Ramona Diaconescu Camil-Gabriel Ionescu

lSto r ie

- Bacalaureat -te,ste

Z/Bo,oklet

33. Pop, len-Aurel, Ndgler, Thomas, lstoria Transilvaniei, vol. l, Cluj-Napoca, Editura Centrul de StudiiTransilvane,2003;

34. Radosav Doru, Rezrstenla anticomunistd armatd din Romdnia intre istorie si memorie, Cluj-Napoca, BibliotecaCenfali Universitari Lucian Blaga, 2006;

35. Romanescu, Gh., Marile be6fiiale romdnilor, Bucuregti, Editura Sport-Turism,1982;

36. Soulet, Jean-Frangois, /sfon'a Europei de Est de la al doilea rdzboi mondial pdnd in prezent,lagi, Editura Polirom,2008;

37. Tinase, Stelian, Clientii lu'tantiVaruara. lstorii clandesfine, Bucuregti, Editura Humanitas, 2005.

CUPRINS

SINTEZE

2. Secolul XX-intre democralie gi totalitarism. ldeologii gi practici politice in RomAnia gi in Europa.. .........................1

5. Statul romdn modern:de la proiect politic la realizarea RomAniei Mari (secolele XVlll-XX)....... ..........1r6. Romrinia postbelicd. Stalinism, national-comunism gidisidentd anticomunistd. Construclia democraliei postdecembriste...........1lRELATI ILE INTERNATIONALE7. Spatiul romAnesc intre diploma[ie gi conflict in Evul Mediu gi la inceputurile modernitalii.................... ......................a8. RomAniagi concertul european; dela,,CrizaOrientali"lamarilealianlealesecolului al XX-Iea....... ........................2

SUGESTIIDE REZOLVARE.

-'DZ-

POPOARE gt SPATil tSTORtcE

1. Romanitatea rominilor in viziunea istoricitor

Romanitatea rom6nilor reprezintd un element esenlialal identit5lii lingvistice gi culturale a poporului romdn.Astfel, romdnii sunt un popor romanic (neolatin), al c6rui proces de formare (etnogenezd) a cunoscut trei etape:existenla civilizaliei geto-dacice, supusd cuceririi romane, ?n urma rdzboaielor daco-romane dintre anii 101-102gi 105-106; sinteza daco-romand, realizald in urma procesului de romanizare; desdvdrsirea etnogenezei inurma contopirii populaliei daco-romane cu migratorii slaviin secolele V-Vll.

a) civiliza{ia geto-dacd se dezvoltd in timpul regelui Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44i.Hr.), giatinge apogeulin timpul lui Decebal, celcare a refdcut unitatea statuluidac (87-106)giin timpulcdruiaDacia a fost cuceritd de romanii condugi de impdratul Traian;

b) romanizarea geto-dacilor a fost realizatd pe parcursul mai multor secole 9i a cunoscut mai multe etape:- cea ini[iald (secolul I i. Hr.-secolul ll d. Hr), Tnceputd in Dobrogea (Moesia), primulteritoriu getic ajuns sub

stdpAnire romand (sec li. Hr);- cea oficiald (106-2711274), realizatd prin intermediulfactorilor oficiali de romanizare (administrafia 9i armata)

gi al factorilor neoficiali (colonigtii, veteranii, dreptul, urbanizarea, invSldmdntul etc.). in procesul de romanizare,un rol important l-a avut gi cregtinismul, rdspdndit in limba latinS;

- cea postaureliand (secolele lll-Vll), in timpul cdreia se produce gi romanizarea dacilor liberi, care nufuseserd integra{i in provincia Dacia;

c) desdvdrgirea procesului de formare a poporului gi a limbii romAne s-a realizat in condiliile continuitdliidaco-romane (dupd retragerea aureliand) 9i venirea migratorilor slavi (secolele V-Vll).

Etnogeneza romdneascd a durat mai multe secole (ll-Vlll/ lX), rom6niiform6ndu-se at6t la nord de Dundre,c6t 9i la sud de Dundre, unitatea lor fiind compromisd de trecerea slavilor la sudul Dundrii (602).

Caracterul limbii romAne este giel unul neolatin, cum o demonstreazd sistructura acestei limbicare con{ine:strat latin (60%); substrat traco-dacic (10%); adstrat slav (20%); preludri din alte limbi (10%).

Dupd agezarea slavilor la sud de Dundre, limba romAnd cunoagte giea o fragmentare in mai multe dialecte:dialectul nord-dundrean (daco-roman) 9i dialectele sud-dunirene (aromdn/macedorom6n; istroromdn;meglenoromdn).

Originea latind a poporului nostru a fost subliniat 9i de termenii cu care in Evul Mediu vecinii ii desemnaupe romdni: walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, in secolele XV-XVIl, cdldtorii strdini i-au numit pe locuitorii JdrilorRomdne romani.

Au fost formulate doud teorii in legdturd cu etnogeneza romdnilor: cea autohtonistd gi, respectiv, ceaimigralionistd.

Teoria autohtonisti subliniazd originea latini gi vechimea rom6nilor pe aceste meleaguri 9i a fost suslinutdatdt de istoriografia romdneascd, c6t gi de cea strdind.

Primii autori care au suslinut-o au fost cei strdini (ca de altfel gi cei care au combStut-o ulterior). Bizantiniiau fost interesafi de zona nord-dundreand in contextul migrafiilor:

- impdratul bizantin Mauricius, in lucrarea sa ,,strategikon" (secolul al Vll-lea), atestd pentru prima oardpopula{ia de la nordul Dundrii, denumitd cu termenul de romani, ,; . .

- impdratul bizantin Constantin Vll Porfirogenetul, in lucrarea sa ,,Despre administrarea imperiului" (secolulalX-lea), vorbeste despre originea latind a populaliei romanice de la gurile DunSrii;

Cronicarul maghiar Anonymus, care a scris la curtea regelui Bella lll ,,Gesta Hungarorum" ("Frpt"l3

lstorie - bocalaureot - teste

ungurilof', secolul al Xll-lea), susline cd atunci cdnd ungurii, condugi de geful lor, Tuhutum, au ajuns in

Transilvania (secolele lX-X), i-au gdsit acolo pe rom6ni 9i pe slavi;

Maghiarul Simon de Geza arald,in ,,Faptele hunilor gi ale ungurilor'' (secolul al Xlll-lea), cd ungurii i-au gdsit,

la venirea lor Tn Pannonia, pe romdni;

ldeea romanitd[ii rom6nilor a fost suslinuta gi de umanigtii italieni. Ei activau pentru trezirea congtiinlei

contemporanilor 9i mobilizarea lor pentru oprirea turcilor care puneau in pericol Europa cregtind 9i moqtenirea

romanS.

Astfel, poggio Bracciolini a fost primul care a afirmat originea romand a poporului romdn (secolul al XVJea),

pebazaelementelor comune ale limbii latine 9i romdne.

Alli istorici, partizani aiteoriei autohtoniste, sunt:

- impdratul austriac losif ll (secolul al XVlll-lea) consideri cd rom6nii sunt,,cei mai vechi 9i cei mai numerogi

locuitori ai Transilvaniei";- ilustrul istoric englez E. Gibbon (secolul al XVlll-lea) afirmi cd Dacia a continuat sd fie locuitd de daci 9i

dupd cucerirea eide cdtre romani;

- cdrturarul sas J. Troester (secolul al XVlll-lea) susline ci romdnii sunt ,,cei mai vechi locuitori ai acestei

!dri";- maghiarul Benko lozsef (secolul al XVlll-lea) aratd cd ,,mul!i romaniimpreund cu dacii indigeni au rdmas

pe loc" la abandonarea provinciei in timpul impdratului Aurelian;

- paul Schafarik (secolul al XIX-tea) reliefeazd cd ,,valahii" din nordul 9i sudul Dundrii au rezultat din

,,amestecul tracilor 9i geto-dacilor cu romanii".

lstoriografia rom6neascd aduce argumente in favoarea teoriei autohtoniste prin autorii 9i lucrdrile de mai

jos:

- Nicolaus Olahus care, in '1536, subliniazd unitatea de neam gicontinuitatea rom6nilor;

- Sasul Johannes Honterus care, Tn 1542, numegte ,,Dacia" intreg teritoriul locuit de romini;

- secolele XVI-XVIll - Grigore Ureche Tn ,,Letopiseful Jarii Moldovei" arati originea latind a limbii rom6ne 9i

unitatea de neam;- Miron Costin accentueazd originea latind a poporului gi a limbii rom6ne, in ,,Letopiselulldrii Moldovei";

- Dimitrie Cantemir, in ,,Hronicul vechimii romano-moldovlahilor'' (1722), relieteazd originea latind a rom6nilor;

in secolul al XVlll-lea romanitatea romdnilor devine o armd politicd in contextul luptei pentru drepturi a

rom6nilor din Transilvania;- reprezentanlii $coliiArdelene (lnochentie Micu-Klein, Samuil Micu, Gheorghe $incai, Petru Maior, lon

Budai-Deleanu) au promovat ideea originii latine (chiar exclusivd) a poporului rom6n, a vechimii 9i a continuitdlii

acestuia pe meleagurile carpato-danubiano-pontice'Aceste idei s-au regdsit intr-un memoriu inaintat de $coala Ardeleand Curlii de la Viena in 1791, intitulat

,,Supplex Libellus Valachorum";

Secolele XIX-XX - reprezentanlii gcolii istorice moderne: A. D. Xenopol, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Dimitrie

onciul, lon Bogdan, Nicolae lorga, Gh. l. Brdtianu, David Prodan giallii.

Din pdcate, mai existd o categorie de cronicari gi de istorici care nu au fost constanliin afirmaliile lor, fiind

influen[ali in mod direct de factorul politic. Este vorba, printre allii, de:

- cronicarul maghiar Szamoskozy lstvan, in secolul al XVI-lea, care susline cd rom6nii sunt urmagii

colonigtilor romani; dupd unirea realizatdin 1600 de Mihai Viteazul, Szamoskozy igischimbd opinia, suslindnd

contrariul;- istoricul maghiar Makkai Laszlo, care sus[ine, la 1946, veridicitatea informaliilor date de cronica lui

Anonymus, pentru ca ulterior sd le numeascd ,,basme"'

lstoile - bocalou?eot - teste

Teoria imigralionisti a fost sistematizald in secolul al XIX-lea de austriacul Robert Roesler 9i a fost

precedatd de alte contestdri ale originii givechimii poporului 9i a limbii romAne, care au apa(inut urm6torilor:

Sasul Franz loseph Sulzer, care scrie la 1781-1782 ,,lstoria DacieiTransalpine", susline c5:

- dacii au fost masacraliin totalitate de romani;- romdnii s-ar fi format ca popor in Peninsula BalcanicS, in Moesia, unde asimileazd influenla slavi 9i adopta

credinla ortodoxd;- romdniitrec ulterior la nord de Dunare, in secolul alXlll-lea, cu ocazia a doud evenimente: dupd expedi$a

tdtaro-mongold din 1241 Ei izgonirea lor de la sudulfluviului de cdtre impdratul bizantin lsacAnghelos.

Maghiarul Bolla Marton, care afirmd in secolul al XVlll-lea cd romAnii sunt de origine bulgard, de unde li se

trage gi denumirea de,,volohi".

Teoria roesleriand - fundamentul distorsiondrilor politizate ale ideii de continuitate 9i vechime romdneascd

- a fost emisd de austriacul Robert Roesler, in lucrarea sa apdrutd in 1871, intitulatd ,,Studii romdnegti. Cercetdri

asupra istoriei vechi a romdnilor";Aparilia ei a fost favorizald de climatul politic existent in Transilvania (degi majoritari in aceastd provincie,

romanii erau considerali tolerali, iar naliunile privilegiate - maghiarii, sagii 9i secuii- au cdutat sd conteste in

mod eronat originea givechimea romdnilor).ldeile sale principale sunt:- dacii ar fi fost distrugi ca popor in urma rdzboaielor cu romanii;

- vechea toponimie dacicd ar fi dispdrut tocmai din cauza acestei extermindri;

- Dacia nu a putut fi romanizatd in 165 de ani;

- toli locuitorii au pdrisit Dacia in timpulimpdratuluiAurelian;- poporul romdn 9i limba rom6nd s-ar fi format la sud de Dundre (argumente: lipsa elementelor germanice

in limba romdnS; existen[a unor elemente lexicale comune in limbile albanezd 9i romdnd; asemdnarea

dialectelor dacoromdn 9i macedorom6n; influenla slavd resimlitd de locuitorii de la nord de Dunire);- romdnii ar fi un popor de pdstori nomazi;- nu ar exista izvoare istorice care sd ateste existenla romdnilor la nord de Dundre, anterior secolul al Xlll-

lea.

Teoria a fost cu succes combStutd de lucrdrile istoricilor romdni B. Petriceicu-Hasdeu 9iA. D. Xenopol.

Astfel, contraargumentele istoricului romdn A. D. Xenopol au fost prezentate in lucrarea ,,Teoria lui Roesler.

Studii asupra stdruinlei rom6nilor in Dacia Traiand" (1884):

- continuitatea dacicd este demonstratS de revolta dacilor din 117, de dovezi arheologice, de prezenla unor

soldali daciin armata romand, de pdstrarea unor toponime locale;

- etapa de romanizare la care Se referd Roesler este doar cea oficialfl;

- continuitatea daco-romand este demonstratd prin dovezi arheologice, numismatice, lingvistice;

- slavii sunt cei care ii separS, in secolul al Vll-lea, pe rom6nii de la nord de cei de la sud de Dundre;

- existd izvoare istorice care atestd prezenla romdnilor la nord de Dundre incd din secolul al lX-lea.

Negarea continuitdlii romdnegti s-a regdsit giin secolele XIX-XX, mai ales dupd realizarea RomAniei Mari.

lstoriografia romfineascd a contracarat aceastd tendinld prin opere gtiinlifice importante: Vasile Pdrvan, ,Getica"

gi ,,inceputurile vielii romane la gurile Dundrii"; N. lorga, ,,lstoria romAnilor"; Gh. L Brdtianu, ,,O enigmd 9i un

miracol istoric: poporul rom6n".Dupd al Doilea Rdzboi Mondial gi pdna la revolulia din 1989, istoriografia rom6neascd a cunoscut alte

deformdri. De exemplu, atunci cfind Romdnia a devenit stat comunist, istoriografia a trebuit sd subliniezecaracterul imperialisi al stdpdnirii romane gi importanfa civilizatoare a slavilor in cadrul istoriei rominilor- intimpul regimului lui N. Ceaugescu, s-a adoptat o linie nafionalistd exageratd in prezentarea evenimenteloristorice romdnegti.

Astdzi, aceste aspecte au dispdrut din lucrdrile istorice de specialitate.

5

TESTUL 1 SUBIECTUL I 30 de puncte

Cititi, cu atentie, sursele de maijos:

A. ,,Cdnd Mihai Viteazul a ocupat tronul Jdrii Romdnegti, conjunctura internalionald pdrea favorabild ridicdriiimpotriva opresorului otoman. in timp ce migcdrile de eliberare a popoarelor din Balcani se intensificau, obligdndPoarta sd angajeze insemnate fo(e militare si le potoleascd, o parte a statelor europene se grupau in <Liga

Sfdntd>, constituitd din iniliativa Casei de Austria gi sub patronajul Sfdntului Scaun. <Liga Sfdntd> mai

cuprindea Spania gi principatele italiene Ferrara, Toscana, Mantova. [...] lnteresele !5rii il impingeau pe Mihai

Viteazul sE se desprindd de lmperiul Otoman gi si se transforme [...] intr-un suslindtor al ideii de luptd

antiotomand. De aceea, domnul Jdrii Rom6negtia aderat la <Liga Sf6nta> [...].in noiembrie 1594 a ridicat steagul libertilii, atacdnd, mai intdi, turcii din Bucuregti [...]; qi-a extins apoi

actiunile rdzboinice in vederea restabilirii hotarului Jdrii Rom6negti pe Dundre. Atacarea Giurgiului a fost urmatd

de distrugerea [...] H6rgovei gi a Silistrei. [...] Concentrdrilor de ogti otomane in fortdrelele de la Dundre, domnul

le-a rdspuns printr-un atac simultan al principalelorintdrituri: Brdila [...], Turtucaia 9i Nicopole."($t. $tefanescu, lstorio medie a Romriniei)

B. ,,La 12 mai 1877 Parlamentul a declarat rdzboi lmperiului Otoman pe motivul cd starea de rizboi exista

de fapt ca urmare a bombardamentelor turcegti asupra oragelor romdnegti de la Dunire. [...] Obiectivul principal

al lui Carol I a fost dobdndirea statutului de cobeligerant pentru Romdnia, ceea ce ?i asigura recunoasterea

independenlei. Ca urmare, el a oferit rugilor participarea deplind a armatei romdne in apropiata campanie lasud de Dunire [...]. Campania rusd din Balcani a inceput cu fo(area Dundriiin doud puncte - intre Galali gi

Briila giapoila Zimnicea [...]. For{ele ruse cuceresc Nicopole la 16 iulie giinainteazd spre sud, cdtre Plevna.

[...] Dar, tocmai atunci, rezistenla turceascd s-a Tndsprit. [...] Dupa cea de-a doua bdtdlie pentru Plevna [...]comandantii rugi gi-au dat seama cd aveau nevoie disperatd de intdriri pentru a-gi mentine pozi[iile gi a-l

impiedica pe inamic sd intreprindd o contraofensivd majord. Carol I a acceptat cererea lor urgentd pentru

trimiterea de trupe, dar a pus condi[ia ca armata sd-gi aibd propria bazd de operatiuni gi comandd separatd."(K. Hitchins, Romrinio 1 866-1947)

Pornind de la aceste surse, rispundefi Ia urmdtoarele cerinte:

1. Numi[i o luptd precizatd in sursa B.

2. Precizali, din sursa A, o informa[ie referitoare la acliunile militare.

3. Men[ionati cdte un conducitor al romAnilor la care se referi sursa A, respectiv sursa B.

4. Scrie[i, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare sursei care sustine cd domnul romAn aderd la

o alian!5 formatd din state europene.5. Scrieti o relatie cauzi-efect stabiliti intre doui informatii selectate din sursa B, precizdnd rolul

fiecireia dintre aceste informa[ii (cauzd, respectiv efect). 7 puncte

6. Prezenta{i doud ac[iuni militare la care au participat romdniiin secolele alXlV-lea - alXV-lea. 6 puncte7. Mentiona[i o caracteristicd a politicii promovate de Romdnia in relaliile internalionale din a doua

jumitate a secolului al XIX-lea, dupd evenimentele la care se referi sursa B. 4 puncte

SUBIECTUL al ll-lea 30 de puncte

2 puncte2 puncte6 puncte

3 puncte

Citifi, cu atenfie, sursa de maijos:

,,Fdcdnd abstrac{ie de modul cum erau aplicate, constitutiile comuniste, prin insugi textul lor, nu reprezintivoinla intregului popor, ci a unei formaliuni politice: Partidul Comunist. in art. 86 alin. Vl din Constitulia din 27

septembrie 1952 gi in art. 3 din Constitu[ia din 21 august 1965 se declard in mod expres cd fo(a conduc6toare

a intregii societi[i este partidul. [...] Constitu[ia din 21 august 1965 mai aduce o noutate: pe l6ngd o forma[iune

politica privilegiatd, Partidul Comunist, se creeazd gi o categorie de cetS(eni privilegia[i, membrii Partidului

Comunist. Acegtia sunt considera[i la nivel constitutional ,,cetd[enii cei mai avansa[i gi mai congtien[i ai societdtii'

(art. 26), 9i astfel devine principiu constitu[ionalTnsdgiimpS(irea societifiiin cetd[eni de rangul l, superiori gi

deci privilegia[i, gi cetd[eni de rangul ll, considerati [...] inferiori gi deci neprivilegia[i. $i aceastd imp6(ire a

societd[ii in cetd[eni superiori 9i inferiori nu se baza pe vreun criteriu de valoare, ci pe cel mai arbitrar dintre

criteriile posibile, acela al adeziunii 9i obedien[ei.

Aceastd enormitate a fost posibild deoarece nici una din cele trei constitutii comuniste nu a reprodus art. 10

din Constitu[ia din 2g martie 1923, care prevedea desfiintarea oricdror privilegii in Romdnia. Astfel, s-au putut

crea aceste doud privilegii: al partidului comunist gi al membrilor partidului comunist. [."]Constituliile erau elaborate de Partid. Constitulia din 13 aprilie 1948 a fost publicati cu mai mult de o lund

inainte de adoptarea ei de cdtre Marea Adunare Nalionald [...]. Subordonarea MariiAdundri Nalionale fald de

hotdrarile Partidului Comunist este exprimata [...] Tn expunerea pe motive a Legii nr.111972, care menlioneazd

t...1 cd prelungirea mandatului deputalilor MariiAdundri Nalionale 9i consiliilor populare la 5 ani [...] se impune

<<pentru asigurarea coreldrii legislaturii sau mandatului puterii de stat cu periodicitatea congreselor partidului>>."

(E. Focgeneanu, ,storio constitufionoli o Romriniei (1859-1991))

Pornind de la aceasti sursi, rispundefi la urmitoarele cerinte:

1. Numi[i formatiunea politicd precizati in sursa datd.

2. Precizali secolul la care se referd sursa dati.3. Men{ionalio lege fundamentald din perioada stalinismului gi anul adoptdrii acesteia, la care

se referd sursa dati.4. Menlionali, din sursa dati, doud informalii referitoare Ia Marea Adunare Nalionald.

5. Formula[i , pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cetS[enii statului, sustinAndu-l cu

doui informatii selectate din sursi.6. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirma[ia conform cireia regimul totalitar din Romdnia

influenleazd politica promovatd de aceasta in relafiile interna[ionale din perioada postbelicd.

(Se puncteazd prezentarea unui fapt istoric relevant gi utilizarea conectorilor care exprimi

cauzalitatea gi concluzia.)

SUBIECTUL al lll-lea

2 puncte2 puncte

6 puncte

6 puncte

10 puncte

4 puncte

30 de puncte

Elaborali, in aproximativ doui pagini, un eseu despre evolulia spaliului rominesc in secolele al XVlll'lea -al XIX-lea, av6nd in vedere:

- precizarea unei institulii centrale din spaliul romdnesc 9i menlionarea a doui caracteristici ale acesteia in

secolul al XVlll-lea;

- menf,onarea a doud proiecte politice referitoare la statul romdn modern elaborate in secolul alXVlll-lea;

- prezentarea unui proiect politic referitor la statul romAn modern elaborat in prima jumitate a secolului al XIX-lea;

- formularea unui punct de vedere referitor la modalitatea de infiinlare a statului rom6n in a doua jumdtate a

secolului al XIX-lea gi sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

NoGi! Se puncteazi gi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidentierea rela$ei cauzd-efect, elaborarea

argumentuilui istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant gi utilizarea conectorilor care exprimd cauzalitatea 9i concluzia),

respeAarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice gi incadrarea eseului in limita de spatiu precizatd.

TESTUL2 SUBIECTUL I 30 de punctc

Cititi, cu atentie, sursele de maijos:A. ,,Preluarea conducerii Ministerului lndustriei gi Comer[ului de cdtre secretarul general al Comitetului

Central al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, la sfdrgitul lunii noiembrie'1946 gi sporirea atribuliiloracestuidepartament prin noile reglementdri din 5 aprilie 1947, au conferit Partidului Comunist posibilitatea coordondriiintregiipoliticieconomice a guvernuluiin direclia anticapitalistS. inca de la sfdrgitulanului 1946 guvernultrecusea aplicarea, din inifiativa P.C.R., a unor mdsuri radicale, de dirijare gi control a diverselor laturi ale activitd[iisocial-economice, care ignorau sau incdlcau principiile economiei de pia{5.

Adunarea Deputalilor a adoptat Legea pentru etatizarea gi reorganizarea Bdncii Na[ionale a Romdniei. Celrnai important centru financiar 9i singurul institut de emisiune [monetard] al {drii a devenit o p6rghie importantdfn activitatea de finantare a ramurilor economiei nationale, pentru a asigura controlul statului asupra tuturornstitutiilor bancare gide credit, publice sau particulare, asupra credituluigi emisiuniide monedi. [...] Controlulgi intervenlia statului, a Partidului Comunist, au devenit, in a doua jumdtate a anului 1947, multilaterale gi autprins principalele ramuriale industrieia cdror produc{ie era controlatd in proporfiiapreciabile, depdgind 50%:iin aceasta."

(lstorio Romdnilor )

B.,,Primele luni ale lui 1947, in special martie gi mai, au adus 9i primele mari valuri de arestdri [...].Desfiin{area partidelor istorice, in toamna aceluiagi an, a dat startul pentru noile valuri, masive; dealtfel, in.lrmitoarele doud decenii [...] se pot distinge doui perioade de apogeu al terorii represive: una ce cuprindeanii 1947-1952 gi o a doua, paradoxalS in aparen[d, pentru anii 1957-1959 - pentru cd ea survine dupi moartea,ui Stalin, in paralel cu o relaxare care se face simtitd in toate democraliile populare. [...]Acest val de duritateare propriile sale explicatii: pe de o parte, grija lui Gheorghiu-Dejca revolta maghiard din 1956 sd nu contagiezegisocietatea romAneascS, pe de altd parte, grija aceluiagi de a oferi Moscovei imaginea unui regim pe deplinstipdn pe situa{ie, preocupare evidentd pentru Dej atdt in pregdtirea c6t gi in continuarea retragerii de cdtresovietici, in 1958, a Armatei Rogii stationate in RomAnia.

Privit retrospectiv, [...] pare foarte clar cd toate aceste arestdri premeditate - motivate sau nu in temeiulegii - nu aveau atdt rostul pedepsirii unui comportament politic oarecare - cu care Partidul Comunist nu puteafi de acord -, cdt pe acela de a extermina, la propriu, adversarii (in sens larg) gi, mai ales, elita politicd aRom6nieivechiului regim gi, odatd cu aceasta, sistemulgi mecanismele traditionale ale vie[ii politice rom6negti."

(A. Cioroianu, Pe umerii lui Morx)

Pornind de Ia aceste surse, rispundeti la urmitoarele cerinfe:

: " Numiti o institu[ie precizati in sursa A.

2. Preciza[i, din sursa B, o informatie referitoare la Armata Rogie.

3. Mentiona[i liderul politic Ai formaliunea politicd la care se referd atdt sursa A, cAt gi sursa B.

4" Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzitoare sursei care susline cd represiuneavizaadversarii regimului politic.

5. Scrieti o relalie cauzi-efect stabilitd intre doui informatii selectate din sursa A, precizdnd rolulfiecdreia dintre aceste informatii (cauzd, respectiv efect).

i. Prezentati alte doud practici politice din Romdnia postbelicd, in afara celor la care se referisursele date.

7 Mentionati o caracteristicl a acliunilor desfdgurate de regimul nalional-comunist din RomAnia in rela{iileinternalionale din perioada,,Rizboiului Rece".

2 puncte2 puncte6 puncte

3 puncte

7 puncte

6 puncte

4 puncte

30 de puncteSUBIECTUL al ll-lea

Cititi, cu atentie, sursa de maiios:

"Constitutia a fost promulgatd de Domnitorul Carol I la 30 iunie 1866 gi a intrat in vigoare la 1 iulie 1866,lata publicdrii eiin MonitorulOficial. _T

[...] DeSi lara se gisea incd sub suzeranitatea lmperiului Otoman, cdruia ii pldtea tribut gi din care fScea

parte nominal, totugi niciuna din prevederile ei nu mentioneazd gi nici nu face, cel pu[in, cea mai mici referire

la aceastd dependenti. [...] drt.1 - Principatele Unite Rom6ne constituiesc un singur stat indivizibil, sub

denumirea de Rom6nia.> Calificativul de indivizibil era un rdspuns la insisten[a puterilor garante ca Principatele

sd se separe prin alegerea unui nou domn. De asemenea, denumirea de Rom6nia, in contradictie cu

prevederile Convenliunii de la Paris, [din 1858], sublinia hotdrdrea de a duce la indeplinire toate dolean[ele

exprimate de Adundrile Ad-Hoc.Ca formd de guverndmdnt, Rom6nia se transforma dintr-o monarhie electivd intr-o monarhie ereditard (art.

B2), ceea ce constituia incd o nesocotire a Convenliunii de la Paris, dar corespundea cu dolean(a Adundrilor

Ad-Hoc ca dinastia sd fie nu numai strdind, dar 9i ereditard, pentru a evita declangarea ambitiilor dinastice la

succesiunea Tronului. Se enunla principiul cd toate puterile emand de la na[iune (art.31) 9i era dezvoltatprincipiul separatiei puterilor in stat. Puterea executivd era incredinlatd domnului (art.35), puterea legislativd

Tn mod colectiv domnului gi Reprezentanlei Na[ionale (art.32, alin. l), iar puterea judecdtoreascd tribunalelor

gi cu(ilor Deputalilor (art.32, alin. ll 9i lll), [...].Titlul ll, <Despre drepturile romAnilon, prevedea cele mai largi libertdti: libertatea congtiin[ei, a presei, a

invd[dmdntului, a intrunirilor. Privilegiile gi titlurile de noble[e strdine erau desfiintate (art.12). lnviolabilitatea

persoaneigi a domiciliuluierau garantate. Se intezicea pedeapsa cu moartea giconfiscarea averii. Se asigura

secretul corespondentei. "

(E. Foc9eneanu, ,storia constitufionoli a Rorndniei (185g-1gg1)')

Pornind de la aceasti sursi, rispundeti la urmitoarele cerinte:

1. Numiti un spa[iu istoric precizat in sursa dati.2. Precizali secolul la care se referd sursa datd.

3. Men[iona(i domnitorulstatului romAn gi legea fundamentalS promulgati de acesta, la care se referd

sursa datd.

4. Menliona[i, din sursa dati, doui informalii referitoare la drepturile 9i libertSfile cetilenegti.

5. Formula[i , pe baza sursei date, un punct de vedere despre prevederile referitoare la stat inscrise

in legea fundamentali, sus[indndu-l cu doui informatii selectate din surs5.

6. Argumentali, printr-un fapt istoric relevant, afirma[ia conform cireia implicarea rominilor in ,,criza

orientald", dupd evenimentele la care se referi sursa, a avut consecin[e favorabile pentru statul

romAn modern. (Se puncteazd prezenlarea unui fapt istoric relevant 9i utilizarea conectorilor care

exprimd cauzalitatea gi concluzia.)

SUBIECTUL al lll-!ea

2 puncte2 puncte

6 puncte

6 puncte

10 puncte

4 puncte

30 de puncte

Etaborali, in aproximativ doui pagini, un eseu despre participarea rominilor la relafiile internationale dinsecolele alXlV-lea - al XVI-lea, avind in vedere:

- menfionarea a doui institufii centrale infiinlate in spaliul romdnesc gi a doui fapte istorice la care participd

reprezentantul uneia dintre ele in secolul alXlV-lea;

- precizarea unei cauze a implicirii romAnilor in relaliile internafionale din secolul al XIV-lea;

- prezentarea unui conflict desfdgurat in relaliile internalionale din secolul al XV-lea la care participi rom6nii;

- formularea unui punct de vedere referitor la participarea romdnilor, prin acliuni diplomatice, in rela{iile

internalionale din secolul alXVl-lea gi sus[inerea acestuia printr-un argument istoric.

NotS! Se puncteazd 9i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidentierea relatiei cauzd-efect, elaborareaargumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant 9i utilizarea conectorilor care exprimd cauzalitatea gi concluzia),respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice gi incadrarea eseului in limita de spa[iu precizatS.

30