Romanii

Numele Italia acoperit o suprafa de teren a cror frontiere au evoluat n timp. Potrivit lui Strabon la nceputul numele indica terenul ntre Strmtoarea Messina i linia care leag Golful Salerno de Golful Taranto.Italia mai tarziu a fost extins pentru a include ntreaga peninsula italian, precum i oraul Istria de Colonia Pietas Iulia (Pola), n cele din urm, Iulius Cezar a dat cetenie roman la oamenii din Gallia Transpadana-acea parte din Galia Cisalpina, care se "dincolo de Po" -, extinznd astfel, Italia pn la Alpi.

Odat cu sfritul rzboiului social (91-88 .Hr.), Roma a permis aliailor italieni s intre cu drepturi depline n societatea roman, oferind cetenie roman la toate popoarele italice.

Cum Italia a fost centrul Imperiului Roman a fost mprit n mai multe legiuni:

Regio I Latium et CampaniaRegio II Apulia et CalabriaRegio III Lucania et BrutiiRegio IV SamniumRegio V PicenumRegio VI Umbria et Ager GallicusRegio VII EtruriaRegio VIII AemiliaRegio IX LiguriaRegio X Venetia et HistriaRegio XI Transpadana

Orase importante

RomaAlba LongaFlorenaMedionalurmSyracusaeAjaccio

Roma Antic a fost un ora-stat a crui istorie se ntinde n perioada de timp cuprins ntre 753 .Hr. i 476 d.Hr. Pe parcursul existenei sale de dousprezece secole, civilizaia roman a trecut de la monarhie la republic oligarhic i, apoi, la imperiu extins. Ea a dominat Europa de Vest i ntreaga arie n jurul Mrii Mediterane, prin cuceriri i asimilare, ns, n final, a cedat n faa invaziilor barbarilor din secolul cinci, marcnd, astfel, declinul Imperiului Roman i nceputul Evului Mediu. Civilizaia roman e, deseori, clasificat ca o parte din Antichitatea Clasic, mpreun cu Grecia antic, o civilizaie care a inspirat mult cultura Romei antice. Roma antic a adus contribuii importante n organizarea politic i administrativ, juridic, art militar, art, literatur, arhitectur, limbile Europei (limbile romanice), iar istoria sa continu s aib o influen puternic asupra lumii moderne.

Italia n secolele VII - VI .Hr.