Peter H. Diamandisgi

Steven Kotler

INDR AZNESTE!,

De lo idei inovotoorelo pove;ti de succes

Traducere: Alexandra Calu

NICULESCU

CUPRINS

INTRODUCERE: Nagterea unui ontreprenor exponenlial . . .. . ... ... 9

Prima parteTEHNOLOGIE TEMERARA

CapitolullLa revederegSndiriilineare... Bun venitgdndiriiexponenfiale!....... .........17

Capitolul2Tehnologiaexponenliald.Democratizareoputeriideaschimbalumeo.... ......36

Capitolul3Cinci care s5 schimbe lumea . ...... 52

Partea a douaSCHEMA MENTALA A INDRAZNELII

Capitolul4Escalad6nd MunteleTemerarilor .......... 81

Capitolul5Secretelepentruadeveni mare.. ........103

Capitolu!6inlelepciune de miliarde. Gdndind la scard larga .. .. ....121

Partea a treiaMULTIMEA TEMERARA

CapitolulTCrowdsourcing. Piala pentru cei un miliard de oameni afla;iin ascensiune . . . . . . 145

Capitolul8Crowdfunding.Fdrdbani,fdrdBuckRogers .......168

Capitolul9 ....... 208Construind comunitdli.

Capitolul l0competilii stinrulative. Cum sd-ideterminalipe ceimoi buni 5i maiisteli

POSTFAIA: Posii urmdtori. Cum sd ac\ionafi .. . " " " " " 261

MULTUM1R.. '"'26s

NATE. .'....... """""2l;

CAPITOLU[ 1

La revedere gindirii lineare...Bun venit gdndirii exponenliale!

Na;terea unuigigant

Ne aflim in anul 1878. George Eastman era un tindr func[ionar de 24 de anilaBanca de Economii Rochester gi avea mare nevoie de o vacanli. A hotirAt sd plece

in Santo Domingo, in Republica Dominicani. La sugestia unui coleg, Eastman

a cumplrat tot echipamentul fotografic necesar pentru a-Ei inregistra excursia.

Avea mult echipament: o camerl de fotografiat cAt un rottweiler, un trepied imens,

o carafr, un suport de discuri voluminos, discurile, rezerYoare de api, diverse

produse chimice, qi, bineinfeles, un cort mare, acesta din urm[ pentru a servi ca

loc unde si ungd discurile cu emulsie inainte de a le exPune la lumini, dar gi ca

o cameri obscuri ca apoi si le developeze. Eastman n-a mai mers niciodati in

acea vacan![.1

Dar a devenit in schimb obsedat de chimie. Pe atunci, fotografia era o arti,,umeddi', dar Eastman, care simlea acut nevoia de a inlesni tot procesul, a inceput

s[ se informeze despre emulsii cu gelatini care si rimin[ sensibile la lumini gi

dupi ce se uscau. Lucrind noaptea in buc[tiria mamei sale, a inceptut si faciexperimente. Mare megter din naqtere, i-a trebuit mai pulin de doi ani ca si inven-

teze atiio formuli pentru discuri uscate, cAt gi o maginirie care si fabrice discuri

uscate. Aga a aplrut compania Eastman Dry Plate.

Eastman s-a linut de treab6. in 1884 a inventat filmul in bobin6, iar patru ani

mai tArziu a venit gi cu ideea unui aparat care si foloseasci acest film. in 1888, acel

LA REVEDERE GANDtRI LtNEARE... BUN vENlr GANDIRII EXPoNENTIALE! 17

aparat se gesea deja de vAnzare, iar maittrziu.i s-a fbcut gi reclaml: ,,Tu doar apasi

pe buton, noi ne ocupim de rest."2 Compania Eastman Dry Plate s-a transformat

in compania Eastman, dar numele nu avea suficienti prizdla public. Eastman

a vrut un nume mai cu lipici, pe care oamenii si qi-l aminteasci 9i despre care s[

vorbeascl. Una din literele lui preferate era K, aqa ci in 1892 s-a nlscut compania

Eastman Kodak.

La inceput, dacd cineva l-ar fi intrebat pe George Eastman despre modelul de

afaceri al firmei, ar fi r[spuns ci aceasta este ceva intre un firnizor de substanle

chimice gi unul de bunuri de consum neperisabile (daci discurile pot fi conside-

rate astfel de bunuri). Dar asta s-a schimbat rapid. Eastman a spus: ,,Mi-am dat

seama pulin cite pu[in, c[ noi nu doar fbceam plici uscate, ci ci incepusem sibanalizim fotografia"3. Sau, aga cum va reformula maitdrzitt, el voia si faci foto-

grafia,,la fel de accesibili ca un creionl' Si Eastman Kodak chiar a reugit asta

pentru secolele urmitoare.

Afacerea cu amintiri

Steven Sasson e un blrbat lnalt cu obraji scofAlcifi. in l973era proasp[t absolvent

al Institutului Politehnic Rensselaer. Datoriti diplomei sale in domeniul ingine-

riei electrice a oblinut un post in laboratorul de cercetare al Departamentului de

aparate al firmei Kodak, unde, Ia doar citeva luni dupi angajate, supervizorul lui,

Gareth Lloyd, l-a abordat pentru a-i cere un mic ,,favor". Compania Fairchild

Semiconductor tocmai inventase primul ,,dispozitiv cu cuplaj de sarcinii' (sau

DCS), care erain principiu o modalitate facill de a muta o sarcini electric[ intr-un

tranzistor, iar Kodak trebuia si afle daci aceste echipamente puteau fi folosite la

crearea de imaginia. Sau daci ar putea fi folosite vreodat[.

Dup[ doar doi ani, in l975,lucrXnd cu o echipi restrinsd de tehnicieni talen-

ta[i, Sasson a folosit dispozitive confinAnd cuplaj de sarcini pentru a crea primul

aparat de fotografiat digital din lume gi primul dispozitiv digital de inregistrare.

Arlta, in cuvintele celor de la Fa st Company ca un aparat foto Polaroid din anii '70

combinat cu un dispozitiv Speak-and-Spe1l*, aparatul foto era cAt un toaster de

mare, cAntirea undeva pe la 4 kilograme, avea o rezolu[ie de 0,01 megapixeli gi fhiea

aproximativ 30 de fotografii digitale alb negru, numir care fusese ales pentru ci

* in romin[, literal, ,,Vorbegte-gi-Pronunli', minicalculator de copii folosit intre anii 1978-1992

care ac{iona ca un aparat de sintezi vocali, dar avind 9i multe jocuri. (n. trad.)

18 INDRAzNESTE!

II

$t,

era intre 24 qi36 Ei astfel se incadra in numlrul de pozifii care se glseau pe un filmKodak. De asemenea, putea si salveze imagini pe singurul dispozitiv de salvare

permanentl care se gisea pe atunci: o casetl audio. Cu toate aceste neajunsuri, era

a realizare nemaipomeniti gi o experienfi de invilare incredibild.

Portretul lui Steven cu primul aparat digital de fotografie, 2009

Sursi: Harvey Wang , De lo comero obscuro la lumino zilei

Mai tArziu, Sasson avea sd spunl: ,,Daci prezentai un astfel de sistem nou la o

companie precum Kodak in 1976, adici un sistem cu care si poli si faci fotografii

fbrd si ai o peliculd fotografici, fotografii pe care sd le poli arita pe un ecran elec-

tronic fhri si le sco[i pe hArtie, trebuia sd te pregiteEti pentru multe intrebiri. Amcrezut ci oamenii o si-mi punl intrebiri despre tehnologia folositi: cum afi rea-

lizat asta? Cum a{i frcut-o si func}ioneze? Nici vorbd de aqa ceva. M-au intrebat:

Cand e gata s[ apar[ la televizor la o ori de vdrf? Cdnd credeli c[ va putea fi folo-

siti? De ce ar vrea cineva s[-gi vadi poza pe un ecran electronic?"6

in 1996, 20 de ani mai tArziu, Kodak avea L40 000 de angajali gi o capitalizare

bursieri in valoare de 28 de miliarde de dolari. Pe domeniul siu, monopoliza efectiv

piafa. in Statele Unite, definea controlul a peste 90o/o dinpiafa peliculelor fotografice

gi a 857o din piafa aparatelor de fotografial.T Dar pierduseri din vedere modelul lorinifial de afaceri. Ce-i drept, Kodak incepuse in industria chimic[ qi a produselorde papet[rie, dar ajunsese dominanti in industria obiectelor de uz casnic.

LA REVEDERE GANDtRn LtNEARE... BUN vENrr GANDtRt ExpoNENTtALE! ts

Chiar gi asta nu este suficient. Mai r[mine intrebarea ce anume ftcea Kodak

mai convenabil? Doar fotografia? Nici pe departe. Fotografia era pur qi simplu

mediul de exprimare, dar ce anume era exprimat? ,,Momentul Kodak', desigur,

mai precis dorinla noastre de a [ine o evidenld asupra vie{ii noastre, de a sur-

prinde clipa trecitoare, de a eterniza ceea ce este efemer. Kodak a lucrat de fapt

in industria inregistririi amintirilor. $i cine putea mai bine s[ faci inregistrarea

amintirilor mai convenabili decAt o cameri digitaln?

Dar corporalia Kodak de la sfirgitul secolului al XX-lea nu a vlzut lucrurile

aqa. Au considerat c[ aparatul foto digital le va submina afacerea din domeniul

industriei chimice gi a hdrtiei fotografice, forlAnd astfel compania sd' intre in

competilie cu ea ins[gi. Aga ci au ingropat tehnologia nou[' Nici managementul

companiei nu a inleles ci o imagine cu rezolulie mic[ de 0,01 megapixeli ar

putea si cunoasci o creEtere exponenliali gi sd produci in cele din urmi ima-

gini cu rezolulie mare. AEa ci nu au luat-o in seam6. in loc s[-'i foloseasci pozilia

dominanti pentru a incolli piala, au fost incollili de pia!['

Fi un calculmatematic

in I976,cAnd Steven Sasson Ei-a prezentat prima oari aparatul foto digital la

Kodak, i s-a cerut imediat s[ estimeze in cdt timp va figatapentru afiprezen-

tat lumii intregi la televizor la o ori de v6rf. Manageri inspiimAntali voiau si

qtie cAt timp va mai dura ptni cdnd noua invenlie va fi un real pericol pentru

pozi\iadominantl pe pialn a companiei. Rlspunsul lui Sasson a fost: 15 sau 20

de ani.8

Ca s[ dea acest rlspuns, Sasson a flcut un calcul rapid. A estimat la doui

milioane numirul de megapixeli care ar mulpmi un client obignuit' Apoi, ca

si-gi dea seama de timpul necesar ca aceste dou[ milioane de megapixeli si fie

comercializali, Sasson a folosit legea lui Moore pentru acest calcul, Ei de aici

toati incurc[tura.in 1956, Gordon Moore, fondatorul companiei Intel, a observat ci num[rul de

tranzistori care pot fi plasali Pe un circuit integrat se dubleazl la fiecare doi ani'

Aceasti tendinli continuase pe o perioadi de 10 ani, Ei Moore aprezis c[ va mai

dura probabil inc[ 10.e in privinla ultimei pirli, a cam greqit socoteala' Legea lui

Moore a continuat si se aplice pentru urmltorii 60 de ani. Motil'ul pentru care

iNDRAzNESTEI

irrartphone-ul din buzunarul dumneavoastrl este de o mie de ori mai rapid gi de

';n milion de ori mai ieftin decit un supercalculator din anii'70 este tocmai aceast[

-reitere de neoprit. Este cregterea exponenliali in plini ac[iune.

Spre deosebire de progresul liniar +1, unde unu devine doi, doi devine trei,

:rei devine patru gi aga mai departe, creqterea exponenliali este un compus

;.:n dupliciri: unu devine doi, doi devine patru, patru devine opt gi tot aga. $i:ita e problema: dublarea e de obicei ingelitoare. Dac[ fac 30 de paEi liniari::ari (s[ zicem cu o lungime de 3 picioare sau de un metru fiecare pas) din

'::lrageria mea din Santa Monica, ajung cu 30 de metri mai departe, adici trec

:am dincolo de stradd. Dar daci fac 30 de pagi exponenfiali, de la punctul meu

;e olecare ajung la un miliard de metri distan{i, adicdfac inconjurul P[mAn-

:ului de 26 de ori. Aici au gregit cei de la Kodak: au subestimat puterea exPo-

:entialului.

Cei gase D

E ugor si subestimeziputerea exponen[ialului. Noi, antropoidele, am evoluat

:ntr-o lume locali gi liniari. in acele vremuri indepdrtate, viafa se desfdgura

lntr-un perimetru strins, local, pentru ci via{a strimogilor noEtri se desfiqura

ie obicei pe distanfe foarte mici. Nu gtiam nimic despre ce se intAmpli in:elalalt col1al lumii. Viala se desflgura liniar in sensul ci nimic nu se schimba

;e-a lungul secolelor sau chiar al mileniilor. Viala omului modern e diametral

rpusi, triim intr-o lume globali gi exponenliali. Din picate, creierul nostru,

;: deci sensibilitatea gi aptitudinile noastre, nu a fost creat pentru a lucra nici

,e scara qi nici lavltezape care le gtim. Mintea noastri linari nu poate si digere

: ro gresul exponenfial.

insi dacl dorifi si evitali gregelile ficute de Kodak (daci sunte[i o companie)

.au si 1nv6[a!i din ele (daci sunteli un antreprenor), atunci trebuie sd infelegefi

::ai bine cum se petrece aceasti schimbare, gi asta presupune si cunoagteli carac-

:eristicile-cheie ale schimbirilor exponenliale. Pentru a vi le explica, am conceput

-n cadru conceptual numit cei gase D ai exponenlialului: digitalizare, disimulare,

Islocare, demonetizare, dematerializare qi democratizare. Cei Ease D sunt o reac-

:e in lan! a progresului tehnologic, un ghid al dezvoltirii rapide care conduce intot-jeauna la o revolulie, dar gi la nigte oportunitlli enorme.

LA REVEDERE cAI.IDIRII LINEARE... BUN VENIT GANDIRII EXPONENTIALE! 21