I. SLAVICI

ROMANIIDIN ARDEAL

N-c!- 86

30 BANI

:v..

4.41.:;ii.

s

rs'

I.2WIWISMCKREgingkrtca_ 1.g

..;,^-;

4.*;PO

4 I I ! P4 t .4. PIP m f4oeaS 1710. s'

BIB LIOMBITImIIIERUEI

0

00

_0142

ez.licAPwww.dacoromanica.ro

NUMERE APARUTE DIN

Biblioteca MINERVEliia 30 BANI NUMARUL

1. M. Sadoveann. Duduia Margareta.2. L. Andreiew. Guvernatorul3 Nuvele.4. Prosper Mrimise. Carmen.5. M. Eminescn. Proza6. T. Robeann. Poezii postume.7. Alphonse Daudet. Scrisori din inc...ra mea.8. Teodor Varnav. Istoria vieii male.9. Ioan Slavici. Spiru Cahn.

10. I. Rossignon. In Livadg.11-12. I. N. Potapenko. In slujba adevitrath.13. N. N. Beldiceann. Cea dinth.iu iubire.14. Karl Emil Franzos. Vriljitoarea.15. C. Negruzzi. Traduceri In prozl.16-17. N. V. Gogol. Tares Bulba Vol. I i II.18. Al. G. Doinarn. C6lug1.ru1 Gherasim.19. I. Slavici. Din valurile vietii.20. Camille Flammarion. Visuri Instelate.21. Ivan Turgheniev. Povestiri vntorefiti.22. R. Festeticz. prmuri bizare.23. Grazia Deledda. Valnrile24. Mumuleann, Hrisoverghi, Cucinreann Scrieri

alese.

literary..

vietii.www.dacoromanica.ro

ROMANII DIN ARDEAL

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA MINERVEI"

No. 86.

I. SLAVICI

Roma'nii din Ardeal

13UCL1IMS I 1

MINERVA, Institut de Arte Gra-rice si Editur, Bulevardul Aca-demiet 3 Str. Edgar Quinet 4.

1910www.dacoromanica.ro

EDITURA DISTITUTULUI DE ARTE GRAFICE I EDITURAMINERVA)), B-DUL ACADEMIEI, 3. EDGAR QUINET,

Reproducerea oprita

www.dacoromanica.ro

PRIV IRE GENERAL A

Carticioa aceasta nu e un studiu stientific,ei o sturta dare de seama facuta 9aentru eelce nu-i cunosc indeajmis si tin sa-i cunoaseape RomAnii din tarile coroanei ungare.

M'am simtit indemnat sa fac aceasta darede seama pentru ca nu stiu intre oameniimie cunoseuti pe nimeni, care ar putea s'ofaca tot ca mine, care am capilarit in Podgo-ria ADadului si'n valea Crisului, mi-am facutstudiile secundare la Arad si la Timisoara.mi-am luat diploma de maturitate ia Satmar,am trait ducpa terminarea stud iilor t imp inde-lungat la Arad, la Oradea Mare si la Sibiiu,am luat parte la taate miscarile nationale siam calatorit foarte mull priare Romanimai alas De jos. arare-ori calare on CU calm-ta, totdeauna a'ndelete si oprindu-ma maiici, mai colo, ca sa ma dumiresc indeplin.

Ballet de been, imi petreceam vacantele cu-treernd Banatut enipia Tarii Ungurestivalea Crisului Alb pana la Brad si nfina'nvfirful Gainei, totdeauna singur-singurel. Totsiugur am faEut lungul drum dela Samar IaArad oprindu-ma Iii punctele Baia-mare, Cap

si

www.dacoromanica.ro

6 1. SLAVIN

nie, Strambu. Laint$, Des, Mier la, Cluj,Turda, Traseau, Ofenbaia, Rosia, AbrudBrad. Hlmagiu, Buteni si Siria.

Pe.ste efitiva ani am pleeat en caruta dinOr$ova IS. Baia-,Mare j m'am writ in mine-tole Lugas, Caransebes. Grgdiste sub Ratev4-

Hateg. Deva, Orastia, Belgrad si Blaj. demule am treent en &eau] la Cluj si iar amInat caruta, ea sa tree ne la Chioara la Baia-Mare si s ma intore de aeolo peste Salaginla Sinden. in valea Crisului Rapede la Chi-eea si apoi la Huedin. De oareee Bihorul IIcnnosteam bine dial timpul at am stat laOradea-Mare. iar in Imprejurimile$i Pe Tarnave umblasem mult valid ma a-Ilam la Sibiu, am mai facut o eltorie deTa Turnn-Bosu paste Tara Dltulni j PosteTara Bilrsei prin Seenime la isvoarele Mitre_sului si pe Mures la vale Mina, 1 Toplita.Maranmresul si partile Nasaudului sunt{lar singurele tinuturi romfinesti, pe care unle ell IlaSe diii propria mea

Ca s-i pot pane pe Roniiimiii din Virile coloallel tmgare la loci]] ion, mi-am dat silnita

epnose si peAm stat timp de vre-o 'ease saptanthni in

Bucovina, unde am Wilt de ac:emeneacarnta.

Cam tol atilta timp qin stat odata Ta Iasi,iar rh data la Ddroboin. de nude am (Va-1 it en eitruta prin Pascani la Tilrgu-Neamtu-lui, pe la manastiri, peste lttesti la Pea-tra si apoi la Baeau.

Mu lt am ealatorit in sfil.r$it. prin Munte-nia si prin Oltenia. uncle nu e localitafeinsemnata, in care n'am stat eel putin 2-3

till.

Sibiiuinm

-I

raid-torii en

mai

intuitione.

eei-lalti.

www.dacoromanica.ro

ARDELENI1

zile. hate() singurA cAlAtorie fAcutA parte eh-lare, parte eu trti.sura m'am oprit In puncteleT.-Severin, Baia de AramA, Tismana, Lai-niei, Targu-Jiului. CArbunesti. Crasna, Polo-vraci, Horez. Bistrita, Ocnele-Mari, Govora,

imnic si OlAnesti, Cozia i StAnisoara,Cfineni. Titesti, Clocotici, Tigvem, Curtea-de-Argos, peste Museeli la Chinon lung. NeinA-iesti j RuicAr pe Dlimbovita la Tale plinA laTftrgoviste, apoi la Petrosita, poste Varfulen dor la Sinaia si de acolo la VAlenii deMunte, uncle liii s'au sfarsit vaeantele.

Tonle aceste au fost cAlAtorii de plAcere,dar plAcerea mea, a fost sit cunosc pe poporulroman asa cum el in adevAr este.

Le 4pun aceste pentru-ca cititorii mei BA*tie. al nu le rvorbese niei din carti, nici dinauzite, ci le spun cea ce am vaunt cu ochii

Imi voi da silinta sA le fac impArtA-sire numai despre cele stiute de mine pe derost si sl nu-i obosesc cu date adunate deprin cArti. Voi fi insA pe iej pe cob nevortsa hart]. si 'n amAnunte statistice, geograficeori istorice.

Vorbind desprie Ardeleni sau Transilva-neni, cArora ulna le zic si Ungureni, intele-gem de obiceiu pe toti Romfinii din Mllecoroanei TIngare. Acestia insA ei sedeosebesc unii de altii.

Ardeleni in intelesul adevArat se socotesenumai cei din basinul Muresului. PanA, laZam j cei din basinul Somesului Pima laChioara.

Marea multime a Romanilor, care trIeseafarA din Ardeal, dela Zam j de la Ciuceala vale, pe tArmul drept al Muresului si pe

mei.

dinsi-si

www.dacoromanica.ro

8 I. SLAVICI

Crisuri spre empia trii Ungureei se nu-mese Ungureni.

La stanga Murkulni piing, la Dungre suntBeindtenii.

De la Crisul Riipede inainte spre Apus,pkuti la Samar, sunt Salhgenii si spre mea-zi mararnurasenii.

Aceste grup6ri se intemelaza pe deosebiriInvederate iii cea ce priveste limba, partul,obiceiurile, starile economice si eele cultu-rale, precum i traditiunile istorice.

Ca sa intelegem &coke deosebiri si s neputem da seama despre importanta lor pentruviata praeticA a Rounknilor din regatul Un-gar, trebue s1 cunoastem fires locurilor, st-rile economice .si eele eulturale, precum sidesvoltarea istorica.

noapte

www.dacoromanica.ro

I.

STARILE TOPOGRAFICE SI CELE ETNO-GRAFICE.

In statul ungar traiese cam 2,800,000 tieRomani Tisipiti pe un teritoriu de peste 10011101 de chilometri. .

Cam 1,300,000 din acesti Romani traiese inArdeatud propriu zis, care are o intindere dovre 50,000 de chilometri si e mrtrginit de otiii trasa de la, Rotunda la Chioara, la Ciu-cea, la Bucuresti (din sus de Abrud), la Zam

la Poarta de Fer (lang GrAdiste) si rseintinde pita, la hotarele Romaniei.

In afard, de Ardeal sunt dar cu vre-a 200de mii mai multi Romani dealt in Ardeal.

Cei mai multi flintre acestia se and in asanumitele pairti agnexe, care nu Wean partedin Ardeal, dar erau administrate de obiceiudimpreunit en Ardealul.

In vechime erau aici chenezate +si micivoivotiate. care erau supuse direct regeluiUngariei, in urm domenii ale Coroanei, ca-re aveau eastelele lor. Cele mi insemnatedin aceste castele se .aflau la Caransebes. Lu-go3, Faget, Lipova., $oimos, $iria, &trend,www.dacoromanica.ro

10 I. SLAVIC!

Ineu, Beinsi, Oradea Mare, Sim leu, Chioarasi &Amax.

In timPul stapamirii tureesti Tara Ilinu-reascd era irapartitd in pasalikuri, Ardealulraingsese tar vasald, iar pArtile adnexe e-ran stgpitnite cand de Turci, and de voi-vozii Ardealului, &and de Imparatul romanca rege al 1:Tngariei.

Dupa datele istoriee, -pe care le avem, in-nainte de 1700 nu trdiau Romani si afarg dePgrtile adnexe. Imphirateasa Terezia si Im-Paratul- Iosif II, li-au dat ins iobagilordreptul de liber migrastinne, si de atunciivainte Romani din Ardeal, din Oltenia sidin Moldova s'au askat si Pe la locurilemai largi din Banat, precum si -pe CfimpiaTrii unguresti, uncle sunt azi cele mai mcrisi ai rintrite dintre satele romfinesti.

Cei 2,800,000 1) de Romnri locuiewc pe 'n-tinderea ;de vre-o 100.000 chilometri I'mpreu-JJ peste dou6 milioane de oameni de altneam, Maghiari, Svabi, Sasi, Scirhi si nutocmai multi Evrei. In deosebi in Ardealstint poste 600,000 maghiari si Sgeni 5i peste200,000 Sasi. In partile adnexe Romnii wantpoporatiune cornpact. In Banat, in TaraUngureasca si pe la mAirginile Salagiuluisunt minoritni mai mulls ori mai Putin in-s'amnate.

Pretutindeni ei ;sunt mai ales poporatiunerurald. In orase, chiar si prin tinuturile, un-de poporatiunea rom'an e oompacta, suntputini Romfinii.

1) Dap& numaratoarea dela 1900 cifra oficiala e la17,5 mil. jtigare 2,790,073 Romani i 2,165,946 alVi.

cu

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 11

1. Valea Oltului.Oltul i Tarnavele isvoresc De pamantul

SgellietSC, in partea despre meazA-noapte aArdeahilui, spre hotarele Moldovii. La is.-voarele Oltului, in sataul Csik-Szt. Domokos,ant, ee-i dropt, Romani, arj si-au pAstrat

logoa strAmotseaseA si tin s fie socotiti Ro-mani, dar nu mai vorbesc romanosle.... InClue si pe la isvoarele Tarnavelor stintrisipiti printre Stucui vre-o 30.000 de aseme-ilea Romani, care au fost, dupA that& proba-bilitatea, aduei aici In timpul iobagiej decAtrA donnaji de pAmant.

De la Tusnad ia vale sunt insA din ce ince nuai dosi Romfinii. care vorbese romilneste.iar pe la poalele muntilor si prin trecAtori-le despre Moldova sunt Tutuienii, o popora-tiune viguroasti, in mare parte otieri.

Din jos de Sacuime, in Tara Barsei.triese impreunA cu Sasij si ou SA-

cuti, care impreunA [nu fac majoritatea, Bar-sanii sunt in masse, mai oompacte mai alespe la poalele muntilor si sunt una din celemai viguroase pArti ale poporului roman,oameni harnici, in toate privintele dostohd-ci si IntreprinzAtori, multi oieri, n.0 putininegutaori ori mestosugari indemanateei.

Din jos de Tara Barsei, in Tara Oltului,sant putini Sasi si incA mai putini Magbiari,incat Ramanii fac peste 90 la stA din popo-ratinnea totalA.

In vAile raurilor ce se varsA in Olt pe ter-mul drept Romanij sunt amestecati on Sa-si. Poporatiune iminineascA curatit e insA

Ro-manii

www.dacoromanica.ro

12 I. si.AvIci

De la poalele muntilor, apre Rfisinani si Se-iite, MArginenii, care au GA fie pusi in toatepriyintele in rand cu Barsanifi.

In valea Oltalui Romanii nu se urea spo-rose, eAci dau fun mare contingent pentrusperirea poporatiunili din Romania.

2. Valea Mureului.MurAsul, isvorit la poa/ele aceluiasi mun-

te en Oltul, e cel mai romanesc din toate ri-urile. La isvoarele lui poporatittnea e euratromaneaseA. Ce-va mai la vale covarsese SA-cuii si'n orAselele Ghergyo-Szt. VIik1os, Gyi-* $i Szhrheugy gAsim alAturea cu Romanicare nu stiu romaneste, alti Romani. earsau lepitdat portul romanesc, dar au pAstra+limba. si iar altii, care au pastrat si Thartul. Si aid sunt prin infundAturile vAilor sispre trecAtoare catoya sate de Romani ver-zi, care sustin eu indArAtnicie lupta etnicA.

De la Toplita inainte Dana la Sighidin a-nroane Murtisul came printre Romani, si totRomani isunt si'n vAile riurilor ce se varsAin el.

El desparte hns doug grape bine deosebittale poporului roman.

Coborand de-a lungail tArmului de la stan-ga PanA sure Talus. gAsim diin ee in ee maiputini SActui si pe ici pe solo Maghiari pro-priu ziisi. Abia in vAile Tarnavelor arn ahrauletelor ce se varsA 'n ele dAm iar de SasiPretritindeni insA Romanii aunt majoritatemai la deal ompact' $i labia sure isvoare a-niesteeati eu Saud.www.dacoromanica.ro

AlIDELDNII 13

Valea Streiului, in sfiirsit, tinutul Hategu-lui, pang. la Petrosaini sti Pantt la OrAdiste,e ramneasca si numai prin ortisele, pe Iadeosebitele staibilimente industriale si princalonii anume infiintate sunt cMaghiari sIalti oameni pentni Romani stridni.

Toti acesti Romani de la stanga Murg,su-Ind de pe Thrnave si din valea Streiuluisunt, intacanai ea cei din valeaIasi tip, pe care-1 ggsim in Muntenia prinvaile rAurilor Teleajenul, Xrahova, Ialomi-ta, Dambavita si Argesul, iar in Oltenia pela NOvaei, in spre Horez sLpe Lotru. E ti-pul Romnului smead, arare,ori oaches sinumai pe id pe eolo aproape Man, ea fata

mult prelungt, en profilul bine mareat,de cele mai mune ari frumos, Cei mai multisunt subtirei si mladiasi, vioi si sprinteni,iuti si porniti spre veselie, pe iei, pe eoloehiar usurateci,

Cam acelasi e j portul, preeum j febil erosti vorbele.Cu totul altul e tipul dela dreaptaCentrul etnografic al Romftnimii din ta .

rile eoroanei ungare, oarecum ebiagul etnical lor, aunt Motii din muntii apuseni, 41eunide au pornit Horia j Ianeu Avram.

Acestia stint oameni si trupeste, i sufletstsmai eolturosi si mai vtirtasi. Fie court, fie

Motul e voinie i indesat, ealca rar 5i a-pgsat $i are ceva din firea ursului. De aceeamaghiarii Ii si zle Romnului Urs-valah".Om en deosebire pojolit. Motul vorbeste pu-

e foarte rabdator, se avantil eu anevoia,

Oltului,\ace-

-mai

Malt,

Oureteo

tit, www.dacoromanica.ro

14 i. SLANICI

d. r e neinduplecat dupg ce a luat odat ohot-At-Are.

Portul Motilor se deosebeste mult de alRomanilor de pe Tr1lave si de al celor dinValea Oltului, ear limha vorbit in muntiiapuseni are particularitti caracteristice inceea ce priveste rostirea vorbelor.

Motii sunt cea mai mobilA purte din poporulronnin. De si tin mult la tara lor, ei cutreerAmei en Ardealul, Banatul i tara UngureascA,ha atm gAsit Mott si la Ploesti si la targul Mosilor din Bucuresti. Atilt tin secolul XVIII,cat_).si pe la ineeputul secolului XIX ei andat un insemnat contingent pentru colothiledin Banat si din tara ungureascA. S'au in-tins dar eu atilt mai vArtos imprejurul mun_Wor apuseni, sore wilea Murkului si sprechnipia Ardealului precum j pe Crisuri lavale, si nicAieri poporatiunea romAnA mi eatilt ide compact ca imprejurul muntilorapuseni.

Ardelenii se deosebesc de toti ceilalti Ro-mani mai ales prin firea lor stAruitelaresi indArAtnich. Aceasta in urma inritumMotilar. Tot in lama inriuririi Motilot

stabikt Ardelenii aspra dsciplina socia-l, prin care omul e lipsit in maTe grad delibertatea individualA in ceeace privesteportul, obieeiurile si viata familiarA. SateleromAnesti stint organisate oarecum milit-reste, si cei en purtAri rele aunt prigeniti,adeseori chiar alungati din sat.

In muntii apuseni si "n vile rhurilor cese varsd din ei in Mures numai prin orkele,pe la mine si pe la stabilimentele industria-le snnt Maghiari. Pe Aries stint cilteva co-

An-sa

www.dacoromanica.ro

ARDELEIVI 15

secuesti imprejurul Trdscdului. lar Invalea Mard_sului strut Miaighiari la Btitlgrad,la Aiud si 'n ciitcva sate. Mai suut Maghiarila Turda si ie ici pe cello pe amnia Ardealulni; pretutindeni insd coviirsese Romlinii

eam de aceltasi tip ca

3. Valea Someului.Sornesuri sunt cloud, umil, care isvareste

din rauntii Apuseni, din sus de Geldu, si al-tul, care isvoreste din muntii Rodnei. Amiln-doud se inthlnese la hotarele Ardealului. Ba-silml e dar mic si insernaat mai ales Pentrucd inteinsul se and Clujul, eel mai insemnateras din Ardeal, ai central cultural al Ma-

hiAfard de Cluj mai stint Maghiari risipiti

inspre Salagiu, spre Des, si Sasi in Bistritasi imprejurimile ei. Pretutindeni insdpoporatiumea romneasca e covfirsitoare.

Cel mai iinsemnat centru de vlata romd-neased a in aceasth parte INT6sAudu1, care ho-threste caracterui intregei poporatiuni ro-mane.

176..sdudenii, timp indelungat grniceri in-sdreinati sd apere trechtorile despre Taco-beni. desi la infilti$are se deosebesc Inuit deMoti, sunt sufleteste cam la fel cu acestia,poate chiar mai posomoriti si mai asori.

Mai la vale illsg, spre Gber la si prin im-pregiurimile Clujului. predomineazd tipulsruldgean, deosebit de eel de la star-1ga Mura-salui si ba fdptura trupeaseh, si la port, Stin eeea ce priveste limba.

loiiij

Motii.

'n

www.dacoromanica.ro

16 1. sLANrici

4. Tara Ungureasea..In Tara Ungureasca, partile aduexe, cat

tin dealurile, prin vaile riurilor, Lana 'n liniaRaidna, Shia (Vilagos). Ineu, Oradea Mare,poporatiunea e aproape curet romaneascA.Numai pe ici pe colo sunt risipiti printreRomani si putini Maghiari veniti de eurand.

In deosebi in valea MurAsului, dela Zampana la Riadna au trait odata j Srhj venitiaici, dupa caderea sub stapanirea turceascaa Belgradului, cu Braneovici. Acestia au pe-nit 11184, incat numai in tipul MurAsenilor amai rmas oareeare urin de dansii.

Dela Badna se 'utinde pe la poalele dea-lurilor peste Shia panit la Ineu una din celemai marl Pedgorii din Europa. Si aici aufont odatit Sirbi de ai lui Braeovici. care in-eetu1 eu incetul au perit. Au rmas 'hash nu-me de familii si de localitati, obieeiuri, ama_nunte de Port $i particularitti de limba,precum si catactere tipice mai pronuntatede cat la Muraiseni. Cei mai multi dintrePodgoreni aunt veniti de pe Crisuri, din Ha-lm din muutii apuseni i mai ales din Mol-dova si anume din judetul Neamtulni. SuntIii Podgorie patru colonii mai mici de 5vathi,doua colonii tot mici de maghiari, o coloniede Oiangi din Bum Tina si Maghiari nisi-Piti Pe ici pe colo.

Podgorenii aunt oameni voinici, cu deo-sebire harnici, struitori si tari in hotara-rile lor, in multe rprivinte mai weans deMargineni si de Barsami. Ei se evantii balsamia usor cleat Motii, sunt oameni voioi iwww.dacoromanica.ro

ARDELENIL 17

iubitori de petreceri, adese OTj chiar usura-teci. Portal la bArbati era TATn acum vre-odonA-zeci de alli pronuntat moldovenesc, iarla femei mai mutt sirbew. In timpul dinurmA insA bArbatii au primit ineetul cu in-ectul portul ungurese.

Limba nu e in Podgorie pretutiudeni a-ceasi. Intfunele sate s'a mai pAstrat rot,-tirea moldoveneasel, iar intr'altele cea delastingA Murasului.

Pe valea Crisu lui Alb si prin vAile pArae-lor ce se varsA 'n el sunt PAdurenii, popora-tiune veche, oameni in genere mftrunti,sprinteni, voiosi si mai Inuit ori mai putmusurateci, care se doosebesc 3n toate privin-tele mult si de Podgoretni, si de Motii. encare se invecineazA. Ei sunt poporatiuneromneasca Inca mai compacta deedt Mtra-senii si Podgorenii,

Mai apropiati de Moti in toate privinteb.sunt Vidicanii, care se and in valea Crisului

prin imprejurimile Beinsului si lapoalele muntelui Bihorul. Si acestia suntcompacti, dar trAesc imp.rennil cu tin con-tingent de Maghi ceva mai insmnat.

Ina mai insAmnat e contingenthl Maghiariin valea Crisului RApede, de la Oradea-marespre Cincea. Si aici covArsesc insA Rom Anil.

Pe la gurile despre ses ale Crisurilor trAeseLuncanii. Amestecati si acestia cu Serbi deai lui Brancovici, seamAnd in multe privintecu Podgorenii, dar sunt, in genere, mai in-drAzneti IA mai mavalnici, oameni cu deose-bire trupesi si chipesi, cei mai avantati din-tre Romfunii, ye care-i stiu eu. Tipul Lunca-

Bibl. eMinen el, No, 86, 2

Negri,

www.dacoromanica.ro

18 I. SLAVIC!

nului m'am incercat sa-1 infatisez in LicaSamadaul din Moara cu noroc".

Luncanii nu sunt poporatiune romann corn-paeta. ci traese impreuna en Maghiarii, carele tin tunrpann Mil ea sn-i eovir5casea insa.

Campienii, in sfarsit, sunt Romani. carepe la sffirsitul secolului XVIII, s'au avantatdin Ardeal. de pe Crisuri si din Moldova pe$esul Terii Unguresti $i u intemeiat sateprintre Maghiari si Svabi ori s'au asezat in-cetul en ineetul pe la marginile satelor.in-temeiate de aeestia. Unii au venit ea oierien turmele lor $i un s'au mai intors;venit ea slugi la Maghitalri ori la Svabi si si-au fcut incetul cu ineetul rost. Azi sunt pemarginile despre Carpati ale sesulai imgn-rese sate romanesti marl. ea-Le cinei si easemii de suflete, oameni instariti, Vara, Indo-iath miii inaintata (parte din poperal ro-man.

Mill dintre Cmpieni, cei de pe tarinuriiMurasydui, au trait timp indelungat im-uremia en Serbii veniti ell Cernovici durniineheierea tractatului de la Car lova. Partedin aeesti Serhi. la Arad, prin impregiurimisi pan& F pre Sighidin. si-au pastrat nationa-

Cei mai multi Ias. s'au stalls fluprin desnationalizare, lie mai ales in lips deprogenitura adoptand sistemul de doi opii.Deahragul Muresului avem dar earn aeelasitip ca'n Pcdgorie. Romani formati sub in-rinrirea silrbeasca, Cam de acclasi fel sunttoti Campienii, eaci Sarbii s'au intins si maidemarte spre Oradea-Mare.

Pentruea cetitorul sa-si poata da seamndespre firea iacestei parti din poporul roman,

altii an

cea

litatpa.

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 19

care se sustine in lupta neeurmath, cu Ma-ghiarii si cu aiei mai numerosii Svabi, vot ni-senina aici eftteva amanunte despre o luptaelectorala. la care am luat parte in tineretele

Podgorenii isi aleg deputatul imprenna eno parte dial Padureni, si alegerea se face la

Alesii eran totdeaunaTiind sa cucereasa, cereul Siriei gayer

nul a pus eandidatura unui ont, care se bueura de matte simpatii la Podgareni si maialos la Siria, bait Buhl's, an aristocrat fearte bogat, lit casa, egruia Arthur Giiugeysemnat capitulatiunea de la 1849, fost collatesnprem al comitatului, ruda apropiara eaSzgyanyi. Ma dar nu $ovinist,vac, care tinca s6, dee dovezi de bundvointarata cu Romanii de pe mosiile sale $i vorbiadestul de bine romneste.

Iii fata acestei candidaturi primejdioasenationali$tii din $iria iiu puteau sA reu-$easca ca Un ont bogat $i el. Au ru-gat dar pe Antoniu Mocionyi s6, primeasecandidatum a. Chiar dintru inceput iiu san-sale de reusith erau putine, aci uiu numaiPildureuii in genere sraci, ci si multi din-Ire fruntasii de la Siria. se deduserA inpartea luj Bohus. care deidea pretutindenimese, desfuhda butoaie si imprutia eu lamalargg, bani prin agentii s61, dintre care cetmai multi erdu Romani.

Pre$edintele comitetn:ui constituit de $i-rieni. Gheorg4 Crisan, out care abia stiasa-si punA, iscalttura, era cu toate aceste boarle linistit, ertlittoria mereu prin care, m in-credi uta, eftnd se intorcea, ea n'are sh, fie

mole.

Siria. Romani,

a

ei slo-

deettt

www.dacoromanica.ro

20 f. snAvIcf

Bohus deputat, si cerea numai, ea albAstri-mea sA nu se amestece, ci B stea frumusella o parte. .Maucati. heti, luati bani'lezicea el oamenilor,dar votati-1 pe Roman,ea sl-i treacA la Bohus polta de a mai faceea acum".

Cateva zile luainte de termenul alegerii amars vestea, eh. de win viile fruntasilor, caresustineau candidatura lui Bohus, au lostscosi, de pe ici, de pe colo, eateva mii de bu-tuci de vile din rAdAcini.

Noaptea urmAtoare s'a mai si pus foe laeilteva erame.

A treia noapte s'a pus foe deodatA in maimune pArti ale satului si a mars vestea, ca.viu n'are sa ramaie Bohus, dacti. va fi ales.

Ziva urmAtoare unul dintre agentii electo-rali romAni ai lai Bohus a fost amorat chiarla poarta castelului, iar altul a scApat plinde sange.

In fata acestei turburAri Bohm a esit inBacon si-a deelarat, ca. nu v-rea sl se imPu-n fArA voia alegAtorilor 6$ i-si retrage can-didatura.

Antoniu Macsonyi a fost proclamat depu-tat. S'au fAcut in urmA cereetAri. dar toateau Amiss zadarnice, cAci s'a constatat, cAvinovatii nu erau niei until dintre eei eudrept de vot si toti au sustinut cu tArie, cAn'au lost pusi de nimeni la cale.

,,A mea e cinstea!" -- mi-a zis unul dintre(Musa cand a plecat la temnitA, ea sA-si iaosiluda.

Sunt acum eativa ani, &and Ioan Rusu Si-via nu si-a pus eandidatura la Neu, Intro Luneani. primarul din Siria si toti consilierii ea-www.dacoromanica.ro

ARDELENII 21

munali si-au dat demisiunile, ca sa poata ple-ca cu totii _spre a face agitatiuni in cereal e-lectoral invecinat, caei la dansii acasa eraasigarata reusita eandidatului national.

5. Silagiul.In Salagiu formatiunea terenului e eam

aceeasi ca prin imprejurimlle Dorohoiului.Spre Ardeal si pre Crisul Rapede sunt dea-luri mai inalte, dar mai doparte atilt spre$es. cat si dealunguil Somesului dealurile seridica incetul cu incetul $i priu vai cadereaterenului e atat de mica. incat si jn timpulploilor man apa se blteste si nu se produedeck pe ici pe colo parae.

Ackasta, formatiune de teren se ineepe In-ca in Ardeal, intre Gher la si Des, unde po-poratiunea romaneasca e tot atilt de com-pacta ea la Padureni.

Inca la 1868, cand am facut caltoria pe laLuipu i pe la Des, am fost mirat de limba,pe care o vonbiau- oalmenii din aeele partiVre-o zece ani in urma am facut calatoriaprin Cbioara si prin Salagiu si, interesandu-ma cu tot dinadinsul. .m'ain iincredintat, cain Salagiu, in Chioara, spre Baia Mare sispre Satmar, preeum si de la Seini inaintespne comitatul. TJgocea a acelasi tip de oa-merti, eare are cam acela$ port $i vorbeste a-eeeasi fel de romaneasea.

Vorbind dar despre Salageni, inteleg iu-treaga aceasta parte apuseana a poporuluivoman, care se sustine in lupta de tot greawww.dacoromanica.ro

22 i. snAvtai

si eu massele maghiare, si cu statul -Un-gar, si cu societatea maghiarA.

Nu sunt Dutilli cei ee au cAzut in lurpta a-ceasta.

Pe elimpia despre Mures Rom Anil ori ausate compocte, ori stall pniii satele maghiareori prin eele sasesti adunati in aceleasiAici, 1uaj spre Tisa, Romanii sunt risipiti dea valma pTintr e Maghiari. Dacti stint dal:1.)re Mures, risirpiti pe lei pe mac) ipe la mar-

sute de Romitni, care mai tin la legeastrAmoseascA, dar nu mai vorbese ronthneste,aici spre Solnoc, pe la Dobritin si pima. spreCarei 5i spre Satmar sunt cu miile cei per-duti rpentru neamul romilnese.

Nu insA toti acestia sunt de origine in adevar romAneasca.

lucru stiut, cA in timpul rAsboaielor purtate impotriva Tureilor au jutat rol insemnat oceele de haiduci luati in sAmbrie. Intimp de pace haidueii aeestia traiau mai alespe intinsele tpustiuri din regiunea Dobritiiiu-

spre Cumania si lasigia si erau o adevaratA plaga pentru Selagiu7

Mai ales aceasta l'a indemnat pe MihaiVodA Viteazul sA-1 faca. pe Aga Leca stAplinpe cetatea de la Cliioara si pe domeniul ei.

Aici si-a adunat Mihai VedA paste dupa ees'a intors de la Praga si in fruntea eetelorde haiduci a chstigat el bAtalia de la Gams-IAA in Selagiu.

In tirmA Imparatul li-a dal haidneilor lo-mini de asmare mai %pre Pisa, in Hajditsti g,la Hajdu-Dorog, Ntintis, Hadh az, Biizor-ineny.

Multi dintre haidueii acein eran, ee i drept,

lui,

With

gad,

E

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 23

ootodoxi, dar liii si Romani. Chi Iar oastealiii Mihai-Voda Muntonii si Moldovenii erauwai putini dada Srbii, Cazacii si alti ori-entali. De origine romaneasca sunt dar nu-mai putiui dintre cei ce'n acole parti tin lalegea lor veche, dar nu voibec romaneste.

Sunt apoi multe semnele, c Selagenii anfost timp indeluugat amestecati eu Paeinatii,

cu Cumanii, care in mare parte s'au ma-ghiarizat.

Mai spre Tasuad si, in genere, pe la mar-gini se vorbeste o romaneasc piing. de Ma-ghiarieme si pocita si ca accent, s: ea rostire,iar prin orasele sunt nlestesugari, care se su-cotese Ronthui. dar nu mai vorbeso romfineste de loc.

Am fost viiu miseat eiid. duna rasboiul de6. 1877, trecand pe la Baia Mare, em dat pes-te o grupa de mestesugari. care afland csnnt roman si viu de la Bucuresti, m'au in-conjurat si m'au rugat sa le vorbese desprefaptele savirsite de cureani la Plevna. Nustia nici unul romaneste, dar toti se landau,ca sunt Romani si ei.

Stint multe casele oameniler eu oare-careculturit cbiar casele de preoti si de invata-tori, in care nu se mai vorbeste romaneste sinu s'a pomenit tiparitura romaneasca. La li-ceul din Satmar am avut colegi, care tineausa fie socotiti romani, dar nu stiau roma-noste.

Intrand ins in vaile largi, romarrimeadin ce in ee mai compacta si mai viguroasasi Inca la Simleu am simtit, c ma aflu inpatria lui Barnut.

Nu mai incape nici o ca Wageindoial,

si'n

si

www.dacoromanica.ro

24 1. SLAITICI

nii si ea fptura trupeasca, si Ca porniri sa-fletesti au in intregul lor fel de a fi ceva pen-tru noi strain, dupa iparerea mea parte ratenese, parte humane. dar hotaratoare a lostpentru ei mai ales inrilurirea Motilor.

Din sus de SiuAeu. spre Chieea, in valeaCrasnei si de la Chioara inainte s'a pdstratfirea romilneascit Sn uncle privinte chiar maibine deceit aiurea. IndE)sehi limba, desi ros-tita intr'un fel earecum strain, e cu deosehi-re bogat liii vorhe de originc romanic simina reamintit pe cea vorbita in huletul Su-cevei si prin partea despre munti t Bueovi-nei.

E aiei acelasi fel de chiag ea in tara Oltu-lui, in muntii Apuseni Si pe la isvoarele Orisurilor, un centru de viata, din care in tint-puri priineioase se revarsa. mar in vremurigrele rezista Roninii. ma din partile pe ca

putin cunoscute, pe atilt de pretioasenoporului

6. Maramurepl.Roindnii din Maramures au trait in trecuttraiese si azi mai mult ori mai putin iso

lati, incilt se p oate i eh nici nu lau partetma viata eomuna. a Romani tor din regatul un.gar.

Stunt vre-o cincizeei de sate asezate la stfinga Vieu1ui, In care ei itraesc annestecatiparte en Ruteni, parte en Maghiari j roran de Evrei.Iii valea Oltului si'n a Muresului sunt prtini Evrei, Pe Crisuri si in valea Somesull,se sporesc insit! In Magiu sunt multi, iar In

-1roman_

de

et

.

www.dacoromanica.ro

ARDELENlt 25

Maramuree ei constitue peste 12 la sutiL dinpoporatiunea thrall. La Sighetin ei la Mun-eaci e locul de popas al Evrcilor trecuti din(MHO&

Ei tree de la Sighetin la Oradea-Mare,uncle se aclimatizeaz, apoi se risipesc spremetropola lor, Bradapesa.

Chiagul Maraxnureeenilor se aflo in TaraOasu Ini, in coiltul despre Baia-Mare si Des,unde Romnii aunt mai companti.

7. Banatul.In Baniatul Timicoreii Romanii &hese im-

preun g. cu multi vabi, mai putini 88rbide tot putini Maghiari ei numai spre Ardeal

spre Romania aunt in masse compacte.Banatenii se deosebesc atat ea tip, ea tein-

perament si ca port, cat ei in ceea oe pri-veste limba nu numai de Ungureni, ei ei deArdeleni, precum si de Olteni.

In Banat, rare Ala duipA tractatml de laPasarovat, pe la 1720, a scripat de sub strap&nirea turceacca, inninrirea oriental& e mminvederat decat on i unde la Romani. Suntmulte semmele, c aid au fost ei o1niij veni-te de la Romanii din peninsula balcanicti.Boate de aceea BanAtenii sunt, in genere,mai oacheei. mai viol si mai nilvalnici chiarsi de cat Oltenii.

Nu e ins nici in Banat pretutindeni ace-laiIn fostele-parti adnexe, pe tgrmurul saing

al Mureenlui, de la Lipova la deal, pe lasat, Ipe la Lugoj j Codrenii despre Caraeie-

siei

tipul.Fa-

.

0

www.dacoromanica.ro

26 I. SLAVIC!

he j Oravita. unde poporatiunea ramana eveehe si eompacta, nu e acelasi fel de oameniea peste Cerna, de la Mehadia inainte, caciaceasth parte a Mout pima da 1740 parte dinJudetul Mehedinti, care se numeste asa pen-tru eg-si avea central la Mehadia.

Tot astfel avem in Banat numiri ea Be-huti, Lalasinti, Labasinti, si in. Banat nuse zicP Lugojan ori Timisprean", ci Logo-Jant" $i Cimisoreant".

Dealungua Muresului pang spre revarsareaacestum in Tisa Romanii sunt amestecati euacelasi Srbi, pe care i-am gasit i pemud de la dreamt% Poporatiunea e deci camla fel cu cea de pe egaupia taxii unguresti,(lax banatenita.

Deosebiirile sunt adese ori uimitoare intoate partile si mai ales in ceea ce privestelimba.

Astfel la Radna atat comoara de vorbe, catbi rostirea e mai mull moldoveneasca, iarla Lipova, dincolo de pod, e bitnatenese sitemperamental, si portal, i felul de a vorbi.

In fostul pasalac al Timisorii, in sfarsit,Banatenii de bastin sunt amestecati cu Ar-delenii j cu Oltenii, care la Toracuri. la Cumlau$ si la St. Miclaus au colonii azi pilfer-nice j si-au pastrat si portul, i limba. sifirea de oameni harnici si intreprinzatori.

Central de viata pentru aceasta parte dinpoporud roman e la Arad. La targurile de laArad se intalnese Bnatenii cu Ungurenn, siun cunoscator deosebeste cu toata sIguranta-dupti port $i dupg, tin toate gruparile, bapoate sa spuna ehiar satul. din care e un anu-mit om.

tar-

www.dacoromanica.ro

A 1211BLENII 27

Svabi si Serbi ,amt aproape nnmai i fos-lul pasalhe al Tinnisorii, iarg Magbiari prinorase si prin putine eoloiiii. Des-pre o desna-tionalizare un prea poate sa fie vorba in Ba-nat deefit aeolo, uncle Roniftnii tritiese impreuna en Serbii ori en putiiuii Bu lg.ari. Iii ge-nere in,41 perderile Ronitipilor slut mai lie-inseinnale deelit ale Serbilor si ale Bulga-rilor.

www.dacoromanica.ro

IT.

STARILE ECONOMICE

Ronuijnlj &tut plugari. Chiar $i aceia dintrtcare stint asezati prin ()rase, 151 ago-

nisese rndloacele de train mai ales muncindla ciimp. Sunt intre dnsii putini, care n'auphmiint. Inch mai putini care n'au nici cash,.La Tutuieni, la Bhr$aini $i la MAirgineni maistint inch mi tocmai multi phstori, ittr intreCiimpienii din Tara -Ungureasch. si in par-lea despre Tisa a Banatului aunt miii. carefac o rational prhsire de animale domestiee.

Al5turea en plugarii an fost totdeauna la1onuini si mestesugari, precum i3i neguttori.

Pupa obieeiurile romhnesti e spurcat totceea ce nu e romnesc, si Romamil are sh ma-nhnec numai Imeate gatite de el insusi $i gh

imbrace numai in hame facute de propri-ile sale m11i. Trebuia tiar sh se tlevolte in-dusiria easnich si alaturea eu ea uncle me4-tesuguri. Am avut totdeauna cojocari. taba-earl abagii. sapunari $i Iumfmarari., del-gheri_ rotairi 5i fanri, preeum siori negrittori pentru articole, de care aveapoporul nevole.

diinsii,

KC

caldhrari.www.dacoromanica.ro

ARDELEINII 29

De obicein ins acestia erau, ca morarii,tot odatA si pgstori ori plugari oi-oi exerci-tau profesiunea mai ales lama.

0 clasg, conduetoare sau dominant n'auavut Romfinii din Wile coroanei nngare intimpul taloir din urm cateva secole. Ei aufoot. ee-i drePt, Pang pe la inceputul secoluluiXIII, oameni liberi, dew cei mai multi dintre

si-au perdut libertateat Aceia, care aupastrat-o ori si-au redstigat-o, au intrat Intzlindul nobililor ungari. Au fest pretutin-deni printre Romftni asemenea nobili un-gall, en deosebire muilti in Tara Oltuhd,in thmtul Hategului. in Selagiu oi in Maramurea, C) insemnat4 parte din ei s'an lepn-dat si dc lege, si do neam. Astfel o clasN, do-minant romhnease n'a rrnas biln in ziletenoastre deciit in Maramures. Cella lti Romaniau fest conduoi de preotime.

1. Stpanirea pamintului.Dup traditiunile pastrate de popor $i tin-

p putinele stiri rmase din primele dotta se-cole ale regatului ungar Romilnii din Ardcalsi eei din ptirtile adneose erau iobagi regali,oameni Maori. care stapilneau namitntul eamosneuii. iii deavalma, si fAceau sub apete-nine lor, fie voivozi, fie obenezi, parte dinoastea regal, iar nu din a nobilimii, pe carpo aletuiau nobijii eu slugile bor.

Mai ales in timpul secolului XIII, nobilH.s'au fAcut stApitni pe castelele regale oi si-ausupus pc iobagii regali ce se tinoan de elaStint destule dovezile, eit in timpul acesta

anal

www.dacoromanica.ro

30 T. sr.Avtrt

multi dintre voivozi si dintre ebenezi s'aufaeut si ei thl)ni pe pgmlattul folostt matinainte in deavalma $i-au intrat rindurilenobilimii ungare.

In drum& nvlitorilor Pacinati si Cumond. de la trecgtorile de,spre Iacobeui inain-te. pe SOMP$ la vale. dela treetoarea BnzA-ului inainte peste Tara BArsei $i de acoloinainte piing. Iii valea Muresului. precumspre Portile de fer locurile an rAmas pustiisi astifol domeniu regal.

Regii au fdent pe aceste locuri donatiuni,spre Nsgud cavalerilor Ioaniti, in Tara Bk.:

cavalerilor Teutoni, si au adus 'cc-Monis-EtgemnPni la Bistrita la Brasov, la Sibiu, laSizisoara, la Medias, la Sebis. la OrAstie sila Cluj. Toti aces-Li colonisti au rmas, dup5,obiceiul locului, oameni liberi, care stApliniaunamiintul in dearvalma, eratt datori s aperebotarele si insoteau ne rege la Asboiu.

Aeelea-si erau strile pe la trecAtorile dinISAcuime, la Turnu-Rosu. in fata trecAtorii dela Lainici si la Portilede fer. Iobagie eranumai in Maramures, urnde boierimea, in-trat cu diplome regale in rAndurile nebilimii ungare. se Meuse stgpiing ne ngmiintsi in nArtile mai depkrtate de hotarre.

Voivozii Ardealului, faclindu-se dung MIAlia de la Mobiles stapAni pe domoniile regale, au iobAgit si pe oamenii liberi ce se a-rlau pe acoste. Implrteasa Mariia Tereziasi Imptiratut Iosif II, au restabilit Mania demai inainte declarAnd pe locuitorii de Pe do-meniile aeum impargtesti oameni nliberi SistApiinitori in dearvalma ai pgmfintului, cumau fest, s apere. Ca pgrintii lot%obligAndu-i

ei

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 31

botarele. Acesfia sunt grAnicerii dela Msg.-ud, din Secu line, din Tam Oltului, din tinu-tul Hategului si de la Caransebes.

Colonistii asezati in secolul XVIII PeCampia TAxii Unguresti si in Banat sunt&m luri. Unii, veniti ea oameni liberi,au primit p&militt ca proprietate individual&Altii, iobagi, si au sebimbat st&panii, dar anrAmas tot iobagi.

Mai erau apoi pretutiudeni si mai ales wi-de nu era tobAgie, in fundul regiu, printreSasi si prin Granite, oameni oarecum fAr&depost, uu fel de venetici, care-si agonisiauinijloacele de train ea pastori ori ea oAl-masi pltiti en zina, deci zilerii", dupA ter-minologia oficiala zseller".

Inainte de 1848 dar poporatiunea rurall e-ra inipArtita in sase categorii: nobili cu pro_prietate individual& Sasi, care aveau pAmilu-turi de culburA sdapituire individualA siPitsuni ori pAduri in devalmAisie,care tritiau in aceleasi eonditiuni ea Sasii,dar erau organinki militaxeste, co1oniati Eberi, care aveau proprietate individual&iobagi si zileri.

La 1848, and votat legea de improprie-tgrire. s'au sebimbat conditinnile numai pen-tru iobagi i pentru zileri, in randul ettroraau intrat i argatii.

Din norocire pentru Romani legea a fostexecutatA de administratiunea austriacA cesa instituit duipA revolutiune.

PreocupaltA, de interesele poporatiunii, a-ceastA administratimm a interpretat legeadrept e restituire in parte a drop-turilor pierdute. Mai inainte de a le fi dat

ingraniceri,

s'a

www.dacoromanica.ro

32 I. SLAVIC!

dar fostilor lobagi pamanturi de eulturaea proprietate individualg, a hotgrat pentrufiecare sat un loc de pgsune i o pule de pa-dure ea proprietate comun (nu comunala),precum si sesiune parochiala (16-32 jugare)pentru biserica i seoala. Zilerii au primit boode cas si de grading., o cainepiste in rand enfostii lobagi j dreptul de a pgsuna, nu inssi in Granite. rortre Sasi, uncle nu s'afgeut improprietarirea. Astfel s'a intamplat,ea o ins6mnatg, poporatiune sa ramaie faitlocuri de case, fie tolerata numai, fie cu em-batie.

Asemenea embaticari sunt multi pe Cri-suri i casele lor sunt considerate ea mobile.

Ville lostilor iobagi au ramas eu embatie,si abia dui:a 1867 au fost rascumparate.

Fastii iobagi si-au castigat dar indepen-denta economicg mndep1in, deci si dreptul dea-si vinde proprietatea.

Azi, diva sase-zeci de ani, ni so pune darintrebarea, dac au stiut ori nu Roman dinregatul ungar sa-si ehiverniseasca pamantulsi daca au fost ori nu in stare sa-1 pgstreze,

ridice valoarsta j. sa-si sporeasca avu-tul

In genere da. Dupa socoteli Monte eu mul-ta ostenealg, in timp de vreo cincizeei de ani,Nina la 1900 proprietatea fonciara a Romani-lor din regatul ungar s'a inzecit.

Nu insa pretutindeni e progresul economicaeelas, ba in unele prti e printre Romanimare mizeria.

Pretutindeni, unde an trait in mai apropia-ta atingere cu. Germani. fie cu Sasi, fie cuSvabi, Romanii an avut sa sustie o grea hip-Ut eeonomica si au perdut pe alocurea mult.

Mei

sib}

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 33

Avand insi trebuinte mai putine cleat Ger-manii, ei au rezistat, s'au imbarbatat ineetulcu ineetul, au luat apueaturi bune si au a-uns in cele din urind. deasupra.Pe toatil intindereg fundului regiu i prin

imprejurimille mi, de la Brasov pawl, la Oats:tia si pe la Bistrita, aunt oei [mai destomicigcspodi.ri romani. care au vite de rasa buna,pumeturi de soiuri alese ori vii bine iingriji-te, oameni voiniei, bine hraniti si tadeaunaeurati,

Aici Ramanul e ei ce eumparii p/tanantu-rile seoase in viluzare lie bucatil cu bucatrt,fie mmii mai mari, pe care le impart oei har-niei intre

Aceea,si e atilt in Banat, cat si in Tara Un-gureasett inriurirea Svabilor, care le suntSasi lor suporiori. Aici Iiisii prunantul e maiailanos si astired si rezudtatele muncii svr-site sunt mai inseminate, i cei mai instAritisi mai inaintati dintre toti plugarii romanisnnt in Podgoria Aradului, pe cei doi tar-mui ai.Muresului, de da Retina spre Sighi-din, si De Campie atilt in Tara Ungureasert,cht $i in Banat. Aici nu numai cultivarea pa-mantului e rationala, ci plugarii sunt tatoda-th si buni prgsitori de animals domestice. 0insemnatil parte din caii de lux din Roma-nia este iesitti din grajdurile plugarilor re-mani din aoeste parti, care DU tin in curtilelar deeat animale. chiar i pasgri, de soiubu n.

Atilt in Ardeal, cat si in Banat, in Tara Uugnreasca si in Selagiu suut mari intinderide vii cultivate de Roiiiiii, care saint vieripr loop u ti.

Cei mai Iestiti synt in Podgoria Aradulmi.4MinerveD. No. 86.

&IDEAL

Bib!. www.dacoromanica.ro

24 T. SLAM I

si unii din ace$tia isi petrec verile in altepodgfflii, pIIn pe la Pojon, ea conducgtoride eultur.

Na aeeeasi e starea plugarilor roaniani unde traese impreuna cu Maghiarii ori inafingere en

Maghiarii, in genere, nu prea inbese pamlintul, au trelmi ate mari, mint adeseori usuraleei i astfel isi perd usor Damiintul si treela oras, so apnea do moserii, luereafat la fabrie] On Ii a uta vre o slmita fie la stat, fiela partieulari. Aeolo dar, undo traese impreaim ea Maghiari, pot sa mai eumpere RwiiiInii pamlint, dactt muneese iniioiid ceapa en

dar sporul economic nu 1 an ca'n vena I atea Germanilor.Cu mune si mari nevoi so mi ta ins Ro

onlaii nude saint compacti la locuri mai maltori iiiai putin sterpe, undo nici agricultura

intinsa, nici prasire de vile nu se "maiface.

La isvoarele Muresului am gasitcare nu fusesera iobagi, ci oameni fara derost, treenti din Moldova, $i astfel Van fosli m propriel a HU $i n'a veau niei dreptul de 1)6-$unat. Ei 1j agonisiau mijloareele de trainprasind mil si mii de glste frumoase, pe carea gen tii evrei le duibau ppntru Budapesta,Viena $i Paris.

ram aeeeasi e soarta multocra dinire Moti,dii tre Padureni j dintre Vidicani. Cea maimare e mizeria De la isvoarele Cri$nrilorin Ma ramnro$. Aiei niei ii U va putea sa fieridicala starea teonomiea dee:It prin indrumare spre meserii Si prin infiintare de stabilimenle industriale.

mai

Romani.

mdansii.

www.dacoromanica.ro

ARDBLENII 35

2. MeSeriile.De carece iobagii emu cu Aesavirsire

nalori de don-mil de pe parnant, care nu-j la-sau sa," fesuirtle, nici iindustna casnieg, iidmai ales meseriile an s'ar fi putut desvollala Romani, daca. n'ar f -lost intre dansil siirnbilj unigari, care. desi putSui, erau risipitipretutindeni. Oierii, granicerii si nobilii andesvoltat admirabila Industrie casuica, eucare ne flim azl, si tot dintre acestia au iesittimp indelungaii si mestesugarii, care 'varaisi lucrau pamantul.ori isi pasteau I urniele,Iara.' barna isj exiercitau proffesaunea, Iubagul.nu putea s invete meseria, nici mai ales s'oexercite, cad el trebnia s stee la dispozitiunea domnului de pgmant.

Numai oameni, caw nu si dau mina despr e. intelesul iTorbelor, pe caie le rosiese, ppt

ea' la Romani exercitarea unei me-erii e lucru rusinos. Rusinos e numai s

trislug in casa cuiva.AeeiL plugari-meseriasi erau owmeni de

frunte, care pretutindeni se bucurau de maretrecere.

Me,serlasi Iri intelestil de azi al cuvantuluiniei cu puteau inainte de 1848 sa fie decat laBrasov, la Seliste si- la Lugoj. uncle erau Inords Romani ce se bucurau de libertate,

In Banat, dela Temisoara i Lipova inainte,ISrecum si in Tara Ungureasca, att pe Mur-ds, cat i in Podgorie pang pe la 1866 in. aOelierele putinilor Romani se yorbia rnalamilt sarbeste, eCj calfele erau mai alesSarbi, de la care trebuiau sa, inwet" si ueenicii sarbeste.

atir-

ea. spuna,in-

www.dacoromanica.ro

36 1. SLAV] CI

Pe timpul acesta a pornit Protopopul Bainleseu prin infiintarea renniunii dela. Brasmnusearea pentru indrumarea spre meserii aRomandor j pentru orgapisarea meseriasi-lor romani.

Misearea aceasta s'a intins rApede, si azimoseriasii rondini stint organizati pretutindenea pang la Cluj si la Oradea-Mare.

Clasa de meseriasi e tot slab, iar aceaslanu numai pontrue e grea concurenta. Pecare o sustine, ei5i pentruca 0 insemutt tti parte din meseria5i a trecut in Romania.

Asezilaninte industriale mai insomnatestint intre Romani la Brasov, la mincle dinMantii Aipuseni, la acele de la stnga Murilsului, in Banat si po la Baia Mare. Pretu

insa muncitorii de alt nelm sunt maimunerosi decilt cei romani.

Indeosebi in Muntii Apuseni an fost multi,baiesi" si proprietari de mine in tre Moti, dayazi. lefind se lucreazit en eapitaluri mari, eisustin eu anevoia efincurenta.

Comerciul.Organizand dupa incheerea tratactelor tie

Ia Pasarovat si Belgrad oomerciul oriental,Austria a adus din Turcia o multime de Maeedo-Romfini, care au format companii rivilegivite iii cole mai de carpotolue centre deviattt. Cele mai insmu ate din aeeste oompaniise aflau la Brasov, la Sibiu, la Oradea-mare,la Pasta si la Viena. Erau ins6, Macedo-Ro-mftni pretutindeni nu numai prin oraselede pe teritoriul loeuit de Rcmani, mai ales

thalami

3.

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 37

la Timisoara, Arad. Alba Julia si Cluj, ci $iprin orasele curat maghiare, -Linde existg siazi bisericile infiintat- de densii.

De oarece printre Macedo-Romiinii aces-tia emu, si Greci ori grecisati si de oarece eivemserg, despre Grecia, Romnii le ziceau

si pang in ziva de astgzi mai ales inTara Ungureaseg negutator va sa zicg Grecsi Ing due la greei" va sa zieg, mg due laprg vglie".

De prin orase acesti Greci" s'au risipitprin satele mai mari si parte elan serbizatori magbianizat, parte au format dimpronnaen nobilii clasa conducataare a poporuluiroman. Toti insa, &liar si eei ce s'an lepadalin eele din mmig, de neam, au avut inriurirepe cat de hatthitoare, pe atilt de binefacatoa-re asupra desvoltgrii eulturale a Romanilor.

Di insg, n'au rgmas negutgtori Si nu r-ariindrumat pe Romani spre comerciu, ci auformat fie ea fruntasi al preotimii, fie ea direggtoni oni ca advocati oni medici ehiagulclasei mite romane.

Nu a eu toate acestea mai putin adavgrat,err mai ales impregiurul Ion s'a format inArdeal si azi Inca slaba clasa a negutgtorilorromani. In Banat insg si in Tara Ungureascanegutatorii erau mai mult Serbi, care, eelputin in parte, s'au romanizat.

Cu mult mai hotgritor pentru desvoltareaceouomieg, a Romanilor a fost srpiritul cornercial propagat de negutatorii farg de pngvglic,care oa Secelenii, Boreenii, Rgsinarenii. Selistenii oni Motii cutreerau tara, ea sg aduneproducte romanesti si sg le pung pe la bill-ciuri in vinzare. Asemenea, mijlocitori erau

(heed,

www.dacoromanica.ro

38 I. SLAVICI

protutindeni.intre iiohllj si. in genere, nitreoameni fiber). Erau si ei plugari, care facoati negot fie ea oelepari" en vile, cu cai, enoi ori en porei, fie en vat eu einbere, en sail,en cearL en doage, en cercuri, cu Ohl pentrulegatul viilor ori CU peste, fie cu fel de fel

maruntisuri, de care Boincinii aveau trebuinta.

Acest comerciu national a lost ineetulincetul nimieit de Evrei, care mai ales de la1867 ineoace an vemt in local Grecilor si auinceput s cumpere cii bani si sa

pe porumb, pc oua ori pc pilsari sipe piei crude. A lamas insa spiritul, si numaidat fiind avest spirit a lost en putinta frunloasa organizatiune a hancilor romiinestidin tarile coroanei ungare.

Areste bitrici nu stint asez5minie comerciale in adevilratul iutcles, ei tot intrepriuderifacute de oameni, care an sunt negutatoriSi numai negutateri. Ele se razging pe traditiunile plugarilor, care sant totodatil si me$tesugari ori negutittori.

La sflirsitul anului 1908 an existat la Romrt.nii din regalul ungar 159 de asezNminte slminute 129 banci si 30 insotiri, care au operaten un capital de 161.248.970 coroane.

Din suma aceasta denositele (79 mil.) sireeseontul fac peste 110 milioane, iarg, capitalul, fondul de rezervg si fondul de pensinni impreunti dan surna de 29.384.100 enroane.

Desi cheltnielile tie administratiune suntmari, aeest capital de mai putin de 30 milioa-ne a adus iiun eastig carat de 2.839.436 cocoa-ne pe anul 1908, exact peste 9,66 la sut.

CU

vindn pegral,

www.dacoromanica.ro

ARDELENTI 29

Se face dar camatarie mai ales la bancilemai miei, care htereaza cu bani luati dinm'ana a treia j administreaza seump.Albin-a" din Sibiu realizeaz un castig eu1 la suta mai mie.

Sporul neineetat al operatiunilor si ma-rimea reescontului sunt insa semne iirvede-rate, ea e nevoe mare de bani, iar crestercapang, la aproape 80 milioane a depositelor edovada, ea bancile manane se Uncurl de oParticulara incredere.

Increderea aceasta e intemeiata penicia Romanilor, care sitiu nu rnumai sa chi-verniseasca cede 161 milioane, cileasca atat eheltuelile de administratiune,cat i cametele.Prima bane& romana, Albina", n'a lostinfiintata la Brasov, unde de milt inett e-xistau baneheri romani cu credit bine inte-meiat, oi la Sibiiu, In mijlocul rnrginimiiharnice. Intreprinderea, desi multora le pa-rea riscata, a rgwit Romanii insa, oameniehibzuiti, nu s'au avantat, eaci nu pretu-tindeni sunt oameni ca Marginenii. Abia du-

zeoe ani au ineeput j eel din eentrelemai insemnate sa infiinteze banci, si eel()mai multe an fost infiintate dela 1900 incoace.

Azi alara de cele .159 de asezamintecredit mai exista. fel de fel de alte Insotiricit scopuri econemice mai ales in ceea ceprive.,te agromomita.

Numai o meinsemnata parte din cele 161milioane e consmnata iu conierciul proprin

Ramanul e imprumuta ea sa si intemeezeo gospodarie, sa i ampere unelte, sa si efts

si sail FM-

pa

dr

www.dacoromanica.ro

40 t. SLAVICI

tige o bunk prasila, de animale domestice,sa-si sadeasca vii ori pomet si sa cumperepamant.

Creditul, de care se bucura bancile lui, edeci un semn neindois, cd in glindul tuturorainunca lui e in spor c el consuma mai pu-.tin deck ceea cc agoniseste.

In deosebi in Ardeal eu existat la 1908in total 111 institute de credit, 79 banci Si32 insotiri. care au distribuit 147,923 corocene.

In Banat 38 de institute si anume 32 bancisi 6- insotitori au distribnit 29.765.248 coraone.

In Tara Ungureasca 7 banci au operat cii21.111.817 coroane.

In Salagiu au existat 8 banci si 9 insotiri,care au operat cu 10,155,908 cor.

In Mararuures nu exista banca romaneasea.Cea mai apropiata se alit la Seini (Szinyr-Vhralja), Pe care o punean intre cele dinSelagiu,Pentru ca cititorii sa-si poata face o idee(lark despre mersul dmvoltarii economice,

voi grupa asezarnintele de credit potrivil ciiimpartirea poporatiunii.

Marginenii en centrpl la Sibiu au 12 banci,care lucreagi en 37.546.209 COT., 16 insotiri,care lucreaza cu 3,448,347 cor.

Mai sunt afara de acestea vre-o 20 de alteinsotiri.

Tara Oltului are 17 banci care hmreaza en8,515,146 cor., si nook alte

Tara Blirsei are afara de filiala Albinei"si de bancile particulare dona banci poporaleeu 976,312, o insotire cu 246,040 cor., si alte treiinsotiri.

insuari.

www.dacoromanica.ro

ARDELENIT 41

Se'euimea are o siugnr insotire en 148,658commie.

Valea Muresdui are 6 banei si 2 insotiri,care luereazd impreunil cu 10 ndlioane.

Romitnii de pe Tirnave au 8 btinci cu8,511,358 cor., si 3 insotiri cu 191,964 cor.

Hategand au 10 banei cu 5,078,601 ei 2 inso(hi cu 443,298 cor., precum ei 6 alteMotii au 5 bAnci cu 3,156,113 eoroane si alte 6

insotiri, dintre care una cu 96, 523 cor.Ciimpia are 2 bgnei cu 1,745,956 cor.Valea Somefmlui are 17 Mimi cu 14.889.344

si 7 insotiri cu 2,116,798 cor., precum si inc6 al-te 13 deosebite insotiri.

Tara Ungurease, Muresenii, Podgoreniisi Climyenii au 3 Wiwi en 14,237,735 eon, $i 6insotin.

Crieurile, Pdurenii, Luncanii si Vidicaniiau 4 b6,nci du 6,874,082 cor.

Selgenii pAng, in Chioara i In Satmar an8 banci cu 9,996,475 cor., si 9 insotiri, dintrecare tina cu 159,443 cor.

Mina itenij de la Lipova spre Codrenii dinGranita si spre Podgoretii dela Oravita au17 biluci cu 11,277,628 si patru insotiri cu682,212 cor., precum ei inat alte 14 imsotiri.

Timieorenii pain spre Vereet si Mnre$ au12 brtaci cu 14,134,763 si 2 insotiri cu 22'6,952coroane

Fridutii din Banat spre Tisa si Duntire an3 bAmci cu 443,690 si 2 insotiri en 120,714 con.

0 sutil patru din aceste aseztaniute de credits'au insotit in frunte cu Albina" din Sibiusi au aleatuit un fel de confederatiune subnum el e aritaij?a".

Aceast federalizare nu e mi fel de cartel,

insotiri.

www.dacoromanica.ro

42 1. SLAVIC1

ei o organizatiune fa'enta in vederea iortinitiiban ilor.

11; o limita, poste care iiu se mate trace eufruettirilearea banilor iii Inerarea agrieolg.Aeeasta e atinst pretutindeni, unele pri!Minim] nu 'este destal de mnos, ea din roadele lui &t ias si brana mtmoitorului, i ea-metele banilor iniprumutati. Ace la, caretreee poste lirnita aeeasta. nu-si imbunglatesto gospodttria, ei o ruineaza, nu eunrpgr5,ei viade pgimAnt.

Bornitnii pot a, pltitease eametele muneindsi nigrginindu-si trebuintele, fit-1mi

irr,a aeolo, 'uncle prinifintui un e ine6 prea.zeump si rasplateste bine munea. Baneileurea insa pretul pa'mantului. Nu le va ra-mlinedar (leek s i indrumeze pe RomAni spryindustrializare si sure eomereiu mnfindu ide la sate in orase, -unde azi sunt putmi RomAni.

Acosta e rostul federalioarii, i Solidaritatea", bine eondus are sa fie ineeputul uneifaoe non6 iii desrvollarea econoinica a Routh-nilor din Wile eoroanei ungare.

finial

1111111S

www.dacoromanica.ro

IlLSTARI CULTURALE

Pentru desvoltarea eulturald. a Romlinilordiu tArile coroanei aware ihriurirea nobili-lor si a oamenilor liberi a fost chiar mai bo-taritoare decitt )entru cea eeonomied.

Statul ungar n'a fest nici ()data nationalmaghiar, ba riiioi odatA poporul maghiaravot de (kept begemonla inteinsul. Aeeia.care erau nobili, aveau aceleasi dreptaride ori si ce nationalitate ar fi lost ei, 5i di-ploma de nobilitate nu obliga De nimeni sdse declare magbiar

Cu atfit mai putin a putut sd existe o be-gemonie maghiard in Ardeal ori in DArtilea*hioxe, undo Du ex istau diutru ince pa t

agh iari.Statul era ungar. j nobilimea ungard a-

yea o singurd colturd, eea latind.Makgbiarii aveau insa de lapt predomina-

rea pentru eh eei mai multi si mai puternicidintre nobili orau magbiari, Ei sidpitniaueele mai maxi intinderi de Tamara si ocupauoele mai inane positiuni, ei conauceau oas-

n'a

M

www.dacoromanica.ro

44 1. SLAVIC]

tea nobilimii, alietuit mai ales din ma-ghiari.

Cu deoseldre dupti b.ttilia de la Mohacs(1526) ei s'au raeut dar stapani si in partileadnexe si ii Ardeal nu ins'a de drept cide fapt.

In tara Fggarasuhii, pe Mure$, in Hateg,in Saagiu, Iii Vidic si in Maramures anexistat multe familii, care Thiceau parte dininalta nobilime ungara.. Ele s'au incuscritinsil en semenii lor maghiari si s'au lepdatmai Inti de neaan. anoi si de lege. Numaiin Maramures si in Snalgiu au mai Tamasefite-va ce-si mai pAstreaza tradititi-nile. Au struit ins multi nobili Lisa wisicomuni si oameni liberi de pe panifintu1 s-sese si din granite, precum si cei de prineoloniile din secolua al XVIII.-Acestia au fost in vremurile grele purt-

toni nationale romne. si de la einorneste $i renasterea cultural a RomaniIon din Ardeal, ba ehiar si a intrecului neamronthnesc.

1. Biserica.Gfinat 1. ea' metronolia roincinease din Ar-

deal a fost iiifiiuitat do Mill/hi-Voila Viteazu], de.si imparlasit de oameni en autorita-le, nu poate s5, fie dealt gresit.

Romfinii 4111 flObt ortodocsi china. Si mai in.-t-ilde de a se fi intriintat regatul ungar si anslAruit on indgratilicie in legea lor. Ei n'arfi pant rezista iii llinta en propigancla cato

culturii

famibi

www.dacoromanica.ro

AlIDELENII 45

flea sprijinitA de regii Ungariei. dacit n'arfi avut o organizatdune eanonicit bine in-temeiata. Imprejurarea, c noi nu cunota$-tem. organizatiunea aceasta, n'are s ne a-bath, din calm cea dreapta. caei nestiinta nue dovadA, c n'a existat eeea ee noi nu stdin.Stim, ca atat Ioanitii, cat si Teutoniii aulost adusi in Ardeal, ea sa Mica propaganda

Stim, ca Paoli au starnit mereu,ea regii Ungariei Sit nu-i mai sufar pe scis-maticd. in tiirrile sttispantite de dinii. Stim, caBogdan-Voda a parasit dimpreunA eu multidintre flu sai Marimmure$ul pentru ea regeleLudovie de Anjou voia sa-i sileasca pe Ro-mani a se lepada de degea bor. Nu poate darsit fie ngscocitit niei legenda, ea Romanii dinTara FAgara$ului tot in urma prgondrilorreligioase an trecnt muntii si s'au intorsla vetrele dor de mai inadmite.

E Worn firese, ca Episcopii Romanilor TA-inw?i in Ardeal aveau pozitinne grea $i erauoamani fie prigoniti. fie nebagat In seama.Dom-Ili tarilor romilne au putut dar sa levie inteaintor eand Ii iertau 1,mprejarari1e$iMihaiu-VodA Viteazul a putut sit reinfiintezela Balgrad o Metropolie, care existase maiinadnte si sit stringa legaturile cu Metro-polia Ungro-Vlahiei, ceea ce nu va sa zica Ungariei $i Vadahiei, ci a Valahiei mun-tene. E insa Incru aproape naiv sa zi-cern. cit ortodoxia s'a sustinut in Ardoal timptie $ase slite de ani M.A. da organizatiunebisericeaseil.

Srbii veniti cii Bna 1-100 vre-o optzecide ani inainte de Millaiu-Vodit s'au a$ezatmi numai n Podgorie si pe Campie, ci si pe

eatolicA.

www.dacoromanica.ro

46 $3tainet

Mure$ la, deal pAnA, din sus de Balgrad.kceau ei ei rosturile lor bisericeeti, ei nudin intamplaie au eeit din familia Branco-vici mai multi Episeopa.

DaeA nu .puteau iobagil sA. Be nioi ones-tesugari, mei negotAtori, Inca mai patinpit-item], sA, 'nvete carte, Cu. anevoia ajungeaiobagul sA. fie preot, si tot iobag rAinfinea$i (tuna ee se pop* J1 tei fiii lui trebuiau

faca robota in rand on iceilalti semeni.ai lor, si damnul de pamant ii lua de )aaltar ei-1 mAna, cu biciul la muneA. PreotiOar si mai ales fruntasi ai preotimil ei povatuitori ai credinciosilor erau mai ales on

nii l;ber si nbilii. intre care cei mai deamu erau mainbrii familiei Brancovici.Preotil aveau dar mare trecere i glas ho-

taritar nu numai in virtutea. darulu lor,ei i pentruca cei mai multi dial" dinsiierau oament de frunte, mai liberi. mai InsiAriti ei mai luminati deeilt cei1a1t conationali at lor.

Pe la sffireitql secolului XVII se petreceo mare sehimbare in viata Romfinilor dintarile coroanei ungare.

IncA inainte de incbeerea tractatulni dein CarlovAt (1700) ta ce run nou .rend deSrbi In tifl recucerite de la Tarei, de astAdatA sub condueerea Patriarehului Cerno,skieL eare-si pune reeedinta la CarlovAt.

Patriarchul acesta, cAruia i s'au asiguratpentru sine si pentru ai sAi pnvilegii insemnate, avea pornirea, ,fireasca de a luasubslAphnirea sa hicrarhiel pa toti ortodoesiidiu frile Coroanei iingare. Ineetul eu incetul Boinilnii din Banat. eel din (earn lin

I.

sir-si

en

www.dacoromanica.ro

ARDELEN11 47

gureasen si eel din prtfile adnexe an i treeat sub hierarha sirbea,ea.

In acelasi timp Roni liii din Mara 11111113$eei din partile mdrginase ale Selagiutui

eazusera sub hierarhia niteaua.Propaganda eatolich. in siftrsit s'a parnit

sub ocmtirea curVi din Viena cu noun enerlstovita in urma pTigoniriler adese-ori lieu

menoase si stramtorat intreteni si S&rbi, preotimea din Ardeal s'a adunat mai intai sub metropolitnl Teo fil, apoisub Epit-copul Atanasie si s'a declarat gatade a mind unirea cu biseriea papala.

In urma acestei declaratiuni metropoliade la Belgrad se desfiinteaza i AtanasieIreee ea Episeop la Pagaras..unde prinwstodonatiuni asigurlindu i se tot odata si o maibuna positiune in viata publica, tiarg, mootimea e si ea mai ferita d nrigoniri.

Unirea aceasta eu biseriea napala nu e lepadare de lege, egei ea s'a taunt en Canditicinea. ea Romilnii sa si pastreze eredintele

obiceiurile. ritul, cartile bisericesti j organ,satrunea de mai nainte nfina 'n cele maimwi aingininte si sa treacA numai de subPaVarehia de Constantinopol sub ceade la Roma,

Desi nrimit insA de intreaga preotime,unirea faeuta in acest inteles a fost resninsade ered,nciosii. eare nu voian sa se desnarta

popoqrele de la Rasarit mai ales deft-a-04 Mr peste munti.

Temt,'Idu se, ea nu eumva unirea sa fienumai 0 maseare a treeerii la eqbalieismn1adevilral, ueei a lepadare de lege si vele

bi

Calviuiali. liii

la

ule.ai

d

'n

e.

ci

www.dacoromanica.ro

48 T. FILAVICI

din urmrt $i d neam. Romfintii n'an mai lg.sat Ile prentii bor. aourrn nniti. s intre in hiseriek n'an mai Primit de la dlinsii sfiinteletaine si-au struit cu'n drtnicie iii ortodocsia lor.

Stint dureroase afarg, din eale hiptele ccs'au produs Th urma acestei desbinAri.

De oareee in rumma hothririi luate de sino-dul de la B61grad Romenii toti cram, Con-siderati ca fiind trecuti la unire. sta'rutinta'n ortodoesie era luat g. drent lenAdare de le-

ortodeesii erau Prigoniti cu mult as-prime.

Untii dintre credinciasi s'au sums in (Tiedin urnig si au primit unirea. dam eei maimulti au struit. desi timp de anroape sautemei de ani au rgmas fr de Episoon, deedsi Mil de preeti.

ANA, Iosif II, s'a'ndurat. in sfersit, s -fiiuteze pentrn ertodeosi Episennia de la Si-biiu numind Episcrop pe un Serb, DionisieNevacovici.

In aeelasi timp Romnii din Maramures,cei mai multi dintre Selggeni si null dintreeei de pe Crisuri taa trecirt la unire. itarg.lalti an egzat stub sBIpiuirea hierarbici ser-hosti.

Aceasta e starea Remenilor dim terile CD-roanei ungare la inceputal sercoluini XIX,child se porneste miseamea national din zilele neastre.

Dun moartea lui Cherasim Adamovici,al douileea EpitscOp in Ardeal, ortodecsii jarrameu timp mai in d elungat fail, de Epis.cop, raci resping inrilurirea serbeas-eg, iar intre dinii rm se gliFe5te om

cei-

ci

ae.si

www.dacoromanica.ro

ARDELENT1 49

rodnie de a fi ridieat in scaunul episcopese.Dung, bgiglia dela Wagram se schimbit insgdispozitionile eurtii imprgtesti, si la 1810e ridioat in scaun un Roman, Vasilie Moga.

Acesta e primul succes al reactiunii na-tionale.

De obieeiu se 7/lee si se si crede, eg, ganduldespgrtirii Romani lor de coreligionanii lorserbi i impcounarca singarg metropolio nationalg a tuturor Romanilor orto-doc.si din imprgtia habsburgieg pornestede la marele Metropolit Andreiu. Adevrule insg, cg. Neg. la 1810 era pernitg lupta pen-Ira intruparea acestui gfmd si ha acew_4loptg. luau parte 'an onmai ortodoesii. Cj sicei mai de frmite (Entre eel uniti en bisericapapalg.

Inea atunci erau fruntasii Romartilor dintgrile coroalnei ungare pgtrunsi de simt 6-mfintul, cg renasterea 6ultura1g. a neamuluiromamesc din Mine romfine are s fie por-nita, eg leggturile eu fratij lor de p_este ulna-ti trebue sg fie restabillfle, si ila sfarsitul a-nului 1810 Petru Major se afla la Bueoresti.de unde Ii scrie lui Moisoi Nicoarg, care aLost si el putin thnn in urmg la Bueuresti.

Petro Maim- e clesiltisionat in u rm a eelorce-a vazut 1a Bueuresti. (lora Moise Nieoa-rg. farg indoialg eel mai cult dintre conhimporanii sal romftni. aching imprejurul sanPe eei mai inimosi dintre nohilii romani dinpgrtile Aradului 1 porneste hipta, careniei nu rgmane_ 7,adarnieg.

Romanid au njuns incetul eu ineetu1 s ai-1)6 la Arad o scoalg Pedazesica. anni laVerset o sectinne Tomfineasea in scoala teo

'19311)1.

50 I. SLAVICI

logica $4 in sifirsit. la Arad un Roman in&annul episeopese si o seoalit teologica.

Aeoustii luipta pornita la ineeputul seeolului a (Ins o Metrepolitul Andre-in la bun$i resultatul ei is, fest infiintareatrei deosebite metropolii: una Ia Cernrmti.alta la Blaj si a treia la Sibliu.

MetropoliaEpiseopul greco-eatolio din Alba Inlia si

mutat in urm6 seaunul de la Fadras la1-flaj, mai spre mi51oonl t6rii, uncle a primitdonatiuni pentru sine, pentru o mAnastire

pentru capitolul dieeesan si a _format fonduri wolare. El era subordonat arehiepiseopului romano-eatolie de la Strigoniu.

Remanii uniti din Maramures si cei dinPArtile Selagiuilu tau fest treenti sub pastorirea Episeepubui rutenese. de la Mumeaei.

In urm g. s'a mai infiintat la Oradea-mareo begat dotat Episeopie raman greeoeatoliert.

Romnii totdeauna au fost nernultrimitieu inriurirea Ruteniler 5i en stapanivela huerarhieti a Arhiepiseopului de la Strigonin,mai ales dung, 1848 era viuti temerea, e eise vor intoaree iar la ortodeesie.

Mai nainte dar de a infiiinta o Metropoliepentru Romnii ortodoesi s'a infiintat unaPentru eei greco-ea,tollei la Blai. In aeelasitimp s'au mai infiintat alte dou Episeopil.una la Gherla si alta la Lugd. Metropolitulde la Bla:i are dar sufragani la Oradea ma-re, la Camila $i la Lugoj.

f4EirfAtt,

Blajului.

si

a)

ri

www.dacoromanica.ro

MIDELEN1I 51

Aveasta metropolie e nationala romiieas-en pe toti romanii glreco-catolicidin regabul ungar si nurmai Romani si no a-re nici o legatura organica cu biserica roinano eatolica a Ungariei, ci atirna direct dePapa.

Episeopii ei intretin insa legaturi canoniceen oriiscopatul romanb-catolic.

Organizatinnea bisericii e aproape cca ea-tolica i Episeopii n'au consistorii, ei capitole alcatnite de canoniei.

Metropolitul e numit de Imparatul dintretrei eandidati designati de sinodul preoecsc.l'entru episcopi insa si pentru eanonici nu

face designare, ci numirea ramane la ',u-ntil plac al Imparatului, care o face la pro-on nerea

Preotii sunt randuiti de episeopi dupa bu-na tor ehibiiirit i limba bisericii e atiltoentrn servicinl religios, cat si pentru iadmi-nistiatiunea cea romaneasea ei in virtuten

papale nici mi poate sa fie alim.Tot in virtuitea unei bule papale Episcopii

romano-catolici nu pot sa pastoreasca Roma-ni greco-catolici i Romanii greco-catolieinit pot sa fie primiti in sinul bisericei rontano-eatoliee.

Greco etatolicii stunt in masse mai compac-to in Mainmures, in Se login si in valea Somesului. Mai srpre Rasarit surd risipiti prin-tre ortodocsi. Cei mai muilti dintre dInii foeparte din arliiedecesa Blajului. care areinsemnate fonduri culturale administrate deoapitol. NomErosi snot si erodinciosii dincparbia Ober lei, care eopyinde 8ffine5 i o parte din Se lagin, day e sayaca.

rawhide

,e

guvernrulai.

bald

lea1sand www.dacoromanica.ro

52 i. stAviel

Dieceea Orzii mari e cea mai bogatgdar aremai putini oredinciosi pe Crisuri, in TaraUngureasca, pe da nagrginile Selagiului sisino Marannures. Diecesa Lugojului cuprin-de pe eredinsii dirL Banat, putini din Taraliategulni si inca mai putini de pe tannuldrept al Munesului, o diecesa anic i saraca.

b) Metropolia Sibiiului.Ortodoesii suut niiai animerosi decat greco-

si formeaza masse mad compaetespre Re'sarit, in Banat si in Taira Ungureas-c6.. In Selagiu i pe valea Somesu Jul slant ri-s1j)iti prin.tre greco-catolici, iar in Miatrainures n'au pututt s se sustie.

Metropolitul de la Sibaiu are doi sufra-gani, maul la Arad si altud la Canansebes.

Mai exist& o diecesa en seawall la Orade.a-Mare. dar Inca dela 1696 seaunal acesta stavalduvit i ai dieoesa e pgstarita. de Episcopul Anauului prin vicarul sau dela Oradea-Mare, owe are consistoriul situ deosebit.

Scaunul Episcopese dela Oradea-Mare vafi ocupat child von permite mijloaceletutpre,lurArile. Tot atunoi se von nal infiinta

alte doua EpiscoPii, nua la Cluj si altala Timisoara.

Organisatiunea Metropoliei Sibiiului e si-nodal& pfunt lin &de mai mici aan6munte.

Ob*tia credinciusilor din fieoare parochie,intrunita, in sinod, alege pe invttdord, pePreoti, Pe membrii epitropiei, oare ohiver-stste averea bisericij. si pe representantii eiin smodul protopresbiterial si n oel diecesan

eatolicii

$isi

www.dacoromanica.ro

ARDELEND 53

Representantii parochillor, intruniti in si-nod protopresbiterall, clog pe protopop, careluta', in functiung eu aprobarea cansistoriu-

&nodal dieoesan, alealtuit din dou g. partimireni si o parte preoti alesi numai de pre-oti, alege pe Episcopi i pe membni combs-tordului diecean, care sub pre*identia. Epis-copului administreaza, diezesa si chiverui-se*te fondurile ei potrivit hotaaririle lua-te de simod $i sub contrul aeestuia.

Sbnodul general al Metropoliai, akatuit totdin cloud parti mireni $i o parte Prootb, aieSb

unii, si altii direct de oNtia intreagtt a ore-dincio$ilor, se nume$te congres national biserocesc *i alege pe Mitropolit si pe membriimnsistoniului metropolitan, care sub pnesi-dentin mibropolitului ia hotarbri in ultimai lista nt.

Toate aceste corporatiuni bisericesti au an-mai ea,tlere administrativa, si suorema autoritate In biserica. e sinodul Typiscopese, careface examenul canonic sub conducerea me-tropolituaui. La luerardle aeestui sinod epis-pesc man parbe ea impneuna. sfiltuitori $i an-himandnitii din metropolie.

Butenea lumeased are fata, cu biserica un-ntaj sapravegherea si drEptul de a eonfirmaold nn pe mitropolit ori pe Episcopi dupu ces'a facut alegerea.

Diecesele azi in fiint an insempate fon-duri culturale parte adunate in timp de oft-lava deeenii diiii danurile de bun voie aleoredincio$ilor, parte primite ca zestne Cu-venit eu ocaziunea derprtirij de &alibi.

Averi mai 'milt oni mai putin insemnate

cu

www.dacoromanica.ro

54 1. SLATICI

au si parochille Inca de pe timpul, citnd s'ahicut improprietarirea. Multe paroehii aumai sporit aceste averi.

Se mai platese, insfirsit, pentru cult cincila suta asuipra &tailor directeindeosebi pentru snstinerea seolilor eonfesionale.

2. InvAtamntul.Iii Ardeal viata culturala a pornit chiar

mai Inuit decat aiurea din biSerica; e insa gresita parerea, ca munai in urnia propagandei uteraue otri a celei oalvi-niste a lost introdusa limba romilneasca inifirsericile din Ardeal.

Chiar si daca, n'am tine seama de parti-etulara iubire de lhnba a Romnilor, in re-gatul ungar lkinba oficiala era cea Latina,scolile erau latinestli $i carturarii, fie ei nobill, fie oameni numai liberi, stiath latinestesi an puteau sit. aiba slabiciune pentru limba slavoneasca. Iv care n'o intelegeau. Numai putini dintre dinsii vor fi umblat si pela scoli ca eea de la Lemberg. de la Belgradori de la Kiew, aude se invitta i slavoneste.S'a ivit dar in mod firesc la acesti putinitendon% de a traduce carti bilsericesti in ronaine7te, si nu mai incape indoiala, eauexistat inufite traduceri mai vtecbi deciit eriestiute de noi.

Prigonite Mud de preotimea, pentru carenumai limba sluvoneasca era sfinta, acestetradoceri au lost nimicite ori pastrate in aseuns ea odiuioara operele clasitilor

ori-44-unde

latini.www.dacoromanica.ro

ARDELEN1I 55

Renia$llele au mit insri la ivealh dnpri cein urma predomnirii Luteranilor $i a Calvinilor prizonirea a mai slAbit. Coraii niitipAreste la Brasov traduceri fiteute de dlin-sul, ci mai ales carti, care existau de mullin manuscript, dar niei in Muntenia, aid'in Moldova nu puteau s fie tiprite, egeiacolo pulerea Euiseopilor era mare.

Si in Ardeal s'a rurmat lurpta impotrivac6rtilor rornfinesti. si aeeste n'ar fi pgtrums,dae eredinciosii n.'ar fi tinut en tot dina-dingul sh le aibA. ImeN pe la sfirsitul secohilui XVII Bran multi preoti, cari tineaumortis la cartile kilavonesti, pe care metropolitul Sava. Braneo-vici a lost in muliie rinduri novoit sa opreascg..

Lupta aeeasta ineetea z6. duptt ce a fostitleelrirat nnirea cu biseriea papalg., care erainteresat s min in locuil limbii slavenmti pc Cea latinease.

Tinip de chteva decenii pregatirea preotilor c facea prin scolile liatinesti si prin seminariile romano eatoliee intr'un spirit entotal strein pentru Homtini, care tineau si 5ipasireze obiceiurile $i ritnl oriental. AslfelJimeentin Klein se afla in seminacrul delaTirnavia ciind a lost ridieat in scaunul E-piseoPeSC.

Ridiett odat in seaun. el si-a mutat rme-dintla de 119 Faigara$ la Blaj si a hotgrit s6infiinteze aici un seminar de nit oriental,ceea ee era costiune de existent pentru bi-serica croman greeo-catolicg.

Trebnia s inflinteze si ungimnaziu. in Ca-re tinerii sh fie pregaliti pentru seminar,precum $i mai multe scoli elementare in ca-

le

www.dacoromanica.ro

56 I. SLAVIC!

re eopiii s, fie pregatiti pentru gimnasin,deei ti o scoeig, pedagogictL, din care sa lastnvtturu pentru aoeste

Iniiintand pe la mijlocul secolului XVIIIaoeste hiocentiu Klein mato s fie se-eotit drept intemeietor al invOtamntului ro-mfm. Ca s aiM profesori destoinici ptntruscoela teologia pentru cea pedegogicit sipentru ginmasiu, diecesa a trimis pe cei maidistinsi dintre absolventii ei la Pesta, Ia. Vilean on la Roma, ca sg, facA studii universi-tare, si astfel s'a format la Blaj primul cen-tru cultural romilnesc, din care a pgrnit oIns6inuartA miscare litenar.

Inca mai Inainte exista la Brasov o $coalromilneaseg, dela eare de asemenea a pornito miseare culturalg

Abia in secolnl XIX, dela 1810 inainte, s'apornit ansii o miscare eultura16, mai generel4FA mai viu5,, si abia. duo& revolutiunea dela 1848 au obtinut Romnii resultate mai in-semnate.

Azi diecesele toate, afar de cea dela Lu-zoi. au fiecare sooela sa'necIagoolcA. precumsi earl de Icea, dela Oradea-mare si oft delaLugoj, scoala sa teologica bine organisatl, sibine condus.

Seoli secundare romnesti pi anume gim-nazii cu opt clase sunt la Blaj 5i la Being deconfesnmea greco-eatolica. la Brasov si laBrad (Ina, nii complect) de eonfesiune onto-cloxL la Na'sgud pentru ambele confe-aiuni.

Mai existg, la Brasov o coala comercialLcare se bueuril de bunA renutatiune tot gre-co-orientdit si aeeasta.

scab.

iar

molt

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 57

Tot confesionale aunt si colile primare infiintate si sustinute de Romani.

Tat regatua ungar seolile sunt de patru fe-luvi: de sttat, comunale. confesionale si oar-ticulare.

Se.olile de stat, atilt cele perimare, cat si celesecundare ori sPeciale, sunt infiintate. susti-mite j oonduse de guvern. Duna, lege in tinutunile cu poporatiune romana limba de propnere trebue s fie in ele cea romaneasea.Int toate Ims limba de propunere e cea ma-ghiara.

coimmale smut infiintate, sustinutesi conduse de autoritatile comunitatilorlitice, care hotairgse si limba de propunere.Nu ii este insa guvernului greu sa determinecomunitatile politiee a primi drept limba depropunere ye cea maghiara.

In scolile confesionale, pe care le infiintcaaa, le sustin i le conduc cornunitatile re-ligioase, nu poate insa isa fie limba de propunere de cat cea bisericeasel, deci la Roitiiini cea romaneasca.

Romanii ei-au dat dar silinta s infiin-tme pretutindeni scoli eonfesiOnale pentruca guvernul O. nu infitinteze scoli fie conau-nale, fie de stat.

Mai au Romanii la Brasov, la Sibiu. laBlaj, la Arad el la Lugoj scoli secundare defete, care atirna de reunianile ce le sustinea eele eonfesionale de autorittile biseni-cesti.

Scot; le confesionale se sustin cu sertlemari gi in grea lupta eu gutvernul.

virtutea lagil programelor scolilor eonfesionale sunt stabilite de autonitatile reli

po-

In www.dacoromanica.ro

5s I. SLAVIC!

gionare, invatatorii sant slaiitori ai biseri-wi si inspeetorii scolari sunt namiti de fo-rurile diecesane. Gavernul are numai dreptul de a priveghia.

Foksindu-se de dreptul acesta, insPectoriiseolilor de stat si ai oelor comunale se amesWeil si in condocerea soolilor confesionalesi a celor private.

Vizitiind aceste scoli, ei fac obiectiuni inceea ce priveste alcatuirea si executarea programelor de invgtament, pregatirea si zelulinvatatorilor, preouan si localurile scolare.

S'au creat in urma legi anume, in virtuteaerora gulvernul noate sa desfiinteze o scoalgparticulara ori confesionala, care nu func-tioneaza potrivit eu preserierile kr ori nuare local construit in anumite eonditiuni.

In urma lipsei de crutare, on care au lostaplicate aceste legi, sarcinik impreunate enintretinerea *tailor atr fost pentru multeparoehii urea airel.e. si nu Dlltine seoli confesionale au lost desflintate, iar in locul lors'au infiintat scoli de stat oni comunale.

Inca mai grea a devenit pozitiunea *coillor confesionale in urma introducerii in elea limbili maghiare.

Desi in virtutea legii pentru egala indrep-tatire liomnii au drentul de a cere sg. li sedee instructiunea in romneste Si in seolileslatulutL dar nu au datoria de a invata limbamaelliara, s'a ereat o lege. in virtutea careialhnba maghiara e impusA ca studiu obligatin toate scolile, in care ea nu e limba, de propauere.

Prin aceasta programele $eolikr romituestiau lost incarcate cu un object de studiuwww.dacoromanica.ro

ARDELENII 59

foarte grey, care iniihnse intregul invetasi invatatorilor romiini ii 'a faenl

viata uesuferiia. Avuiut1 s'a," obtie rmullatepedagogieeste imposihile, ci peril eel maiPretios timp, ea s j invete pe copii limhamaghiar6 si en toate aceste stint prignnitiea ineapabili ori lipsiti. de zel. lit aeelasi

r6rn1in inapoiali in desvoltareaIon mieleehial, in cult devin a$ezaminty nn de maghiarizare. ei de eanonisire si de litmpire.

Lovitiura yea mai grea II sa dat insa sec)tilor romiluesti prin legea, care prescrie minimul de salar pentrn invOtainri.

In virtotea acestlei lex; Ntatul inirezest esalarod -undo el nu atinge minimul legal sichstiigA prin aceasla dreplul de a dispirne desonalA. Do aid inainle dar numai coimmeleinserieesti mai insthrite vor pntea sil alibaseoli confesionale.

De o naturit on totnl cleosebith e mAsura.ea in scoOile en limbg de Propunere maabiain stndiul religiunii s,: fie predat si ci Prytot indeni in limha maghiark

Vorba e aiei de copiii, care umblii la scolimagbiare, clar sunt fie ortodoosi, fie ronniniarrPo ealolici. Aee,,fora in virttudea lezii elizinnea are QA le fie predarlg do eatiehetiutori-bati de Episeopi dieeesei lor.

In seolile primare confesi,male romnostiinv6tatoru1, fiind sluditor al bisericii si totodath si eanthret de strang. are autorizatiu-nea de a preda i Teliginnea si e 'debarmeara1 Dnminicile si zilole de sArhatori ciicapiii la biserit si LS ia dimrpreung en eicoarte lta ceremonille relicioase de ori si ce

wain!.

titan coniiiwane

sA

h

www.dacoromanica.ro

60 1. SLAVICI

natura. In diecesa Aradului insA, lectiunilede religinne le face preotul, iar dacA preotuldin ori-ksi-ee camg, n'ar fi in stare 0, le facA.le face invg1a4orn1 fiind de fat si preotul.

Pentru alte seoli aunt designati caticheti .care nu rpot Saeil lectinnile deck in

romiineasert, ea singurg, admisg, in bisedintre ortodoesi ori greco-catolici,

care nu still romneste, au si ei sa" invete totromiineste ruggciunile, evanghelide si dog-melo, credintei., &AM in biserieu.romAneaseA,sinzur textul romiinese e autentic..Catiiebetiiavean sg, le dea cavenitele exolleatiuni si

indrumeme sure intelegerea limhii ro-pe care o au in biserica lor.Unii dintre catiebeti, pentru euvinte, care

n'au nici o legAturri cu religiunea, s'au aba-tut de 1Ia aecasth disciading rationalg, au fitrut concesiuni si-an predat religiunea in

maghiarl numai insg, penttru putinii.care nu stiau romlineste.

Li se core aeum tuturor catichetilar sA, pre-dea in scolile magbiare pentru toti elevii re-ligiunea in limba magbiara.

Luerul acesta e peste putintti, fiindeg. Bois-copii um au dreptul de a inenviintaintrobuintareo limbil magbiare in afaceriligioase j s'ar pune in conflict en credincio-sii pasteriti de dftnsii, daa ar face-o aceasta.

acela-si timp Romnii. fie ei ortodoesitn greco-catehei. au dreptul (le a se folosi delimba lor si jr scoifle statului, care e datersd, le dea in scoble sale instructume din lim-ba si literature romilna. Limba rondineascil

lim-harica.

Pntinii

romiinire

In

sd-ci

nidnecti.

Lunt.

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 61

nn e opriUi, ei pentru Romini chiar stndiuobligat in seolile satului.

InvOtamemtul ronninesc a fast organizat intimpul de la 1850 piing ia 1860 si s'a desvoltatrain panii. 0a 1870. De atunci in coace el sesnstine nnmai en jertvp dispronortionat demari si In lupth din ce in ce mai grea si enguvernul, Si CU societatea magbiarg.

3. Aezaminte culturale.Prin diploma publicat de Imp6ratul la 20

Oetombrie 1860 riomlinii din Wile coranneiungare an lost chemati si ei s lea narte eaegali intre egali la viata

Putoau maim s6 se foloseasc de limb.% Mr_nu numai in biserical si seoalrt. ci si 'n via-Isa nuhlie. in intruneri, ne diregaorii sihi instantele indeciitoresti. si aceia diary,

carcaveau cuvenita Drag Afire. au ill-I Iii functiuni publiee. Acestia eran insrinutini. Soo lile seeundare s'au umplut day dehtheti romni, eel mai multi s6raci, care sehr'anian cu merinde adus de ngrintii lor Iidesagi, si ne la universitAti, la Pesta. ThViena si la Grog,. s'asfoorit numrtrul tinerilor romani. S'a norn it dar mi.scarea nentrnsnorirea gimnasiilor romilnesti si s'a hinthot A.rilrea do a admina foniNi penitru in fiiptlrca unei Acaldeimii

Pentru implinirea acestui gilAd se eereraninsti jertve marl, care numai in imprejurgripi-nuclease si in timp indeluugat puteau sitlie aduse.

puhlicL'n

11a

www.dacoromanica.ro

62 1. sLAvIcI

Prin cenirele de viala mai im,emnate s'ainc1iega 111 timp semi o soeiekte culla rumfilleasea, de la care ponnian miseitrile pen

ridiearea eultural5 a Iimniin lion. Se faeeau coleete ori se (Wean_ bahiri pentru aAnforarea tinerilor mai de miPoace.care si urmau studiile. In vederea acelnia si:won se formaser5 prin donatiuni tittevlfonduri.

Aveasta societate eulta insa, ori si chi dezeloasa ar fi fosi ea, nu nrea era l'omfinen'.ea: mai ales femeile, instrilinote pri fl oduea

vorbiau in Banal i pe pilmantulsc..e din Ardeol nemteste, iar in alie partilimba de conversatinne era mai mult cea magbiana,

fienainea dar. ea s5 fie organizat socielatea eultil romfing.

In vederea acestei organi-hatinni s'au iiifiintat una dung alta trei asociatinni eultnrale, una in Arden] en eentrnl in Sibiu. allala Arad pentru Tara Ungurease si Penh-uBanat. iar a ireia ii Marartnurega eu eenirulla SW-1(4in.

Cea de la Sighetiu a tilidit si trurie$1e.Cea de la Arad dung efttiva ani si a sislataetivitatea si shin lie vre o trei ani a intrafen din ee in ee, mai mlult zel in aetivitale.Singling Asoeiativnea trarsilvarP a avuto inriurire strtruitipare in viata eultural5 aTiomilnilor din regatul Ungar.

Aceasth asoeiatiune are desprtgminte intoate pIlrtile Orti si si tine adunrile anualechild intr'unul, efind intealtul dintre oraselemai insemnate. Cu ocaziunea acestor adu-

trip

linsiti

thine. so

www.dacoromanica.ro

ARDHLENII 63

nari se intalnese Romkni din toate pArtilesi se Gtrng legliturile. se tin conferente, sePun la cale concerte, reprezeUtiatiuni tatra-Ip baluri si se discuta chestiuni de interesgeneral. Veniturile Tondurilor adunate dineontributinnfle mombrilor. din donatiuni sidin recatele balurilor surd intrebuintate Denirn aluitorarea tinerilor saraci, care lac bin-dii. si pentiu secouri culturale in genera.

Inraurire mare si Amalie binefacatoare a-supra intregei societati romne culte au a-vut reprezentatiunile teatrale date de Pas-cali, de Milo si de alti actori ambulanti prinorasele din Axdeal, din Banat si din TaraUngureasca. Multi Romani instrainati s'auintors in urma acestor reprezentatiuni lamate, si odinioara vestitul cupletist I. D.louesen, care ani de zile de-a rfindul a datreprezentatiuni 1)n hiar Si Drin satele maimari din Banat si din Tara Ungureasca, a6ontribuit malt la desteptarea constiinteiHationtee.

L'am gasit intr'un rand, in timpul vacanUlm% la Arad. VIud ofectuA De care l'aprodus asupra eelor mai malt ori mai putininstrainati, am plecat cn el la Lipova si deacolo ant trecut de a lungul Podgoriei sipaste Campie pang, la Giula (Bks Gyula),nude sunt vre o 6000 Romani risipiti printrevre-o 20,000 maghiari.

Pretutindeui a fost primit c'o insufletireon re cum bolnvicioas.

La Giula sedeam in timpul reprezentatiuuii a eassit cand a vonit la mine un Wanbine imbrAeat.

si

www.dacoromanica.ro

64 1. SLAVICI

Sa veniti, mi-a zis el in limba maghia-rd, i la noi la Macau."

Stiant, ca exista la. Macau o comund bise-riteasca bine situath, dar oh parochienii dinacea comma nu mai vorbese romneste.

,,Dar d. Ionescu o sa ante in fata uneisali goale, caei d-voastra, col de la Macau,nu stiti romianeste," raspuns en.

ati inoassat seara aceastalm'a intrebat macauanul.

Incassasem o suld zete florini.El a seas portofelul numarat Pc

masa o Birth zece floriui.Am sa stau eu Ja cassa, a adaugat a

Poi, si a mea sa fie paguba daca, voi In-caissa mai putiu, iar prisosul tot al 414niteatraidist sa-i vie".

Dona zile in urnia I. D. Ionescu a incepe Barbu Ldutarul, pe Herseu Booeegiul,Pe Cueoana Chirita si pe Ciobannl lii fataunei slj tixite.

N'am avut in viata noastra niei en, niciel emotiumile, prin care am treeut seara aeeea, si en laeramile in odd adue aminte

cele ce ain vazurt atunci.In localul din Bucuresti al Ligjei" e atir

nat pe perete po`rtretul until tInr imbracatin costumml, pe care-I purta 1. D. Ionescuea eioban.

Intreaga rePrezentatinne a lost un tel deshueiumare, i actorul nu putea sa-si repre-zinte rolul decal rupt lu bueati si struhldnieren sd ineeteze publicul intrerampe.Cand .a iesit insa, oin ohipes, imbraeat incostninnl mill de cioban pe seena, si a ineennt,

i-am..CL

6i ini-a

de

a-1

liii

www.dacoromanica.ro

ARDELENII 65

chntret bun, lost psalt la Brasov, s cantedoina, s'a facia o liniste lioroas, ciltevaiemei au inceput sg, plauga., bgtrnii n'aumai putut nicj ei sg.-si stapilneascg, lactrgruile,Ionescu si-a Liesit si el din rol urmadoiva en glas inuabusit in vreme ce lacrg

eurgeau peste oibruji, si pliingeam invele din urni en totii fg.rml ea sA ne damseama de ce.Nu! isi -Lieeau maeguanii, nu maisunt niegiri, oameni ca uoi, nu mai are ni-meni hhjcj teatru, nici actori ea noi Ronninii!"

S'au facut thanirestatiuni sgonmtoase, lonescu a lost purtat pe sus si s'a 'ncins o pe-treeere, care a tinut pima zina alba.

Asa era primit I. D. Imieseu pretutindenipe la marginele pamlintului locuit de Ronani, si in fata aeestui elect guvernul a hint

cg, actorii Eitraini n'au volesa dea reprezentatiuni tuatrale in Wile coroanei ungare, iara societatea maghiarit aorganizat trupe ambulante, care sunt subventionate, ca sg. dea reprezeutatiuni ieltine,Pe jei De colt) chiar gratuitale prin tiuuturileloeuite de Romani.

Nu le a rainas dar Bomituilor dckorgartimze i ei trupa lor de Mori, care sunteutateni ai regatului ungar.

Asa s'a Iufiiitjat dupe initiativa Ina)(5. deInsir Vulcan societatea pentru adanarearondului de teatru, eare-si urmeaz activi-tatea in acelasi rel ea Asoeiatiunea", tiindadunari efind in, eilnd cobo, si Puind la wileconlexente, represenfatiunl teatrale, coneer-te sI baluri.

i No 86. 5

ei-ni

mi