Zanfir Ilie

IseGeHDekeGAIsArylls0R

\AAIDEEAEURopEANX

Cuprins

Q*r4r*rr,*De ce iubesc Galaliul

De DunIr. *1 Ddinuire la GalatiDunirea gi albastrul cel mai albastruDun[rea, leagin gi legend[Dunirea, poveste qi adevir...Pe vadul fermecat al Dunirii albastre...

Istorie -i Credin{iIstoria Galafiului altfel sau de la Innocens la Ghile VasiliuUmbra lui Petru Rareg,la BrategBiserica redut[ PrecistaCasa Domnului de pe strada DomneasclCatedrala Noii Credinfe. Sfinta Sofia qi

Casa de Culturi a Sindicatelor

CIrtii

5

15

2t27JJ

43

53

63

69

77

89

97

105

115

t23129135

143

149

157

LuminaBiblioteca aproape cosmiciBiblioteca vieO sut[ doulzeci gi cinci de ani de

,Vasile Alexandrescu Urechia"invlflturile lui Urechia citre urmagii sii ziarigtiiMiria Sa, Cartea, in Cetatea GalafilorMorala lumii gi nemurirea clr]iiPrimlvara cirlilor la GalafiPledoarie pentru permanenfa lecturiiToamnele Thaliei in Palatul lui

Vasile Alexandrescu UrechiaSplendorile Gala{iului

*{.*

Locuri, institu(ii, monumente, edificiiColosul de pe Dealul SmArdanului, un accelerator

de istorie la Dunirea de JosDispeceratul mersului pe aplEcouri pe faleza DuniriiCurgerea Dunirii pe verticaliMinunata poveste a nisc[torilor de coribiiimp irilia fu unzei de stej ar, p[durea GArboaveleO perl[ a Dunirii str[lucind printre noriPalatul Prefecturii gi valsul lui IvanoviciPoarta cea verde dinspre ape,FalezaDunlriiBiserica pescarilorSplendoarea sportului alb la Patinoarui din Gata{iTirim de istorie, inimi gi invi{6tur6, Liceul pedagogicTecuciul patriarhal, legendi gi realitateUniversitatea,,Danubius", la confluenle de ape

Ei de timpuriAmfiteatrul spiritului pentru cele mai de pre! vlistare,

Liceul,Vasile Alecsandri"De la vinul lui Noe, la via lui Eremia GrigorescuCum gi-au vAndut gilSlenii ,,libertatea"Unde sunt pescarii de altidati?...Ultimul,,Tudor Vladimirescu"

Culturi, Literaturi, Universul ArtelorEternitatea unei rostiriGalali, frumos orag de visitori...Adresa din Galali a lui Mihai Eminescu,

Calea domneasciOraqul Teilor EminescieniPagii lui Cuza gi goaptele lui EminescuPescarul care l-a gdzduitpe EminescuScriitorii g516{eni de astdzi gi din totdeauna...

HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU

167

t79187

193

199

2092t5223

231241.

2472s526t

271

28t29t301

307

313

323

33r

335243

351

357

363

Hortensia Papadat-Bengescu, o scriitoare pentruUniunea Europeani, oglindind unitatea contrariilor

De la Turnul de Fildeg la Baricade...Scriitorii, ambasadori ai GalatiuluiScriitorii, dincolo de scrisul lor...Urmagii lui fean Bart,la GalafiMaica Teodosia de VladimiregtiFemeia de Covurlui (Galafi) intre istorie qi poveste

)/ J

387

395401407

4I742s

d':.ur**:

-..'... 1 r:,.:r "-: ; r'i.p:;;|'..:::

. : -i :. dt!.-i.*:r,: \.:t!*!

. i. e. :i-,_ ..,..,:.::..:.r;.:',:..::,n.,4.-:_.

DT DUNARE

;

DAINUIRE LA GeTnTT,

LEGENDELE GALATILOR

DuNAnrn $r ATnASTRULCrr Mru ATgESTRU

Xte generalii se vor fi perindat la Gala{i de la intemeierea luigi pini in acest inceput de mileniu III d.Hr.? Si ce idealuri

au purtat cu ele, ce speranfe, ce temeri, ce impliniri, ce egecuri? Estegreu de r5.spuns, cronicile consemneazl doar marile evenimente,este dificil de aflat ce ascunde istoria o datl pentru totdeauna insecretele ei inviolabile, dar cert este c[ toate cite s-au niscut gi

s-au format pe aceste meleaguri au avut deasupra zodia generoasla fluviului tutelar Dunirea, granifl gi, in acelagi timp, negare a ei.Granifi., pentru ci apele milenare au t[iat aici cAmpia pentru a lisadincolo o alt[ lume, Dobrogea, ]inut al interferenfelor, marcat denafii dupi nafii, de personalitifi dupn personalitili, de scifi (ScythiaMinor), de vechii geto-daci, de primele colonii greceqti, de cetl]ileromane de dupi victoria lui Tiaian, de surghiunul lui Ovidius, deperegrin[rile intru noua inv[]6tur5 a intliului apostol chemat deMAntuitot SfAntul Andrei... Negare a ei, pentru ci tocmai fluviul i-afost puntea de leg[turi cu lumea, in amonte, spre inima Europei, in

l5

Zanfir IIie

aval, sprea marea cea mare gi spre oceanele lumii, fhcAnd din Galaliun ora$ fbrl nici un fel de hotare, un etern Porto Franco.

Citeva ilustrate pistrate sau uitate prin sertare de mult depigitede timp gi de modl re]in din secolele trecute chipurile unor gil[1enide altidatl, aflali in uitate costume de epoci, in plimbare pe strlzileprincipale din vechiul centru, pe Domneascd saape Corso,pe strada

Portului sau prin Piala Regald, toate aproape de Dunire, de suflulnevlzut al trecerii fluviului pe lingl inima urbei. Pe atunci, singuramodalitate de a comunica intre oamenii separafi de mari distanfegeografice era scrisul, foaia de hArtie gi pana de gAsci, tocul de lemncu penili, cerneala pistrat[ ln c[limiri de epoc[ ascunse acum prinmt)zee, plicul gi marca pogtali, ea lnslgi o imagine, un simbol, o

sugestie. O muzici dintr-un gramafon defect, fotografii in sepia, cu

colprile indoite de vremuri, o imagine lnce{ogati pe o margine de

peliculi de film, cine qtie prin ce minune pistratl, scrisori uitate sau

r[t[cite intr-un scrin mAncat de carii 9i... cam atit!Atit ne-a rlmas de atunci, atit Etim despre zecile de genera]ii

care s-au perindat pe malul Dundrii gililene in epoca modernl,gi, in afar[ de cirfile-document gi de clrfile-fictiune plstrate inbiblioteci, o ilustrati din Portul de altldati, cu coribii cu pAnze

profilate in zare sau de pe ,,uli1ele" principale, mai aduce o boare de

aducere aminte dintr-o viafi care s-a stins odatl cu epoca, lS.sind

cale iiberi noilor generafii, acestea de acum, marcate de o febrillrevolufie informafionali, una in care cartea pogtali, marca lipiti pe

fruntea scrisorii tocmai iscilite la lumina limpii, telegrama elipticlqi aduc[toare de vegti nu lntotdeauna bune nu iEi mai au rostul.Internetul a inundat lumea gi, odati cu el, pini gi Dunlrea pare maimic6, o simpll migcare pe taste pentru a o vedea virtual, in intregime,delaizvoare gi pin[ in Deltl...

E suficient si tastezi un cuvAnt dorit gi un univers intreg !i se

deschide in fa1[. ,,La Galafi, Dunlrea are albastrul cel mai albastru",scrie o tinir[ intr-un poem postat in spa]iul infinitelor posibilitili,iar ceea ce urmeazd dupi primul vers trideazd nostalgia celei ce,

cAndva, respirXnd aerul urbei de la Mila 80 a fluviului, nu-l maipoate uita niciodat[ pentru c[: ,,mi-e dor de Gala]iul meu cu cinci

16

LEGENDELE GALATILOR

ani de chirie/ de statuia aceea de femeie cdreia, si gtii, i se spune/<Nespilata> pentru cilare, aga, nigte pete de vopsea/ sau bronz, nicieu nu mai gtiu bine, qi e un loc unde/ mul1i oameni se intilnesc, qi deFalezd,mi-e dor,/ de bac, gi de Dunire, gi de localul <Pibunni>..., saumai nou de <365>".

Noile repere ale Galafiului,locurile de intilnire gi de taifas alenoilor generafii sunt tot la malul Dunirii, ,,La Nespdlata", oJm spunepoeta mai sus, sa:u ,,La Zid", ,,La Elice", acolo unde se coboari de peinli]imea pe care s-a durat oragul cel vechi gi cel nou spre artera detaini a Falezei, fAgie de silcii gi de alei ce marcheazl albastrul Dun5.rii,aproape trei sezoane din an, cu nuanfele de verde ale ingemlniriianotimpurilor.

Aflati inzona vechii pie{e a Galafiului, nu departe de Dun[re,la,,Romarta'! in preajma primelor blocuri noi de locuinfe din Galali(zona,,P"-urilor, ,,M"-urilor si ,,IJ'-urilor), ,,Nespdlata" (cum a intratin conversafia citadini) este de fapt o lucrare artisticl din bronz,apar{inind sculptorului Constantin Baraschi, membru corespondental Academiei, artist plastic format la Scoala lui Paciurea gi autor almai multor creafii monumentale din fari gi din Bucuregti, printrecare sunt demne de amintit altoreliefurile de la Arcul de Triumf.

Destinul a ftcut ca artistul si moari in chiar anul ln care

,,Nespdlata" - ,,Fata pe valuri", de fapt, pentru cI. aga a numit-o autorul- a fost amplasatd la Galafi, in 1966, exact dupl finisarea primului,yal" al noii arhitecturi urbanistice locale .Iatl, c5, de atunci, au trecut47 de ani, iar ftptura femininl din bronz, vegnic udati de jeturile deap[ de Dunire fignite din gurile unor pegti de metal, a devenit nunumai loc de destindere qi de priveligte agreabili innobilati prin art[,dar qi unul de reper, de lntAlnire, gen: ,,Ne vedem la <<Nespdlala>>" sau,Mno la <Nespdlata>>", ct)m igi spun in genere tinerii (gi nu numaiei), dindu-gi intilnire aici, fie prin viu grai, fie prin telefon, fie, dince ln ce mai des, prin mesaje pe Internet.

Punct de reiterare a unor rela{ii interpersonale dintre cele maivariate, de Ia intdlniri,,de lucru" la cele pAndite din umbr[ de dulceaslgeatl a lui Cupidon, locul, mai ales in serile linigtite de vari, esteinvadat de tinerefe gi de buni dispozifie, adolescenfii coboari din

t7

Zanfir llie

locuinlele 1or, punind ,,clapa" pe tastatura laptopurilor, pentru acomunica altfel decAt prin mesaje virtuale, pentru a schimba vorbeadevirate gi zAmbete autentice, pentru a-gi confrunta ideile gi pentrua-gi armoniza speranfele, pentru a se bucura de acea stare greudescriptibili, conferitl de prezen]a ascunsl a fluviului care ie ascultdqoaptele, atrlgindu-i cit mai aproape de r[suflarea lui. $i, de cele maimulte ori, dacl nu chiar intotdeauna, pagii lor tocmai spre Dunlre se

indreaptl, spre un alt mare qi binecunoscut punct de intilnire. ,,IaZid" (saa ,,La Elice") este tot o formulare de folclor urban plinl de

in[elesuri gi de farmec, nu are nimic din riceala, sugestia de separare

sau de claustrare pe care o impune infelesul primar; zidul este doarconstruclia monumentall de marmurl care delimiteazd partea de

sus a ansamblului de sciri de acces spre Falezainferioari a Dunlrii,punctul central de atraclie pentru orice g[161ean, ca gi pentru oricevizTtator str[in, care, de oriunde ar veni el, doregte s-o vadi, pentruci, dacl n-ar privi-o mlcar o dati, n-ar in]elege cu adevirat ce

lnseamni Galafiul Ei ce are el mai prelios gi mai frumos de arltatlumii Ei lui insqi.

in fond, ,,La Zid" este un fel de kilometrul zero al sufletuluig61[1ean, gi aceasta nu pentru ci de aici ar incepe oragul, elincepe de peste tot, fiecare stradi este un segment al slu la fel de

important ca oricare altul, ci pentru c[ aici se face schimbul intregenerafii, aici vii la ora adolescenlei, pe rotile sau (chiar pe jos) cuprietena de mAni, ca elev sau student, din Galali sau de oriunde, gi

de aici pleci, peste ciliva ani, dupl ucenicie, dupi absolvire, duplbotezul maturitl{ii, pentru a lIsa loc liber ,,altor rotile" gi ,,altormiini" stringAndu-se Ia inceput timid gi apoi trainic sub blAndelearazelor de lun[. E suficient s[ vii seara ca un observator neutru,cronicar amator gi ascuns al propriei epoci, s[ privegti cu nostalgieperindarea de tinerele inepuizabili care urcl gi coboari treptelece duc spre fluviu, pentru a inlelege c[ aici se bate ora exacti a

Gala(iului, c[ oragul nu are un ceas monumental, cum il are Briilala Traian, pe cel floral de pi1d6, dar nici nu e nevoie de el, e de ajunssi privegti in ochii acestor tineri ca si afli timpul exact al generalieice urci in istorie.

18

LEGENDELE GALATILOR

,,Fata pe valuri" (alias ,,Nespalata"), ,,LA Zid", sau ,,La Elice"(denumire datd pentru piesa expusi sub forml de monument, inapropiere, tot pe malul fluviului, simbol al unei industrii care, inaintede 1989, tocmai inflorise la Galali, cea a turnirii acestei importantepiese din dotarea navelor) vor fi, probabil, locuri de intilnire Eipentru alte generafii viitoare. Pentru aceasta ins6, epoca pe care otriim acum nu va mai fi consemnatd in ilustrate gi in cirfi poEtale,pesemne cd toate acestea nici nu vor mai exista. Cine mai trimiteastdzi aga ceva, cAnd are la lndem6n[ poqta electronicd? pentru ceice vor veni, epoca anterioari va fi deja stocati ln memoria camerelorde luat vederi, a inregistririlor video, a calculatoarelor din ce in cemai performante. Va fi, probabil, suficient un stick, sau un simpluclick pentru a vedea pe monitoarele viitorului tot ce a fost gi tot ceva r[mAne intr-un spafiu virtual etern. Va fi reglsit, credem, printretoate cAte se vor fi intdmplat, gi poemul tinerei care postase prinindepdrtafii ani 2000, versurile: La Galafi, Dundrea are albastrul celmai albastru/ mi-e dor de Gala{iul cu cinci ani de chirie/ de statuiaaceea de femeie, cdreia, sa ;tii, i se spune/ Nespdlata pentru cd are, a;anigte pete de vopsea/ sau de bronz,/ nici eu nu mai gtiu bine/ ;i e un locunde/ mulsi oameni se inthlnesc, ;i de Faleza mi-e dor/ de bere Si deDundre ;i de localul Pibunni...

$i despre fof (spunem noi)l ce se cheamd .,.Galafi.

19