9 Y,:l e Pensiero, 1992, Stoia dellaf/osaftt an/iu@ h,dirura Galaxia Gutenbcrg, 20lJ

Redactoc MiaHodisTehnoredactare: Dinu Virgd

Descderea CIp a Bibliotecii Nagionale a Rom6nieiREALE, GTOVANNIfstoria filosofiei antice / Giovanni Reaie; trad. Cristian $oimu9an,ed. : Silviu Hodig. - Tirgu Ldpug , crl;;G",;;berg, 2018_.

voi.ISBN 978_97 3_141 _090_6

Vol 6: Scepticismul, eclectismul, neoaristotelismul sineostoicismul-2018. - $q

ISBN 978_97 3_141 _7 24_0

L $oimugan, Crisdan (trad.)iI. Hodip, Silviu (ed.)

Editura Galaxia Gutenbetg435600 Targu-Lipup, sLr. Florilor nr.^t eI.: 07 2 3 - 37 7 599, 0j 33-97 9 383e-mail: conra ct@gaj a.d agutenberg.rowurv.gal axiagu ren berg. ro

11

GIOVANNI REALE

ISTORIA FII,OSOFIEIAh{TICE

volumul al gaselea

S CEPTICISMUL, ECLE,CTISMUL,N li( )ARISTOTELISMUL $i NEOSTOICISMUL

Traducere din limba italiandCristian $oimugan

Galaxia Gutenberg2018

CUPRINS

PARTEA iNfAl. Scepticismul gi eclectismul.De la origini phnd'la sfdrgitul epocii pdgine .-...............5

SncltuNne. iNrAl. Scepticismul pyrrhonian 9iscepticismul academic .'..'.""...."' ---."......".""'7I. Pyrrhon gi a 1ui skepsis morald. Mipcarea pyrrhoniand ?

i. Nugt.t.u rnigcirii sceptice.'..'.... .."."""""""""""""'92. Pyrrhon gi revolutia declangati de Alexandru cel Mare """"""' 11

3. intiinirea cu Orientul pi influenla gimnosofi 9ti1o t... " " " " " " " " "' 73

4. Influenga megaricilot 9i a atomiptilor ...'.'.""""""""""""""""""' 15

5. Ruinatea totildaontologlei.....' '.""""""""""""""'196. Pyrrhonianismul ca sistem practic de inlelepciune, cu ale sale tre-i

teguli fundamentale.....^.'...'. """"""""227. Natura lucrurilot ca zparcngd nediferenliatd; nat:ur divinului 9i a

bine1ui........... """"""""'248. Atitudinea pe c re omul trebuie sd gi-o asume in legituri cu

lucrurile; abynerca de la a emite iudecdgi 9i indifetenEa ' " ' ??9. Dobindirea conceptelor de aphasia, ztaruxia St ap|theia """""'3710. Urmagii lui Pyrrhon" 9i in mod special Timon......'.."""""""""42

II. Tendinge sceptice in sinul academiei odatd cw arcesilaos""'491.,,A douaAiademie"....'...' .""""""""492. Metoda dialecticd de impunere a scepticismului lui Arcesilaos '523. Atcesilaos 9i epoch6...'..' '..'.""""""534. ,,Eulogon" sau ,,1'erosimilu-f'..'........"....- """""-"' 54

5. Apa-ziiul,,dogmatism esoteric" al lui Arcesilaos ..."..... " """"" " 56

6. Aporia gi limitele scepticismului la Arcesilaos ......'. "" " " "" "" ""' 59

IIL Afirmdri ultedoare ale scepticismtrlui in Academia

iui Carneade .'...'.'.."""'611.,,A treiaAcaderrrie" ..'......"".'"""""612. Crincaadusd cdteriului stoic al adevir'rlui. .'.'.""'633.Dr:ctrtnadespre,,pithan6n" sau,,ptobabil'.........."'...'.'.'.""""""'654. Aptecierea cotecti a pozigtei lui Cameade '- ..'.."""69

SncgruxnAADouA"Eclectismul Academiei gi Ciceto .............. ... -........,,.. 7 3

I. MotivaEiile gi trdsXturile eclectismului .."'..."""""75

399

ISTORIA FIi-OSOFIE] ANTICE

II. Filon din Ladssa pi cea de-a patra Academie..........................811. Cele cinci Academii ......"..................812. Noutatea adusd de Filon.............. ...........................823.DeIa probabiJism dialectic la probabilism po2itiv......................844. Originea evidentei ...."......................865. Etica ..........................87

III. Antioh din Ascalon pi cea de-a cincea Academie.................891.. Pozitla lui Antioh...... .......................992. Citica scepticismului academic...,... ......................913. Logica, {rzica gi etica................ ........94

I\'. Cicero gi eclectismul academic la Roma........ ........97l.P<>z;t$a fiktsoficd a lui Cicero..... .........972. Probabilismul eclectic ciceronian...... .........................993. I-ogca: criteriul adevdruiui................... ..................."1024.Il:zica,tecJogia gipsihologia... ......".,.I045. Etica ........... ............." 1 09

PARTEAA DOUA. Ultimele dezvoltiri gi destrdmarea$colii peripatetice $i a marilor gcoli din perioadaelenistici.. ................. 113

Sncqlunme iNrAr. Redescoperirea lucrdriloresoterice ale lui Aristotel, neoaristotelisrnulgi limitele importanfei lui din puncrde vedere istoric Ai filosofic ....113L Eclipsa biseculati a gcolii pedpatetice in perioada elenistici.. 1 1 7

1. Ly'con................................. ..............1172. llieronr.mos din Rhodos ............"..1183. Ariston din Ceos........ ..."."..............1204. Critolaos din Phaselis... .................j2(J5. Diodor din T1'r ......"122

II. Redescoperirea scrierilor ,,esoterice" ale lui Aristotel.Marea edi,tie a lui andronicos din rhodos. f.enta renagtere afilosofiei aristotelice in secolul i i.c............... ......I25

1. Soarta scrierilor ,,esoterice" ale lui Aristotel pi publicarealor .1252, Crrtenile urmate de Andronicos in a sa edi,tie ,,CorpusAristotelicum ...............1.33

400

CL]PRINS

3. Reprezentan;i gi tendinle ale filosofiei peripateticein secolul i i.C. ......"....... ..'..'...............134

IIL Noul cuts al aristotelismului in primele doud secole

ale erei ctegtine '.........1451. Consolidarea gi tispinditea comcntariilorla luctdrile es<rterice '.. ..'...-..'....-.....--.145

2. Influenle platoniciene gi medioplatoniciene asupta

peripateticilor din pedoacia cregtin5.'.....'.. ...-....".'-.149

IV. N eoaristotelismul lui Alexandru din Aft odisia ..'......... "'.... 1 55

1. Punctele principale din ontologia lui Alexandmgi semnificatia 1or.................. ..'.,........155

2. Doctrina,,Nous'rului gi noutdgi,le ei.'.............'.........'................'160

3. P tezenEa unei componente mistice in metafi z'ica lui Alexandtu

din Afrodisia. ...'..'..'..'.165

SnclluxuA A DouA. Ultimele mdrtutii ale urmagilotfilosofiei gridinii gi cuvintele lui Epicur inscriptionatepe piattd.. ...............169L Reinvierea epicureismuluj in primele doui secole ale epocii

ctegtine........ .'.'.'.-.....".'17 1

1. N{irtruii despte vitalitatea 5i rispAndirea filosofiei Gridinii inepoca irnper-iald .................... ......"..-...171

2. Petmancnta stabilitate dogmatic'i a epicureismului 9i accentuarea

caracteruh-ri siu de teJigie laicd...........".. ..'.,..-......-."176

3. Prestigiui clobindit de cdtre Epicur 9i epicureici in epoca 'imperiali....... '."'."...-...179

II. Diogenes din Oinoanda................... '."...--.'...'.'.i831. Porticul ridicat pe: cheltuiaia lui Ditlgenes din Oinoanda gi

scopul siu ...'....".........183

2.Dcscrieteadocuinelor{t2ice.............. ..'......'......"186

3. Dcscrierea eticii............... ..........'...188

TlL Dcstrdmarea epicureismul-ri.......... ."..".'...."....191

401

ISTORiA FILOSOFIEI ANTICE

2. Trdsdtsrtle neostoicismului ..........197II. Seneca .......................2A1

1. Caracteristicile gdndirii lui Seneca .......................20i2. Divinitatea 9i divinul .....................2|53. Concep,tia despre om..... ...............2094. Congtiinga ...............2115. Voinla .....................2146. Sim,tdmintul gregelii........ ,.............21(t7 . Egdrtatea intre ei a tuturor oamenilor gi iubirea reciptoci .. .... 2 i B8. Presupusele rapofi:ur1 dintre Seneca gi sfAntul pavel ................221

III. Nlusonius Rufus........ ......."...........2231. Accentuarea infiggdrii practice a filosofiei.................................2232. Exercigiul ca actsahzate a virtrr;ii gi a binelu,i..... ........................2253. Puncte noi de vedere .....................228

IV. Epictet, sclavul fi1osof.......... .......2331. Trdsitruiie stoicismu.lui lui Epictet............................. .................2332. Principiul fundamental al eticij lui Epictet..... ............................2353. O tripartigie a filosofiei de facturd eticd............... .......................2404. ,,Prohairesis" sau alegerea morald de fond.......... .......................2445. Noul simgdmAnt al divinului.... .....2496. Inrudirea omului cu Divinitatea gi infrd,tirea oameni,lor.....,.....252T.Lawda adusi. Zeuluj. ......................255

V. Marcus Aurelius, impdratul filosof .......... .........2591. Trdsiturile stoicismului lui Marcus Aurelius......... "........"......,....2592. Cttgerea universali gi caducitatea tuturor lucrurilot....... .........2603. Reafirmarea monismului panteist stoic... ..............2664. Noua antropologre: omul ca trup, suflet gi minte.......... ...............2675. Refrgierea in interioriate ..............2756. Un spirit nou................ ..................277

VI. Destrd.marea filosofiei Porticului..... ....................29ISncpuNnA A IATRA. Renagterea pyffhonianisrnuluigi Neoscepticismul.... ............ 2S5I. Enesidem gi regAndirea pyrrhonianismului............ ....,............287

i . Motivele renagterii p),rfhonianismului gi trdsitu dle acest'ia -.2872. Cei zece,,tropi", sau tabla de valori a categoriilor indoielii .....2923. Negarea adevdrului, a pdncrpiuiui cauzahtdti 9i a posibilitdgiinferengei metempirice ......................305

442

CUPRINS

4. Legiturile dintre scepticismul 1ui Enesidem gi filosofiaheracliteani.. ...............3145. Idei morale .............320

II. Agrippa gi dezvoitarea fleoscepticismului .......3231. Scepticii de dupi Enesidem .........3232. Noua tabli de valori (trEfi a lui Agrippa. ...........3263. SemnificaEia noii table de vaiori a celor cinci ,,tropi" ...............328

IIL Sextus Empiricus gi ultimele dezvoltiriale scepticismului antic..... ..............33I

1. O scurti caractenzate a direcliei medicinei gtecegti cu o pri'i'itespeciald asupra celei de tip empiric ..........................3312. Menodotos intre medicina empfuici gi scepticism.......................3363. Noul plan pe cate igi refotrrnleazd Sextus Ernpiricusscepticismul .. ..............3394.YiaEz firi dogme, sau viaEa fird. filosofie in opinia lui SextusEmpiricus..... .....i.................. ...............3455. Ciicatea sistematici din p^tte^ lui Sextus Empiricus a tlrturorgtiinEelot gi a filosofiei .......................349

IV. Epuizarea scepticismului ................355

SnclIuunAA cINcEA. Reinvierea cinismului ......... 359L Renagterea cinismtrlui in epoca imperiald.

gi caracteristicile ei........... ...............361

II. Curentul stoicizant gi religios al cinismuluiin epoca imperiali...... .............^.....,..365

1. Demetrius. ..........,...3652. Dion Chrisostomul .......................368

IIL Curenrr-rl cinic din epoca imperialS inspirat din strivechiulradicalism contestatar... ....................377

1. Oinomaos din Gadara ....................3772. Demonax.. ...............3793. Peregrinos Ptoteus ........................383

IV. Cinismul din epoca irnperiali ca feriomen de masi gi

contradicliile lui interioare .............389

403

I, RnnHoN $r A LUr sKEPSrs uonerA.$Itgcenne PYRRHoNTaNA

l, Nagtetea migcdrii sceptice

lnainte ca Epicur pi Zenon sd fi pus bazeleproptiiior $coii,Bruhon, de loc din cetatea EIis, rispdndea o noui invd,,ydturdt,

lncepdnd cu anul 323 i.C. (sau imediat dupn) 9i dddea astfelnqtefe unei mipciri de gandire lndt5zite a cunoa$te dezvoltdrilmprrrtante in sdnul lumii antice, bz mat mult chiar, menite a€fta, la fel ca adepgii Grddinii gi ai Porticului, urr nou mod deglndire pi o noud atitudine spirituald, care in istoria ideilor dinlumea occidentald vor rdmAne ca nigte puncte fixe de rcfelrryd,,\

I f)ynhon s-a niscut in cetatea Blis, cindva intre anii 365:360 i.C., locul unde Phaidonpurcrc bruele unei $coli socratice, despre care am vorbit deja (cf. vol tr, p. 285 sqq. 9ivol, III, p. 1 13 sqq). La inceput a dus o viagi nevoiapd, caStigandu-$i traiul ca pictor. Apoir't convertit la filosofie, audiindu-r mai intii pe maegtrii $colilor socratice, indeosebi pemqlndci iar ulterior pe Anaxath din Abder4 care i-a vorbit despre Democril Impreunnt'rr Anaxarh, Pyrrhon a luat parte la expedi$a lui Atexandru cel Mate in Odent Q3+324l,(i), inuirnplare care trebuie si fi produs o adinci impresie asupra 1ui, precutn rromvxlen, ln jwul arc\i324/323 i.C., Pyrrhon s-a intors in cebtea lui de bagtinn, unde gi-a

Fotrccut restui vi4ii ginAnd lec$ ce contineau un mesaj cu noua lui viziune despre viagi

n$t.se cu succes. A murit cdndr.a inte anii 275-270 i.C. Nu a lisat nimic in scris (cu*cepia unei poezii in cinstea lui Alexandru cel L{are). Din fericire, discipohn siu Timonrl[t Ph[us a frxatin scris invigdtutile p1,'rrhoniene iar de ]a acesta din urmd gi-au h:athfirrmagde anticii. Toate mirnxiile din antichitate despre $,nrhon au fost adunate,

tnduse 5i excelent comentate de cltre F. Decleva Catz4 Pinxne, Tesrinonianry,

Hlilirrpolis, Napoli 1981. itt zii.L floastre, acesu. este cel mai pre;ios instrument penuurtirrliirca filosofi:lui nostru. Despre Pi'rrhon gi scepticism, cf V Brochard I-$ S:ceptxqtles

Xnrr, Pads 19533 (18871, 1923); A. Goedeckemeyer, Die Chu/ichte &s griecbischn

llfufii(.vtttt:, kipz{ 1905 (Aalen 1968); L. Rob[ P-ynhon et le seepticisne gvc,Pans 1.944;

M, I)nl Pra I-n scetticisno gveo,Milano-Roma 1950 (d. afI-a, 2 volL, Laterz4 B^tl 197 5).

l)nr cel mai inciant articol despre $nrhon e cel al lui M. Conchg \nhon ou I'Eparcnce,

It[tj,,nr de Megare, Villers surMer'1973. Cf. giI-.0 vetticisno antim (i Amdel c"nvengolqptniirzato dal Centro di studio del pensiero antico del C.N.R, Roma 5-8 nov. 1980 >

ISTORIi\ FILOSOF]EI ANTICE

Pyrhon nu a intemeiatptapiu_zis o $coali, nu a strdns in jurudiscipoli gi nici mdcar,r".gio A.<"t in scris garrdi*.u. gi-" aodt, it.Tb,,r? reiaexernplul ioi So.rur., .orviir. ci prin intei:rnedi.lYd..d: pi de fapt nu atdt al cuvAnnrlur, c6t aJ.mdrnriei tlite {ebura

gi era posibild comunicare^ ."1* mai autentic me:aI ingelepciunii filosofice. Discipolii lui s-au atasat d.e el ffudurma schemele tradigionale. propriu _zis eta vorba nu atdt

1:*:.U, cdt de persoane .m. l-ro prefu:t, admkatpi imitag

oameni care av cdutatin maestrrl *i ul..'rrn mo.l.i de waie" o

tTgryr"exlstenfrali ce sI le stea mereu in fagd., o ao,.ua;sigutd c5, ln ciuda resttigtilor din acele vremuri gi a prdbugirii

T::.j,ill. d., :d",r .etico-poiitice, fericirea pi paceaipintnuierau de afrns, cltiar da( inprin generald era cd nu'se nai jutea niacanstrwi, nici prapane o a/ta noad.

diamerat opusi celei pynho.i".,., ila"-a"i;;;';""t'r#.sub ingdjitea lui G. Giannanttni):

?-oon, Bibliopoirs, Napoli 19g1, precum 5i G. Reale,

!u:!:,y:.:::,,:.r:::f.,0*/^,:"n, it yi,*, a ifi,;;id,;:; r,pp.243_336,unde se vor

Tocmai in aceasta consti noutatea ce deosebegte mesajul luiPynhon nu doar, er"iclenq cle cel al filosofilot c{inaintea 1",, ;;Fnteau spre rezolvarc-a

thor tipuri de probleme, .i gi de cef Jlb.:fl:l din perioada lui, aclicd ,i. i.rl*.i"torii Grdclinii pi ai

l:Tay, care dnteau spre rezolvarca aceleiagi probleme deiond, gl anurne problema viegii: agaclar, noutatea constd in,::fry!t, ai uteposihil sd tr,iim ,,nt fudemfrnare,, o uialriJincitd, nn, plrysi/ de adeadr Si uabrz, ruo ."1 puEin fhri ele apa curn fuseserdconcepute qi venerate in trecut. Grdciina gi porticul, ..8., uf;*,la citeva zeci de ani clna pe cdnd'crvAnnl-l* Irdh;;inceprrse deja sd r. r;rparrd"asc; treptaL cu toate cd erau deacord in a-i atribui ?ngelepturui u..r.ugi trdsdnnce fuseseri crar

ff:::j:::*li * cdte pvrrhon, ei_al asumat totr:ei o poziye

g*sr motivaEiile analitice a1e afumagiilor prezentate aici do;lrr;#.

101.1

r'\'RRt-roN sI A LUI SKEISIS MOId{rA. NII$CAREA pYr.nrioNraNA

r rrtr,grrric fapai cd" ingeleptd nu se poate nicidecum lipsi derhrlqrrrc gi certitudini; in felul acesta, au reluat convingerear lrrrtr rtclcauna a grectTot c5, frinEa, gi adevirul existi iar omul poaterrirrrrscr la e1e, insd regrla inbaza cdreia ajungem si ducem o vta$,Irlr<'itri trebuie si provind tocmai din acesr tip de rationament gi

,lirr luarea ca model a unei precise table de valori.(.trm a ajuns insi Pprhon si ristoarne aceastd tabli de

r';rl,ri atAt de caracteristicd ra,tionalismului grec? $i cum de alrrrtul cl veni cu o altd ,,reguld de viz$" pi cu un alt model de,,rr1clcpciune", renuntAnd la furytn gi h adevir pi declarAnd oricelr rct'Lr irpatentd degarri?

[Jrr rdspuns lata^te aceste probleme poate fi dat doar dacitur('rl cont de trei factori importangi: a) momentul istoric exactrrr (:llre a prins rod gindirea lui Pyrrhon Fi, indeosebi,

lrrrlliciparea filosofirlui nostlu la uimitoarea expeditie a iui,'\lcxrrnclru cel Mare; b) intaJrttea cu Orientr-rl , care i.a dezviluitrrrr tip de ,jngelepciune" total necunoscut grecilor; ) maegtrii gi

, rrlcntcle filosofice grecegti de unde gi-a iuat el instrumenteler rrrrccptuale pentru elaborarea gi formularea propriei gAndiri.llrrirlcti, asadat, sd cercetim pe rAnd fiecare din acegti factori pi

r;r cirltdm a ne da searna ce fel de influenEi gi importanEd au a\.ut('r I)('r.rtrn filosoful nostm.

2. Pyrrhon gi revoluEia declangati de Alexandru cel Mare

Arn explicat foarte limpede in l'olumul cinci ce importantd a

;r\rul pentru greci expediEia lui Alexandru cel Mare incheiatd. culrtrrcclrnoscuta cucerire a Orientului pi revolutionarea moduluirchrr clin l'echime de a concepe viaga politici gi ideologici.f i r:rrtc pe scuft, reamintim na cd ea a insemnat prdbugirea( ,r'tritii-sta! distrugerea ideii de libertate aFa cum o concepeaur',r'<'r'ii, fracturarea vizjunii compacte de identificare a omului cu

cetdteanul, punerea pe picior de egalitate a barbarilor cu?":".n:r? cosmopoiicismului, descoperirea gi prosindividului, rdspandirea curturii erenistiie urmati de asimilareelementelor propdi altor culturi, indeosebi ale celot din Orient.2

. Or,.dintre togi lntemeietorii noilor $coli elenisti.r, pyrrh.nfost cel cate a trdit in mod direct gi imediar evenimentetespective de ladtcalil rupturd in waEz spirituald a antlchjtitImpteund ." fl::"fl Anaxarh din'Abclera," , l"r; ;;;;uimi_roarea expedige a lui Alexandru cel Mare y , f"r, a!?r;e

:::l1t-y:":". acelor

,evrnimenre, srind chnr in npropi.,

ISTORIA FILOSOFIEI ANTICF,

excepgionalei personaliti;i a protagonisniui 1or, .rr. .., o ,roice nu clrlroptea limite pi cu o in&dzneald, ce multora le od

perspective uluitoare.

:e:menea:cd, distrugea rdnd pe rdnd ceea ce era considetat amdestnrctibrl pi cauza pribugirea celor mai vechi gi inrdddcinapd'ten ale grecilor, descrrizancr asder istoriei o sede

Pnn urmare, nu e deloc sutpnnzdtor faptul cd tocma

.**:: l1_erorto", mai mult.de.At u altor fiiosofi, a resimri

r.'tolentul impact cu aceste rcalttig noi. Aga cum expeditia IAlexandru cel Mare, la cate aluat parte pi pyr:rhon, constituie r

2 Cf virlrnqlY, p. 12 sqq.

iYyt^"n' f^+'-yt" * }.T-i -se gisesc adunate in oi.ts-t<ranz,rl. tz, n.ff 1i1r":l ::j:.H:.1*1*" b:. d*: a. .;,*,lra.a,' ;; .;,;_;,' ; rb;P;Xf:-*-:y'J.-T m i= Dels-Kr.anz, zi a ri,.*" a.,# "*;K::.,ir:;Y_?l'*..l*,* l-r":o iat acesra al tui i\{erodo* a,"

"dil.,'J. ffi;il;

3::: ii .g' t py cd _nu

qtie nimic. r_a randrri s;ra "I#d-.r; ;1**r;#T;

il;1i1 * Chios, ded .,yl^.1,"n .* fost insruii;J"-JlJ);il.L ,._ ?: T

3,1!'Tl.O Pottuom, rapi, t9oi,p.3o1l. Ac"r"p n.S** ;.;; ":;*" ;;

1T1",4,:".: pe ne1ea,leiei a._n ,rir or""lJa. j:io-r;",.)'ilffi;ffi,n:lly.l,^*^ :: f,^

ros^tit dinanrSa. ttalrr* N,.:.,.",; a_ap*'.*j;.J;Hi:.:ff::'^'i:: T: -y- piua ei si€e pisat cu prsilo4ge cte fier ,,zdrobepr. .oJ. r.-1*: g-. Ana-rarh; cdci pe Anaxarh_1"1 o,., p"t* ,a?"|i,, *o;"g*". i**"r-X.= Dels-Ktarz, 72 A1) fttad. rom. p. 3011.

l2

r'\'r{nHON sr A i.LT SKEISIS MOIL{I.A.. MI$CAREA r\RRHONTaNA

llcrrirncnt - ca si zicem aga - de ruptur5, tot astfel, pi gAndirea

1r1'r'rlroniani reptezintd, - precum s-a atdtat foelrte bine - ,,oltlrrsofic de rupturd", adicd, o gdndire ce marcheazi gi ea otr1\"('rc bruscd de la o lume la alta: Py'rrhon se afld exact inurr)nrcntul in cate conptiinta pierde o serie de adevdruri gi nur('uiic:$te incd sd-pi giseasci altele, deci se situeazd, vorba unui,rrrlr rr', ,,1a momentul zeto al, adevirului".a

.1, lntdlrrfuea cu Orientul gi influenla gimnosofigtilor

l)in puzderia de experien,te prin care ^

ffecut Pvrrhon caunuarc. a faptului cd a Lua,t parte la expedigia lui Alexandru cell\lrrlt' pi carel-au influengat in fel pi chip, una a jucat un rol culrrlrrl aparte gi, intr-o anumitd misurd, poate cliar hotirAtor:ttrtilrrirca cu ,,gimnosofigtii". E vorba despre un soi de inEelepgi,lrrr [ncUa ce duceau o uap de tip monasdc, orientatd sprerlt'lxipirca oricdrei nevoi omenepti, pusd in slujba renunEdrii lalrrctutile acestei lumi pi concentratd pe atingerea stirii deunl)rrsibilitate. Acegti gimnosofigti au ficut o buni impresie,*iul)ra intregului ala: de inso;itori ai lui Alexandru cel Mare.$tirrr, pnntre altele, ci Onesicritos a ctenrt cd regdsegte in rAndull.r' trn fel de ideal predicat de invigdturile cinicilor.5

Influenga gimnosofigtilor asupra lui Pyrrhon a

l();lrt(: exact de citre cei din vechime. ir, ,..strruirl Lrria lui Diogenes Laertios:

fost descrisisens, avem

I l\1. ( i'rche. Pyn*0n..' p. 9. Acest a*tor il citepte pe Pyrthon intr-o cheie de lecturil, rrr. l'.rtcmic influen;atd de filosofia heideg3edani gi de foarte multe od pune pe seamaIrl, ':,lLrlui nostru lucruri despre care documentele nu ne-au transmis informagii. Dar inrr'',r, h.rrr'.rrevr e destr:l de pertinentd iar daci folosim un cdteriu in cjtirea ei, faptul acestan' :rjurii lrult mai mu.lt decit alte lucriri si rezolvdm o serie de nelimudti legate de|\ttIrorr.' ( l. r,ol. V, p. 53 sq.

T3

$i mai e ceva. Istoricii fac rcfettela un episod cu unul dinacepti gimnolofigti, pe nume Calanos, ce a avur un mare

foc pi suportdnd impasibil ,pnrm"l" proo'o"ur. de audaxd". pnn

:i.::? :1,*:::: :: cd, daid,.,,. p o,ibil s i suportim i*p u,ibitichiar gi relele considerate a fi cele -ri d;;;rlil,';fi;'.;respectivele rele n-au cum sd, atbd. in ,irru orl=n ,,,1";];r.,, ;,:y:::i,:1::..1*o:rie in mod normal ei cd, oricum , to7,rqr,t,c@abil sd slea deasapra kr.

ISTORIA FILOSOFIEI ANTICE

[]rthon] s-a intdlnit^chiar gi cu gimnosofigtii inclieni gi cu1ag| Duee cum spune Ascanios dirr"Alrd.r", ace^st^l_a fdctxsd adopte o fiIosofie foarte nobild, introducind forna clefilosofi e agr'sticisti (akat,ilEna,

".L.; ;;;prehensibili rete aruclrrnlor) gr cle suspendare a judecdrii (elrhp).6

$i:

S-a fetras de lumc $i_a trdjr. in sngwriilate, anr.eonaritdndu-se rudelor. ^

fi..* uc"sr l.lcn, p"rr*li cd auzise pe i_rn.indian cum il mustra pe Anaxarh, ,p""'a"a" i cd niciodati nu.:i

rl llrtare sd.tnvefe pe un altul ce este binele atdta tinrp cd.t elrnsugr fdcea anricamera la curtrle regilor.:

Iatd cum rc7ateazd" plutarh intfunplarca.

Calanos, suferind de stomac.. dar nu de prea muk dn;;, acerut sd _i

se aprindd un rug. $ fiind udo, p. ,r., cal acolo, s_atu-gat zeilv gi s-a inchinar pe sine insupi lor gi prietenilor le*a dato guvi;i dir pi.ol siu, Apli s_a urcar p" *S, a salutat pemacedonenij de {arA gi i_a indem_r ,d'p.t "o.a acea z inveselie gi si benche*^.r.,i.:_regeie, lr pi *g., a spus, il vavedea dupi puFrr timp la Babilori Cre"rj *.utea, s a urcar pe

6 Dioge nes Lrenios, D( 6l (= Decjeva Caszi, rcsr.l 41 [rad. rom. pp. 301_lu2j- I)iogenes Laerd.s. tx, r,r i= Dedeva d;;,;;; in,'i# rt,m.p.3a21.

14

$1 acea

|,\' tiRFroN $r A r.ur sKEpsrs MoRtrA. NII$CAREA PYRRHONTANA

trrs qi s-a acoperit. Na s-a ni;cat delac k propiereafocului de el, ci

lui.rhil)nda-Si poSfra ln care se culcase, s-a sacrifcat &pd obiceial str,ibun, r / ht 1 e lep 7i kr in dieni.s

f )yrrhon avdzut in mirturia 1ui Calanos demonsffatia pe viu

.r ;rct'lci idei ce fusese hd'rdzitd sd cunoascd triumful ln perioada,'l.rristicd., gi anume cii inphptulpoate f fenut chiar Si in tnijlocul celor

trr,i tttrrti rhinuri.

irr rnod sigur intAlrrirea cu gimnosofiptii gi cu Calanos trebuie,,;t li crrntribuit, alSturi de pribugirea valorilor clasice ale lumii!'rr'('c'$ti pr:ovocati de Aiexandru cel Mare,la a grdbi irr Pyrrhonr i ,rrvingerea cd. ,,tot ceea ce pare a fi < reai >f e, de fapt, iteal,,,;t,lici icleea debazd a scepticismului siu.

4. lrrfluenla megaricilor gi a atomigtilor

l,)vcnimentele despre czte arn vorbit pAnd. acum trebuie si filr,rrlrilrr,lit mult la na;terea in mintea filosofirlui nostfu a unei noir rziruri asupra -ne$ la niael de inhi{ie emo{iwuld. De fapg Pvrrhon:r inr;rrumutat instrumenteie conceptuale folosite pentrulr)ur)Lilxrea ei de Ia $colile filosofice grecepti, indeosebi de la,rtolrristi gi de la megarici.

(irntactele lui Pyrrhon cu atomismul au al'ut loc prinrnt('rlnediul lui Anaxadr care, dupi cum am spus-o deja, i-a stat.rl;itrrri in timpul expedigei lui Alexandru cel Mate, gi despre care

" l'lrrr;rrlr, l,'ialalwiAJtxandra,69[trad. rom.deN. I.Barbu, Vhlzparahle,mlIII,ed.'rr rrr r1i I it ri, [3ucure5ti, 1966, p. 42\.'' ( , ,r!( lrc, lTrz*ut. . ., p. 21.. Influentz exercitati de Orient asupra lui plmhon poate firrrrrr;rrhr^ti de acum incol., un cigtig clar obEinut de citre istoriografia filosoficdrrr r lt'nrr-i-

15

ISTORIA FILOSOF]EI ANTICE

sursele noastre ne traflsmir cd. fwd,indoiali ar fi fost in iegatucu $coala lui Democrit.lo

latd. ce scrie Diogenes Laeftios;

Anaxarh, nd.scut la Abder4 a fost elerrl lui Diogenes dinsmlnna, i:N acesta al lui Metrojoros din chios, care declan cd,nu ptie mmic, nici cflar f+trl ci nu ptie nimic. La rAnclul siu,Metrodoros a fost eler,rrj ioi N.rrn, .lirr Chior, clegi unii spunc-a fost instruit de Democrit.ll

$i mai ptim despre pyrhon cd

cel mai mult ii arnintea pe Democdt'l2

Fragmennrl citat pi confirmat in plus de alte cAteva ne s

:1 .:"Ui maestrul lui dnaxarh frcei afumatii cu vddite

sceptice iar Sexrus Empiricus, pundnd de acord sdmaestrului cu cea a discipolulu! scrie:

insegi lucrdrile lui Democrit erau pline de critici

iTif:j Ut cun?aSterii de up -senzorial

i" p,l,.u,, fi folositg

^ _ f:

puEini erau [ . .] cei cate ziceaa cd gi Metrodot giAna-xarh 1...] ar negar exisrenta crjteriului t{e gindire, mai ajesMetodor cate M fi susginut: < Nu prim n -i.jni.i chiar faptulci nu ptim nimic >.13

accepFune scepticd gi cate chiar au ajuns si fie pescepticilor. Iatd. citeva asemenea fragmente puse deEmpiricus pe seama lui Democrit: "

io Cf. supta, nota 3.11 Diogenes Laenios. DC 58 f= pief.s rcga 72 A l) [ftaA.rom. p. 301].

]j f.S..;r rr.rtios, D(, 67 g Decler,z Caz", ";;'26 [q"d. rom. p. 3031.1r Sextus F,rnpinots,Adt,. mathem.,yll,ST sq. (= Oi.Lr-'f<**, 7tt A25;cf.qi 70 B 1)

16

Sextu

t,\'luu{oN sr A I-{JI sKtrpsls MoIdAr"A- Mr$CAREA P\T.RHONIANA

in . n ^

Desprc fonze fDemocrit] irce cd: << Omul trebuiesir-$i dea seama, prin intermediul acestui criteriu, cd, ldatoitd,rp,rrentelor senzoriale] e ,tinut la distanti de adevir >.1a

Iar ceva mai incoicl: < $i acest rationarnent demonstreazd cd

in privinla aclevirului nu gtim nimic despre nimic, ci doar cd

l)cntrlr frecare lucru in parte opinia joacd rolul ["r.r]trrnf<rrmatii [sci1.: conformagie pe care atomii sufletului cl

primesc la contrcn:l cu atomii lucrurilor percepute, adicds r lpuse modificirilor] >.15

$i: << De aceea va fi er.ident cd e foarte greu si cufloaltem

lrotrirrit adevirului culn anutne e ficut fiecare lucru in parte>>.16

Democrit, atunci cAnd refuzd simturilor fecunoa$terealrl)aren,telor sensibile, spune ci dintre acestea nimic nu apare inconformitate cu adevdrul, ci numai cu opinia. Singura realitatertrlcviratl in cele ce existi ir realitate sunt numai atomii pi vidul;< lrrin opinie - spune el - recunoagtem dulcele, prin opinierlrr)rfl;l, prin opinie caldui, prin opinie recele, prin opiniecrrloarea; nu existd altceva decAt atomii gi vidul >, adici cu toglr:<rnsiclerim gi snntem de pirere cd existd ftoate acele, a.tr.fcrrlitriEi sensibile, dar in reahtate nu existd altcer,a decit atomii gi

vitlrrl. Apoi in Confnndi, depi promisese sd atribuie o valoare detredibilitate senzaEiilor, totugi il vedem condamndndu-le. < Cdci-- spune el - in reditate noi nu cunoaptem nimic care si fieinvuriabil, ci doar infiggdri schimbitoare in func,tie de cum necstc clispus coqpul gi de ceea ceJ pltrunde oti ii opuner'{'zistent; >.17

rf \r'rrus lt,ntpiljrctx,Ada. mathent.,YI\ 137 sq. (= Diels-Inanz,68 B 6).t1 ll+'lru ( l)icls-Kranz,68B 7).t' lluhn ( t)iels{.-ranz,68 B 8).| ' 5t'rtrrs lilt1liircus, Adu. natltem.,Yll,135 sg 1= Diels-I,imnz, 68 B 9).

17

ISTORIA FILOSOFIEI T\NTICE

$i ln altd pafte spunq << Am atdtatin numeroase rinduri cdnor nu cunoagtem nimic potrivit adevlrului despre cum este orinu este alcda:tt fr.ecatelucru in parte y.1B

_ Cel mai mult, firsi, le_a plicut scepticilor urmiafirmagie a lui Democrir

Noi nu gtim nimic in realitate, cici ader.irul e in abis.le

18 Ibithn f Dtels-Kranz, 68 B 10)le Dieis-Kranz, 698 117.20 Cf vol. I,pp.217-2A.21 Cf vci1. V, pp. 69-84.

1B

- E drept cd Democrit spunea toare aceste a frcdnd rcfetdoatla cunoa$terea de tip senzorial gi care (precum amvdzatlocul tespectiv)2O considita cd. poate aj.rngJ Ia ad,evdt,,in toaprofi,mzimea. iui" prin

_intermecliul conoaiterii de tip intelectiam vdzat insd cd _ Democrit doar pfesupunea existen

cnnoagterii de tip inteiectiv, {fuX a rcuSr si o justifice din punde vederc reoreric, alfe.l gcat en

^pro pe inevitabil ca iinainte de incercarea lui Epic* d. u ,.i"o*, la modril

sensist gnoseologia atomisti, pfecum am avut ocazja sd, a{criticile aduse cunoa$rey de tip sensibil sd sfdtseasc d porrasuma.o greutate capabtld. s; alimenteze din plin argulnellscepticilor.

$i din dialectica megaricilor trebuie sd_gi fi luat p),nleleme-n1e sceptice. Cdri arnvdzut cum pdncrpiul pozjtiv origisztu, aitfel spus, unitatea Fiingei gi a Binelui,

"gu i* o ,or!o

Eucleides $i pfln cate acesta umrdrea sd aperl de respingelgdistrugere tezele de bazd ale pluralismului atomis! a fostptea lfFn explica! dacd" nu chiar de-a drepn:l ffecurtdcete.21

I'\ I{I{I ION SI A IIJI SKEPSIS NIORAI-\. MI$CARI]A P\'R,RHONIANA

l)tin urmare, P).rrhon a putut impmmuta din atomism gi dinrulllrrislll o serie de concepte gi de idei care, puse in slujba aceleirr,r inttlitii despre sensul vieEii r;i a lucrurilor, dobdnditi gi

rrrr lrt'qatd in timpul expedi,trei 1ui Alexandru cel Mare, ^

statl^I urz;r llrrritiei scepticismului siu.

{. ltrrinarea totali a nntologiei

Arn vizut cum Epicur gi Zenon au cdutat si ruineze inrrrorl sistematic viziunea lui Platon despre ,,cea de-a douarr;rr,il",rrrc" cu scopul de a-gi putea pune ,,bazele" propriilor'i|il('rrrc. P).rrhon e pi mai tadical decAt ei prin faptul cd, in,rl;rrri tlc: rezultatele,,celei de-a doua nav'rgdtt",le tespinge pi pe, r'h' rrlc ,,pfimei navigdri", daci ne e permis sd dezvoltim,rilrl:rulra de care s-a folosit Platon, gi anume rezultatele..rr;rviqzirii" Ia care se incumetaserd filosofii naturalipti, pfecumrunl vcdea in curAnd. Cu alte cuvinte, el neagi pi,,fizica" gi

,,rrrt'trrlizica" pi, in general, orice formd de ontologie ca atare.l{cspingerea ontologiei in acceptiunea ei ,,fizicd", saw

lrtt'st rcratici, este clar ztestatd. de acest fragment al lui Timon:

tsitr6ne l')'rrhon, cum gi unde gasit-ai tu scipare dinlrrlrrrile sclaviei falselor qi trufagelor pireri ale sofigtilor gi

lrrrlr,rt-aj tu sd rupi toate lanrurile ingeldciunilor gi farnecul,,t'hiurilor lor? Nu f-a pdsat si gtii nici ce vdnruri bat prin lilada,tir'i din ce-s ahitaite /um.tri/e Si-n ce se+tcheagd a lor lucrare.zz

$i mai categoricd esre respingerea ontologiei platoniciene a

l,llrilrrr pi doctrinp aristotelicd despre fotmd pi esentd. Ideea

I'l:rt,rticiand pi forma aristotelicd., chiar dacd in moduri diferite,,rrrr vrizr-rt cd stau labaza naturii lucrurilor, a procesului lor de

'' I ir r rr rr r, f r. 48 Diels = Decleva Cuzit, tesr 60.

19