Graficd qi D.T.P.:

Grupul Editorial BLASSCO

Comenzile pot fi hirnise pe adresa edituru:Editura Blassco

Bucureqti, Str. Miron Costin nr.19, Sector 1

Telefon/Fax : 021 .222.53 .I 6

E-mail: lucmaneditura@yahoo.rowww. I ibrarie-universala.ro

ISBN : 978-973-8968-66-0

Eusebiu Camilar

STEJARULDIT{

BORZE$TrPovestiri eroice

IJditura BI,ASSCO

CUPRI]VS

PrefaJi de Mihai Gttfilo

Cind a venit Darius gi a cerut p[mdnt qi api

Vulturii de pe Cele $apte Coline

Mircea cel Mare

P5duri infricoqate

Zimbrul

Steiarul din Borzeqti

Vrancea

Linigtea vAntului

Pulberi in mers

Vremea lui Ion Vodb

,.9

2l

34

95

....... ..172

.. .. . .. . .179

.. ..... ..191

2t0

259

219

La Eusebiu Camilur elemettul ./blcloric ate un loc nruiimportant deciit la Hqsclett, Iorga Si Sadovecrtru, dfutclu-i naraliuniio acce,sihilitate nuLlt nni largit. Sc'riitorul o cttprirts momenteleJinr-danrcntale, privilrcl pe nrurii orgcutizcrtori sociali Ei politici cri ldrii,in ocelaqi tirnp Si iscusili strategi, cctntondanli de oSti, inc:epdncl arDec:ebul, dqr extinzdnd povestirea Si inainte Si dupii el, pentru n clu

mai nwre antploore caclrului istoric, rtt veclerea wtei pla.sirri nmiexa.cte a respec'tivelor fircflrcilte in tintpul Si in gectgraJia lor. Prezen-

ta{i irr ncelaEi./bl ca si Dromichete suu Decehal, .fiuntosii clacilor,

apar nmri figtu'i cle voievozi legoli de lard Si popo4 Mircea, Wad

lepeS, $tefarL Petnt RttreS, apoi Glrcorghe Dqja Si, itrfinal,Ion Voclo,

cLt c(Irc expunerca ,tctiitorului ctjurrye pArrci in a dotm juntdtqte n,ceco-

luhri ul Wl-lett. Er,tsebiu Canilcrr crrJi irierrlionat sit irtsoleascd, prirtpovestiri qsendrrdtoare, i:;toria iloo,strd iil nruri eta.pe Si. prin nmriconclucdtori cle lard Si cle oa,ste, pdnd nrult mai tdrziu, dar o boalitueasteptotd, r:ore i-a adu.s,sfarsitril grobnic, lq ruunai 55 de ani,

l<t irrtltietlic'ttt cle o-si tealizo plamtl. El rc/dcea o itrcex:crre nni veche,

rr ltti I'-lttriutr Ct'i,ste,gc'tt, c'ore, hr Povestea neamului nostru, urnrdrect

i,slrtriu ltiirtit itt zilele sule, clin periooclo interhelici. EusehiuCunrilur se opte;te nrult nrai tnahte, clor lucrorce sct e cle utt pres-

tigiu ,;i cle o exqctitate, de o nqtrirtclere Si pt'oJiuzitrte superiooreinaintasului sdu. Fattezia are nuti rnarc rol fir arsul narulitmilor,scena cle nuveld Si ronrcur e nrcti fr"ecventd, istor"ict clonthtd legenda,csre intervine insd, cle ctsemerrcct, pentru a foce sd trdiascci qi sd

dobfudeuscd ilrcliviclualitate eseul istoric scu,t cloaunentortil cle stric-td specializare.

Eusebfu Camilar se insc'rie prin Povestirile sale eroiceintr-o bwrci tradilie, in spaliul cdreia el se cleJineSte ca un creatororiginal si vqloros, dinsmic, nilitari, posictttut sii hfdliseze fir cunple

tqblouri i.storice, aureolate de legeudci, funutselea ntorcrld a poporu-lui, vitejia sa in o-Si apdra Jiin;o, teritoriul, vialu liberd, clorir(a sa

cle poc'e Si inlelegere cu toote popoarele lrnii.

MITIAI GAFTTA

CA]VD A VENIT DARIUS $IA CERUT PAMA]VT $I APA

1

in timpuri veclri, pe pdmAntul nostru, in afard de locuitoriidaci statornici, qi triburi rdtdceau din loc in loc!

Si ne inchipuirn bundoarl qirurile de care cu coviltiq venindclintr-o zare, strlbdtAnd qesr.rri uscate, zile gi siptim0ni, gi pierzffn-du-se in altdzare. Deasupra lor, in inilfirni, stiruia o trdmbi uriaqlde colb galben. Se auzeau sfAqietoarele mugete ale vitelor insetate,nechezdfurile cailor, strigdtele miilor de oameni, ldtrdturile cdinilorlegafi dinapoia carelor. B[rbafi aspri mergeau cildri in frunte. Dincind in cdnd iqi puneau mana strea$in5, toropifi de dogoarea ingro-zitoare. Aga mergeau, de slptirnAni lungi, lnereu cdtre Apus. Deo-datd, iscoadele trimise inainte se ardtau cdldri pe un dAmb, tipdritepe v[zduhul ro$u. Feceau senrrc din sulife gi din coifuri. intreagaomenire pribeagd se oprea: mai incolo nu se putea merge, cicipigunile cdutate erau potopite de alt trib! Spre a-gi face loc, tre-buiau sd se adune nurnaidecAt birbafii viteji! $i a$a, carele rirnArnausingure, oastea urca ddmbr,rl qi s{itea cateva clipe inmirmuriti. Apoise auzea un rdcnet infior[tor. Copitele cailor cutremurau pdmAn-

tul. DArnbul rdmdnea gol, numai dincolo de el se auzeain tot lun-gul nopfii vuietul bititiei. Aga igi ficeau loc pribegii. Oastea se

intorcea in zori, obositi qi cu rnulti r[rituri. Carele porneau mai9

. . . . . . . . . .Ptt9liy.clplSl . . . . . . . . .deparfe gi coplegeau valea larg[. Se aprindeau focurile, in timp ce

sfidji cdldri se vedeau tipdrindu-se pe cer cifie tuspafiu zlrile. Linigtea

lor avea durata vAntului, iar bucuriile durata ierburilor. Viala aceas-

ta i-a fdcut aspri, neinduplecali, gi vestili luptitori. Aveau de cuce-

rit qi de apdrat toful, de la firul de iarbi qi stropul de apd. Popasul

lor dura p0ni ce straja z[rea intr-un punct cardinal o trAmb[ de colb.

2

Cdtre aceste locuri qi cltre aceqti oameni a urcat

Herodot, in via{a sa scursi intre 484-431, inainte de timpul nos-

tru. C5l6uzit de o istovitoare sete de cunoaqtere, marele istoric

grec a urcat pdn[ la Marea Neagrd sau Pontus Euxinus, cum i se

spunea mdrii noastre pe afitnci. $i-a fdcut ochii roatd spre depirtdri'

$i-a pus mAna streaqin[, si vadd gi si scrie tot ce vede. $i a scris

tot, in celebrele lui Istorii.. .

Astfel, in a patra cafie, Herodot alratd cum s-au neliniqtit

odat[ triburile din nordul lstrului', auzind cI se apropie perqii' cu

cel mai mare qi mai vestit dintre regii 1or, Darius, fiul lui Histaspes.

in jurul unei fAntAni s-au adunat grabnic cdpeteniile

triburilor Tairilor qi Neirrilor. Au venit 9i cdpeteniile Androfa-gilor qi Melanhienilor. Apoi, niqte cdldre{iau spintecatzareadin-

spre aria galonilor. $i cdpetenia ludinilor s-a ardtat, qi irnpreund

cu ceilalfi s-a mirat c0nd s-a ariltaI ceata sarmafilor, imbrbcafi qi

ei qi caii lor in pl6ci de fier strXlucitoare. Toli erau gata de

cuvAntare. Deocamdatd s-au mulpmit si ridice spre bfu'bi qi siinchine ulcioare cu api rece.

Trebuia sd mai vind, tocmai din Munfii Asfinfitului, de

pe lAngd r€ul Maris', mdndrul gi temutul rege al agatdrqilor' A venit

gi acesta, imbrdcat in veqm6nt lesut cu aur, cu diademi de aur qi

sandale de aur. Ceilalti i s-au plecat.

'Dunirea.'Muregul.

10

''''il; ;;,*:'j:'l;;;k;m,, i",ode a trece la rostul acestei adun6ri, vd rog si binevoili a vd indul-ci cerul gurii cu miere de la noi din Agatdrsia...

Astfel zicdnd, a fdcut sernn insofitorilor s6i. indatfl s-au

infbfigat pe talgere de aur faguri proaspeli. Pribegii au muqcat dinfaguri gi de plicere au plesnit din limbi. Agat6rsul zitmbea de mare

m6ndrie. Soarele ii fulgera in diadem6. S-au infbliqat tipsii qi tdvicu podoabe de aur. Pribegii le priveau cu indoiald. Ficeau chiarsenrne de dispre{ fafS de lucirile metalului; ei erau fiii vdnturilorqi nu inlelegeau mAndria acestui hufaq statomic! Ce pref avea viafa

lui qi a serninliei sale dacd prinseserd rddicini qi nu rnai simfeau

ndvalnica bucurie a luptei necontenite penfru ierburi qi adAncimea

somnului cu pumnul sub cap, pe p[rnAnt fierbinte?Hotirdt, se aflau fafd in faf[ doud lumi. $i agatirsul ii

privea lung. ZArnbea stins: ce fel de regi erau ei, dacl veqrnintele

lor miroseau a fum gi nu qtiau cum si bea nici apa, nici vinul,decdt din lestele prinqilor in luptd? Unii aveau la obldnc, ca semn

al vitejiei qi puterii, legdturi vechi de piei omeneqti!

- Fii ai vAnfurilor! a dat cuvdnt agat6rsul, in timp ce seara

venea din p[duri qi intinderi. Facefi cum binevoi{i, dar eu unulnu voi s[ri inpotriva lui Darius, clci nu vreau sd-mi stric liniqtea!

f)ar oare de ce intArzie de la adunare Idantirsus a[ Scifilor?Astfel zicdnd, agatArsul qi-a pus mdna streagini, c[tre

ad6ncul depirtirii dincotro tocmai se zdrea colb in vilm5gag.

-IaI6-I!... a strigat Netrul.

- Fraji din pustiel a strigat Idantilsus, descblecdnd. Cea-

sul incercdrii se apropie...

-'Sd se apropiel a rdspuns agatdrsul cu rdutate. Noi avem

de gAnd sd ne vedem de liniqtea noastr6!

Idantirsus i-a privit lung, pe rAnd. A inleles cd agatArsul

spunea adev[rul, cd adici dacii qi scijii vor rdmdne singuri in faJa

puhoiului persan de aproape un rnilion...11

'''' il;.;, :; k::lT;iffi .;;d.-i," ;ii o".umd l5sali singur, voi dovedi cd 9i fErd voinu pier! Cu bine, fli ai

vdnturilor...$i-a intors calul. S-a indeplrtat cu ceata sa qi cu triburile

de pimdnteni Daci. Era crunt sub coif Idantirsus!

- Nu te ingrijora, lege al scililor, a dat cuvfint Scopazis,

cipetenia de credinfd.

- Nu te ingrijoral a spus qi o cdpetenie a dacilor. Vom

lupta dupd exemplul bunicilor mei, daci statornici de multe seco-

le pe aceste locuri: voln seca qi vorn otrdvi f6ntdnile! Vom da foc

pidurilor qi cAmpiilor! Astfel, oqtile cotropitoare se vor mdcina

clipd de clip6, de sete gi foame, luptdnd doar cu ttmbrele noas-

tre, clci mereu ne vom feri din calea lor!I-a pl[cut lui Idantirsus cuvAntul dacului!Deci, cum au ajuns in tabere, a f5cut senrn din sabie in

jos, cdtre Istru.Pe cel5lalt mal al fluviului se qi zlreatt focurile persane.

Un neinchipuit vuief ardta cd dugmanii poposesc inaintede a zvirli pod peste fluviu.

3

Darins cotropitontl nu venea asupra acestor pimdnturidintr-o arnbilie degartd, nici din setea de mdrire: venea gi-ntr-o

rdzbunare pentru o infrdngere, dar qi atras de bog[fiile extraor-

dinare ale Daciei!Dup[ ce stropqise Babilomtl, venise necontenit, tdrdnd

dupd sine un milion de oameni. Pe m[ri pluteau necontenit spre

aceste locuri qase sute galioane. Cum a ajuns la Bosfor, Darius adat pomncd arhitectului Mandrocles din Samos si arunce peste

strdmtoare pod. Au trecut ?n Tracia. Au strdbitut-o. AjungAnd la

apa Istrului, Darius a poruncit grecilor din Ionia, care-l urmau,

sd alcituiasca pod de vase.

12

t!

. . . . . . . . . . Etttlig.C.uPll3l . . . . . . . . .

- Vai de voi, daci qi scifi! spunea el, uitdrrdu-se peste

lluviu.

- Nu te grdbi, rege! i-a intors cuvint infeleptul sfetnic(iobrias. Dupd cAt ii cunosc eu pe daci qi dupd veqtile aduse deiscoade, numai u$or n-are sd ne fie...

Darius a scrdqnit. A spurnegat ca uraganul asupra mirii.S-a liniqtit, cunoscAnd bun[credinfa qi infelepciunea sfetnicului.I)e sub ochii s5i crun{i au trecut pedestrimile gi cilirefii. Pe urmiau dat buluc pe pod adunlturile de catdri, asini, care cu poveri.

inainte de a porni in clrurnul cotropirii, Darius gi-a strAns

laolaltd cipeteniile. Le-a fot vorbit despre fuima qi mdndria impe-riului persan; despre prdzile de r[zboi ce le avean inainte. Darinima nivilitorului nu bdtea cum trebuiel ii era rugine c[ acum,clupl ce cucerise lumea, arnestec0nd cu pulberea cele mai putepnice oqti, tremura uqor in fafa necunoscutului dacic... Totuqi iqi

linea firea. Dupi ce a gindit adinc, a cerut sd i se aduci o curea.I s-a adus. Darius a fdcut pe ea $asezeci de noduri! L-au intrebatcdpeteniile ce rost avean nodurile acelea. El a rdspuns:

- Aceste gasezeci de noduri inseamnd gasezeci de zilelMi duc in necunoscutl Vd rog deci, pe voi, grecilor de la lonia,sd rim6nefi aici, sd pdzili podull incepdnd de azi, in frecare zi,seara, sd desfaceli cAte-un nod, astfel insemndnd trecerea zilelor!$i dacd in qasezeci de zile nu mi intorc, sd desfaceli podul qi sivd intoarcefi pe la casele voastre, in lonia, cdci va insernna ci eu,

Darius, am fost infi'Ant qi ca pulberea m-am risipit...Astfel zicdnd, Darius a pomit. Tdra dupd sine pedestrirni

incercate qi cavalelii neintrecute. Cu cit inaintau, ula luiDarius creqtea, dorul de lupti il sec[tuia. A dat oqtirilor semn dedesfdgurare. S-a repezit in fi'unte, cu spada ridicati, cdnd a deslugitinainte, departe, un pilc de umbre. insd umbrele s-au licutnevizute, ca umbrele. Cdrnpiile au prins a arde. Soarele biteainspiinrAntitor. Rezervele de api erau pe sfArqite. FAntAnile erausecate, otrivite sau astupate. Oqtenii deznddijduili se ingr'Smideau

l3

r ",u;;, :; ;ni ";

: ;"-"':: :f;' ;;, ;;; i,', *," **.pAlcul de umbre. Darius iar se repezea inainte, insi afla numaipustia goald qi ars5.

in vremea asta, Idantirsus insolit de Scopazis, Taxaces

qi de vestilii conducdtori ai dacilor, se trdgeau tot mai in adAncul

pustiei. Lisau ?n unni cite un pdlc de oqteni, cu poruncd sd aqtepte

dugmanul pdni la o bdtaie de sdgeatd. Cum ajungeau perqii la

depdrtarea hot[rAti, ei se prefdceau cd fug, dar cum iqi poffIeau

caii in galop, trdgeau din arcuri peste umdr, seminAnd groazaqimoartea in rf,ndurile urrniritorilor. Au tot inaintat pergii, astfel

amdgifi de iscusitul Idantirsus. Zilele treceau ca apa. Jara din fafa

lor era rnai infricoqdtoare, mai ars6. tn sfArgit, cam pe cdnd

Ionienii rdmaqi la pod desfbcuseri poate al treizecelea nod,

Darius a prirnit veste de la iscoade ci dacii qi scilii sunt aproape,

gata sd primeascd lupta...Darius s-a inchinat cilre zeii focului. Taberile lui toati

noaptea s-au fi'im6ntat, ascufindu-gi annele. S-au qi repezitinainte,

intr-un geamdt, dar au vdzut qi de data asta cd qi sdgefile 1or, qi

ldncile aruncate, qi pietrele din pragtii stribat umbrele, clci Idan-tirsus qi ai sii ficuserd cale intoarsl inci de la inceputnl nopfii.indbuqit de urd, Darius a trimis acest cuvAnt cdtre Idantirsus qi

cdpeteniile Dacilor:

Tfu, cel nmi cfutdat dintrc toli oamenii, de ce fugi? Dacirte socoli destul cle tare spre a te lupta ctt tnine, lttptd-te odatd!Ier ducd te Stii slab, add-mi mie, stdpdntil tdu, pdmdnt Si apd...

$i au dat rlspuns Idantirsus qi cdpeteniile dace:

O, persane, afld! Niciodatd n-amftgit de teama cuivcr,

qi nici acmn rutfug, ci 2l'ibegesc o;a atn p'ibegesc Ei tn timp cle

pace! De ce nu lupt ctt tine? Ia aminte: noi ntr. ne temem cii ne

vei atceri cetayile Si pdntdnturile at semdndtr.rc\ citci rt-c:em nici14

,o,aii,",i,ipa:,,;;,,:,:!),i);,'i;Hi!);io'iiii,)"i",no,le altele, cle ce ne-att ltta la luptd? Afld, insd, cd avetn Si noi nisteItrcru"i ^stcttontice; nutnnintele piirintilor noStri! incercati Si leu/lali, qi idrdzni{i qi jefuili-le, qi atunci veli vetlea ann Stint noilulttu! Acesta este riisptutsul noshtt! in ce priveSte pfundnfttl ceru.t

,yi apa centtd, n-avea nici o grijii, cdci iti voi trirnite la timp totce li ,se utvine! Ducci te socoli stdpiirt pe,ste mine, iyi Si slnm de

l)e acutn: pliingi mai bine, o, rege, Si te cutrerntu'd!

in vremea asta nodurile de la curea scddeau. Darius se

gindea la intoarcere. $i vrAnd Idantirsus qi cdpeteniile dacilorsi-i macine oastea, intrebuinfau fel de fel de viclenii, sd-l maiintirzie in pustie. Ici-colo lisau ocoale qi staule pline, ca vrdjmaqiis[ mai aibd cu ce-gi arnigi foamea.

Straqnic s-au mirat perqii, intr-o noapte, auzindneinchipuit[ larmd intr-o tabflri a dacilor! intrebdnd Darius ce se

intAmpld, tot infeleptul Gobrias i-a dat rdspuns:

- Vrljmaqii noqtri se joac[ fugdrind un iepure...A scrAqnit Darius, dar a ticut, infelegind pAni in addnc

ce vor sd arate dacii, c[ adicd qi el va fugi ca iepurele... in sfdrqit,cAnd moartea qi descurajarea m[cinau perqii mai tare, Idantirsusqi-a adunat cipeteniile. Dupd sfat lung, au trirnis lui Darius sol,purtAnd cu sine o pasire, un goarece, o broascd qi cinci sigefi...

- lat5, in sfdrqit... a strigat bucuros Darius, citind sem-nele tocmai pe dos. Iati, aceqti pinrinteni se predau, cu pirnAn-tul qi apa lorl Oare nu trlieqte qoarecele pe pdmAnt qi nu se satu-ri ca omul? Nu trdieqte broasca in ap5? $i, deci, nu-i aqa cd prinsemnul eipredau apele Daciei? Oare pasirea nu seamdnd cu calul,prin puterea ei de fug6? in ce priveqte sdgefile, se qtie doar cd prinele se predau annelel

ins[ s-a ridicat de la locul sdu tot infeteptut Gobrias. AcuvAntat astfel:

15

Eusebiu Camtlar' ' I i,i ,i;,:":,;":, ;,,i,,i,i,'i,ii,)",ul,i *i,,',,i,andr

Ai binevoit a citi semnele tounai cum nu trebuie. Iatd nm le citesc

eu: Dac:d nu ve{i zbtn'a de pe le noi cu pdsitrile, o, perSi! Dacit

rut vd veli prcface in qoareci, in fun&il pdmdntului sit vlt ascun'

deli, in broaEte, dacd rut vd veli preface, sd vd ascwrdeli fn acldn'

cul mdlurilor; ve{i ctmoaqte pttterea siigelilor noastre, qi nicio-datd n-o sd vd mai intoarceli de tude-a\i pornit! Luali atninte...

VizAnd bine cd Gobrias citise adevlrul, Darius s-a gAn-

dit la fug[, dAndu-qi seama ci niciodat[ ntl se va putea lnpta cu

pdmdntenii Daciei. A coborAt la Istru, p[rdsindu-qi bolnavii 9i

rini1ii...

Astfel a pdfit-o Darius cotropitorul, c|nd a venit pe la noi

sd cear[ pdmAnt gi apdl Pe cei cdzuliin lupte, dacii qi sci]ii i-au

ingropat cu deosebitil fald, adicd aqezafi pe cai qi inannaii cu

armele, gi au ridicat deasupra lor d0rnburi inalte de pdmAnt spre

amintire.

n,Mai tArziu, dupd intAmplarea cu Darius, s-a stropqit asupra

Daciei alt cotropitor ingAmfat, Lisimachos al Macedoniei. Dacii

vieluiau in linigte qi muncd, fdrd sd pofteasci s[-qi arunce venin

din ochi peste hotar strdin.

A fost zdrobit gi Lisimachos, iar fiul sdu, Agatocles, prins

in lupt5. Comandantul dac Dromichetes l-a trimis insd pe

Agatocles inapoi acasd, p[rintelui sdu, deqi acesta ii pustiise lara.Ba, la ducere, l-a incdrcat cu darttri nenumdrate'

Drept aceea, ingdmfatul Lisimachos a adunat qi mai tare

oaste, o sut[ de rnii de oameni! lar s-a repezit asupra dacilor! De

data asta insd qi dacii s-au gdndit la strdbuni 9i la strategia lor!

Au dat gi ei foc semln[turilor! Att astupat 9i ei fAntAnile sau

16

,..",i"',,ii,,:;il;h;li;;:Ti::ui;o',1"i"*"pur.u,irdzle{el Dupi un timp, ajunsd la capltul puterii gi rdbddrii, inimalui Lisirnachos cripa! insi, pe cAnd se pregdtea poate sa-qi iatdlpigila peste Istru, dacii lui Dromichetes ca din p[rnAnt au ris[rit!L-au inconjurat! L-an supus ascufigului nimicirii!

Lisirnachos gi-a plecat trufia!

$i-a intins repede brafele si primeasci lanJul sclaviei!insl Dromichetes i-a zdnbit.L-a petrecut chiar, la cetatea Helis.L-a poftit la masi...Mirat se uita Lisirnachos, rnai mirate se uitau cdpeteniile lui!

$i s-a intins, in cetatea Helis, pe rnalul Istrului, la umbrd,int0i o masi aleasd, cu farfurii de aur. $i s-au adus qi linguri de aur.

Macedonenii qi-au fdcut ochii rnai mari, cdnd bucitariiqi paharnicii au prins a cdra minciruri rare gi vinuri scumpe. Se

uitau mai mirafi, cum alituri de masa lor se intindea o masi sim-pl[ de lemn, cu strachini de lemn. Ldngb pocalele de lemn s-au

adus vase de lut ars pline cu apd. Ca bucate, au fost aduse doarddraburi de pit5...

- Poftirn qi ospitafi! a dat cuvdnt Drornichetes citreLisimachos, ardt6ndu-i masa cea scumpd.

S-au aqezat ndvilitorii la masa scurnp5! Dromichetes qi

ai sfli la cea sdrac[.

$i pe cind macedonenii c[rau la gurl mdncirurile gi b5u-

turile, Dromichetes s-a ridicat pi a cuvintat astfel:

- Binevoieqte, Lisimachos, pdrinte al rneu, gi spune-mi:

,,Care din aceste dou{ mese e mai bogat6: a noastrd sau a voastrd?"

- De bund seamd cd a noastrdl a dat Lisimachos rdspuns,

neinfeleg0nd tAlcul.

- Dac5-i aqa, bunule pdrinte, birrevoieqte qi-rni rlspundela alti intrebare: ,,Dac[ masa voastri e mai bogati, ce c[utafi insirmanul pirnint al dacilor? De ce nu vi mulfurnili cu bogi{ia

17

,,ou,i,iz' J"' ; ;:,il il:s:;f; -T*;;"'**n, i "

ii""e,*O, pdrinte al meu, imi poli da rispuns la intrebarea asta?"

Lisimachos a inghifit in sec. $i-a plecat in jos obrazul bircbiciuit cu acest cuvAnt. S-a ridicat. $i-a cerut ieftare. A fbgdduitcd niciodatd nu va mai cotropi pdmAnturi. Ba, dupd cum arat[scrierile, i-ar fi inapoiat lui Dromichetes cetSlile luate la ndvS-

lirea dintdi! Alte cirfi spun cd s-au qi inrrcmurit, Dromichetes luAnd

de soald pe fata lui Lisimachos.Aqa a pi{it-o ingdmfatul, cAnd a trecut lstrul a doua oard!

5

Dupi cum tot scrierile mdrturisesc, dacii cu o mAnd lineauplugul, cu cealalti spada! Erau neintreculi arcaqi. Ca ploaia curgeau

sdgefile lor otrdvite in venin de viperd! Dupi cum se spune in cdrfi,

qi indeosebi dup[ cum spune Herodot, ei credean cd sufletul nu

are rnoarte. Se inchinau certtlui albastrtt. Erau aprigi la petreceri,

temnJi bdutori de vin, gi poate de aceea cobonu polisteii,vesti\iipreoli ai zeilor Zamolxis qi Gebeleizis, tocmai de pe inillimilede Ia Cogaion' s6-i pedepseascd. Le aminteat palizii sihaqtri c5,

daci voiau sd aiungi in inchipuita lnme de apoi, trebuie si se uite

la vin cu scArbi, si nu ia came in gurd, ci numai poame! Ascul-tau dacii, cu capetele plecate, dar indatd dupd plecarealor,via\aintra in curgerea fireascd; petreceau mai avan, pdni se ttezeauiar

intr-un tdrziu ctt sihaqtrii palizi...JudecAnd mai adAnc, putem vedea in felul de via!6 al stri-

moqilor noqtri un sirnldmdnt de vremelnicie, cdci tot ce era azi

liniqte qi agezare, mdine se spulbera in flicdri sau sub copitele

cdldrirnilor cotropitoare,Vor fi vlzut nivdlitorii, de buni seanti, ciudata sigetare

a furlunilor, unul din cele mai gandioase spectacole ale antichitdfii.

' Numele unui munte aflat, probabil, in Moldova de azi.

18 t9

. . . . . . . . . . Egttfiy.c35t}l3l . . . . . . . . .Cum se arifau furtunile din depirtdrile mdrii sau dinspre munfi,arcaqii daci se strAngeau intr-o alcdtuire compact5. La un semnporneau strigdtele irnpotriva furtunii! Din arcuri fdqneau mii gi miide sigefi, pierzAndu-se in inillimea vizduhului, amestecAndu-se

cu trdsnetele, cu fulgerele qi cu bubuiturile tunetelorl Aqa credeauei cd-l ajutd pe marele Gebeleizis, zeul senin[tdfii qi luminii, sibiruiascd in lupta cu intunericul!

Cflnd dacii aveau de trimis solie cdtte ZamoIxis, de obi-cei se alegea feciorul cel mai frumos qi era aruncat in sus in aqa

fel, incdt sd cadd drept in sulifele ridicate! Cel ce nu pierea la primaaruncare, eraizgonit din obqte, cdci se credea c[ marele zetJn-avrut sd-i dea intrare qi loc in irnpflrifia vielii f[rI sfArqit.

Dispreful de moarte al dacilor era uimitor qi-i fhcea de

neinvins!Istrul, fluviul cel mare, era drumul din milenii al negofu-

lui. Se spune ci expedifia argonaufilor n'ar fi mers sd caute lAna de

aur numai la legendara Colhida, in Caucaz, ci ar fi apucat in sus,

pe Istru qi pe alte rAuri, cdtre inima Daciei, poate la Abruttus, qi c[s-ar fi inapoiat prin Adriatica. Navele elinilor Llrcau pe Istru pAnd

la cetd{ile dace, aducAnd vase scumpe, vinuri vestite din Elada, stofeqi anne, qi lu6nd in schimb au1 dar mai cu seamd sclavi. Drumuride comerf coborau pe rAurile Pyrethus' qi Tyras'qi pe altele, tocmaide la neamurile Nordului. Cetatea elin5, Tomis, impreunl cu cetdfile

vecine erau artere putemice prin care pulsa viafa qi civilizafia.De netdgdduit este cd grecii de pe fdrrnurile pontice au

avut inrAurire asupra triburilor dace. Ciobanul dac, c5ldreful de

pe meleagurile Scifiei Mici's-au qlefuif la fire in contact cu toatd

bog5lia de civilizafie veche de mii de ani, adusd de coloniqtii dinMilet'. Cetdlile Tomis' qi Callatis6 excelau in opere monumentale.

ffiI Nstrul de azi. Se vami in Marea Neagri, lAngi sh6vechea cetate T)'ras Cetatea Albd.' Dobrogea de azi, numifd pe latineqte Scltia Minor.a Cetate greceasci din Asia Micd.'Constanla de azi.o Mangalia de azi.