OAtI}AHt

Vrljitoarele

Ilustrafii de Quentin Blake

Traducere din limba englezldeAdrian Oloiu

4(rHUR

Cuprins

Notidesprevrijitoare... .......7Bunica ...... -12Cumrecuno;tiovrijitoare.... .......25inltqimea Sa Marea Vrdjitoare . . . 36

Vacanladevar1. ....50Reuniunea ....65Pirpiliticaovribioard... ......69Solqia $orricogeni cu Efect intdrtrziatForrrutla\S ... ..... 81

Reqeta .. .. ...92BrunoJenkinsdispare ...102Bitrinele " ' 111

Metamorfoza... ...L17Bruno ......123Buni,bunico! .....129Soarecelehotoman ......143Domnul ;i doamnaJenkins fac cuno;tinficu Bruno " "154Planul ......162lnbucitdrie... ....167DomnulJenkinsgifiulsiu.. ...189Victoria .....194Inimi de goarece . . .20LAvem de lucru! " " 208

Notf, despre vrijitoare

in basme, wljitoarele poarti intotdeauna nigte pilSriinegre gi absurde, mantii negre gi zboari pe mituri'

insi acesta nu este un basm. Aici vom vorbi despre vRI-

JrroARE auwAnerr.Am sivi spun cel mai important lucru pe care trebuie

sa-l Atiti despre vn[.ItroaRELE eonvi.narr. Ascultali cu

rrare atenfie. Si nu uitaqi niciodatf, cele ce urmeazi'vaAI ruoenzrn eowARATE se imbracd in haine obignuite

5i nu se deosebesc preamult defemeile obi;nuite. Locuiesc

in case obignuite gi au stuleE oBrSNUITE.

$i tocmai de-aia sunt aqa de greu de prins.

O vni.yrroanr epsv;.RAT;. urigte copiii cu o urf, care sfA-

riie ca fierul inrogit qi care e mai arzltoare qi mai fierbinte

decAt orice uri 1i-ai putea inchipui.O vr,LyIroaRE ADEVAnari. ipi petrece timpul uneltind

cum sI scape de copiii de pe teritoriul ei. Cea mai mare

plicere a ei e si-i faci si dispari unul cAte unul. CAt e ziua

de 1ung5, numai la asta-i sti mintea. Chiar dacl e casie-

riti la un supermarket sau scrie corespondenla unui om

de afaceri sau se plimb5 cu o maqini super (gi nu te indoi

ci ar putea face oricare dintre lucrurile astea), mintea ei

i*lt

tot uneltepte gi ticluiepte gi toarce qi mocnegte gi sfhrAiegi guieri, duduind de gAnduri ucigage, insetate de s6nge.

:P9 care copil'i se tntreabi ea cAt e ziua de lungi, ,pe care

s5-l aleg pentru urmltoarea mea zdromori re?i ' "'

O vn{ymoans aoEv;.neri simte aceeapi pllcere cAnd,,zdromoar5" un copil ca pi tine atunci c6nd infuleci o far-furie plini cu clpqune cu friqci.

Scopul ei este si faci dispirut un copil pe siptimAni.Orice alt rezultat o face sa devine morocinoasi.

aUn gonil pe slptim6ni inseamni cincizeci gi doi pe an.Zguducegte-i, zdrobonogegte-i qi f5_i sI dispari.,^,

Asta-i motoul tuturor wijitoarelor.e

ei

Cu deosebite griiS se alege o victimi. Apoi, wijitoarea ilprindegte pe nefericit, aqa cum un vflnitor pAndeqte o paslre

fui padure. Pigegte tiptil. Se migcl neauzit5. Se apropie totrnai mult. $i, in cele din urm5, cAnd totul e gata... fupril... se

riap,usteqte. Sar scAntei. JAqnesc fliciri. U1eiul fierbe. Gsz-

ganii chitiie asculit. Pielea fl se zbArlegte. $i copilul dispare.

Sa fim inqelegi, o vrijitoare nu-i pocneqte pe copii inc:lp. nu le infige pumnale in spate gi nici nu trage in ei cu

pistolul. Cei care fac aga ceva sunt pringi de polilie.O vrijitoare nu este niciodatl prinsf,. Nu uita cI are

tnagre in degete gi ci o putere drlceascl ii alunecd ptinrene. Ea poate sI facl pietrele si sarl in jur ca niqte broaqte,

si trimbi de foc sI pAlpAie pe luciul apei.

Puterile ei magice sunt infrico;5toare.Din fericire, astizi nu mai sunt in lume prea multe vni.-

-:ToARE ADEVLRATT. Mai sunt totugi destule cAt sI n-aipace. in Anglia probabil cI sunt cam o suti de toate. inunele [5ri sunt mai multe, in altele mai pufine. Nu existliara in lume flri vn[ytroARE.

Vrijitoarea este intotdeauna femeie.

Departe de mine gAndul sivorbesc de riu despre femei.

Cele mai multe sunt de treab5. Asta nu schimbl insi cu

nirnic faptul ci toate wljitoarele sunt femei. Nu existiwS-:itoare birbaqi.

Pe de altl parte, strigoiul e totdeauna mascul. Tot aga

'.arcolacul. AmAndoi sunt primejdiogi. Dar niciunul dintre

i/

ei nu e nici pe jumitate la fel de primejdios ca o vnfirroa-nr aosviR{r{.

Pentru copii, o vniylroaRE ADEV;.narL e mai primej-dioasf, ea toate creaturile de pe pimAnt. Ce o face de douiori mai periculoasi e faptul cI ea nu parc periculoasi. $ichiar cAnd ii cunogti toate secretele (despre care vei aflaintr-o clipl), tot nu pofi fi sigur daci ai ?n fap ochilor owljitoare sau doar o doamni drigug5. Daci un tigru arputea si se prefaci atAt incAt si semene cu un duliu caredI din coadi, atunci te-ai duce la el qi l-ai mAng6ia pe cap.Iar cu asta qi-ai pecetlui sfArgitul. La fel st5 treaba gi cuwljitoarele. Toate arati ca nigte doamne simpatice.

Privegte cu atenfie la doamnele de colo. Care dintre elee wijitoarea? E o intrebare grea, dar la care fiecare copiltrebuie si-ncerce si rispundS.

rol

Pentru cAt de pufine gtii tu, o wijitoare ar putea locuichiar in casa de peste drum.

Sau putea sI fie doamna cu ochii scipiritori care qedea

rzi dimineafi al5turi de tine in autobuz.

-{r putea fi doamna cu zAmbetul strSlucitor care, tre-cind pe strad5, fl-a oferit o bomboanl dintr-o pungi alblde hartie...

Ar putea fi chiar - gi la asta o si sari ca ars - simpatica ta

forititoare care chiar in clipa asta ili citeqte aceste cuvin-

re- Uiti-te bine la invilStoarea asta. Poate ci zimbeqteIa abzurditatea unei asemenea Presupuneri. Nu te lf,sa

arlagit. Zimbetul ei ar putea fi doar o altl viclenie..\cuma, fireqte, eu n-am zis nici mlcar o clipl cI inv5-

tritoarea ta e de fapt o vrijitoare. Spun doar ci ar putea

i o rrafitoare. E pulin probabil. Dar - 9i aici vine marele

,.dar" -nueimposibil.O. micar de-ar existaweo cale ca si afl5m cu siguran!5

daca o femeie e wljitoare sau nu. Le-am putea aduna pe

toate gi le-am pune intr-o magini de tocat carne. Din pica-

te- nu existl o asemenea metod5. insi existd un numlrrric de semne pe care trebuie s5le caufi, mici gesturi mai

ciudate pe care le identifici la toate wljitoarele, 9i pe care

daca le cunogti, daci nu le pierzi niciodati din vedere,

arunci s-ar putea si reupeqti sd scapi nezdromorAt pAnI te

raci mai mlriqor.

I

TTi

Bunica

Eu insumi am avut doui int6lniri cu vrijitoarele, iarasta pAnI sI implinesc opt ani. Din prima am scipat nevS-

timat, insi a doua oarl n-am mai fost aga de norocos.Mi s-au intAmplat nigte lucruri care te-ar face si urli de

spaiml numai citind despre ele. Dar n-am incotro. Ade-virul trebuie spus. Faptul ci mai sunt aici gi cI pot s5-1i

vorbesc (oricAt de ciudat ag ar5ta...) se datoreazi numaigi numai minunatei mele bunici.

Bunica mea e norvegianS. Norvegienii qtiu totul despre

vrijitoare, fiindci Norvegia, cu pidurile ei negre gi munfiiei inghefafi, e locul de unde se trag primele vrijitoare.Pirinfii mei au fost gi ei norvegieni, dar, pentru ci tat5lmeu avea treburi in Anglia, eu m-am niscut pi am triitacolo pi am inceput sI merg la o gcoal5 englezeasci. Dedoui ori pe an, de Crlciun gi in vacanfa de vari, mergeamin Norvegia ca s-o vizitlm pe bunica. Bitrdna, din cAte

infelegeam eu, era singura rudi in viafl pe care o maiaveam din partea ambilor pirinli. Era mama mamei melegi o iubeam tare mult. CAnd eram impreunl vorbeam fienorvegian5, fie englezi. Nu conta limba. Le vorbeam la

i

I

el de bine. $i trebuie si recunosc ci mI simfeam mai

ryopiat de bunica decAt de mama mea.

La scurt timp dupl ce-am implinit Sapte ani, plrin-tr,i mei m-au luat, ca de obicei, s5-mi petrec CrlciunulIa bunica din Norvegia. $i acolo s-a intimplat: intr-o zi,

rnarna, tata gi cu mine mergeam cu magind, P€ o vreme

cu polei, magina noastrl a derapat de pe fosea gi s-a ros-

togolit intr-o pr5pastie. Pirinfii mei au murit. Eu eram

Line prins cu centura pe scaunul din spate gi m-am ales

doar cu o zgArieturi pe frunte.).I-am sI povestesc ororile acelei dupi-amieze ingrozi-

?cr,are. inci mi mai trec fiori cAnd mI gAndesc la asta. incele din urml am ajuns in casa bunicii, cuibirit in brafele

ei care mi qineau strAns, qi am plAns impreuni cAt a fost

noaptea de lung5.

- Ce-o sI ne facem acum? amintrebat-o printre lacrimi.

- O sI stai aici cu mine, a zis ea, 9i o sI am griji de

rine.

- Nu ne intoarcem in Anglia?

- Nu, a rispuns ea. N-ap mai putea face asta. Poate

s.rfletul meu se va duce in rai, dar oasele mele vor r5mAne

tn Norvegia.in ziua urmltoare, ca si incercim sI uitim marea

nenorocire, bunica a inceput s5-mi spuni poveqti. Era o

porestitoare grozavi gi mi incAnta tot ce-mi istorisea.insa n-am fost cu adevirat captivat pAnI ce n-a trecut

!J

!a*

fr/l

()\'-...,,: : ,'

la subiectul vrijitoarelor. Se pare ci bunica era o mareexperti in aceste fiinfe gi m-am l5murit cI poveqtile eicu vrijitoare, spre deosebire de restul, nu erau doar nigtebasme. Erau cu totul si cu totul adevlrate. Erau la fel de

adevirate ca Evanghelia. Erau parte din istorie. Tot ce-mipovestea ea despre vrljitoare chiar se intAmplase, n-aveam

decdt si cred asta! Si ceea ce-i mai riu - mult mult mair5u - e ci vrljitoarele inci sunt printre noi. Sunt peste totin jurul nostru, n-aveam decAt sI cred gi asta.

IL

- E adevirat ce spui, bunico? intr-adevdr qi adevdrat?