BEN MACINTYRE

Spionii zilea ZsProNAJ $r CoNTRASP|oNAJ

-nt

CUPRINS

18. Liniula dubl5........... .........33819. Noul prieten al lui Jebsen. .....................36020. ,,Nu sunt mereu atent?..

21. Operatiunea,,Dera"..... .....40122. Oaspetele Gestapoului. .....42023. Dintele dureros al lui,,Bronx ................43724. Avertismentul lui,,Garbo......... ..............45425. Adoua rundd............ .........470Urmdri ......:.............. ...............4g4Note............. ......527Bibliografie selectivd....... .......57gMul1umiri..... ......5g21ndex............ ......584

NOI RECRUTI

Duqko gi Johnny erau prieteni. Prietenia lor se inteme-

ia pe dragostea pe care o imp[rtigeau pentru bani, magini,

petreceri qi femei, frrd o ordine anume gi, de preferat, toate

in acelaqi timp. RelaJialor,bazatd aproape in inhegime pe

liivolitate, va aveaun efect cov0rqitor asupra istoriei lumii.

Dugan ,,Duqko" Popov gi Johann ,,Johrny'o Jebsen s-au

cunoscut in 1936, la Universitatea din Freiburg, din sudul

Germaniei. Popov, fiul unui indusfriaq bogat din Dubrormik,

avea doudzeci qi cinci de ani. Jebsen, moqtenitorul unei com-

panii de ffansport-marfi, era cu doi ani mai mare. Amindoi

erau rbs{b{afi, fermecdtori qi iresponsabili. Popov conducea un

BMW; Jebsen - un Mercedes 540K decapotabil cu compre-

sor. Cei doi playboy de talie intemalionald, pe care ii vedeai

mereu impreuni, igi fbceau de cap prin Freiburg. Popov era

student la Drept, in timp ce Jebsen urma cursurile Facultifii

de Economie, ca sd conducd mai bine compania familiei sale.

24 Ben Macintyre

Niciunul nu se omora sd inve{e.

,*{mAndoi nutream nigte ambiJiiintelectuale - a scris popov -, dareram dependenti de maqini sportqi prostituate gi aveam suficienlibani ca sd ne bucurdm de amAn-

doud."

Popov avea o fali rotundd,ce transmitea sinceritate, iarpdrul pieptinat pe spate ii dez_

viluia fruntea inaltd. pdrerilereferitoare la inftliqarea sa sunt impdrfite: ,,Zdmbeqte cugenerozitate, ardtAndu-qi danfura in toatd splendoarea ei.ca urmare, chipul sdu nu este neplicut, dar nici frumos,o,scrie unul dintre contemporani. ,,Are nasul furtit, tipic po_poarelor slave, tenul palid, umeriila!i, o stafuri atleticl qimdini albe, bine ingrijite, putin cam durdulii,o, pe caregi le agitd in permanentd, gesticuldnd cu frenezie. Feme-ile il considerau irezistibil, cu felul sdu nonqalant de a fi,,,cu gura cdrnoasd qi senzuald.. gi ochii verzi, pejumdtateacoperi{i de pleoape mari. Avea ,,o privire languroasd giseducdtoare", cdreia femeile ii rezistau cu greu, sfbrgindmereu in dormitorul lui _ cdci dormitorul era principala sapreocupare. Popov era un afemeiatprin excelen{d. Jebsencrea un tablou cu totul diferit. Era mic de staturd qi slab,cu pdrul de un blond-inchis, pomelii inaltri qi nasul cArn.in timp ce Popov era extrem de sociabil, aproape zgomo_tos uneori, Jebsen observa toful in tlcere, cu ochii mereu

Dugko Popov

)SPIONII ZILETZ 2'

in patru. ,,Rdceala gi distanla pe

care o impunea puteau fi osti-

lc; cu toate acestea, toatd lumea

cldea in mrejele sale", scrie Po-

pov. ..Degaja, in acelagi timp, ocirldurd aparte, iar ochii de un

llbastru intens precum cerul iitlirdau inteligenJa. Vorbea pe

un ton tdios. in propozilii scurte

pi casante, folosind rar adjecti-

vo. Dar mai presus de toate, era

cumplit de ironic." Jebsen gchiopdta atunci c6nd mergea,

insinudnd cd ar fi avut o rani pe care o cdpdtase intr-o es-

capadd sdlbaticS: in realitate insd, gchiopltatul era con-

sccinla varicelor dureroase pe care le indura cu stoicismin mare secret. ii placea sd ndscoceascd poveqti, ,,frcAndintenlionat valuri ca s[ vadd ce se int6mpl5". ii pldcea sd

rplaneze insd gi conflictele. Cdnd Popov a fost provocat

la duel din catza unei fete, Jebsen, ca secund, a fost cel

care a pus la cale, in tlcere, spre marea u$urare a lui Po-

pov, o solu{ie de compromis, ,,convins fiind cd nu voi arbta

rnai bine cu o cicatrice roqie, l[satd pe obraz de vArful unei

sbbii".

Pdrintii lui Jebsen, amAndoi decedali inainte ca fiul lorsb fi ajuns in Freiburg, s-au niscut in Danemarca, dar au

adoptat cetbfenia germand atunci c6nd compania de trans-

port-marfi Jebsen & Jebsen s-a mutat in Hamburg. Jebsen

s-a niscut aici in 1917, dar ii plScea sd spund cd"era, de fapt,

,J

3p,

U"!OO

Johmy Jebsen

26 Ben Macintyre

danez, iar cetd[enia germand era doar ,,un pavilion de com_plezen\d", arborat in scop de afaceri: ,,Dragostea pe care onutresc pentru {ara mea iqi are sorgintea in faptul cd am mog_tenit o mare parte din eao'. Un orfan bogat, dar frrdrddlcini,Jebsen avizitat Anglia in perioada adolescenfei qi a devenitun anglofil fervent: qi-a insugit manierele englezegti, vorbeamai mult engleza decdt germana qi adopta,,!inute eleganteqi conservatoare ca unAnthony Eden- tAndr*.,,Nu ieqea fbriumbrelS cum nu ieqea frrd pantaloni,., observa popov.

Preocupali cum erau de hedonismul viefii, cei doi pri_eteni nu ignorau insd cu totul schimbdrile politice ame_nin{Stoare din Germania anilor ,30. Le pldcea sd ia in de-rddere,,intelectualitatea studen{eascd pr onazistd,, . Ironii lelor aveau insd un substrat solid. ,,Sub masca cinismului qi

a snobismului, dar gi a manierelor sale de playboy,,, Jeb-sen nutrea un dispref profund pentru nazism. Iar popov iiconsidera pe ingdmfalii din Cdmiqile Brune drept ridicoligi respingdtori.

Dupd absolvire, Popov s-a intors in Iugoslavia qi a in_trat intr-o afacere de import-export, care ii permitea s6 c[_lStoreascl in lung qi-n lat. Jebsen a plecat in Anglia, undeintenliona sd studieze la Oxford gi si scrie cdrfi despre fi-losofie. N-a fbcut nici una, nici alta (degi mai tdrzitaveasdsustind cdle-a fbcut pe amAndoud). Nu se vor mai intAlnitimp de trei an| vreme in care lumea intrase deja in rdzboi.

* Roberl Anthony Eden (1897-1977), politician britanic care aocupat funcfia de ministru al Afacerilor Externe de trei ori in perioada1935-1955, inclusiv in timpul celui de al Doilea R5zboi Mondial. (n.tr.)

SPIONII ZILEIZ 27

l-a inceputul anului 1940, Popov locuia la Dubrovnik,

rrrrclc iqi deschisese propria sa firmd de avocahrb qi era im-plicat in relalii cu cel putin patru femei, cAnd a primit o te-

lcgramd de la vechiul sdu prieten, care il chema de urgenti

frr llelgrad: ,,Trebuie sd te vdd neapdraf'. Bucuria intdlnirii alirst scdldati in valuri de biuturd. Au luat cu asalt cluburile de

rroapte din Belgrad, de unde ,,n-au plecat singuri, ci insofiJi

tlc tloud dansatoare". in zoi, au luat micul dejun tofi patru -li'ipturi udate din belgug cu gampanie. Jebsen i-a spus lui Po-

lxrv c5, in rdstimpul in care nu s-au mai vdzat,l-a cunoscut

pc scriitorul britanic P.G. Wodehouse*. Pufiand monoclu qi

ctrvatd de mdtase, Jebsen pSrea versiunea germanl a lui Ber-

lic Wooster. Popov l-a studiat pe vechiul sdu prieten. Jebsen

irliria aceeaqi expresie a ,,inteligentrei ascu{ite, a cinismului qi

rrrnorului negru", dar pirea de asemenea incordat, ca qi cum

ccva ii tulbura g6ndurile. Fuma ligard de la tjgarb qi ,,cerea

tlcs whisky sec dublu. linutele sale rivalizau in continuare cu

ccle ale lui Eden, darp[ru] blond nu mai eraatdtdebine ingri-jit, iar mustafa, la fel de neingrijitd, pe care o purta, devenise

rr rq;iaticd din cauza tutunului".

CAteva zile mai tdrziu, cei doi prieteni stdteau singuri

lir barul unui hotel din Belgrad, cAnd Jebsen a cobor6t gla-

sLrl gi, privind de jur imprejur intr-o manieri conspirativicxageratd, i-a mdrturisit cd s-a inrolat in Abwehr, servi-

c:iul german de spionaj, ,,ca sd scape de armatd, de care se

+ Pelham Grenville Wodehouse (1881-1975), scriitor englez, cunoscuttlltoritd scrierilor comice despre viaJa britanicd de la inceputul secoluluiXX, avAndu-i ca personaje principale pe Bertie Wooster qi pe valetulrrcestuia, Jeeves. (n.tr.)

28 Ben Macintyre

temea cumplit de tare, cdci suferea de varice dureroase".

Cel care l-a recrutat era un prieten de familie, colonelulHans Oster, adjunctul amiralului Wilhelm Canaris, ge-

ful Abwehrului. Acum purta titulatura oficiald, dar vagd,

specificd Abwehrului, de Forscher, cercetdtor sau vdndtor

de talente, gi gradul de soldat intr-un detasament special,

alcdtuit din 400 de oameni, din Regimentul Brandenburg.

Aceastd unitate era, de fapt, ,,un patavanprin care Canaris

scutea un anumit numdr de tineri de obligativitatea servi-

ciului militaro'. Jebsen era un spion liber-profesionist, scu-

tit de armatd, pe care Canaris l-a asigurat personal cd nu vapurta niciodatS uniformS, nu va face instrucfie militard gi

nu va fi niciodatd trimis pe front. Era liber,,sd-gi petreacltimpul cdldtorind prin Europa in scop de afaceri, atdt timpcdt v a rispunde cu promptitudine ordinelor Abwehrului".

,,Hitler este stdpdnul incontestabil al Europei", declard Je-

bsen. ,,Peste cAteva luni, va gterge Anglia de pe fa\zpdmhn-tului, iar America gi Rusia vor fi bucuroase sd ajungd la oin{elegere cu el.'o Aceasta era purd propagandd nazistil, dar

expresia de pe chipul lui Jebsen era, ca de obicei, vddit ironi-cd. ,,N-ai wea sd iei masa cu un prieten de-al meu, func,tionar

al ambasadei germane?" il intreabd Jebsen deodatd. Prietenul

s-a dovedit a fi maiorul Miintzinger, un ofifer bavarcz corpo-

lent, care ocupa cel mai inalt grad in Abwehrul din Balcani.

Printre pahare de coniac qi figdri, cu subtilitatea unui baros,

Miintzinger i-a ficut lui Popov o propunere. ,,lr{icio {ar5 nupoate sd-i reziste armatei germane. Peste c6teva luni, vominvada Anglia. Ai putea sd dai o mAnd de ajutor pentru ca

SPIONII ZILEIZ 29

I rr'rrrrirrria sd-qi ducd la bun sffirgit misiunea, cu pierderi c6t

rrrirr 1lr(itre.o' Miintzinger a adoplat apoi arta flat5rii. Popov

rrvc;r nrulte cunogtinJe sus-puse. Afacerile lui ii ofereau ocazia

rrk'rrlar rlc a c[ldtori in Marea Britanie, unde cunogtea oameni

rrrrpor{an{i qi influenfi. Nu il qtia oare chiar gi pe ducele de

ht'rrt'/ l)opov a incuviinJat din cap. (Nu i-a mdrturisit cdvizi-tn,,t'Anglia doar o singurd datd in viaJ5 qi pe duce il vdzuse

u rl:rk'r, cAteva minute, laArgosy Yacht Club din Dubrovnik.)

,.,,\vcrn lbarte mulJi agenli inAnglia, a continuat Miintzinger,

rrrrrr clriar foarte buni. Dar legdturile tale ne-ar deschide multe

rrqir. Nc-ai face un mare serviciu. $i ne-am revan$a. Reichul

;ilr(' cum sd-gi manifeste aprecierea." Jebsen igi bea whis-

k v rrl, lErd sd spun6 nimic. Miintzinger era deshrl de evaziv in

1 rlrv irr[a informafiilor pe care Popov trebuia sI le ob{in6. ,,Ge-

rrt'r'rrlc... Politice..." Apoi, dupd o clipd de tbcere: ,,Militare.l )rcir vei accepta propunerea, Johnny ili va face cunogtin{i

t'rr cine trebuie". Popov i-a cerut timp de gAndire, iar a doua

zi tlc climinea!5 aacceptat. Jebsen arearvtat astfel primul sdu

slrion pentru serviciile secrete germane. Nu va mai recruta

r r iciodatd pe altcineva.

intre timp, Popov a inceput,,s6-gi facd un plan propriu".

in 1941, ,,Interallid" era cea mai importanti relea de

spionaj din Fran{a ocupat6 de nazigti. Era practic ,,singura

rroastrd sursb de informalii din Fran{a" la inceputul rdzbofu-

lrri, a declarat un agent secret britanic. Releaua era alcdhtith

rlirr numerogi informatori, agen{i qi subagen{i, dar in esenld

lrrtcrallid era uealia unui singur spion, un om pentru care

IagF'a3oU

30 Ben Macintyre

uneltirile qi subterfugiile erau o adoua naturd, iar spionajul era oadevdratd vocaJie. Colaboratoriilui francezi ?l cunogteau sub nu-mele de Armand Bomi; foloseagi numele de cod ,,Walenty.. sau

,,Valentine". Numele sdu real era

Roman Czerniawski qi, in scurt

timp, prin energia, convingerea gi

orgoliul sdu, a devenit cel mai im-portant spion britanic in Fran{a.

Czerniawski era un patriot polonez, dar sintagma estemult prea sdracd pentru a descrie sentimentele extrem deprofunde pe ca.re le nutrea fatd de patria sa. Trdia pentru po_

lonia qi era pregbtit (uneori, nerdbddtor chiar) s5_qi dea qiviata pentru ea. ,,iqi canalizeazlloialitatea numai asupra J5riisale qi fiecare problemd pe care o intdlneqte se impleteqte cudestinul polo nezilot'' , a scris unul dintre camaraziilui spioni.ii ura pe nemfi qi pe ruqi cu aceeaqi inverqunare pentru cdi-au mutilat lara qi visa si refacd naliunea polonezi. Oricealte loialitd{i qi considerente veneau pe locul al doilea. Aveadoar 1,67 metri indlfime, era slab la fald gi avea ochii sfre_delitori, apropiati unul de celdlalt. Zdmbeacu generozitate qivorbea cu viteza unei mitraliere.

Fiul unui om de afaceri instdrit din Vargovi a, Czer_niawski s-a pregdtit sI devind, inainte de izbucnire ardzbo_iului, pilot de vdndtoare, dar in urma unui accident grav ardmas cu deflcien{e de vedere, fiind obligat sd facl muncd

Roman Czemiawski

SPIONII ZTLETZ 31

rh' lrirou. in timpul invaddrii Poloniei de cdtre nem{i, in

',r'lrlcrnlrrie 1939, cdpitanul Czerniawski se afla la sediul

lor(r,'lol aeriene din Varqovia, in calitate de expert in spi-

rrrr;rj rrrilitar qi autorul unui tratat bine primit despre con-

lrrrspionaj. Czemiawski era un profesionist, ,,un om care

Iriiic;itc qi gAndegte doar prin prisma spionajului", dupilrrrrr l-n descris un coleg. Considera spionajul o vocafie

nrrrrrirbild, ,,bazatd pe cele mai inalte idealuri ale omeni-

rrr". in timp ce armata polonezd se prdbuqea sub atacuri-

lc violente ale nem{ilor, Czerniawski a fugit in RomAnia,

r;rr tlc acolo, cu ajutorul unor documente false, a ajuns inl'r'rur(a, unde forfele poloneze se regrupau. CAnd Franla a

crrzrrt in mdinile duqmanului , in 1940, divizia lui a fost gi

t'rr tlizolvatI, dar in loc sd li se alSture compatriolilor qi sb

lirgir in Anglia, urmAnd si continue lupta de acolo, Czer-

rriirwski s-a ascuns. A convins-o pe Ren6 Borni, o franfu-

zorricd tdndr6, rdmasd vdduv6, s6-i imprumute identitatea

liposatului ei so{. $i, pe cdnd germanii incepeau sd ocupe

l/rarr{a, un ldran, pe nume Armand Bomi, a$a cum reieqea

tlin actele sale de identitate, se plimba printre ei pe o bici-

clctd" imprumutati, observAnd tot ce se miqca in jurul sdu

iii inregishind totul in minte. ,,Fiecare indicator, fiecare

scmn de pe un camion qi fiecare emblemd semnificativ5

intr-un fel sau altul insemna mai mult pentru mine decAt

pcntru oricine altcineva." Acum incepeau sd incolleascd

scminfele ,,viziunii sale", cum ii plicea s-o numeascS. intirnp ce guvernul polonez, aflat in exil la Londra, ducea

propriul rdzboi, Czerniawski punea bazele unui alt front.

32 Ben Macintyre

igi imagina ,,celule mici de rezistenld,ce aveau sd se in_mul{eascb ftrd,intdrziere, sI se uneascd gi apoi sd formezeo relea de ochi.'.

Czerniawski a ajuns in sudul Fran{ei, rimas neocupat,unde a luat legitura cu serviciile secrete poloneze gi a ob{i_nut aprobarea oficiald de a infiin{a o re{ea in zonaocupatd.Cdteva seri mai tlrziu,lua cina singur la un restaurant dinToulouse, LaFr6gate, c6nd o tdndrd il intrebd dacd poatesd se ageze pe scaunul liber de la masa lui. ,,Era mignondqi avea cam treizeci de ani. Chipul palid, cu pielea strd_vezie gi buze subtiri, era insuflelit de nigte ochi ageri giplini de via[d.,, Mathilde Carrd iqi studia qi ea partenerulcu care lua masa dinpurd intdmplare: ,,Era zvelt qi v6njos, cufala lunguia{d qi ingust6, cu nasul mare gi ochii verzi,care trebuie sI fi fost cAndva atr6,g6tori, dar care erauacum inconjurafi de vdndtdi gi contuzii ca unnare a unuiaccident de avion,.. Czerniawski s_a prezentat, ,,vorbindfranceza cu un accent infiordtor,.. Au inceput sd poarte odiscutie. Iar dupd-mas5, a condus_o acasd.

Mathilde Carr6, era extrem de inteligentd, d,arqi cum_plit de surescitatd, afldndu-se, in momentul int'lniriicu Czerniawski, in pragul unei cdderi nervoase. Fiicd aunor parizieni cu origini burgheze, gi_a fbcut studiile laSorbona, alucrat pentru scurt timp in cadrul unei com_panii de asigurdri, a urmat nigte cursuri de profesorat qiapoi s-a cds6torit cu un prieten din copildrie ca si desco_pere in cur6nd cd nu putea s6_l sufere. Rdzboiul i_a oferitpretextul de care avea nevoie ca s5_gi pdrdseascd sotul.

SPIONII ZILEIZ 33

('rrrrr rrnnata francezd, bdtea in retragere, a gdsit de lucrumtr un spital de campanie, unde ingrijea solda{ii rdnili.,.\t olo. a cunoscut un locotenent din Legiunea Strdini gi

rr lrtt'rrl dragoste cu el ,,sub ochii lui Hristos rdstignit pe

rrrr t'r'rrcifix enorm" in chilia episcopului dintr-un seminar

It'rrlogic aflat in Cazdres sur Garonne. Locotenentul s-a

f ;t( u l ncvdzut a doua zi de dimine a\d, iar ea a rdmas inslr-r urirlii. S-a hotdrAt sd pdstreze copilul, apoi insd a pierdut,,rrrt:irrl. intr-o seard, stdtea pe un pod inalt qi cocheta cu

rrlccir cle a-gi curma zilele, dar s-a rdzgdndit:,,in loc sd md;rrrrrrc in Garonne, o sd md aruncinrdzboi. Dacd tot vreau sd

rrr:r sinucid, atunci ar fi mult mai inteligent din partea mea,;;r rni pun capdt vietii intr-un mod util". Ca sd s[rbdtoreascd

lrolrirArea luatd, a ieqit sd ia masa la restaurantul La Frdgate.

increderea debordantd pe care Czerniawski o dega-

;:r prin toli porii a ajutat-o pe Mathilde sd se simtd mai

lrirrc. ,,De fiecare datd c6nd vorbea despre rdzboi, ochii iilicirreau veseli. Nu voia sd accepte infrdngerea Poloniei.ItaspAndea in jur increderea qi entuziasmul tinerelii, dar qi

o inteligentd qi o voinlb care alternau cu aerul unui copillrlslbfat qi tandru." S-au intAlnit din nou gi in serile urmd-Ioare. ,,in curdnd s-a format o leg6turi extraordinard de

lrriotenie." Mai tdrziu, am6ndoi vor nega cu atdta vehe-

rrrcnJi relalia de iubire dintre ei, incAt aceste dezminlirisuud cu totul arrificial.

La trei sdptdm6ni dupi prima lor intAlnire, Czerniawskii-a m[rfurisit cd era spion qi a rugat-o pe Mathilde sd-l

rrjute s5-gi implineascd ,,vizirrnea": crearea unei re{ele de

34 Ben Macintyre

spionaj multicelulare . Ea !-a asigurat cd,,se putea baza peea" qi impreund,,vor face lucruri mdrete,.. caracterul tea-tral al momentului s-a impletit armonios cu declaratia luiCzerniawski potrivit clreia i-a gi ales deja numele de codnoii lui complice: ,,La Chatte,,, (pisica), pentru cd ,,mergiugor, ca o pisicd.,. ,,$i pot la fel de bine sd qi zgdrii dacdvreauo', i-a rdspuns ea, miqcAndu_gi degetele subliri ca penigte gheare. Poate cd eraun avertisment.

Roman Czerniawski qi Mathilde Carrd au format unpafieneriat extrem de eficient in lurnea spionajului. Au in_chiriat o camerd in cartierul Montmartre din paris qi auinceput sd pund bazele unei retele de spionaj. ,,Va fi o re_tea interaliatd,, a declarut Czerniawski. $eful va fi polonez,agen{ii, in marea lor majoritate, francezi, gi vom lucra cutolii pentru Aliati." Aqa a luat nagtere releaua ,,Interalli6,..

Mathilde se ocupa de recrutarea agenlilor (deoareceunii ftancezi rcfuzau sd lucreze pentru un polonez), intimp ce Roman aduna, examina, dactilografia qi trimiteainforma{iile la Londra. primii recruti au fost MoniqueDeschamps, care purta numele de cod,,Moustique.. (T6n_tar), o femeie mdrunlicd, extrem de energicd, dar qi o fu_mdtoare inrditd, qi Rend Aubertin, fost comand ant francezal unitililor de tancuri. Treptat, din retea au inceput sd facdparte angaja{i ai Cdilor Ferate, poliliqti, pescari, criminaliqi femei casnice. Trimiteau toate informa{iile pe care reu_geau sd le strAngl la una dintre numeroasele ,,cutii poqta_le" din Paris: omul de serviciu de la La palette, qcoala delimbi striine Berlitzde l6ngd Operd qi un portar de pe Rue

SPIONIi ZILEIZ 35

I lrur('l(, ,,pe care nemlii l-au intepat cu baioneta in fund

*rlrrrrtr t'iincl au intrat in Paris, motiv pentru care era cAt se

prrirlc rlc indreptd{it sd-i urasc[". Mathilde str6ngea apoi

Irrlrrrrrrrrliile de la ei.,,PurtAnd o bland neagrd, o pdlSrie

ll.,irt' ;i o pereche de pantofi roqii, frrd toc, se ducea iute de

lrr u rrrliilrrire la alta, scrie Czemiawski, fumizAndu-ne noi con-

trrt'lt' ;i oportunitdti qi oferindu-mi astfel ocazia de a studia

rrrlrrrrrur(iile trimise de agenlii nogtri qi de a le rentmainr'll x )iil'lLllc proprii."

ScopuI lui Czerniawski era acela de a realiza un tablou

r orrrlrlet al fo(elor gennane din Franla ocupatd, Planul de

I ul)lit: poziliile qi miqcdrile de trupe, depozitele de muni-

1rt'. rrcr-odromurile, bazele navale gi staJiile radar. ,,Ca s[rrrluirrgi duqmanul, trebuie sd gtii unde este; cu cdt gtii mai

prct'is lrnde se afli, cu atdt va fi mai ugor sb-l infrdngi", a

,,r'ris cl. Dactilografia rezumatul rapoartelor pe hdrtie igi-nrit:ir- La c6teva sdptbmAni, un curier, cu numele de cod

,,ltirpide", ,,un polonez inalt qi slab, de o vdrstd incertd, cu

trrrrrl pigmentat qi o mustald neagrd", se urca la ora 11 dimi-

rrcir(a din Gare de Lyon in trenul spre Bordeaux. Cuzece

rrrrrrtrte inainte de plecare, se incuia in toaleta de la clasa

rrrliii. Deasupra WC-ului se afla o pl6cu{d de metal pe care

:;crir. Remplacez le couvercle aprds I'usage. Introducdnd

o batistd intre qurubelni![ qi qurub ca sd nu-l zgArie qi s6

rrtr atragd atentia cuiva, ,,Rapide" scotea plScula cu grijd,

irrtroducea in spate raporhrl scris pe hArtie igienic[ qi apoi o

irrqirrruba din nou. Dupi ce trenul trecea granita in Franla

rrcocupatd, un agent secret polonez repeta procedura,