PROGRES SI CULTURĂ REVISTĂ P E D A G O G I C Ă — SOCIALĂ — L I T E R A R A

C U P R I N S U L : 1. Figuri mureşene:

ConstantinRomanu-Vivu Dr.Nicoarăşi V.Netea Pastel

3. Primele şcoli creştine — 4. Acţiunea de redresare

a şcoalei primare — 5. Iarnă (versuri) — — 6. O p a g i n a de sbucium din

trecutul judeţul Mureş 7. Avânt ("versuri) S. Bieiu pentru concetăţenii

mei — — — 9. Adoraţie fversurD —

Marin Radu- Voinea Dr. Nicolae Creta

Ieronim Puia Const. Ştefăniu

Romul Ca tari g Alexandru Şara

Nicolae Ursu Vasile Netea

CRONICA Pedagogică : Radu Petre : Problema interesului

şi Metoda centrelor de interes (Istrate Drăguşan). Literară: L A I . Bran-Lemeny ; Talaz (poezii)

(n. albu). — Gherghinescu-Vania ; Amvonul de azur fpoezii) (Victor Lucreţiu). — Traian Chelariu Exod (versuri) (David Lazar). — Reviste şi ziare. Note: Selma Lagerlöf — f I. G. Duca — f I

Cantacuzino

Anul II. Februar ie 1934. No. 2.

Figuri mureşene.

Constantin Romanii-Vivu. S b u c i u m u l şi m o a r t e a a c e s t u i ma r t i r r e p r e z i n t ă c a p i t o ­

lul ce l m a i t r i s t şi m a i î n t u n e c a t a l „ f igur i lor m u r e ş e n e " . C o n s t a n t i n R o m a n u a p l ă t i t p r i n c e a m a i g r o z a v ă s u f e r i n ţ ă f izică şi su f l e t ea scă , c u r a j u l a c ţ i un i i şi i d e i l o r s a l e î n v i j e ­l i o a s a v â l t o a r e d e l à 1848. A fost o f igu ră e n e r g i c ă şi l u m i ­n o a s ă , u n b ă r b a t î n c a r e v i r t u ţ i l e s t r ă m o ş e ş t i s ' au î n t r u p a t c u p r i so s in ţ ă , u n l u p t ă t o r î ndâ r j i t p e n t r u u n i r e a n e a m u l u i , u n p r i b e a g şi u n idea l i s t , u n e r o u şi u n m a r t i r .

As t ăz i u n ui ta t , u n n e d r e p t ă ţ i t , u n m o r m â n t f ă r ă c r u c e şi f ă r ă c u n u n i .

E c e a m a i c o m p l e c t ă „ f igu ră" a M u r e ş u l u i : p r i n n a ş t e r e , p r i n faptă , p r i n m o a r t e .

E v i t e a z u l , d i n a c e a s t ă r e g i u n e , c a r e p r i n s â n g e l e lu i a î n roş i t a u r o r a un i r i i ş i l i be r t ă ţ i i n o a s t r e n a ţ i o n a l e .

Lu i C o n s t a n t i n R o m a n u s m e r i t ă î n c h i n a r e ; v i s u r i ­l o r lu i — s ă v â r ş i t e a s t ă z i — s u p r e m d e v o t a m e n t ; v i a ţ a lu i v r e d n i c ă p i l d ă ; m o a r t e a lu i , f i e rb in te a d u c e r e a m i n t e ; m o r ­m â n t u l lu i r u ş i n e şi n e m â n g ă i e r e !

A s u p r a v ie ţ i i , i d e a l u r i l o r , f ap t e lo r şi m o r ţ i i l u i s ' a a p l e ­c a t i n i m a şi m i n t e a p r o f e s o r u l u i u n i v e r s i t a r , Dl . S i lv iu D r a -gomi r , c a r e ş i -a o n o r a t i n t r a r e a în A c a d e m i a R o m â n ă v o r ­b ind d e s p r e C o n s t a n t i n R o m a n u . Din p â c l e l e v r e m i i a s c o s l a l u m i n ă p o v e s t e a u n u i m a r t i r , însuf le ţ ind s i m ţ i r e a u n e i n ă ­z u i n ţ ă şi d â n d s t r ă l u c i r e a c u v e n i t ă u n u i e r o u .

C o n s t a n t i n R o m a n u s 'a n ă s c u t în c o m u n a P in t i c , d e l ân ­g ă o r ă ş e l u l T e a c a . A n u l n a ş t e r i i e s t e n e c u n o s c u t , s a u fo a r t e g r e u d e p r e c i z a t . B iografu l s ă u , DI. D r a g o m i r , af lă c ă în 1842 a fost î n s c r i s l a s e m i n a r u l t e o l o g i c d in Bla j , a v â n d 2 1 d e a n i . In a c e s t c a z u r m e a z ă c ă e s t e n ă s c u t l a 1821, a d i c ă în a n u l n ă p r a z n i c u l u i s fârş i t a l l u i T u d o r V l a d i m i r e s c u , a c ă r u i s o a r t ă o v a u r m a c u a t â t a u r g i e şi e r o u l m u r e ş a n .

D a c ă a r îi s ă a c c e p t ă m m e t e m p s i c h o z a , a t u n c i a m a d ­m i t e f ă r ă n ic i -o r e z e r v ă c ă sp i r i t u l l u i T u d o r V l a d i m i r e s c u a p r i n s v i a ţ ă n o u ă în C o n s t a n t i n R o m a n u . P r e a s e a s e a m ă n ă t r a -

g i c u l c e l o r d o u ă vieţ i , p r e a a u sfârşi t i den t i c , uc i ş i m i ş e l e ş t e p e n t r u a n u n e g â n d i la a c e s t e d u r e r o a s e a s e m ă n ă r i .

L a s e m i n a r a s t a t pu ţ in , căc i i s b u c n i n d u n confl ic t î n t r e e p i s c o p u l L e m e n y — c a r e a c o n t i n u a t r o l u l u r â t a l lu i B o b — şi u n g r u p d e p ro fe so r i în f run te cu S imion B ă r n u ţ i u , c a r e a p o i a t r e b u i t s ă p l e c e , a u fost e l im ina ţ i din ş c o a l ă p e n ­t r u r e b e l i u n e . D u p ă p l e c a r e a din s e m i n a r , c a r e 1-a d u r u t m u l t p e t â n ă r u l R o m a n u , a c e s t a a p ă r ă s i t A r d e a l u l , şi a j u n g â n d l a Bucu re ş t i a fost a n g a j a t c a p ro f e so r Ia u n p e n s i o n .

Aici s e p l ă m ă d e ş t e în foca tu l i dea l a l lu i C o n s t a n t i n R o ­m a n u , în c o n t a c t u l cu m a r i l e f iguri a l e M u n t e n i e i r e v o l u ţ i o ­n a r e , d i n t r e c a r i el a c u n o s c u t m a i i n t im p e N ico l ae B ă l c e s c u şi p e f ra ţ i i Goleş t i . A l ă t u r i d e Ion M a i o r e s c u şi d e A u g . T r e -b o n i u L a u r i a n , n o u l v e n i t r e p r e z e n t a a ic i n o u a ş c o a l ă r o m â ­n e a s c ă , p o r n i t ă din A r d e a l d e c ă t r e G h e o r g h e L a z ă r . i n s c u r ­tu l t i m p c â t a s t a t î n B u c u r e ş t i , C o n s t a n t i n R o m a n u ş i -a f ă c u t î n t i n s e re la ţ i i , b u c u r â n d u - s e d e d i s t inse a p r e c i e r i . Suf le tu l l u i sens ib i l v ib ra în sp i r i tu l r e n a ş t e r i i n a ţ i o n a l e , î n sp i r i t u l n o u c e c u p r i n d e a to t m a i m u l t e in imi , p r o p o v ă d u i t d e min ţ i l e in -d r ă s n e ţ e a l e c e l o r ce d o r e a u o o r i e n t a r e n o u ă vieţ i i r o m â n e ş t i . C o n s t a n t i n R o m a n u i-a c u n o s c u t , i-a în ţ e l e s , i-a iub i t şi a c ă l c a t p e u r m e l e lor . Ochi i lu i e r a u î n s ă m e r e u î n d r e p t a ţ i s p r e A r d e a l . S u n t e m în p r e a j m a lui 1848.

O g e n e r a ţ i e v i j e l ioasă şi d â r z ă se în f io ra d e r ă s u n e t u l l i be r t ă ţ i i ce v e n e a d in v e a c u r i . O f r ă m â n t a r e r ă s c o l i t o a r e c u ­p r i n s e s e t o a t e in imi le r o m â n e ş t i . T o a t e se e n t u z i a s m a u d e i d e a l u r i l e l ibe r tă ţ i i . E c o u r i l e r e v o l u ţ i e i f r a n c e z e î n f l ă c ă r a s e r ă p e toţi r o m â n i i ; a r d e l e n i , m u n t e n i , m o l d o v e n i , toţi se a g i t a u şi s e o r g a n i z a u p e n t r u l u p t a r o m â n i s m u l u i .

In a c e s t e v r e m u r i suf le tu l lu i C o n s t a n t i n R o m a n u a r d e a . L ă s a s e în A r d e a l a t â ţ i a p r i e t e n i c a r i e r a u a c u m f r ă m â n t ă -tor i i i de i lo r r e v o l u ţ i o n a r e : g ă s i s e în B u c u r e ş t i o a t m o s f e r ă a t â t d e p r i e l n i c ă r e v o l u ţ i e i , î ncâ t c h e m ă r i l e i d e a l u l u i n a ţ i o ­n a l îl c u p r i n s e s e r ă în v r a j a lo r î n f i e r b â n t a t ă . V e n i în A r d e a ­lu l cop i l ă r i e i s a l e . Aici fostul s ă u profesor , S imion B ă r n u ţ i u , r i d i c a s e s t e a g u l r e v e n d i c ă r i l o r n a ţ i o n a l e şi c h e m a t i n e r i m e a l a l u p t ă : v e ş n i c a t i n e J m e a t u t u r o r o r i e n t ă r i l o r no i , a t u t u ­r o r b i r u i n ţ e l o r vii, a t u t u r o r v a l u r i l o r n e î n f r â n t e . C o n s t a n t i n R o m a n u fu d in p r i m a zi a l ă t u r i d e m a r e l e r o m â n a l e c ă r u i p ă r e r i şi a t i t ud in i le î m p ă r t ă ş i a cu a t â t a c u r a j .

In o r g a n i z a r e a r e v o l u ţ i e i a a v u t u n ro l d e o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă . I n t e r v e n i n d î n t r e m e m b r i c o m i t e t u l u i r e v o l u ţ i o n a r u n e l e n e î n ţ e l e g e r i , p e c lws t iun i c o n f e s i o n a l e , e l s e r i d i c ă cu î n d f ă s n e a l ă şi arătă că nu c h e s t i u n e a c o n f e s i o n a l ă p r i m e a z ă mwn, oi cea naţională, La adunarea naţională de pe Câmpia

Libe r t ă ţ i i , u n d e a fâlfâit în p l e s n e d e f l ăcă r i sp i r i tu l î n v i o r ă t o r a l lui B ă r n u ţ i u , C o n s t a n t i n R o m a n u fu a l e s în d e l e g a ţ i a c e t r e b u i a s ă s e p r e z i n t e Î m p ă r a t u l u i , a l ă t u r i d e t i ne r i i s ă i t o v a r ă ş i : Al . P a p i u l l a r i an , A v r a m l a n c u , e t c . F r u n t a ş i i A r d e a l u l u i , în f run t e c u e p i s ­copi i Ş a g u n a şi L e m e n y , s p e r a u să -ş i c â ş t i g e d r e p t u r i l e p r i n di­p l o m a ţ i e şi b u n ă î n ţ e l e g e r e . î m p ă r a t u l s p e r i a t d e s g o m o t u l m a g h i a r , e z i t a s ă se p r o n u n ţ e , li e r a t e a m ă . U n g u r i i h o t ă r â ­s e r ă u n i r e a T r a n s i l v a n i e i c u p a t r i a lor . C o n d u c ă t o r i i r ă m ă ­s e s e r ă n e d u m e r i ţ i . A c ţ i u n e a r o m â n e a s c ă a j u n s e s e l a u n p u n c t m o r t . E n t u z i a s m u l şi c loco tu l d e l à î n c e p u t se t op i se în i n t e r ­m i n a b i l e p e r t r a c t ă r i . U n s c e p t i c i s m m o m e n t a n o s t e n i s e in i ­mi l e . C o n s t a n t i n R o m a n u s u f e r e a . E l v o i s e u n i u r e ş c u t r o p i -t o r a l r ă s b u n ă r i i s e c u l a r e , î n u r m a c ă r u i a n e a m u l r o m â n e s c s ă s e î n a l ţ e c a u n c o d r u fa ln ic . V o i s e o d e s l ă n ţ u i r e v i o l e n t ă c a r e s ă c u r m e n ă p r a z n i c u m i l i n ţ e l e n o a s t r e . V o i s e , s p e r a s e , l u p t a s e şi t o t u ş d u ş m a n u l r ă m ă s e s e s t ă p â n . In fa ţa a c e s t e i s i ­tua ţ i i n e a ş t e p t a t e , t â n ă r u l r e v o l u ţ i o n a r t r e c u i a r ă ş i C a r p a ţ i i p e n t r u a p a r t i c i p a l a revoluţ ie i d e aco lo , c u t r e e r â n d s a t e l e s e m ă n â n d s e m i n ţ e l e i d e a l u l u i n a ţ i o n a l . In ace l a ş t i m p p u r t ă o i n t e n s ă c o r e s p o n d e n ţ a c u t o v a r ă ş i i s ă i d in A r d e a l .

A c e ş t i a e r a u î n c ă î n a ş t e p t a r e şi n e d u m e r i r e . A c e a s t ă p a s i v i t a t e c a r e î l d u r u s e d e C o n s t a n t i n R o m a n u şi-1 f ă c u s e s ă t r e a c ă Ca rpa ţ i i , îl e n e r v ă şi-1 n e m u l ţ u m i şi p e î n v i î o r a t u l A v r a m I a n c u . D e a c u m î n c e p e r o l u l e r o i c a C r a i u l u i M u n ţ i ­lor . S t r i g ă t u l s ă u a r u n c a t în fa ţa c o m i t e t u l u i e r a i r e v o c a b i l şi c ă t r ă n i t d e a m e n i n ţ ă r i : „Vorbi ţ i , vorb i ţ i , e u m ă d u c în m u n ţ i s ă fac r e v o l u ţ i e " . Şi A v r a m I a n c u a p l e c a t în m u n ţ i , l a Moţi i l u i d r a g i şi î nv ră jb i ţ i , şi a f ăcu t r e v o l u ţ i e .

A r d e a l u l fu p ă t r u n s în t o a t e f ib re le s a l e d e a g i t a ţ i a c e c u t r e m u r a u n n e a m î n t r e g . S ' au î n r o l a t p e n t r u l i b e r t a t e ş i d r e p t a t e to ţ i locu i to r i i s a t e l o r c u t r e e r a t e d e H o r i a cu 64 d e a n i m a i î n a i n t e . C u g e t e l e a r d e a u , b r a ţ e l e se î n a r m a u , s a t e l e a ş t e p t a u c o m a n d a şi j e r t fa . A v r a m I a n c u s c o s e s e d in u m b r a c o d r u l u i o a r m a t ă î n t r e a g ă . Ost i le m a g h i a r e c e p ă t r u n s e s e r ă în m u n ţ i fu ră s d r o b i t e , i a r r ă m ă ş i ţ e l e l o r s e r e t r ă g e a u i s tov i ­t e . D u p ă seco l i d e a d o r m i r e , n e a m u l r o m â n e s c îşi f ă c e a d in n o u p r o b e l e d e v i te j ie . A r d e a l u l se î n c l e ş t a s e l a l u p t ă n ă p r a z -n i c ă î m p o t r i v a d u ş m a n u l u i d e v e a c u r i . S ' au t r ă i t a t u n c i z i le d e a p r i g ă n ă d e j d e . R e v o l u ţ i a d i n M o l d o v a e ş u a s e d e l à î n c e ­p u t . M u n t e n i i f u r ă siliţi î n fa ţa a m e n i n ţ ă r i l o r r u s e ş t i şi t u r ­ceş t i s ă s e a s t â m p e r e d e o c a m d a t ă . A l e c u R u s s o şi N i c o l a e B ă l c e s c u v i n în A r d e a l . Aici se f r ă m â n t a a c u m m a i e n e r g i c suf le tu l n e a m u l u i . A r fi p u t u t l ips i d in a c e a s t ă v â l t o a r e , C o n s t a n t i n R o m a n u ?

E l veni şi numai decât îi fu î n c r e d i n ţ a t ă c o m a n d a l e ­giunii a XII, din regiunea Reghinului, f o r m a t ă d in 104 co-

m u n e . E r a prefect . D e a c u m î n a i n t e îşi a d a u g ă n u m e l u i s a u şi p e a c e l a d e Vivu. C o n v i n s d e s e r i o z i t a t e a r o l u l u i ce - i î u î n c r e d i n ţ a t , el îşi o r g a n i z ă c u m u l t ă i n i m ă o l e g i u n e f o r m a t ă d in 1500 d e os taş i , mob i l i za ţ i p e n t r u l i b e r t a t e a şi d r e p t a t e a n e a m u l u i r o m â n e s c . Cu a c e ş t i o a m e n i , c a r i s e s p o r i a u m e r e u , C o n s t a n t i n R o m a n u a p l e c a t s ă î n f r u n t e b a n d e l e s e c u i e ş t i ce se r e v ă r s a s e r ă c a u n p u h o i u pus t i i t o r şi u c i g a ş p e s t e s a t e l e r o m â n e ş t i d in j o s u l T g . - M u r e ş u l u i . B i n e î n a r m a t e , c u p u ş t i şi a r m e m i l i t a r e b a n d e l e d u ş m a n e p r ă d a u şi u c i d e a u c u v io­l e n ţ ă s m e r i t e l e r e z i s t e n ţ e ce le r i d i c a r ă a c e l e s a t e . Mul ţ i r o ­m â n i p i e r i r ă , m u l ţ i t i ne r i , m u l t e n ă d e j d i . Cu p u h o i u l a c e s t e i b a n d e s ' au c iocn i t l eg iona r i i lu i C o n s t a n t i n R o m a n u . I a t ă c u m în fă ţ i ş ează DL Si lviu D r a g o m i r , b ă t ă l i a : „La Aţ in t i ş şi C e c ă -l a c a fu ră isbi ţ i l a 31 O c t o m v r i e d e l e g i u n e a lu i R o m a n . D e a s t ă d a t ă g l o a t e l e r o m â n e s m u l s e r ă î n v i n g e r e a c o m p l e c t ă şi S ă c u i i d e c i m a ţ i , s ' au r e t r a s î n p l i n ă d e b a n d a d ă In z a d a r î n c e r c ă a t u n c i c o n t e l e L a z a r î n t r e i zile c o n s e c u t i v e , s ă r u p ă c o r d o n u l de fier şi să-ş i f acă t r e c ă t o a r e p e s t e M u r e ş . T o a t e a t a c u r i l e f u r ă î n e c a t e în s â n g e şi u n u l d u p ă a l tu l , t r e i p o d u r i b ă ­t u t e în p r ipă , fură d i s t r u s e d e l e g i o n a r i . In 3 N o e m b r i e î n t r e a g a c o l o a n ă a S e c u i l o r s e r e t r ă g e a în fugă spre. I e r n u t ş i T â r g u l - M u r e -şu lu i , l ă s â n d în m â n a R o m â n i l o r o i m e n s ă p r a d ă , to t r o d u l j a fu r i ­lo r b a r b a r e , în 5 N o e m v r i e , c â n d g l o a t e l e d e p e T â r n a v a Mică d e s u b c o n d u c e r e a t r i b u n i l o r B i a n u şi N ico l ae P o p , sp r i j in i t e d e c â t e v a d e t a ş a m e n t e d e so lda ţ i r e g u l a ţ i , r e u n i t e c u l e g i u n e a a XII.-a. îi î n c o n j u r a r ă l a I e r n u t şi Cuci , b r i g a d a s ă c u i a s c ă fu c o m p l e c t d i s t ru să , h u s a r i i lo r , î m p r e u n ă c u c ă p i t a n u l P i i n -k ö s d y , fu ră l ua ţ i p r i z o n i e r i , i a r c o m i s a r u l g u v e r n u l u i a b i a i sbu t i s ă s e s t r e c o a r e l a T â r g u l - M u r e ş u l u i şi d e a c o l o s p r e s e c u i m e " . Astfel ş i -a î n c e p u t c a r i e r a d e p r e f ec t C o n s t a n t i n R o m a n u - V i v u .

D u p ă a c e a s t ă s t r ă l u c i t ă f ap tă d e a r m e , u n a d in c e l e m a i f r u m o a s e d in r e v o l u ţ i a d e l à 1848, p r e f ec tu l p o r n i s ă - ş i o r g a ­n i z e z e r e g i u n e a . Din r o m â n i i d in j u r u l R e g h i n u l u i şi d e p e l a T e a c a ş i -a făur i t o oş t i r e p e c a r e s e s t r ă d u i a s ă o i n s t r u ­i a s c ă chibzui t , s ă o î n a r m e z e , şi s ă o p r e g ă t e a s c ă p e n t r u a t a ­c u r i l e c e se p u t e a u ivi în f i e ca re m o m e n t . Când se c r e z u d e s t u l d e s t ă p â n p e fo r ţe le s a l e , p r e f e c t u l R o m a n p o r n i î n s p r e G u r g h i u u n d e d e z a r m a p e S ă c u i i ag i t a ţ i şi a p o i p e V a ­l e a M u r e ş u l u i . D e s i g u r c ă a c e s t e d e z a r m ă r i a u p r e t i n s m u l t c u r a j şi t ac t . in u r m a a c e s t e i s t ă r u i n ţ i î n t r e a g a s a r e g i u n e e r a pac i f i ca tă , şi s i n g u r e l e for ţe a r m a t e e r a u c e l e r o m â n e ş t i şi c e l e i m p e r i a l e . In u r m a a c e s t e i ac t iv i tă ţ i e r o i c e , f ruc t a l m i n u n a t u l u i s ă u t a l e n t d e o r g a n i z a t o r şi a t e n a c i t ă ţ i i s a l e , C o n s t a n t i n R o m a n u - V i v u în f r u n t e a t r u p e l o r s a l e s e î n d r e p t ă s p r e T â r g u - M u r e ş . N e a v â n d c u r a j u l u n e i r e z i s -

t e n t e î n fa ţa dâ r j i l o r r o m â n i şi a e r o i c u l u i l o r p re fec t , c e ­t a t e a m a g h i a r ă îşi d e s c h i s e p o r ţ i l e şi as t fe l l e g i o n a r i i m u r e ­şen i i n t r a r ă în T â r g u - M u r e ş c a b i ru i to r i .

D a r t i m p u l l ibe r t ă ţ i i n a ţ i o n a l e şi a l d r ep t ă ţ i i p e n t r u n e a ­m u l n o s t r u î n c ă n u sos i se . J e r t f e l e n u f u s e s e r ă d e s t u l d e s c u m p e , s â n g e t r e b u i a s ă m a i c u r g ă , l a c r i m i s ă m a i î n t r i s t e z e ochi i , şi as tfel s o a r t a a a m â n a t p e n t r u m a i t â r z i u r e a l i z a r e a v i s u r i l o r r o m â n e ş t i .

B i r u i n ţ e l e lui C o n s t a n t i n R o m a n u - V i v u a u t r e b u i t s ă s e p l e c e în fa ţa i nvaz i e i m a g h i a r e ce v e n i a c u t r o p i t o a r e d in r e ­g i u n e a c â m p i e i . T r u p e l e i m p e r i a l e n u p u t u r ă o p u n e r e z i s ­t e n ţ ă şi a u fost s i l i te s ă s e r e t r a g ă . F i a r a m a g h i a r ă s e r i d i c a t u r b a t ă .

C o n s t a n t i n R o m a n u - V i v u se r e t r a s e p e V a l e a M u r e ş u l u i în s u s s p r e Top l i ţ a , i a r î n t r ' o n o a p t e t â r z i e , f ă r ă p a z ă şi fă­r ă t o v a r ă ş i n u m e r o ş i , fu p r i n s î m p r e u n ă c u c â ţ i v a d in c r e ­d inc ioş i i s ă i t r i b u n i . In m o d u l cel m a i b a r b a r şi m a i r u ş i n o s f u r ă t r a n s p o r t a ţ i p e jo s l a T â r g u - M u r e ş u l u i , şi a r u n c a ţ i l a î n c h i s o a r e .

D u p ă u n s i m u l a c r u d e j u d e c a t ă în c a r e j u d e c ă t o r i i s ă i n ' a u p u t u t f ace d i n t r ' u n e r o u u n band i t , a fost t r i m i s în s p r e D e b r e ţ i n . G â n d u l j u d e c ă t o r i l o r să i e r a î n s ă a l t u l ; v o i a u să-1 o m o a r e f ă r ă s e n t i n ţ ă . A c e s t cap i to l d in v ia ţ a n e f e r i c i t u l u i p r e f e c t a fost r econs t i tu i t , — d u p ă m e m o r i i c o n t e m p o r a n e — d e Dl . A u r e l F i l i m o n , d i r e c t o r u l M u z e u l u i din T g . - M u r e ş , şi u n f r a g m e n t a fost p u b l i c a t d e D s a în z i a r u l „ C r e d i n ţ a " d in R e g h i n .

Din a r t i co lu i p u b l i c a t d e Dl. F i l i m o n se v e d e c u m Con­s t a n t i n R o m a n u - V i v u , î m p r e u n ă cu soţ i i să i , î n loc s ă fie e x p e d i a ţ i în j o su l M u r e ş u l u i sp r e Debre ţ i n , a u fost porn i ţ i p e ş o s e a u a c e d u c e s p r e M u r e ş în sus .

L a p ă ş i r e a p e h o t a r u l c o m u n e i S â n g e o r g i u , o b a n d ă d e b ă t ă u ş i u r l ă t o r i s ' au n ă p u s t i t a s u p r a d e z a r m a ţ i l o r p r i z o n i e r i , ş i în m o d u l ce l m a i b a r b a r i -au o m o r â t . T r u p u r i l e lo r a u r ă ­m a s c â t e v a zi le p r a d ă r u ş i n i i şi n e l e g i u r i i în ş a n ţ u l d r u ­m u l u i .

N ' a u a v u t n i c i o d a t ă u n m o r m â n t c inst i t şi n ic i o c r u c e n u l e - a u m b r i t ţ ă r â n a t r u p u r i l o r .

Astfel a fost v i a ţ a , l u p t a şi m o a r t e a p r e f e c t u l u i C o n s t a n ­t in R o m a n u - V i v u , o m o r î t d e u n g u r i în 1849.

O p l a c ă c o m e m o r a t i v ă a ş e z a t ă d e s t ă p â n i r e a r o m â n e a s ­c ă p e z idu l şcol i i p r i m a r e d e l â n g ă p i a ţ a S fân tu l G h e o r g h e d in T g . - M u r e ş , a m i n t e ş t e t r e c ă t o r i l o r d e t r a g i c a lu i m o a r t e .

Atâ t .

M o r m â n t u l s ă u n ic i p â n ă a s t ă z i n ' a fost edif icat în pia­t r ă şi a s u p r a lui î n c ă n ' a fost a ş e z a t u n m o n u m e n t .

A c e a s t ă u i t a r e e o r u ş i n e p e c a r e v i i to ru l şi o a m e n i i va t r e b u i s ă o î n d r e p t e .

Noi a m sc r i s a c e s t e p a g i n i f ă r ă n ic i -o p r e t e n ţ i e i s t o r i că , ci c o n d u ş i d e f i e rb in t ea d o r i n ţ ă c a n u m e l e e r o u l u i m a r t i r s ă n u r ă m â n ă n e c u n o s c u t , şi c ă t i n e r e t u l a c e s t u i ţ i n u t s ă n u u i t e a l u a p i l d ă d in v r e d n i c i a lu i C o n s t a n t i n R o m a n u - V i v u .

Dr. E. Nicoară şi V. Netea.

PASTEL.

Jos, în vale, la povarnă A căzut potop de iarnă.

Sus, pe munte, Vânturi crunte Spulberă, prăvălue Şi 'n prăpăstii nărue

Valurile de zăpadă . . .

Vântul s'a întins la sfadă : Dinţi de piatră Muşcă, latră, Sângerează . . .

Deodată cerul inserează. Cumpene ridică Ghiaţa de pe chică. Ies din beznă ciuturi.

Cade neaua ca un roi de fluturi. . .

Peste toată viata si tot locul Vremea îsi deslăntue sorocul... Sus — pe sat— veghiază alb Norocul...

Marin Radu Voinea

R r i m e l e ş c o l i c r e ş t i n e (Continuare şi sfârşit.)

Geniul apologetic şi expunerile de doctrină ale Iui Tertulian, Athenagora, Ciprian, etc. coincid cu domniile, unor împăraţi mai îngăduitori . In acest t imp acţiunea didactică fu mai pronunţată şi mai nestingherită. Episcopii şi presbiterii erau slujitorii bisericii şi dascălii credincioşilor, iar bisericile mutate din ascunzişurile ca ta­combelor în case de rugăciune şi în basilici romane rămase acum pustii, deveniră locaşuri de învăţătură. Când ereticul Nöet a fost citat la finele veacului Il-lea în faţa presbiterilor din Smyrna pentruca să-şi dea seama de inovaţiile introduse de el, aceştia îi opuseră simbolul credinţei cel oficial, a d ă u g â n d , „noi mărturisim ceeace am învăţa t" . Aceasta însemnează că învăţătura creştină se răspânde prin scrieri şi prin viu graiu, aşa cum reiese din Evan­ghelie şi din tradiţie.

Tot ca mijloc de instruire fură simboalele, adică acele for­mule scurte de mărturisire de credinţă cari serviau de rugăciune şi cari circulau nescrise precum şi liturghia şi muzica. Un astfel de simbol primitiv este următorul :

„Cred într 'un singur Dumnezeu tatăl cel atotputernic şi în Domnul Isus Hristos fiul său unu! născut , care s'a născut din fecioaia, care a fost răstignit sub Ponţ iu Pilat şi a treia zi a înviat din morţi şi care s'a înălţat la ceruri şi şade de a dreapta Tatălui ; care va judeca vii şi morţii, ş i 'ntr 'un duhul sfânt şi 'n învierea morţilor".

Liturgia fu mijlocul de instruire şi de introduceie în cele sfinte precum şi de purificare a credincioşilor. Micile rugăciuni ce o însoţ iau ca : Mărire ţie Doamne, în veci ; sau Osana întru cei de sus , ori rugăciuni mai pe larg ca cea amintită în Acta Ioha-nis şi care se rostea când se împărtăşiau credincioşii, serviau şi de mijloace de înălţare a spiritului către Dumnezeu şi de educa ­re morală pentru ei.

Cea mai veche liturgie de origine apostol ică a fost li 'urgia sfâ tului l acob .

In privinJM muz'cii, obiectul de predilecţie fură p s r l -mii lui Div id cari prin măreţ<a versului şi p n n pr--funda lor piozitate exprimală în forme aiâi de frumoase, făcură pe creş­tini să-i cânte şi să- i recite. Deja în epoca apostolică se ci ează î î e p . către Corinteni XiV—15 şi Coloseni ill—96 să afirme că în Bithinia şi Pont creşMnii cân 'ă imnuri lui Iisus ca unui Dumne­zeu „carmen dicere Christos quas i deo secum invicem".

Scrise latineşte sau în greceşte, în ritm aces-te imnuri îreceau din g u ' ă în gură şi serveau întărirea în conştiinţe a c r t d ncioşslor a diferitelor dogme din credinja creştină. In timpul sinodului I ecumenic, se semnalează cum Ariu utilizează pentru propaganda ereziei sale aceleaşi mijloace : imnuri cu caracter subversiv scrise în versuri, cari erau cântate de adepţii săi şi propagate în massele creştine.

In codicele Moratorii se menţionează chiar existenţa unui novum psalmum librum, adică o carte de cântări bisericeşti cu scopul de a infiltra pe nesimţite concepţiile etice în sufletele cre­dincioşilor. Gnosticii au utilizat deasemenea acest gen. Biserica creştină în faţa acestor atacuri atât de fin alcătuite, a găsit cu cale să întrebuinţeze imnurile ca podoaba pentru liturghie şi as t ­fel a luat naştere o literatură poetică foarte bogată, care prin desvoltarea cont inuă a dat naştere serviciului religios al utreniei şi al liturghiei compus aproape în întregime din imnuri de laudă scrise în versuri.

Acţiunea didactică a bisericii a continuat în mod tacit, apoi prin predică şi prin îndrumării date cu orice prilej din partea şe ­filor bisericeşti. Locuri de instruire delà început au fost c a s e b de rugăciuni şi în timpul persecuţiilor, catacombele. Ca isvoare de predică şi de instruire atât pentru credincioşi cât şi pentru şefii bisericii, fură : Sf. EoGnghelie, Faptele apostolitor şi Epistolele Sf. Apostoli.

P e încetul, literatura se îmbogăţi . Sf. părinţi, apologeţii şi episcopii publicară lucrări a căror conţinut trebuia să servească Ia luminarea credincioşilor. Când se înmulţiră cedincioşii, fu ne-voe de o erarhizare a lor şi de o pregătire deosebi tă .

Primirea la creştinism trebuind să fie precedată de o pre ­gătire ser ioasă şi de o schimbare a vieţii probată prin faple, acţi-

_ g _

unea de catechizare trebuia făcu'ă înl i 'un t imp mai îndelungat şi cerea prin u rmare şi o împărţ i re a catechumenilor in clase. P r i ­ma treaptă purta numele de audientes (auditori). Aceştia erau ad ­mişi să asculte predica ţinută de presbiter sau episcop, pentru a căpăta impuls pentru noua credinţă. In caz când C ' e d i n ţ a sa era vie şi stăruitoare, el trecea s u b aripa unui preot, care-1 instruia mai deaproape în adevărurile de credinţă, şt la cereiea sa, intra în legături oficiale cu biserica, primind numele de creştin. 1-se punea condiţia să renunţe la sacrificiile păgâne , şi la frecventarea tempelelor şi să înceapă o nouă viaţă conformă cu legea creştină, care acum avea mijlocul s'o cunoască mai deaproape. A doua t reap­tă a catechumenatului o formau — genu flectentes — acestora le era îngădui t să se roage în biserică alături de credincioşi p â n ă Ia un anumit moment al liturghiei, când aceştia erau concediaţi , după ce mai întâi primiau binecuvântarea preotului.

Missa catechumenorum se numeşte şi azi partea primă a liturghiei, până la rugăciunea ce o rosteşte diaconul : Cei chemaţi eşiţi . . .

Aceştia făceau o ucenîc 'e de 2—5 ani, în care timp primeau învăţătura creştină în toată amănunţ imea sa şi de multeori t e înş­iruiau şi 'n ştiinţa timpului, primind cunoştinţe de filosofic litera­tură, matemateci, as t ronomie, aşa precum a primit Origene delà catechetul său Clement Alexandrinul.

A treia treaptă de catecbumeni o formau cei într ' adevăr pregătiţi şi cari urmau să cunoască tainele. Cyrilus ám Ierusalim ( f386) ne dă un tablou complet al acestei clase d i catecîmmeni în cele 18 catecheze ale sale, din cari trei (ratează despre botez, 15 despre simbol, şi cinci în care tratează despre mistereié sf. li-

. turghii. Aci arată necesitatea pregătirii morale pentru intrarea în creştinism, necesitatea postului şi a curăţeniei sufleteşti şi t rupeş­ti, precum şi a pocăinţii, a părerii de rău pentru faptele trecutu­lui; „Noi servii Iui Chrisios am primit şi am deschis uşile tutu­ror . Tu ai intrat, tu ai fost găsii vrednic, numele fău a fost scris. Să dea Dumnezeu ca n imenea din cei primiţi să n ' audă cuvântul mirelui din Evangheli : Prietene, cum ai putut intra fată haină de nuntă ? "

Înaintea primirii catechumenului în rândul credincioşilor şi a admiterii lui missa f idel ium, dădea un examen asupra c u n o ş ­tinţelor câştigate çi apoi primea botezul. Cu acest prilej el rostea

simbolul credinţei şi după ce era afundat în apă, şi pr imea ungerea cu sf. mir şi împărtăşirea cu sf. taine după prescriptele legii creştine, devenia părtaş şi luptător al bisericii creştine.

După edictul delà Milan (318) viaţa creştinismului capătă stabilitate şi linişte. Constantin cel Mare înţelese glasul vremii şi inscripţia citită pe cer cu litere de foc, care-i spunea „in hoc s i -gno vinces" era tot aşa de bine scrisă şi în conştiinţa lui de om politic. Nu putea merge contra curentului celui mai numeros de­cât cu riscul unor pierderi nesfârşite Readusă 'n drepturile sale contestate şi pusă 'n posesia averilor sechestrate, biserica îşi luă în veac. IV drumul paşnicei desvoltări, cu toate enormele pagube pricinuite de domnia cumplită alui Diocliţian.

Literatura creştină se îmbogăţi . Personalităţi distinse din lu­mea păgână trecură la creştinism şi puseră în slujba noii cre­dinţe toată cultura lor păgână şi luptară să arate superioritatea celei din urmă. Centrele academice păgâne fură inundate de t i­neri creştini, pentru a studia filosofia şi retorica pentru ca să găsească în marii gânditori ai lumii vechi sprijin noii credinţe. Pe încetul, odată cu încreşHnarea împăraţi lor, şi marile centre d e -veniră creştine. Alexandria, Constantinopol, Roma, Athena, An-tiohia, Edessa, Efes ş. a. se ilustrează prin mari dascăli creşti­ni şi printr 'o cultură superioară creştină. Cyril de Ierusalim, Athanasie, Eusebiu, Ion Hrisostom, Grigore de Nissa, Grigo-re de Nazians, Vasile cel Mare, Cyril al Alexandrei, etc. sunt produsul culturii păgâne peste care s'a sup rapus învăţătura Mân­tuitorului cu toată frumuseţea ei dogmatică şi etică. Cultura însă-ş i se colorează eu elementul creştin, iar viaţa particulară şi p u ­blică se orândueşte după dreptarul evangelic; biserica îşi ia rolul de conducătoare a vieţii iar locul disputelor filosofice dealtădată îl ia acum disputele teologice. In acest veac, grija instrucţiei şi a edu­caţie creştine îmbracă forme sistematice. Sf. părinţi în paza că­rora erau sufletele credincioşilor, dau îndrumări precise şi a m ă n u n ­ţite asupra felului cum trebuesc crescuţi şi 'n ce măsură trebuesc utilizate mijloacele de educaţie păgână ; ia naştere o pedagogie creştină ce trebue aplicată în creşterea atât a băeţilor cât şi a fe­telor.

Dr. Nicolae Creţu

Acţiunea de redresarea a şcoalei primare

(Conferinţa organelor de control din 13 Ianuarie 1934).

Ingr i j a t d e s o a r t a ş c o a l e i p r i m a r e a j u n s ă în t i m p u l d i n u r m ă p e p o v â r n i ş u l d e s o r g a n i z ă r e i , fie d in c a u z a c r ize i f inan­c i a r e , fie d in c a u z a , c r i ze i m o r a l e , s a u d in c a u z a po l i t i c i an i s ­m u l u i nefas t , Dl Min i s t ru Dr . C. A n g e l e s c u p e z i u a d e 13 Ian . a. c. a c o n v o c a t d in n o u la B u c u r e ş t i l a o c o n f e r i n ţ ă p e toţ i i n s p e c t o r i i g e n e r a l i , i n s p e c t o r i i d e c i r c u m s c r i p ţ i e şi r e v i ­zor i i ş c o l a r i .

P e n t r u o r i e n t a r e a î n v ă ţ ă t o r i l o r n o ş t r i c r e d e m d e b i n e s ă c o m u n i c ă m a ic i p e s c u r t p u n c t e l e p r i n c i p a l e d in î n d r u m ă r i l e d a t e o r g a n e l o r d e c o n t r o l şi d in m ă s u r i l e l u a t e d e Min i s t e r p e n t r u î n c e t a r e a s t ă r i i n e n o r o c i t e d e l â n c e z a l ă şi d e s t r ă m a r e ^ în c a r e s e g ă s e ş t e az i î n v ă ţ ă m â n t u l n o s t r u p r i m a r .

Din e x p o z e u l Dlui Min i s t ru Dr . C. A n g e l e s c u şi a l D l u i d i r e c t o r g e n e r a l P e t r e G h i ţ e s c u , e x t r a g e m u r m ă t o a r e l e p u n c t e :

1. S ă s e e x e c u t e c u t o a t ă r i g o a r e a d ispozi ţ i i l e legi i p r i ­v i t o a r e l a ob l iga t iv i t a t ea ş c o l a r ă . N u s e m a i p o a t e t o l e r a s i ­t u a ţ i a n e n o r o c i t ă d e azi , c a s ă f r e c v e n t e z e ş c o a l a n u m a i a c e i a c a r i vo r . P e n t r u a se d a p o s i b i l i t a t e a c a toţ i i copi i i î n v â r ­s t ă d e ş c o a l ă s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă d e b i n e f a c e r i l e a c e s t e i a , s ' a u s p o r i t p o s t u r i l e d e î n v ă ţ ă t o r i c u c i r c a 3.000. (In j u d e ţ u l M u r e ş s ' a u d a t 55 p o s t u r i n o u i ) .

2, S ă se r e în f i in ţ eze a t e l i e r e l e ş c o l a r e şi c u r s u r i l e d e adu l ţ i , a v â n d în v e d e r e c ă m a i s u n t o m u l ţ i m e d e ana l fabe ţ i -S'a i n t e r v e n i t l a Min i s t e ru l A p ă r ă r i i N a ţ i o n a l e şi Min i s t e ru l d e I n d u s t r i e c a a c e s t e c u r s u r i s ă s e în f i in ţeze şi în c a z ă r m i şi î n fabr ic i . (Nu n e î n d o i m c ă î n v ă ţ ă t o r i m e a n o a s t r ă se v a p u n e l a l u c r u n e m a i a ş t e p t â n d a l t î n d e m n şi în c e l m a i s c u r t t i m p v o m p r i m i r a p o a r t e d e s p r e n u m ă r u l a d u l ţ i l o r în-

scr i ş i şi n u m e l e î n v ă ţ ă t o r i l o r c a r i a c t i v e a z ă în a c e a s t ă di­rec ţ ie) .

3 . S ă n u m a i a b s e n t e z e n ic i u n î n v ă ţ ă t o r d e l à pos t — fă ră c o n c e d i u a p r o b a t . Cei c a r i s u n t siliţi s ă p ă r ă s e a s c ă p o s ­tu l , v o r l u a cu ei o r d i n u l d e a p r o b a r e a l c o n c e d i u l u i , s p r e a-1 p u t e a a r ă t a o r i cu i îl v a c e r e , i a r l a ş c o a l ă d e a s e m e n e a v o r l ă s a o cop ie a a c e s t u i o r d i n .

4. S ă se re în c e a p ă f ă r ă a m â n a r e c a m p a n i a d e c o n s t r u c ­ţii ş c o l a r e ( l oca lu r i n o u i , c o m p l e c t ă r i , t r a n s f o r m ă r i ) . Min is te ­r u l Ins t r . v a î n t o c m i şi p u n e l a d i spoz i ţ i e p l a n u r i t i p . Minis ­t e r u l d e A g r i c u l t u r ă a p r o m i s c ă v a . d a g r a t u i t m a t e r i a l u l l e m n o s n e c e s a r . In f i e c a r e c o m u n ă , u n d e e s t e n e v o e , s e v a înf i in ţa c â t e u n c o m i t e t d e c o n s t r u c ţ i e . (Aces t a s ' a r p u t e a cons t i tu i p r i n c o m p l e c t a r e a a c t u a l u l u i c o m i t e t ş c o l a r c u a l t e p e r s o a n e , ca r i p o a r t ă l a i n i m ă c a u z a şcoa le i ) . A c e s t c o m i t e t î m p r e u n ă c u o r g a n e l e c o m u n a l e s e v a îngr i j i d e p r e g ă t i r e a p l a n u l u i , s t r â n g e r e a f o n d u r i l o r şi m a t e r i a l u l u i d e cons t r . , d e s u p r a v e g h e r e a l u c r ă r i l o r , e tc . , Min i s t e ru l d e I n t e r n e a d a t d e j a o r d i n c a î n t r e g a p a r a t u l a d m i n i s t r a t i v s ă d e a tot c o n c u r s u l . Cu e x t r a s e d in d e v i z e ve r i f i ca te d e S e r v i c i u l T e h n i c a l j u ­d e ţ u l u i , f i eca re ş c o a l ă v a a r ă t a m a t e r i a l u l l e m n o s d e c a r e a r e n e v o e , p r e c u m şi l o c u l d e u n d e i s e p o a t e da .

5. P e n t r u i n t e n s i f i c a r e a p r o p a g a n d e i c u l t u r a l e s ă s e o r ­g a n i z e z e s e r b ă r i , ş e z ă t o r i ; s ă se c o n t i n u e ac t i v i t a t e c e r c u r i ­l o r c u l t u r a l e . L a a c e s t e c e r c u r i a t â t p e n t r u l e c ţ i a p r a c t i c ă , c â t şi p e n t r u c o n f e r i n ţ e l e c e s e ţ in, s ă se p r e g ă t e a s c ă t o t d e -u n a toţ i î n v ă ţ ă t o r i i din c e r c , i a r p r o p u n ă t o r u l şi c o n f e r e n ţ i a ­r u l s ă se d e s e m n e z e p r i n t r a g e r e l a sor ţ i .

To t p e n t r u i n t e n s i f i c a r e a p r o p a g a n d e i c u l t u r a l e s ă s e p r o c u r e p e n t r u şcol i a p a r a t e d e c i n e m a t o g r a f şi r a d i o . (Mi­n i s t e r u l se o c u p ă cu p l a n u l d e a p r o c u r a p r i n C a s a Ş c o a l e l o r , e v e n t u a l p e n t r u t o a t e ş c o a l e l e , a p a r a t e d e r a d i o , c a r i as t fe l p r o c u r a t e în m a r e , v o r cos ta f oa r t e p u ţ i n . V o r fi p l ă t i t e , n a ­t u r a l , d e c o m i t e t e l e ş c o l a r e ) .

6. S ă se înf i in ţeze c a n t i n e ş c o l a r e p e n t r u e lev i i c a r i v i n l a ş c o a l ă d in m a r i d e p ă r t ă r i , s a u a i c ă r o r p ă r i n ţ i fiind m u n ­c i to r i p r i n fabr ic i , n u po t îngr i j i d e h r a n a cop i i lo r c u m se c u v i n e . ( A c e a s t a în o r a ş u l T g . - M u r e ş şi l a ş c o a l e l e d e l à m u n ­t e şi d e p e Câmpie . )

7. S ă se î n g r i j i a s c ă m a i b ine d e e d u c a ţ i a m o r a l ă şi r e ­l i g i o a s ă a e l e v u l u i . In a c e s t s c o p s 'a i n t r e v e n i t şi l a A u t o r i ­t ă ţ i l e b i s e r i ce ş t i s ă ob l ige l a c o l a b o r a r e şi p e p r e o ţ i .

8. S ă s e d e a m a i m u l t ă a t e n ţ i u n e e d u c a ţ i e f izice. In şco l i le s e c u n d a r e şi U n i v e r s i t ă ţ i s e v a i n t r o d u c e e d u c a ţ i a p r e r e g i m e n t a r ă . (In şco l i l e p r i m a r e s e v o r ob i şnu i e lev i i cu d e s c i p l i n a m i l i t a r ă p r i n e x e r c i ţ i i d e o r d i n e , a s c u l t a r e şi a n ­t r e n a r e a f izică. E s t e d e do r i t s ă se p r o m o v e z e c e r c e t ă ş i a ) .

9. In g e n e r a l s e p r e t i n d e c a î n v ă ţ ă t o r u l s ă se cu l t i ve f ă r ă î n c e t a r e p r i n c e t i r e d e c ă r ţ i şi r e v i s t e d e s p e c i a l i t a t e . Cu p r i l e ju l i n spec ţ i i l o r s ă se c e a r ă s o c o t e a l ă d e s p r e l u c r ă r i ­l e ce t i t e şi d e s p r e b i b l i o t e c a p r o p r i e a î n v ă ţ ă t o r u l u i .

10. Nu v a p u t e a îi r e c o m a n d a t p e n t r u î n a i n t a r e n ic i u n î n v ă ţ ă t o r , c a r e n u a r e ş c o a l ă c o m p l e c t ă c u 7 c l a s e şi n u s e m a n i f e s t ă în m o d d e o s e b i t î n t r ' o a n u m i t ă d i r ec ţ i e î n t r u p r o p a g a r e a cu l tu r i i .

11 . Co ta d e 14 # s ă se î n t r e b u i n ţ e z e în p r i m u l r â n d p e n ­t r u t r e b u i n ţ e l e ş coa l e i d e s t a t .

12. T o a t e c e r e r i l e s ă fie î n a i n t a t e n u m a i p e c a l e i e r a r ­h i c ă .

13. O r g a n e l e d e c o n t r o l să -ş i facă d a t o r i a cu t o a t ă c o n ­ş t i i nc ioz i t a t ea şi s e r i o z i t a t e a . L u n a r s ă î n a i n t e z e t a b l o u r i d e î n v ă ţ ă t o r i i c a r i l i p s e s c de l à p o s t u r i şi c a r i n u m u n c e s c c u t o a t ă i n i m a .

S ă n u se ţ i n ă s e a m ă d e n ic i o s u g e s t i e pol i t ică . F i e c a r e s ă . s e c o n d u c ă n u m a i d u p ă l e g e .

14. Minist . Ins t r . a i n t e r v e n u l a Minist . S ă n ă t ă ţ i i , c e r â n d c a p e r s o n a l u l m e d i c a l s ă v iz i t eze c â t m a i d e s ş c o a l e l e p r i m a r e , o r g a n i z â n d c o m b a t e r e a b o a l e l o r şi s t ă r u i n d p e n t r u î n f i i n ţ a r e a f a r m a c i i l o r ş c o l a r e . D e a s e m e n e a s 'a p r o p u s c a m e d i c i i s ă p a r t i c i p e l a ş e d i n ţ e l e c e r c u r i l o r c u l t u r a l e î n v ă ţ ă t o r eşt i .

15. Minist . Ins t r . a c e r u t Min i s t e ru lu i d e A g r i c u l t u r ă , p r i m i n d d e j a r ă s p u n s f avorab i l , c a î n t r e g a p a r a t u l a g r o n o ­m i c d e l à s a t e s ă d e a c o n c u r s u l m a n i f e s t ă r i l o r c u l t u r a l e a l e ş c o a l e l o r p r i m a r e . A g r o n o m i i s ă p r e d e a c u r s u r i l e d e a g r i ­c u l t u r ă , p o m i c u l t u r ă şi v i t i c u l t u r ă l a c u r s u r i l e c o m p l i m e n t a r e .

16. S 'a i n t e r v e n i t l a Minist , d e F i n a n ţ e c a p e v i i tor a c h i ­t a r e a s a l a r i i l o r î n v ă ţ ă t o r i l o r s ă s e f acă p r i n p e r c e p ţ i i c a în t r e c u t p e l â n g ă c h i t a n ţ e î n t o c m i t e de R e v i z o r á t .

I m p o r t a n t a c o n f e r i n ţ ă s 'a î n c h e i a t p r i n a p e l u l Dlu i Mi­n i s t r u c ă t r e o r g a n e l e d e c o n t r o l d e a s u p r a v e g h i a c a toţ i d a s c ă l i i s ă - ş i f acă t o a t ă d a t o r i a , d e c l a r â n d c ă Dsa v a îi ală^ t u r i d e î n v ă ţ ă t o r i la t o a t e d r e p t e l e r e v e n d i c ă r i m o r a l e şi m a ­t e r i a l e . C e r e î n s ă c a î n v ă ţ ă t o r i i s ă s e l a s e d e pol i t ică , s ă î o r m e z e suf le tu l t i n e r e t u l u i , d e a ş a c a a c e s t a să-ş i i u b e a s c ă ţ a r a , n e a m u l şi r e g e l e . î n v ă ţ ă t o r u l s ă fie u n o r g a n d e o r d i n e şi d i sc ip l ina , i a r n u d e d i so lu ţ i e . C e l o r c a r i s e a b a t d e l à da ­t o r i e li s e p u n în v e d e r e a s p r e s a n c ţ i u n i .

S p e r ă m c ă a c ţ i u n e a p o r n i t ă d in î n f l ă c ă r a t ă d r a g o s t e d e n e a m a m a r e l u i r o m â n , c a r e e s t e D. Min i s t ru Dr. C. A n g e -l e scu , v a a v e a r ă s u n e t în su f l e t e l e t u t u r o r d a s c ă l i l o r n o ş t r i şi v a d u c e l a d e p l i n ă i s b â n d ă .

I n s p e c t o r ş co la r , leronim Puia

Iarnă. Ninge. îngheţate şi uşoare cad tăcutele petale Peste satul mic ce doarme ca 'n poveste amorţit. Zurgălăi de bucurie se aştern uşor pe cale, Mantă scumpa de hermină peste veacuri chinuit.

Dumnezeu aruncă lumii—proaspeţi — fluturi mici de nea, Şi 'nfiripă basme 'n casă şi decoruri Ia fereşti; Peste patimile noastre şi viaţa noastră rea Ne aruncă amăgirea unor palide poveşti.

Ninge ; ninge tot mai tare, ninge ca 'ntr'un film rusesc, Şi cum singur stau în casă şi-mi cânt versul în surdină, Am uitat pe a mele patimi, am uitat să mai bocesc. Şi mi-e inima uşoară ca un flutur de lumină.

Constantin Ştefăniu

O pagină de sbucium din trecutul judeţului Mureş.

(Continuare şi sfârşit.)

Astfel s ( a nimicit falnica cetate a Gurghiului a cărei exis­tenţă o mărturisesc astăzi [ruinele.

Căzînd această cetate, s 'au sfîrşit suferinţele pe cari le-au îndurat locuitorii români din localitate şi împrejurimi, cari pe lângă iobăgie trebuiau să contribue cu avutul şi sângele lor pen­tru apărarea e i . ' In t re suferinţe a rămas ca amintire, pârjolul Tur ­cilor chemaţi4ntr 'a jutor cu care ocazie au jefuit şi prădat toate satele din drumul lor. De atunci a rămas vorba 'n popor; „vin Tur­cii cu măciuci, dau în cap, dau după cap, sânge roşu bagă în sac . "

Ruinându-se cetatea, multe lucruri au fost acoperite de d ă -rîmături, altele rostogolite în rîul Gurghiului. Intre alte obiecte s 'a găsit în acest râu la poala cetăţii şi colopotul cel mare depe timpul Iui Racotzi al j, II-lea. Se afirmă că un alt clopot mai m\z tot din această cetate, se află la Iaşi ; cînd s 'au retras, Turcii au luat cu ei şi un clopot. La Prundul-Bârgăului s'au ciocnit cu o a s ­tea lui Radu Şerban care le-a luat toa te prăzile între care era şi clopotul.

După dărîmare, ' domeniul acestei cetăţi a devenit proprieta­tea unor nobili. Primul proprietar nu se ştie. S'a constatat că în­tre alţii a avu t . ca proprietari şi familia Kovacsovsky Ştefan, care murind, fără urmaşi, proprietatea a trecut la Stat. Nu mult după aceasta, statul a amanetat -o familiei Bornemisa pe 99 de ani pentru suma de 10.000 florini. Familia Bornemisa a construit mult în Gurghiu. Prin anul 1828, a ridicat o fabrică de porţelan, una de hârtie, alta de sticlă şi mai multe mori. Intre transformările fă­cute de Bornemisa, [merită amintită minunata grădină cu peste 100 arbori^exotici. Aci e rau 'ma i multe fântâni arteziene, lacuri, ca ­nale de apă, basoreliefuri, statutele a o mulţime de personagii din mytologia romană şi greaca cioplite în piatră, etc.

După ce statul a răscumpărat domeniul delà Bornemisa, a p ­roape toate se pustiiră. Soarta cetăţii, o avusese acum grădina • ea deveni păşune vitelor până câtre anii 1880, când principele moştenitor Rudolf de Habsburg şi a ales Gurghiul ca loc de vâ­nătoare, punând o nouă ordine, reparând şi renovând interiorul şi exteriorul cetăţii, t ransformându-o în castel princiar de vână ­toare. După anul 1890, în Gurghiu s'a înfiinţat şcoala de briga­dieri silvici pentru care Statul dădu toate clădirile şi parcul spre folosinţa şcoalei şi profesorilor acestei şcoli.

Parcul este suficient îngrijit şi acum, însă clădirea ce ser­veşte de şcoală şi dormitoare pentru elevi, prin anii 1924 — 25 a suferit o transformare, care i a stricat toi pitorescul de odinioară.

Romul Catarig.

Avânt Aş vrea să urc spre culmile celeste Rupând cătuşele blestemului himeric Ce m'a hrănit în besna genunilor terestre Cu obida 'nsângeratelor prăpăstii de 'ntuneric.

Mi-e inima o stepă cu fântâni secate, Mă arde 'nsefoşarea şi dorul de lumină; Am rătăcit pe drumuri atee şi fnoptate Jertfind comori de avânturi zeilor de tină.

Aş urea să urc pe culmile astrale In sbor de fluture 'n setat de soare; Aş area să sorb mireasma făcliilor stelare,

Să plutesc în sbor de înger prin eter: Un fulg incandescent din misticul zenit, Departe de mocirla terestrului auster Cu sufletul înobilat şi primenit.

Alexandru Şara.

pagina literară.

Bíciu pentru concetăţenii mei. D e s p r e o m i ş c a r e c u l t u r a l ă , n u se p o a t e v o r b i l a T â r -

g u l - M u r e ş . P a n o r a m a po l i t i că r o m â n e a s c ă o fe ră şi a ofer i t p â n ă a z i — p r e a m u l t e s p e c t a c o l e , p e n t r u c a o c a r t e , o r e ­v is tă , u n z ia r , o c o n f e r i n ţ a s ă m a i e x c i t e c u r i o z i t a t e a m a r e ­lu i p u b l i c . Ş c o a l a î n să ş i s 'a po l i t i c ian iza t , î n d e t r i m e n t u l p r o ­p r i e i s a l e c h e m ă r i . Şi as tfel , to t t i m p u l c a r e a t r e c u t d u p ă u n i r e n u n e - a d a t o r e v i s t ă — nic i m ă c a r l u n a r ă — p â n ă a c u m n u d e m u l t ă v r e m e , c â n d ş i -a f ăcu t a p a r i ţ i a a c e s t m o ­des t „ P r o g r e s şi C u l t u r ă " . V r e m e d e c i n c i s p r e z e c e a n i n u s 'a p u t u t s c o a t e u n t r a i n i c co t i d i an r o m â n e s c a c o l o u n d e o p i n i a p u b l i c ă m i n o r i t a r ă v o r b e ş t e p r i n p a t r u c o t i d i a n e şi n u ş t iu c â t e g a z e t e s ă p t ă m â n a l e . E n u m a i u n a s p e c t a l m i ş c ă r i i ( m a i b i n e z is a l n e m i ş c ă r i i ) c u l t u r a l e t â r g u m u r e ş e n e . S ' a r m a i p u ­t e a v o r b i d e m u l t e a l t e l e . Con fe r i n ţ e l e n e a u d i a t e , U n i v e r s i ­t a t e a p o p u l a r ă f ă r ă spr i j in , C o n s e r v a t o r u l c o n c u r a t d e c â ţ i v a b ă e ţ a n d r i c â n t ă t o r i Ia s c r i p c ă , c u u n to t m a i m ic n u m ă r d e e lev i , m a i a l e s r o m â n i , s u n t t o a t e d a t e l a p r o b a u n u i pen ib i l d e s -i n t e r e s p e c a r e n e î n c e t a t îl v ă d e ş t e p u b l i c u l r o m â n e s c p e n t r u to t c e a c e s e n u m e ş t e p r o g r e s c u l t u r a l . O p e r p e t u ă i n d i f e r e n ţ a , o j a l n i c ă n e g l i j a r e , e x a s p e r a n t ă s f ida re a tot c e e a c e a r fi p r o m o ­v a t c u l t u r a , p e c e t l u e ş t e v i a ţ a r o m â n e a s c ă d e a ic i , în ce i c i n c i ­s p r e z e c e a n i d e l à u n i r e . Ai i m p r e s i a c ă l u p t a a o m i e a n i d e r o b i e a s le i t to t e n t u z i a s m u l c r e a t o r a l a c e s t e i p o p u l a ţ i i , c ă as i ş t i l a o n e o b s t a c u l a t ă d e g r i n g o l a d ă d e p e p a n t a p e c a r e c u a t â t a g r e u n e - a m u r c a t (pos ib i l i t a t ea ) , c ă c h i a r a c e l e l e ­m e n t a r s imţ a l c o n s e r v ă r i i n a ţ i o n a l e ş i - a r e d a c t a t n e c r o l o g u l . N e - a m făcut n e î n c e t a t v i n o v a ţ i d e o c r i m i n a l ă e x t e r m i n a r e a o r i c ă r e i in i ţ i a t ive , p e u r m a c ă r e i a p u t e a m s ă n e a ş t e p t ă m l a o r e g e n e r a r e c u l t u r a l ă ; n e - a m e x p a t r i a t c a p a c i t ă ţ i l e , î n ţ e p â n -

du- l e cu d e s i n t e r e s u l n o s t r u , i - am spr i j in i t t i n e r e t u l u i s e r a t e ­l e i a r n u o p e r a c o n s a c r a t ă t r ez i r i i l a a l t ă v ia ţă . A t r e b u i t să-1 c i t im p e Ovid iu P a p a d i m a la Gândirea, l a Floarea de foc l a Calendarul l a Gând românesc, î n Cap i t a l ă , în Cluj , o r i u n d e n u m a i l a n o i no i n u . P e G h e r g h i n e s c u - V a n i a l - au r e l e v a t „ R a m u r i " , „ D a t i n a " , f i indcă no i n u - i p u t e a m p u n e l a î n d e m â ­n ă o p u b l i c a ţ i e . P e dl . A l e x a n d r u C e u ş i a n u s u n t e m ob l iga ţ i a-1 citi în c o l o a n e l e r ev i s t e i Azi, a l e Viefii literare ş i — p o a t e v ă m i r a ţ i — a l e Braşovului literar, p e n t r u s imp lu l fapt c ă l e n e a c e t ă ţ e a n u l u i c u l t u r a l d e l à T â r g u l - M u r e ş n u m a i vo ia s ă a j u n g ă o d a t ă la c a p ă t . P e dl . M a x i m i l i a n Cost in , c u to t t r e ­c u t u l d - sa le d e l à g r u p a r e a Amicii Muzicei şi d e l à r e v i s t a Mu­zica l -am î n g r o p a t d e viu , a t u n c i c â n d î n c ă a t â t e a l u c r u r i n o u i n e - a r fi p u t u t desve l i . N a r a fost în s t a r e s ă s u s ţ i n e m o t r i b u n ă a sp i r i tu lu i .

P â n ă c â n d b i a t a d ă s c ă l i m e , c u s a l a r i i l e r e s t a n t e şi-a l ă ­s a t p l a t a d in n o u m u t i l a t ă , d e u n a rg in t , p e n t r u a ş t e r g e o r u ş i n e . Şi î n t r ' o b u n ă zi s 'a n ă s c u t a c e s t „ P r o g r e s şi C u l t u r ă " . A v e m a c u m i m p r e s i a c ă s u n t e m c u r ev i s t ă . V ă în şe l a ţ i , d o m ­ni lor . Căci î n v ă ţ ă t o r i i a u scos o r e v i s t ă a lor, u n a d e s p e c i a ­l i t a te , u n a c a r e s ă le d e s e r v e a s c ă i n t e r e s e l e şi m a i a l e s u n a c a r e s ă fie s c r i s ă p e n t r u ei , i a r a b u z u l n o s t r u n u v a îi t o l e ­r a t l a infinit . Şi m a i e c e v a : î n v ă ţ ă t o r u l e u n t ip i n t e l e c ­t u a l deoseb i t , cu p r o n u n ţ a t e t e n d i n ţ e s p r e r u r a l i s m şi t r a d i ­ţ i ona l i sm , r e f r a c t a r r e î n o i r i l o r sp i r i tu lu i , fapt c a r e — în co r ­p u l a c e s t e i r e v i s t e — î m p i e d i c ă u n p a r a l e l i s m cu p r e o c u p ă ­r i l e a t â t d e a c t u a l e în t o a t e c e l e l a l t e r e v i s t e l e , fie d in c a p i ­t a l ă , fie d in p r o v i n c i e . T o a t e a c e s t e a n e î n d r e p t ă ţ e s c s ă a s ­p i r ă m l a o n o u ă r ev i s t ă . C h i a r c u n o s c â n d î m p r e j u r ă r i l e lo­c a l e în c a r i a r t r e b u i s ă a p a r ă , ş t i ind d in b u n ă v r e m e c ă p e l â n g ă ce i c â ţ i v a m a i s u s ci ta ţ i , u n r o i u d e sa te l i ţ i f ă r ă v i a ţ ă îşi v o r oferi „ se rv i c i i l e " , e u to tuş i p r o p u n o r ev i s t ă . Nici p r e ­v e d e r e a c ă v a îi o t r a m b u l i n a a nu l i t ă ţ i lo r , n u m ă o p r e ş t e a p e r s i t a . . . Ia r d u p ă a c e s t e d e s c u r a j a n t e m ă r t u r i s i r i , c â n d n u î n c e t e z a a c c e n t u a n e c e s i t a t e a u n e i pub l i ca ţ i i , p a r c ă a u d i r o n i a a c i d ă a u n u i c i t i tor :

— „Pă i s i g u r . . . D e c e n ' a m a v e a şi n o i faliţii noş t r i . . . ? " l a c a r e e u voi r ă s p u n d e c u m a i p u ţ i n ă r ă u t a t e :

— „ D e s i g u r ! " Aşi îi î n s t a r e o r i c â n d c a s ă sacr i f ic z e ­ce , p e n t r u a-1 c r e i a p e a l u n s p r e z e c e l e a . U n u l s i n g u r d in to t g r u p u l d a c ă s ' a r a f i r m a c a o v a l o a r e , a r î i d e s t u l p e n t r u u n p r i m s u c c e s . Cu a t â t m a i m u l t c u câ t , î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă ra ta ţ i i n ' a r s t r i c a n i m i c . A b s o l u t n i m i c . Căc i î n c u l t u r ă , c a l a o r i c a r e f e n o m e n s u p u s evo lu ţ i e i , t o tu l m e r g e c a în t e o r i a , t r a n s f o r m i s m u l u i d a r w i n i a n : In l u p t a p e n t r u e x i s t e n ţ ă ce i tar" v o r î n v i n g e , ce i s l ab i v o r deceda" i nev i t ab i l .

B i l a n ţ u l c e l o r 15 a n i e p r o f u n d c o m p r o m i ţ ă t o r p e n t r u no i . O t r e z i r e d in i m p e r t u r a b i l a n o a s t r ă h i b e r n a r e n u m a i p o a t e î n t â r z i a . V e c i n i i n o ş t r i a u suf la t a l a r m a : „Abecedarul" c e l o r d in T u r d a e u n m u s t r ă t o r s e m n a l .

C e r n ă u ţ i , O r a d e a , Clu j , S ibiu , B r a ş o v , A r a d şi c â t e o r a ­şe v r e ţ i s ă v ă m a i c i tez p e n t r u a n e v e d e a în d e s t u l p r o p r i a n o a s t r ă i m b e c i l i t a t e ?

Nicolae Ursu

Va sile Ne tea.

Adoraţie. Patrie,

în sărutarea ochilor negri au surâs în mine darurile tale. In vraja lor din taina ta trăesc şi tu le înfloreşti a visului cale. Aurul ce-l flutură mândruţa pe umeri — ram blond în sărbătoare — din dorurile tale, adunat, din mirişti, din focul de mioare. Faţa, neînflorită cireaşă, — podoabă din oglinzi de isvoare — e rumenă din adierea ta, din neisbâvit avânt spre soare. Sărutul, neadunată miere, ciorchine e din aurul din vii, nectarul neuitatelor râsuri şi strop din vraja isvoare lor mii. A apărut din ciutură de basm — încă nu a ţost asemenea mit — şi pe pământul tău s'a altoit ; zână a mea şi cântec înflorit.

Patrie, fu nu-mi puteai mai dulce 'ncununa credinţa mea, setea mea de tine. iubirea coborâtă în mine ţi-aduce ofranda inimii senine !

Cronica pedagogică.

Radu Petre : P r o b l e m a i n t e r e s u l u i ş i M e ­t o d a c e n t r e l o r d e i n t e r e s .

Vorbim .despre o carte apărută acum patru ani. E o carte care închide în paginile ei material de un interes permanent . La orice pagină sau capitol ai deschide-o, îţi face un semn de opr i ­re . Noi am citit-o şi ne-a părut mult mai interesantă şi mai uti­lă decît lucrările ulterioare ale fraţilor Stoian : „Din problemele lo-calismului educat iv" şi „Curente noi în pedagogia cont imporană" . Pe când dd. Iorgu şi Stanciu Stoian străbat inteligent crângul p o -liform al unei pedagogii sociologice, d. Radu Petre un fin psiho­log al colectivismului — pe bază de experimente, ne face cunos ­cută metoda centrelor de interes, după ce în partea I—IV docu­mentează larg şi temeinic existenţa şi importanţa problemei inte­resului pe care-1 defineşte ca poftă sufletească, foamea de a ştii, de á cuprinde totul în mrejele „cunoscutului" printr'un elan vi­tal . Metoda centrelor de interes bazându-se pe activismul lui John Dewey, ajunge la o complectitudine severă prin contribuţiile p e ­dagogilor ; Dr. Decroly, Maria Montessori , Ed. Claparède, Ad. Fernere, Glöckel ş. a.

A constatat şi Platon că există ca nuanţă psihologică un „ceva" care te face să intri cu tot eul în miezul efectelor şi al cauzelor. Este cea-ce numim interes actio.

Timp peste timp s'a suprapus, fără ca să satisfacem anumi ­te legi sufleteşti pe cari le înăbuşe şi le ignorează şcoala de a s ­tăzi. Nu se face carte destulă ? Ba da, se face, tocmai că prea multă se face. Insă, copilul nu simte niciun interes deci, nu participă voluntar la asimilarea materialul extrem de mult ce i se predă. Vrând să ie transmitem un bagaj de cunoştinţe pe care le-am primit şi noi — în fond, la asta se reduce instrucţia — superficializăm viaţa,

realul social, mediul, care este cel mai puternic colaborator la for­marea unei individualităţi. Nu ne adîncim prin carte la realitate, sau invers.

La aceste consideraţii ajunge d. R. P . cînd susţine metoda centrelor de interes. Intr 'adevăr, „materiile de învăţământ în cea mai mare parte depăşesc capaci tatea de asimilare şi de memori­zare a majorităţii copiilor" şi „prea multe lecţii cu subiecte şi sco-puri diferite", absenţa asociaţilor de idei. Acestei greşeli pedago ­gice, Metoda centrelor de interes îi o pune o împărţire a materii­lor, de înv. ţ inând cont de marile funcţiuni psihologice; Obser­vaţia, Asocierea şi Expresiunea ; cantitatea materiilor apropiată diferitelor grupe 'stabilite". Aşa urmează o depanare logică.

Această metodă apropie de realitate pe copil. Ea s'ar pu ­tea aplica — credem — cu un strălucit rezultat, dar numai cu un alt orar şi cu o altă programă analitică. De ex. tot materialul de predat într 'un an la cl. II. îl împărţim în trei sau patru centre de inte­res (obiecte). Fiecare din aceste obiecte (centre de interes), va fi cercetat din toate punctele de vede re ; istoric, geografic, econo­mic, legende, proverbe, expresiuni, etc.

Destul de competent în literatura didactică-pedagogică, d. R. P . a pus multă conştiinţă şi pricepere în carte aceasta . Despre ea am spus prea puţin în raport cu meritele şi valoarea ei.

Un singur defect ; prea multe greşeli de tipar.

Istrate Drăguşan.

Cronica literara. Ion Al. Bran-Lemeny : T a l a z , (poezii) Braşov.

Se simte un reviriment în lirica noastră din ultimul timp ; reîntoarcerea Ia odihna şi conţinutul poeziei tradiţionaliste. Fadul, searbădul poeziei moderniste cu toată bogăţia şi diversitatea ima­ginilor cari încercau a o promova, n 'a câştigat aderenţa cititori­lor, chiar dacă n'a nuanţat un ermetism interior, a rămas s ingu­lară, inaccesibilă cititorului din cauza lipsei de plasticitate, de ex ­presie şi afecţiune tare. Poezia a fost şi e încă citită în mare parte numai de către cei cari simt necesitatea hrănirii din substanţa ver­sului pe care-1 vor încerca şi ei.

Iată de ce, cei cari nu scrim poezii, când ne cade în mână o plachetă de versuri bune, jubilăm. E cazul cu volumul de p o e - -> zii „Talaz" a d. I. Al. Bran-Lemeny. Suntem atraşi de mireasma puternică a versului, uneori unduios ca vântul pe coama holdelor sub cer de primăvară, alteori tumultos, năvalnic cum sunt apele de munte, sau Dunărea la Porţiile de Fier (Primăvară). Construcţia in­terioară a versurilor din acest volum, supune, ordonă impresia spre colţuri de viaţă nouă. Umanism şi religiositate, isbeşte tim­panul sufletului (Usus) până la atmosfera de elegie (Elegie hi­bernală). Acesta e accentul poeziilor din prima parte a volumu­lui. Când încearcă diversitatea în tehnica versului abordând g e ­nul şi forma populară, în ritmul poeziei sale susură frumuseţea ru­rală ca un clipot de apă în imperiul nopţii (Peisaj de iarnă la Săcele).

Musteşte energia svâcnind haihui ca un vlăstar agrest în ritm de marş săltăreţ (Vulturul Carpaţilor).

Dar despre „tâlmăcirile" d-sale din literatura germană (Goethe, Michael Albert, Heinrich Zillich, Egon Hayek, luliu Megay) şi ma­ghiară (Ady Endre, Kacsó Sándor) cari sunt de o frumuseţe ega ­lă cu originalul ? E un murmur fluid cu existenţă aparte poezia d. Bran-Lemeny în literatura formativă a timpului. Din ea exală sen­timente adânci, reflexii precise şi abundente estetice. Deaceea am trecut peste neplăcutul duium de greşeli de tipar, oprindu-ne a s u p ­ra versurilor din „Talaz" cari ne-au încântat urechea şi ne-au mul­ţumit sufletul înălţându-1 ca într 'o carte de psalm.

Nicolae Albu.

Gherghínescu Vania : Amvonul de azur. (Poezii). Poezia Dlui Gheighinescu-Vania e un ram înflorit dintr 'un

basm ideal. O geană de cer deschisă peste un lac helveţian, O cântare în surdina unui crepuscul, soare risipit în miile de bobi de rouă. In lirica românească aduce suavitatea unui parfum de -crin, toii macii şi toate răsurile unui răzor bogat , umbre şi mătă ­nii de troiţe, imnuri din ţărâna dulce a pământului s t răbun. 40 de poeme te înalţă în pardisul frumosului. Dintr 'un suflet cu mlădieri de iluzie şi de vis s'au împletit zări de aur, imagini de basm, ciu- " tun" de fluturi. O carte scrisă cu lumina din răsfrângerea unui soare . In vâltoare atâtor cărări zigzagate câte desenează poezia actuală, peste obscurul atâtor frământări şi peste curgerea atâtor înnoiri, poezia Dlui Gherghinescu-Vania rămâne un sem de sănătate , de nobilă artă cu încrustări de diamant, un semn al artei româneşti , încadrat între Nichifor Crainic şi Ion Pillát, Dl. Gherghínescu-Vá­lnia ţese mai departe spiritualitatea pură a poeziei româneşti , a d â n ­cind tradiţionalismul şi înflorindu-i posibilităţile. Poet desăvârşit , poezia sa poartă pecetia artei întregi, iar simţirea turnată în poe­mele sale pare oglindirea în cel mai candid isvor. Pornind acum câţiva ani la „Drum lung" (1928, Scrisul românesc, Craiova) cu o „rugă" pentru Domniţa lui :

In basmul viefii mele risipite, Tu eşti, de-acum, isvorul fermecat, Descoperit de fiul de 'mpărat Pe drumul lung al lungilor ispite,

poetul a ajuns în „Amvonul de azur", când

Viafa noastră e un basm trăit Şi tu-mi Dorbiai de ea ca de-o poveste Că nu mai ştiu din ceeace-ai grăit De-i viafa basm, ori basmul viafa este

Nici eu de mai sunt eu în adevăr Nu ştiu ; când vorbele fi-s şoapte Sunt iarba 'n Care florile de măr îşi scutură petalele in noapte.

{Restabiliri).

Intre aceste două etape se deapănă gama năzuinţelor şi b u ­curiilor trăite, înnegurate, abia perceptibil, de veşnica zădărnicie a iluziilor într 'un ideal de artă care ispiteşte şi înfrânge pe orice mare creator.

Cuvântul meu l-aşi fi vrui dalta. Să incrustez cu el metalul Cel scump şi dur din steaua înaltă; Să fulger vidul depărtării, Ori să cioplesc în fundul zării Firide spre o lume nouă In care cerul şi pământul Să fie una amândouă. . .

Şi dacă altul mi-e cuvântai Cu care-abia de scurm pământul, E fiindcă vecinie visul scris E numai aşchie de vis,

(Cuvântul visat).

A exprimat cineva mai viu acest sentiment, propriu tuturor poeţilor ?

Dlui Gherghinescu-Vania îi sunt dragi câmpurile, psalmii, troiţele, zările, Paul Valéry, toamnele cu 'ndoieli, primăverile cu vi­se. In sufletul unui poet toate sunt simboluri, freamătă, împletesc legende , scornesc lumi. In fondul de mătase al sufletului anină chemări spre străluciri de artă, văpăi pe o oglindă de viaţă. Din taina lor înfloresc armonii, unde de soare, avânturi spre luceafăr. Se simte al lor, din ele, din pământul ţării.

Pământ românesc

Iubesc adâncurile fale îmbibate Cu jertfe şi glorii de regi Şi în care îmi simt împlântate Rădăcinile fiinţei mele întregi.

Mi-s dragi velinfele şi chilimurile tale De holde şi păduri...

(Alma-Mater) Demult nu s'a mai scris o carte asemenea „Amvonului cu

azur". Ii semnalăm aici splendoarea pentru vraja intimă ce a tur­na t -o în propriile noastre sentimente, în propriile vegheri. Criticii vor judeca-a cum vor, cu metode grozav de ştiinţifice, cu scormo­niri de neaşteptate înrudiri. Noi am omagiat „Amvonul de azur" aşa cum ne-ar fi bucurat o pr imăvară nouă, o dragoste caldă, ori un vis fermecat. N'am numărat silabele dar le-am trăit rezonan­ţ a ; n 'am analizat imaginile dar le-am admirat vraja. Am admirat sufletul şi dragostea Domniţei „ale cărei priviri şi ai cărei paşi urzesc şi ritmează poezia şi viaţa" poetului, care, şi apleacă ei bu ­curiile şi închinările lui.

Pentru toată dulcea emoţie trăită în 120 de minute de lectu­ră, şi pentru toate citirile şi vegherile ulterioare care au cutremu­rat în noi un ideal şi o iubire, trimitem Dlui Gherghinescu-Vania smerită închinare, de departe

Din inimă işi smulge cu fiecare rând O jertfo de lumină, un sâmbure de gând, De mila căror pleaopa şi-o simte tremurând.

Victor Lucrefiu

Traian Chelariu : E x o d , (poezii) Colecţia Iconar, Cernăuţi . Ce negrăită plăcere îti procură o carte de versuri citită în

marginea tumultului cotidian. Viaţa trăită zi de zi, se p 'erde în prozaice preocupări ce-ţi subjugă spiritul, acest fluii de esenţă divină, însetat de formele eterne ale perfecţiunii . . . încătuşat , rob al ambianţei pluriforme, spiritul uman se lasă dus de torentul vie­ţii. In zadar am vrea să facem un popas mai lung în grădina co­pilăriei, — epoca fericirei depline — în primăv-ra vieţii, căci tim­pul, acest căruţaş neobosit, devotat stăpânului sau, grăbeşte p asul către celălalt liman . . .

Sunt gânduri ce ne s tăpânesc citind gingaşele versuri ale poetului Traian^GheJariu.

Tablourile toamnei copleşesc imaginaţia acestui trist suflet, ce-şi găsi exodul în anotimpul tip al melancoliei.

In mijlocul acestui sumbru peisaj, amintirile legate de prieteni, de dragostea dintîiu şi a casei părinteşti, picură regretul în suf­letul solitar :

Chemai pridvorul casei părinteşti, ,,ţ. Í sfios, livada glasul mi l=a 'ntors . .

_ v A . s . '^ V v N Adevărat să fie că 'n fereşti *" albeaţă grea paiangenii au tors?

? (Cărttitmă) Acelaş sentiment de adâncă melancolie, exprimat în imagini

de factura superioară :

v Doamne, cât pustiu arde în pereţi, — • "> v'w părăsit noroc pîlpîie 'n bureţi !

" (InterwrTy

îndrăgostit de singurătate, poetul printr 'o continuă interiori­zare, atinge culmi nebănuite, de puritate sufletească, ca în : Tru-pul vorbeşte sufletului său" :

Măreaţă, jertfa pururi se 'mplineşte, purtată 'n aripi, ultim jîlfiit; eu m'am supus vieţi omeneşte, -dece pe tine focul te-a sfiit?

Cuprinsul drag al Bucovinei, patria scumpă a poetului, de ­pozitul tuturor bucuriilor acestei vieţi, îşi chiamă copilul drag în grădina plină de lumină a bucuriei, în mijlocul naturii, să-i împăr­tăşească darnică, veselia ei;

Uită de toamnă vino să ascult cum şi-potele picură şi acum, — departe de al oi asului tumult mai simţi zglobiul rîset dedem It prin p'insul stins al apei de acum.

(Cupiins)

Descătuşarea finală, redobândirea libertăţii, a dorului de trăi­re, va veni numai atunci când, supus va asculta invitarea pămân­tului s trămoşesc :

nici când nam fost mai liber ca 'n acest colţ de pămînt căruia m am supus.

(Cuprins)

După trudnice peregrinări, poetul îşi găseşte odihna iluzorie ce i-o oferă viaţa de toate zilele. Dar sufletul renaşte mai curat, purificat de zgura preocupărilor meschine, nobil, demn de a sta în faţa supremului judeţ.

Poezia âlui Tr. Chelariu, prin izvorul ales al inspiraţiei, prin elaborarea superioară a intelectului şi prin forma adecuată a ver­sului viu, deosebit de şlefuit, se situiază în prima linie o tinerei generaţii de poeţi.

Colecţia „Iconar" din Cernăuţi , aduce un nepreţuit serviciu literelor româneşti, prin execuţia technică excelentă în care prezin­tă volumele ce le editează.

David Lazar

— 28 —

R e v i s t e — Z i a r e . S o c i e t a t e a d e M â i n e . Anul X.

No. 12. Cu numărul de faţă, excelen­

ta revistă împlineşte 10 ani de existenţă. Evenimentul trebue mărit de toţi acei ce au urmă­rit desbaterea problemelor celor mai vitale ale Statul român în paginile ospitaliere ale acestei reviste. O recapitulate cât de sumară a scriitorilor şi a oame­nilor de ştiinfâ cari s'au perin­dat la această revistă, atestă spiritul înalt, înţelegător ol tim­pului prin care trecem, ce a stat în fruntea preocupărilor ei. Gra­ba cu care a început, în do­meniul social, să îmbrăţişeze cele mai stringente reforme, cer­cetând pe baze ştiinţifice viaţa poporului sub cele mai diferite aspecte, i-a atras simpatia 1u-turor cercurilor ştiinţifice.

In domeniul artelor '. literatură, teatru, plastică, în special cele din Transilvania, Societa­tea de Mâine a adus incom­parabile servicii Problemele de cultură generala referitoare la marea masă a poporului au fost desbătute cu comptenfă de emi­nente condeie.

Iată dece la acest popas ce constituţie un triumf în dome­niul publicisticei din Ardeal, aducem cu recunoştinţă omagiul tinerei noastre reviste.

Revista Fundaţiilor Culturale Regale. Anul I. No. 1.

Anul nou a adus un frumos dar literelor şi culturii româneşti : o revistă pusă sub înaltul patro­naj al Regelui. Ctitorul cultural al Ţării, a început cu ziarul „Al­bina" să aducă lumina şi daruri­le ştiinţii în mijlocul poporului. Cu Revista Fundaţiilor, inaugu­rează o eră nouă, mai fecundă în domeniul vast al culturii. Cele mai proeminente figuri ale literelor înconjură iniţiativa regală, impri­mând revistei caracterul de înalt amvon de răspândire al gândului şi simţirii româneşti .

In şittfl revistelor literare, apa­riţia „Revistei Fundaţiilor Re­gale" constituie un eveniment ne obişnuit nu numai prin diversita tea materialului tratat şi prin ga­ranţia scriitorilor consacraţi , ci şi prin forma occidentală şi prin nu­mărul enorm de pigini (240) pe un preţ derizoriu : 25 Lei.

In numărul de faţă întâlnim ar ticole semnate de M. Sa Regele Carol ll-lea, Gala Galaction, T u ­dor Arghezi. J. Ortega Y. Gasset, -

G. Bogdan-Duicä, etc. Cronica bogată, scrisă de cei mai cunos­cuţi scriitori.

La Vie Politique et Litterarie ziar independent No. 4, anul 1934.

Ziarul este scris în limbile fran­ceză şi română, cu un bogat ma­terial iiterar, politic-social. Cola­boratori principali Louis Barbillion, prof. Univ. (Grenoble) Littérature de guerre ; luliu Valaori ; prof. Univ. Poeta Safo ; Paul Al. Ma-

cedonski, fiul marelui poet, şi di­rectorul ziarului, semnează litera­tură şi politica culturală.

* Suflet Românesc, fost „Flori

de crâng" , anul I. No. 1 6 — 1 7 . In Oradea apare revista litera­

ră, culturală, Suflet Românesc, în jurul căreia s'a grupat intelec­tualitatea de acolo alimentând sen­timentul naţional. Munca prestată cu asiduitate în cadrele revistei, merită toată lauda.

Credem că publicistica nu e şi un loc de reclamă personală-fa-miliară. Remarcăm articolele sem­nate de d-1 George Botta, şi I. Sugar . Abundă în poezie searbădă şi eftină. Cronica literară, a p r e ­ciabilă.

* Azi, No. IV. Noemb.— Dec. Preţioasa contribuţie la p romo­

varea unei literaturi sănătoase . „Azi" poartă flamura idealismului poetic cu mândrie şi demnitate.

Studiul d-lui P . Manoliu asupra „Călătoriei la capătul vieţii" a lui Louis-Ferdinand Céline, documen­tat şi concis. Remarcam t raduce­rile din Rainer Maria Rilke de Maria Banuş , versurile semnate de Zaharia Stancu, Eugen Jebe-leanu, etc,... Un fragment de ro ­man de Romulus Dianu, iar d-1 Mircea Eliade un articol de po­lemică. Cronica excepţională şi variată.

Viaţa literară, anul VIU. No. 151 . — Bucureşti.

Viaţa literară, este o publica­ţie serioasă. Personalităţi litera­re distinse semnează articole demne de remarcat.

Colaborează d-ni i l . Valerian, E. Lovinescu, Dragoş Vrânceanu, Ro­

mulus Dianu, Octav Şuluţiu, Aug. Pop . Versuri : Alex. Ceuşianu, Za ­haria Stancu, Ion Th. Ilea, Geor­ge A. Petre, etc.

Ospitalieră condeielor tinere. Cronica bogată .

Gazeta Ilustrată, anul II. No. 1 1 — 1 2 . Cluj.

Sub direcţia d-lui Petru Borteş, Gazeta Ilustrată apare în condiţii technice admirabile.

Oglindă fideală a tuturor fap­telor mari naţionale petrecute în Cluj, reportagii din ţară şi călă­torii.

Cronica operei şi teatrului sem­nată de d-1 C. Albu.

* Vremea. Publicaţie săptămânală , „Vre­

mea" este poate cea mai bună revistă a noastră . Articole eco­nomice, politice, studii filosofice, esseuri, versuri, cronica internă şi externă, teatrală şi c inematogra­fică, nuvele, schiţe şi întreg do­meniul de manifestare spirituală. O atmosferă occidentală impune revista. Numărul de Crăciun şi Anul nou este un adevărat eve ­niment în publicistica noas t ră .

Remarcăm articolele semnate de C. A. Donescu, V.Lovinescu, P o m -piliu Constant inescu, Mircea Elia­de cu „Bărbăţia Păcii", Petru Comarnescu, N. C. Angelescu, documentatul, lapidarul şi obiec­tivul studiu al d-lui Emil Cioran: Germania şi Franţa sau Iluzia pă­cii, Mircea Durma, etc...

Nuvelele : Laşul de V. 1. Popa , Logica Iubirii de Sanda Movilă, şi Mehală de I. Peltz, sunt ade ­vărate creaţii. Cronica: Anului literara d-lui P o m -

piliu Constantinescu — spre deo­sebire de a Adevărului Literar, e obiectivă cu preţioase comentarii şi analize asupra scriitorilor.

Nu putem omite schiţele, cari­caturile şi cronicele teatrale ale apreciatului desenator 1. Anestin.

#

Lanuri. Revistă literară. Mediaş. Nr. 4 — 5 . An. I.

E o publicaţie din care se văd nobile năzuinţi de ridicare spiri­tuală. Materialul din ultimul nu­măr ; proză şi poezii, semnează ; Lucian Costin, I. Al. Bran Le-meny, Horia-Petra-Petrescu, Ma­rin Radu-Voinea, Oh. Munteanu, Mihail Axente, George Popa, N. Ladmiss Andreescu şi colegul nostru Alexandru Şara (Glodeni).

Cronica revistei ar putea fi scri­să mai cu miez când „Lanuri" e înconjurată numai de talente ti­nere .

*

Gând Românesc. No. 8. Cluj. Incontestabil că această revistă este una din cele mai frumoase pub­licaţii din câte apar în Ardeal. Faptul că e condusă de un om destoinic ca domnul Ion Chinezii secundat fiind în munca d-sale de cunoscutul publicist ardelean d. Olimpiu Boitoş, ne îndreptăţeşte a spera într 'o prezentare mai substanţială a „G. R." în viitor.

Cum s'a ajuns la publicarea unui articol mediocru în fruntea revistei? O fi d. prof. C. Mari-nescu, capabil să scrie, dar în „Tendinţele actuale ale tinerimii", a turnat foarte puţin metal valo­ros. Insă, această deficienţă o aco­

peră mantia purităţii "câtorva ver­suri semnate de dd N. Caranic şi de poetul oltean Radu Gyr, din care reproducem două strofe pentru ineditul lor; Sună lung. a lungă uscăciune clopotele lungi bătute 'naungi. . . Sună-a molimă şi a 'ngropăciune, pentru florile ciumate de prin lunci, pentru vilele bubale 'n miez de vară. pentru slujnica întinsă 'ntre velinţi, moartă de flăcariţă, a^seată, cu oftatul împieUit în dinţi.

(Molima)

DI. George Sofronie semnează un articol bun „Problema păcii international»" a cărei soluţionare «constitue titlul de răspundere sau de merit al omenirii post-belice". D. Al. Ceuşianu, al cărui scris e apăsat totdeuna de o pătrunder psihologică, scrie „Povestea un fapt devers", nuvelă de prea mari dimensiuni raportată la centrul acţiunii.

Cel mai sincer cu sine şi mai precis cu alţii dintre esseişţii şi criticii noştri tineri, d. Traian Her-seni, cu certitudinea specialistului plin de argumente şi capabil să formuleze legi şi principii brodate pe cunoştinţe şi experiment, îşi în­cepe cu a c e s t j i u m ă r , publicarea unui studiu ; Metofizicâ şi socio­logie.

Urmează Cronici. In cronica literară, d. Ion Chi­

nezii face o obiectivă incursiune în interiorul romanului „In cre­dinţa celor şapte sfeşnice" de Vic­tor Papilian E cea mai bună cro-

nlcă literară scrisă până acum îu „Gând Românesc" .

Rugăm să nu se supere d. Chi-nezu dacă i-am subliniat cu roşu o imperfecţie de limbă la pag . 413 . . . „isbuteşte să puie (?). "

Cronica economică ; „ P / o p a g a n -da agricolă" de N. Săulescu.

Mişcarea culturală mai puţin interesantă decât în numărul t re­cut.

Buletinul Astrei. Activitatea despărţământului As­

trei în Secuime.

Provincia literară. Anul 11. No. 1—2.

Sibiul a fost în totdeauna rege­neratorul sufletului şi scrisului ar­delenesc. Anul 1933 a adunat pe toţi cărturarii acestui oraş într 'o grupare numi ă „Thesis". Pentru a da posibilitate de desvoltare ta­lentelor literare şi a le salva din obscurul vremii şi colbul provin­cial, această gruparea, cărui suf­let bănuim că sunt dd. prof. Al. Dima, P imen Constant inescu şi fraţii Cons tant .

In ultimul număr colaborează ;

Al. Dima, V. Hondrilă, Paul Constant , Ionel Neamtzu , ' Dem. Pand . Popescu, Ec. Săndulescu, Dr. I. Popescu-Sibiu, Mircea Alexiu, P . Irimescu şi Pimen Constant inescu.

NOTE. Uumărind cu viu interes activitatea

colaboratorilor revistei noastre în do­meniul publicisticei, înregistrăm cu deo­sebită bucurie ştirea apariţiei în curând a primului volum de versuri întitulat : „Din creanga lirică" a colegului Vasile Neiea.

*

Prietenul nostru Nicolae S. Ursu al cäruijscris dur şi acidulat a provocat us­turimi uneori prin obiectivitatea lui, va scoate în primăvara acestui an, un vo­lum de „CRITICE".

Amândouă aceste cărţi vor apare în colecţia „ICONAR" (Cernăuţi) sub în­grijirea celor doi distinşi scriitori tineri dd. Mircea Streinul şi Iulian Vesper.

*

In numărul 7 al revistei clujene „Gând Românesc", colegul nostru Const. Şte-faniu (Teaca) are o frumoasă poezie întitulată ,, Metamorfoză".

• *

Bătrâna şi serioasa revistă „Viaţa Romînească" în numărul de pe Decem­vrie aduce colaborarea fructuoasă a prie­tenului nostru Dl. Alexandru Ceuşianu cu o poezie, Copila mea.

Aniversarea a 75 de ani din viaţă a scriitoarei suedeze Selma Lagerlöf.

In toată lumea s'a omagiat împlinirea a 75 ani de viaţă a marei povestitoare a nordului, Selma Lagerlöf. Un nume aproape tot alît de cunoscut ca şi al lui Andersen. Ceeace atrage atenţia noastră nu este viaţa ei — a fost o modestă învăţătoare — ci opera care-i făcuse numele mondial. Debutul răsu­nător cu „Gösta Beding Saga" fu suc­cedat de „Nils Holgersson underbara resa" şi alte opere marcante traduse apoi aproape în toate limbile globului. Ca să pătrundem în structura scrisului

Selma Lagerlöf, trebue să ne închipuim un lón Creangă, mal evoluat şi ma 1

subtil. — In literatura noastră avem din operele acestei mari scrii­toare două cărţi : „Călătoria minunată a lui Nils Holgersson" trad, de Florica Niţă, şi „Ierusalim" (roman).

Cine ştie, dacă această bătrână delà Marbackè din Vermland care prin bas' mele cu năbădăi şi imposibilităţi teies tre a înseninat frunţile copiilor şi ale oamenilor mari, n'a reabilitat pe sa vântul nefericit Nobel descoperitorul dinamitei.

(an). *

f I. G. Duca Un. fir dn mătasă încontinuu încordat

de permanenţa gândurilor mari a omu­lui de stat, a fost viaţa lui I. Q. Duca.

Inteligenţă superioară, orator mare scriitor şi gazetar distins, această forţă multiplă care a fost I. G. Duca, a lă­sat sâ-i ruginească tocul în călimara depe masa redacţiei, a atârnat imagi­nea literelor de crengile verbului cald, dens şi vibrant, patînd şi lovind re­ductibil pe adversari. Era în arena po­litică.

Când sufletul său copleşit de amă­răciunile vieţii politice, cerea un adă­post, se refugia în câmpul înflorit ai scrisului care-i deschidea belşugul unor isvoare de viaţă nouă ; leagănul vise­lor cc-1 ridicau deasupra brutalei rea­lităţi. Şi totuşi realitatea brutală 1-a smuls din sine pentru a nu-1 mai reda niciodată. II cereau interesele ţării pe care a servit-o cu onestitate rară şi devotament cald. Politica şi urmările ei, i au fost anticipate de formatorul său, Ionel Brătianu ; „pentru un om iubitor de ţară şi conştient de răspun­derile sale, politica este un şir neîn­trerupt de jertfe, un drum pe care eşti sortit să culegi mai multă nedreptate decât răsplată" (I. G, Duca ,,Portrete

şi amintiri") El n'a şovăit. II conducea dragostea spre mai binele fării. In această frămîntare 1-a atins glonţul,care fulgerător, nimici un masiv de gân duri şi posibilităţi politice, ridicân spre culmile cerului sufletul lui I, G Duca.

f Dr. I. Cantacuzino Moartea marelui savant romîn, dr.

I. Cantacuzino, este o altă mare pier­dere ce o suferă România. Plecarea lui I. G. Duca — dureroasă pentru toţi cari l-au apreciat — este urmată de moartea prietenului său, prof. I. Can­tacuzino, întemeietorul marelui INSTI­TUT DE SERURI Şt VACCINURI a-proape unic în Europa.

Fost elev al lui Metchnicoff, după ce lucrase cîţiva ani în Franţa, la institutu" Pasteur s'a reîntors în patrie stabilindu se ca profesor la Iaşi, apoi la Bucu reşti, unde se aşternu pe muncă pu­nând bazele institutului amintit mai sus devenind în scurtă vreme fala şi nă­dejdea ţării. Serurile, aşezămintele şi întreagă munca lui, aduseră alinar" milioanelor de suferinzi. Lucrările sale ştiinţifice au fost cunoscute în lumea savantă de peste hotare. Cunoscînd suferinţele umane, speranţa într'o în­dreptare şi o oarecare egalitate de tratament, l-au dus în mod firesc ca tînăr să se înscrie în partidul socialist. Propabil, acestui fapt se datoreşte in­tima prietenie cu Ferdinand Lasalle şi cu alt mari socialişti din Apus.

Bunătatea unei inimi largi şi a unui suflet bun cum a fost al său, este gra­dul la care ajung numai marii binefă­cători ai omenirii. Prof. I. Cantacuzino a fost dintre aceştia.

(an.)

P a r t e a o f i e i a l ă .

Revizoratul şcolar al Judeţul Mureş.

No. 85—1934 Ordin circular. Către Toate şcolile prim. de stat şi grad. copii

din judeţul Mureş. A v e m o n o a r e a v ă c o m u n i c a în c e l e ce u r m e a z ă , o rd i ­

n e l e d e m a i jo s , s p r e ş t i r e şi c o n f o r m a r e . 1) A v e m o n o a r e a v ă face c u n o s c u t , c ă Min i s t e ru l Ins­

t r u c ţ i u n i i p r i n dec i z i a No. 4655—934, d e l e a g ă p-e z i u a d e 10 I a n u a r i e 1934, p e Dl P a r t e n e DUCA, d e Rev izor ş c o l a r a l j u d e ţ u l u i M u r e ş .

2) Ins t i tu tu l d e Ps iho log i e d in Cluj , f ă c â n d c e r c e t ă r i şt i inţif ice c u p r i v i r e l a s t ud iu l g e m e n i l o r , do re ş t e s e a i b ă cu ­n o ş t i n ţ ă d e astfel d e copi i , c a r i s u n t î n sc r i ş i în ş c o a l e l e n o a s ­t r e p r i m a r e şi g r ă d i n i l e d e copi i .

Dv. s u n t e ţ i î n d r u m a ţ i a r a p o r t a c â t m a i c u r â n d n u m e l e , e t a t e a şi c l a s a în c a r e u r m e a z ă as t fe l d e copi i .

A c e a s t a î n b a z a o rd . S e r v . local d e înv . Cluj Nr . 45288-933 (Rev. ş c o l a r Nr . 3877—933) .

3) O n . Min i s te r a l lns t r . p r i n ö rd . Nr . 1 8 9 . 1 1 0 - 9 3 3 , n e face c u n o s c u t , c ă ş c o a l a i n f e r i o a r ă d e Ar te şi Meser i i d i n T u r n u - S e v e r i n a e x e c u t a t s t up i s i s t ema t i c i L a y e n s , D a d e n t -Blat t , e x t r a c t o a r e p e n t r u m i e r e , g r a t i a H a n e m a n n e tc . c a r i s e po t p r o c u r a c u p r e ţ u r i f oa r t e r e d u s e , u ş o r d e m â n u i t ş i la c a r i li s e v o r d a e x p l i c a ţ i i l e n e c e s a r e , a v â n d şi r e d u c e r e l a t r a n s p o r t p e C. F . R. d in g a r a T u r n u - S e v e r i n , l a o r i c e s ta ­ţ ie d in ţ a r ă .

Dor i tor i i , c a r i s e o c u p ă c u a p i c u l t u r a , po t p r o c u r a s t u p i

s i s t ema t i c i d e l à s u s n u m i t a ş c o a l ă , î n s ă f ă r ă n ic i o ob l iga ţ ie . (Rev . şcol . Nr . 3724—933) .

4) In c o n f o r m i t a t e cu o rd . On. Minist . Nr. 186.326 - 9 3 3 , S e r v . L o c a l Çluj c u o rd . Nr. 43 .922—933, n e f ace cunoscut* c ă la C o m i s i u n e a C o n s u l t a t i v ă H e r a l d i c ă s ' au s e m n a l a t ca ­zur i c ă diferi te au to r i t ă ţ i , î n t i e b u i n ţ e a z ă şi a c u m sigilii c u s t e m e l e vech i a l e ţări i .

On . Minister atrage atenţiunea şcolilor, că în viitor să în­trebuinţeze numai sigilii cu stemele noui, întocmite de Comisiunea consultativă Heraldică. (Rev. şcol. Nr. 3862—933) .

5) Avem onoare a vă face cunoscut, că On, Minister prin ord. Nr. 1903—934 a dispus să se distribue la fiecare şc. pr. de stat câte un calendar al ligii apărării în contra atacurilor aeriene, care costă 50 Lei. Având în vedere scopul frumos ce se urmă­reşte pentru apărarea populaţiei, precum şi faptul că, contribuim la susţinerea propagandei pentru apărarea teritoriului naţionr-1, am dispus, ca din salariile pe Ian. a. c. să se reţină câte 50 delei delà fiecare director, care se va prezenta apoi cu chitanţa eliberată de noi, la comitetul şcolar, de unde-ş i va ridica suma, ' iar calen­darul va fi trecut în catalogul biblioticii şcoalei (Rev. şc . Nr-8 6 - 9 3 4 ) .

6. In baza procesului verbal din 28 Sept. 1983 al Dlui insp gen. N. Saxu, fiecare şcoală prim. de stat care a fost înzestrată cu unelte de ateliere, ne va înainta copie după inventarul ce se păstrează în arhiva şcolii, a ră tând de unde au fost primite, s 'au din ce fonduri au fost, cumpăra te şi dacă sunt puse în funcţiune sau nu.

Cerem următoarelor şcoli să ne raporteze de urgenţă urmă­toarele :

a) Ulieş, ce s 'au făcut uneltele complecte pentru tâmplărie> trimise în 1927 prin Dl Gh. Nicolau ?

b) Lechincioara, ce s'au făcut cu uneltele complecte pentru tâmplărie, trimise în 1927 prin Dl Nie. Stănescu ?

c) Şc. Nr. 1. Tg . -Mureş , idem trimise prin Dl Const , lonescu ? d) Sovata, ce s'a făcut cu războiul dublu pentru ţesături de

papură , trimis prin Dl Gh. Passa t ? (Rev. şcol. Nr. 2905—933). , 7. Rugăm pe Dnii delegaţi însărcinaţi cu ridicarea salariilor

ca imediat ce vor fi distribuite, să ne înainteze statele de plată semnate , pentru a putea face decomptarea la timp.

8. Atragem atenţiunea pentru a doua oră tuturor înv. noui nu­miţi în jud. Mureş, pentru anul şcolar 1933—34 că în luna Mar­tie a. c. la toţi acei cari nici până azi n 'au prezentat dovezi de­spre reţinerea d e l — 2 % pentru Casa Pensiilor, li-se va reţine suma fără a se mai acorda nici un fel de amânare .

9) Invităm pe toţi înv. de stat din jud. Mureş, ca până la 15 Februarie a. c. să ne înainteze chitanţele despre achitarea im­pozitelor faţă de stat (global, agricol, clădiri etc.) iar la impune­rile ce se vor face pentru anul 1934, să se conformeze instruc­ţiunilor noastre , cu"privire la facerea declaraţiilor de impunere.

Tg. -Mureş , 16 Ianuarie 1934. Revizor şcolar,

ParteniU Duca.

Vă comunicam ordinul Ministerului Instrucţiunii No. 11324 din 19 Ianuarie 1934 spre strictă conformare:

„Nici un concediu nu se acordă învăţătorilor decât pentru forţă ma/o'ră. Nimeni rí are voe să părăseas­că şcoala. Dacă să găsesc învăţători plecaţi delà şcoală în alte condiţiuni, se vor pedepsi şi ei şi organele de control.

Ministru Dr. Anghelescu.

Sosind bonurile de impozite pe luna Octoiomvrie şt J\fov 1931, invităm pe toţi Dnii înv cari până la data de 1 Oct. 1931 au înaintat cereri pentru bonuri, să se prezinte la Revizoraiul şcolar pentru a şi le ridica, nu­mai între orele 12—1. Se pot ridica şi prin procură.

In legătură cu ordinul nostru circ. No. 85—1934 aducem la cunoştinţă Dior Preşedinţi ai Cercurilor cul­turale precum şi tuturor învăţătorilor din jud. Mureş, că şedinţele cercurilor culturale îşi vor reîncepe din nou ac-tivitaea. Acestea fiind suspendate numai pe timpul campa­niei electorale.

Tg.-Mureş, 17 lan. 1934. Revizor şcolar :

Parteniu Duca.

Jir. 1464-1934.

Cumunicat. Către

Toate Comitetele scoalelor de stat din jud. Mureş. Din şedinţa Comitetului şcolar judeţan ţinută la 26 Ian. 1934.

In urma verificărilor făcute de căire contabilul co­mitetului şcolar judeţan, toate bugetele pe exerciţiul în curs, cu excepţia aloi 5, au fost aprobate.

Ca urmare, rugăm pe domnii înv. dir. secretari ai comitetelor şcolare rurale, se tindă Mr'acolo, ca toate cotele restante şi curente, să fie neîntârziat achitate, luând contact cu domnii notari, — cari dealtfel vor primi ordine în consecinţă, — a face înlesniri şi posibilităţi de plată a cotelor.

Cu ocaziunea desbaUrilor marilor restanţe s'a luat hotărâre ; comitetele în restanţă cu p'.ată cotelor să fie excluse delà ajutoare până când nu se vor putea pune în curent cu plata lor.

Târgu-Mureş, la 27. Ian 1934.

Contabil al Comit. Şcol. Jud. (ss) V. N. RADU.

Delà Asociaţia învăţătorilor — Mureş. Toţi domni colegi cari doresc să stea în timpul ve­

rii la Sovata în Casa de odihnă a Asociaţiei, sunt ru­gaţi a-şi înainta din timp cereri pentru a li se putea co­munica ordinea în cure vor fi primiţi.

P R I E R E S SI c u l t u r a R e v i s t a A s o c i a ţ i e i î n v ă ţ ă t o r i l o r d i n j u d e ţ u l M u r e ş

ş i B u l e t i n u l Oficial a l R e v i z o r a t u l u i şi C o m i t , ş c o l a r j u d ~ ţ a n

Revista apa re sub conducerea Comitetului Asociaţiei învăţătorilor Români

din judeţul Mureş. t A p a r e l u n a r , a f a r ă d e Iu l ie şi A u g u s t

R e d a c ţ i a ş i a d m i n i s t r a ţ i a : T g . - M u r e ş S t r . C o g ă l n i c e a n u N o . 3

A B O N A M E N T U L A N U A L :

Pentru învăţători lei 60, pentru Comitetele Şcolare şi alţii lei 100.

Schimbul de reviste se va trimite pe adresa Redacţiei.

Manuscrisele se vor adresa Redacţiei. Cele nepublicate nu se vor înapoia.

Autorii, cari doresc să li se anunţe apariţia publicaţiuniloi, sunt rugaţi a trimite câte un exemplar Redacţiei revistei n astre.