raport al comisiei cĂtre parlamentul european Și … file„pollutant emission reduction from...

26
RO RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 28.6.2013 COM(2013) 475 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Primul raport privind progresele înregistrate în implementarea documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Reducerea emisiilor poluante provenite din transportul maritim și pachetul de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă(Text cu relevanță pentru SEE)

Upload: others

Post on 02-Sep-2019

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.6.2013 COM(2013) 475 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Primul raport privind progresele înregistrate în implementarea documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Reducerea emisiilor poluante provenite din transportul

maritim și pachetul de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă”

(Text cu relevanță pentru SEE)

Page 2: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 2 RO

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Primul raport privind progresele înregistrate în implementarea documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Reducerea emisiilor poluante provenite din transportul

maritim și pachetul de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă”

(Text cu relevanță pentru SEE)

CUPRINS

1. INTRODUCERE.......................................................................................................... 6

1.1. Obiectivul primului raport privind progresele înregistrate și perioada de raportare.... 6

1.2. Rezumat și structura primului raport privind progresele înregistrate .......................... 6

2. MĂSURILE PE TERMEN SCURT – STADIUL ACTUAL AL IMPLEMENTĂRII ȘI ETAPELE URMĂTOARE...................................................................................... 7

2.1. Instrumentele UE de finanțare a sectorului transporturilor.......................................... 7

2.2. Banca Europeană de Investiții (BEI)............................................................................ 9

2.3. Finanțarea națională ................................................................................................... 10

2.3.1. Măsurile de ajutor de stat care fac obiectul orientărilor privind ajutorul de stat pentru protecția mediului....................................................................................................... 10

2.3.2. Alte scheme naționale și regionale de sprijin al unui transport naval sustenabil....... 11

2.4. Dialogul internațional și cooperarea tehnică.............................................................. 12

3. MĂSURILE PE TERMEN MEDIU ȘI MAI LUNG – STADIUL LUCRĂRILOR ȘI ETAPELE URMĂTOARE ........................................................................................ 12

3.1. Coordonarea cu părțile interesate și cu statele membre ............................................. 12

3.1.1. Orientări privind implementarea Directivei 2012/33/UE .......................................... 13

3.2. Măsuri de reglementare.............................................................................................. 13

3.2.1. Condițiile-cadru pentru utilizarea gazului natural lichefiat (GNL) marin drept combustibil pentru nave ............................................................................................. 13

3.2.1.1. Lucrări în curs de desfășurare în cadrul OMI ............................................................ 14

3.2.1.2. Lucrări în curs de desfășurare în cadrul ISO.............................................................. 14

3.2.1.3. Lucrări în curs de desfășurare la nivelul UE.............................................................. 15

3.2.2. Tehnologii de epurare ................................................................................................ 18

3.2.2.1. Aprobarea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare de la bordul navelor ....... 18

3.2.2.2. Cerințe referitoare la deșeurile generate de epuratoare.............................................. 18

3.2.3. Energia electrică furnizată de rețeaua terestră ........................................................... 19

3.3. Dezvoltarea infrastructurii ......................................................................................... 20

3.4. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare ............................................................. 20

4. CONCLUZII .............................................................................................................. 22

Page 3: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 3 RO

ANEXA 1: Foaie de parcurs referitoare la realizarea de progrese în implementarea pachetului de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă ................................................................ 23

ANEXA 2: Proiecte privind autostrăzile maritime (AM) și porturile, sprijinite de TEN-T și care au o dimensiune de mediu specifică ................................................................................. 27

Page 4: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 4 RO

1. INTRODUCERE În septembrie 2011, Comisia a prezentat documentul de lucru al serviciilor sale intitulat „Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox1” („Reducerea emisiilor poluante provenite din transportul maritim și pachetul de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă”). Acest document, denumit „pachet de instrumente”, a însoțit propunerea de modificare a Directivei 1999/32/CE din 26 aprilie 1999 care transpune standardele Organizației Maritime Internaționale (OMI) din 2008 privind nivelul maxim de sulf permis pentru combustibilii utilizați în sectorul transportului naval.

Pachetul de instrumente a propus o serie de măsuri de însoțire pe termen scurt, în cadrul actualei perspective financiare, pentru a reduce costurile de conformare cu noile standarde privind conținutul redus de sulf. El a propus, de asemenea, un set de măsuri de însoțire pe termen mediu și mai lung care își propun să răspundă, dintr-o perspectivă mai amplă și într-o manieră integrată, provocărilor legate de mediu cu care se confruntă sectorul transportului naval din UE.

1.1. Obiectivul primului raport privind progresele înregistrate și perioada de raportare

La 21 noiembrie 2012, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Directiva 2012/33/UE de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului privind reducerea conținutului de sulf din combustibilii marini2. Directiva promovează utilizarea altor metode de conformare decât opțiunea bazată pe combustibili, și anume metode bazate pe tehnologii, spre exemplu sisteme de purificare a gazelor de evacuare de la bordul navelor, combustibili alternativi, cum ar fi gazul natural lichefiat (GNL), precum și energia electrică furnizată de rețeaua terestră.

Conform articolului 1 alineatul (10) litera (c) (2) din Directiva 2012/33/UE „Comisia, în cooperare cu statele membre și părțile interesate, elaborează măsuri adecvate, inclusiv cele identificate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 16 septembrie 2011 […], care promovează respectarea standardelor de mediu din prezenta directivă și care reduc la minimum eventualele impacturi negative”.

Acest prim raport privind progresele înregistrate acoperă perioada septembrie 2011-ianuarie 2013 și evidențiază stadiul actual al implementării măsurilor prevăzute în pachetul de instrumente. El prezintă propuneri vizând o cooperare mai strânsă între Comisie, statele membre și părțile interesate din industrie în vederea gestionării implementării măsurilor și oferă un mijloc de elaborare a unor măsuri suplimentare, după caz.

1.2. Rezumat și structura primului raport privind progresele înregistrate Implementarea tehnologiei necesare pentru a se conforma directivei presupune investiții de capital provenind din sectorul privat, sprijinite, dacă este cazul, de sectorul public. Capitolul 2 descrie pe scurt progresele înregistrate până în prezent în ceea ce privește măsurile de însoțire pe termen scurt, care au avut drept scop asigurarea faptului că actualele instrumente financiare ale UE și schemele de finanțare naționale continuă să ofere sprijin specific proiectelor maritime axate pe promovarea soluțiilor vizând conformarea cu noul standard privind conținutul redus de sulf. Capitolul menționat expune realizările, precum și provocările care îngreunează implementarea, și propune acțiuni pentru a răspunde acestora din urmă.

1 SEC(2011) 1052 final. 2 JO L 327, 27.11.2012, p. 1.

Page 5: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 5 RO

Lucrările cu privire la formularea măsurilor de însoțire pe termen mediu și mai lung au început deja cu o serie de acțiuni. Unele dintre aceste acțiuni se concentrează asupra identificării și remedierii lacunelor de reglementare ce împiedică desfășurarea în condiții de siguranță și de securitate a implementării tehnologiilor curate pentru nave și a utilizării combustibililor alternativi, în special a GNL marin. Restul acțiunilor pun accentul pe dezvoltarea standardelor și a infrastructurii „verzi” care sunt necesare. Capitolul 3 rezumă în mod succint stadiul actual al lucrărilor legate de acest proces și prezintă calea de urmat pentru Comisie, statele membre și părțile interesate din industrie în vederea realizării în comun de progrese în ceea ce privește implementarea pachetului de instrumente. În acest context, Comisia propune crearea unui grup specializat de experți – Forumul european pentru un transport naval sustenabil (European Sustainable Shipping Forum – ESSF). Capitolul 4 cuprinde concluzia și rezumă etapele următoare.

Anexa 1 la acest raport prezintă o foaie de parcurs referitoare la realizarea de progrese în implementarea pachetului de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă și anexa 2 enumeră proiectele privind autostrăzile maritime (AM) și porturile care sunt cofinanțate de către TEN-T și care sprijină prioritatea politică de reducere a conținutului de sulf.

2. MĂSURILE PE TERMEN SCURT – STADIUL ACTUAL AL IMPLEMENTĂRII ȘI ETAPELE URMĂTOARE

2.1. Instrumentele UE de finanțare a sectorului transporturilor În cursul anilor 2011 și 2012, rețea transeuropeană de transport (TEN-T) și al doilea program Marco Polo au furnizat un sprijin financiar specific proiectelor maritime care sunt axate pe promovarea soluțiilor vizând conformarea cu noul standard privind conținutul redus de sulf și care ar facilita utilizarea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare de la bordul navelor, a combustibililor alternativi, cum ar fi GNL, precum și a energiei electrice furnizate de rețeaua terestră.

(a) Programul TEN-T Programul TEN-T a cofinanțat o serie de proiecte care au contribuit la îndeplinirea obiectivului de a crește sprijinul pentru utilizarea combustibililor cu conținut redus de sulf; aceste proiecte au cuprins studii de fezabilitate, studii de proiectare, acțiuni pilot și lucrări care facilitează dezvoltarea infrastructurii „verzi”, precum infrastructura de buncherare cu GNL marin de pe uscat, alimentarea cu energie furnizată de rețeaua terestră și tehnologiile de epurare. Valoarea totală a proiectelor privind autostrăzile maritime (AM) și a proiectelor portuare cofinanțate de către TEN-T este de 123,3 milioane EUR, dintre care 56,9 milioane EUR reprezintă contribuția totală a UE.

Infrastructura de buncherare cu GNL a fost dezvoltată nu numai în zona de control al emisiilor de sulf (Sulphur Emission Control Area – SECA), dar și în Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic. Această dezvoltare a avut loc, în principal, datorită unor inițiative de natură voluntară ale statele membre din sudul UE și are potențialul de a contribui la punerea în practică a instalațiilor de buncherare cu GNL în întreaga UE.

Sprijinul pentru un sector de transport naval mai ecologic și dezvoltarea infrastructurii portuare necesare pentru acesta din urmă, incluzând barjele de buncherare cu GNL marin, va rămâne o prioritate în cadrul următoarelor cereri de propuneri TEN-T anuale și multianuale. Este necesar, de asemenea, să se pună accentul și pe alte măsuri, cum ar fi validarea și testarea tehnologiilor curate inovatoare, sprijinul pentru combustibili alternativi, inclusiv GNL, și posibilitatea de a se efectua adaptări specifice ale navelor pentru a se respecta standardele de mediu. În plus, va fi important ca abordarea noilor măsuri să fie combinată cu o adaptare la

Page 6: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 6 RO

legăturile existente și planificate ale autostrăzilor maritime (AM). Normele privind ajutoarele de stat vor fi respectate în ceea ce privește proiectele TEN-T, după caz.

(b) Programul Marco Polo II În 2011, programul Marco Polo3 a introdus o prioritate politică specifică constând în sprijinirea proiectelor privind transportul maritim pe distanțe scurte (Short Sea Shiping – SSS) care implementează tehnologii inovatoare de reducere a emisiilor și practici operaționale eficiente.

Cu toate acestea, în pofida cererii de propuneri din 2011, a existat un interes scăzut din partea industriei, în principal ca urmare a climatului economic și financiar dificil. Din aceasta cauză, nu a fost selectat niciun proiect privind SSS care să corespundă priorității specifice. În plus, aspectele legate de competitivitatea transportului maritim pe distanțe scurte și de respectarea mediului în acest sector, incluzând posibilitatea unor perturbări ale lanțului logistic sau a unei inversări modale dinspre modul de transport maritim spre cel terestru ca urmare a introducerii, în 2015, a unor standarde înăsprite privind conținutul de sulf în zona desemnată europeană de control al emisiilor de sulf (SECA), sunt tratate în cadrul unei măsuri de însoțire, intitulată „Contribuția la programul european de sprijin al transportului maritim pe distanțe scurte”. În prezent, Rețeaua europeană de transport maritim pe distanțe scurte (European Shortsea Network – ESN), compusă din centrele de promovare a transportului maritim pe distanțe scurte (Shortsea Promotion Centres – SPC), implementează această măsură4. Într-o primă etapă, ESN trebuie să elaboreze, până la sfârșitul anului 2013, o metodologie pentru colectarea datelor și evaluarea efectelor posibile asupra sectorului transportului maritim pe distanțe scurte din zona SECA.

Cererea de propuneri Marco Polo 2012 (cu un buget de 64,6 milioane EUR) a menținut prioritățile privind un transport maritim pe distanțe scurte (SSS) care să fie curat și să respecte mediul. Indicațiile inițiale sugerează că cererea de propuneri din 2012 a atras un număr mult mai mare de proiecte privind SSS decât cea din 2011, iar rezultatele evaluărilor proiectelor vor deveni disponibile în primul semestru al anului 2013.

Pentru a garanta continuitatea tuturor acestor inițiative în contextul următorului cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020, va fi important să se asigure că activitățile de sprijinire a măsurilor în beneficiul unui transport naval curat vor fi continuate prin monitorizarea programului Marco Polo în cadrul orientărilor revizuite privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T)5 și al mecanismului „Conectarea Europei” (MCE)6. În prezent, propunerile Comisiei privind TEN-T și MCE sunt dezbătute în cadrul procedurii legislative dintre Parlamentul European și Consiliu.

Etapele următoare

3 C(2011) 7317, 19.10.2011. 4 În temeiul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 1692/2006 al Parlamentului European și al

Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a celui de-al doilea program Marco Polo de acordare a asistenței financiare comunitare pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu ale sistemului de transport de mărfuri („Marco Polo II”), JO L 328, 24.11.2006, p. 1, programul de lucru 2011 a acoperit patru măsuri de însoțire suplimentare. „Contribuția la programul european de sprijin al transportului maritim pe distanțe scurte (SSS)” este realizată printr-o subvenție în sensul articolului 168 alineatul (1) litera (f) din normele de aplicare privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al UE. Bugetul estimat este de 350 000 de euro.

5 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, COM(2011) 0650 final.

6 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului Conectarea Europei, COM(2011) 0665 final.

Page 7: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 7 RO

CE – Comisia Europeană, SM – statele membre, ESN – Rețeaua europeană de transport maritim pe distanțe scurte, SPC –

Centrele de promovare a transportului maritim pe distanțe scurte

2.2. Banca Europeană de Investiții (BEI) BEI a continuat să furnizeze finanțare pentru proiecte de transport maritim care se concentrează pe a sprijini, în conformitate cu legislația UE, dezvoltarea tehnologiilor curate pentru nave și creșterea eficienței consumului de combustibil. Spre exemplu, împrumuturile BEI au putut acoperi până la jumătate din costurile suportate pentru proiecte de achiziționare a unor nave noi (în special în cazul acelora care utilizează tehnologii noi) sau de modernizare a întregii flote, cum ar fi cele privind instalații de epurare a gazelor de evacuare sau adaptarea motoarelor la utilizarea de GNL, cu condiția ca mărimea minimă a împrumutului să fie de 50 de milioane EUR. Cu toate acestea, până în prezent, au fost adresate doar puține cereri pentru finanțare către BEI.

O posibilitate de a aborda interesul scăzut din partea sectorului de transport naval ar fi creșterea gradului de conștientizare asupra condițiilor BEI de acordare a unui împrumut pentru acest sector. În plus, alte soluții ar putea rezulta din explorarea posibilelor parteneriate intersectoriale dintre mai multe părți interesate7, care ar putea reuni actori capabili să colaboreze pentru a dezvolta și a implementa proiecte maritime, după ce au asigurat în prealabil finanțarea necesară. Aceste proiecte ar putea urmări, printre altele, testarea, validarea și punerea în practică a tehnologiilor curate pentru nave. Gruparea mai multor proiecte de modernizare pentru a atinge masa critică în privința investițiilor necesare (adică mai mult de 50 de milioane EUR) ar fi o altă opțiune care ar putea fi explorată de către acest sector. În plus, ar trebui să se ia în considerare utilizarea altor instrumente financiare inovatoare implementate de către BEI, cum ar fi Garanția de împrumut pentru proiectele TEN-T (Loan

7 Spre exemplu, o alianță între organizații care desfășoară activități în domeniul maritim, din două sau

mai multe sectoare, cum ar fi industria, autoritățile guvernamentale și organizațiile interguvernamentale.

Acțiune Actori responsabili

Calendar

1. Solicitarea finanțării în cadrul cererilor de propuneri multianuale și anuale TEN-T 2012

SM/industria Încheiată la 28.2.2013

2. Utilizarea posibilităților oferite de cererea de propuneri Marco Polo 2013

Industria Primul semestru al anului 2013

3. Analizarea posibilelor modalități de a adapta criteriile programului Marco Polo II pentru a reflecta mai bine condițiile de piață și a facilita finanțarea proiectelor privind transportul naval ecologic

CE/SM Începutul anului 2013

4. Asigurarea unei mai bune utilizări a instrumentelor UE de finanțare a sectorului transporturilor și a unei mai bune coordonări cu alte instrumente ale UE, cum ar fi fondurile structurale, împrumuturile BEI etc.

CE/SM/industria Începutul anului 2013

5. Asigurarea continuității lucrărilor ESN legate de posibilele efecte (spre exemplu inversarea modală) asupra sectorului transportului maritim pe distanțe scurte în zona SECA

CE/

ESN/SPC

2013-2014

Page 8: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 8 RO

Guarantee for TEN-T projects – LGTT) sau faza pilot a Inițiativei Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte8 în vederea finanțării proiectelor mari europene de infrastructură maritimă ori Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor în vederea finanțării activităților pilot și activităților demonstrative. De asemenea, ar trebui să se țină cont de recenta Carte verde9 privind finanțarea pe termen lung a economiei europene.

Etapele următoare

BEI – Banca Europeană de Investiții, ESSF – Forumul european pentru un transport naval sustenabil 2.3. Finanțarea națională

2.3.1. Măsurile de ajutor de stat care fac obiectul orientărilor privind ajutorul de stat pentru protecția mediului

S-au adus clarificări suplimentare condițiilor de aplicare a dispozițiilor referitoare la ajutoarele de stat vizând sprijinirea adaptării anticipate la noile standarde de mediu, prevăzute 8 Regulamentul (UE) nr. 670/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2012 de

modificare a Deciziei nr. 1639/2006/CE de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013) și a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice.

9 COM(2013) 150 final.

Acțiune Actori responsabili Calendar

6. Creșterea gradului de conștientizare asupra condițiilor-cadru ale BEI de acordare a unui împrumut pentru sectorul transportului naval

BEI/CE/industria 2013-2014

7. Explorarea oportunităților de creare a unor parteneriate intersectoriale care ar putea asigura finanțare din partea BEI pentru proiecte maritime

CE/ESSF 2013-2014

8. Luarea în considerare a utilizării LGTT sau a fazei pilot a Inițiativei Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte în vederea finanțării proiectelor de infrastructură de transport maritim cu perioade lungi de amortizare

CE/SM/industria/ ESSF

2013-2014

9. Examinarea posibilității unei grupări financiare a proiectelor de modernizare cu scopul de a solicita împrumuturi generale BEI

ESSF 2013-2014

Page 9: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 9 RO

în secțiunile 3.1.1. și 3.1.2. din Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului10. În consecință, statele membre care doresc să acorde sprijin operatorilor afectați de standardul privind conținutul redus de sulf introdus prin Directiva 2012/33/UE pot acorda ajutoare de stat pentru:

• achiziționarea de nave noi care se conformează noilor limite privind conținutul de sulf, cu condiția ca achiziționarea să aibă loc cu cel puțin un an înainte de intrarea în vigoare a noului standard, adică până la 31 decembrie 2013. Intensitatea maximă a ajutoarelor este de 10 %, 15 % și, respectiv, 20 % pentru societățile mari, mijlocii și mici;

• retehnologizarea navelor existente pentru ca acestea să se conformeze noilor limite privind conținutul de sulf (spre exemplu, instalarea de epuratoare) înainte de intrarea în vigoare a noului standard, adică până la 31 decembrie 2014. Intensitatea maximă a ajutoarelor este de 50%, 60% și, respectiv, 70% pentru societățile mari, mijlocii și mici.

Deficitele bugetare actuale și măsurile de austeritate adoptate de majoritatea statelor membre ale UE au limitat aplicarea acestei posibilități. Până în prezent, Finlanda este singurul stat membru care a oferit un astfel de sprijin pentru adaptarea anticipată la directiva privind conținutul de sulf recent adoptată. La 7 decembrie 2011, Comisia a aprobat schema de sprijin finlandeză11, iar la 23 ianuarie 2013 a aprobat o serie de modificări aduse schemei inițiale12. În plus, autoritățile finlandeze au implementat, pe baza acestei scheme, un ajutor individual în beneficiul unui nou feribot alimentat cu GNL care circulă între Turku și Stockholm13.

2.3.2. Alte scheme naționale și regionale de sprijin al unui transport naval sustenabil

Pe lângă măsurile de sprijinire a adaptării anticipate la noul standard de mediu, este necesar să se analizeze adecvarea implicării specifice a autorităților publice de la nivel național și/sau regional pentru a permite un transport naval sustenabil în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Această implicare poate lua forma unor stimulente pentru navele ecologice care fac escală în porturi naționale, spre exemplu taxe portuare și tarife portuare ecologice, scutiri de la taxe sau alte scheme naționale ce ar putea să-i recompenseze pe primii investitori în tehnologii curate pentru nave și pe cei care promovează un transport naval sustenabil.

Etapele următoare

10 JO C 82, 1.4.2008, p.1. 11 SA. 32118 – Finlanda – Schema referitoare la orientările generale privind ajutorul pentru investiții

acordat navelor în scopul îmbunătățirii protecției mediului; JO C 22, 27.1.2012, p. 4 12 SA.35686 (2012/N) – Finlanda – „Modificările aduse schemei referitoare la orientările generale privind

ajutorul pentru investiții acordat navelor în scopul îmbunătățirii protecției mediului”; decizie publicată la 23 ianuarie 2013.

13 SA.33382 – Finlanda – Ajutoare de stat legate de protecția mediului în beneficiul Viking Line Ltd.; decizie adoptată la 25.4.2012, JO C 160, 6.6.2012, p. 9.

Page 10: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 10 RO

2.4. Dialogul internațional și cooperarea tehnică

Comisia a inclus pachetul de instrumente pe ordinea de zi a reuniunilor de dialog bilaterale și multilaterale privind transportul maritim cu parteneri-cheie, printre care Statele Unite ale Americii, China, Japonia, Norvegia și Brazilia. Scopul acestor schimburi constă în a garanta faptul că principalii parteneri sunt informați cu privire la propunerile UE, în a lua la cunoștință activitățile acestora în domeniu, în a identifica oportunități de acțiune comună și în a asigura compatibilitatea la scară mondială a măsurilor tehnice și operaționale. Coordonarea cu inițiativele luate în cadrul OMI, al Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) și al altor organisme relevante va fi esențială pentru a asigura interoperabilitatea la scară mondială a posibilelor standarde tehnice și operaționale care ar putea fi adoptate la nivelul UE sau la nivel internațional.

Etapele următoare

3. MĂSURILE PE TERMEN MEDIU ȘI MAI LUNG – STADIUL LUCRĂRILOR ȘI ETAPELE URMĂTOARE

Pachetul de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă a propus măsuri de însoțire pe termen mediu și mai lung cuprinzând următoarele componente: măsuri de reglementare ale UE, tehnologii curate pentru nave și combustibili alternativi, infrastructură verde, posibilități de finanțare, activități de cercetare și dezvoltare, inovare și cooperare internațională.

3.1. Coordonarea cu părțile interesate și cu statele membre Pentru a ține cont de multitudinea posibilelor abordări și soluții și pentru a răspunde nevoii de a asigura un grad mai ridicat de structurare al schimbului de informații și al coordonării

Acțiune Actori responsabili

Calendar

10. Examinarea introducerii unor scheme naționale de finanțare vizând sprijinirea conformării anticipate a operatorilor naționali de nave cu standardul privind conținutul redus de sulf

SM 2013-2014

11. Identificarea posibilelor stimulente aplicabile la nivel local, național și regional, spre exemplu taxe portuare și tarife portuare ecologice pentru nave ecologice (în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat)

SM, industria

2013-2014

Acțiune Actori responsabili

Calendar

12. Continuarea dialogului internațional privind transportul maritim cu principalii parteneri internaționali și a coordonării cu OMI și ISO în ceea ce privește chestiunile legate de sustenabilitatea transportului maritim

CE asistată de EMSA

În curs

Page 11: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 11 RO

eforturilor în vederea realizării de progrese în implementarea pachetului de instrumente, nevoie exprimată de un număr mare de părți interesate din industrie și de state membre, Comisia va crea un grup specializat de experți – Forumul european pentru un transport naval sustenabil (ESSF).

ESSF va reuni reprezentanți ai statelor membre și ai organizațiilor publice și private pentru a permite un dialog structural, schimbul celor mai bune practici și al cunoștințelor tehnice, precum și cooperarea și coordonarea, în domeniile identificate în comun, dintre părțile interesate publice și private relevante din industria maritimă și serviciile pertinente ale Comisiei. ESSF va oferi posibilitatea de a discuta aspectele practice care pot fi întâlnite în cursul procesului de implementare, în special în timpul fazei de tranziție prealabile intrării în vigoare a noilor standarde. În consecință, ESSF va furniza, de asemenea, o platformă pentru dezbaterea măsurilor pe termen scurt descrise în capitolul 2 de mai sus. În plus, ESSF va ține seama în mod corespunzător de particularitățile regionale, ori de câte ori este necesar.

Se preconizează că ESSF va funcționa în următoarea structură: o adunare plenară, un secretariat și grupuri de lucru tehnice nepermanente pentru a continua lucrările ESSF referitoare la aspecte specifice. ESSF va fi prezidat de Comisie și își va aproba mandatul pe baza unei propuneri a acesteia. Se preconizează că ESSF va fi instituit prin intermediul unei decizii a Comisiei în acest sens.

3.1.1. Orientări privind implementarea Directivei 2012/33/UE

Directiva 2012/33/UE a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 27 noiembrie 2012. Statele membre dispun de un termen care expiră la 18 iunie 2014 pentru a transpune directiva în legislația lor națională. Directiva prevede o serie de acte de punere în aplicare și de acte delegate, care urmăresc, printre altele, să sprijine statele membre în monitorizarea, implementarea și asigurarea aplicării directivei. De asemenea, conform directivei, un comitet și un grup de experți compus din experți ai statelor membre va asista Comisia la pregătirea acestor acte.

Pentru a permite derularea acestui proces, se preconizează instituirea, în cadrul ESSF, a unui grup de experți responsabil cu discutarea implementării Directivei 2012/33/UE.

Etapele următoare

Acțiune Actori responsabili

Calendar

13. Instituirea Forumului european pentru un transport naval sustenabil (ESSF)

CE împreună cu toate părțile

interesate vizate

Primul semestru al anului 2013

14. Organizarea primei reuniuni plenare a ESSF și lansarea activității grupurilor de lucru tehnice ale ESSF

CE, ESSF Al doilea semestru al anului 2013

15. Discutarea implementării Directivei 2012/33/UE CE, SM, ESSF,

industria Al doilea semestru din 2013-2015

Page 12: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 12 RO

3.2. Măsuri de reglementare

3.2.1. Condițiile-cadru pentru utilizarea gazului natural lichefiat (GNL) marin drept combustibil pentru nave

Exploatarea la maximum a potențialului oferit de GNL drept combustibil pentru nave presupune depunerea tuturor eforturilor pentru a se garanta introducerea tuturor normelor de siguranță necesare, precum și faptul că aceasta se realizează în timp util, astfel încât incertitudinea juridică să fie înlăturată. Pentru a se asigura îndeplinirea acestui obiectiv, sunt în curs de desfășurare lucrări atât la nivel internațional, cât și la nivelul OMI, ISO și UE.

3.2.1.1. Lucrări în curs de desfășurare în cadrul OMI

În prezent, subcomitetul OMI pentru lichide și gaze în vrac (Bulk Liquids and Gases – BLG) lucrează la codul internațional privind utilizarea gazului drept combustibil (International Gas as Fuel Code – IGF), care va înlocui orientările interimare ale OMI referitoare la utilizarea gazului drept combustibil pentru nave [MSC. 285(86)]. Chestiuni tehnice importante sunt încă în curs de examinare, cum ar fi amplasarea rezervorului de GNL, garanțiile împotriva daunelor cauzate de coliziuni și eșuări, utilizarea de rezervoarelor portabile sau normele privind operațiunile de buncherare. Aceste chestiuni tehnice sunt de o importanță esențială, nu în ultimul rând în cazul navelor de pasageri. De asemenea, vor trebui să fie examinate și aspecte legate de formarea navigatorilor. Se preconizează că finalizarea codului IGF va avea loc în 2014.

3.2.1.2. Lucrări în curs de desfășurare în cadrul ISO

În cadrul ISO, comitetul tehnic relevant (ISO TC 67, grupul de lucru 10) lucrează în prezent la elaborarea de orientări privind sistemele și instalațiile pentru furnizarea de GNL drept combustibil pentru nave, incluzând cerințele în materie de siguranță, de componente și sisteme, precum și de formare. Primul proiect al orientărilor va fi finalizat în 2013. Aceste orientări vor completa reglementările ISO referitoare la GNL marin.

Page 13: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 13 RO

3.2.1.3. Lucrări în curs de desfășurare la nivelul UE

(a) Standarde tehnice obligatorii privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

La 24 ianuarie 2013, Comisia a prezentat pachetul „Energie curată pentru transporturi”, incluzând o propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi14. Propunerea de directivă impune statelor membre să se asigure că, cel târziu până la 31 decembrie 2020, în toate porturile maritime ale rețelei centrale TEN-T sunt instalate puncte de realimentare cu GNL pentru nave [articolul 6 alineatul (2)]. De asemenea, potrivit propunerii de directivă, toate punctele de realimentare trebuie să se conformeze anumitor specificații tehnice până la 31 decembrie 2015 cel târziu (articolul 6 alineatul (4)].

Punctele de realimentare cu GNL pentru nave trebuie să fie conforme cu standardele europene care urmează a fi elaborate pe baza standardului mondial ISO/TC67/WG10.

(b) Proceduri și norme privind distribuirea gazului natural lichefiat (GNL) marin și buncherarea cu GNL marin

Lipsa unor proceduri comune și a unor norme armonizate privind distribuirea gazului natural lichefiat (GNL) și buncherarea cu GNL drept combustibil pentru nave la nivelul UE este tratată în prezent de Comisie în cooperare cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Aceste lucrări au fost sprijinite prin reuniuni ale unui grup ad-hoc de experți privind GNL marin, organizate în aprilie, iunie și decembrie 2012 de către Comisie și EMSA.

Grupul de experți s-a concentrat în principal pe realizarea unui bilanț al normelor și standardelor actuale privind GNL și pe identificarea unor potențiale obstacole care stau în calea utilizării la scară largă a GNL drept combustibil pentru nave în UE.

În plus, Comisia, asistată de EMSA, urmărește evoluțiile în materie de reglementare în ceea ce privește practicarea buncherării cu GNL marin, aflate în curs la nivel internațional în cadrul OMI, al ISO, al Asociației internaționale a porturilor (International Association of Ports and Harbors – IAPH) și al Asociației internaționale a operatorilor de tancuri și terminale pentru gaze (Society of International Gas Tanker and Terminal Operators – SIGTTO), și coordonează lucrările sale cu aceste evoluții.

În plus, EMSA a solicitat o expertiză externă cu scopul realizării unei analize a lacunelor privind standardele și normele pentru buncherarea navelor alimentate cu gaz.

Comisia Europeană va continua discuțiile și lucrările în vederea adoptării unor condiții-cadru pentru buncherarea cu GNL valabile în întreaga UE și compatibile la nivel internațional. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la „Acțiuni în direcția unui cadru cuprinzător al UE privind GNL pentru transportul naval” („Actions towards a comprehensive EU framework on LNG for shipping”) care însoțește comunicarea intitulată „Energie curată pentru transporturi: o strategie europeană privind combustibilii alternativi”15 prezintă rezultatele obținute până în prezent și etapele ulterioare până la sfârșitul anului 2014, ce trebuie urmate în vederea elaborării unui set cuprinzător de norme, standarde și orientări.

(c) Acțiuni de sprijin

Parlamentul European a propus, de asemenea, o acțiune pregătitoare (cu un buget de 1 milion EUR) care vizează să sprijine introducerea unor condiții-cadru adecvate privind GNL pentru 14 COM(2013) 018 final. 15 COM(2013) 17 final, 24.1.2013.

Page 14: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 14 RO

transportul naval, spre exemplu, prin intermediul unor studii direcționate. Domeniul de aplicare al acțiunii nu a fost încă precizat în mod definitiv și va lua în considerare rezultatele lucrărilor de analizare a lacunelor, realizate în 2012 de către Comisie, EMSA și părțile interesate relevante. Această acțiune poate sprijini, de asemenea, orice inițiativă viitoare avută în vedere pentru a dezvolta în continuare condițiile-cadru privind utilizarea gazului natural lichefiat (GNL) marin, în urma discuțiilor din cadrul ESSF.

Page 15: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 15 RO

Etapele următoare privind GNL marin Având în vedere complexitatea acestui subiect, este necesar să se extindă domeniul de aplicare și participarea asupra altor părți interesate din lanțul de aprovizionare cu GNL marin, pentru a include autoritățile relevante din statele membre. Prin urmare, se are în vedere instituirea unui grup de lucru privind GNL marin în cadrul ESSF. Grupul de lucru își va baza activitatea, printre altele, pe rezultatele unui grup ad-hoc de experți privind GNL, pe recomandările formulate în studiul de analiză a lacunelor legislative realizat de EMSA și pe alte studii de fezabilitate sprijinite prin programul TEN-T, cum ar fi cele desfășurate în cadrul proiectului GNL pentru nordul Uniunii Europene („Northern EU LNG project”) etc.

Acest grup de lucru va oferi consiliere Forumului european pentru un transport naval sustenabil (ESSF) cu privire la aspectele tehnice și juridice legate de elaborarea condițiilor-cadru (standarde, orientări și/sau reglementări) menite să faciliteze utilizarea gazului natural lichefiat (GNL) drept combustibil marin la nivelul UE și poate întreprinde următoarele acțiuni:

Acțiune Actori responsabili

Calendar

16. Elaborarea de orientări/standarde/norme comune și armonizate referitoare la utilizarea GNL marin drept combustibil pentru nave, acoperind aspectele tehnice, operaționale, de siguranță, de securitate și de formare în ceea ce privește:

(a) transferul, depozitarea și distribuirea, (b) buncherarea, (c) utilizarea la bordul navelor

CE/EMSA/ESSF

2013-2014

17. Analizarea unora dintre potențialele obstacole de piață care stau în calea utilizării GNL, spre exemplu cele organizaționale, operaționale, legate de costuri și de lipsa de informații

CE/EMSA/ESSF

2013-2014

18. Menținerea corelării și asigurarea coordonării cu evoluțiile în materie de reglementare în ceea ce privește utilizarea GNL marin, aflate în curs la nivel internațional, spre exemplu în cadrul OMI, ISO, IAPH, SIGTTO etc.

CE/EMSA/ESSF

2013-2014

19. Furnizarea de îndrumări și de sprijin pentru formularea și evaluarea unor planuri de afaceri eficace (abordare fondată pe lanțul de aprovizionare cu GNL)

CE/EMSA/ESSF

2013-2014

20. Creșterea gradului de conștientizare al publicului asupra avantajelor oferite de GNL marin

CE/EMSA/ESSF

2013-2014

Page 16: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 16 RO

3.2.2. Tehnologii de epurare

3.2.2.1. Aprobarea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare de la bordul navelor

Cerințe armonizate privind aprobarea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare de la bordul navelor (tehnologii de epurare) pentru navele care arborează pavilionul unui stat membru al UE au fost integrate în Directiva 2011/75/UE a Comisiei din 2 septembrie 201116 de modificare a Directivei 96/98/CE a Consiliului privind echipamentele maritime17. În conformitate cu aceste noi dispoziții, de la 5 octombrie 2012, epuratoarele aflate la bordul navelor din UE trebuie să respecte standardele stabilite în anexa A.118 la directivă.

3.2.2.2. Cerințe referitoare la deșeurile generate de epuratoare

Unele tipuri de epuratoare generează deșeuri care nu pot fi deversate în mare, dar care trebuie să fie tratate în mod corespunzător. În consecință, cerințele referitoare la deșeurile generate de epuratoare vor fi evaluate de serviciile Comisiei în cadrul procesului actual de revizuire a Directivei 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură.

Etapele următoare privind tehnologiile de epurare Având în vedere provocările tehnice, operaționale și economice asociate cu instalarea, operarea și întreținerea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare (epuratoare), se are în vedere crearea unui grup de lucru privind tehnologiile de epurare în cadrul ESSF. Grupul de lucru va examina, printre altele, dacă epuratoarele posedă caracteristici care permit instalarea lor pe toate tipurile de motoare și pe nave de orice categorie și dimensiune, precum și aspecte cum ar fi: costul inițial, disponibilitatea și maturitatea produselor, perioada de amortizare, eliminarea reziduurilor (a nămolului) și formarea echipajului. Acest grup de lucru va oferi consiliere Forumului european pentru un transport naval sustenabil (ESSF) cu privire la aspectele tehnice, economice și operaționale legate de utilizarea tehnologiilor de epurare în domeniul transportului naval.

16 JO L 239, 15.9.2011, p. 1. 17 JO L 46, 17.2.1997, p. 25. 18 Anexa A.1 – Echipamente pentru care există deja standarde de testare detaliate în cadrul instrumentelor

internaționale.

Page 17: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 17 RO

3.2.3. Energia electrică furnizată de rețeaua terestră

Sunt deja în curs eforturi de standardizare vizând promovarea introducerii acestei tehnologii, care poate reduce substanțial poluarea locală în porturi și ar putea funcționa în viitor cu energie eoliană offshore nepoluantă. Propunerea de directivă privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi19 impune statelor membre să asigure instalarea în porturi a surselor de alimentare a navelor cu energie electrică furnizată de rețeaua terestră, cu condiția ca acestea să fie eficiente din punct de vedere al costurilor și să aducă beneficii de mediu. În plus, propunerea de directivă prevede că alimentarea cu energie electrică furnizată de rețeaua terestră trebuie să fie conformă cu standardul EN relevant și, cel târziu la 31 decembrie 2015, cu specificațiile tehnice ale standardului mondial recent adoptat IEC/ISO/IEEE 80005-1.

În actuala revizuire a Directivei 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității sunt propuse stimulente suplimentare. Propunerea Comisiei prevede o scutire de la taxe obligatorie și temporară pentru alimentarea cu energie electrică furnizată de rețeaua terestră navelor aflate la dană în porturi. Odată ce directiva este adoptată, acest stimulent se aplică pentru o perioadă de opt ani. Cu toate acestea, discuțiile referitoare la calea de urmat în privința legislației propuse sunt încă în curs de desfășurare. 19 COM(2013) 18 final.

Acțiune Actori responsabili

Calendar

21. Propunerea includerii reziduurilor provenite de la sisteme de purificare a gazelor de evacuare în cadrul Directivei 2000/59/CE revizuite privind instalațiile portuare de preluare

CE Al doilea trimestru al anului 2013

22. Evaluarea necesității de a elabora orientări și/sau standarde în ceea ce privește tehnologiile de epurare, care să acopere aspectele tehnice, operaționale și de siguranță, incluzând formarea echipajului, precum și aspectele legate de poluarea marină

CE/EMSA/ESSF

2013-2014

23. Identificarea și analizarea potențialelor obstacole de piață care stau în calea pătrunderii pe piață a tehnologiilor de epurare

CE/ESSF 2013-2014

24. Asigurarea coordonării cu inițiativele în materie de reglementare aflate în curs la nivel internațional, cum ar fi lucrările OMI referitoare la criteriile privind apa de spălare aplicabile sistemelor de purificare a gazelor de evacuare

CE asistată de EMSA

2013-2014

25. Schimbul de informații cu privire la proiectele și testările în curs și la cele planificate referitoare la instalarea tehnologiilor de epurare la bordul navelor

CE/EMSA/ESSF

2013-2014

Page 18: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 18 RO

Etapele următoare

3.3. Dezvoltarea infrastructurii Propunerea pentru un nou regulament privind TEN-T stabilește cerințe în materie de infrastructură care vizează facilitarea unor servicii de transport sigure, eficace, inteligente, eficiente din punct de vedere energetic și sustenabile. Se acordă atenția cuvenită punerii în practică a tehnologiilor noi și a inovațiilor, incluzând în special introducerea instalațiilor alternative de alimentare cu combustibil necesare pentru utilizarea tehnologiilor curate pentru nave. Sprijinul din partea TEN-T va facilita tranziția către un transport naval mai curat pe axele principale de navigație situate de-a lungul coastelor Uniunii Europene și pe interfețele acestora cu hinterlandul.

3.4. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare Cel de-al șaptelea program-cadru al UE (PC7) a sprijinit mai multe proiecte de cercetare în domeniul transporturilor20, axate în special pe dezvoltarea de concepte maritime inovatoare, incluzând tehnologiile curate pentru nave, combustibilii alternativi și strategiile operaționale pentru ecologizarea transportului maritim. Aceste acțiuni țin cont, de asemenea, de prioritățile agendei strategice de cercetare în domeniul maritim, definite de platforma tehnologică „WATERBORNE”, care este gestionată de actori din industrie și reunește părțile interesate relevante implicate în cercetarea și dezvoltarea cu privire la transportul pe apă21. Platforma tehnologică „WATERBORNE” se ocupă în prezent de actualizarea agendei sale strategice de cercetare, cu scopul de a-și formula punctele de vedere cu privire la prioritățile pentru următorul program de lucru, care trebuie să fie implementat în cadrul programului de finanțare al UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2014-2020, Orizont 2020.

Pentru a face față provocărilor legate de mediu și de climă cu care se confruntă sectorul transportului naval, sunt necesare investiții suplimentare în cercetare și dezvoltare care trebuie să fie însoțite de o abordare mai coordonată și mai consecventă din partea comunității maritime din UE. Cartea albă din 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”22 a stabilit obiective ambițioase în ceea ce privește reducerile emisiilor de CO2

20 STREAMLINE („Strategic Research for Innovative Marine Propulsion Concepts” – „Cercetare

strategică privind concepte inovatoare în materie de propulsia navelor”), TEFLES („Technologies and Scenarios for Low Emissions Shipping” – „Tehnologiii și scenarii pentru un transport naval cu emisii scăzute”), DEECON („Innovative After-treatment System for Marine Diesel Engine Emission Control” – „Sistem inovator de posttratare pentru controlul emisiilor motoarelor diesel marine”) și HELIOS („High Pressure Electronically Controlled Gas Injection for Marine Two-stroke Diesel Engines” – „Sistem de injectare cu gaz, controlat electronic și de înaltă presiune, pentru motoare diesel marine în doi timpi”) sunt exemple de astfel de proiecte de cercetare finanțate de UE. Informații suplimentare cu privire la aceste proiecte pot fi consultate pe site-ul internet al Serviciului comunitar de informare în domeniul cercetării şi dezvoltării (CORDIS), la adresa următoare: http://cordis.europa.eu/projects/home_en.html.

21 http://www.waterborne-tp.org/ 22 COM(2011) 0144 final.

Acțiune Actori responsabili

Calendar

26. Exploatarea la maximum, de către statele membre și industrie, a stimulentelor oferite pentru energia electrică furnizată de rețeaua terestră

SM/industria 31.12.2020

Page 19: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 19 RO

provenite din transportul naval. Din contactele cu părțile interesate rezultă că industria lucrează la dezvoltarea unor abordări inovatoare în vederea construirii de nave cu emisii zero23. În general, creșterea eficienței energetice a navelor conduce la reducerea consumului total de combustibil și, în consecință, la reducerea directă a emisiilor de poluanți și de CO2. Astfel de abordări inovatoare necesită integrarea unui număr de tehnologii noi, de studii mai cuprinzătoare și de proiecte de validare.

Opțiunile de cercetare și dezvoltare pentru implementarea pachetului de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă figurează în programul Orizont 2020 în cadrul părții „Provocări societale”, la obiectivul „Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate”. Pentru a se asigura obținerea de beneficii optime din programul „Orizont 2020”, se are în vedere instituirea unui grup de lucru privind privind cercetarea, inovarea și tehnologiile în cadrul ESSF. Grupul de lucru va elabora pentru ESSF orientări, cerințe și decizii privind cercetarea și dezvoltarea, cu scopul de a sprijini pachetul de instrumente în cadrul programului specific Orizont 2020. Ori de câte ori este necesar, se va ține seama de particularități regionale.

Etapele următoare

23 Recentul raport LeaderSHIP, publicat la 20 februarie 2013, are de asemenea în vedere o posibilă

abordare constând într-un parteneriat public-privat în vederea construirii de nave cu emisii zero și cu o rată nulă de accidente tehnice (http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/maritime/shipbuilding/leadership2015/).

Acțiune Actori responsabili

Calendar

27. Contribuirea la definirea programului de lucru pentru cererile de propuneri din cadrul programului Orizont 2020: (a) sugerarea temelor și a tipurilor de acțiuni corespunzătoare; (b) informarea și îndrumarea organizațiilor interesate pentru a le permite să exploateze la maximum finanțarea oferită de Orizont 2020 în vederea implementării pachetului de instrumente.

CE/WTP/ESSF

În cursul anului 2013 și ulterior

28. Contribuirea la agenda strategică de cercetare și inovare pentru sectorul transportului maritim din cadrul programului Orizont 2020:

(a) monitorizarea progreselor și actualizarea cerințelor în materie de cercetare și dezvoltare în ceea ce privește pachetul de instrumente;

(b) contribuirea la alinierea acțiunilor UE în materie de cercetare și inovare la implementarea politicilor.

CE/WTP/ESSF

CE/WTP/ESSF

În cursul anului 2013 și ulterior

Page 20: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 20 RO

4. CONCLUZII Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu statele membre și cu părțile interesate privind implementarea măsurilor identificate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 16 septembrie 2011, precum și privind elaborarea unor măsuri suplimentare care ar promova o mai bună conformare cu standardul privind conținutul redus de sulf și ar favoriza un transport naval sustenabil și competitiv în UE. În acest scop, se va implementa setul de acțiuni identificate în capitolele anterioare și rezumate în anexa 1 la prezentul raport.

Pentru a impulsiona și a coordona acest proces, Comisia va crea un forum mai cuprinzător al părților interesate – Forumul european pentru un transport naval sustenabil (ESSF). ESSF va furniza o platformă pentru un dialog structural, schimbul celor mai bune practici și al cunoștințelor tehnice, precum și cooperarea și coordonarea, în domeniile identificate în comun, dintre părțile interesate publice și private relevante din industria maritimă și serviciile pertinente ale Comisiei. ESSF va fi asistat de grupurile de lucru tehnice care se vor concentra în primul rând pe tehnologiile de epurare și utilizarea gazului natural lichefiat (GNL) marin, pe coordonarea activităților de cercetare și dezvoltare și a lucrărilor de inovare (pe baza orientărilor mai largi în materie de cercetare și dezvoltare furnizate de platforma tehnologică WATERBORNE), pe aspecte financiare și pe schimbul celor mai bune practici pentru implementarea Directivei 2012/33/UE.

Comisia va raporta asupra progreselor înregistrate în ceea ce privește implementarea acestor măsuri la jumătatea anului 2015.

Page 21: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 21 RO

ANEXA 1: Foaie de parcurs referitoare la realizarea de progrese în implementarea pachetului de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă

Acțiune Actori responsabili

Calendar

1 Solicitarea finanțării în cadrul cererilor de propuneri multianuale și anuale TEN-T 2012

SM/industria Încheiată la 28.2.2013

2 Utilizarea posibilităților oferite de cererea de propuneri Marco Polo 2013

Industria Primul semestru al

anului 2013

3 Analizarea posibilelor modalități de a adapta criteriile programului Marco Polo II pentru a reflecta mai bine condițiile de piață și a facilita finanțarea proiectelor privind transportul naval ecologic

CE/SM Începutul anului 2013

4 Asigurarea unei mai bune utilizări a instrumentelor UE de finanțare a sectorului transporturilor și a unei mai bune coordonări cu alte instrumente ale UE, cum ar fi fondurile structurale, împrumuturile BEI etc.

CE/SM/industria Începutul anului 2013

5 Asigurarea continuității lucrărilor ESN legate de evaluarea posibilelor efecte (spre exemplu inversarea modală) asupra sectorului transportului maritim pe distanțe scurte în zona SECA

CE/ESN/SPC 2013-2014

6 Creșterea gradului de conștientizare a condițiilor-cadru ale BEI de acordare a unui împrumut pentru sectorul transportului naval

BEI/CE 2013-2014

7 Explorarea oportunităților de creare a unor parteneriate intersectoriale care ar putea asigura finanțare din partea BEI pentru proiecte maritime

CE/SM/industria/

ESSF

2013-2014

8 Luarea în considerare a utilizării LGTT sau a fazei-pilot a Inițiativei Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte în vederea finanțării proiectelor de infrastructură de transport maritim cu perioade lungi de amortizare

CE/SM/industria/

ESSF

2013-2014

Page 22: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 22 RO

Acțiune Actori responsabili

Calendar

9 Examinarea posibilității unei grupări financiare a proiectelor de modernizare cu scopul de a solicita împrumuturi generale BEI

SM/industria/ESSF 2013-2014

10 Examinarea introducerii unor scheme naționale de finanțare vizând sprijinirea conformării anticipate a operatorilor naționali de nave cu standardul privind conținutul redus de sulf

SM 2013-2014

11 Identificarea posibilelor stimulente aplicabile la nivel local, național și regional, spre exemplu taxe portuare și tarife portuare ecologice pentru navele ecologice (în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat)

SM/industria 2013-2014

12 Continuarea dialogului internațional privind transportul maritim cu principalii parteneri internaționali și a coordonării cu OMI și ISO în ceea ce privește chestiunile legate de sustenabilitatea transportului maritim

CE asistată de EMSA În mod recurent

13 Instituirea Forumului european pentru un transport naval sustenabil (ESSF)

CE împreună cu părțile interesate relevante

Primul semestru al

anului 2013

14 Organizarea primei reuniuni plenare a ESSF și lansarea activității grupurilor de lucru tehnice ale ESSF

CE/ESSF Al doilea semestru al

anului 2013

15 Discutarea implementării Directivei 2012/33/UE

CE/SM/ESSF/industria Al doilea semestru din 2013-

2015

16 Elaborarea de orientări/standarde/norme comune și armonizate referitoare la utilizarea GNL marin drept combustibil pentru nave, acoperind aspectele tehnice, operaționale, de siguranță, de securitate și de formare în ceea ce privește:

(a) transferul, depozitarea și distribuirea,

CE/EMSA/ESSF

2013-2014

Page 23: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 23 RO

Acțiune Actori responsabili

Calendar

(b) buncherarea, (c) utilizarea la bordul navelor

17 Analizarea unora dintre potențialele obstacole de piață care stau în calea utilizării GNL, spre exemplu cele organizaționale și operaționale sau cele legate de costuri și de lipsa de informații

CE/EMSA/ESSF 2013-2014

18 Menținerea corelării și asigurarea coordonării cu evoluțiile în materie de reglementare în ceea ce privește utilizarea GNL marin, aflate în curs la nivel internațional, spre exemplu în cadrul OMI, ISO, IAPH, SIGTTO etc.

CE/EMSA/ESSF 2013-2014

19 Furnizarea de îndrumări și de sprijin pentru formularea și evaluarea unor planuri de afaceri eficace (abordare fondată pe lanțul de aprovizionare cu GNL)

CE/EMSA/ESSF 2013-2014

20 Creșterea gradului de conștientizare al publicului asupra avantajelor oferite de GNL marin

CE/EMSA/ESSF 2013-2014

21 Propunerea includerii reziduurilor provenite de la sisteme de purificare a gazelor de evacuare în cadrul Directivei 2000/59/CE revizuite privind instalațiile portuare de preluare

CE Al doilea trimestru al

anului 2013

22 Evaluarea necesității de a elabora orientări și/sau standarde în ceea ce privește tehnologiile de epurare, care să acopere aspectele tehnice, operaționale și de siguranță, incluzând formarea echipajului, precum și aspectele legate de poluarea marină

CE/EMSA/ESSF 2013-2014

23 Identificarea și analizarea potențialelor obstacole de piață care stau în calea pătrunderii pe piață a tehnologiilor de epurare

CE/ESSF 2013-2014

24 Asigurarea coordonării cu inițiativele în materie de reglementare aflate în curs la nivel internațional, cum ar fi lucrările OMI referitoare la criteriile privind apa de spălare aplicabile sistemelor de purificare a gazelor de evacuare

CE/ESSF 2013-2014

Page 24: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 24 RO

Acțiune Actori responsabili

Calendar

25 Schimbul de informații cu privire la proiectele și testările în curs și la cele planificate referitoare la instalarea tehnologiilor de epurare la bordul navelor

CE/EMSA/ESSF 2013-2014

26 Exploatarea la maximum, de către statele membre și industrie, a stimulentelor oferite pentru energia electrică furnizată de rețeaua terestră

SM/industria 31.12.2020

27 Contribuirea la definirea programului de lucru pentru cererile de propuneri din cadrul programului Orizont 2020: sugerarea temelor și a tipurilor de acțiuni corespunzătoare; informarea și îndrumarea organizațiilor interesate pentru a le permite să exploateze la maximum finanțarea oferită de Orizont 2020 în vederea implementării pachetului de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă.

CE/WTP/ESSF 2013 și anii

ulteriori

28 Contribuirea la agenda strategică de cercetare și inovare pentru sectorul transportului maritim din cadrul programului Orizont 2020: monitorizarea progreselor și actualizarea cerințelor în materie de cercetare și dezvoltare în ceea ce privește pachetul de instrumente pentru transportul sustenabil pe apă; contribuirea la alinierea acțiunilor UE în materie de cercetare și inovare la implementarea politicilor.

CE/WTP/ESSF 2013 și anii

ulteriori

Page 25: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 25 RO

ANEXA 2: Proiecte privind autostrăzile maritime (AM) și porturile, sprijinite de TEN-T și care au o dimensiune de mediu specifică

Publicate la adresa: http://tentea.ec.europa.eu/en/ten-t_projects/ten-t_projects_by_transport_mode/water.htm Informații suplimentare despre proiectele finanțate de către TEN-T sunt publicate pe site-ul internet al Agenției Executive TEN-T

(http://tentea.ec.europa.eu/en/home/)

Portofoliul de proiecte privind AM în curs de desfășurare:

Codul proiectului Titlul Tipul de acțiune

Durata planificată

(în ani) Data inițială de încheiere

Data estimată de

încheiere

Costuri totale inițiale

(în milioane

EUR)

Sprijin TEN-T (în milioane

EUR)

2010-EU-21112-S LNG infrastructure of filling stations and deployment in ships (Infrastructura GNL pentru stații de realimentare și instalarea la bordul navelor)

Studii 3,2 31.3.2013 31.12.2013 26,8 9,6

2009-EU-21010-P

Baltic Link Gdynia-Karlskrona (Conexiunea dintre Gdynia și Karlskrona din Marea Baltică) (partea proiectului privind alimentarea cu energie electrică furnizată de rețeaua terestră într-un port și pentru două nave)

Lucrări 4,8 31.10.2013 31.10.2013 85,5 17,1

2011-EU-21002-P On Shore Power Supply – an integrated North Sea network (Alimentarea cu energie electrică furnizată de rețeaua terestră – o rețea integrată a Mării Nordului)

Lucrări 3,3 31.12.2014 31.12.2014 5,0 1,0

2011-EU-21005-S LNG in Baltic Sea Ports (Utilizarea GNL în porturile Mării Baltice)

Studii 3,0 31.12.2014 31.12.2014 4,8 2,4

2011-EU-21007-S COSTA Studii 2,8 31.12.2013 31.12.2013 3,0 1,5

2011-EU-21010-M

Green Bridge on Nordic Corridor („Podul verde” al coridorului nordic; partea proiectului privind instalarea unor epuratoare pe două nave și alimentarea cu energie electrică furnizată de rețeaua terestră în două porturi)

Mixt (studii & lucrări) 4,0 31.12.2014 31.12.2014 84,6 19,8

Total 111,4 51,4

Portofoliul de proiecte portuare în curs de desfășurare:

Page 26: RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI … file„Pollutant emission reduction from maritime transport and the Sustainable Waterborne Transport Toolbox 1 ” („Reducerea

RO 26 RO

Codul proiectului Titlul Tipul de acțiune

Durata planificată

(în ani) Data inițială de încheiere

Data estimată de

încheiere

Costuri totale inițiale

(în milioane

EUR)

Sprijin TEN-T (în milioane

EUR)

2011-ES-92138-S

Blue Corridors enHance through the Application of Natural Gas Energy (Dezvoltarea de coridoare albastre prin utilizarea gazului natural ca sursă de energie)

Studiu 1,3 31.12.2013 31.12.2013 2,2 1,1

2011-EU-92151-S

Green technologies and eco-efficient alternatives for cranes & operations at port container terminals [Tehnologii ecologice și alternative ecoeficiente pentru macarale și operațiunile din terminalele portuare de containere („GREENCRANES”)]

Studiu 1,9 31.5.2014 31.5.2014 3,6 1,8

2011-EU-92079-S Make a Difference Studiu 1,2 31.12.2014 31.12.2014 2,5 1,2

2011-FR-92026-S

Technical and design studies concerning the implementation of a LNG bunkering station at the port of Dunkirk (Studii tehnice și de proiectare privind punerea în funcțiune a unei stații de buncherare cu GNL în portul Dunkerque)

Studiu 2,4 31.12.2014 31.12.2014 2,3 1,1

2011-SE-92148-P Proiectul Fjalir Lucrări 1,2 31.12.2013 31.12.2013 1,3 0,3

Total 11,9 5,5