treptat,

mai mult poate decet ar fi cent chiarinteresele agriculture noastre.

Orcet ar fi inse economia vitelor nu pu-tea se disparA ; agricultoriT metre aü urmata intretine turme insemnate de vite cornute

lanoase, a creete cardurl numeroase depore. Atet numal, ce. i productiunea vi-telor a fost ei ea supuse noilor conditiunTde producere. Ridicarea suhatelor i infiin-tarea velnitelor a dat naetere ingrkerii vi-telor cu bothot, sporirea producerei porum-bului a Mcut ca se sporeasce creetereaingreearea rimetorilor.

Astfel stag lucrurile cand s'a Incheiatintêia noestre conventiune comerciale, a-ceea cu Austro-Ungaria. In acest act in-ternational asigurandu-se esportatiunea vi-telor in imperiul vecin, se intemeiase uncomert destul de important cu vite i re-metori. ingreteati. Din nenorocire n'ati tre-cut cati-va an! de la incheierea acelei con-ventiuni i, sub pretext de mesurl sanitare,esportul vitelor noastre a fost oprit cu de-silvereire.

In lungile i, ince nesfareitele trateri pen-tru reincheierea until tractat de comert cuimperiul vecin, nú s'a putut ajunge la ointelegere cu privire la esportul vitelor. Separe ce conditiunile cerute de cetre vecinilnoetri nu ag putut fi erimite de oare-cenu asigura un comert regulat i perma-nent ; se lAsa prea mare latitudine pentru

aplicarea dupe voe a unor mesurl de po-litie sanitare. i aceasta a fost una dintrecausele pentru care flU s'a putut incheiatract at ul pro iectat.

De atunci comertul nostru cu vite aluat o alte directitine: vitele cornute se ex-porte in Italia ; numal pentru rimetorl nu s'areueit a se gate o destacere sigure. Se \end

acum porci pentru Austro-Ungaria, Insetaxa de represale pusà asupra lor este a-tat de mare (60 lei value pentru pereche)incat nu remane mal niel un folos produ-cetorilor. De aeeee cestiunea este de stu-diat i cat mal fArá intarziere se gesirn unalt mijloc de desfacere pentru rimetoritnoetril. Pentru mement flU vedem alt mij-loc deck exportarea cerni de rimetor subforme de eunce carne skate, salami eialte preparate alimentare. i pentru acestsfireit Inflinterea unel uzine pentru pre-pararea cernurilor ni se impune WA a-menare. Not am cerut de mal multi aniinfiintarea unor aremenea stabilimente :nu ne-a auzit nimeni i foarte rAt ct n'amfost ascultatl. Cerem dar din nod ; ceeace s'a promis in Senat de guvernul treeut,sh se pune In executare de dare cel ac-tual. Lucrul se poate face cu multA inles-fire dace. se va procede cu regule, adu-cendu-se pentru fabricare specialieti streini.

Dar en vil.ele cornute ce este de fecut ?inIreabe agricultorii cart intretineate ei in-tretin asetnenea animale. Acestea, dupftcum etim, se exporteaze deja in Italia, Innurner mal egal eu acela ce se esporta InAustro-Ungaria. De alte parte trebue lu-crat i aiurea, In Turcia spre exemplu. Seobiecteaze insit eft preturile sunt scezute,ei se pretinde cA dace, s'ar deschide gra-nite austro-ungare preturile s'ar urea. CA

preturile sunt scezute, este invederat. CArorimprejurAri else se datoreete scederea pre-tulut vitelor ? In cea mal mare parte Im-prejurArilor care apase preste intreaga Eu-ropa. Dace preturile ar fi seezut numal lanol s'ar putea sustine ce aceasta provinedin cause inchiderei granitelor. SA nu seuite else inai Intel ce granitele sunt in-chise de vre-o cineT ant *i preturile s'agcoborit wee de jos mult mal incoace. Nu,nu este acseasta cause. Mai in toate Europapreturile ail seezut eu 40 ei e0(e0, adicecu jumetate, in report cu cele din anultrecut. In Franta vitele grase se vindmat' eftin de cet cele slabe cumperate pen-tru a fi Ingrkate. Aceeki scedere in Bel-gia, Englitera i aiurea.

Cauzele principale ale seederei preturilor,le vorn studia inteun articol special, cutoate ce am tratat deja acest subject. Pen-tru aste-date ne vom mArgini a atribuiscederea importatiunel din ce in ce cres-cânde a cernurilor americane ei inmultireivitelor in Europa. Sunt ani decand ameri-canil mute sit acapareze pietele europene,procurandu le carne, paine, branzeturi, unt

alte producte agricole. Cu intinderea ne-pomenite ce eI ate dat agriculturel cereal-ei pastorale, ag ei reueit. Aste-zi producetele americane contribuesc In mare partela fixarea preturilor mat in toate tAril-enropene. Conditiunile lor de producere a-gricole fiind mult mai inlesnitoare, este firresc di pot se vinde ca preturl mult malscAzute ; de aci scAdere pretului cerealelorpe date ce importatiunile americane devinconsiderabile.

De elite parte agriculture europeanA ve-zend ce anericaniT la inceput se ocupa inspecial cu exportul de grit ; eft vite vital

nu pot expedia, apucat a da o maYmare desvoltare producerei viteler, in detri-mentul culturel cereale. Dinteaceasta spo-rirea numerului de vite. In acelael timp inseamericanii, dupe. aniT de incerceri, reueirea exporta cetatiml colosale de carne, subdiferite forme alimentand pietele Europelocccidentale. Era natural ca aceasta im-portatiune de cernuri streine se apese asu-pra pretului vitelor, sti le facie se scaze.

Aceastt situatitme singure explice urea-rea nepomenitit a taxelor vamale asupravitelor ; aceosta ne explicA faptul ca tAnteoccidentale cautt, prin mAsurl vamale sisanitare, a impedica importatiunea vitelórstreine. Pie-care tarA se sileste a asiguraagriculture sail eel putin consumatiunea in-terioart, de oare-ce exportul a devenit a_tit de dificil. Frante impedice eat poateintrarea vitelor pin Italia ei Germania

;

Germania, la rendul see, ca i Belgia,croteete prin toate meloacele produceuneavitelor ; Austro-Ungaria face tot eel ateIn putinte pentru a opri intrarea vitelorstreine In monarhie. Prin diferitele inesuriluate se dobendese doe resultate : IntakeIngreuneeze intrarea viteior streine ; al doelea ca armare, se Incuragiaze consumati-unea cerniT de cAtre populatiunea respec-tive.

Aceasta fend situatiunea, ar trebui e o-datA pentru totd'auna st nu ne mat lute..meiem numal pe un eventual tractat decomerche eu Austro-Ungaria pentru desface-rea vitblor noastre. Pentru orcine urmA-reste cestiunea este invederdaetsceeodre-egertaan.mistArui noi, Austria nu vatele sale rimittorilor, oilor i vitelor noes-tre coroute. Asa filnd, urmeazit oare sA.stAtn cu bratele ticrucisate ? Niel de cum.

SA ne punem pe Nutt pentru a realizecloA lucrarl intèl, desfacerea vitelor subformA de preparate diverse i, pentru a-cest sfArsit, infiintarea imediatA a fabrice-lor de carne conservatA i preparatt ; aldollea, sA luärn toate mèsurile pentru a in-demna populatiunea ruralit sit consumecarne Este o nenoeocire eA. (emit noetrimenence earne numaT la serbetorl marl.In Franta, dupe ultitnele statistice, un lo-cuitor din oral consume pe an 65 kilo-grame de cerne, iar un Oran numal 22kilogr: TeraniT noetri nu consume niel stet,ceeT dace ar consume nu s'ar mal simtiatilt de mutt nevoie de a exporta.

Sa luerem in aceastit directiune vomeduce eel maT mare servicie, atat agricul-ture) cet populatiunel noastre rurale.

E. N.

ECOURI STREINEDinamita. .Foile streine ae anuntat in

zilele trecute moartea inventatorulul dine-mitel, d. Nobel. Nol dorim ca i dinamitast moarl impreunA cu nobilul e inventa-tor cAnd fI va veni ceasul. Dar d. Nobeln'a inurit ; el treeste bine, in Paris, pecand dinamita face pe multl sA moarl cuzile. Decl stirea a fost gresitt ; eine a mu-rit este un frate al inventatorulul.

Intre let. Nu de malt irnblAnzitorul deanimale sAlbatice, lohana anda fri Praga,a fost atacat de leil sAl In colivie si a fosttransportat la spite], avênd ambele bratesfisiate ingrozitor. Dupl ce i s'a amputatun brat, nefericitul a murit.

Pe Mare. In Canalul la Manche s'a in-templet nu de mult o teribile nenorocire.Vaporul belgian Vena s'a isbit la Dover eavaporul englez Biela. Vena s'a scufundatimediat. inecat sal-spre-zece persoane.

Din America. Un dresor american demuste a publicat nu de Inuit prin fol unconcurs pentru a i se furnisa zece milmuste vil. El a primit trel mil mu;te`pentru carl a plAtit cincl lire sterlinge.Dupe spusele dresorulul, din o mie musteuna e bune de dresat ; dresura tine camtrel lunl.

o musci dresate treieete cam un an.

IMI11*EOM .ROIKANTIBI LIBBIZB,

11 Aprilie 1888

LASCAR VIORESCU

O IGUANA A MOLDOVEI DIN 1851ede Wilhelm Kotzebue

(tradusk din limba germana de A....)

CAPITOLUL IX

Planurile lum Vrenceanu. Ajunul anuluinoii la lard.

Spltarul Costache Vrenceanu avea pre-cum etim case se in lael, i obicinuia sestea iarna in ork singur sae cu familia,aeplo, îi intrebuinta vremea lipsite de grijacampului, eu treburI mat marl sag met

precum le poate face un om care arebani gate in menA.

Toate intreprinderile sale pine aci eei-sere aea de bine, hick afare de micT es-ceptii neinseretnate nu ajunsese ince se sefrece cu justitia ; nicT un tribunal nu puteainfetiea acte care se arunce vre-o pateasupia numelui see, i CU toate cA se stiafoarte bine in ce (hip Meuse stare, totuel

1) Din Convorbiri Literare.

find lipsit de dovezl pipeite, sufletul see seputea imbreca in haina nevinovAtiel. Epi-tropia Viorescu era cea d'AntAt afacere dincare nu etia incit cum avea sA iase la urmaurmelor.

Intilnirea cu Lascar se intêmplase la seer-eitul lui Octomvrie. Noemvrie trecuseanul noe se apropia cu peel rApezi. Inrestimpul acesta se copsese in capul lulVrenceanu un plan a cerul isbandl i sepArea sigure, ei care trebuea se pue capla or ce neplecere. "Aea sag ka», ziceel inteo dimineatA dupe ce se gandise mulese vede ce era vorba de un al doilea plan,daca eel Intel n'ar isbuti ; d e nu-I placepartea cea netede in mine, voile scoate-ola ivealet pe cea aspre». April beta de treiore din palme.

"Du-te de roage pe serdarul PenteleiCretu se vie putin la mine», zice el cetresluga ce intre !

Pentelei Cretu era una din acele midluminerele care licArese un lung eir de anila adApostul vre-unui protector puternic,tregendull consumatia din noroiul in carevegeteazte Lipsit de spirit de Intreprindereel nu ajunsese se face stare, se multumisecu un Or de mici cktiguri ; in implinireaslujbel sale se bucura de neinsemnate darzilnice venituri de pe alAturl, i avea obi-ceie se spue ce. o conetiinte curate pre-tueete mal mult decat bogetia. Dace i seintemplat find eef de mase la ministeruljustitiel, se ascunde printre hertil un darde beni pearl] a zori trimiterea unel petitii,care ar fi stet locului luni intregi ferft ase-menea ajutor, el nu vedea acolo nimic cel'ar fi pima strica cu Dumnezed Si apoi

era tiers de prietenos cu orcine, Incat tre-buea se-ti lie drag bietul Cretu. PentruVrenceanu avea o deosebitA consid-eratie ;averea ektigate de acesta, energia en carelucre, i numeroasele probe ale dernicieTlui, fate cu mieut slujbae deeteptasere in elcea mai infocate dorinte de a indatoradupe puteri pe acest orn insemnat. In mi-nutul de fate Cretu fusese in urma unelintrigi dupe cum zicea el depertat de laminister ; feat slujbe, era prin urmare cuatat mal dispus se indatoreze pe orcinepentru vorbe bune i galbenT austriaci. Vren-ceenu nu avu deci nevoe se-1 aeteptemulte vreme.

Intilnirea se fecu cu uile incuiateobiectul el remase o table ; dar se pot ghicimulte dace ne mai intoarcem la Valea-Verde.

In ajunul Sfantulul Vasile cand tocrnalse pregAtea Lascar sA piece la Puriceetl,unde vroia se petreace cea din urme searea anului vechie, intre in curte o sanie cu!ref cab. El abia mA seama la dense ; slu-gile umblae incoace ei incolo ferá a pomenidespre cel ce sosise, i Lascar uitase lucrucu tone, cand arunce din intemplare o pri-vire pe fereastrA i vezu sania oprite di-naintea scerei.

"Cine a venit ?» intrebe el cu. nepasare.'Tine se fie ?, respunse feciorul ; "tin

boerinae, eade in tinde.."De ce nu mi-ai spus nimic ? Cum se

poate sA aetepte un mosafir afar% ? Ce tltrece prin cap ?,

Feciorul, care vezuse la betranul Viorescuintrend eeind multi clienti de felul acestafAre se-I fi considerat In mandria sa detecior de case boiereasee ea mosafiri, fu

foarte mirat de intrebArile stApanului see,ca se bage in case pe cel ce aetepta

afare.Uu oln ca de vre o 40 de are infra In

odae, era imbrecat in negru i, cu tot ge-rul de afare, avea ciupici de lac le carelipsea totuel pe ici pe colo cate un nasture.Spinarea cea incovoiate i pieptul supt,witted eft slujise multe vreme la cancelarie,slujbe ce o apucase poate de copil precumse intemple In Moldova destul de des.Fracul vechie pantalonii peread ce ater-ne pe un bet, aert de *lab era acela ce lepurta. Obrazul pe care se bizuia poateomul, era vedit obiectul unei marl Ingri-jirl: buza de sus ei cea de jos erat impo-dobite cu musteti *i barbe ca pana cor-bului regulat teiate cu foarfecile. Nu eranimic deosebit in aceaste infetieare, afarepoate de blandetea ei de dulceata de za-har din toate treseturile obrazului. omulacesta ridea meree dar niciodate tare ; else trill cu oche' marl la eel ce vorbea,par-ce tot ce auzea ar fi fost de un inte-res nespus, buzele lui cele cernoase alce-tueati o pelnie One de creturi ei la fie-care frase i se piece trupul inainte invreme ce un fel de suerAturit scoasii cuoare-care muncit era semnul naivel saleveselil. Gulerul clidea cu oare-care higrijirepe legAtura cea ingustit, nodul gatului seecelui lung era foarte proeminent.

Cu cine am onoare ?, Intrebet Lascar."Sunt serdarul Pentelel Cretu., respunse

streinul, ploconindu-se pine la pement, cuo mane la piept iar in cealalte tinend oceciule de oae cenueie i o pereehe demAnust verde-deschis.

Lascar potti se eeaze. (Prin ce prilejam plecerea de a ve vedea, cucoane Pen-telel ?, mai intrebe el.

"Am de gend se hie o moeie cu arende,,respunse Cretu ; "Tabera poate o cunotta-tetl? Nu ? E aproape de tot de aide Pro-prietarul o arendeaze cu conditie, ea la

espirarea contractulul areturile de toamnese fie fecute precum se gesese i astezT.Lueru foarte avantajos ; al capital mal micla intrarea pe movie, si et nu sunt orebegat,.

«Fare Indoiale ce e avantajos, zise Las-car numal ea se nu (acit din gull. 'Cari-cature asta are se-mI ceare bani eu im-prumut, gandi el.

"De aceea, am venit la Valea-Verdetrebue seetT cunoeti vecinie imi ziceam ee.Si apol un om ca dumneata, cucoane Las-earache, un boier mare, ne poet fi de folosnoire Astor lall. De avein treabe pe la Iri-bunalul judetului sag orb unde ar fi ; de

nu ne bucurtin de vre-o protectie, merg

lucrurile foarte anevoe ba poate remenclear bake..

g Ate fost de sigur ei d-voastrit in slujbe ?"Cum sA nu fi fost ? Slujba m'a fecut

om. Si sub reposatul tatel d-voastre amslujit. Durnnezeg se-1 ierte ce maT ornera! Ast-fel de boierl nu se mai prea gl-sesc, mi-a fost ca un tate, reposatul logofeeasta v'o pot spune cuco ne Lascarache !,Cretu clipea din ochi par'ett an fi fost adenemiecat.

(Va urrna)

ROMANIA LIBERA

Otrara. O fats de román, prea fru-moasi, de 17 ani, Eva Gbilejan, dintr'ocomuni de lángá 'Firniloara, a fost gAsitAmoarti in casa pArintilor sni. S'a coustatatci a murit prin otrAvire en sAricicil. Dinnefericire fetele rornAnce se folosesc de sit-ricicA spre a se face alai fruuloase (si seslutesc). Actin) nu se stie daca Eva s'a o-trävit, sail a fost otrAvitA. Se bAnueste oaltS fatA

Armata. Curtea martialti din Viena acondaumat la moarte prin impuscare pesoloatul Mihail Schmidt, pentru cA a udspe camaradul ski Moses Aron tntr'o noapterind erad amêmloi de gardA la institutulveterinar militar.

Dreptatea . lii anul 1879 s'a judecat inStiria un proces criminal. Proprietarul Bla-sius Kumberger a fost condamnat la moartepentru un omor. Impgratul i-a schimbatpedeapsa in muuca silnicA pe viatA. Blasiusa fost inchis ¡Minn penitenciar ; el ill pier-dose toatA averea. StptAmána trecutA ade-veratul ucigas mArturisit fapta pe patulde moarte. Blasius fu liberat din temnita:Dar cu ce va trAi ? Unde'l averea lui ?Ciue'l despAgubeste ?

Impratal i-a dAruit 500 florinl!

STATUA LW MIRON COSTIN

Subscrierile dela 15 kind la 31 _Hartle 1888.

1,000 lei Subscrierea M. S. Regelul CarolI, v6rsatn de secretarul asocia-tiunei la Banca NationalA, cuadeverinta sub Nr. 2,803.

10 lei D-nii invntAtori din comunele :Oancea, BAneasa, i RogojeniTdin districtul Covurluit, prin d.Em. I. Mironescu.

3 lei D. N. Ionescu invntitt. in rêrgsor.20 leT Doamna Caselli profesoara de

musicA in Craiova, cAreia co-mitetul statuei datoreste dejamultumirl pentru concursul ced-sa i d-soara Caselli at dattrumoasel serate musicale si ar-tistice din Craiova, in folosulfondului statueT.

1,033 lel total.

Actualmente la Bence NationalA avembani gata lei 6,985, pe Mgt 6,000 [randin aur, plAtile deja fácute sculptorului laParis. Mai avem promisl de primariT i altepersoane lei 5,200 si in castt avea 1,000lei. Deci :

6,985 la Banal ;5,200 de incasat;1,000 in castt.

13,185 lei sat in aur a cate 161/4 agio,face lei 11,075. AdAogènd laaceastA sumA cei 6,000 franclaur deja plAtiti sculptorululHegel, avem :

11,0756,000

Tota117,075 leiPrin urmare ne mal lipseste aproape 1000

lel in aur din plata de 18,000 leT aurdupA contractul sculptoruluI, pentru statue,bascorelievuri i podoabele in bronz ale so-elului.

AsteptAm, solicittim aceastA sumA de laonor. public.

DupA ultimul nostru apel la corpul pro-fesoral, [Ana azi 8 Aprilie. and scriemaceastA dare de seama, n'am mal primadecal 20 leT de la liccul Matel-Basarab.Nurnal in cellalt public ne-a mai remasdar sperantal...

Speram incA ca guvernul, care a flicutaproape singur statuele Heliad, Lazar, A-saki, ne va da soclul statuei, deja coman-dat prin meritoriul arhitect d. Gavrilescu,cum si mijloacele de transport a statuei,din Paris in tarn agio cum si spesele deinaugurare, adien tifra 10,000 lel.

Secretar-diriginte, V. A. Urechili.

CRIME DELICTE ACCIDENTE

Tud.. Cov-ur1-taiIn ziva de 6 Aprilie curent, la orele 3jumëtate p. m., vaporul de pasagerl

'Radetzky, intorc'endu-se de la BrAila spreGalati, a intèlnit in dreptul punctulul Ghecet,situat pe térmul dreptul al Dunttrei, o barenr6sturnatA, al cArel con luctor se lupta inDunAre cu valurile ; cApitanul, reusind aopri vaporul, a pus pe apA o bard. cu maimulti marinarl, earl scotênd pe acel individ

luAndu'l pe bastiment 'I-a dat cuveniteleajutoare pintt ce 'I ad readus la viatit, cAciajunsese in agonie ; pe la orele 4 si jum6-tate, individul care se numesce Bucur Vasile,Mild pe deplin restabilit, a plecat in Braila,unde are dorniciliul.

* *

7.7-lascaIn seara de 31 Martie trecut, femeia

Tinca, sotia lul Sandu Ivan Vnearn, dincomuna Ritsuceni, a nAscut trel copil, dinearl do6 fete si un bniat.

Mat mama cAt si copil OA in prezintesunt bine.

Inserlii §i Reclame

hdustria chingelor de anipitdin Britila.

In RomAnia or-ce industrie nationatit in-ceputti merge cu past repezi spre perfec-tiune.

cát-va timp numal, diferitele ramurlde industrie at inceput a naste i aci InBraila, i unile, precum fabricarea chinge-lor de citnipit, cu deosebire cele din atelie-rele domnilor D. I. Boanta si N. Bann, atajuns la un astfel de grad de pertectiunetn cAt nu numal en rivaliseasn cu chingelelucrate In strAinntate, dar le si intrece cumult. Zilele acestea avurátn, din intémplare,ocasiune sA ne convingem de acest plAcutadevër.

Subsoinuatil I. Millas i flu, avênd nece-sitate pentru fabrica noastrA de o lnsernnatit cantitate de chingi de cAnipt amvoit a ni le procure din tarA, i anume dinBraila. In scopul acesta ne am adresat laatelierele domnilor D. I. Boanta si N. Banu(din Braila) rugAndul a ne hicra acea can-titate de chingT. D-lor, deocamdatA nu s'atiangajat : zicead cA le vine cam gret dacanu si imposibil. NoT insA in dorinta atAt dea ne servi de productiunea RomAnA entpentru a mal active oare-cam aceste ate-liere, nu ne am descuragiat ci am cercatdin not stArnind de numitil domni pose-sorT de ateliere i indemniindu'l ; in fine ca

incurajArn mal mult, am pus la dispo-sitia d-lor suma de banT necesarie incerett-rel si am decis.

De Indatit d-nil Dumitru I. Boanta si N.Banu incepurn lucrarea cu materialul eel maibun posibil e canipa cea mat burin, i stA-ruintele ce puserti d-lor pentru rnusita, fA-cult ea Incercare sA albA un strAlucit sue-ces: chingele fart mai presus de or-celaudA. Ele sunt un produs indigen careface multA onoare industrieT nationale Ro-mane, si in parte d-lor D. I. DoantaN. I3anu.

Pe de o parte nol multumitl de solidi-tatea materialului intrebuintat In lucrareachingelor iar pe de alta vAzCnd zelul cenumitil d-ni at pus ea comanda in ces-tiune sit fie Wit defect, ne simtim datori aesprima in public viile noastre multumirid-lor D. I. Boanta si N. Banu, rugAndulin acelasl timp de a continua fArit pregetla prosperarea acestei ramure de industriecare e o sursti de avutie pentru tarn,.

Ast-fel remAne ca toti comercianti carevAnd i chingi de cAnipti in magasineled-lor adreseze comandele la d-nil D.1. Boantn si N. Bann, cari putem zice cAat inAltat industria romAnA repurtand oadevAratA victorie in contra tutulor pro-duselor streine de acest tel.

In ceea-ce priveste costul, declarnm enpe nol la inceput, ne-a costat chingile cevamai mult decnt cele din streinAlate, daracuma ele costA mai eftin si mai solid lu-crate decAt cele din streinAtate, cu mate-rial natural fArA imitatiuni.

In vedere cA tutulor morilor i altor fa-brice din tarn le este indispensabil aseme-nea chine i alte fringhil, ceia ce necesitafabricarea unel mare cantitAti de aseme-nea material, indemnAnd toate atelierelede lucrArl de cAneptt din tarA a imitaexemplul d-lor Boanta i Banu.

I. Millas si flu.

MAI NOU0 probA de seriositate colectivista.Voinfa, farit BA '11 dea osteneala

de a cunoaste persoanele despre earlintretine pe cititorii el, consacrA doamarl coloane noulul prefect de Ilfovpentru a'l pune in relief ea cconvins

nestrAmutat antidinastic», numaidin causA cA numele noulul prefectde Ilfov (G. Beldirnan) seamAnA cunumele unuT scriitor antidinast de laResboiul (Al. Beldiman.

Ce ar zice, de pilda, Voinfa dacaam face noi biografia unul tâlharoarecare al cArul nume ar semAna cual directorului ei si am intreba-o apoicu o védita réutate i cu o aparentade siguranta : nacesta e directorul

? sA. ne spun& confratii nos-tril".

CA0.2

D. Al. Vitzu, inspector general alscoalelor, vi-a prezintat demisiuneadin aceastA functiune.

Se zice ca in locul sAir va fi nu-mit d. Melic, profesor la facultatea destiinte din Iasi si font deputat. Inacelasl timp se adauga, ca d-luiMelic i se va incredinta circumscrip-tia Moldovei, iar d. Tocilescu va trecein circumscriptia Munteniel.

D. Dim. Moruzi, fostul prefect alCapitalel, a pArtisit tare, ne spuneun organ colectivist, spre a mergela Paris.

Recursul cApitanului Mardare n'afost judecat SfimbAtA de cAtre con-siliul de revizie. Acest recurs nici nueste sorocit.

Demisionarea d-lui Nic. Popescu dela ministerul domenielor a fost de-terminata de niste denuntArl apasa-toare pentru acest functionar. Cfindse va dovedi CA acele denuntarl nusunt intemeiate, de sigur cA. numitulfunctionar va fi chemat intr'un ser-

Lupta este nevoita. sA declare ca 'Ilipsesc probele pentru notita infio-rAtoare ce dase despre purtarea ar-matel In uncle comune, si ca n'a in-serat acea notita cu intentie.

AtAtal destul deocamdata.

D. P. Enescu, avocat din CAlArall,ne roaga sa publicam r6spunsuri1esale la invinuirile formulate de De-nweratia si de Telegraful, cu privirela r6scoala tëranilor din Ialomita.

D-nia-sa esplich de uncle aù pututsa provina acele invinuirl inselAtoare.

Spatiul insA nu ne permite sit pu-blicAm aceste scrisorl, pe earl spe-ram sA le vedem inserate in jurna-lele ce 1-aù acuzat pe nedrept.

Mine va apare in Monitor o mis-Care judiciara care intereseaza tribu-nalul de Braila i parchetul de Ilfov.

Cu toate cA alocatiunea bugetarh,a fost suprimatA, ministeriul justitiel,fata cu necesitatile serviciulul, a fostsilit sA. mantinA a doa judecAtoriede ocol din Caracal, care fusese su-primata.

In cel din urmA moment, si pen-tru a da satisfactiune proprietarilordin Dâmbovita, d. Mihail Desliu afost numit prefect la Tèrgoviste.

La Rimnicu-Sarat e probabil cAva trece d. Urlateanu, care e inlo-cuit la BuzAA cu d. A Pâcleanu.

D. procuror Paraschivescu a ter-minat ancheta sa la Afumatl i s'aintors ierl in Bucuresti.

D. maior CrAiniceanu, profesorla scoala militarA de aplicatie, undistins ofiter, e inaintat la gradul delocotenent-colonel numit ajutor alinspectorulul general de geniu.

Din Tulcea primim aceasta tele-grama, cu data 9 Aprilie:

Constatandu-se hotiile tut IoanovicT, fostprimar i amic al lui Statescu, azI a fostdepus.

Dumitru Melinescu.

D. Alex. Chiron va sosi maine,Marti, cu trenul de VArciorova, la 9ore si jum. dimineata.

c-4,DD. medic-primar al judetulul Ilfov

a inspectat zilele acestea comunele :Patelimon, Cernica-CAldararu, Tan-ganu, Frunzanesti, PlAtaresti, Bobestil-BAlAceanca, Dudestl-Cioplea pentru ase informa dacA sunt ceva rani*, sidaca serviciul sanitar se executA con-form cu regulamentele respective, sipretutindeni a gasit o lin*e corn-pleta, niel un rAnit, i instructiunilesanitare se executa de catre autori-tAtile insarcinate in exactitate.

Mai toti locuitoril II vedeair demunca câmpulul de primavara.

D. Gr. Gabrielescu, tenor ronaln,a cântat in marele teatru din Mi-lano Scalla" inteo nouA opera Nes-tori.o. A placut foarte rank si chiarse zice ca este unul din eel mai bunidintre artistii de la aceasta opera.

Aceastit informatiune o avem dela un compatriot ce locueste acolo.

D. Frizzo, abilul prestidigitator, Inurma neintelegerilor ce are cu intreprinzètoril Salel de la bAile Eforiei,va continua representatiile sale inSala Orfea. Prima representatie seanuntà pentru Jol.

ARTETEATRE*** Teatral National, lunT 11 Aprilie

1888, reprezentatiune extraordinara data deG. Stefdnescu, cu concursul binevoitor ald-rel Adele Metz eleva sa, si al d-lor Cai-retti, Teodorescu i BAjAnaru Maria deRohan, operA serie in 3 acte, libretul deSalvatore Cammarano, muzica de Donizetti.

D-na Alexandrina Stejtinescu va ants'rolul lui Gondi.

Intre actul al 2-lea si al 3-lea d-na A-lexandrina Stefcinescu va ctinta : a) Haba-nera din Carmen de Bizet. b) Mandrulita,cantec de G. Stefanescu.

Inceputul la 81/2 ore precis.*** Teatru National. Societatea dra-

man* Marti 12 Aprilie 1888 representa-tiune extra-ordinal% data in beneficiul d-nelM. Ionaru-Papadopolu i d-lor Al. Cato-polu §i V. Alexandrescu, se vor juca pen-tru prima oartt piesele: PisArelele, corn e-die In tret acte de Eug. Labiche fi Dela-cour, tradusA de d. V. Alexanarescu.

Spectacolul se va incepe cu : CitsittoriaSiliti, comedie Inteun act de Molière,tradusä de d. V. Alexandrescu.

..* Teatru National, societatea dra-matictt, MiercurT 13 Aprilie 1888 reprezen-tatiune extra-ordinara data In beneficiuld-luT Mihail Mateescu se va juca pentruprima oara piessa : Fata AernInI Ma-ritati, operetta In '2 acte de d-nil Konorea

Delaporte, traductia i muzica de d-nuD. St. Rasianu. Un left Si un zlot, comedieintr'un act, localisatä de d-nu D. R. Rosetti.

Teatru Dacia. Jot, 14 Aprilie,Idiotul, reprezintatie datA de domnul qi dedoamnele Manolescu.

* Theatru National, societatea dra-matica VinerT 15 Aprilie 1888 reprezen-tatiune extraordinara data In beneliciaï, seva juca pentru prima omit piesa : Orches-tra ambulantA Comedie in trel acte deE Labiehe, tradusä de d-nu SC11....

Inceputul la 81/, ore precis.

Ultime Depe0 TelegraficeALE «ROBILANIEI LIME»

Belgrad, 21 Aprilie.Se vorbeste cA turburari serioase a is-

bucnit in Bulgaria. Zvonul insA trebue sAse ad evereascA .

Salonie, 21 Aprilie.Nurnërul bandelor desemnate ba cA bri-

ganzi, ba cA resculatil creste. Spre Ostrovail fost trimise trope.

Berlin, 22 Aprilie.Stirile alarmante nu se adeveresc. Erl

searl la ceasurile 8avut loc, cAldura 38.06 ; starea generallceva mai bine, dar totusi criticA. Nu e cuputintA de a se prezice ceva hotArft.

In culoarele Parlametnului se vorbestecA Imputernicirea prin care printul Wilhelminlocueste pe impgratul va fl intinsA asupratutulor actelor i cestiunilor insemnate deprincipid.

Paris, 22 Aprilie.Sedmta Camerel de eri a fost fArà inte-

res. lnaintea eedintei mal multi deputatiaü protestat impotriva politiel care spriji-neste pe boulangisti. Aceleasi manifestArl

in &mat. D. Floquet a spus el lucrultrebne sA sfirseascA i cl va

Numerosi studenti Intruniti In Impreju-rimile palatulul Luxenburg aú strigat : JosBoulanger.

SchimbArile cu privire la Senat vor fifacute In tntelegere cu Senatul. D-nul Flo-quet a :cis cit a luat puterea find tare ho-Wit de a se opune or1-carel dictatur1 Qi asalvarda principiele regimulu1 republican.

Braze, 22 Aprilie.Nord crede cl republica a 3-a a ajuns

la un puuct hotArátor si cA e amenintatAde aceleasi crize cart añ rásturnat guveruulde Iulie. Franta e foarte lesne de ocarmuitInsA in urma mal multor revolutiuni dAnsaa perdut simtimêntul de traditruni i gu-vernele nu pot acolo sA prinzA rndAcini.

Foaea din Bruxel laudn purtarea tare ad-lui Floquet i sMrseste spluannd cA totiacei cari mentin echilibrul european vád cuneliniste cum Franta devine amenintAtoaresi un element cu care nu se poate socotiin politica din nAuntru si din afará.

(Correspondance de l'Est).

BIBLIOGRAFIERevista medicalit Spitalul Nr. 3 pe luna

lui Martie a apArtit intr'un mod destul devoluminos IncAt negresit trebue sA fi sur-prins in mod foarte pliteut pe cititoril ski.Meritul cel mat insemnat la imbogAtirea inmaterial al acestul eminent ziar medical ise cuvine de astA &tit persoanelor din la-boratorul de cliniett chirurgicall al d-luiprofesor dr. Assaky. Aceste lucrArT destulde interesante i importante sunt chiar binevenite pentru a suprima resimtimintele cese observase de catva timp incoace prin-tre miff membriT al corpuluT medical dinCapitalit fatA cu eminentul lor coleg, sefal laboratorului in cestiune. Dorim dininimA ca luertrile incepute atat de frumossa se poatit continua i pe viitor.

A aparut: Curs practic de Geometrieelementark de /. M. Melik profesor laUniversitatea din IasT. Preçul 2 let.

La tipar : Aritmetica si Geometriapentrn clasele 11E i IV primarit deacelasl.

In editura tipografiel CurtiT Regale F.Gobi fiit, Pasagiul roman, va apare la 29Aprilie :

INCERCARI CRITICEasupra

INVÊTAMÊNTULUI NOSTRU PRIMARde

STEF. C. MICHAILESCUProfesor de stiinte fisiconaturale, Inspector

scolar.

Volumul va fi de peste 20 coale : Elpoate servi i ca conducOtor in aplicareaprincipiilor pedagogice, didactice si edu-cative.

ITIN NEGRUde Oravita si Golu-Drâncea

Vechiil de 4 anl, calitate superioaretutulor altor vinur1.-15 fr. vadra

ALB DE DBAGABANIdin recolta multi 1888. 15 Ir. vadra la

PAUN POPESCU& C°n'P18. STRADA LIPSCANI 18.

Compagnie dll Gaz de Bucarest

.49- 77 I SCompania de gaz din Bucuresti aduce la

cunostinta Onorabilu lui Public cA vênz6ndcokul dupa greutate, roaga pe clientii sdisA bine-voiasca a controla cantitatile cum-Orate la bascula uzinet in momentul pre-dArel.

Aceasti bascula a fost verificatn i recu-noscutti exactA de Inspectorul de greutAti

mnsuri.Direetiunea.

Bucurestl, 11 Aprilie 1888.

Ziarul nostru de astaxi confine pe paqinainserflunilor o incunosciinfare al cunoscutelCase de BancA hamburgiand Valentin &Comp, concernend cea mai noud Loteriede banI hamburgiand, i atrayem aten-fiunea lectorilor nostri

.Nu se trateazd aci de ver-o ihterprindercprivatd, ci de o loterie de Stat, find auto-rizatd garantatd de guvern.

Ir G. CRAINICEANUMedtc-oculist al orasului Bucuresti.

Consultatiunl de la 3-5, Str. Academiel, 41.MI=IMMIIMI=E

C. Rômniceanu-ManolescuDOCTOR IN DREPT DE LA FACUL-

TATEA DIN PARISA reluat profesiunea sa de avocat. Con-

sultgiunT In toate zilele de la 8 la 11 oredimineata, srtada Dionisie, Nr. 3.

D"T" NEAGOEConsultatiT In tOte zilele dela orele 2-3 p rn.

23, Strada Dionisie, 23.

BOALELE SIFILITICENeputinta bArbAteascii

Vindeck dupt cele mat nuol metode, radical,tArA durere si Impedicare ; dupa experientA de17 anl. Specialist tn boalele lumestI

I-16RStrad& Rmigrat No. 3, (tn dosul scólel militare) 3intrare din calm Victoriel prin strada sf. Voe-

(Tramvay). ConsultathinT de la 8 dimineataping la 6 seara. Loc separat de asteptare pen-tru fie-care.

BURSA DIN BUCURESTI9 (21) Aprilie 1888.

VAL ORI TIrgulliber

Cota o Tflacrima

B a a /maa

Renta romftng. perpet. 1875.Renta romAnA amortisabilA.Renta rom. (rurale convert.)Obl. de slat C.F.Romfine 601idem idem . . . 5°/0

Imprum. Stern 1864idem Openheim 1866 .idem Oras Bucuresti .idem idem din 1884 . .

Imp. or. B. cu prime loz fr.20Credit fonciar rural . . .70/0

idem idem 50/0Credit fonc. urb. din Buc. 7idem. idem. . . .60/,idem. idem. . . .50/,

Credit fonc. urb. din Tail . .

Obl. case! pensiun. fr. 300Lozurl ottomanePanama . . . .

Kori nthBanat nat. ult. div. 77. 40DaMa-Rom ult. div. 21 letNat. de asig. ult. div. 16.50Banea rom. ult. div. fr. 10 .Soc. row. de cons. ut. div. .Soc. Baz. art. ult. div. lel 20Soc. rom. de hâr. ult div .

Soc. de reas. ult. div. 15 I. a.Nat. de asig. ult. div. 94.40Soc. de cons. ult. div. . . .Soc. de hirtie ult. div. . . .

Agio tn bursa.

Bunea nalionald a Romaniacompt 6 o 1Avansurl pe efecte . . 70/0Avansurl pe lingourl .70/0

Tenchnta piefei, cabna.

891/,91°I,90,2

74

1051;490,:s

1031/4968531,75°/4

212

15 9')

958236218

Banca National& a RornânielSYITATIUNE SUINIABA

4 Aprilie. 1887. 26 Martie, 2 Aprhe, 188p..

ACTIV37799(105 ( Moneta25855455 "sa ( Bilete hypotecare .

2688981. Ef. pred. la casa spre incasare.19000445 Portofolig Roman i strein . .

13508020 Imprum. garant. cu Ef. publice11999692' Fondura publice2440896 Efectele fondulth de reserva

166995;¡ , amort. Im2685102 Imobill

144884 Mobiliar i masin1 de imprim.148023' Cheltueh de administratie

23208440 Deposite libere18113186 Compturl curintl4512966 , de valor1

162272090 PASIV12000000 Capital . ,

2441770 Fond de reserva.167322 Fondul amortisdrel imobilulut

101732940 Bilete de Banca in circulatie- Profiturl si perdere4474001 Doba.nzl si beneficie diverse

2320844 1Deposite de retras2023765511 Compturl curinti2036563 i de valorl

16-2-MiT 11 1 "

34516891125712480

4035381833771111570600119999122983153[225598

3188195128093142107

30613197255215838892702

7429076-0

3500957225712885

258199185657411153043011999912302435622889s

3191615128157156387

18535058267939237694827

162819960

1200003024572

229112108902120

4588633061819717376286

168131017429r760

120000003024572

229112111199330

--487224

1853505815852015

152204962849960

1411111111111111111111111111111111111111111111.111111101/

Tagtllri, Perlaztri HIM°PLAFUNUIII IN IIELIEFF

Yergele de alama pentru Scarl, Sticle pentru 141 (Plaques propete)

din cele mal renumite fabrice, cu preturl foarte moderate,recomanda Onorabilulul Public subsemnatul

H. HönichTAPITER A.1 DECORATOR

Bueuresel, - 3, Strada Stirbeiii-Vedg, 3. Bucaresei

b.4gazumang=0"-rimmkormwalattzsms.

ROMANIA LI BER A

CASA DE S-C111111

Mosul NACHMIASNr. 8, in palatul (Principele Dimitrie Ghika,

acia-Romania) Strada Lipscani, in fats nonelcladrri a Bancei Nationale.

BUCUREST1Cumpera si vinde efecte públice si face or ce

schimb -de monez1Cursul pe ziva de 11 Aprilie 1888

nupiri ! vinde

50Ìo Pena amortisabill. . . . 91114' 918i45010 ' Romana perpetua . 8911, 906010 Oblig. de Stat (Cony. Rur) . 8912 901/2601, ' - -bolo , Municipale . . . i 73112 7410 fs. ' Casei Pens. (300 1.) 211 2157°/e Scr. funciare Rurale . . 104°,', 1051/4

5010 ' " , . . 9011, 917'Io ' ' Urbane. 103 1031126010 ' 96,13 97iA,5°1e ' ' ' . . 8511, 865% ' ' ' Iasi' . 751/4 76Yio Obl. Serbestl cu prime. . 68 71lm. cu prime Buc. ;20 lei) . . 38 40Losu,1 crueea Rosie ltaliar.e . . 27 30

' Otomane cu prime. . 38 40' Basilice de Dombad . 17 20

Aur contra argint sad bilete. 15,/a 16Plorini Wal. Austriac . . . 201 202MITI germane. 124 126Bancnote franeeze. . , 100 101

4 Idern ltaliene 99 160' Ruble Hârtie . 210 1 215

N.B. Cursul este soeotit in aur.

amowirimorme 7101.111MOMM101111

INDUSTRIA NATIONALA

PRIMA_

LAPTARIE IN ROMANIAgirtrata, la Sosea , distana de calf la Rondul

al 1I-lea, vis-a-vis de scoala de Agkcultur

Deschiderea si Reillstalarea la 3 Aprille anal cur.

Llncuragiarea de care am fost onorat din partea onorab PublicIn decursul mal multor anI, m'a indemnat ca reinstaldnd aceastaunica laptarie In Romania, se nu crut nimic, pentru ca ono-rab. public O. 's1 gaseasca aci - ea in to t-dauan adev5ratul Incde veer-ea-tie, in aer liber si nurat.

Aid se gaseste laptele cel mai curat i veritabil precum : swan-Vilna §i unt proaspet, lapte bätut, cafea cu lapte, etc., precurn sidiferite muzelurl i beuturde cele mal alese.

Pentru dirstractie am luat cele mat salutare dispozitiunI cons-truind in gradina laptariel.

De- POPICI i GININASTICA ijCând timpul devine nefavorabil Ux salon elegant, pre-

vèzut cu plan, precurn §i alte incdperl spatioase, stag la dispozitiaonor. public.

Recomancl osebitel a tentiunl a onor. public apartamente§i earner() spatioase cu luna sag pe intreg sesonul de vara.

OF" SERVIClUL PROMT.-P14ETUR1 CONVENABILE "XV

eMONONO...

1111111111111011011111111111Milb.

1

A. Carol PfefferAtelier de Legtitorie

Bucuresi.-5, Strada Regaia, 5.-Bucaresti(Vis-k-via de Hotel Union)

Ate'ier de legAtorie de CArti de lux, ga-lonterie eartonage si paSpaturT de fwografie.

7ID3891177Ii.L7CON0.1...ifiO,"

De veAnzare casele cu locul lordin strada Clemente

31, si locul din stada hiserica Ainzi 10.A se aldresa strada Polonk Nr. 68.

FAIIIILA iìi PARCHETE MASI\

BUCHER & DUBBERBueurestl, Strada BerzeT, Nr. 69

SPECIALITATE IN PARCHETEParcliete sistem american si Par-

chete in TablePrifflirea de furllisarea si asezarea

V1NDEREA.12) s c

de stejar uscat artificialPENTRU

timplart, sculptorI ti seAriIrie, PL,

-..N./1 _A_ LP./ _hi "VW

CE IYU1 BUNA PUDRA PENTRU FATiESTE

PUDRA lui LEICHNERPUDRA IIERMEL1N A LUI LED IINER

Aceste fabricate renumite sunt intrebuintate cu preferintd In cer-curite cele mat' itialte ai de catre prima artist1 Ele clan fete] o Infa-tisare liner& i frumoata. - Se aflá de venzare la fabrica : Berlinschiltzenstr. 31, si pe la toate parfumeriile.

Cele veritabile sunt numal In cutii inebiSe pe earl sunt imprimatefirma ai marea fabricel - A se feri de multe contrafacerl, a secere numal :

La2,Icii[Nurt pudra grasa

JoCHEMIK-PARFUMOR,

IX I CHIN E Furnis. Teatr. regal din Belgia. -

o prbijvh,lie DE INC111RIAT, StradaDoamnet Nr. 14 bis. -

Doritorit se vor adresa la d. Carol Göbl, Ma-tta' la tipogratie.

INNI111111110.

Un tinér avênd cunotitqe de comptaln'i-tate, doreste a gAsi un loc la vre-o

prAvAlie, fabricA, mosie, etc. A se adreSa la redactie.-

Xi.:2141I4063AILISIMONOMMIr

LOTERIE DE BANIGarantatä legal de inaltul guvern din Hamburg

500.000MA RCI

ca cel mal mare castig. ofera Incazul cel mai fericit loteria debani, cea mal noul. garantata de

Statul Hamburg.¡no special :

1 premi 300.000de mil.

1 e"tig 200.000do mil.

177

77

100.00090.00080.00070.000

2 ,5 60.00055.00050.000

1 40.0001 30.000

7715.00012.00010.0005.0003.0002.0001.5001.000

500

71

2656

106257

251583930.020 (t,;.',' 145

15.960 lt200, 150,124, 100, 94, 67,

40. 20 mArci.

17

7/

77

77

77

Loteria de banT cea mai noua aprobata de inaltul guverndin Hamburg si garantata CU toata averea Statulul, contine95.500 lozuri, din earl 47.800 astigA. sigur. Capitalul totalce se va trage este de

9160.290 Mani.Un avantaj Insemnat al acesteT loterii de bard este in aran-

jamentul favorabil, ca. toate 47.800 de efistigurI, insemnatein tabela de alaturT, ajung a fi resolvate deja in putine lunisi anume in sapte clase succesive.

Castigul principal al primel clase este de 50.000 Mr., seurca iii dasa a doua la 55.000 a treia 00.000 a patra 70.000a cincea 80.000 a sasea 90.000 si a saptea eventual la500.000 dar special la 300.000, 200.000 Mr.. etc.

Acel earl ar bine-voi a face comande stint rugati ea si. a-lature fa comanda surnele cuvenite in hilete de bailed detoate terile, saa In timbre postale romfine. Se pot trimitebanii si prni mandat postal.

La tragerea castigurilor de intaia elasa. costa :

1 los int.reg original lei 7.50 in moneda d'aur1/2 los original 7) 3.75 )7

4 los original 1.9 017

7) 77

Fie-care primeste la inânà lozurile originale prev6zute cuarmele Statulul si tot ()data planul oficial de tragere, careda toate inforrnatiile. Indata dupi, tragere fie-care participatorprimeate lista oficiall de castiguri prevèzut ce armele Sta-tului. Achitarea chstigurilor se face regulat eu garantiaStatului. De cumva 'vre-unui primitor nu i-ar convent planulde tragere suntem ,giata a primi indardt lozurile neagreateinainte de tragere si a restitui suma prirnitil. Dupa dorinta setrimite gratis planul oficial de tragere spre a fi vezut. Sprea se putea efectua cu ingrijire toate cotnandele, rugam sa nise adreseze cat mai curend dar in tot eazul inainte de

30 Aprilie 1888 st. n.18 Aprilie 1888 st. v.

& C"'CASA DE BANCA

1-1 7VIE3T-T MC+.

-BUCURESCI----or SITUAT IN CENTBUL OBASIULUI -011

Nr. 7, STRADA ELARI Nr.

Se gAsese apartamente pentru familii cu anul cu lunaeu preturi foarte moderate. Camere de la fr. 1-5 pe zi.

La etagiul al Ill-lea odAl frumoase cu fr. 25 pe lunk

Salon de dans pentru balurl, nuntl si adunarl.gyaomm,xgmlmqmmrogA47almgrz=

VIEWINENEMEMIMOMMI956142111MCWIIMMIC

NATIONALA"SOCIETATE GENERALA DE ASIGTJRARE

1:3T_TC-t.TIRMsci

Aprobata nrin decret regal Nr. 225 din 25 Ianuarie 1885

CAPITAL SOCIAL r 6.000.000 LeI

Prima emisiune 3.000.000 lei deplinf vArsati 15.060actiunl de lel nout .200 fie-eare, din care 1.000.000 leIspecialmente afectati ea fond la garantie pentru rarnuraasigurArilor asupra vietii.

Reserva de preffill s,i fond reserva 8500.000 leí'NAT1ONALA, asigura :I. In contra daunelor de Incemditt. II. Contra daunelor de grin-

diná (piatra). III. Contra daunelor de Transport precum i Va-lori. 1V Contra spargerel geamurilor, oglinzilor etc. V. Faceasigurare asupra vietel.

A) CAPITALURI F1XE IN CAZ DE DECES. Cu parti-cipare de 7'1, din beneficid In combinatiunile urmatoare: asigu-110 asupra vietei uneia sad a doul persoane, asigurarl tempo-rale, asigurarl mixte i asio"mrarl mixte cu capital dublu.

13) CAPITALURI IN CAZ DE VIATA, - Combinatiunileurmitoare :

Asociatiunl mutuale de supra-vietuire. Asociatiuni in grupurlde 12 aril pentru copii de la 2 anl jum. Oita la 9 inclusiv; Con-tra asigurarl capitalurl fixe pentru Dote, fail contra asigurarlratite viagere in diferite combinatiun1.

Pani. la finele anulul 1885 Nati.onala, a realisat in diferiteramurl de asigurarl ca premil apri ximativ 10,000,000 lel n., si aplatit ca despagubirl aproximativ 7,500,000 lel n.

DIRECTIENEA GENERALAStrada Doamna, Nr. 12.

I 411111111111:1011111011M11210111711,

Redaetia ii AdministratiaPasagiulú Roniâiiü, Nr. 3 bis.

111111111111111MINOIREMIEMBINIIIMISEMENIENIES

_ I A LIBFRA Redaetia AdministratiaPasagiulti. Romani:1, Nr. 3 bis.

MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA valabil dela 19IUflH 1887....

1. BneureseI-Focaanl-Roman 2. Roman-FocsanlBucurescl 3. Bucuresti-Verciorova 4, Verciorova-Bitcurestl 5. Bucnrescl-Giurgid. 6. Giurgiu-Bncureset.

STATIUNI

=57.11710

Denum. trenur.7. Bucnrestl-k'etest116.

STATIUNI

Arat. tren.Fetestl-Bucurestl

STATIUNI

Denum,ri a TrenurilorAcc.

1

i

'

STATIUNI

Denumirea trenurilor

STATIUNI

---Denum.

Pulg.,O.

1

or.m.1or.m.1or.m.

trenurilor

STATIUNI

=MINI

Denum., 1Fulg.

I

.

trenurilorAce.

, i

, 4-

or.m.jor:m.

,Pers.26

Pers.68

or.m

STATIUNI

110.1

Denum.Ac e.

or.m.1

tren.jeers. mixt

1

or.m

STATIUNI

ArdtPers.

trenAcc. Persóne Plan. Acc. ¡Pers.

2 1

Trenurl mixte Ace::Pers.--,-...

2omixt43

or.in

Acc Pers1

' Mixt34

Pers.

0.1r).....".

1 21 27 29 9 24 62 1 64 66, i

3 i C 1 32lor,rrTlor.m.jor.m

39 40or.m.lor.m. or.m. or.m. or.m or.m.10r.M.lor.m.jor.m. or.m mr.m. o r.m. or.m. or.m. o.rn

BucuresclPloestiBu iagRIm.-SaratFocaanlMarasest1Bead

*) Trenurile

pop.11,0012,332,253234295 157,39

de

Mm.8,50

10,161,02

tr. 2312,002,55

placere

dim.: dim.7,30 6,30

tr. 61 *)1,102,253,485,15,9,35;

circull Durnineca

p. m.4,407,356,107,48

10,10a. m.

RomanBaeadMardsestlPocsaniHirn.-SaratBuzedPloiesti

si s6rbator

sera :p.8,25;12,30'9,2o

11,2211,5412,492,013,45

le determinate.

Ina

1,o5

tr. 221,183,39

I

j

p. m.,7,409,26

10,55

dim.5 457,50

12,1212,592,243,468,00

p. m.5,05

10,17

BucurestiTitu(iolestlPitestiCostestlSlatinaPiatraCraiovaSeverinVerciorova

p. rn.:séra4,0515,07

6,24

8,10

9,33'12,0612,28

, dim.7,45H 8,158,45 9,38

110,5710,01'1123

111,5411,50 1,2912,12, 1,581,141 3,273,53' 7,194,15: 7,46

p. ni.2,4514,075,3:1

tr. 6r9,1,402,1

MO IMP

VerciorovaSevermCraiovaPiatraSlatrnaCostestlPitest1GolestiTituBucurestl

p. in.3 223,486,40

8,05

9,57

11,161,2,20

nóp.12,511,163,584,555,246,397,11

8,249,25

dim.8,008.40

12,331,542,304,115,13406,5t)8;15

p. in.3,454,40

tr. 449,5

10,11L3412,50

BucurestlCornanaGiurgiu

9. Ploevtl-Predeal

=Nisi.dim., dim, p. rn.

i 5,40. 7,101 5,3 U1 6,21 8,251 6,45' 9,251 7.4

adp. m., dim.l sera

(eiurgiu j 110,13j 8,34Comana 1 11,13. 9,31Bucureatl 1 3 52112,25110,40

BucurestiCiulnita.FetestI

dint.7,009,50

11,02

FetestiCiuInitaBucurestl

p. ID.4,25,368,251

10. Predeal-Ploe§tI 11. FaureI-Fettlt1 12. Fettqtl-F.eurela. m.11,3212,041

FAuroPetest1

p. m1,153,50

FetestlFaurei

mie§uCampinaSinaiaPredeal

séra 1 dim6,151 9,387.14 10,428 30111,5310,319,10112,35

dim8,199,2u

11,08

PredealSinaiaCdmpinaP1oeat1

dim .7.458 21,9,18

10,09

p. ni.4.515 32

P

6,297,25

sera7 0"8'11,9,09

10,0013. lattl-Unghenl 14. Unghenl-lall

asU I )2g1h. e

fecucl-Vaslul

p, mta.t178:2

m

5,508,0510,,0

FaneenTp. m.

4,01110,215. Corabia-Rimnicn-Vileil 16. Rimnicu-Vilcel-Corabia 17. Buzefi-Galatlp7rn.1,022,163,584.365,10

a. m. pop,6,45.11,307,40112,15

i

18. Galatl-Buzèg 19. GalatI-Marasesel 20. Marasescl-Galatl

CorabiaCaracalPiatraR.-Vilcel

a. m.8,4-0

11,132,107,30

R.-VilceiPiatraCaracalCorabia

la. m.7,502,154,226,40

BuzadFaurelBrailaBarbuslGalati

dim;2,30,3,2815,0315,40!6,151

GalatlBarboslBräilaFaurelBured

séra9,40

10,2011.0112.32

dim.8,409,19

10,0211,4612,53

p. m.8,309,15

dim.4,004,45

'

GalatlBarboslTecuciMarasestl

sera10,3511,01

dim.7.458,30

11,1411,45

nop.11,4012,504,054,45

u

MarasestlTecue1BarbosiGalati

5,255,50

4,495,45112,348,158,50

n4.1

11,35

3,534,35

22. Vaslul-Tecuel5,4:8,2i10,2

i

o

p. 11

4,31557,01

Tecuc1Barladyasluia

6,158,38

10,5(.;

VasluigBerladTecuci

5.358,17

10,15

29. Campina-Dottana 30. Doftana-Campini_ .

23. Titu-Tirgoviate 24. Tirgovitite- Tait 25, Adjud-T..-Ocna 26. T. Oc ia-Adjud 27. Bacaii-Piatra.N. 28. Piatra-N.-BacadCdmpina 111,001Doftana 111,201

DoftanaCdmpina

o,o06,081_-

TituTIrgoviate

dim. sera '10,001 9,00111,20110,15

¡ dim p m.Tirgoviste ' 6,55 5,20Titu 1 8,05! 6,130

¡ dim.1p.Adjud 1 6,10T.-Ocna i 8 05,i

na.4,151 T.-Oena6 20 Adjudi _

dim;p.9,45

11,35110,00

m.' .

8,20 BacadPiatra N.

a. m.7,51

10,13

p. ni3,095,32

Piatra N.Bacad

a. rn.,p. m.10,561 6,25

1,201 8,50

31. Cern -Constants. 32. Constanta-Cern.Cernavoda 1 6,50'Constant.). 1 8,20111,32

9,20

p. in

ConstantaCernavoda

40. Slobozia-Calaral

Sloboziariulnita

1 3,0015,5I1 4,3717,

a. m.8,50

10 1211,15

33. Ploie0I-Slanie 34. Slanic-Ploe01 35. Costestl-T.-,Magurele

Cos testlRoaiorlT.Mágurele

. .

36. r.r.-Magurele-Costesti 37. Golestl-C.-Lung 38. C.-Lung-Golesti 39. Caldrall-Slobozia

CalarasiCiulnita ',,Slobozia

la. m.1 8,3514.1510,0515.5010,4516.31Calaraal

la. m.eloeatl 110,451Plopeni 11,39.Slanic 12 :

.i40

:

i p. in.Slanic j 5,00Plopenl 5,59Ploetl 6 50s '

p. In.,.12,251

3 40,

' !

.

6,05I

; dim .T.Magurele 1,6 101,

Rosiorl 8,25Coste 11,30stl j

1

la. m p. rnGolestl 111,001 5,35Stalpera 112,20 7,02C.-Lung 1 1 301 8,16

C.-LungStalpeniGo1est1

dim p ni,7,15' 2,258,301 3,369,551 4,54

Bueuresel. - Tipografia Curtei Regale, F. Göbl Fil, Pasagiul Roman, 12.