naucul - ioan suciu - libris.ro - ioan suciu.pdfmltuq[ de la !ar5. care-ei trxgea seva chiar din...
TRANSCRIPT
jrl
,!i\
It';
$
;i
i,
d
Editor: Nicolae Marinescu
DTP & coperta: Mihaela Chiri{b
Pe copert[: Pilgrim de R6n6 Magritte
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomfinieiSUCIU,IOAN
Niucul / Ioan Suciu. - Craiova : Aius, 2018rsBN 978-606-562-',7 45-l
821.135.1
@ Ioan Suciu
Editura AruS, 2018Str. Paqcani nr.9,200151 CraiovaTel:0351-467 471e-mail: [email protected]
rsBN 978-606-562-7 45 -1
Ioan Suciu
N[uculroman
I
Era una din indbuqitoarele zile de vard cAndtoati firea picotea din ca:uza cildurii; Artemiestitea in pragul atelierului de tatuaj al virului siu,scufundat (cu ambele picioare in apa rece a unuilighean verzui) in lectura unui roman polilist,care-i provoca din cinci in cinci minute tresdririaproape dureroase de spaimd. ii linea locul rudeisale, dar el nu fhcea nimic, nu se pricepea; daci seivea weun client il programa pentru ziua urmd-toare. M[runlel Ei orgolios, cu mustald, ochi bul-bucali, p[r rar qi aspru, Artemie, cu toate ci eracam grdsut, dovedea in toate imprejur[rile o age-rime neobiqnuitd. ln timpul lecturii privirea ii fuatras5. de pisica neagr[ a vecinei pe care urm[reademult s[ o prindd pi s[ o smotoceascl pulin;d,epuse ugurel cartea pe scaun qi o zbughi la fugidup[ animal, sub ochii unui japonez eare se oprimirat qi incepu sI fotografieze {Xcdnindu-gi apa-ratul cu repeziciune. CAnd o prinse se inchise cuea in atelier qi trase perdelele in fala turistuluicare plec[ dezamlgit.
DupX un timp, Artemie ieqi din atelier imbri-cat frumos Ei, cu pisica-n brale, dispiru grlbit incroitoria de al5turi. il intAmpin5 o doamnd intredoui-trei vArste care spuse:
- Cu ce vd putem fi de folos?
Niucul / 5
iF
- V-am adus pisica, doarnnl!- Da, ce drXgu!! $i unde se afl6 animalul?
- in tala dumneavoastri! r[spunse Artemie,cdutAnd sX stea cAt mai drept Ei mai demn.
- incAntatX, domnule, incAntati! Artemiza! spu-se femeia intinzand o mAnu!5 pe care Artemie os5ruti ceremonios, ficAnd s[ aparX de sub haini pisi-ca lavederea cXreia doamna slobozi un lipit ascuft.
- Ce-i asta?
- E o pisic[ neagrX. Pisica dumneavoastrXneagr[.
- Pisica mea? EEti sigur? Aveli acte?
- Sigur, eu am.Artemie se scotoci prin buzunare.
- Lasi, te rog, cine qtie ce mai scoli la iveal[!Artemie didu drumul pisicii prin incXpere qi-qi
lu5 r[mas bun de la doamna, cam dezam[git. ,,Euweau si vI fac un bine Ei iat5 cum sunt intAmpinat!"r,rrr el sX spuni, dar nu mai scoase niciun cuvAnt.
IntrX vizavi in restaurantul ,,La motanul cupruna" Ei se aEezX la o masX liber[ dintr-un collluminos. Pe mas5 se afla, din intAmplare, o femeiegoal5, inalt5 de numai 3o de centimetri.
- E din ghips, spuse chelnerul care apXruse inspatele lui Artemie. Ce dorili si mAncali?
- De unde gtii c[ aq wea sX m5nAnc? replichArtemie privind fix in ochii femeii de ghips.
- E ora mesei, domnule!
- SI fii sindtos! Eu aE wea pulin ulei.
- De care, domnule?
- De buclt[rie. Un ulei mic: z5 de grame. $irepede, te rog!
- il aduc imediat!Chelnerul se-ndepdrtl gAndindu-se intens Ei
rozAndu-qi unghiile. Aduse un pihiru! cu ulei, pecare Artemie il rlsturnl grIbit peste cap.
- Mai dorili ceva?
- Evident! A"g vrea ceva de bdut!- Ce anume?
- B[utura casei!Artemie observl cI la o oarecare distanli, la
una din mese, un individ se ridicase in picioare qiincepu sd vorbeascX. Vorbi el cAt vorbi, pAni cAndun blrbat cu chelie pronunlat[ pronun
- Mullumesc! Pute[i sl luali loc sau si luali obere! Spuneli-mi, domnilor, v[ mai amintili dum-neavoastrX cum, cu arma-n mAn[, strimoqii noE-
tri mAncau ce puteau qi ei stAnd pe sc5unele lacozi, consumAnd bere, mere qi alte fructe in starenatural[ acoperili cu bldnuri? $i uite-aEa, timpu] a
trecut incet, incet, Ei s-a {hcut tArziu. Cine are virog un ceas care merge, exact?
* Exact eu, spuse tare Artemie frcAnd ca toatecapetele cu ochii respectivi sd se intoarcl spre el.
$i dacX stau sX mI uit la el, continu[ Artemie ne-tulburat, constat cl la ora asta mX agteapt5 nevas-
ta cu masa.
- Atunci, eu v[ urez pofti bun[! ii zise oratorul.Artemie mullumi asemenea.
- Dar eu ce fac cX nu sunt insurat! intervenidin nou bitrAnelul.
- Nu-i nimic, gisili dumneavoastr5 ceva demAncare! ii spuse cineva.
Dupi aceea toat5 lumea se imbulzi spre ieEire.
in drum spre casX Artemie rdmase citeva minuteimpietrit pe trotuar, cu privirea indreptati in sus
spre firma: ,,,{parate pentru calmare in cisnicie".Dupi cAteva clipe de refleclie, Artemie prinse cio-c[nelul cu mlciulie de bronz Ei bXtu in uga masiv5.Nu se intAmpl[ nimic. Tocmai cAnd se preg5tea sidea cAteva lovifuri serioase Ei nervoase, in uEiapiru un cap plequv de bdrbat care spuse:
- De ce nu sunali la sonerie?
- Nu Etiam c5 aveli.
- MI rog. Poftili pe rAnd! Sunteli mul1i?
8 / loan Suciu NSucul / 9
Artemie privi in stAnga sa, apoi in dreapta, insus, gi spuse:
- Nu suntem decAt eu singur!- VI rog sd vi dezinfectali la intrare qi si
inclllali aceqti galogi.
- Nu sunt p6slari? intreb5 Artemie.- Nu. Aqa! Acum pofti1i!Intrard intr-un salon. Ap6ru o t6ndri doamnd
care purta rochie gi pantofi. Bdrbatul dispiru.- BunX ziua, domnule! Acum, cd tot suntem
intre noi, spuneli-mi ce dorili? il intrebi femeia.- Sincer?
- Cet se poate de sincer; nu ne aude nimeni!Lui Artemie i se pdru cX vede pentru o secunddcapul bS.rbatului dup[ o perdea dintr-un coll; sefrecd la ochi qi imaginea dispdru. Doamna insist5:
- Vd rog si ldsali la o parte orice indoial[!Artemie l6si din mAn[ nuiaua din plastic pe
care o tot indoia in mAn[ (o glsise pe mlsula dinfala lui).
- DoamnX, imi doresc mult un aparat dinacesta din care liwali dumneavoastr5. imi dorescde cAnd eram mic. Nu prea qtiam de magazinuldumneavoastr5, gi dacd n-aq fi vizut firma... infine, vI rog s[-mi dali qi mie o astfel de drdcovenie!
- Da, domnule, se rezolvi, spuse femeia scu-turAnd un clopolel. iEi fhcu aparilia un tAnIr careaduse o cutie.
- Acesta este, s5-l stipAnili sdnitos, spusedoamna.
- Mullumesc, dar are niEte instrucliuni, ci nuEtiu cum funclioneazd!
- E foarte simplu, domnule, el funclioneaziprin simpla prezenli!
- A lui sau a nevestei?
- gi-Ei!
- Foarte interesant! Dar spuneli-mi, vI rog,cum aclioneaz1. acest aparat in cazul bXrbalilorneinsurali!
- Da. tn aceste situalii, trebuie sX v5 mirturisimc[ aparaful n-are niciun efect asupra nevestelor!
Artemie plHti qi plecl acas5 agale, deEi era
tArziu. AvAnd aparatul pe care-l cumpXrase se
putea intoarce acasX la orice o16.
L0 / loan Suciu Nducul / 11
il
Imediat ce traversd strada, Artemie r[maseinlemnit: vdzuse un scriitor. CAliva trec[tori se qilovir[ de el in drumul lor gribit c[tre case saulocurile in care aveau treabi. Nu-i venea sX-Eicreadi ochilor, dar acesta era adevirul. Artemie ilcunoEtea. Chiar bine. il vlzuse d.e multe ori latelevizor. Scriitorul nu-l cunoEtea pe Artemie.Avea o sacoq[ mare in mAn[, verde. Se uita gAn-ditor la vitrinele magazinelor. Probabil ciuta ceva.Sau avea vreo lansare de carte. il urmdrea atent,bucuros c[ avusese un asemenea noroc; deodatitresiri qocat: in traiectoria privirii sale apiru unalt scriitor, mai mare ca primul. Artemie rdmasefascinat; da, il cunoEtea bine gi pe acela. Era unbdrbat destul de inalt gi foarte talentat, renumitprin stilul fantastico-realist prin care iqi tratasubiectele pe care le alegea; de fapt, se zvonea cdtemele nu erau selectate chiar de el, ci de omltuq[ de la !ar5. care-Ei trXgea seva chiar dinvia!5, mai precis din pialX (avea casa chiar lAng[piala satului); indiferent care era realitatea, scrii-torul rimAnea la fel de lucid, avAnd un scris clar,militant, porcos pe unele porliuni gi poetic inacelaEi timp. tl pierduse din vedere qi stltea peg6nduri, chiar in mijlocul strlzii, claxonat deautoturisme newoase de produclie american[ sau
japonezi, cAnd avu iar o surpriz[ nemaipomenit5:pe trotuarul de vizavi vizu un alt scriitor, in cana-
dianX qi helanci portocalie, un tip care era stabilitin Canada, iar in spatele lui ap5ruri a[i doi, lafoarte micl distanll, dar mergAnd in sens invers'
Lucrurile o luau razna; asta era prea de tot fiindcdtot anul trecut nu vXzuse nici m5car unul; unulmic sau, mX rog, nu in sens fizic, ci valor{c' Se
gAndi sX scape cumva de tirania acestor aparilii'intrX la mall la un film bulgdresc. Actorii vorbeau
bulglreqte. Zdpada din film era bulgXreascX, bul-gdrii erau bulgdregti. S-a aEezat in ultimul rAnd,
lAng[ un blrbat care fdcea ceva. Nu vedea ce anu-
me. Dar fognea. CAnd privirea i se obignui cu intu-nericul - intrase chiar cAnd se stinsese lumina insali - a sdrit ca ars, ca pisicile acelea care atunci
cAnd se sperie fac un salt in aer cu toate cele patrupicioare simultan, fiindcd omul de lffng5 el era unscriitor. Nu i-a vlzut figura, dar l-a vXzut scriind.Desigur, nu avea de ce sX se mire; sunt scriitoricare nu pierd niciun moment pentru a-Ei realiza
opera lor. Allii pot sta chiar Ei zece ani fdri sd
scrie un rAnd. A iegit din salX in vArful picioarelor.Nu voia s[ deranjeze. S-a speriat cAnd o mAni se
interpuse in drumul siu qi o voce groasd spuse:
- Am venit sX vhd filmul!- $i eu! r5spunse Artemie, plqind din ce in ce
mai gr5bit. Se hotXri si se duc[ acas[. Se va culca
imediat. Prea mulli scriitori pentru acea zi. Afhcut un duq qi a dormit doud ore. S-a trezit pe lazece seara qi s-a dus la Gara de Nord fiindcd iisosea o rudi de la !arX; era un vir de-al lui care de
12 / loan Suciu Nducul / 13
cum il v6zu il intrebl dac[ qtia cumva adresascriitorului Mircea C.
- De ce, vrei s[ te faci scriitor? l-a intrebatArtemie.
- Nu, nici pomeneali, trebuie s6-i dau ceva.Vdrul lui Artemie locuia in satul de baqtind al
scriitorului Mircea C. in timp ce mergeau pestradd, Artemie privea atent in jurul lui.
- Te urmS.reqte cineva? il intrebi virul.- Nu, mX uit aqa, si nu dau peste vreun troler.Artemie l-a condus pe v[rul s[u la ciminul de
studenli unde era cazat Ei s-a indreptat spre cas[.Se simlea mai relaxat. Mergea fXr[ si se gr5beascXpe strada cam pustie la ora aceea. Deodatl in ur-ma lui s-au auzit paqi. Poc, poc, poc. $i-a acceleratpufin mersul. Paqii se auzirl intr-un ritm mairapid. Era clar, omul il urmbrea. Poate era un ho!,poate voia s5-i dea in cap sd-i fure verigheta.Tocmai cAnd ajunsese in collul strlzii lui, omul iipuse o mAni pe um5r.
- Nu te speria, tinere, te rog sd mi insoleqti obucati de drum!
- Me rog, zise Artemie cam descumpflnit, eumi duc acasX, e destul de tArziu...
- UitS-te pulin la mine, nu md cunoEti?Artemie l-a privit atent: era un birbat cu aluri
frumoas5, sportivd qi pirul alb.
- Scuza!i-m6, nu v[... ingiiml el.
- LasS,lasi, n-are importan
- Ce voiam si spun, continul el, qtii, oameniicu o anumit5 fizionomie, mai deosebiti, se simtunii pe allii intr-un mod instinctual, Ei trebuie sise cunoascd. Spune drept, aveai weun program inseara asta?
- De la ora asta...
- Perfect! Contactul cu o alti conqtiin!5 este
un eveniment in viala unui om Ei trebuie si sir-bltorim!
Artemie intrl impreun[ cu necunoscutulintr-un local. CAnd i-a spus cine era, Artemie era
cdt p-aci si cad5 cu tot cu sticla de vin pe carepusese mAna sX se uite la etichet5. Era vorba de unmare scriitor. Nu-i cunoEtea fiindc[ nu-l vdzuseniciodatl; cAnd scriitorul ap[rea la televizor,Artemie era cu spatele cXutAnd ceva sub pat, 9icAnd privea la televizor se dddeau reclame minuteintregi. Dar era un scriitor mare qi in via!5.
- Maestre, zise deodatd Artemie peste mXsurH
de incAntat, trebuie sX vi spun ci-mi pare foartebine cX v-am cunoscut, mai ales in felul acestaoriginal! Au ciocnit paharele de vin Ei s-au exa-minat cu satisfaclie unul pe altul. Artemie se
considerd cel mai cfutigat din aceasti intAlnire,mai ales cd nu fusese niciodati aqa de aproape deun mare scriitor. Ar fi wut si-l intrebe pe maestruce face cAnd scrie, cum scrie, ce tabieturi are, ce
mdnAnc5, dac[-Ei roade unghiile Ei altele, dar n-aapucat. Omul s-a sculat brusc de pe scaun Ei-aieEit afar5, frrI explicalii. Parc[-l muEcase ceva.
Artemie se repezi dup5 ei. Scriitorul fugea dintoate puterile. Artemie i-a zlrit pentru o clipd
14 / loan Suciu Nducul / 15
p[rul alb r[sfirat in v6nt. Artemie alerga dupi el,tot din toate puterile, fXrd s[ Etie de ce. Scriitorulajunse in dreptul unui teatru tocmai cAnd lumeaieEea de la spectacol. Artemie a trecut in vitezdprintre cei ce invadaseri strada, inverEunat sdnu-l piard[ din ochi pe scriitor. CAliva oameniincepuri si vocifereze la trecerea celor doi, pAnicdnd o femeie lipi ca din gur[ de Earpe: ,,Ho!ii!"Mullimea incepu sd alerge dupi ei. Scriitorul nuera tAnXr; la un moment dat, se impiedicl qi cd.zu.CAliva vlXjgani t[bdrAr[ pe el lovind qi strigdnd:,,L-am prins!" Femeia care lipase se apropia dinurm6 vertiginos, cu toate cd era destul de grasd.Artemie ajunse lAngi scriitor, care incerca sX seridice. CdmaEa ii ieEise din pantaloni Ei nasul iisAngera. Un individ il ridicl de guler qi strigl:,,Cine eqti tu, b[?". Un cerc de oameni se formd injurul celor doi. Femeia cea grasl spuse cu glas pie-rit cAnd ajunse in apropiere: ,,Nu e el!". Ochiiscriitorului ii intAlnir5 pe ai lui Artemie. Degeaba.Ce putea spune el? Si-i fi sdrit in ap5rare? Sd fi spustuturor c[ e un mare scriitor? Cine l-ar fi crezut?