7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 1/11

 Aceasta este versiunea html a fişierului http://www.referatenelimitate.ro/referat/33/Razboaiele-daco-romane-si-consecintele-lor.doc .G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe eb.

   Războaiele daco-romane şi consecinţele lor  

Dacii sau geţii fac parte din marele grup etnic al tracilor şi constituie cea mai însemnatăramură a lui, având o civilizaţle, o cultură şi o istorie politică pe care n-a egalat-o nici o altăramură. Se poate spune că dacii sau geţii reprezintă elita numerosului grup al tracilor. Cu privirela mulţimea acestor traci, Herodot face o afirmaţie de cea mai mare importanţă !"eamul tracic

 # spune el în cartea a cincea a Istoriilor sale # este, după acela al indienilor, cel mai maredintre toate. Dacă ar avea un singur domnitor şi ar fi uniţi între ei, ar fi de neînvins şi, după cumcred ei, cu mult mai puternici decât toate popoarele. $%iceiuri au cam aceleaşi toţi, afară de geţişi de travsi şi de cei cari locuiesc mai sus de Crestonei&.

  'ntr-adevăr, tracii se întindeau pe o suprafaţă enormă, de la (area )gee şi din vestul *siei(ici până în mlaştinile +ripetului şi de la cadrilaterul oemiei până spre ug. )i erau împărţiţi

însă într-o sumedenie de neamuri care se duşmăneau între ele. Din cauza aceasta nici nu se puteau apăra cum tre%ule şi au fost supuşi de diferiţi cuceritori.

  Cei mai însemnaţi însă dintre toate neamurile tracice au fost dacii sau geţii. Sunt douădenumiri pentru omul, şi acelaşi popor, după cum munteni, moldoveni şi transilvăneni sunt treidenumiri pentru aceeaşi realitate etnică românii. 'storicul, geograful şi etnograful antic Stra%oarată de altfel limpede că dacii şi geţii vor%esc !aceeaşi lim%ă&. 'mpărţiţi într-un mare număr detri%uri, ei locuiau tinutul cuprins între, isa, Dunăre, (area "eagră şi "istru, trecând în unele

 părţi şi peste aceste otare. *stfel, la sudul Dunării, ei se întindeau până la munţii alcani, maiales în partea de est, dinspre mare. Spre răsărit, treceau "istrul, înalntând până spre ug, iar spreapus, a/unseseră până la Dunărea panonică.

  0n secolul al ''-lea î.e.n. are loc şi înaintarea puterii romane în +eninsula alcanică. 1egatulmacedonean care, în urma luptei de la +2dna, în 345, fusese împărţit în patru părţi puse su%

 privegerea 1omei, este desfiinţat şi transformat în provincie romană în anul 364, în a doua /umătate a secolului au loc numeroase lupte între romani de o parte, ilirii, celţii şi tracii de laDunărea mi/locie, de cealaltă. *ceştia din urmă atacă mereu şi pradă ţinuturile ocupate de romanisau prote/ate de ei. 0n câteva rânduri iz%utesc ciar să %ată armatele romane, nu pot însă până laurmă să împiedice înaintarea înceată, dar sigură, a legiunilor. 0n multe din aceste răz%oaie şie7pediţii de pradă spre miazăzi, geţii au fost tovarăşii celţilor, tracilor şi ilirilor, împărţind cu eicâştigul, dar având asupra lor următorul avanta/ în caz de pericol, se retrăgeau dincoace de

Dunăre, pe când ceilalţi rămâneau e7puşi represiunilor romane. 1ezultatul final al acestor lupte afost o slă%ire completă a neamurilor celtice, ilirice şi tracice de la sudul Dunării care în curândvor înceta să mai /oace un rol politic, prinse între puterea 1omană în plină e7pansiune de o parteşi statul dacic care va a/unge su% conducerea lui Buerebista la cea mai înaltă e7presie a sa, decealaltă.

  1idicarea statului dac în secolul întîi înaintea erei noastre se e7plică prin-tr-un comple7 defactori, în primul rând, creşterea puterii economice a masei poporului8 apoi, ivirea unei

 personalităţi politice şi militare remarca%ile, regele uere%ista, cel mal de seamă cârmuitor pecare 3-au avut strămosii noştri, se adaugă, în sfârsit, şi o con/unctură e7ternă favora%ilă, slă%ireavecinilor celţi, iliri şi traci în urma îndelungatelor conflicte cu romanii. Se pare că uere%ista a

avut o lungă domnie, scriitorul lordanes din secolul al 9l-lea al erei noastre dacă început al eianul 5: î.e.n., an ce a fost însă pus în du%iu de cercetări recente, care aşază începutul stăpînirii luiîntre anii ;< şi 4<. 1ăz%oaiele pe care le-a purtat uere%ista cu neamurile vecine au fost

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 2/11

încununate de succes. Ca urmare a iz%ânzilor sale militare, uere%ista realizează un stat cu osuprafaţă considera%ilă, cuprinzând nu numai toate teritoriile locuite de daco-geţi, dar si uneledin teritoriile vecinilor celţi, iliri şi traci. Hotarele acestui stat erau spre răsărit ţărmul (ării

 "egre şi ugul, spre miazănoapte Carpaţii +ăduroşi, spre apus cadrilaterul %oem, Dunăreami/locie şi (orava, spre miazăzi, muntele Haemus sau lanţul alcanllor. Capitala acestui întinsstat a fost orasul Argedava. "u se ştie precis unde era situat unii învăţaţi 3-au identificat cu

*rcidava, în anat8 alţii 3-au aşezat pe *rgeş, la +opeşti, iar recent s-a emis părerea că ar fi fostîn munţii $răştiei, poate ciar la Costeşti, unde alături de cetatea din munte sînt urmele uneiîntinse asezări civile.

Dintre urmaşii lui uere%ista, în genene stăpânitori sla%i, care nu se pot asemăna nici pedeparte cu marele lor predecesor sau cu succesorul lor, eroicul Dece%al, rege dac =54-3<4>. 0ntimpul domniei lui, statul geto-dac atinge apogeul dezvoltarii economice si politice. * luptatimpotriva romanilor incercand sa organizeze o coalitie a populatilor dace, sarmate si germanicedin ".Carpatilor. 9ictorios la inceput, a fost in cele din urma infrânt de romani in urma a doua

raz%oaie grele 3<3-3<: e.n. si 3<?-3<4 e.n. S-a sinucis pentru a evita umilinta captivitatii.

  Dece%al # pe care o inscripţie descoperită nu de mult pare a-3 arăta ca fiu al fostului regeScorillo # iz%uteşte să refacă unitatea politlcă a dacilor. *utoritatea lui se întinde peste întregţinutul dintre isa, Dunăre şi "istru 8 păreau că se întorc # si de fapt s-au şi întors pentru cîtvatimp # vremurile lui uere%ista.

 

+ortretul lui Dece%al =5;#3<4>,

  sculptat pe Columna raiană.

În anul 87e.n. campaia initiata de Domitianus, sub conducerea generalului Corneliu

Fuscus cinci sau sase legiuni trec Dunarea pe un pod de vase şi înaintează prin Portile DeFier Ale ransilvaiei, aici in apropierea satului de astazi !"ucova# intr$un loc numit Tapae,legiunile sunt surprinse de daci. %na din legiunile romane este nimicită aproape inintregime, steagurile si masinile de razboi &iind capturate de auto'toni. Însuşi comandantulde cucerire Fuscus este ucis in lupta . Dezastrul luptei este recunoscut de mai mul(i istoricilatini )acitus, *artial, +uvenal . -umele conducătorului armatei dace este consemnatnumai de unul singur acitus, este vorba de Diurpaneus, un tarabostes din sud$vestul

Daciei . În urma bătăliei datorită &or(ei de lupta si tacticii duse, îl determină pe batrnulDuras să lase tronul biruitorului lui Fuscus. Diurpaneus purtnd supranumele Decebal)!/el puternic#, !/el viteaz# devine ast&el rege in anul 87. 0l este recunoscut unicconducator de toti geto$dacii liberi, atraşi de virtutile regelui aureolat de legenda. În anul88 romanii reiau o&ensiva in &runte cu, generalul Tettius Iuianus guvernator al provinciei*oesia 1uperior, trece Dunărea şi urmează acelasi drum ca şi Fuscus. "ătalia are loc tot laTapae dar de data aceasta biruitori ies romanii, /assius Dio scrie ca insuşi ettius ucidemai multi dusmani de &runte . ot el aminteşte de scăparea ruşinoasă a lui Vezina !al doileadupa Decebal# , !vice$regele# )pre&ăcndu$se mort &uge noaptea de pe cmpul de lupta .ettius +ulianus continua înaintarea spre 1armisegetuza, pentru a nu cadea intr$o cursa

 întinsă de Decebal el organizeaza tabăra in apropierea cetă(ii. Pro&itnd de acest ragaz

Decebal cere pace. ettius nu o acorda spernd sa$l îngenunc'ieze dupa ce îi învinge pecvazi şi pe marcomani )neam germanic care anterior re&uzase$ră să atace Dacia. 1premarea surprindere ettius pirde bătălia cu aceştia si acum se vede el nevoit să ceara pace.

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 3/11

Decebal ştiind că trupele romane se a&lă încă pe pămntul Daciei şi lund în considerare ca în dreapta Dunării se a&la garnizoana peincipala a 2egiuni a v$a *acedonica, primestepacea. 2a înc'eierea păcii nu se prezintă personal, si nici nu$l trimite pe 3ezina, ci dupaspusele lui *artial îl trimite pe &ratele său Diegis. Pacea din 88 cu toate ca are caracterulunui !compromis# )necesara din cauza epuizarii ambelor tabere, ea con&irmă un nouclient al 4omei. Dupa cştigarea acestui titlu, pe langa &aptul ca Dacia cstiga multe sume

de bani si mesteri pricepu(i la multe lucruri &olositioare atat pe timp de pace cat si pe timpde razboi, 'otarele Daciei rămneau nesc'imbate 5 de la /arpa(i pnă la Dunare, avea capuncte de reper ibiscus )imis, 4abon )Drincea, 6iu, Aluta )lt, Aiopolis )/ernavoda,gurile Dunării, la -, pana la 9ras .

(arcus @lpius raianus,

=A5#33;>, 1elief pe Columna raiană ='mpăratul, al doilea din dreapta>.

1ămas să guverneze singur, in A5, primul împarat nascut intr-o provincie romană =Hispania>,raian trece in revista legiunile din +anonia, (oesia Superior si 'nferior, construieste castelul dela ar%osi-Balati, creaza noi legiuni. +rioritari in luarea deciziei de a ataca Dacia au fost factoriigeopolitici si economici =dorinta de a reliza in )uropa de )st o !latinitate puternica#. +rete7tula fost dispretul lui Dece%al fata de 'mperiul roman =+liunul cel anar>. *ceastă pace durează pînăîn anul 3<3. După Domiţian urmase la conducerea imperiului "erva, un %ătrân cumsecade, caren-avea putinţa de a scim%a starea de lucruri e7istentă, dar care a avut meritul de a designa caurmaş la tron pe Traian. "ăscut în orasul 'talica, în Spania, în anul ?: al erei noastre, acest urmaşal lui "erva este întruciparea în-suşirilor romane, a acelor însuşiri care e7plică formarea celuimai întins şi mai puternic imperiu din câte a cunoscut anticitatea. raian a fost, înainte de toate,ostaş, cel mai mare ostaş, al 1omei, întrecând ciar şi pe Cezar. Su% el, întinderea imperiului estema7imă din (esopotamia şi *rmenia, până la coastele africane şi europene ale *tlanticului,înglo%ând şi ritania, şi din nordul ransilvaniei până în deşerturile "u%iei, în sudul )giptului, şiale *ra%iei. )ra un mare comandant, cunoscând toate tainele artei militare şi îndurând alături desoldaţii săi, care, de aceea, îl divinizau, toate privaţiunile şi mizeriile răz%oiului. Dar alături devirtuţile militare, el avea şi pe cele civile. )ra un mare constructor şi un e7celent administrator,

luând măsuri drepte şi având gri/ă să nu se facă a%uzuri. "u-l interesa averea, nu dorea să strângă %o-găţii. +e de altă parte, era tolerant în ce priveşte credinţele religioase, lăsând pe fiecare sătrăiască potrivit convingerilor sale, cu condiţia, %ineînţeles, să nu pre/udieieze interesele statului.ocmai de aceea însă cerea tuturora respectul absolut al legii căreia el cel dintâi înţelegea să i sesupună. +rin toate aceste însuşiri, raian a fost pentru vremea lui şi va fi pentru totdeauna tipulreprezentativ al cârmuitorului „Optimiis princeps". Se e7plică astfel de ce senatul roman, laîncoronarea urmaşilor săi, a introdus urarea care însemna deplina recunoaştere a meritelormarelui predecesor !Să fii mai fericit decât *ugust, şi mai %un decât raian&.

  raian pleaca la :? martie 3<3, din 1oma si parcurge trseul ederata-*rcidava Centum+utea-erzo%is-*izis-i%iscum, armata romana ocupa anatul, ara Hategului, dupa o victorie

moderata la apae.

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 4/11

  0n timpul iernii, ostilităţile încetară în această regiune # dacii se întăriseră la +oarta de Eier,trecătoarea care duce din anat în ransilvania # începură însă în partea de răsărit a (oesiei'nferioare, adică în Do%rogea. $ armată a lui Dece%al, împreună cu un corp de sarmaţi aceştialiaţi ai regelui dac luptau îm%răcaţi de sus pînă /os, inclusiv caii, în zale de piele # trecu pemalul drept al Dunării şi atacă cetăţile romane. *vură loc lupte grele şi însuşi raian tre%ui săco%oare pe Dunăre spre a veni în a/utorul alor săi. 0n cele din urmă însă, năvălitorii fură respinşi

 pe malul stîng.

  Diversiunea moesiana din iarna lui 3<3F3<: initiata de Decedal este prezentata de istoricii+liniul cel anar, *mmianus (arcellinus, Cassiodorus, 'ordanes 5 el trece Dunarea si atacă aşezările romane dintre fluviu si +ontul )u7in. raian trecând prin $escus, "ovae, Durostorum aridicat oastea pentru a apar a (oesia 'nferior. 'n prima lupta îi %ate pe ro7olani, apoi pe daci si pealiati lor, iar la *damclisi, iesind din nou invingator determina esecul acestei campanii. raianreia ofensiva in primavara lui 3<:. Se dau o serie de %ătălii în care dacii, deşi luptă cu un eroismvred-nic de admirat şi cu un dispreţ de moarte pe care numai credinţa lor în nemurirea sufletuluiîl poate e7plica, sunt totuşi %ătuţi. 1omanii cuceresc, între altele, cetatea în care se aflau trofeeleluate de la armata distrusă a lui Cornelius Euscus8 cu acest prile/ ei prind şi pe o soră a lui

Dece%al. 1egele dac, văzând că prime/dia e din ce în ce mai mare, se otărâşte să trimită o adoua am%asadă, alcătuită8 de data aceasta, din no%ili. Solii vin în faţa lui raian, îngenunceazăşi imploră, cu mâinile întinse, pacea. 0mpăratul refuză pentru a doua oară. 1omanii cuceresc şiultimele întărituri care apărau drumul spre Sarmizegetusa şi a/ung aproape de capitală. 0n faţa ei,se dă o nouă luptă înverşunată, în care dacii sunt iarăşi învinşi. 9ăzînd că sorta armelor îi estestatornic duşmană şi că raian va intra în cetatea sa de scaun, Dece%al se otărăşte să se ducă elînsuşi spre a cere pace. */uns în faţa împăratului, care îl primeşte stând pe /ilţul domnesc şi în-con/urat de generali şi steagurile armatei sale, regele dac, ai cărui însoţitori îngenunce la

 picioarele %iruitorului, se supune. 0mpăratul îi acordă, de data aceasta, pacea. Dece%alo%ligînduse !Să înapoieze toate armele, maşinile şi meşterii primiţi de la romani, să predeadezertorii, să dărîme toate cetăţile, să părăsească toate cuceririle făcute în afară de propria sa ţară,să recunoască după formula tradiţională # de prieteni şi duşmani, pe prietenii şi duşmanii

 poporului roman şi, în sfîrşit, să nu mai primească nici un roman civil sau militar în slu/%a sa&=toamna anului 3<:>. 'n afară de acestea, raian ane7ează imperiului anatul, $ltenia, (unteniaşi sudul (oldovei. )rau regiuni în care influenţa romană pătrunse-se de/a şi pe drumurile căroranegustorii sud-dunăreni um%lau de multă vreme. După ce lasă garnizoane în centrele maiimportante din Dacia şi, în primul rând, în Sarmizegetusa, spre a supravegea pe Dece%al,împăratul se întoarce la 1oma. *ici el ser%ează un %inemeritat triumf, luînd numele de acicus. 

0n amintirea %ăr%aţilor vite/i care au murit pentru repu%lică8 pentru a comemora luptele purtate înDo%rogea în iarna anului 3<3#3<: împăratul raian a poruncit ridicarea monumentului

ropaeum raiani # azi *damclisi.

Dreptatea ne o%ligă să recunoaştem că Dece%al nici n-ar fi putut respecta tratatul. Cu o %ună parte din ţară ane7ată de romani, cu garnizoană romană în centrele sale mai importante, cuinterzicerea de a mai avea altă politică e7ternă decât aceea a imperiului, cu o%ligaţia de a-şidărîma cetăţile, statul dacic era de fapt şi de drept numai o aparenţă sau un simulacru de stat, iarregele său un persona/ pur decorativ. Dece%al nu era însă omul să admită o asemenea situaţiefalsă şi o asemenea umilinţă. )l care %ătuse două armate romane, să vadă acum garnizoana de

legionari din Sarmizegetusa supravegindu-i orice mişcare. De aceea, sfîrşitul se putea prevedea.)l avea să fie răz%oiul şi anume, de data aceasta, un răz%oi fără cruţare, mergând până ladistrugerea unuia din adversari. raian, spirit realist, a simţit-o de la cea dintâi ştire despre

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 5/11

manevrele lui Dece%al. 'n consecinţă, dându-şi seama de proporţi-ile şi caracterul luptei ce aveasă se desfăşoare, el ia o serie de măsuri, atât de ordin militar, cât şi de ordin administrativ.'ntăreşte mai întâi considera%il linia Dunării prin întemeieri de castre sau lagăre militare, cum eacela de piatră de la Carsium, inaugurat în anul 3<G al erei noastre, sau acela de la ar%oşi undeera, în acelaşi timp, şi o staţiune a flotei romane de pe Dunăre. Barnizoane puternice primescoraşele Durostorum şi roesmis8 în acelasi timp, se fundează centre noi ur%ane, precum

 !icopolis ad Istrum, în faţa imnicei, arcianopolis şi Abrittus în (oesia, la Devn/a, respectiv1azgrad. . +entru a avea o legătură uşoară şi permanentă între cele două maluri ale Dunării,raian însărcinase după primul răz%oi dacic pe vestitul aritect *pollodor din Damasc săconstruiască un pod de piatră peste fluviu. ocul ales a fost în dreptul oraşului Dro%eta =aziDro%eta-urnu Severin>, unde Du-nărea are o lăţime de 3 3:; de metri. ucrarea s-a e7ecutatrepede în primăvara anului 3<? era gata. +icioarele care susţineau suprastructura podului, în nu-imăr de :<, au fost făcute din piatră legată cu ciment roman şi din cărămidă. )le se aflau ladistanţă de 3;< de picioare unul de celălalt, adică ?4,;6 de metri, socotindu-se din centrul unui

 picior la centrul celuilalt. +artea de deasupra a podului era, se pare, de lemn, iar lungimea totală alui, între cele două portaluri, de 33G6,A< metri. 'n luna ianuarie 35?5, scăzînd în mod neo%işnuitnivelul apelor Dunării, s-au putut e7amina de aproape stîlpii podului şi s-a constatat că în zidărie

erau găuri în care fuseseră aşezate %îrne de ste/ar, găsindu-se ciar ,şi cîteva %ucăţi de lemn.Cărămizile care acopereau stîlpii # cărămizi care au de fapt consistenţa şi soliditatea pdetrii,fiind făcute, întocmai ca şi cimentul roman, după o reţetă pe care astăzi n-o mai cu-noaştem #

 poartă mărcile egiunei a 9ll-a Claudia, precum şi a unor coorte independente8 aşadar, laaceastă mare construcţie tenică # care a stîr-nit admiraţia istoricului Cassius Dio # au lucrat,cum era de altfel o%iceiul la romani, ostaşii. Se poate spune că nu numai Dacia, dar întregimperiul roman a fost cucerit, în timp de răz%oi, cu sa%ia, iar în timp de pace cu ciocanul, dalta şimistria legionarilor. $staşii erau în acelaşi timp şi zidari, ofiţerii erau şi aritecţi. Stau şi astăzi,în multe părţi ale )uropei, ca pilde vii de trăini-cie şi îndrăzneală, construcţiile făcute acumaproape două mii de ani de aceşti admira%ili aritecţi care au fost romanii.

  1az%oiul din 3<?-3<4 incepe in primele luni ale lui 3<? , raian pleacă din 1oma la 6 iunieal anului 3<? 8 în cursul lui iulie, după ce toate preparativele fuseseră făcute şi podul isprăvit,începe campania propriu-zisă. $ parte din armată ocupase încă dinainte malul stâng şi ridicaseaici fortificaţii pentru a apăra podul8 restul, în frunte cu împăratul, trece acum peste %ătrânulfluviu, după ce mai întâi se aduseseră zeilor sacrificiile necesare. +entru prima dată, în cursulistoriei, malurile Danu%iului erau legate prin-tr-un pod de piatră. *ct sim%olic care voia parcă săanunţe luarea pentru tot-deauna în stăpânire a Daciei de către romanitatea %iruitoare. $ altăarmată a trecut Dunărea la $escus. )a se întâlni, urcînd pe râu în sus, cu cea dintâi, carestră%ătuse $ltenia de la apus spre răsărit. *vând acum forţele reunite, raian înaintă spremiazănoapte şi trecu în ransilvania pe la urnu 1oşu. $ dovadă că acesta a fost drumul urmat

de împărat în cel de al doilea răz%oi este denumirea de #astra Traiana pe care o are o localitatede pe valea $ltului, în ărţile veci. a ne arată că acolo a fost una din ta%erele principaleinstituite de-a lungul drumului, când Dece%al ataca garnizoanele romane din anat , (untenia,$ltenia si-l face prizioner pe Caius +ompelius onginus. 9ara, raian ataca pe 4 coloane 59aleaCernei, Hateg, la S de (ures, Costesti, lidaru, +iatra 1osie8 9alea Iiului, (asivul Sureanu,anita8 Dro%eta, Sucidava, 1omula, 9alea $ltului, ilisca, Capalna 8 1estul coloanelor romaneau mers pe ruta (oesia 'nferior, S-) ransilvaniei, ran, ratocea, $ituz si distrug fortificatiledintre Cumidava =1asnov> si *ugustina =retcu>. Cu masini de raz%oi, romanii atacaSarmisegetuza. acilis tradeaza secretul conductelor de apa si locul tezaurului. @ltima luptaareloc la +orolissum =(iograd>. Dece%al se retrage spre Carpatii $rientali, dar este a/uns dinurma de decurionul i%erius Claudius (a7imus si se sinucide. a 33 august 3<4, Dacia era de/a

 provincie romana conform unei diplome militare si unor emisiuni monetare =+orolissum> .

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 6/11

  Dacia raiana cuprindea 5 ransilvania &ara coltul de 1$0, "anatul, ltenia pana la6iu . raian alipeste *oesia +n&erior ransilvania de 1$0, *oldova de mi:loc, ltenia de0st, *untenia. Administratia a &ost incredintata lui Decimus erentius 1caurianus, carereconstituieste orasele si satele Daciei, construieste o noua capitala /olonia 1armisegetuza%lpia raiana Augusta Dacica . /aius Avidus -igrinus 5 noul guvernator ; desavarsesteopera de organizare si colonizare a Daciei. lonizarea provinciei dintre dintre Dunare si

/arpati, de o mare insemnatate strategica, urbanizarea, propasirea economica, noilestructuri sociale, introducerea dreptului civil si privat roman vor marca evolutia spre osinteza etno ; culturala ce va conduce la &ormarea poporului roman. !Duras care aveadomnia mai inainte de, o o&eri de buna voie lui Decebal, regele dacilor, pentru ca erapriceput in ale razboiului si iscusit la &apta< stiind cand sa navaleasca si cand sa se retragala timp, mester in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se &olosi cu dibacie de o victorie sia scapa cu bine dintr$o in&rangere < pentru romani un potrivnic de temut#)/A11+%1 D+ ,2=3+++,>?.

  +rada pe care o iau romanii, după cucerirea Sarmizegetusei, este enormă. Se ştie doar că mi-nele de aur din (unţii *puseni erau e7ploatate din vremuri imemoriale. Ji e foarte natural să

admitem că tezaurul regilor daci tre%uia să cuprindă cantităţi importante de metal preţios. )7istaşi în vremea aceea, cum e7istă şi azi, o%iceiul de a acumula, de a stoca aurul. S-a gasit şi argint.S-au mai luat apoi !un număr de vase şi de cupe care desfide orice evaluare&, ca să între%umţămînseşi cuvintele scriitorului antic loannes 2dus, turme de vite, arme şi mulţi prizonieri. +estatuile de %ronz aurite din forul lui raian sta scris „$% manubiis", adică făcute din prada demână, deci din ce a putut lua fiecare soldat, la repezeală, şi duce cu el. 'ntre spolii, s-a aflat şicornul de %ăut, poate de zim%ru, îm%răcat în aur, al lui Dece%al, pe care împăratul îl în-cină luiIupiter Kassios.

  Cât de însemnată a fost prada luată de romani din Dacia se vede din următorul fapt înainte derăz%oaiele lui raian, imperiul trecea printr-o gravă criză financiară. Se numise ciar o comisiecare să propună reduceri şi economii în celtuielile pu%lice. După răz%oaie, dimpotrivă, seconstată o situaţie financiară înfloritoare 8 nu mai e vor%a de reduceri8 mai mult, se facconstrucţii însemnate, teatre, apeducte, fortificaţii în diferite părţi ale imperiului şi, ceea ce e într-adevăr e7traordinar, se suprimă impozitele pe anul 3<4, contri-%ua%ilii primind, dimpotrivă, de laîm-părat, cîte 4?< de dinari fiecare. *ceastă scim%are totală nu poate avea decît o e7plicaţie cantitatea enormă de aur şi de argint pe care cucerirea Daciei a adus-o în tezaurul roman. "udegea%a a fost calificată această ţară de către învăţaţii vremii noastre !California lu-mei veci&.

  Cucerirea Daciei a produs la 1oma o satisfacţie e7traordinară. Ser%ările date au întrecut înmăreţie şi somptuozitate tot ce se făcuse pînă atunci. )le au durat 3:G de zile, cu participarea a

3< <<< de gladiatori8 33 <<< fiare săl%atice au fost aduse în circuri spre a îndestula pofta despectacol a pu%licului roman. S-au făcut donaţii în %ani şi distri%uţii de alimente celor nevoiaşi.S-au %ătut, în afară de monede, G medalii comemorând acest eveniment una mai mare, deargint, celelalte două de %ronz. S-au realizat, în ceramică, %i%elouri sau mici o%iecte în legăturăcu supunerea Daciei8 pe unele s-a scris şi numele lui Dece%al. Dar în afară de aceste manifestări,mai mult sau mai puţin trecătoare, s-au realizat şi unele lucrări şi monumente de mari proporţii,destinate să amintească multor generaţii strălucitele fapte de arme ale împăratului.

  'n sudul Do%rogei, în regiunea unde se dăduseră luptele grele din iarna anului 3<3#3<: şi cao dovadă a însemnă-tăţii lor, s-a ridicat în anul 3<A # data o ştim ciar din inscripţia pusă deraian şi dedicată zeului !(arte 1ăz%unătorul& &„arti 'ltori"( ) un monument numit

ropaeum raiani, de proporţii impunătoare =înălţime # G5,:A metri, diametrul %azei #GA,G:54 metri>, împodo%it cu sculpturi reprezentînd diferite scene de răz%oi. Ji astăzi se mai văd,în apropiere de satul *damclisi, adică, în turceşte, iserica omului, nume în legătură tocmai cu

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 7/11

monumentul, ruinele, de formă circulară, ale rofeului 8 alături, rânduite cu gri/ă, sînt sculpturilece au împodo%it monumentul8 una singură dintre metopele păstrate lipseşte se află la (uzeul*reologic din 'stan%ul.

  *l doilea monument comemorativ a fost #olumna lui Traian, aşezată în mi/locul frumosuluifor construit de împărat la 1oma şi inaugurată în ziua de 3: mai, anul 33G. )ste o coloană de

mar-mură al%ă, înaltă de aproape 6< de metri =e7act GA,5G m>, cu un diametru de aproape 6metri, împodo%ită cu un şir continuu de sculpturi care o acoperă de la %ază pînă în vârf. *cestesculpturi reprezintă scene din cele două răz%oaie dacice şi suplinesc, dar numai în mică parte,

 preţioasele #omentarii ale lui raian şi *eticele lui Criton, astăzi pierdute. 'n soclul columnei afost depusă în anul 33; urna de aur conţinînd cenuşa împăratului raian, mort la 4? de ani înoraşul Selinus din Cilicia *siei (ici, oraş care s-a numit apoi raianopolis.

Referat Razboaiele !acoRomane

@@@.re&erat$scoala.ro

Home Top download Medie referate Cauta referat Adauga Cele mai citite

 Astronomie "#$%&iologie "'('%)himie "3*+%!iverse ",'%conomie "$+%ngleza "*$3%ilozofie ",+%izica "3+#%ranceza ",*,%0eografie "(3#%0ermana "1%2nformatica "3+1%2storie "#,+%ar4eting "#%atematica "33%5sihologie ",'3%Religie "1%Romana ",$(*%

2inia Fierbinte 5 AD*+040 FA/%2A0 BB855Admiterecomputerizata liceu BB855"acalaureat BB8 

2inia impului5 AD*+040 FA/%2A0 BB755este-ationale BB755Admitere computerizata liceu

BB755"acalaureat BB7 AD*+040 FA/%2A0 BBC55este -ationale

BBC55Admitere computerizata liceu BBC55"acalaureat BBC 

Razboaiele DacoRomane

67A789 07-!A) 2; 72589 982 !)&A9. RA<&A29 !A)-RA;62 )8)R2RA !A)22 ! )A7R RA;2

)onditiile reunificarii politice a geto-dacilor= in secolul 2 d.)hr.= dupa un interval de

,3, de ani de la moartea lui &urebista= unitatea politica a geto-dacilor se reface in >urul nucleului statal din zona untilor rastiei. in acest spatiu intercarpatic s-apastrat o continuitate statala si dupa destramarea ?marii stapaniri? a lui &urebista.

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 8/11

2in ec'ange

otal re&erate5CEC

Got-e@s5

5!7R8 9A 8R;2)2 

0uitar @ero va aveacontinuari 

Armored )ore 1 - lansatodata cu 563 

6)@2&AR2 9A &A) -@ardau vrea sportobligatoriu= ori deloc 

A97R;A72A 9A68R)R0= 0oogleanseaza un serviciu pentrugazduirea proiectelor open-source 

8n nou R50= 5hantasB 6tar 

ovielin4 sau !!-ul care

vine de pe 2nternet 6628;A ! 7A;A -;)5 2;6)R2R295;7R8 A !8A6628; A &A)-8982 

1tiinta si e'nologie

Restauratorul !aciei era regele !ecebal "+(-,' d.)hr.%= caruia predecesorul sau!uras= fiind batran= i-a cedat tronul. !io )assius "sec. 22-222 d.)hr.%= istoric si ompolitic grec= scria despre !ecebal: ?ra foarte priceput in ale razboiului si iscusit inlupta= stiind sa aleaga prile>ul pentru aCl ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse= era viteaz in lupta= stiind a se folosi cu dibacie de o victoriesi a scapa cu bine dintr-o infrangere= pentru care lucruri el a fost mult timp= pentruromani un potrivnic de temut?.5ersonalitatea marcanta a regelui si un sir de premise din viata societatii geto-daceau determinat ascensiunea regatului geto-dac pe o noua treapta= devenit o fortaconsiderabila in zona )arpatilor si la !unare. !acia avea o populatie numeroasade agricultori sedentari si mestesugari iscusiti in prelucrarea fierului= ceea ce odovedesc numeroasele unelte agricole si mestesugaresti descoperite in sapaturilearheologice. i prelucrau metalele pretioase= mai ales argintul= confectionau vasede uz casnic de o calitate superioara= utilizand roata olarului= aveau cunostinte inbotanica= medicina= astronomie. mare importanta in ascensiunea statului geto-dac au avut o relatiile luieconomice si culturale cu lumea romana si elinista: schimbul comercial intens=folosirea monedei romane= insusirea scrisului latin etc. Activitatea economica si

spirituala din !acia este tot mai mult influentata de cultura popoarelor de limbalatina. 6e poate afirma ca inca pana la cucerirea romana in !acia incepe unproces de romanizare in domeniul culturii.;ivelul inalt de dezvoltare a geto-dacilor prezenta pentru romani un obstacol incalea unor noi cuceriri in zona )arpato-!unareana. 0eto-dacii au sesizat pericolulroman si au intreprins actiuni in vederea perfectionarii organizarii militare a statului.6e construiesc noi cetati pe locul celor vechi "&lidaru= 5iatra Rosie%= se intaresccelelalte "cetatea de scaun 6armisegetusa= unde se afla si cancelaria regala=)ostesti= &anita etc.%. 6tatul daco-get era mai restrans ca teritoriu decat regatul lui&urebista. l cuprindea spatiul de la cursul superior al ;istrului pana la !unare=incluzand teritoriul 7ransilvaniei si pamanturile din vestul oldovei .unde alaturi degeti se asezasera triburi sarmatice= care au alcatuit o ?confederatie de neamuri?

opuse Romei. 6tepa !unarii= pamanturile dintre !unare= &alcani "@aemus% siarea ;eagra= precum si sudul interfluviului !unare-;istru au fost treptat supusede catre romani. 5e !unare circula o flota romana care tinea in supunere malurilefluviului. Astfel= cresterea pericolului unei eDpansiuni romane servea drept premisa eDternaa consolidarii statului lui !ecebal= care atinsese un nivel de dezvoltare superiorfata de regatul lui &urebista.2nceputul confruntarii lui !ecebal cu 2mperiul Roman= confruntarea geto-dacilor curomanii a inceput pana la domnia lui !ecebal. )apeteniile militare ale geto-dacilorintreprindeau numeroase incursiuni peste !unare= atacand castrele "lagaremilitare% ale romanilor. Atacurile lor erau o forma de aparare activa. Dpansiunearomana la !unarea de Eos incepe cu !obrogea. Acest teritoriu este cucerit in anul

*+ 2.)hr= de romani in urma campaniei lui arcus 9ucius )rassus= in alianta curegele getilor Rholes= cand au fost infrante. )apiteniile geto-dace locale -papuD si<BraDes. !upa aceasta un anumit timp !obrogea era inclusa in Regatul odrizilor=tutelat de Roma. in timpul imparatului 7iberius ",1-3( d.)hr.% romanii isi eDtindstapanirea asupra co>oniilor grecesti= inglobandu-le in ?prefectura tarmului arii?=dependenta de provincia romana acedonia= in anul 1' d.)hr. 2ntreaga !obroge afost inclusa in provincia oesia. garnizoana romana a fost introdusa in anur-$(d.)hr. in colonia greceasca 7ira= situata la limanul ;istrului.5opulatia bastinasa din aceasta zona intra in contact direct cu romanii= inclusiv cupopulatia stramutata aici pentru a lucra la minele de fier= de sare= la eDtragereapietrei de constructie etc.Regii daci inteleg marele pericol al intaririi romanilor la !unare pentru intregneamul geto-dac. !e aceea in iarna anilor +$/+' d.)hr. armatele regelui dac !uraspatrund in oesia. 0uvernatorul provinciei piius 6abinus este ucis in lupta.2mparatul roman !omitian "!omitianus% "+,-#'% soseste in graba in oesia in

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 9/11

fruntea unei numeroase armate. l respinge pe daci in anul +'= si apoi organizeazain zona doua provincii - oesia 6uperior "pe teritoriul actualei 6erbii pana la raul7ibrita in &ulgaria% si oesia 2nferior "de la 7ibrita pana la gurile !unarii cu o fasieingusta pe litoral pana la limanul ;istrului%.Retras in provincia 2lliricum= !omitian incepe in anul +( o campanie militara contra!aciei. 9upta se da la 7apae "langa 5ortile de ier ale 7ransilvaniei%. Armataromana este infranta= iar conducatorul eDpeditiei= uscus= este ucis in lupta= inrelatarile istoricilor rosius "sec. % si lordanes "sec. 2% invingatorul in acest razboieste numit comandantul dac !iurpaneus. !upa ce batranul rege !uras ii lasatronul= !iurpaneus este supranumit !ecebal "?)el iteaz?= ?)el 5uternic?%.in anul ++ romanii au reluat ofensiva= avandu-l in frunte pe 7ettius lulianus=guvernatorul oesiei 6uperior. 9upta se da tot la 7apae. !e data aceasta romaniiiese invingatori. 7otodata= ei inteleg ca nu vor putea cuceri puternicile cetati dacice.6ituatia se agraveaza si din cauza infrangerii lui !omitian in 5anonia in lupta cutriburile germanice - evazii si marcomanii.)ele mentionate il determina pe !omitian sa accepte propunerile de pace dinpartea lui !ecebal. 5entru negocierea pacii !ecebal il trimite pe !iegis= frateleregelui dac. ormal !ecebal accepta de a fi considerat rege clientar al Romei= in

aceasta calitate !ecebal primeste de la !omitian= dupa cum relata !io )assius=?nu numai insemnate sume de bani= dar si mesteri la felurite lucruri folositoare intimp de pace si de razboi?. !in acest motiv pacea a fost considerata rusinoasa decatre 6enatul Romei.2n anii ce au urmat dupa incheierea pacii !ecebal organizeaza o coalitieantiromana= in care de rand cu geto-dacii se includ si alte popoare vecine: sarmatii=burii germanici. )oncomitent el ridica noi cetati si le repara pe cele vechi. Regatullui !ecebal ramanea o prime>die permanenta pentru stapanirile romane de la!unare.Razboaiele daco-romane si cucerirea !aciei de catre romani. )onsolidarea silargirea stapanirii romane la !unarea de Eos si i>locie au facut ca razboiul cu!acia sa fie inevitabil. ;oul imparat roman 7raian "#+-,,(%= unul dintre cei mai mari

pe care i-a avut imperiul= declansaza in primavara anului ,, razboiul cu !ecebal.l patrunde in !acia pe aceeasi cale= ca si armata lui !omitian. 9a 7apae romaniicastiga cu mari sacrificii o noua batalie. 5uternicile cetati dacice retineau>naintareaarmatei romane. enirea iernii i-a silit pe romani sa ramana in tabere= in schimb!ecebal profita de ragaz si-i ataca pe romani in oesia= sperand sa mute acoloteatrul de razboi din !acia. !ar in batalia de langa localitatea actuala Adamclisi din!obrogea romanii= cu pierderi enorme= au iesit invingatoari. in memoria acesteilupte in ,# 7raian a ridicat aici un monument grandios= numit 7ropaeum 7raiani.2n anul ,* romanii au reluat luptele in !acia= depunand mari eforturi pentru arecastiga pozitiiile pierdute in decursul iernii. !ecebal cere pace= care esteacceptata de 7raian. )onditiile erau eDtrem de grele: !ecebal trebuia sa predeatoate armele si masinile de razboi romane capturate= sa darame zidurile cetatilor=

sa cedeze teritoriile ocupate de romani= sa nu incheie aliante indreptate impotrivalor si sa nu primeasca fugari din imperiu.)a urmare a pacii &anatul= ltenia= untenia= 7ara @ategului= coltul sud-estic al7ransilvaniei si sudul oldovei intrau sub administratie romana. 9egiunile romanedin oesia erau permanent gata sa intre in lupta in cazul unui nou conflict militarcu dacii.5acea s-a dovedit a fi doar un armistitiu: 7raian dorea sa-si atinga scopul-cucerirea !aciei= iar !ecebal nu putea accepta conditiile eDtrem de grele ale pacii=intre anii ,*-,$ ambele parti se pregatesc de razboi= in acest rastimp 7raianconstruieste= conform proiectului lui. Apollodor din !amasc= un pod de piatra peste!unare= la !robeta "7urnu 6everin%= creeaza noi castre la nord de acest fluviu.!ecebal= la randul sau= confectioneaza arme= reface cetatile sale si trimite solii lapopoarele vecine pentru a constitui o coalitie antiromana.7oate aceste actiuni intreprinse de !ecebal au fost considerate de romani ca oincalcare a pacii= in iunie ,$ 7raian soseste la !robeta si reia luptele in conditii

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 10/11

mult mai favorabile= deoarece de>a ocupasera o buna parte a teritoriului locuit degeto-daci. <ona untilor rastiei a fost asaltata din cateva directii. !upa luptegrele au cazut la rand cetatile dace. Rezistenta lor eroica n-a putut opri cucerireade catre romani a cetatii de scaun - 6armizegetusa= !ecebal a incercat sa fugaspre rasarit pentru a organiza o noua rezistenta= dar a fost a>uns de urmaritori.;edorind sa impodobeasca triumful invingatorilor= el s-a sinucis= in anul ,'razboiul se incheie= !acia este cucerita si 7raian constituie aici provincia romanacu acelasi nume.)ucerirea !aciei a marcat apogeul puterii 2mperiului Roman. &ogatiile capturate in!acia erau fabuloase. 7ezaurul lui !ecebal ar fi continut ,'$ tone de aur si 33,tone de argint. !in bogatiile obtinute 7raian a reconstruit centrul Romei "orum7raiani% in mi>locul careia a fost inaltata )olumna. a a fost construita in anul ,,3de acelasi Apollodor din !amasc= inalta de 3+ m si decorata in intregime cu scenesculptate care reprezinta desfasurarea razboaielor lui 7raian cu dacii.2n soclul constructiei a fost apoi depusa urna de aur cu cenusa imparatului 7raian=decedat la ,,(.!espre razboaiele daco-romane au scris mai multi autori antici= inclusiv siimparatul 7raian= care a descris campaniile sale in !acia in lucrarea numita

?)omentariile?. !ar aceste lucrari n-au a>uns pana la noi "din lucarea lui 7raian s-apastrat numai o fraza%.!espre razboaiele daco-romane au mai scris medicul grec )riton= care 2-a insotitpe imparat= !io )hrBsos tomos= care a calatorit prin !acia aproDimativ in anul #'d.)hr.= !io )assius ",1$-*3$ d.@r%= autorul unei vaste lucrari numite ?2storiaromana? s.a. !ar toate aceste izvoare nu s-au pastrat in original= fiind eDpuse maitarziu in rezumat de catre unii autori bizantini. )a urmare= )olumna lui 7raian simonumentul de la Adamclisi 7ropaeum 7raiani raman a fi cele mai importanteizvoare autentice despre razboaiele daco-romane.)ucerirea !aciei a insemnat pentru 2mperiul Roman acapararea unor bogateteritorii la nord de !unare si lichidarea unui inamic darz si viteaz= care ii amenintahotarele in aceasta zona.

5entru daci cucerirea romana a insemnat pierderea independentei= instaurareaunei stapaniri straine si mari pierderi umane "in lupte= prin transformareaprizonierilor in sclavi etc.%.2n acelasi timp= in urma acestor razboaie geto-dacii au fost integrati in lumearomana= asupra lor s-a eDtins un lung proces de romanizare ce a condus la o nouasinteza etno-culturala pe baza careia s-a format poporul roman si limba romana.

aterie: 2storie;ivel:5ostat de: aurel in , artie *'

;ota: (.*( "33 note primite% Accesari: +3*

!ownload-uri:$!ownload referat

Voteaza acest referat !aca acest referat te-a a>utat= te rog sa-i acorzi o nota. ultumesc.

 , * 3 1 $ ' ( + # ,

7/23/2019 Daco Romanii

http://slidepdf.com/reader/full/daco-romanii 11/11

Referat-6coala.ro contactFreferat-scoala.ro 

Referat-scoala.ro 6tats