Lecție GREENT

15. Cele patru condiții ale sistemului și

cele patru principii de sustenabilitate

I. Rezumat

Timp de lucru recomandat: 45 de minute

La sfârșitul activității didactice, elevii vor fi capabili:

o Să definească și să identifice care este amprenta ecologică a unei țări;

o Să descrie semnificația conceptului Earth Overshoot Day (Ziua depășirii/Ziua excesului planetar);

o Să explice care sunt modalitățile prin care pot adopta un stil de viață care să respecte mediul (prietenos cu mediul);

o Să argumenteze ce principii de dezvoltare durabilă trebuie să fie respectate de către fiecare locuitor al acestei lumi.

În timpul activității didactice, elevii:

o Vor compara înregistrările privind amprenta ecologică națională cu alți indicatori;

o Vor evalua măsura în care pot contribui la crearea și menținerea unei societăți sustenabile prin efectuarea uneia sau mai multor activități practice privind descompunerea deșeurilor, sortarea corectă a acestora, cei 3R și pescuitul excesiv.

Abilități și capacități dobândite de elevi:

o Comunicarea eficientă;

o Capacitatea de a analiza o situație din perspective multiple;

o Lucrul în echipă;

o Gândirea analitică;

o Susținerea unei prezentări;

o Responsabilitatea față de mediu;

o Respectarea opiniei celorlalți;

o Gândirea sistemică și holistică.

Conexiuni interdisciplinare:

o Biologie;

o Geografie;

o Fizică;

o Filosofie;

o Economie/Antreprenoriat;

o Limbi străine.

Materiale necesare:

o Proiector multimedia;

o Laptop/Computer cu boxe

o Conexiune la internet (dacă în clasă nu există conexiune la internet, fie descărcați și salvați materialele video pe un memory stick/USB, fie cereți elevilor să formeze echipe și să urmărească înregistrările video folosind telefonul mobil/tableta).

II. Introducere (3 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Începeți prin a colecta fișele de lucru completate de elevi în cadrul temei pentru acasă, care a presupus descrierea experienței personale și oferirea de răspunsuri cu privire la calculul amprentei ecologice individuale. Adresați elevilor următoarele întrebări:

Aveți idei sau opinii cu privire la calculul amprentei ecologice? Dacă da, împărtășiți-le.

Ce sentimente ați avut după ce ați aflat rezultatele calculului?

La care dintre obiceiurile voastre de consum ați dori să renunțați pentru a reduce impactul vostru asupra mediului? Și la care nu ați dori să renunțați?

Informații suplimentare pentru profesor: Amprenta ecologică este folosită pe scară largă pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la problematica epuizării resurselor, dar nu este un index comprehensiv care reflectă întreaga încărcătură de mediu. Nu ilustrează în mod direct poluarea chimică, eroziunea solului, consumul de apă, deversările de îngrășăminte chimice și sensibilitatea pădurilor la dăunători, furtuni sau alți factori care ar putea afecta în mod fundamental productivitatea biologică. Amprenta ecologică nu reflectă nici epuizarea resurselor neregenerabile (petrol, cărbune și alte resurse minerale), pentru că rezultatele iau în considerare doar abilitatea de regenerare a resursei. Impactul ecologic al resurselor fosile și minerale apare în calculul amprentei ecologice doar în legătură cu inputul de energie în ciclul complet de viață al acestor resurse. Așadar, calculele amprentei ecologice sunt deseori completate cu analize privind fluxul de resurse, care includ informații cu privire la consumul resurselor minerale.

III. Noțiuni teoretice (17 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Amprenta ecologică națională și Earth Overshoot Day

Informați elevii că veți continua, pentru câteva minute, abordarea temei privind resursele naturale și cele de mediu, subiect inițiat în lecția precedentă. Adresați elevilor următoarea întrebare:

Credeți că amprenta ecologică poate fi calculată nu doar pentru o singură persoană, ci pentru o întreagă națiune?

Există, de fapt, o organizație – Global Footprint Network – care este specializată în a determina amprenta ecologică națională. Aceștia fac cercetări științifice și calculează amprenta ecologică a națiunilor și a lumii

întregi. Amprenta ecologică a unei țări reprezintă suprafața totală a țării exprimată în hectare, care este necesară pentru a produce alimente, bunuri și servicii pentru populația acelei țări și pentru a absorbi deșeurile și poluarea rezultate din parcurgerea întregului ciclu de viață a bunurilor.

Prezentați-le elevilor harta interactivă a amprentei ecologice mondiale și explorați-o cu ajutorul proiectorului multimedia: http://www.footprintnetwork.org/ecological_footprint_nations/ și http://www.footprintnetwork.org/content/documents/ecological_footprint_nations/ecological.html.

Discutați cu elevii despre următoarele subiecte:

Care este amprenta ecologică a țării voastre? Avem un deficit ecologic sau o rezervă?

Ce țări din lume/Europa/alte regiuni au cea mai mare/mică amprentă ecologică?

Ce factori o influențează?

Spuneți-le elevilor că, în cazul anumitor țări, motivul pentru care există un deficit ecologic nu este generat, neapărat, de un consum nesusținut de resurse, ci de o lipsă totală de resurse – unele țări sunt mai sărace în resurse decât altele. Ceea ce pot face acestea este să importe materie primă sau produse finite din țări care sunt mai bogate în resurse naturale. Cu toate acestea, important este nivelul global de consum al resurselor, comparat cu posibilitățile planetei de a regenera aceste resurse. Însă lucrurile nu arată chiar bine în această privință. În prezent, biocapacitatea medie per persoană pentru întreaga lume este de 1.7 hectare globale. Deci, dacă amprenta ecologică a unei națiuni este per capita de 6.8 hectare globale, cetățenii acesteia utilizează de patru ori mai multe resurse și deșeuri pe care planeta noastră le poate regenera și absorbi în atmosferă. Sunt atât de multe națiuni (în special țările dezvoltate), reprezentate de 85% din populația lumii, cu o amprentă ecologică mai mare de 1.7 hectare globale, încât acele câteva națiuni cu o amprentă mai mică (țările în curs de dezvoltare) nu pot compensa. Astfel, productivitatea ecologică a planetei este consumată mai repede decât posibilitatea acesteia de a se regenera, iar noi trăim în această lume fiind îndatorați naturii. În prezent, folosim resursele a 1.6 planete pentru a ne susține stilul de viață.

Acesta este motivul pentru care, în fiecare an, Footprint Network calculează data la care omenirea și-a epuizat toate resursele care erau destinate pentru acel an calendaristic. Aceste date sunt calculate prin împărțirea capacității biologice a lumii (resursele naturale pe care Pământul le poate produce în timpul anului) la amprenta ecologică mondială (reprezentată de consumul resurselor de către oameni în același an) și înmulțind cu 365 (zilele dintr-un an). Rezultatul reprezintă data când resursele furnizate pentru un an sunt consumate. În mod ideal, resursele ar trebui folosite până pe 31 decembrie. Totuși, calculele arată că, în ultimii ani, resursele sunt consumate până în august. Ceea ce înseamnă că trăim lunile rămase consumând resursele generațiilor următoare. Omenirea consumă mai multe resurse decât poate genera Pământul.

Adresați elevilor următoarea întrebare:

Ce s-ar întâmpla cu o companie dacă și-ar folosi tot bugetul anual până în august și ar mai avea patru luni până la finalul anului financiar?

Arătați-le următoarea imagine și rugați-i să spună ce văd în această fotografie:

Cum s-ar putea reduce această datorie către generațiile viitoare?

Sursa: adaptare după http://populationgrowth.org/earth-overshoot-and-ending-our-debt-to-nature/

Sursa: https://www.clubofrome.org/earth-overshoot-day-2016-earlier-than-ever/

Cele patru condiții și cele patru principii ale sustenabilității

Știind că avem o responsabilitate față de viitoarele generații și că este necesar să devenim mai sustenabili în prezent, astfel încât să putem trăi pe această planetă cât mai mult, ar trebui să existe un set de principii și instrucțiuni pe care să le putem urma. Dar, mai întâi de toate, trebuie să cunoaștem mecanismul de funcționare și regulile (sau condițiile) sistemului în care operăm. Și, din punctul de vedere al sustenabilității, sistemul este reprezentat de întreaga biosferă a Pământului. Deci, care sunt regulile unui sistem sustenabil? Oamenii de știință au cercetat zeci de ani această problemă și au ajuns la concluzia că toate cauzele nesustenabilității se reduc la patru – trei dintre acestea sunt ecologice și una este socială. Aceasta înseamnă că, dacă eliminăm sau transformăm aceste patru cauze, putem obține o societate sustenabilă.

Dar care sunt cele patru cauze, cele patru condiții de sustenabilitate și cele patru principii de sustenabilitate?

Spuneți-le elevilor că acum vor urmări un clip în care sunt explicate aceste concepte într-un mod foarte ușor de înțeles:

„4 principii pentru a câștiga jocul sustenabilității (condiții pentru succes)“: https://www.youtube.com/watch?v=BO9_hQO9nTo&list=PLEXqjIYY5zi6hWCvm5idXYLH2Qtv7fT-f&index=7 ( de la minutul 6:22 până la minutul 5:58)

Înainte de a privi înregistrarea, adresați elevilor următoarele întrebări, încât aceștia să se poată gândi la ele în timpul vizionării:

Este vreuna dintre condițiile sustenabilității mai importantă decât celelalte trei?

Prima condiție presupune că nu putem extrage niciodată, în nicio circumstanță, minerale sau combustibili fosili din scoarța terestră?( cuvântul cheie este „organizat“).

Care este semnificația sintagmei „substanțe produse de societate“, regăsită în a doua condiție? (Substanțe create de oameni, dar neîntâlnite în natură. De exemplu, toate obiectele din plastic, derivate din petrol, dar care nu au existat în natură, având un ciclu foarte lent de descompunere, prin care se eliberează substanțe nocive în mediul înconjurător.)

Ce ar trebui să facem pentru a menține a doua condiție? (Putem încerca să producem substanțe pe care natura le poate descompune mai ușor, să le reciclăm pe cele care sunt deja produse în exces sau putem opri producția celor mai dăunătoare.)

Puteți oferi exemple de degradare a naturii prin mijloace fizice, aceasta fiind cea de a treia condiție a sustenabilității? (tăierea copacilor, distrugerea habitatului biodiversității, pescuitul în exces etc.)

Care ar fi situația care subminează în mod sistematic capacitatea oamenilor de a-și satisface nevoile? (De exemplu, utilizarea sistematică a muncii copiilor, depozitarea continuă a deșeurilor electronice în țările sărace, extragerea de minerale valoroase pentru smartphone-uri și salarizarea sub nivelul minim a lucrătorilor din țările în curs de dezvoltare, locuri în care se extrag aceste minerale etc.)

De ce sunt condițiile formulate în mod negativ – toți spun „Natura nu este subiectul ...“? (Pentru că acestea sunt regulile jocului, acestea definesc limitele și, în interiorul acestor limite, putem veni cu mii de soluții inovatoare, atât timp cât vom respecta regulile.)

Sursa: http://www.naturalstep.ca/four-system-conditions

IV. Profil de antreprenor (8 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Profilul antreprenorului de azi aparține comunității de alumni Junior Achievement și se bazează pe

impresionanta poveste a lui Bisman Deu – o tânără studentă indiană, care a făcut parte din proiectul JA

Social Innovation Relay – în cadrul căruia a dezvoltat prototipul ideii sale de afacere sustenabilă.

Spuneți-le studenților să citească povestea lui Bisman și să sublinieze paragrafele care se referă la

întrebările de mai jos:

„Deșeurile de orez pot fi transformate în lemn verde pentru a construi case ieftine în India“:

https://www.theguardian.com/global-development/2015/jan/04/rice-waste-green-wood-low-cost-

homes-india

Care este elementul central al acestei afaceri?

Cum a obținut Bisman cunoștințele de bază pentru a fi capabilă să conceapă o asemenea soluție?

Care a fost problema pe care a constatat-o?

Ce a inspirat-o?

Rugați câțiva elevi să își prezinte răspunsurile, apoi discutați dacă:

Ideea ei de afacere respectă cele patru condiții de sustenabilitate? Rugaţi elevii să îşi motiveze

răspunsurile.

V. Activități practice (10 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

În continuare, veți regăsi câteva idei pentru activitățile practice, pe care le puteți realiza împreună cu elevii. Alegeți una dintre acestea, apoi urmați pașii descriși.

1) Cei 3 R (reduce, reutilizează, reciclează)

Spuneți-le elevilor că, în cadrul următoarei activități, vor discuta despre modul în care acțiunile individuale și sociale pot contribui în mod semnificativ la respectarea celor patru condiții ale sistemului.

Conform http://www.factmonster.com/ipka/A0775891.html, în fiecare an, americanii aruncă 50 de miliarde de conserve cu alimente și băuturi, 27 de miliarde de sticle și borcane și 65 de milioane de recipiente din plastic și metal. Materialele de împachetat constituie mai mult de 30% dintre deșeuri. Unde se duce totul? Un procent de aproximativ 85% dintre deșeurile noastre este trimis la un depozit, unde o parte a acestora, cum ar fi țesăturile și aluminiul, se vor descompune într-o perioadă cuprinsă între 100 şi 400 de ani. Sticla a fost găsită într-o stare excelentă chiar și după 4000 de ani pe pământ!

Creșterea populației va conduce la un nivelul sporit de prosperitate, dar și la o cantitate mai mare de deșeuri. În curând, nu vom mai avea unde să le depozităm. În acest caz, pot fi aplicați cei trei R: Reduce, Reutilizează, Reciclează. Astfel, nu vor mai fi cumpărate lucruri care nu sunt necesare, produse care vin în ambalaje inutile sau bunuri care nu pot fi reciclate. Obiectele ar putea fi adaptate și refolosite pentru satisfacerea unor nevoi noi. Reciclează tot se poate!

Reducerea cantității de deșeuri pe care o

produceți este cel mai bun mod de a proteja

mediul. Există o mulțime de modalități prin care

puteți face acest lucru.

Reutilizarea – În loc să aruncați lucrurile, încercați

să găsiți modalități de a le refolosi.

Reciclarea este procesul care face posibilă

crearea de noi produse din materiale provenite

de la obiecte vechi.

Sarcina elevilor este aceea de a completa fișele următoare cu exemple de obiecte folosite în mod frecvent, pe care fie le pot reduce, fie reutiliza, fie recicla. Activitatea poate fi realizată individual sau în grup. Înainte de a finaliza activitatea, elevii trebuie să reflecteze asupra următoarelor întrebări:

Poate fi reciclat un obiect?

Poate fi refolosit un obiect?

Poate fi obiectul transformat în fertilizator?

Reprezintă obiectul un pericol pentru mediu?

De exemplu:

De exemplu:

De exemplu:

Sursa: http://www.recycling-guide.org.uk/rrr.html

Echipele pot folosi aceste site-uri pentru idei și sfaturi:

Reducere: http://www.recycling-guide.org.uk/reduce.html

Reutilizare: http://www.recycling-guide.org.uk/reuse.html

Reciclare: http://www.recycling-guide.org.uk/recycle.html

2) Jocul „peștelui“

Pentru a analiza consumul în exces al resurselor, prezentați-le acest joc elevilor. Asigurați-vă că citesc instrucțiunile înainte de începerea lui:

https://www.cloudinstitute.org/fish-game

Jocul le va oferi elevilor posibilitatea de a analiza acțiunile lor și ale altora asupra mediului înconjurător. Asigurați-vă că, după finalizarea jocului, elevii vor citi concluziile. Astfel, vor descoperi o multitudine de întrebări la care să reflecteze. După ce au terminat câteva runde, întrebați-i:

Ce ați învățat din acest joc?

3) Activitatea de descompunere a deșeurilor

Scopul acestei activități este ca elevii să conștientizeze durata descompunerii diferitelor obiecte. Distribuiți fiecărui elev/grup fișa de mai jos (puteți realiza activitatea individual sau în grupuri). Elevii trebuie să coreleze imaginea unui obiect cu perioada în care acesta se descompune.

Când activitatea este finalizată, arătați-le infograficul cu răspunsurile corecte (îl puteți proiecta sau îl puteți printa pentru fiecare grup), apoi discutați opțiunile.

Obiect

Alegeți perioada corectă de timp din a

treia coloană și scrieți-o în dreptul obiectului potrivit

Timp descompunere

Coaja de banană

Între două și 10 zile

Deșeuri din trestia de zahăr

Între una și 2 luni

Pungi de hârtie

Între două și 5 luni

Bumbac

Între una și 5 luni

Coajă de portocală

Aproximativ 6 luni

Frânghie, funie

Între 3 și 14 luni

Ață

Între 3 și 14 luni

Cutii de lapte din carton

Aproximativ 5 ani

Țigări

Între 1 și 12 ani

Îmbrăcăminte din poliester

Între 30 și 40 de ani

Încălțăminte din piele

Între 25 și 40 de ani

Doze/recipiente de aluminiu

Între 80 și 100 de ani

Scutece pentru bebeluși/adulți

Între 500 și 800 de ani

Pungi din plastic

Între 15 și 1.000 de ani

Recipiente din sticlă

Nu se descompun

Recipiente din plastic

Nu se descompun

Sursa: https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/7a/3e/59/7a3e593a65245672a49bb81493eff691.jpg

4) Workshop – Consumul resurselor școlii

Această activitate poate fi organizată fie într-o versiune extinsă, într-o lecție separată, fie în timpul rămas la dispoziție în cadrul acestei lecții. Înainte de lecția de astăzi, pregătiți informațiile despre consumul de resurse ale școlii și despre costurile lunare pentru apă, canalizare, energie termică, transport etc. Puteți invita la clasă persoana care se ocupă în cadrul școlii de aceste probleme pentru a răspunde întrebărilor elevilor. După ce le-ați oferit elevilor informațiile, discutați despre următoarele aspecte:

Există modalități de a reduce cheltuielile școlii și consumul de resurse?

Ce măsuri pot fi luate fără o investiție financiară?

Câți bani ar fi posibil să economisim dacă am introduce aceste măsuri?

Unde ar putea fi redirecționate fondurile?

Cum ați putea implica elevii, profesorii și părinții?

Formulați principalele concluzii și recomandări, comunicându-le elevilor că acestea vor fi transmise și directorului școlii.

VI. Teme de reflecție (5 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Discutați cu elevii pe baza întrebărilor de mai jos. De asemenea, le puteţi recomanda să lucreze individual și să completeze răspunsurile în fişa de lucru:

Este o condiție obligatorie ca o țară săracă să aibă o amprentă ecologică mai mică, iar o țară bogată una mai mare? Poate fi posibil ca o țară bogată să fie și sustenabilă sau dezvoltarea socială înseamnă întotdeauna distrugerea naturii?

Credeți că a fi sustenabil este ieftin sau scump?

De ce este esențial să vă implicați în activități ecologice?

Ce recomandări ați oferi familiei, părinților și publicului general privind consumul rațional al resurselor, ținând cont și de nevoile generațiilor viitoare?

VII. Temă (ACTIVITATE OPȚIONALĂ)

Elevii se vor documenta de pe website-urile unor companii sustenabile din Lituania, apoi vor răspunde la următoarele întrebări:

Care sunt asemănările și deosebirile dintre aceste companii?

Care sunt modalitățile prin care companiile respectă cele patru condiții de sustenabilitate?

1) Producerea de ambalaje ecologice

Liderul mondial în producerea ambalajelor de hârtie, Smurfit Kappa – filiala Baltică, produce și carton ondulat: http://www.openthefuture.info/index.aspx#about.

2) Prelucrarea deșeurilor, producerea de biogaz, care este folosit în activități agricole (cultivarea roșiilor, a căpșunilor etc.)

Getliņi ECO este o companie ecologică high-tech de gestionare a deșeurilor. Aceasta a reprezentat un exemplu în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile verzi, agricultura ecologică și managementul de mediu.

http://www.getlini.lv/en/

https://www.youtube.com/watch?v=BC1zHJwTPv4

Puteți explora site-ul companiei pentru a afla care este diferența dintre depozitul de deșeuri și groapa de gunoi; de asemenea, urmăriți înregistrarea despre biogazul produs în depozitele de deșeuri destinate utilizării în producția agricolă.

3) Primul producător de produse de curățenie ecologice în statele baltice

JSC „Spodrība“ a dezvoltat o nouă linie de produse ECO SEAL FOR NATURE, care include 9 produse ecologice de curățenie: ECO detergent universal, ECO rufe colorate, ECO rufe negre, ECO balsam de spălat vase, ECO universal, ECO baie, ECO podele, ECO WC și ECO săpun cremă. Motto-ul liniei de produse este „Create pentru îngrijire!“

http://spodriba.lv/en/actualities/news/jsc-spodriba-opens-the-first-eco-product-line-in-the-baltics/.

VIII. Aspecte din lecția următoare

Spuneți-le elevilor că, în cadrul următoarei întâlniri, vor evalua situațiile din viața lor de zi cu zi și vor lua decizii conștiente cu privire la modul de a rezolva problemele obișnuite într-un mod sustenabil. Ei vor înțelege importanța deciziilor cotidiene și vor crește gradul de conștientizare a interconectării omului cu mediul. Vor analiza, de asemenea, exemple de soluții sustenabile.

IX. Resurse suplimentare

Aceste resurse suplimentare sunt utile cadrului didactic pentru pregătirea lecţiei şi extinderea ariei

de cunoştințe. De asemenea, ele sunt recomandate şi elevilor pentru studiul individual.

Idei pentru activități în clasă cu privire la Earth Overshoot Day:

http://www.overshootday.org/kids-and-teachers-corner/classroom-activities/.

Ce promisiuni către planetă puteți face și cum v-ați schimba stilul de viață pentru ca Pământul să

își refacă mai repede resursele naturale: http://www.overshootday.org/take-action/pledge-for-

the-planet/.

„Cât de multă natură avem? Cât folosim? | Mathis Wackernagel | TEDxSanFrancisco“:

https://www.youtube.com/watch?v=3M29BY86bP4 (16:21 min). 19 august a fost Earth

Overshoot Day în anul 2014, data marcând momentul în care umanitatea a consumat resursele

Pământului alocate unui an. În discursul său, Mathis explică implicațiile economice ale

consumului.

Sfaturi practice, ușor de urmat, privind modalități de reducere, reutilizare și reciclare în viața

de zi cu zi: http://www.factmonster.com/ipka/A0775891.html.

Cum este reciclat aluminiul: http://www.recycling-guide.org.uk/science-aluminium.html.