CE ESTE EDUCATIAFINANCIARA... DE FAPT?

DE CE BOGATII DEVIN SI MAI BOGATI?

ROBERT T. KIYOSAKIAutor al bestsellertluiTatd Bogat, Tatd Sdrac

in colaborare cu

TOM WHEELWRIGHT, expert contabilAutor al bestselle r:ului Tax-Free Wealth

cuRrEA @vEcHE

CUPRINS

PREFATA De ce crizele economice

i-au imbogilit qi mai mult pe Robert gi pe Kim ....... 37

INTRODUCERE .. .......... 42

Partea intAiCapitolul 1

Capitolul 2

Capitolul 3

Capitolul 4Capitolul 5

Capitolul 6

Partea a treia

Capitolul 9Capitolul l0Capitolul llCapitolul 12

Capitolul 13

Partea a doua Ce nu este educalia financiari .........137Capitolul 7 Ce nu este educalia financiari ......... 140

Capitolul 8 Egti analfabet din punct de vedere financiar? ........ 153

De ce bogalii devin mai boga{i. ......... 53

Ce ar trebui sd fac cu banii mei? ........ 57

Din ce motiv cei care pun bani deoparte

suntperdanti ..... ........62De ce impozitele ii imbogifescgi mai mult pe bogafi... in mod legal.. .... . 76

De ce gregelile ii imbogilesc qi mai mult pe bogali ... 93

De ce crizele ii imbogilesc Ai mai mult pe bogafi .... 106

De ce datoria ii imbogilegte gi mai mult pe bogafi. . . 121

Ce este educafia financiari reali? . ..... 173

De ce boga{ii joaci Monopoly ......... 178

Venitul fantomi: venitul boga{ilor. . ... 189

Cadranul I: Maegtrii banilor ...213Aiunplan derezervl? ..........230Cum si eradicim siricia:studenlii ii invafi pe studenfi ..........244

Partea a patra Economia plicticoasi ...257Capitolul 14 Cum poate un porsche

si te imbogileasce 9i mai mult . . . ......260

iNcuuenr .273

POSTFATA .........27s

SECTTUNT BONUS ........277

CAPITOLUL 1

Ce ar trebui si fac cu banii mei?

Tatil sirac:,,Nu md intereseazd banii."

Tatil bogat:,,Dacd pe tine nu te intereseazd banii tdi,

pe alsit ii intereseazd."

Iati o lntrebare care mi se pune frecvent ,,Am 10 000 de dolari. Ce artrebui si fac cu banii mei?"

Am pierdut evidenla numirului de persoane, de peste tot, care mi-au pusaceasti intrebare. Toati lumea cauti pastila-minune, o solulie ugoarl.

$i, degi suma de bani poate varia-de la 1 000 de dolari la 2,5 milioanede dolari - sunt intotdeauna intrebat acelaqi lucru. Ce ar trebui sd fac cubanii mei?

Rispunsul meu standard este:

,,Te rog nu da de ;tire lumii cd <habar n-ai ce sd faci cu banii>. Dacd nugtii ce sd faci cu banii tdi, sunt milioane de oameni care tyi vor spune ce sd

faci cu ei. in multe cazuri, ipi vor spune: <Dd-mi mie banii tdbr.'

Imaginea de detaliu

Ce faci cu banii tii este imaginea de detaliu-pasul final-, ultima piesidin puzzle-ril tiu financiar.

Aceasti carte este despre imaginea de ansamilu- o incercare de a priviintregul puzzle. Apoi, po{i deiide care dintre piese sunt cele mai bunepentru tine.

Dupd cum spunea adesea tatdl meu bogat:

,,Existd multe cdi de acces cdtre paradisulfnanciar."

s8 cE ESTE EDUCATTA FTNANCTARA... DE FAPT?

Clasa de mijloc gi siracii... siricesc si mai tareLumea imprimi bani. Banii nogtri sunt toxici. Banii nogtri sunt instabili,provocand instabilitate in economia mondiali. cu cit sunt mai toxicibanii care sunt creafi, cu atdt este mai mare decalajul dintre boga{i,siraci gi clasa de mijloc.

un alt motiv pentru care bogafii devin din ce in ce mai bogali este pen-tru ci siracii gi clasa de mijloc se concentreazi excesiv pe detalii. ceimai mul$ oameni au fost invifafi sd munceascd din greu,-sd-si pldteascdtaxele, sd economiseascd, sd cumpere o casd, sd-;i ichite datoriile si sainvesteascd la bursa de valori.

Acegtia sunt pagi de urmat pentru imaginea de detaliu. Sunt aceiagi pagipe care cei mai mulfi dintre pirinfi, profesori qi experli financiari te sft-tuiesc si-i urmezi.

Pirerea lui Warren

Warren Bufett, unul dintre cei mai bogali oameni din lume gi, ftriindoiali, unul dintre cei mai degtepli investitori are aceasti pirere des-pre consilierii financiari:

,,wall street este singurul loc unde oamenii vin la volanur unui Rolls Roycepentru a primi sfuturi de Ia cei care circuld cu metroul.,,

Tatil bogat spunea despre asta; ,,Motivul pentru care crasa de mijlocse zbate din punct de vedere financiar este pentru cd urmeazd sfoturiteagenlilor de vdnzdri, nu ale oamenilor bogali".

un agent trebuie si vandi pentru a avea ce pune pe masi. Are nevoie debani. Dac6 nu vinde nimic, nu mlndnci nimic. De aceea, este o prostiesi dai de gtire lumii: ,,Am l0 000 de dolari ;i sunt un idiot din pinct devedere financiar Spune-mi ce sd fac."

Warren Buffett a mai spus:

,,Nu intreba niciodqtd un vhnzdtor de asigurdri dacd mai ai nevoie de incdo polild. Rdspunsul va f intotdeauna unul afirmativ."

$tie Bufett ce gtie. Doar deline una dintre cele mai mari companii deasiguriri auto din America, GEICO. Este un om foarte bogat care anga-jeazL agenli care si vindi pentru el.

'{

:DUC-{TrA FTNANCTARA... DE FAPT?

icesc gi mai tareIt torr-ici. Banii nogtri sunt instabili,mondiald. Cu cAt sunt mai toxicinai mare decalajul dintre bogafi,

l din ce in ce mai bogafi este pen_rcentreazd excesiv pe detalii. Cei:unceascd din greu, sd_;i pldteascdr iri*(li, sa-;i achite datoriile ;i sd

ql-uea de detaliu. Sunt aceiagi pagirtesori 9i experfi financiari te sft_

nga{i oameni din lume gi, ftrinr-estitori are aceasti pirere des_

::!',in tra volanul unui Rolls Royce.; ;u metroul."

zwl pentru care clasa de mijloc..te pentru cd urmeazd sfaturilewbult .

ce pune pe masi. Are nevoie deI nimic. De aceea, este o prostie'cri

-<i sunt un idiot din punct de

urari dacd mai ai nevoie de incd. a-irntativ."

rtre cele mai mari companii der un om foarte bogat care anga_

CE AR TREBUI SA FAC CU BANII MEI?

intreabl-i pe agenfii de vdnziri ce educalie financiari au. Rispunsulonest in cazul multora dintre ei este ,,Nu prea multi'.

intreabi-i cat de multe cirli despre bani au citit, iar rlspunsul esteprobabil la fel: nu prea multe.

Atunci, intreabi-i daci sunt bogafi. intreabi-i: daci ar renunfa acum laserviciu, ar mai avea ce si pund pe masi?

Omul vs. Maimut[,

Cu ani in urmi, am vizut la televizor un concurs intre o maimuti siniste manageri de fonduri de investi(ii.

Maimula a ales actiunile aruncdnd cu sigefile intr-un panou de darts, cunumele companiilor drept linte.

Managerii de fonduri qi-au folosit educatia, instruirea gi abilitilile inte,lectuale pentru a analizavalorile companiilor inainte de a alege.

Maimula a cAgtigat.

Perdanfi cu state mari de plati12 martie 2015, CNNMoney apublicat un articol in care se spunea:

,,lJn procent incredibil de 86% dintre managerii activi de fonduri cucapltalizare mare nu au reugit sd bati valorile de referinfi."

Experli cu studii peste studii gi venituri mari nu au putut si bati piala.Articolul continui cu:

,,$i nu, nu a fost o simpll intdmplare. Aproape 897o dintre acei manageride fonduri nu au atins valorile de referinfi in ultimii cinci ani, iar 82o/o

au fbcut acelagi lucru in ultimul deceniu, conform S&P-.'

Cu alte cuvinte, dac[ o maimuld ar fi ales pur gi simplu indicele bursierS&P 500, ar fi b[tut 90% din experfi pe cinci ani gi B07o dintre experfide-a lungul a zece ani. Leclia care poate fi invilati de aici este ci, daci

* standard & Poor's - companie americani de rating, care realizeazd indicii bursieriS&P 100 qi S&P 500. (n. red.)

CE ESTE EDUCATIA FINANCTARA... DE FAPT?

maimuta poate bate expertii cu state de plati mari... atunci gi tu o pofiface.

Indicele S&P 500

Doar pentru cd o maimufd poate si bati S&p 500, nu inseamn[ ci S&pcaEtigi bani. Maimu[a gi s&P pierd bani. Dupi cum po{i vedea in dia-grama de mai jos, S&P a avut gi suiguri gi coboriquri.

lstoricul indiceluiStandard & Poort 5004 ianuarie 1960 - 30 decembrie 20'l6

ff "g:f1lrcl:.9:1:.6yyy:1,".{L'iT"11!:.-.17

$EB5BSS5SE5$ES8R$5HHSE€€EEEsEEFF_;iF_d_fl_F__

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

Sursa: FedPrimeRate.com I Istoricul indicelui S&p 500

Deci, de ce si investegti pe termen lung? De ce si pierzi bani atunci cdndpiefele se pribugesc? Diversificarea nu te va ajuta si nu pierzi bani. s&peste un grup extrem de diversificat de 500 de acliuni.

Warren Buffett

chiar gi compania lui warren Buffett, Berkshire Hathaway, nu a d.us-omult mai bine decat s&P 500 dupi ce au inceput pribuqiriie din 2000.

EDUCATIA FINANCIARA... DE FAPT?

de plati mari... atunci 9i tu o po{i

ati S&P 500, nu inseamnd ci S&pani pup[ cum po{i vedea in dia-:i 5i cobordquri.

dard & Poor's 500derembde 2016

' De ce si pierzi bani atunci cAnde ra aiuta sd nu pierzi bani. S&p00 de actiuni.

terksirire Hathaway, nu a dus_or inceput prdbugirile din 2000.

:*C-t e Z:!

iEFEESF

iE€EEEE

rr-::l indicelui S&p 500

CE ARTREBUI SA FAC CU BANII MEI?

Berkshire Hathaway vs. S&P 500(Declaraliifiscale pe 5 ani)

"t$' .t$

"t$ ""$ .tS

"o+.o+ *Pn ^.tO

S:ur sa: Bu sin es s In sider

.rs"$tS

Mi intreb ce se va intAmpla cdnd va avea loc urmitoarea pribus,ire.

+ --i: Vrei sd spui cd Warren B"frt nu a bdtut SdlP 500? Spui cd ;i el a

pierdut bani?

R: Uiti-te la diagrami!

i: Deci cine investegte cu el?

R: Oamenii care pun intrebarea: ,,Ce ar trebui si fac cu banii mei?"

i: Dar cum rdmhne cu oamenii care Pierd bani? Nu ili pare rdu de ei?

R: Absolut. De ce crezi ci predau, scriu cirli gi creez jocuri financi-

are? Am fost falimentar. Am pierdut bani, aga ci gtiu cum te simliintr-o astfel de situalie. Mi se frAnge inima si vid cum lumea se

zbate din punct de vedere financiar.

Dacl o persoani ca Warren Buffett pierde bani, nu crezi cd. ar fi. cazul

si iei in considerare sd investegti ln educalia ta financiard inainte de a-tillsa banii pe mAna experfilor?

La urma urmei, daci o maimuli ii poate bate pe experli, tu de ce nu ai

putea s-o faci?

6I

:a

E

.r{.$t

CAPITOLUL2

Din ce motiv cei care pun bani deopartesunt perdanli

Thtil sirac:,,Sd pui bani deoparte este o alegere inteligentd."

Tatil bogat:,,Cei care pun bani deoparte sunt perdanfi."

15 august r97l a fost data oficiali a inceputului crizei financiare pecare o traversi.m.

15 august 197 | a fost ziua in care Preqedintele Richard Nixon a renunfatla etalonul aur pentru dolarul american.

Banii, bati-i vina!

15 august r97r a fost data la care Statele unite ale Americii au inceputsi imprime bani.

15 august l97r a fost data oficiall cind bogafii au inceput si devinigi mai bogafi-iar sdracii qi clasa de mijloc au inceput si devini din cein ce mai slraci.

15 august r97L a fost ziua in care cei care economisesc au devenitperdan{i.

LUL2pun bani deoparteda4i

Thtil sirac:Wfrte este o alegere inteligentd.,,

Thtil bogat:qmbani deoparte sunt perdaiyi."

irceputului crizei financiare pe

fotde Richard Nixon a renuntatn

: fhite ale Americii au inceput

fue$t au inceput si deviniF au inceput si devini din ce

:re csonomisesc au devenit

DIN CE MOTIV CEI CARE PUN BANI DEOPARTE SUNT PERDANTI

Avertizarea

La 8 aprilie 1997, Tatd bogat, tatd sdrac afostlansati oficial. Cartea a fostpublicati in regim independent deoarece fiecare editor la care am dus-oarefuzat-o, cdliva comentind: ,,Nu gtii despre ce vorbegti."

Editorii nu au fost de acord cu multe lecfii despre bani ale tatdlui meubogat, dar mai ales cu leclia nr. 1:

,,Bogalii nu muncesc pentru bani."

Lec{ia nr. I a tatilui meu bogat este piatra de temelie a educaliei finan-ciare reale.

Sunt mai multe motive pentru care bogalii nu lucreazi pentru bani.Unul dintre acestea il constituie impozitele. Tatil bogat imi spunea ade-sea: ,Oamenii care lucreazi pentru bani plltesc cel mai mare procent deimpozitare."

Motivul principal este c6, dupi 1971, dolarii americani au incetat si maifie bani, ci au devenit monede fiduciare.

i: Ce este o moneddfiduciard?R: Bani lipsifi de valoare gi nesuslinuli de nimic altceva decit de un

decret guvernamental.

Ce este decretul guvernamental?Pe scurt, guvernul creeazd legi, spunAnd cd o bucati de hArtiereprezint| bani, mijloc legal de platd. De exemplu, oamenii tre-buie s[-gi pliteasci impozitele in moneda fiduciari a lirii respec-tive. Nu poli achita impozitele cu aur sau cu giini.

Ce e in nereguld cu monedafiduciard?Guvernele tind si cheltuiasci mai mult decit colecteazi prinimpozite. Fac promisiuni pe care nu le pot respecta intotdeauna.Deci, ei imprimi valuti fiduciari pentru a pliti facturile, fbcdndca acea valuti si valoreze din ce in ce mai putin.

Deci trebuie sd muncesc mai mult... ;i viala devine mai scumpd?Exact!

Monedele fiduciare devin lipsite de valoare?In cele din urmd, toate devin lipsite de valoare din cauzi cdfuncfionarii guvernamentali nu qtiu cum sd faci bani. $tiu doarcum s6-i cheltuiasci.

i'R:

i:R:

i:R:

i:R:

CE ESTE EDUCATIA FINANCIARA... DE FAPT?

Filozoful francez Voltaire (1694-1778) a spus:

,,Banii din hhrtie revin in cele din urmd la valoarea lor intrinsecd - zero."

Atat timp cAt dolarul american a fost susfinut de aur, era dificil siimprimi bani. Odati ce dolarul american nu a mai fost suslinut de aur,maginile tipografice au lnceput si imprime, iar cei care puneau banideoparte au devenit perdanli.

Banii sunt toxiciDupi 1971, dolarul american a devenit toxic. in 1971, dolarul americana devenit datorie - o recunoastere formali a unei datorii a contribuabi-lilor americani. AtAt timp cAt contribuabilul nu se plAngea, tipografiilecontinuau sd duduie. Era ca gi cum i-ai fi dat de biut unui marinar dejabeat. Alcoolul il face pe alcoolic si se simtl bine. La fel gi banii, chiardacd este vorba de bani toxici.

Timp de 29 de ani, intre 1971 gi 2000, lumea a trlit intr-o petrecere con-tinui. Din nefericire, petrecerea s-a terminat.

Petrecerea de 30 de ani

Diagrama urmitoare descrie povestea petrecerii care a tinut 30 de ani.

120 de anide Dow-Jones

Sursi: FRED - Date Economice Rezerva Federali

EDUCATIA FINANCIARA... DE FAPT?

l) a spus:

n la valoarea lor intrinsecd _ zero.,,

rst sustinut de aur, era dificil sdican nu a mai fost sustinut de aur,nprime, iar cei care puneau bani

it toxic. in IgTI,dolarul americannali a unei datorii a contribuabi_u-bi]ul nu se pldngea, tipografiile-r h dat de bdut unui marinar dejasimtd bine. La fel gi banii, chiar

umea a trdit intr-o petrecere con_-mhat.

petrecerii care a linut 30 de ani.

)ow-Jones

; Lezen'a Federali

DIN CE MOTIV CEI CARE PUN BANI DEOPARTE SUNT PERDANTI 65

Dupi cum poti vedea, petrecerea a inceput sd se calmeze in jurul anului2000, la inceputul secolului al XXI-lea.

Trei crize uriage

in primii 10 ani ai acestui secol, lumea a trecut prin trei crize uriase.

Prima, criza dot-com, in anul 2000, apoi prlbugirea imobiliarelor, ln2007, rrmati de pribugirea burselor, din 2008.

De fiecare dati cAnd pielele s-au prdbugit, imprimeriile au fost turate lamaximum, tipirind tot mai mul1i bani, sperdnd cd economia nu va intrain colaps.

i: Deci boomul din intervalul 1971-2000 a fost creat de banii tipdrifi?R: Da.

i, Dar acum petrecerea s-a terminat?R: Da.

i, $i banii incd mai sunt imprimafi? Cu speranla cd dscd existd maimulli bani tipdrili, economia vafi salvatd?

R: Da. $i acesta este motil.ul pentru care cei care pun bani deopartesunt perdanfi.

Astlzi, ratele dobAnzilor pentru economii sunt aproape de zero sau

chiar sub zero. Din nou, cei care pun deoparte sunt perdanli.

in mod ironic, bdncile din zilele noastre au prea mulli bani. Cu toateacestea, oamenii devin din ce in ce mai siraci. Explicalia pentru acest

lucru este ci banii nogtri sunt toxici. Banii ii siricesc gi mai tare pe

oameni. Oamenii care lacreazi pentru bani qi pun bani deoparte se

imbolnivesc.

Din ce motiv cei care pun bani deoparte sunt perdan{i

in 1976, o persoani putea economisi gi, astfel, se putea imbogili.

De exemplu:

in 1976,1 milion de dolari economisili x t'o/o dobindi = 150 000 dedolari pe an. Puteai trii bine-mersi cu 150 000 de dolari pe anin 1976.

CE ESTE EDUCATIA FINANCIARA... DE FAPT?

Lucrurile stau altfel astLzi.

Astizi, I milion de dolari economisili x 2o/o dobdndir = 20 000 dedolari pe an. Atit de mult s-au devalorizat banii!

Si dobinda de 2o/o este una mare pentru zilele noastre.

Si analizim ratele dobanzilor in raport cu inflafia. Daci inflafia este de5%o inseamnd cd'pierzi3o/o dinbani pe an. Inflafia existd deoarece guver-nele continui si tipdreasci bani.

Adaugd si asta ecuatiei: in 30o/o din {dri, nivelul rateror dobanzilor estesub zero.

i, Bdncile imi vor percepe comision ca sd tmi pdstreze banii?A: Asta inseamni rate negative al dobAnzii.

i: De ce a; mai incerca sd economisesc chnd banca imi iabani pentrupdstrarea economiilor mele?

R: Nu gtiu. Pentru mine este ilogic.

un motiv pentru care bogafii se imbogdlesc din ce in ce mai mult constdin faptul ci acegtia iubesc creditele. Bogafii gtiu cum si se foloseascd decredite pentru a deveni mai bogati.

Ratele scizute ale dobdnzilor mie imi spun: ,,Te rugim, vino si impru_mu{i bani. Banii sunt lavilnzare.*

Profefiile tatilui bogatrn2002, a fost publicati cartea profepiire tatdrui bogat.Tatiibogat a pre-zis cd cea mai mare crizd din istorie va fi in 2oto, prus sau mirius cdtivaani.

El a mai prezis si ci vor fi mai murte crize mari inainte de cea mai marecrizi dintre toate, pe care a preco nizat_o in jurul anului 2016.

i: Acele crize au avut loc tn 2000, 2007 ;i tn 200g?R: Da.

I Cum a reu;it sdfie atdt de precis in predicliile sale?R: sunt mai multe motive. Motivur principal este ci nu e prima dati

cAnd guvernele au tipdrit bani pentru a-gi achita datoriile.