Lecție GREENT

16. Soluții sustenabile – schimbările

climatice, energia și gestionarea

deșeurilor

I. Rezumat

Timp de lucru recomandat: 45 de minute

La sfârșitul activității didactice, elevii vor fi capabili:

o Să evalueze situațiile zilnice și să ia decizii privind soluționarea problemelor obișnuite într-o manieră sustenabilă;

o Să conștientizeze importanța deciziilor din viața cotidiană și a interconexiunilor dintre om și mediu;

o Să definească conceptul de soluție sustenabilă;

o Să identifice soluții sustenabile pentru a rezolva diferite probleme;

o Să explice semnificația conceptului de comportament ecologic, responsabil față de mediu.

În timpul activității didactice, elevii:

o Vor fi implicați în dezbateri/discuții, fiind provocați să gândească, să caute răspunsuri etc.;

o Vor realiza studii de caz despre probleme cotidiene și vor formula concluzii cu privire la diferitele modalități de a le soluționa (studii de impact şi comparații). Vor analiza interacțiunea dintre diferiți factori.

Abilități și capacități dobândite de elevi:

o Independența, luarea unor decizii conștiente și obiective;

o Inovația și evaluarea noilor soluții;

o Creativitatea;

o Cercetarea și gestionarea informației. Evaluarea credibilității surselor de informații ;

o Prezentarea rezultatelor;

o Gândirea critică. Gândirea holistică. Gândirea sistemică;

o Lucrul în echipă. Comunicarea deschisă;

o Responsabilitatea;

o Un mod de gândire axat pe sustenabilitate;

o Intuiție în alegerea celei mai sustenabile abordări.

Conexiuni interdisciplinare:

o Biologie;

o Geografie;

o Fizică;

o Filozofie;

o Economie/Antreprenoriat;

o Limbi străine;

o Chimie.

Materiale necesare:

o Proiector multimedia;

o Laptop/computer, boxe;

o Conexiune la internet (dacă în clasă nu există conexiune la internet, fie descărcați și salvați materialele video pe un memory stick/USB, fie cereți elevilor să formeze echipe și să urmărească înregistrările video folosind telefonul mobil/tableta).

II. Introducere (3 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Spuneți-le elevilor că, în timpul acestei întâlniri, vor evalua situații cotidiene și vor adopta decizii conștiente privind rezolvarea unor probleme obișnuite într-o manieră sustenabilă. Ei vor înțelege importanța deciziilor din viața de zi cu zi și interdependența dintre om și mediu. De asemenea, vor analiza și câteva exemple de soluții sustenabile.

În cadrul acestei secțiuni introductive, puteți realiza o prezentare de doar două slide-uri, care să poată fi parcursă în maximum 5 minute. În timpul prezentării, este bine să le solicitați elevilor să răspundă la întrebări prin care să arate cum înțeleg ei noţiunea de sustenabilitate și cum reușesc să găsească soluții pentru problemele apărute.

Soluțiile sustenabile sunt strategii pentru a obține rezultate/a aborda anumite situaţii luând în considerare normele sociale, ecologice și economice de dezvoltare durabilă. Problemele pot avea un caracter general – de la cum să îți usuci mâinile după ce le-ai spălat până la cum să hrănești populația Terrei –, dar alegerea noastră de a le ignora sau, din contră, de a le găsi rezolvare poate avea un impact substanţial asupra mediului și a întregii omeniri. Principalul aspect de luat în considerare în abordarea unei astfel de situaţii este capacitatea de regenerare a resurselor consumate (energetice şi materiale). Soluțiile sustenabile presupun un caracter eco-ciclic al resurselor folosite și iau în considerare originea, manevrarea, depozitarea și reciclarea acestora.

Astfel, soluțiile care implică o exploatare intensivă a resurselor finite (din perspectiva unui ciclu de viață uman) nu sunt sustenabile. În schimb, cele care implică utilizarea unor resurse regenerabile și a unor tipare eco-ciclice pot fi considerate sustenabile. În concluzie, intensitatea exploatării și absenţa reciclării afectează clima și ecosistemele de pe Terra, cauzează schimbări dramatice în ceea ce privește condițiile de mediu, provocând dezastre naturale, probleme socio-economice precum sărăcia, inegalitatea de șanse, lipsa libertății și a democrației etc.

III. Noţiuni teoretice (20 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Ilustrarea acestei secțiuni teoretice poate fi realizată prin intermediul unei prezentări Power Point (aprox. 20 min.). Este recomandat ca prezentarea să includă întrebări, pentru a le capta atenția elevilor și a-i îndemna să reflecteze asupra celor învăţate.

Prezentarea ar trebui să includă:

un slide despre resursele energetice;

un slide despre resursele materiale;

unul/două slide-uri despre schimbările climatice, energie şi gestionarea deșeurilor;

unul/două slide-uri despre amprenta de carbon și Analiza Ciclului de Viață;

un slide care să ilustreze responsabilitatea individulă și impactul global al deciziilor emise la nivel local;

un slide cu principalele concluzii.

O analiză mai atentă a resurselor folosite pentru obținerea unui anumit rezultat (de ex.: un produs sau un serviciu) ne poate arăta dacă produsul/serviciul respectiv are sau nu un caracter sustenabil.

Resursele energetice

Toate formele de energie de pe planeta noastră derivă din fuziunea termonucleară a două surse primare – soarele și miezul Pământului. De exemplu, biomasa (lemnul, metanul etc.) provine din energia solară stocată sub forma unui produs chimic rezultat din fotosinteză și eliberat printr-un proces de ardere. Combustibilii fosili sunt, de asemenea, de provenienţă naturală, însă, întrucât formarea lor a durat milioane de ani, au o putere energetică foarte concentrată. Energia eoliană și cea hidraulică sunt tot produse de soare și de energia geotermală provenită din nucleul Pământului în urma reacţiilor atomice de fuziune. Așadar, toate formele de energie iau naștere din surse regenerabile (energia nu poate fi creată şi distrusă, ci se transformă). Cu toate acestea, ciclul de transformare poate depăşi cu mult o viață de om. Atât combustibilii fosili, cât și biomasa presupun procese de ardere, însă primii sunt definiți ca sursă de energie neregenerabilă, în timp ce biomasa este considerată regenerabilă, deoarece timpul de reciclare este mai scurt decât durata de viaţă a omului.

Sursa: https://www.thinglink.com/scene/618622344792899586

Resursele materiale

Partea solidă a planetei Pământ este formată din scoarță, manta și nucleu, dispuse în straturi separate, din care numai primii 60-100 km sunt accesibili pentru extracția de zăcăminte de petrol și gaze și numai 5-100 cm reprezintă sol fertil, potrivit exploatării agricole. Aproximativ 2/3 din suprafața Terrei este acoperită cu apă, planeta fiind înconjurată de atmosferă, care la rândul ei este formată dintr-un amestec de gaze extrem de important pentru menţinerea condițiilor de viață. Apa potabilă nu reprezintă decât 1% din totalul apei de pe Pământ, o mare cantitate din aceasta regăsindu-se în blocuri de gheață dificil de prelucrat.

Acestea sunt singurele resurse materiale pe care le putem folosi pentru a trăi şi a ne asigura bunăstarea. Este evident că resursele sunt limitate, iar viața noastră depinde de ele. Dar care este secretul apariţiei vieții cu miliarde de ani înaintea omului? Este o întrebare simplă, cu un răspuns și mai simplu – reciclarea. Reciclarea deșeurilor (perioada ciclică) lichide și a celor gazoase durează mult mai puțin, iar acestea joacă un rol important în transportarea energiei și a materiei în stare solidă, care are o perioadă de reciclare mult mai lungă. Așadar, materia nu poate fi creată şi distrusă, însă componentele acesteia pot fi supuse unui proces de transformare. Este deja ştiut faptul că resursele materiale pot fi categorisite ca fiind regenerabile sau nu în funcție de timpul necesar pentru reciclare comparativ cu durata de viaţă a omului. În cazul în care perioada reciclării este prea îndelungată, apar „deșeurile“ – adică acele rămășițe de materiale care nu pot fi reciclate „rapid“ în condiţii naturale, cum sunt, de exemplu, plasticul sau resturile nucleare, ale căror descompunere și „reintegrare“ în natură durează de 10-105 ori mai mult decât o viață de om.

Schimbările climatice, energia şi gestionarea deșeurilor

Multe industrii (cum ar fi, de exemplu, agricultura, industria metalurgică, transporturile etc.) utilizează resurse greu de readus în starea lor inițială, întrucât acestea necesită un proces linear de extracție, exploatare și eliminare. În cazul în care produsul poate fi reutilizat sau readus cu ușurință la starea sa inițială, putem vorbi despre un proces care se desfășoară în cicluri, adică despre reciclare. Majoritatea fenomenelor naturale sunt ciclice. Încercările omului de a se inspira din natură pentru a identifica cele mai durabile şi sustenabile soluții au dus la apariția conceptului de biomimetism.

Majoritatea surselor de energie convenţionale şi modalităţile de procesare şi gestionare a resurselor materiale produc emisii de carbon. Amprenta de carbon reprezintă totalitatea acestor emisii de gaze. Carbonul se combină cu oxigenul prin mecanismele de ardere. Formarea dioxidului de carbon este rezolvată în natură prin procesul de fotosinteză – o reacție produsă în plante, care necesită energie solară pentru captarea dioxidului de carbon și eliberarea oxigenului în atmosferă.

Ciclul carbonului în natură este foarte important pentru planetă, deoarece dioxidul de carbon (CO2) creează în atmosfera Pământului aşa-numitul efect de seră – procesul prin care atmosfera terestră reţine

o parte a luminii solare împiedicând reflectarea acesteia înapoi în spaţiu. Acumularea de căldură cauzează schimbări climatice care afectează planeta. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că suntem direct responsabili pentru creșterea nivelurilor actuale de CO2 din atmosferă. După un timp de formare de milioane de ani, combustibilii fosili care conțin carbon sunt arși intensiv în numai câteva decenii, iar acest proces eliberează cantități enorme de CO2, care poluează atmosfera.

Este nevoie de studii îndelungate pentru a putea obține o estimare corectă a efectelor pe care eliberarea în atmosferă a acestor gaze nocive le are asupra mediului.. În acest sens, cercetătorii au creat aşa-numita Analiză a Ciclului de Viață (ACV) al unui produs/serviciu, bazată pe criterii comparative (de obicei în ceea ce privește emisiile de CO2).

Surse: http://www.solidworks.com/sustainability/design/2722_ENU_HTML.htm şi

http://www.auro.ch/de/ueber-AURO/sanfte-chemie/rohstoffkreislauf/

Concluzii

Este important să cunoașteți definițiile conceptelor de energie regenerabilă și deșeuri reciclabile pentru a le putea diferenția de cele convenționale. În luarea deciziilor și rezolvarea problemelor privind asigurarea sustenabilității, acestea reprezintă criterii principale de evaluare. Cu cât conștientizăm mai bine interacțiunile ecosistemice în timp ce căutăm soluții, cu atât stilul nostru de viață va fi mai sustenabil. Natura ne oferă soluții de sustenabilitate – biomimetismul, acea știință care studiază modele din natură, pe care apoi le imită sau din care se inspiră pentru a găsi modalități de rezolvare a problemelor umane. Există o serie de instrumente de evaluare, precum Life Cycle Analysis (Analiza Ciclului de Viață), de care ar trebui să se țină cont în procesul decizional. Adeseori, cunoștințele, experiențele anterioare sau intuiția ne pot ajuta. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat sau subestimat impactul direct pe care acțiunile umane îl au asupra ecosistemelor și biocapacității planetei. Fiecare persoană este responsabilă de propriile acțiuni cu impact – pozitiv sau negativ – asupra mediului. Conservarea mediului înconjurător depinde de fiecare dintre noi.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Think_globally,_act_locally

Referințe bibliografice:

https://www.youtube.com/watch?v=XwcfTXqmYkU

https://en.wikipedia.org/wiki/Life-cycle_assessment

https://en.wikipedia.org/wiki/Biomimetics

IV. Exemple /studii de caz (10 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ/OPŢIONALĂ)

Următoarele 2 studii de caz pot fi rezolvate în echipe de elevi, în timpul lecției. În cazul în care timpul este

insuficient, unul dintre ele poate fi dat ca temă înainte de lecție. Este recomandat să faceți primul studiu

de caz în clasă, iar al doilea să fie temă pentru acasă, deoarece necesită mai mult timp de lucru.

1) Studiu de caz privind reciclarea a 5 kg ambalaje din plastic/săptămână de către o gospodărie

de 4 persoane

Context:

Reciclarea reprezintă procesul tehnologic de prelucrare a produselor ieșite din uz în vederea

reintroducerii lor în circuitul productiv. Deoarece plasticul este un material care se degradează natural

extrem de greu – perioada necesară descompunerii produselor din plastic putând ajunge la câteva mii de

ani –, autoritățile din întreaga lume depun eforturi de promovare a reciclării, având ca scop minimizarea

cantității deșeurilor din plastic deversate în apele de suprafață. Aproximativ opt milioane de tone de

materiale din plastic ajung în oceane în fiecare an. Reciclarea înseamnă o reducere a nivelului de poluare

a mediului înconjurător cauzată de abandonarea deșeurilor în natură.

Reciclarea deșeurilor din plastic se realizează printr-un procedeu de separare pe categorii de polimeri,

urmat de fragmentarea și prelucrarea în formă de granule reutilizabile în fabricarea unor noi obiecte,

precum cele de mobilier. Materialele plastice moi, cum ar fi pungile sau folia de plastic, pot fi, de

asemenea, trimise spre reciclare. Operațiunile de prelucrare a deșeurilor din plastic a început în anii ’70,

iar eficiența acestora a crescut odată cu trecerea timpului. Instalațiile de transformare a plasticului uzat

în combustibil sunt astăzi capabile să extragă 1.000 de litri (aproximativ 850 kg) de motorină și benzină

dintr-o cantitate de 1.000 de kg de deșeuri din plastic.

Sursa: http://www.unep.org/gpa/documents/meetings/GLOCII/GLOCIIPresentationMurray.pdf

Activitate:

În cadrul acestei activități, prezentați-le elevilor următoarele situații:

O gospodărie formată din 4 persoane aruncă la gunoi 5 kg de plastic în fiecare săptămână;

Anul are 52 de săptămâni;

Prețul mediu al motorinei este de cca 1,2 euro litrul.

Cunoscând avantajele obținerii de combustibil din plasticul uzat (prin procedeele tehnologice existente

în prezent), elevii trebuie să răspundă următoarelor întrebări:

Câți litri de combustibil se pot obține din plasticul colectat dintr-o singură gospodărie timp de un

an?

Care ar fi beneficiile financiare ale acestei operațiuni, dat fiind costul actual al motorinei?

Cum ar arăta aceste calcule din perspectiva unui oraș cu 1 milion de locuitori?

Informații pentru profesor:

Dacă membrii unei gospodării medii, formate din 4 persoane, trimit săptămânal spre reciclare 5 kg de

obiecte din plastic, prin transformarea acestora se poate obține o cantitate de combustibil de 5 litri pe

săptămână. Luând în calcul faptul că un an are 52 de săptămâni, numărul de litri de combustibil ajunge

la 260. Concluzia este că, dacă nu ar opta pentru reciclare, membrii aceleiași gospodării ar arunca la

gunoi, în fiecare an, echivalentul sumei de aproximativ 300 de euro. În cazul unui oraș mare, cu o

populație de 1 milion de oameni, putem vorbi despre o pierdere anuală de 78 de milioane de euro,

echivalentul a 65 de milioane de litri de combustibil. Dacă analizăm întreaga paletă de consecințe globale

ale poluării asupra naturii și asupra sănătății populației, bilanțul banilor irosiți devine îngrijorător.

Combustibilul obținut prin transformarea deșeurilor din plastic poate fi utilizat pentru alimentarea

autovehiculelor sau în procesele de producție ale diferitelor sisteme de fabricație. Tehnologia de

prelucrare a deșeurilor ar trebui implementată la nivel global, și nu doar în țările dezvoltate, indiferent

dacă locuitorii planetei vor plăti pentru serviciile de reciclare, sau, din contră, vor fi recompensați pentru

că au ales să protejeze mediul înconjurător.

Surse:

http://www.plastic2oil.com/site/p2o-technology

http://www.unep.org/gpa/documents/meetings/GLOCII/GLOCIIPresentationMurray.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Plastic_recycling

http://www.engineeringtoolbox.com/specific-gravity-liquid-fluids-d_294.html

2) Compararea modalităților de încălzire a unui apartament (100 mp) cu un consum anual de 90

de kWh/mp/an. Reducerea consumului la doar 15 kWh/mp/an și micșorarea emisiilor de CO2

în mediul înconjurător

Înainte de a începe, oferiți elevilor următoarele informații:

Dispozitivele electrocasnice obișnuite consumă energie electrică măsurată în wați (W) sau kilowați (kW).

Consumul mediu al unui bec se situează între 5 și 60 de wați, o sobă electrică de dimensiuni medii

consumă aproximativ 1 kW, iar un boiler destinat producerii de apă caldă menajeră, circa 2-3 kW.

Consumul de curent electric se calculează în Kw/oră. Pentru a consuma 1 Kw/h, un bec trebuie să rămână

aprins între 17 și 200 de ore, soba electrică să funcționeze neîntrerupt timp de o oră, iar boilerul cca 20-

30 de minute.

Majoritatea țărilor din zonele cu un climat temperat-continental au nevoie de încălzire în sezonul de

iarnă. Acest studiu compară consumul mediu, de 90 kWh/mp/an, al unei clădiri de locuit nou-construite,

care are un nivel convențional de performanță energetică, cu cel al unei clădiri eficiente energetic, care

nu utilizează mai mult de 15 kWh/mp/an. Cantitatea de energie electrică necesară încălzirii unui spațiu

de locuit se poate reduce prin utilizarea unor echipamente eficiente. De exemplu, dacă vom folosi un

aparat de aer condiționat cu un coeficient de performanţă egal cu 3.0 (CP=3.0), cantitatea de energie

electrică consumată se va reduce la 3 MWh într-o clădire convențională și la 0,5 MWh în una eficientă

energetic. Aşadar, un factor important în alegerea aparatului de aer condiționat ar trebui să îl constituie

coeficientul de performanţă, adică raportul dintre puterea electrică absorbită şi puterea termică de

încălzire generată.

Consumul de energie electrică necesar încălzirii unui spațiu locuibil, calculat în funcție de suprafață

(2010):

Date:

Informații la nivel național, valabile pentru Bulgaria (profesorii din alte țări pot accesa resursele de la

nivel național pentru prezentarea reală a prețurilor):

tCO2/tMWh Euro/tMWh

Încălzire cu gaze 0.247 38

Aer condiționat, COP=3.0 (electricitate) 0.228 (0.683/3.0) 35 (105 per eMWH)

Rețea de încălzire municipală 0.317 36

Încălzire cu biomasă 0.043 35

Încălzire cu tuburi solare vidate 0 5

Din această analiză se observă că sursele de încălzire cele mai eficiente și cu cele mai reduse emisii sunt

cele cu energie solară și cele cu biomasă, în timp ce sursele cele mai costisitoare și cu emisii ridicate sunt

cele cu gaze naturale și sistemele de încălzire municipală. Pentru a simplifica studiul de caz, în situația

ambelor unități rezidențiale prezentate mai jos, vom compara doar sistemele de încălzire cu biomasă și

cele cu gaze naturale, având în vedere că acestea sunt și cele mai folosite.

Clădire cu eficiență termică scăzută tCO2/an Euro/an

Sistem de încălzire cu gaze naturale 2.22 t 345 Euro

Sistem de încălzire cu biomasă 0.39 t 315 Euro

Clădire cu eficiență termică ridicată tCO2/an Euro/an

Sistem de încălzire cu gaze naturale 0.37 t 58 Euro

Sistem de încălzire cu biomasă 0.06 t 53 Euro

Sistemul de încălzire cu biomasă: Sistemele de încălzire de acest tip folosesc biomasa pentru a genera

căldură. Tipurile de biomasă cel mai frecvent utilizate pentru obținerea energiei sunt deșeurile lemnoase

din industriile care prelucrează lemn și cherestea, precum și reziduurile agricole. Acești combustibili pot fi

arși direct sau pot trece printr-o serie de procese de rafinare, precum așchierea sau peletizarea, pentru a

fi folosiţi în diverse moduri. Prin combustie, energia chimică blocată în acești combustibili este convertită

în mod eficient în energie termică (căldură), aceasta putând fi utilizată pentru încălzirea apei, a spațiilor

și în procesele industriale. De-a lungul timpului, înainte de utilizarea combustibililor fosili în cantități

semnificative, biomasa în forma combustibilului lemnos furniza cea mai mare sursă de încălzire a

umanității. Simpla ardere a combustibilului lemnos prin combustie deschisă/necontrolată este cea mai

nepotrivită metodă de a utiliza biomasa pentru încălzire, având în vedere impactul asupra poluării aerului.

(Surse: https://www.biomassthermal.org/resource/PDFs/Fact%20Sheet%201.pdf și

https://en.wikipedia.org/wiki/Biomass_heating_system)

Activitate:

Elevii vor avea de realizat următoarea activitate:

Pornind de la informațiile din tabelele de mai sus și ținând cont că necesarul de agent termic

pentru o unitate rezidențială/o locuință (100m2) este 9 MWh/an, iar pentru un spațiu echivalent

dintr-o clădire cu eficiență termică ridicată este de 1.5 MWh/an, calculați cât ar costa să încălziți

cele două tipuri de clădiri pentru o perioadă de 50 de ani, dacă ați utiliza, ca surse de încălzire,

gaze naturale și biomasă.

Care este diferența anuală și cea calculată pentru un interval de 50 de ani dintre emisiile produse

pentru încălzirea cu gaze naturale a unei clădiri cu eficiență termică scăzută și cele produse de

încălzirea cu biomasă a unei clădiri cu eficiență termică ridicată?

Informații pentru profesor:

Dacă luăm în considerare statisticile anuale privind durata de viață de 50 de ani a unei clădiri rezidențiale,

este clar că marja de producție de CO2 a unui apartament de 100 m2 e situată între 3 și 111 tone de emisii,

iar banii cheltuiți pentru încălzire sunt (neținând cont de rata inflației) între 2.650 și 17.250 de euro

(jumătate din prețul construirii unui nou apartament). Această sumă include doar facturile de la încălzire,

nu şi alte costuri de exploatare, precum energia electrică pentru uz casnic, iluminatul, aerul condiționat

pe timpul verii, consumul de apă etc.

Concluzionând, se poate spune că doar schimbând sursa de energie putem reduce, în mod semnificativ,

impactul asupra mediului și costurile economice cauzate de cererea normală de agent termic. Reducerea

impactului negativ asupra mediului și reducerea costurilor la nivel economic pot fi realizate prin

economisirea energiei cu ajutorul unor îmbunătățiri precum izolația termică, etanșeitatea etc. Având în

vedere că acestea conduc și la creșterea confortului (toate cele trei criterii sunt respectate – economic,

de mediu, social), pot fi numite, fără îndoială, soluții sustenabile pentru încălzirea locuinței. Trebuie

observată, de asemenea, importanța costurilor de exploatare, care cu ușurință poate depăși costurile pe

care le implică construcția unei case (ținând cont de durata de viață a unei clădiri).

Surse:

http://www.seea.government.bg/documents/Naredba-RD-16-1058.pdf (alte surse)

http://www.odyssee-mure.eu/publications/efficiency-by-sector/buildings/buildings-eu.pdf

http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/progress-on-energy-efficiency-in-

europe/assessment

Prețurile la energie (Bulgaria):

http://toplo.bg/client-help/prices/

http://www.daspestimtok.com/uploads/1/1/7/3/11737274/electricity_prices_cez_household_2014-

10-01.pdf

https://www.overgas.bg/natural_gas_price

http://kuoreterm.com/%D1%80%D0%B0%D0%B7%D1%85%D0%BE%D0%B4-

%D0%BE%D1%82%D0%BE%D0%BF%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B5-

%D0%BF%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D1%82%D0%B8-

%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B2%D0%B0-2014/

http://niko-96.com/Pages/Index/1172

V. Activităţi practice (7 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Alegeți una dintre cele două aplicații. Elevii pot lucra în echipe sau individual:

Aplicația Locuința sustenabilă: http://www.mysusthouse.org/game.html

Test privind încălzirea casei: http://environment.nationalgeographic.com/energy/great-energy-challenge/home-heating-quiz/

VI. Teme de reflecție (5 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Discutați cu elevii pe baza întrebărilor de mai jos. De asemenea, le puteţi recomanda să lucreze individual și să completeze răspunsurile în fişa de lucru:

Care credeți că este sursa de energie cea mai rentabilă și prietenoasă cu mediul?

Ce fel de surse de energie ați utiliza pentru încălzirea locuinței și alimentarea cu energie?

VII. Temă (ACTIVITATE OPŢIONALĂ)

Alimentarea cu energie a locuințelor

Elevii vor realiza un poster/un infografic care va oferi o viziune de ansamblu despre diferite surse de energie pentru locuințe. Posterul trebuie să conțină, pentru fiecare sursă de energie, următoarele patru tipuri de informații:

Impactul asupra mediului (emisii de CO2, alte tipuri de impact asupra mediului) de-a lungul întregii durate de viață (de exemplu, cum sunt așezate panourile solare la sfârșitul duratei de viață sau care sunt deșeurile rezultate din arderea uleiului sau gazului pentru energie);

Prețuri (de instalare, facturi lunare, costuri de întreținere);

La ce poate fi folosită această sursă de energie (doar pentru electricitate, doar pentru încălzire, pentru ambele);

Tipul sursei de energie: convențională sau regenerabilă.

Activitatea se lucrează pe grupuri de elevi, în timpul liber, iar la următoarea oră fiecare echipă aduce posterul realizat. În cazul în care elevii aleg să lucreze pe calculator, pot aduce fie o versiune electronică a posterului, fie una printată.

Pentru a realiza posterul, elevii pot folosi http://edu.glogster.com/?ref=com.

Informații utile – pentru ce folosim energia în casele noastre? – https://www.e-education.psu.edu/geog438w/sites/www.e-education.psu.edu.geog438w/files/images/module10/residentialUSsources.jpg

Ce putem face pentru a stopa consumul inutil de energie? – https://energy.gov/articles/energy-saver-101-infographic-home-energy-audits

Info: unul dintre studiile de caz poate fi dat ca temă pentru acasă.

VIII. Aspecte din lecţia următoare

Spuneți-le elevilor că, în cadrul următoarei ore, vor afla mai multe informații despre antreprenori din întreaga lume care extind și exploatează soluțiile sustenabile despre care s-a discutat astăzi la un alt nivel, fiind capabili să ofere produse sau servicii unui număr mare de oameni. De asemenea, ei continuă să își dezvolte abilitățile de a identifica soluții sustenabile pentru activitatea de zi cu zi.