inliniedreapta.net http://inliniedreapta.net/romanii-sint-rasisti/

Românii sînt rasişti

Sociologia prevestește un viitor sumbru

Voi porni de la studiul “Implicarea civică și polit ică a t inerilor”, realizat de Fundația Soros Romania peun eșant ion de 5.861 de elevi din 86 de scoli. Și am să aleg unul dintre rezultate, așa cum a fostprezentat în presă:

Viitor SumbruPortretul elevului român: rasist şi dornic de dictaturăEvenimentul Zilei

Majoritatea elevilor nu vor vecini homosexuali. O parte dintre tineri îi resping pemaghiari, musulmani, evrei şi romi şi nu prea agreează democraţia.

“Rezultatele sunt extrem de îngrijorătoare deoarece arată că tinerii români suntextrem de intoleranţi, o proporţie însemnată dintre aceştia putând fi caracterizaţi dreptxenofobi şi antisemiţi”, arată autorii studiului. Astfel, trei sferturi dintre elevi nu ar dorisă aibă persoane de altă orientare sexuală ca vecini şi două treimi (peste 60%)dintreelevi resping persoanele bolnave de SIDA şi romii. În plus, peste o treime evităpersoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazulmaghiarilor şi 34% în cazul evreilor, mai arată cercetarea.

Studiul original poate f i descărcat aici: ht tp://www.soros.ro/ro/publicat ii.php

Bun. Ce avem aici? Avem un studiu șt iințif ic, mai precis de sociologie, și avem o reacție de presă.Pentru dest inderea atmosferei sumbre din reacția de presă aș porni analiza pe un ton nițel f rivol. Uneditor mai șugubăț ar f i putut ieși astăzi cu headline-uri mai inspirate, care i-ar f i asigurat vizitatoripentru următoarea săptămînă. Iată cîteva exemple: “Țiganii îi urăsc pe unguri”, “Ungurii îi urăsc pemusulmani”, “Țiganii îi urăsc pe evrei”, “Evreii urăsc persoanele cu SIDA”. Just if icarea acestorheadline-uri o puteți găsi printr-o confruntare rapidă cu tabelul de la p. 17 a studiului. Dar șt iți la felde bine ca și mine că aceste headline-uri nu ar f i admise într-o redacție onorabilă. Ba mai mult , chiarși dvs. ca cit itori aveți o reținere cînd le cit iți, chiar și în interiorul unui paragraf .

Un ast fel de rezultat , chiar dacă ar rezulta în urma unei cercetări cît se poate de șt iințif ice, nutrebuie popularizat prea mult într-o societate tolerantă. Mai degrabă ar t rebui invest igată conduitaunui sociolog care ar dovedi o pasiune prea aprinsă pentru un ast fel de domeiu. Doar un rasist ,

explicit sau disimulat , ar intreprinde ast fel de cercetări.

Sociologia pare deja o șt iință foarte interesantă. Unele răspunsuri part iculare, dacă reies cumva înurma unei cercetări oneste, deci cuprinzătoare, este mai bine să nu f ie prea publice, iar uneleîntrebări nu ar t rebui cercetate prea îndeaproape și, în orice caz, nu separat.

Un alt aspect foarte interesant este îngrijorarea autorilor studiului. Acestor oameni de șt iință nu leeste indiferent rezultatul experimentului inițiat de dînșii. Și-ar f i dorit în acest caz să obțină un altrezultat . Dar care este acela? Și-ar f i dorit ca elevul român să f ie tolerant sau poate să f ie f ilantrop,și-ar f i dorit ca elevul român să îi iubească pe evrei sau doar să îi ignore? Și-ar f i dorit ca elevulromân să își dedice viața fericirii țiganilor sau să nu observe nici o diferență între unguri și țigani?

În f ine, studiul acesta șt iințif ic sugerează că nu mai este t imp de pierdut. Pentru a aduce luminaasupra viitorului, care acum arată sumbru, românii t rebuie să se schimbe, t rebuie făcut ceva,trebuie luate măsuri, t rebuie intreprinse acțiuni imediat . Ce măsuri? Studiul nu specif ică. Însă va f iut ilizat de Fundația Soros ca material de studiu în colocvii șt iințif ice, dezbateri în școli și în înt îlniripolit ice în care vor propune probabil diverse măsuri. Sociologia, ca șt iință, sugerează urgențaident if icării și aplicării unei terapii sociale pentru corectarea unor ast fel de comportamente.

Ce fel de știință este Sociologia?

Să presupunem că un f izician intreprinde un studiu asupra atomului. Și constată că în societateaatomilor lucrurile stau cam așa: nucleul deține o cant itate foarte mare de energie pe care estefoarte greu să f ie convins să o elibereze. Electronii au cant ități semnif icat iv mai mici de energie fațăde nucleu și în marea majoritate a t impului sînt constrînși să se învîrtă în jurul nucleului. Există și oproporție de așa-numiți electroni liberi care, deși au o libertate mai mare de mișcare față de ceilegați, sînt totuși obligați să își exercite această libertate doar pe suprafața unor structuri socialeale unor rase de atomi numite metale. Cercetarea acestui f izician conduce spre concluziaîngrijorătoare că în societatea atomilor există inegalități sociale f lagrante și rasism. “Acestecomportamente deopotrivă îngrijorează și suscită interesul.” Ce e de făcut? Pot cont inua lucrurileașa? Oare de cînd au apărut ast fel de comportamente sociale în lumea atomică? Cît va mairezista Universul în acest fel? Dacă aceste comportamente se agravează?

Veți spune că f izica este o șt iință strict descript ivă, că Sociologia este un alt fel de șt iință care seocupă cu studiul f iințelor vii a căror structură complexă dă naștere unor comportamentefundamental diferite față niște simple adunături de atomi cum sînt niște pietre.

Să presupunem că un medic intreprinde un studiu asupra omului. În urma acestui studiu el constatăcă oamenii care au două picioare se mișcă semnif icat iv mai repede decît cei cu un singur picior. Cuintenția lăudabilă de a îmbunătăți omul și folosindu-se de acest fapt dovedit șt iințif ic emite ipotezacă un om cu 4 sau mai multe picioare ar putea obține performanțe net superioare omului obișnuit . Înconsecință, internează oameni obișnuiți, numiți în mod convențional sănătoși, și experimentează pe

aceșt ia progresul în domeniul vitezei at inse în funcție de numărul de picioare suplimentaretransplantate.

Veți spune poate că biologia și medicina sînt un soi de șt iințe care, deși se ocupă cu f iințe vii, sînttot șt iințe descript ive sau, cel mult curat ive. Sociologia este un alt fel de șt iință care are de-a facecu omul ca f iință gînditoare, conșt ientă de sine și de lumea din jur.

Sa presupunem că un psihiatru intreprinde un studiu asupra omului. Acesta constată că o proporțiesemnif icat ivă de oameni, să-i numim normali, îi consideră pe o minoritate că ar f i anormali șiobișnuiesc să îi împartă pe aceșt ia în paranoici, schizofrenici, demenți, epilept ici, etc. Pentru oparte dintre aceșt ia dezvoltă un soi de fobie, îi privesc ca și cum ar f i periculoși și obișuiesc să îisepare de restul societății și să îi închidă, uneori pentru tot restul vieții, în așa-numite azile denebuni. Unii dintre aceșt ia, în urma administrării unor substanțe chimice și a unor ședințe delămurire, cedează și încep să se alinieze modului de a gîndi a majorității. Aceșt ia sînt eliberați și, înurma unui proces de asimilare, după un t imp mai scurt sau mai lung, își pierd cu totul caracterist iciledist inct ive de odinioară. Aceste prejudecăți, intoleranța față de cineva cu o percepție diferită asuprasa și a lumii din jur și tehnicile abuzive de asimilare reprezintă un comportament îngrijorător al uneiproporții covîrșitoare a societății.

Veți spune că psihiatria, la fel ca și medicina pe domeniul ei, este mulțumită cu structura actuală aomului obișnuit . Ambiția sa este descrierea structurii mentale a omului obișnuit și repararea printerapie a omului bolnav, deviat de la norma considerată în mod curent sănătate. Sociologia esteun alt fel de șt iință, are de-a face un omul ca f iință et ică în cadrul raporturilor sale cu semenii. Iaromul, în raporturile sale cu semenii, are gînduri rele, comite fapte rele, adică este în general bolnav.Iar rolul Sociologiei este de a ident if ica răul din oameni și de a-l corecta.

Wikipedia: “Sociologia este studiul societăţii. Este o ştiinţă socială – un termen uneori sinonim – carefoloseşte diferite metode de investigare empirică şi analiză critică pentru a dezvolta şi rafina un corpde cunoştinţe despre activităţi umane sociale, adesea cu scopul de a aplica aceste cunoştinţe larealizarea bunăstării sociale.”

În cazul Sociologiei (sau a Șt iințelor Sociale), avem de a face cu o șt iință cu totul diferită față decelelalte șt iințe: o șt iință care este nemulțumită de situația în care se af lă obiectul său de studiu șipe care are ambiția de a-l modif ica pentru a obține o stare nouă, sat isfăcătoare a acestuia, stareade bunăstare socială.

Ei, și în acest punct lucrurile devin cu adevărat interesante: cum se def inește șt iințif ic starea debunăstare socială și care ar f i metodele de obținere a acestei stări? Este def inibilă șt iințif icbunăstarea socială? Ce înseamnă șt iințif ic în acest caz (fără a cădea în def iniții circulare)?

Realizarea bunăstării sociale

Marx, unul dintre părinții Sociologiei ca șt iință, crede că societatea este împărțită în clase care îsiîmpart în mod inegal puterea, că proletariatul este o clasă asuprită de burghezie și că bunăstareasocială poate f i at insă prin revolta proletariatului împotriva burgheziei și prin anihilarea acesteiaf izică și/sau prin expropriere.

Neomarxiștii sînt de părere că statul t rebuie să ia rolul burgheziei și, pe de o parte, să contribuie șichiar să impună realizarea condițiilor necesare acumulării de capital, iar pe de alta să ut ilizezecapitalul produs în cadrul unor polit ici sociale (benef icii, pensii, sistem sanitar, etc) care să îl facăacceptabil ca stăpîn.

Socialiștii cred că libertatea, egalitatea și f raternitatea sînt cuvintele cheie care vor aducebunăstarea socială. Ei cred că bunăstarea se obține prin colect ivism, prin solidaritate și ajutorreciproc. Acestea se realizează prin acțiuni colect ive – în acțiunea colect ivă constă libertatea șiputerea oamenilor. Inegalitatea este ident if icată ca o sursă serioasă de disconfort social. Deaceea, pentru at ingerea bunăstării, este necesară reducerea inegalităților între oameni, adezavantajelor de care suferă unii dintre aceșt ia în relația lor cu ceilalți prin intermediul serviciilorsociale.

Social-democrații cred de asemenea că libertatea, egalitatea și f raternitatea (sau solidaritatea)sînt esențiale pentru at ingerea bunăstării sociale. Diferențele față de socialism sînt în generalinsesizabile. Există unii social-democrați care susțin că oamenii ca indivizi sînt îndreptățiți să aspirela libertate individuală, că este posibil ca rolul statului să f ie oarecum limitat pentru aceasta. Sînt șiunii care nu urmăresc at ingerea egalității, ci doar protejarea celor afectați major de economia depiață. Sînt și unii care merg pînă acolo încît admit egalitatea de oportunități, adică oportunitatea dea obține rezultate inegale.

Conservatorii cred că indivizii t rebuie să-și bazeze speranțele pentru bunăstare pe munca proprie șipe familie. Că, la nivel de societate, este nevoie de ordine socială și respect pentru t radiție, condițiicare îi permit individului dezvoltarea personală în funcție de capacități într-un mediu predict ibil șifamiliar. Acest rol este atribuit statului. Gradul de bunăstare socială este dat de gradul debunăstare individuală a membrilor societății, iar statul nu are un rol în această privință.

Creștin-democrații sînt într-o anume măsură asemănători conservatorilor, cu observația că ordineasocială nu se obține prin acțiunea statului, ci, în principal, prin moderație și austeritate morală.Învățătura socială a Bisericii Catolice insistă pe asumarea de responsabilități în cadrul familiei și acomunității. În consecință, creșt in-democrații pot favoriza un stat redus și pot acceptaresponsabilitatea morală individuală pentru bunăstarea socială. În teorie cel puțin, în pract ică f iindrelat iv sensibili la ideea socialistă a reducerii inegalităților economice prin intervenția nu rareorimasivă a unui stat de t ip asistențial.

Pentru liberalii (libertarieni) valoarea centrală este reprezentată de libertatea individului. De aceeaau o neîncredere profundă în rolul statului care, prin orice acțiune a sa, limitează inevitabil una sau

alta dintre libertățile individului. Libertarienii obișnuiți nu consideră egale toate libertățile și, înconsecință, sînt dispuși să admită un rol minimal al statului în funcționarea unei societăți.Bunăstarea socială se obține prin bunăstarea individului, iar societatea are capacitatea deautoreglare dacă se elimină interferențele statului.

Ideologiile fasciste sînt de nenumărate feluri și nuanțe, de multe ori incoerente și contradictorii. Firulroșu care le unește este colect ivismul autoritarist . Individul nu există, colect ivitatea (statul,națiunea, rasa, etc) are importanță covîrșitoare. Sistemele fasciste sînt caracterizate de o agendăsocială puternică – statul intervine masiv în societate (și economie) prin măsuri diverse, de lasocializare obligatorie la eugenie. Socializarea se realizează în cadrul școlilor și a diferitelor mișcăriși acțiuni în general de t ineret , de la construcții de canale navigabile la plantări de copaci.Eugeniaeste un mecanism esențial pentru perpetuarea sau pentru îmbunătățirea caracterist icilor bune dinpunct de vedere social și pentru eliminarea caracterist icilor rele sau dăunătoare (impulsuriant isociale, criminale, sexuale sau chiar capabilități economice).

Diferiți oameni au diferite păreri despre ce este și cum se poate at inge sau măcar îmbunătăți nivelulbunăstării sociale. Dar ce spune Cercetarea Șt iințif ica, ce spune Sociologia? Aici mă voi hazarda șivoi spune așa:

Ce este Sociologia?

Poate că Sociologia nu este o șt iință. Poate că Sociologia este o ramură a ingineriei careurmărește prin diverse inovații cum ar f i manipularea sent imentelor morale și de vinovățieindividuale, a milei față de electroni, a viselor de a putea alerga mai repede, a invidiei față decapabilitățile unui vecin, a sent imentelor de singurătate și vulnerabilitate, obținerea unei armoniisociale prin docilizarea populației îmbunătățite prin ext irparea (sau, pentru început, prin auto-cenzura) dorințelor, tentațiilor, sent imentelor, gîndurilor, părerilor, credințelor și a prost iilor omeneșt i.Poate că Sociologia este un cult , un mix pe bază de fascism cu arome puternice de comunism șisocialism, iar conceptul de vină colect ivă este principalul său instrument. Sau poate că Sociologiaeste mai suscept ibilă de a f i manipulată, deoarece sociologii au de înfruntat un set dublu deprejudecăți, f iind un studiu realizat de oameni despre natura umană.

Cum rămîne atunci cu cercetările Fundației Soros, cum rămîne cu sondajele de opinie? Rămîneexact așa cum le spune și numele – sînt o ut ilizare abuzivă a matematicii la sortarea părerilor unoroameni despre ei înșiși, a opiniilor auzite la televizor, a remarcilor considerate amuzante,obraznice, deștepte, morale sau polit ic corecte, și toate acestea pentru just if icarea părerilorpreconcepute ale unor academici neomarxișt i și pentru disimularea agendei fasciste a unorpolit icieni, act ivișt i sau mecena.

Șt iați că:

studii similare au fost intreprinse în toată Europa și în SUA? Cum credeți că au ieșit ceilalți?

un exemplu: Intolerance, Prejudice and Discriminat ion. A European Report .

peste 80% dintre academicii din domeniul st iințelor sociale se declară de st înga? unexemplu (din New York Times, așa că poate f i cit it și de amicii noșt ri cu orientări dest înga): Social Scient ist Sees Bias Within

Sondaj de opinie: pe o scară de la 1 la 10,

În ce măsură credeți că formația și orientarea declarată de st înga a unui cercetătorinf luențează def inirea termenilor și a problemelor, construirea ipotezelor de lucru și aprecierearezultatelor obținute?

În ce măsură credeți că inf luențează un mediu academic care aderă în măsură covîrșitoarela valorile st îngii educația unui t înăr cercetător, cursul carierei sale dacă ar avea alteconvingeri polit ice și/sau religioase și în general mecanismul de peer-review pentru obținereaconsensului șt iințif ic într-o șt iință care prin natura sa nu este exactă?