iei (bnm, nr.2, mai 2017)bnm.md/files/bnm - ri_2_2017_p.pdf · s-a atestat s, i pentru rata anuala...

Raport asupra inflat, iei (BNM, nr.2, mai 2017)

Nota

Datele statistice au fost preluate de la Biroul Nat, ional de Statistica,

Ministerul Economiei, Ministerul Finant,elor,

Eurostat, Fondul Monetar Internat, ional,

Agent, ia Nat, ionala pentru Reglementare în Energetica,

Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

De asemenea, au fost analizate informat, iile statistice furnizatede organismele internat, ionale s, i de bancile centrale ale statelorvecine.

Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Nat, ionala aMoldovei.

Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicat, iei esteinterzisa, iar utilizarea datelor în diferite lucrari este permisanumai cu indicarea sursei.

Banca Nat, ionala a MoldoveiBulevardul Grigore Vieru nr. 1,MD-2005, Chis, inautel.:(373 22) 822 606fax: (373 22) 220 591

© Banca Nat, ionala a Moldovei, 2017

1

Cuprins

Sumar 3

1 Evolut, ia inflat, iei 6

1.1 Indicele pret,urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.2 Compararea prognozei din Raportul asupra inflat, iei nr.1, 2017 cu evolut, ia inflat, iei în trimestrul I 2017 . . . . 16

1.3 Pret,urile product, iei industriale . . . . . . . . . . . . . . . 17

2 Mediul extern 18

2.1 Economia mondiala, piet,ele financiare s, i de materiiprime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

2.2 Evolut, ia economiilor importante . . . . . . . . . . . . . . 22

2.3 Evolut, ia economiilor vecine s, i principalii parteneri decomert, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

3 Evolut, ii ale activitat, iieconomice 24

3.1 Cererea s, i product, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.2 Piat,a muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.3 Sectorul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

4 Promovarea politiciimonetare 36

4.1 Instrumentele politicii monetare . . . . . . . . . . . . . . 36

4.2 Dinamica indicatorilor monetari . . . . . . . . . . . . . . 39

5 Prognoza inflat, iei petermen mediu 46

5.1 Ipotezele mediului extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

5.2 Ipoteze privind pret,urile reglementate . . . . . . . . . . 48

5.3 Prognoza pe termen mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

6 Decizii de politica monetara 55

2 Raport asupra inflat, iei (BNM, nr.2, mai 2017)

Lista acronimelor

AID Asociat, ia Internat, ionala pentru Dezvoltare

BCE Banca Centrala Europeana

BIRD Banca Internat, ionala pentru Reconstruct, ie s, i Dezvoltare

BNM Banca Nat, ionala a Moldovei

BNS Biroul Nat, ional de Statistica al Republicii Moldova

CBN Certificate ale Bancii Nat, ionale a Moldovei

CHIBOR Rata medie a dobânzilor la care bancile contributorii suntdisponibile sa împrumute pe piat,a monetara interbancaramijloace banes, ti în lei moldovenes, ti altor banci

CSI Comunitatea Statelor Independente

EUR Moneda unica europeana

IPC Indicele pret,urilor de consum

IPI Indicele product, iei industriale

IPPI Indicele pret,urilor product, iei industriale

MDL Leul moldovenesc

NEER Cursul de schimb nominal efectiv al monedei nat, ionale

PIB Produsul intern brut

REER Cursul de schimb real efectiv al monedei nat, ionale

RUB Rubla ruseasca

SRF Sistemul Rezervelor Federale (Federal Reserve System)

SUA Statele Unite ale Americii

USD Dolarul SUA

VMS Valori mobiliare de stat

3

Sumar

Evolut, ia inflat, iei

În trimestrul I 2017, rata anuala a inflat, iei a constituit 4.3 la suta,fiind cu 1.8 puncte procentuale superioara celei din trimestrulprecedent. În luna martie 2017, inflat, ia s-a majorat pâna lavaloarea de 5.1 la suta. Ca rezultat, aceasta a reintrat în intervalult, intei inflat, iei stipulat în Strategia politicii monetare pe termenmediu. Majorarea ratei anuale a inflat, iei în perioada de referint, as-a datorat, preponderent, majorarii tarifelor la serviciile medicale,ajustarii accizelor la unele categorii de produse, unor presiuni dinpartea cererii agregate, majorarii pret,urilor la produsele petroliere,precum s, i efectului unei perioade de baza reduse din anul 2016.Începutul unei traiectorii ascendente, dar mai put, in pronunt,ate,s-a atestat s, i pentru rata anuala a inflat, iei de baza, care s-amajorat pâna la 4.6 la suta în luna martie 2017. Rata anualaa pret,urilor la produsele alimentare s-a majorat de la 2.8 la suta înluna decembrie 2016 la 5.0 la suta în luna martie 2017. Pret,urile lacombustibili au accelerat de la 1.6 la suta în decembrie la 12.5 lasuta în luna martie 2017. La sfârs, itul trimestrului I 2017, pret,urilereglementate au fost cu 3.6 la suta superioare celor din perioadasimilara a anului precedent. Valoarea efectiva a inflat, iei anuale dintrimestrul I 2017 este superioara celei anticipate în cadrul rundeide prognoza aferente Raportului asupra inflat, iei nr. 1, 2017, în ceamai mare parte, ca urmare a majorarii neanticipate a tarifelor laserviciile medicale.

Mediul extern

Începutul anului 2017 a fost marcat în economia mondiala deefortul consolidat al t, arilor exportatoare de petrol de a îndepliniplanul de reducere a volumului product, iei de petrol, ceea ce acontribuit la stabilizarea cotat, iilor internat, ionale la petrol. Un alteveniment important a fost majorarea intervalului de referint, aa ratelor dobânzilor Sistemului Rezervelor Federale, de la 0.5-0.75 la 0.75-1.0 la suta, eveniment ce a provocat un nou val devolatilitat, i pe piet,ele valutare. De asemenea, în primele luni aleanului 2017, majoritatea t, arilor au publicat statisticile de totalizarea rezultatelor activitat, ii economice în anul 2016, care, la rândul lor,au determinat confirmarea sau, invers, modificarea prognozelorprivind atât evolut, ia economiilor în parte, cât s, i a economieimondiale per ansamblu. Un exemplu relevant în acest sens estemajorarea valorii prognozate a produsului intern brut în zona europentru anul 2017, dupa ce Eurostat a anunt,at ca economia zoneieuro a progresat în anul 2016 cu 1.7 la suta.


Evolut, ii ale activitat, ii economice

În trimestrul IV 2016, PIB a înregistrat o cres, tere de 6.5 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2015. Dinamica anuala aactivitat, ii economice în a doua jumatate a anului 2016 a fostsemnificativ superioara celei din prima jumatate a anului. Evolut, iapozitiva a PIB în trimestrul IV 2016 s-a datorat, în cea mai mareparte, dinamicii sectorului agricol ce a creat premise pentrumajorarea exportului, dar s, i pentru cres, terea consumuluigospodariilor populat, iei s, i pentru o evolut, ie pozitiva din parteavariat, iei stocurilor. Astfel, exporturile au înregistrat o cres, tere de19.9 la suta în trimestrul IV 2016. Totodata, consumulgospodariilor populat, iei a sporit cu 4.6 la suta, preponderent, caurmare a majorarii componentei consumul de bunuri s, i servicii înnatura cu 5.0 la suta, dar s, i datorita majorarii venitului disponibilal populat, iei în perioada de referint, a. Investit, iile au determinat unaport pozitiv la dinamica PIB, în cea mai mare parte, datoritacomponentei variat, ia stocurilor, având în vedere ca formareabruta de capital fix a înregistrat o cres, tere de doar 1.0 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2015. Consumul final aladministrat, iei publice, în trimestrul IV 2016, s-a diminuat cu 0.3 lasuta. Dinamica activitat, ii economice a fost atenuata de majorareaimporturilor cu 9.4 la suta comparativ cu trimestrul IV 2015.Dinamica pronunt,ata a sectorului agricol a favorizat înregistrareaunor evolut, ii pozitive s, i în sectoarele conexe. Astfel, în trimestrulIV 2016, comert,ul cu ridicata s, i cu amanuntul s-a majorat cu 10.2la suta, industria prelucratoare – cu 5.3 la suta, transportul s, idepozitarea – cu 14.5 la suta. În aceasta perioada populat, iaocupata s-a diminuat cu 1.9 la suta în comparat, ie cu trimestrul IV2015. Totodata, rata s, omajului în perioada de referint, a a constituit3.8 la suta, fiind inferioara celei din perioada similara a anului2015.

Promovarea politicii monetare

Pe parcursul trimestrului I 2017 au avut loc trei s, edint,e aleComitetului executiv al Bancii Nat, ionale a Moldovei cu privire ladeciziile de politica monetara. Ca urmare a evaluarii balant,eiriscurilor interne s, i externe, carora ar putea fi supusa economiaRepublicii Moldova, s, i a perspectivelor inflat, iei pe termen scurt s, imediu, Comitetul executiv al Bancii Nat, ionale a Moldovei ahotarât sa ment, ina rata de baza aplicata la principalele operat, iunide politica monetara la nivelul de 9.0 la suta anual.

În trimestrul I 2017, dinamica agregatelor monetare a fost unapozitiva, media trimestriala în termeni anuali constituind 19.6la suta pentru M2 (cu 1.7 puncte procentuale peste nivelul dintrimestrul IV 2016) s, i 10.5 la suta pentru M3 (cu 1.1 puncteprocentuale mai mult fat, a de cres, terea din trimestrul precedent).

Ratele medii ale dobânzilor la depozitele în sold, în monedanat, ionala, s, i-au continuat trendul descrescator s, i, ca urmare, auconsemnat un declin temperat s, i ratele medii la crediteleacordate de catre sistemul bancar.

Sumar 5

În perioada de referint, a, fat, a de trimestrul IV 2016, ratele mediianuale ale dobânzilor aferente soldului creditelor s-au diminuatcu 0.78 puncte procentuale la creditele în moneda nat, ionala s, icu 0.27 puncte procentuale la creditele în valuta, înregistrândvalori de 11.32 la suta s, i 5.58 la suta, respectiv. Rata medie adobânzii pentru depozitele în lei atrase pe parcursul trimestruluiI 2017 a constituit 7.59 la suta, în descres, tere cu 1.38 puncteprocentuale fat, a de trimestrul precedent. Rata dobânzii pentrusoldul plasamentelor în valuta a constituit în medie 2.13 la suta,inferioara celei din trimestrul IV 2016 cu 0.08 puncte procentuale.

Prognoza inflat, iei pe termen mediu

Conform rundei curente de prognoza, deviat, ia PIB va înregistravalori pozitive în primele patru trimestre ale orizontului deprognoza s, i valori negative pe parcursul celorlalte trimestre.Plasarea activitat, ii economice deasupra nivelului ei de echilibrupe termen mediu va determina presiuni inflat, ioniste, în timp cevalorile negative ale deviat, iei PIB în ultimele patru trimestre aleorizontului de prognoza vor genera presiuni dezinflat, ioniste.Condit, iile monetare reale vor avea un impact eterogen asupracererii. Rata reala efectiva de schimb va manifesta efectestimulative în primul trimestru de prognoza, dupa care vaalimenta un caracter restrictiv al condit, iilor monetare pentrurestul orizontului de prognoza. Rata reala a dobânzii va fistimulativa pentru întreg orizontul de prognoza, cu except, iaultimilor doua trimestre de prognoza, când va fi nesemnificativrestrictiva.

Proiect, ia ratei medii anuale a inflat, iei IPC, conform rundei curentede prognoza, va avea o traiectorie ascendenta pâna în trimestrulIV 2017, dupa care se va diminua pâna la finele orizontului deprognoza. Începând cu trimestrul II 2017, rata anuala a inflat, iei seva plasa deasupra intervalului de variat, ie pe parcursul a patrutrimestre consecutive. Ulterior, aceasta se va încadra în intervalulde variat, ie pâna la finele orizontului de prognoza. Valoareamaxima de 8.1 la suta o va înregistra în trimestrul IV 2017, iarvaloarea minima de 4.1 la suta în trimestrul IV 2018. Comparativcu prognoza precedenta, valorile medii anuale proiectate ale rateianuale a inflat, iei sunt superioare cu 1.6 puncte procentualepentru anul 2017 s, i cu 0.2 puncte procentuale pentru anul 2018.


Capitolul 1

Evolut, ia inflat, iei

Rata anuala a inflat, iei a consemnat o dinamica ascendenta de laînceputul anului, majorându-se pâna la valoarea de 5.1 la suta înluna martie. Ca rezultat, aceasta a reintrat în luna februarie înintervalul t, intei inflat, iei stipulat în Strategia politicii monetare petermen mediu. Rata medie anuala a inflat, iei, în trimestrul I 2017,a constituit 4.3 la suta, fiind superioara celei din trimestrulprecedent. Majorarea ratei anuale a inflat, iei în perioada dereferint, a a fost determinata, preponderent, de cres, terea tarifelorla serviciile medicale, de ajustarea accizelor la unele categorii deproduse, de presiunile aparute din partea cererii agregate, demajorarea pret,urilor la produsele petroliere, precum s, i de efectulunei perioade de baza reduse din anul 2016. Începutul uneitraiectorii ascendente, dar mai put, in pronunt,ate se atesta s, ipentru rata anuala a inflat, iei de baza. Valoarea efectiva a inflat, ieianuale din trimestrul I 2017 este superioara celei anticipate încadrul rundei de prognoza aferente Raportului asupra inflat, iei nr.1, 2017, în cea mai mare parte, ca urmare a majorariineanticipate a tarifelor la serviciile medicale.

Graficul 1.1: Rata anuala a IPC s, i a inflat, ieide baza (%)

23456789

101112131415

1/14

3/14

5/14

7/14

9/1

4

11/1

4

1/15

3/15

5/15

7/15

9/1

5

11/1

5

1/16

3/16

5/16

7/16

9/16

11/1

6

1/17

3/17

IPC Inflația de bază Ținta inflației

Sursa: BNS, calcule BNM

Graficul 1.2: Rata anuala a pret,urilorla produsele alimentare, a pret,urilorreglementate s, i a pret,urilor la combustibili(%)

-6

-3

0

3

6

9

12

15

18

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Prețurile la produsele alimentarePrețurile reglementatePrețurile la combustibili

Sursa: BNS

1.1 Indicele pret,urilor de consum

În trimestrul I 2017, rata anuala a inflat, iei IPC a început o tendint, aascendenta, dupa traiectoria descendenta pronunt,ata din anulprecedent. Astfel, aceasta s-a majorat de la 2.4 la suta în lunadecembrie 2016 pâna la 5.1 la suta în luna martie 2017 (Graficul1.1). În luna februarie 2017, a reintrat în intervalul de 5.0 la suta±1.5 puncte procentuale stipulat în Strategia politicii monetare petermen mediu. Rata medie anuala a IPC, în trimestrul I 2017, aconstituit 4.3 la suta s, i a fost cu 1.8 puncte procentuale superioaracelei din trimestrul precedent.

În lunile februarie s, i martie 2017, rata anuala a inflat, iei de bazaa înregistrat valori inferioare inflat, iei totale. Inflat, ia de baza, înmod similar, a cunoscut o traiectorie ascendenta pe parcursultrimestrului I 2017. Totus, i aceasta a început mai târziu. Astfel,tendint,a descendenta a inflat, iei din anul precedent s-a încheiatîn luna ianuarie 2017, constituind 3.9 la suta. Catre luna martie2017, rata anuala a inflat, iei de baza a accelerat pâna la valoareade 4.6 la suta. În trimestrul I 2017, rata medie a inflat, iei de bazaa constituit 4.3 la suta, fiind cu 1.0 puncte procentuale inferioaracelei din trimestrul precedent. Ca rezultat, contribut, ia din parteainflat, iei de baza asupra ratei anuale a IPC s-a diminuat cu 0.3puncte procentuale, pâna la 1.3 puncte procentuale în trimestrul I2017.

Capitolul 1. Evolut, ia inflat, iei 7

Traiectoria ascendenta a ratei anuale a inflat, iei IPC a fostdeterminata, în cea mai mare parte, de majorarea presiunilor dinpartea pret,urilor reglementate s, i a pret,urilor la combustibili.Astfel, contribut, ia din partea pret,urilor reglementate a crescut cu0.7 puncte procentuale, constituind 0.4 puncte procentuale întrimestrul I 2017, ca rezultat al majorarii tarifelor la serviciile

Graficul 1.3: Evolut, ia inflat, iei anuale (%) s, icontribut, ia subcomponentelor (p.p.)

-2

0

2

4

6

8

10

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Produsele alimentare Prețurile reglementate

Combustibili Inflația de bază

IPC


medicale. În acelas, i timp, contribut, ia din partea pret,urilor lacombustibili s-a majorat cu 0.7 puncte procentuale, ca urmare amajorarii pret,urilor la produsele petroliere s, i ajustarii accizelor laînceputul anului 2017. Accelerarea ratei anuale a inflat, iei a fostsust, inuta s, i de pret,urile la produsele alimentare, ca urmare a unorcondit, ii meteorologice mai put, in favorabile în prima luna a anului,dar s, i a unor presiuni din partea cererii agregate. Contribut, ia dinpartea acestora asupra dinamicii IPC s-a majorat de la 1.3 puncteprocentuale la 1.8 puncte procentuale. Având în vedere evolut, iarelativ stabila a monedei nat, ionale în raport cu dolarul SUA, peparcursul perioadei de referint, a, aceasta nu a exercitat presiuniinflat, ioniste asupra pret,urilor (Graficul 1.3).

În structura pe componente, în luna martie 2017, pret,urile lamarfurile nealimentare s-au majorat cu 5.2 la suta, pret,urile laservicii – cu 5.1 la suta, iar pret,urile la produsele alimentare aufost cu 5.0 la suta superioare celor din luna martie 2016.

Inflat, ia de baza

În trimestrul I 2017, rata medie anuala a inflat, iei de baza aconstituit 4.3 la suta, fiind înca inferioara celei din trimestrulprecedent. Totus, i, la începutul anului curent rata anuala a inflat, ieide baza a init, iat o traiectorie ascendenta, majorându-se de la 3.9la suta în luna ianuarie pâna la 4.6 la suta în luna martie.

Revigorarea us, oara a cererii agregate, deopotriva cu ajustarilepoliticii fiscale a statului pentru anul 2017, precum s, i unele s, ocurisectoriale au constituit principalele surse ale presiunilor

Graficul 1.4: Contribut, ia subcomponentelor(p.p.) la dinamica anuala a inflat, iei de baza(%)

0

2

4

6

8

10

12

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Diferenţe statistice AlteleArticole de uz personal Alimentație publicăEducație și învățământ Cultură și odihnăMijloace de transport, autopiese Întreținere zilnică a gospodarieiArticole de uz casnic MobilăMateriale de construcție ÎncălțăminteÎmbrăcăminte ȚigăriInflația de bază


inflat, ioniste pentru inflat, ia de baza în perioada de referint, a.

O contribut, ie semnificativa la dinamica ascendenta a pret,urilorîn trimestrul I 2017 a revenit segmentului „t, igari” (Graficul 1.4).Modificarile operate în cadrul politicii fiscale a statului pentru anul2017, cu privire la majorarea accizelor, s-au reflectat în cres, tereapret,urilor acestor articole.

De asemenea, conturarea presiunilor inflat, ioniste s-a produs carezultat al majorarii pret,urilor pentru „îmbracaminte”,„încalt, aminte”, „articole de uz casnic”.

Majorarea plat, ii pentru cres, ele s, i gradinit,ele de copii s-a reflectatîn contribut, ia pozitiva din partea subcomponentei „educat, ie s, iînvat, amânt” la dinamica inflat, iei de baza. Noile taxe pentrualimentat, ia copiilor din institut, iile de învat, amânt au intrat învigoare la începutul lunii martie, dupa publicarea HotarâriiGuvernului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Astfel, acests, oc sectorial, generat de factorii decizionali, a contribuit laevolut, ia ascendenta a inflat, iei de baza.

În acelas, i timp, s-a atestat mics, orarea pret,urilor pe segmentulmijloacelor de transport. Des, i modificarile operate în cadrul politicii


fiscale au vizat s, i majorarea cotelor accizelor pentru unele categoriide mijloace de transport, cres, terile posibile de pret,uri au fostestompate, preponderent, de aprecierea cu 0.6 la suta a monedeinat, ionale fat, a de dolarul SUA s, i cu 4.0 la suta fat, a de euro (întrimestrul I 2017 fat, a de trimestrul I 2016), dat fiind faptul ca omare parte din pozit, iile monitorizate la aceasta categorie de BNSdepind de cotat, ia MDL/USD s, i MDL/EUR.

Pe subcomponente, în luna martie 2017 comparativ cu martie2016, cele mai semnificative majorari de pret,uri s-au înregistratla „t, igari” (21.6 la suta), „educat, ie s, i învat, amânt” (11.8 la suta),„încalt, aminte” (9.3 la suta), „îmbracaminte” (4.4 la suta) etc.

Pret,urile la produsele alimentare

În trimestrul I 2017, rata anuala a pret,urilor la produsele alimentarea înregistrat un nivel mediu de 4.5 la suta, fiind cu 1.4 puncteprocentuale superior celui din trimestrul IV 2016.

Dinamica ascendenta a ratei anuale a fost condit, ionata, înprincipal, de majorarea contribut, iilor din partea grupelor „legumeproaspete”, „oua”, „cartofi”, „carne, preparate s, i conserve dincarne” s, i „fructe proaspete” (Graficul 1.5). Cres, terea pret,urilor lacartofi, legume s, i fructe proaspete a fost determinata,

Graficul 1.5: Contribut, ia componentelor(p.p.) la dinamica anuala a pret,urilor laprodusele alimentare (%)

-2

0

2

4

6

8

10

12

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Produse de morărit Legume

Cartofi Fructe proaspete

Carne, preparate din carne Pește și produse din pește

Lapte și produse lactate Ouă

Zahăr Băuturi

Grăsimi Altele

Diferențe statistice Prețurile la produse alimentare


preponderent, de consemnarea pe parcursul lunii ianuarie a unortemperaturi mai scazute ca de obicei s, i a precipitat, iilor. Astfel,condit, iile meteorologe mai put, in favorabile au afectat atâtnumarul comerciant, ilor, cât s, i condit, iile de pastrate s, icomercializare a acestor produse. În acelas, i timp, majorareapret,urilor la oua pe parcursul trimestrului I a fost determinata dereducerea ofertei de aceste produse pe piat,a interna. Dement, ionat ca, tendint,a ascendenta a ratei anuale a pret,urilor laprodusele alimentare a fost sust, inuta s, i de cererea agregatapozitiva, care a generat pe parcursul trimestrului presiuniinflat, ioniste.

Pe piat,a internat, ionala, în trimestrul I 2017, rata anuala a pret,urilorla produsele alimentare s-a pozit, ionat la un nivel mediu de 15.9 lasuta sau cu 5.7 puncte procentuale superior nivelului din trimestrulIV 2016.

Cres, terea cu 5.0 la suta în termeni anuali a pret,urilor la produselealimentare în luna martie 2017 a fost determinata, preponderent,de majorarea pret,urilor la „oua” (53.3 la suta), „fructele proaspete”(11.2 la suta), „zahar” (10.9 la suta), „grasimi” (8.7 la suta),„pes, te s, i produse din pes, te” (6.3 la suta) s, i la „carne, preparate s, iconserve din carne” (3.8 la suta).

Graficul 1.6: Contribut, ia componentelor(p.p.) la dinamica anuala a pret,urilorreglementate (%)

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Diferență statistică AsigurareTelecomunicație Servicii de transportServicii de sănătate MedicamenteÎncalzire centrală Gaz din rețeaEnergie electrică Cheltueli legate de întreținerea caseiChirie în casele de locuit a statului Prețurile reglementate


Pret,urile reglementate

Rata anuala a pret,urilor reglementate a consemnat o evolut, ieascendenta în cadrul trimestrului I 2017, majorându-se de la -1.1la suta în luna decembrie 2016 pâna la 3.6 la suta în luna martie2017. Totodata, rata medie trimestriala în perioada de referint, a aconstituit 1.7 la suta s, i a fost cu 3.2 puncte procentuale superioaracelei din trimestrul IV 2016.


Evolut, ia ascendenta a pret,urilor la serviciile reglementate a fostdeterminata, în cea mai mare parte, de majorarea tarifelor laserviciile de sanatate (Graficul 1.6), ca urmare a ajustariiCatalogului tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare1.Aceste modificari au rezultat în cres, terea subcomponentuluiaferent serviciilor medicale din cadrul IPC cu 48.2 la suta s, i cu16.8 la suta în lunile februarie s, i martie, respectiv. ConformMinisterului Sanatat, ii, tarifele medicale precedente nu acopereaucosturile reale ale consumabilelor costisitoare, precum s, i, întretimp, institut, iile medicale publice au fost dotate cu echipamentmedical performant pentru stabilirea diagnosticului s, i efectuareatratamentelor, de aceea ajustarile respective de pret,uri au fostinevitabile (Caseta nr. 1).

Totodata, în trimestrul I 2017, s-a intensificat contribut, ia pozitivaasupra pret,urilor reglementate din partea pret,urilor la serviciilede telecomunicat, ii. În acest context, la începutul anului curent,Moldtelecom S.A. a operat modificari la abonamentele la internet,fapt ce a generat cres, terea contribut, iei acestui subcomponent încadrul IPC2.

În luna martie, ANRE a actualizat tarifele la energia electrica s, i laenergia termica. Totus, i, impactul majorarii tarifului la energiatermica urmeaza sa fie reflectat ulterior. Impactul majorariitarifului la energia electrica a fost reflectat part, ial în luna martie,componentul respectiv în cadrul IPC majorându-se cu 1.0 la sutafat, a de luna februarie. Cu toate acestea, contribut, ia din parteaenergiei electrice asupra ratei anuale a pret,urilor reglementate acontinuat sa fie una negativa s, i a atenuat part, ial impactul pozitival subcomponentelor ment, ionate anterior. Pret,urile lamedicamente au exercitat pe parcursul perioadei de referint, a unimpact negativ asupra ratei anuale a pret,urilor reglementate.

1http://lex.justice.md/md/341845/2http://www.moldtelecom.md/news/13893


Pret,urile la combustibili

Pe parcursul trimestrului I 2017, rata anuala a pret,urilor lacombustibili a consemnat o dinamica ascendenta, majorându-sede la 1.6 la suta în luna decembrie 2016 pâna la 12.5 la suta înluna martie 2017. Rata medie de cres, tere a acestor pret,uri, înperioada de referint, a, a constituit 11.1 la suta, fiind cu 11.3puncte procentuale superioara celei din trimestrul IV 2016(Graficul 1.7).

La formarea ratei anuale a pret,urilor la combustibili, pe parcursul

Graficul 1.7: Contribut, ia componentelor(p.p.) la cres, terea anuala a pret,urilor lacombustibili (%)

-9

-6

-3

0

3

6

9

12

15

3/16

4/1

6

5/16

6/16

7/16

8/1

6

9/16

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Gaz din butelii Cărbune de pamântCarburanți Lemne pentru focCombustibil lichid Preţurile la combustibili


trimestrului I 2017, cel mai mult a contribuit cres, terea pret,urilor lacarburant, i. Contribut, ia generata din partea acestora a atinsvaloarea de 6.2 puncte procentuale, fiind cu 9.8 puncteprocentuale mai mare în comparat, ie cu cea din trimestrul IV 2016.Dinamica respectiva a fost sust, inuta de cres, terea pret,urilorinternat, ionale la petrol. Astfel, pret,ul petrolului Urals, în trimestrulI 2017, a constituit circa 52.1 dolari SUA/baril, în cres, tere cu 8.7 lasuta în comparat, ie cu trimestrul precedent. De ment, ionat ca,începând cu luna septembrie 2016, rata anuala a pret,urilor lasubcomponenta „gaz din butelii” a trecut în palierul pozitiv. Astfel,în trimestrul I 2017, contribut, ia acestei subcomponente aconstituit 2.1 puncte procentuale, fiind cu 1.0 puncte procentualemai mare fat, a de trimestrul precedent. Contribut, iile pozitive dinpartea pret,urilor la carburant, i s, i a celor la gazul lichefiat au fostdeterminate s, i de ajustarea accizelor la produsele petrolierepentru anul 2017 (Caseta nr. 2). În perioada de referint, a,contribut, ia generata din partea pret,urilor la „lemne pentru foc” aconstituit 2.0 puncte procentuale la formarea ratei anuale apret,urilor la combustibili, fiind cu 0.6 puncte procentuale mai micaîn comparat, ie cu trimestrul IV 2016. Cu un aport pozitiv laformarea ratei anuale a pret,urilor la combustibili au contribuitpret,urile la „carbunele de pamânt”. Astfel, în trimestrul I 2017,contribut, ia acestei subcomponente la formarea ratei anuale aconstituit 0.5 puncte procentuale, fiind cu 0.5 puncte procentualemai mare în comparat, ie cu trimestrul IV 2016.


1.2 Compararea prognozei dinRaportul asupra inflat, iei nr. 1,2017 cu evolut, ia inflat, iei întrimestrul I 2017

Datele cu privire la IPC în trimestrul I 2017 denota o inflat, iesuperioara cu 0.8 puncte procentuale celei anticipate (3.5 la suta)în cadrul rundei de prognoza din luna ianuarie 2017, publicata înRaportul asupra inflat, iei nr.1, 2017 (Graficul 1.8). Abatereapozitiva pronunt,ata a fost determinata, în cea mai mare parte, dedeviat, ia cu 2.2 puncte procentuale a prognozei pret,urilorreglementate (-0.5 la suta) (Tabelul 1.1). Acest fapt s-a datoratimpactului majorarii neanticipate a pret,urilor la componenta

Graficul 1.8: Evolut, ia s, i prognoza IPC de laimplementarea regimului de t, intire a inflat, iei(%)

0

2

4

6

8

10

12

14

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/16 I/17

Inflația (efectiv) Prognoza pe termen scurt a inflației

Sursa: BNM

Tabelul 1.1: Evolut, ia s, i prognoza IPC s, i acomponentelor sale (%)

Efectiv Prognoza Abaterea(%) RI I,2017 (p.p.)

tr.I,17/ tr.I,17/ efectiv–tr.I,16 tr.I,16 prognoza

IPC 4.3 3.5 0.8Inflat, ia de baza 4.3 4.0 0.3Produselealimentare 4.5 4.0 0.5Pret,urilereglementate 1.7 -0.5 2.2Combustibili 11.1 11.4 -0.3


sanatate care a fost reflectat în lunile februarie s, i martie. Înacelas, i timp, înregistrarea unei abateri pozitive a fost favorizata s, ide evolut, ia pret,urilor la produsele alimentare s, i a celor aferenteinflat, iei de baza. Astfel, pentru pret,urile la produsele alimentares-a înregistrat o valoare superioara cu 0.5 puncte procentualecomparativ cu prognoza din Raportul asupra inflat, iei nr.1, 2017,ca urmare a înregistrarii pe parcursul lunii ianuarie 2017 a unorcondit, ii meteorologice mai reci ca de obicei, astfel generândpresiuni inflat, ioniste mai pronunt,ate asupra pret,urilor la legumeles, i fructele proaspete. Pentru inflat, ia de baza s-a înregistrat oabatere de 0.3 puncte procentuale comparativ cu valoareaanticipata, fapt datorat, în cea mai mare parte, reflectariiimpactului majorarii accizelor la t, igari mai devreme comparativ cuanii precedent, i. Pentru prognoza pret,urilor la combustibili s-aînregistrat o abatere negativa de 0.3 puncte procentuale. Totus, i,având în vedere ponderea redusa în structura IPC, înregistrareaabaterii respective nu a generat un impact atât de importantasupra prognozei pe termen scurt a inflat, iei. Dinamica ratei deschimb pe parcursul perioadei de referint, a a fost inferioara celeianticipate, astfel încât aceasta a atenuat, într-o anumita masura,presiunile inflat, ioniste generate de factorii sus-ment, ionat, i.


1.3 Pret,urile product, iei industriale

În trimestrul I 2017, rata anuala a pret,urilor în industrie aconsemnat un nivel mediu de 2.9 la suta sau cu 0.1 puncteprocentuale superior celui din trimestrul IV 2016. Evolut, iaascendenta a ratei anuale a IPPI a fost influent,ata de dinamicapret,urilor la produsele livrate pe piat,a externa (Graficul 1.9). Înacest fel, în perioada analizata, rata anuala IPPI livrate pe piat,aexterna s-a majorat cu 1.8 puncte procentuale, pâna la nivelul de

Graficul 1.9: Rata anuala a IPPI (%)

0

2

4

6

8

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Rata anuală a IPPI

Rata anuală a IPPI livrate pe piața internă

Rata anuală a IPPI livrate pe piața externă

Sursa: BNS

Graficul 1.10: Rata anuala a IPPI (%) s, icontribut, ia componentelor acesteia, dupaprincipalele ramuri (p.p.)

3.02.6

3.2

-1

0

1

2

3

4

5

63

/16

4/1

6

5/1

6

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/1

7

Industria extractivă Industria prelucrătoareSectorul energetic IPPI


3.6 la suta. Totodata, rata anuala a pret,urilor la produsele livratepe piat,a interna s-a pozit, ionat la nivelul de 2.6 la suta sau cu 0.5puncte procentuale inferior celui din trimestrul IV 2016.

Analizând evolut, ia ratei anuale a pret,urilor în industrie, dupaprincipalele ramuri, se contureaza ca dinamica acesteia estedeterminata, preponderent, de evolut, ia pret,urilor în industriaprelucratoare (Graficul 1.10). În trimestrul I 2017, la formarearatei anuale a IPPI, pret,urile din cadrul industriei prelucratoareau contribuit în medie cu 2.8 puncte procentuale sau cu 0.6puncte procentuale mai mult decât în trimestrul IV 2016. Dement, ionat ca, dinamica pret,urilor în industria prelucratoare a fostinfluent,ata de cres, terea pret,urilor aferente „industriei alimentare”s, i „produselor textile”. Totodata, contribut, ia din partea pret,uriloraferente sectorului energetic a constituit 0.1 puncte procentuale,iar cea aferenta industriei extractive a ramas una infima (0.03puncte procentuale).


Capitolul 2

Mediul extern

2.1 Economia mondiala, piet,elefinanciare s, i de materii prime

Începutul anului 2017 a fost marcat în economia mondiala deefortul consolidat al t, arilor exportatoare de petrol de a îndepliniplanul de reducere a volumului product, iei de petrol, ceea ce acontribuit la stabilizarea cotat, iilor internat, ionale la petrol. Un alteveniment important a fost majorarea intervalului de referint, aa ratelor dobânzilor Sistemului Rezervelor Federale, de la 0.5-0.75 la 0.75-1.0 la suta, eveniment ce a provocat un nou valde volatilitat, i pe piet,ele valutare. De asemenea, în primele luniale anului 2017 au fost publicate de catre majoritatea t, arilor

Graficul 2.1: Evolut, ia USD/EUR (medialunara) în contextul politicilor monetare aleBCE s, i SRF

1.00

1.05

1.10

1.15

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1/16

4/1

6

7/16

10/1

6

1/17

Rata de politică monetară a BCE (%)

Rata efectivă a fondurilor federale a SRF (%)

USD/EUR - scala din dreapta

Sursa: BCE, SRF

Graficul 2.2: Evolut, ia RUB/USD (medialunara) sub influent,a evolut, iei pret,ului lapetrol

50

60

70

80

25

35

45

55

65

1/16

3/16

5/16

7/16

9/1

6

11/1

6

1/17

3/17

Urals (USD/baril)

RUB/USD - scala din dreapta

Sursa: Banca Centrala a Federat,iei Ruse, MinisterulDezvoltarii Economice a Federat,iei Ruse

statisticile de totalizare a rezultatelor activitat, ii economice în anul2016, care la rândul lor au determinat confirmarea sau, invers,modificarea prognozelor privind evolut, ia economiilor în parte s, i aeconomiei mondiale per ansamblu. Un exemplu relevant analizeieste majorarea valorii prognozate a produsului intern brut în zonaeuro pentru anul 2017, dupa ce Eurostat a anunt,at ca economiazonei euro a progresat în anul 2016 cu 1.7 la suta.

În primele trei luni ale anului 2017, dolarul SUA a prezentat ovolatilitate sporita, ceea ce a amplificat incertitudinile de pe piet,eleinternat, ionale (Caseta nr. 3). Totus, i per ansamblu, dolarul SUA s-aapreciat, drept urmare a deciziei Sistemului Rezervelor Federalede majorare a intervalului de referint, a a ratelor dobânzilor cu 0.25puncte procentuale, pâna la 0.75-1.0 la suta (Graficul 2.1). Astfel,pe o medie trimestriala, în perioada analizata, dolarul SUA s-aapreciat cu 3.9 la suta comparativ cu yenul japonez, cu 1.3 lasuta comparativ cu moneda unica europeana (Graficul 2.1), cu0.9 la suta fat, a de dolarul canadian, cu 0.4 la suta fat, a de franculelvet, ian s, i cu 0.2 la suta fat, a de lira sterlina. Totodata, comparativcu coroana suedeza, dolarul SUA s-a depreciat cu 1.3 la suta.Valutele economiilor emergente importante au avut o evolut, iecontrara fat, a de dolarul SUA. Astfel, lira turceasca s-a depreciatîn perioada analizata cu 12.7 la suta, peso argentinian cu 1.5 lasuta s, i yuanul chinezesc cu 0.8 la suta. Realul brazilian s, i rupiaindiana s-au apreciat în trimestrul I 2017 în medie cu 4.6 s, i 0.7 lasuta comparativ cu dolarul SUA.

Capitolul 2. Mediul extern 19


În regiune se atesta o intensificare a contrastelor tendint,elorvalutare, ceea ce genereaza o volatilitate sporita. Pe fundalulstabilitat, ii pret,urilor la petrol, rubla ruseasca s-a apreciat, întrimestrul I 2017 în medie cu 6.7 la suta fat, a de dolarul SUA s, i cu8.1 la suta fat, a de moneda unica europeana (Graficul 2.2). Tot înperioada analizata, hrivna ucraineana s-a depreciat cu 4.5 la sutafat, a de dolarul SUA s, i cu 3.1 la suta fat, a de moneda unica

Graficul 2.3: Evolut, ii pe piat,a mondiala apetrolului

-2

-1

0

1

2

3

25

35

45

55

1/16

3/16

5/16

7/16

9/16

11/16

1/17

3/17

Surplus/deficit de petrol la nivel mondial (mbz) - scaladin dreapta

Urals (USD/baril)

Sursa: Ministerul Dezvoltarii Economice a Federat,ieiRuse, Administrat,ia SUA privind informat,ia energetica

Graficul 2.4: Ritmul anual de cres, tere aindicilor pret,urilor mondiale (%)

-45

-30

-15

0

15

30

45

60

1/16

3/16

5/16

7/16

9/16

11/16

1/17

3/17

Produse alimentare MetaleResurse energetice Total

Sursa: FMI, calcule BNM

europeana. Leul românesc s-a depreciat în trimestrul I 2017 cu1.7 la suta fat, a de dolarul SUA s, i cu 0.3 la suta fat, a de monedaunica europeana. Pentru comparat, ie, în perioada analizata, leulmoldovenesc s-a apreciat în termeni nominali cu 0.4 la suta fat, ade dolarul SUA s, i cu 1.8 la suta fat, a de moneda unica europeana.

În trimestrul I 2017, pret,ul mediu al petrolului Urals a consemnatvaloarea de 52.1 dolari SUA/baril. Totodata, pret,ul petrolului acrescut în baza lunara în ianuarie s, i februarie 2017 cu 2.1 s, i 0.6la suta s, i s-a redus cu 7.0 la suta în martie 2017. Cres, tereapret,urilor la petrol se datoreaza înt,elegerii OPEC din 30 noiembrie2016, dar s, i a altor 11 t, ari non-OPEC din 10 decembrie 2016,de a diminua nivelul product, iei de petrol în prima jumatate aanului 2017. Potrivit Agent, iei Internat, ionale pentru Energie, înluna februarie 2017, t, arile OPEC au îndeplinit planul semestrialde reducere a product, iei de petrol în proport, ie de 98 la suta, iaralte t, ari angajate au redus product, ia de petrol în proport, ie de 37la suta. De ment, ionat ca, conform aceloras, i date, Arabia Sauditaa îndeplinit planul de reducere în proport, ie de 135 la suta, iarFederat, ia Rusa doar de 40 la suta. Perspectivele de cres, tere încontinuare a pret,ului petrolului au fost diseminate în luna martie2017 de repunerea în funct, iune a sondelor de petrol de s, ist dinStatele Unite ale Americii, dar s, i de cres, terea product, iei de petrolîn alte t, ari non-OPEC, care per ansamblu au contribuit la cres, tereaofertei mondiale de petrol. De ment, ionat ca, la nivel mondial, înluna martie 2017 cererea s, i oferta de petrol a fost în echilibru,dupa ce cu o luna înainte s-a atestat un deficit de 200 mii barili depetrol pe zi, iar în luna ianuarie 2017 s-a înregistrat un surplus de1.1 milion barili pe zi (Graficul 2.3).

Conform datelor FMI, în luna martie 2017, pret,urile internat, ionalela materiile prime analizate s-au redus cu 3.8 la suta comparativcu luna februarie 2017 s, i au crescut cu 23.6 la suta comparativ cumartie 2016. Dintre acestea, pret,urile internat, ionale la produselealimentare s-au redus cu 2.8 la suta fat, a de luna precedenta s, i aufost cu 5.6 la suta peste nivelul lunii martie 2016. Pret,urile lametale s-au redus în luna martie cu 1.0 la suta în baza lunaradupa cinci luni consecutive de cres, tere, dar totus, i au fostsuperioare cu 28.3 la suta valorii din luna martie 2016. Cea maimare contribut, ie la majorarea indicelui pret,urilor internat, ionale auavut-o cotat, iile la resursele energetice, în luna martie acesteadiminuându-se cu 5.6 la suta fat, a de luna precedenta s, imajorându-se cu 36.3 la suta fat, a de luna martie 2016. Cres, tereaaccentuata a pret,urilor la comoditat, i din primele doua luni aleanului 2017 a fost determinata de majorarea pret,urilor la petrol,de proiectele ample investit, ionale anunt,ate de noul pres, edinte alSUA s, i, per ansamblu, de îmbunatat, irea prognozelor privindevolut, ia economiei mondiale. Declinul us, or din luna martie sedatoreaza inversarii pe moment a trendului pret,ului la petrol. Celmai probabil, în urmatoarele luni, va persista volatilitateasemnificativa a cotat, iilor la materiile prime, sub influent,a evolut, ieipret,urilor la petrol s, i a paritat, ii dolarului SUA (Graficul 2.4).

Pe piet,ele fort,ei de munca predilecte emigrant, ilor cu scop delucru din Republica Moldova se atesta o situat, ie ambigua. În


luna februarie 2017, rata s, omajului în zona euro a scazut cu0.1 puncte procentuale, pâna la 9.5 la suta. Totodata, dupa ous, oara cres, tere, rata s, omajului în Italia este din nou în scadere, înfebruarie 2017 fiind de 11.5 la suta. În România, rata s, omajuluieste în scadere continua, în luna februarie 2017 înregistrându-seo rata de 5.4 la suta, ceea ce este semnificativ mai redusa fat, ade media ultimilor ani. În Federat, ia Rusa, rata s, omajului este încres, tere, o presupunere precoce fiind efectul sezonier al perioadeireci a anului. În primele doua luni ale anului 2017, în Federat, ia

Graficul 2.5: Rata s, omajului în zona euro,Italia, România s, i Federat, ia Rusa (%)

4

6

8

10

12

1/16

3/16

5/16

7/16

9/16

11/1

6

1/17

Italia Zona euroRomânia Federația Rusă

Sursa: Eurostat, Serviciul Federal de Statistica alFederat,iei Ruse

Rusa rata s, omajului a fost de 5.6 la suta, în cres, tere cu 0.3 puncteprocentuale fat, a de sfârs, itul anului 2016 (Graficul 2.5).

2.2 Evolut, ia economiilor importante

În trimestrul IV 2016, produsul intern brut al Statelor Unite aleAmericii a crescut cu 0.5 la suta comparativ cu trimestrulprecedent s, i cu 2.0 la suta comparativ cu perioada analogica aanului 2015. Per total, în anul 2016, produsul intern brut în StateleUnite ale Americii a crescut cu 1.6 la suta, cu 1.0 puncteprocentuale mai put, in comparativ cu anul 2015. Temperareadrastica a cres, terii economice a avut la baza consecint,ele nefasteale perioadei îndelungate a pret,urilor joase la resursele energeticeasupra product, iei industriale s, i diminuarea valorii exportului net,în condit, iile aprecierii dolarului SUA s, i a unui nivel scazut al

Tabelul 2.1: Evolut, ia PIB, IPC s, i IPI îneconomiile selectate (%)

PIB PIB IPI IPC

tr.IV,16/ tr.IV,16/ ian.- feb.17/ mart.17/

tr.III,16 tr.IV,15 ian.- feb.16 mart.16

(a.s.)

SUA 0.5 2.0* 0.2 2.4Zona

euro 0.4 1.7* 0.6 1.5Germania 0.4 1.8* 0.5 1.6Franta 0.4 1.1* -0.4 1.0Italia 0.2 1.0* 1.1 1.2România 1.3 4.7 5.5 0.2Federatia

Rusa 0.5 0.3 -0.3 4.3Ucraina 1.9 4.8 0.4 15.1

Sursa: Eurostat, oficiile nat,ionale de statistica vizate*în baza seriei ajustata sezonier

inflat, iei. Anul 2017 a început cu o us, oara cres, tere a product, ieiindustriale cu 0.2 la suta în perioada ianuarie-februarie 2017comparativ cu perioada ianuarie-februarie 2016. Rata s, omajului,în luna martie 2017, a înregistrat o diminuare de 0.2 puncteprocentuale, pâna la nivelul de 4.5 la suta, ceea ce reprezinta unnou record minim dupa criza economica din 2008. În luna martie2017, pret,urile de consum în SUA au crescut cu 0.1 la suta fat, a deluna precedenta s, i cu 2.4 la suta fat, a de nivelul pret,urilor din lunamartie 2016 (Tabelul 2.1). Drept urmare a stabilitat, ii tendint,elorpozitive din economia SUA, precum diminuarea ratei s, omajului s, inivelul stabil al pret,urilor în proximitatea de 2.0 la suta t, intita petermen lung, la 15 martie 2017, Sistemul Rezervelor Federale adecis majorarea intervalului ratelor dobânzilor de la 0.5-0.75 la0.75-1.0 la suta.

Produsul intern brut al zonei euro, în trimestrul IV 2016, a crescutcu 0.4 la suta comparativ cu trimestrul precedent s, i cu 1.7 lasuta (seria ajustata sezonier) comparativ cu trimestrul IV 2015.Totodata, pe întreg parcursul anului 2016, produsul intern brutîn zona euro a crescut cu 1.7 la suta. În primele doua luni aleanului 2017, product, ia industriala s-a majorat cu 0.6 la sutacomparativ cu perioada analogica a anului 2016. Totodata, în lunafebruarie 2017, rata s, omajului în zona euro s, i-a continuat trenduldescendent, diminuându-se pâna la 9.5 la suta, acesta fiind celmai scazut nivel din mai 2009. Ca urmare a cres, terii consumului,dar s, i a majorarii treptate a pret,urilor la resursele energetice, înluna martie 2017, inflat, ia anuala în zona euro a crescut pâna la 1.5la suta, dintre care pret,urile la produsele alimentare au crescut cu1.8 la suta, pret,urile la resursele energetice s-au majorat cu 7.4 lasuta, iar pret,urile la servicii au crescut cu 1.0 la suta (Tabelul 2.1).


2.3 Evolut, ia economiilor vecine s, iprincipalii parteneri de comert,

În România, în trimestrul IV 2016, produsul intern brut a fost maimare, în termeni reali, cu 1.3 la suta comparativ cu trimestrulIII 2016, iar fat, a de trimestrul IV 2015, a înregistrat o cres, terecu 4.7 la suta pe seria bruta s, i cu 4.8 la suta pe seria ajustatasezonier. Per total, în anul 2016, produsul intern brut în Româniaa crescut cu 4.8 la suta. În perioada ianuarie-februarie 2017,product, ia industriala a crescut fat, a de perioada similara a anuluiprecedent cu 5.5 la suta pe seria bruta s, i cu 5.6 la suta pe seriaajustata, în funct, ie de numarul de zile lucratoare s, i de sezonalitate.Piat,a fort,ei de munca din România înregistreaza un trend continuuus, or descendent. În luna martie 2017, pret,urile de consum aucrescut cu 0.1 la suta fat, a de luna precedenta s, i cu 0.2 la sutafat, a de nivelul pret,urilor din luna martie 2016. Pentru a 40-a lunaconsecutiv, nivelul pret,urilor de consum în România se afla sublimita de jos a intervalului t, intit de Banca Nat, ionala a României(Tabelul 2.1).

În trimestrul IV 2016, dupa mai multe trimestre de declin,economia Federat, iei Ruse a crescut în medie cu 0.5 la sutacomparativ cu trimestrul III 2016 s, i cu 0.3 la suta comparativ cutrimestrul IV 2015. Totodata, în anul 2016, produsul intern brut înFederat, ia Rusa s-a contractat în medie cu 0.2 la suta. Dement, ionat ca, conform datelor revizuite de Rosstat, în anul 2015,reducerea produsului intern brut a fost de 2.8 la suta, comparativcu 3.7 la suta estimat init, ial. În trimestrul I 2017 product, iaindustriala s-a contractat cu 16.9 la suta fat, a de trimestrulprecedent s, i a crescut cu 0.1 la suta comparativ cu trimestrul I2016. În primele doua luni ale anului 2017, rata s, omajului s-ament, inut la nivelul de 5.6 la suta, în cres, tere cu 0.3 puncteprocentuale fat, a de sfârs, itul anului 2016. Inflat, ia s, i-a continuattendint,a de diminuare, în luna martie 2017, pret,urile de consummajorându-se cu 0.1 la suta fat, a de luna precedenta s, i cu 4.3 lasuta fat, a de luna martie 2016. De ment, ionat ca Banca Centrala aRusiei tinde spre un nivel al inflat, iei de 4.0 la suta la sfârs, itulanului 2017 (Tabelul 2.1).

În trimestrul IV 2016, produsul intern brut al Ucrainei a crescut cu1.9 la suta comparativ cu trimestrul precedent s, i cu 4.8 la sutacomparativ cu trimestrul IV 2015. Per ansamblu, în anul 2016,economia Ucrainei a progresat în medie cu 2.3 la suta. În perioadaianuarie-februarie 2017, product, ia industriala în Ucraina a crescut

Graficul 2.6: Evolut, ia pret,urilor de consumîn Ucraina (%)

-5

5

15

25

35

45

1/16

3/16

5/16

7/16

9/1

6

11/1

6

1/17

3/17

Inflația anuală Inflația lunară

Sursa: Serviciul Statistica de Stat al Ucrainei

cu 0.4 la suta, product, ia în construct, ii a crescut cu 21.0 la suta, iarproduct, ia agricola s-a contractat cu 1.7 la suta. Totodata, în bazaanuala, exporturile au crescut în luna ianuarie 2017 cu 48.1 la suta,iar importurile cu 29.4 la suta (Tabelul 2.1). Pret,urile de consums, i pret,urile product, iei industriale au continuat sa creasca, în lunamartie 2017, în termeni anuali, pret,urile de consum majorându-secu 15.1 la suta, iar pret,urile product, iei industriale – cu 38.3 la suta(Graficul 2.6).


Capitolul 3

Evolut, ii ale activitat, iieconomice

3.1 Cererea s, i product, ia

Conform informat, iei publicate de BNS, în trimestrul IV 2016, PIB s, i-a continuat evolut, ia pozitiva semnalata în perioadele precedente.Totus, i, în a doua jumatate a anului, cres, terea economica s-adovedit a fi mult mai pronunt,ata, PIB înregistrând o majorarede 6.3 la suta în trimestrul III s, i de 6.5 la suta în trimestrul IV, cares-a datorat în cea mai mare parte evolut, iei favorabile din sectorulagricol comparativ cu anul 2015, ceea ce a creat premise pentrumajorarea exportului, dar s, i a consumului de bunuri s, i servicii înnatura, precum s, i pentru o evolut, ie pozitiva a variat, iei stocurilor.Cres, terea PIB este reflectata s, i de seria ajustata sezonier. Conformacesteia, PIB în trimestrul IV a fost cu 0.6 la suta superior celui dintrimestrul III.

Cererea

Din perspectiva utilizarilor (Graficul 3.1), consemnarea unei rateanuale pozitive a PIB în trimestrul IV 2016 s-a datorat atât cereriiinterne, cât s, i celei externe. Astfel, consumul final al gospodariilorpopulat, iei s-a majorat cu 4.6 la suta, generând o contribut, ie de4.1 puncte procentuale la formarea ratei anuale a PIB. Comparativcu prima jumatate a anului 2016, în trimestrele III s, i IV, dinamicaconsumului populat, iei a fost mult mai accentuata, fapt generat, încea mai mare parte, de consumul de bunuri s, i servicii în natura,care a înregistrat o majorare de 15.8 la suta s, i, respectiv, 5.0la suta pe fundalul evolut, iei pozitive în sectorul agricol. Dupa

Graficul 3.1: Contribut, ia componentelorcererii la cres, terea PIB (p.p.)

-3.3

0.8 1.8

6.3 6.5

-12-10-8-6-4-202468

101214

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Cons. admin. publice și private Import

Formarea brută de cap. Export

Cons. gospodăriilor pop. Rata creșterii PIB


dinamica mediocra în primele noua luni ale anului, reflectând ocerere interna modesta, în trimestrul IV 2016, atât procurareabunurilor, cât s, i procurarea serviciilor au cunoscut o dinamicamai accentuata, majorându-se cu 4.3 s, i, respectiv, 6.2 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2015. Consumul final aladministrat, iei publice a cunoscut o contractare de 0.3 la suta lafinele anului 2016. Componenta investit, ionala a generat un aportpozitiv de 0.7 puncte procentuale. Totus, i, acest fapt s-a datorat maimult impactului asociat al componentei variat, ia stocului, favorizatade evolut, ia din agricultura. Formarea bruta de capital fix a fost doarcu 1.0 la suta superioara celei din trimestrul IV 2015. Evolut, iiledin sectorul agricol au favorizat majorarea exporturilor cu 19.9 lasuta, fapt ce a generat o contribut, ie de 8.9 puncte procentuale ladinamica cres, terii PIB. Dinamica activitat, ii economice, în trimestrulIV 2016, a fost atenuata semnificativ de majorarea importurilor cu9.4 la suta comparativ cu trimestrul IV 2015.

Capitolul 3. Evolut, ii ale activitat, iieconomice 25

Cererea de consum a populat, iei

În trimestrul IV 2016, ritmul anual de cres, tere a consumului final algospodariilor populat, iei a înregistrat un nivel de 4.6 la suta, fiindcu 0.3 puncte procentuale inferior celui din trimestrul precedent.Dinamica respectiva a consumului populat, iei a fost determinatade evolut, ia pozitiva a tuturor subcomponentelor principale dincadrul acestuia. Astfel, cheltuielile pentru procurarea bunurilor

Graficul 3.2: Contribut, ia componentelor(p.p.) la cres, terea consumului final algospodariilor populat, iei (%)

-3.5

2.3 2.2

4.9 4.6

-6

-4

-2

0

2

4

6

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Consumul în formă naturală

Cheltuielile pentru procurarea serviciilor

Cheltuielile pentru procurarea bunurilor

Consumul final al gospodăriilor populaţiei


s-au majorat cu 4.3 la suta, contribuind la formarea ritmuluianual de cres, tere a consumului final al gospodariilor populat, ieicu 2.2 puncte procentuale (Graficul 3.2). Consumul în formanaturala a consemnat o dinamica anuala pozitiva, majorându-secu 5.0 la suta pe fundalul unor condit, ii favorabile pentru product, iaagricola, pe parcursul anului 2016, astfel, contribuind cu 1.5puncte procentuale la formarea ritmului anual de cres, tere. Înacelas, i timp, cheltuielile pentru procurarea serviciilor au înregistrato cres, tere de 6.2 la suta fat, a de trimestrul IV 2015, generând ocontribut, ie pozitiva de 0.9 puncte procentuale.

Dinamica anuala a consumului gospodariilor populat, iei a fostfavorizata de evolut, ia pozitiva a venitului disponibil al populat, iei.În acest sens, în trimestrul IV 2016, rata anuala a venituluidisponibil al populat, iei a consemnat un nivel de 5.3 la suta sau cu0.1 puncte procentuale superior nivelului din trimestrul III 2016(Graficul 3.3). Aceasta valoare a ratei anuale a fost determinata,

Graficul 3.3: Evolut, ia venitului disponibilal populat, iei (%, fat, a de perioada similaraa anului precedent) s, i contribut, iilesubcomponentelor (p.p.)

-8

-4

0

4

8

12

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16Alte venituriPrestații socialeRemiteriActivitatea individuală non-agricolăActivitatea individuală agricolăActivitatea salarialăVenituri disponibile - totalVenit disponibil, termeni reali


în principal, de dinamica veniturilor aferente prestat, iilor sociale s, ia activitat, ii salariale, care au generat contribut, ii de câte 3.5puncte procentuale la formarea ratei anuale. De ment, ionat ca,contribut, ia remiterilor s-a majorat cu 1.9 puncte procentuale fat, ade trimestrul precedent, în timp ce contribut, iile din parteaactivitat, ii individuale non-agricole s-au diminuat cu 1.2 puncteprocentuale. Astfel, venitul obt, inut din partea remiterilor agenerat o contribut, ie pozitiva de 0.5 puncte procentuale laformarea ratei anuale, în timp ce, venitul din partea activitat, iiindividuale non-agricole a generat o contribut, ie negativa de 1.3puncte procentuale. Veniturile din partea activitat, ii individualeagricole s, i alte venituri, în ansamblu, au generat un aport negativde 0.8 puncte procentuale la formarea ratei anuale. În trimestrulIV 2016, rata anuala de cres, tere a venitului disponibil al populat, ieiîn termeni reali s-a pozit, ionat la nivelul de 2.7 la suta, astfel fiindcu 2.0 puncte procentuale superioara celei din trimestrul III 2016.

Sectorul public

Executarea bugetului public nat, ional

Conform datelor furnizate de catre Ministerul Finant,elor, în primeletrei luni ale anului 2017, veniturile bugetului public nat, ional aufost acumulate în suma de 11993.2 milioane lei, cu 20.8 la sutapeste nivelul veniturilor acumulate în perioada similara a anului2016 (Graficul 3.4). Partea majora a veniturilor bugetare a fostacumulata din contul impozitelor s, i taxelor, care au avut o ponderede 66.8 la suta (8006.0 milioane lei). Contribut, iile s, i primele de

Graficul 3.4: Dinamica veniturilor s, i acheltuielilor publice (%, cres, tere anuala)

20.8

24.7

-20

-10

0

10

20

30

40

50

01/15

04/15

07/15

10/15

01/16

04/16

07/16

10/16

01/17

Veniturile publice Cheltuielile publice

Sursa: Ministerul Finant,elor

asigurari obligatorii au constituit 28.8 la suta (3452.3 milioanelei), iar ponderea altor venituri s, i granturi au constituit 4.1 la suta(497.3 milioane lei) s, i respectiv 0.3 la suta (37.6 milioane lei) dintotalul veniturilor bugetare.

Cheltuielile bugetului public nat, ional, în primele trei luni ale anului2017, au totalizat 12260.7 milioane lei, înregistrând o cres, tere de24.7 la suta fat, a de perioada similara a anului 2016. Din totalul


de cheltuieli, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentruprotect, ia sociala (37.8 la suta), pentru învat, amânt au fost alocate17.6 la suta, iar ocrotirii sanatat, ii 12.6 la suta. Pentru serviciile destat cu destinat, ie generala s, i servicii în domeniul economiei aufost alocate 9.9 la suta s, i respectiv 10.3 la suta, iar domeniuluiapararii nat, ionale, ment, inerii ordinii publice s, i securitat, ii nat, ionalei-au revenit 7.4 la suta din cheltuieli, alte domenii beneficiind definant,are mai modesta.

În primele trei luni ale anului 2017, executarea bugetului publicnat, ional s-a soldat cu un deficit de 267.5 milioane lei. În perioadasimilara a anului 2016, executarea bugetului public nat, ional s-asoldat cu un profit de 90.5 milioane lei. Soldurile la conturilebugetului public nat, ional la situat, ia din 31 martie 2017 s-aumajorat, comparativ cu situat, ia de la 1 ianuarie 2017, cu 989.2milioane lei s, i au constituit 5769.7 milioane lei.

Datoria de stat

La situat, ia din 31 martie 2017, soldul datoriei de stat a RepubliciiMoldova a constituit 51649.2 milioane lei, superior celui de lasfârs, itul anului 2016 cu 1.7 la suta. Datoria de stat, la finele luniimartie 2017, a fost formata din datoria de stat externa în proport, iede 57.8 la suta s, i datoria de stat interna în proport, ie de 42.2 lasuta. Fat, a de 31 martie 2016, datoria de stat s-a majorat cu 48.4la suta sau cu 16854.5 milioane lei, din contul cres, terii datoriei destat interne (cu o contribut, ie pozitiva de 39.1 puncte procentuale)s, i a datoriei de stat externe (cu o contribut, ie pozitiva de 9.3 puncteprocentuale).

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2017, soldul datoriei de statexterne s-a majorat cu circa 589.6 milioane lei sau cu 2.0 lasuta, constituind la sfârs, itul lunii martie 2017 suma de 29855.8milioane lei. Totodata, în valuta, soldul datoriei de stat externe aînsumat 1532.7 milioane dolari SUA, înregistrându-se o majorare,comparativ cu începutul anului, cu aproximativ 68.0 milioane dolariSUA sau cu circa 4.6 la suta. Pe parcursul primelor trei luni aleanului 2017, finant,area externa neta a atins o valoare pozitiva,constituind circa 41.8 milioane dolari SUA. Totodata, fluctuat, iaratei de schimb a dolarului SUA fat, a de alte valute a avut valoripozitive s, i a reprezentat 26.2 milioane dolari SUA.

La situat, ia din 31 martie 2017, datoria de stat interna a constituit21793.4 milioane lei, superioara celei de la sfârs, itul anului 2016cu 273.8 milioane lei sau cu 1.3 la suta. Fat, a de aceeas, i perioadaa anului 2016, datoria de stat interna s-a majorat de 2.7 ori.Modificarea datoriei de stat interne s-a produs, în mare parte, dincontul emiterii, în luna octombrie 2016, a VMS pentru executareade catre Ministerul Finant,elor a obligat, iunilor de plata derivate dingarant, iile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 s, i nr. 101 din 01aprilie 2015, în suma de 13.3 miliarde lei, s, i al majorarii emisiuniiVMS pe piat,a primara cu circa 4.4 la suta. Prin urmare, la finelelunii martie 2017, datoria interna a fost formata din VMS emise pepiat,a primara (29.3 la suta), VMS convertite (9.5 la suta) s, i VMSemise pentru executarea garant, iilor de stat (61.2 la suta).

Curba randamentelor valorilor mobiliare de stat (VMS)

În trimestrul I 2017, volumul VMS tranzact, ionate pe piat,a primaraa constituit 2729.5 milioane lei, cu 25.9 la suta mai mult fat, a detrimestrul precedent. Volumul valorilor mobiliare puse în circulat, ie


pe parcursul perioadei de referint, a a fost cu 19.8 la suta mai micfat, a de volumul anunt,at init, ial de Ministerul Finant,elor. Raportuldintre cererea din partea participant, ilor la licitat, ii s, i oferta dinpartea organului emitent a fost de 1.17.

Graficul 3.5: Curba randamentelor VMS (%)

6.01 6.26 6.197.28

7.676.78

7.21 7.50 7.498.63

7.74

26.2126.08 25.52

26.50

0

5

10

15

20

25

30

91z 182z 364z 1 an 2ani 3ani

TR I 2017 TR IV 2016 TR I 2016

Sursa: BNM

Rata medie efectiva a dobânzii la bonurile de trezorerie cuscadent,a la 91 de zile a constituit 6.01 la suta, fiind sub nivelulmediu al ratei dobânzii din trimestrul precedent cu 1.2 puncteprocentuale. Bonurile de trezorerie de 182 de zile au fost plasatela o rata medie efectiva de 6.26 la suta, cu 1.2 puncteprocentuale mai put, in decât în trimestrul IV 2016, iar cele cuscadent,a la 364 de zile – de 6.19 la suta, cu 1.3 puncteprocentuale mai put, in decât în trimestrul anterior (Graficul 3.5).De ment, ionat ca, începând cu luna decembrie 2015 licitat, ii cubonuri de trezorerie de 21 de zile nu au fost efectuate.

Obligat, iunile de stat cu scadent,a la 2 ani au fost tranzact, ionatela o rata medie efectiva de 7.67 la suta, în diminuare cu 1.0puncte procentuale fata de trimestrul precedent. De ment, ionatca, începând cu luna noiembrie 2016 a fost reluata plasarea pepiat,a primara a obligat, iunilor de stat cu scadent,a la 3 ani, care peparcursul trimestrului I 2017 au fost tranzact, ionate la o rata medieefectiva a dobânzii de 6.78 la suta, în diminuare cu 1.0 puncteprocentuale fat, a de trimestrul precedent.

Totodata, la 28 martie 2017, conform Legii pentru modificarea s, icompletarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017 nr. 33 din 17martie 2017, au fost plasate pe piat,a primara obligat, iuni de stat cuscadent,a la 1 an s, i la 2 ani prin care au fost atrase 508.9 milioanelei, pentru crearea rezervei de lichiditat, i în scopul îmbunatat, iriigestionarii datoriei statului.

Cea mai mare pondere în volumul VMS puse în circulat, ie peparcursul perioadei de referint, a a fost cea a bonurilor de trezoreriecu scadent,a la 364 de zile, acestea au constituit 32.4 la sutadin totalul tranzact, iilor, fiind urmate de bonurile de trezoreriede 182 de zile, a caror pondere a constituit 27.1 la suta, iarponderea bonurilor de trezorerie de 91 de zile a alcatuit 18.7la suta. Ponderea obligat, iunilor de stat cu scadent,a la 2 ani aconstituit 14.9 la suta, obligat, iunilor de stat cu scadent,a la 1 an aconstituit 6.0 la suta, iar a obligat, iunilor de stat cu scadent,a la 3ani – 0.9 la suta.

Cererea de investit, ii

În trimestrul IV 2016, componenta investit, ionala a generat un aportpozitiv de 0.7 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB. Acestaa fost determinat atât de majorarea cu 1.0 la suta a formarii brutede capital fix, cât s, i de contribut, ia pozitiva din partea componenteivariat, ia stocurilor (0.5 puncte procentuale).

În acelas, i timp, potrivit datelor operative prezentate de BNS,

Graficul 3.6: Contribut, ia tipurilor de mijloacefixe (p.p.) la dinamica anuala a investit, iilorîn active materiale pe termen lung (%)

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

2015 I/2016 II/2016 III/2016 IV/2016

Clădiri de locuit

Clădiri (exclusiv clădiri de locuit) și edificii

Utilaje, mașini și mijloace de transport

Alte mijloace fixe

Diferențe statistice

Investiții în active materiale pe termen lung (suma componentelor)

Sursa: BNS

investit, iile în active materiale pe termen lung continua saînregistreze o dinamica anuala negativa, dar mai put, in pronunt,atacomparativ cu perioadele precedente (Graficele 3.6 s, i 3.7). Înacest sens, în trimestrul IV, acestea au fost cu 10.6 la sutainferioare celor din trimestrul IV 2015. Pe subcomponente,aceasta dinamica a fost determinata de scaderea investit, iilor însectorul construct, iilor de cladiri cu 35.1 la suta s, i asubcomponentei utilaje, mas, ini s, i mijloace de transport cu 16.6 lasuta. Impactul negativ sus-ment, ionat a fost us, or atenuat de


majorarea investit, iilor în sectorul nerezident, ial cu 16.6 la suta(Graficul 3.6).

Din perspectiva surselor de finant,are a activelor materiale petermen lung, dinamica negativa a acestora a fost, în cea mai mareparte, determinata de scaderea investit, iilor din contul mijloacelorproprii ale întreprinderilor s, i ale populat, iei cu 15.6 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2015. Evolut, ii negative

Graficul 3.7: Contribut, ia surselor definant,are (p.p.) la dinamica anuala ainvestit, iilor în active materiale pe termenlung (%)

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

2015 I/2016 II/2016 III/2016 IV/2016

Bugetul de statBugetele unităților administrativ-teritorialeMijloacele proprii ale întreprinderilor și populațieiMijloacele investitorilor străiniAlte surseDiferențe statisticeInvestiții în active materiale pe termen lung (suma componentelor)

Sursa: BNS

Graficul 3.8: Evolut, ia ratei anuale aexporturilor (%) s, i contribut, ia pe categoriide t, ari (p. p.)

-18

-14

-10

-6

-2

2

6

10

14

18

22

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

UE CSI Restul lumii Exporturile


Graficul 3.9: Evolut, ia ratei anualea exporturilor (%) s, i contribut, iacomponentelor pe grupe de marfuri(p. p.)

-20

-16

-12

-8

-4

0

4

8

12

16

20

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramicăMateriale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Rata anuală de creștere a exporturilor


au fost înregistrate în cadrul investit, iilor finant,ate din alte surse(-13.1 la suta). Acest impact a fost part, ial atenuat de majorareainvestit, iilor din contul investitorilor straini cu 23.3 la suta, dar s, i acelor din contul bugetului de stat cu 11.3 la suta (Graficul 3.7).

Cererea externa neta3

În trimestrul IV 2016, rata anuala a exporturilor (exprimate îndolari SUA) a consemnat un nivel de 18.0 la suta sau cu 2.1puncte procentuale superior celui din trimestrul III 2016. Aceastaevolut, ie a fost determinata, în principal, de revigorareaexporturilor catre t, arile UE, care s-au majorat în termeni anuali cu33.2 la suta, generând, o contribut, ie pozitiva de 21.9 puncteprocentuale (Graficul 3.8). În acelas, i timp, exporturile catre t, arileCSI s, i cele clasificate ca „Restul lumii” s-au diminuat cu 10.4 s, i13.3 la suta, determinând o contribut, ie negativa de 2.4 s, i 1.5puncte procentuale, respectiv. De ment, ionat ca, pentru alcinsprezecelea trimestru consecutiv exporturile destinate t, arilorCSI au înregistrat ritmuri negative de cres, tere.

Analizând exportul pe categorii de marfuri (Graficul 3.9), deremarcat, pentru al doilea trimestru consecutiv, contribut, iapozitiva din partea grupei „produse alimentare, ale regnuluianimal, bauturi s, i grasimi” (14.1 puncte procentuale), care a fostgenerata de cres, terea în termeni anuali a exportului acestorproduse cu 28.7 la suta. Majorarea exporturilor de produseagroalimentare în a doua jumatate a anului 2016 a fost sust, inutade revigorarea sectorului agricol, astfel volumul product, ieiagricole s-a majorat cu 18.2 la suta în anul 2016.

Totodata, în direct, ia majorarii volumului exporturilor a contribuit s, icres, terea exporturilor de „vehicule, aparate optice s, i de înregistratsau de reprodus sunete” s, i „materiale textile s, i îmbracaminte” cu16.8 s, i 10.9 la suta, astfel generând contribut, ii pozitive de 2.7 s, i1.5 puncte procentuale, respectiv. Evolut, ia pozitiva pe parcursulanului 2016 a exportului de „materiale textile s, i îmbracaminte” afost sust, inuta s, i de cres, terea, în perioada analizata, a volumuluiproduct, iei industriale în sectoarele „fabricarea produselor textile”(31.8 la suta), „fabricarea articolelor de îmbracaminte” (15.1 lasuta) s, i în „fabricarea încalt, amintei, tabacirea s, i finisarea pieilor”(10.1 la suta).

Dupa o perioada de doi ani s, i jumatate, când rata anuala decres, tere a importurilor s-a pozit, ionat în palierul negativ, în a douajumatate a anului 2016, aceasta a revenit în banda pozitiva. Înacest fel, în trimestrul IV 2016, importurile de marfuri s-a majoratcu 9.8 la suta în comparat, ie cu trimestrul similar al anului 2015.

3S-au utilizat datele trimestriale cu privire la evolut, ia comert,ului extern alRepublicii Moldova, exprimate în mii dolari SUA.


De ment, ionat ca, revigorarea importurilor, în trimestrul IV 2016,a fost sust, inuta de evolut, ia acestora pe toate categoriile de t, ari(Graficul 3.10). În acest fel, importurile din UE s, i CSI s-au majorat

Graficul 3.10: Evolut, ia ritmului anual alimporturilor (%) s, i contribut, ia pe categoriide t, ari (p.p.)

-30

-26

-22

-18

-14

-10

-6

-2

2

6

10

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Restul lumii CSI UE Importurile


Graficul 3.11: Evolut, ia ritmului anualal importurilor (%) s, i contribut, iacomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.)

-30

-26

-22

-18

-14

-10

-6

-2

2

6

10

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramicăMateriale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Rata anuală de creștere a importurilor


Graficul 3.12: Evolut, ia în termeni reali acomert,ului extern (%)

-21

-14

-7

0

7

14

21

28

35

2/16

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/16

11/16

12/16

1/17

2/17

Export

Import

Sursa: BNS

cu 10.0 s, i 9.1 la suta, astfel contribuind la cres, terea ratei anuale aimporturilor cu 4.7 s, i 2.4 puncte procentuale, respectiv. Totodata,importurile din t, arile clasificate ca „Restul lumii” s-au majorat cu10.3 la suta, generând o contribut, ie de 2.7 puncte procentuale laformarea ratei anuale a importurilor (Graficul 3.10).

Pe grupe de marfuri (Graficul 3.11), majorarea ratei anuale aimporturilor a fost influent,ata, în principal, de evolut, ia importurilorde „vehicule, aparate optice s, i de înregistrat sau de reprodussunete”, „produse minerale” s, i „materiale textile s, i îmbracaminte”,care au generat contribut, ii pozitive de 3.7, 2.7 s, i 1.8 puncteprocentuale, respectiv.

Datele operative aferente comert,ului extern al Republicii Moldova,pentru primele doua luni ale trimestrului I 2017, prezinta semnalepozitive privind continuarea evolut, iei pronunt,ate a acestuia(Graficul 3.12). Rata anuala a importurilor, în primele doua luniale anului 2017, s-a pozit, ionat la nivelul de 21.3 la suta sau cu11.5 puncte procentuale superior celui din trimestrul IV 2016. Înacelas, i timp, rata anuala a exporturilor a consemnat un nivel de23.9 la suta sau cu 5.9 puncte procentuale superior celui dintrimestrul IV 2016.


Product, ia

Pe categorii de resurse, des, i într-o masura mai put, in pronunt,atadecât în trimestrul precedent, evolut, ia pozitiva a PIB la sfârs, itulanului 2016 a fost determinata, preponderent, de cres, terea valoriiadaugate brute din agricultura, cu 17.6 la suta (Graficul 3.13)comparativ cu trimestrul IV 2015 s, i a contribuit astfel cu 2.6puncte procentuale la dinamica PIB, ca urmare a unor condit, iimeteorologice favorabile pentru acest sector pe parcursul anului2016. Dinamica respectiva a favorizat înregistrarea unor evolut, ii

Graficul 3.13: Contribut, ia sectoareloreconomiei la cres, terea PIB (p.p.)

-5

-3

-1

1

3

5

7

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Impozite nete pe produs Alte activități

Administrație publică Tranzacții imobiliare

Transport, informații și depozitare Comerț

Construcții Industria

Agricultura PIB

Sursa: BNS

Graficul 3.14: Evolut, ia în termeni reali aindustriei (%, fat, a de luna similara a anuluiprecedent)

-9

-6

-3

0

3

6

9

12

2/16

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/16

11/16

12/16

1/17

2/17

Sursa: BNS

Graficul 3.15: Evolut, ia transportului demarfuri (%, fat, a de luna similara a anuluiprecedent)

-25

-15

-5

5

15

25

35

2/16

3/1

6

4/1

6

5/1

6

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/1

7

Aerian Fluvial

Rutier Feroviar

Total mărfuri transportate

Sursa: BNS

pozitive s, i în sectoarele conexe. Astfel, în trimestrul IV 2016,comert,ul cu ridicata s, i cu amanuntul s-a majorat cu 10.2 la suta,industria prelucratoare – cu 5.3 la suta, transportul s, i depozitarea– cu 14.5 la suta. Evolut, ii pozitive care au generat un impactsesizabil la cres, terea PIB au fost consemnate s, i în sectorulinformat, iilor s, i comunicat, iilor, care a înregistrat o majorare de 4.9la suta. Impozitele nete pe produse, în trimestrul IV 2016, auînregistrat o cres, tere de 0.1 la suta comparativ cu perioadasimilara a anului 2015. În acelas, i timp, construct, iile, în perioadade referint, a, au consemnat o dinamica negativa minora,contractându-se cu 0.2 la suta.

În primele doua luni ale trimestrului I 2017, ritmul anual decres, tere a volumului product, iei industriale a consemnat un nivelmediu de 1.9 la suta, fiind cu 1.6 puncte procentuale inferior celuidin trimestrul IV 2016 (Graficul 3.14). Aceasta dinamica a fostdeterminata de temperarea ritmului anual de cres, tere a industrieiprelucratoare (de la 2.4 la suta în trimestrul IV 2016 pâna la 1.2 lasuta în primele doua luni ale trimestrului I 2017 ) s, i a celui dinsectorul „product, ia s, i furnizarea de energie electrica s, i termica,gaze, apa calda s, i aer condit, ionat” (de la 16.7 la suta în trimestrulIV 2016 pâna la 9.7 la suta în primele doua luni ale trimestrului I2017). Totodata, ritmul anual de cres, tere a volumului product, iei înindustria extractiva, în perioada ianuarie-februarie 2017, a ramasla acelas, i nivel fat, a de trimestrul IV 2016.

Pentru primele doua luni ale trimestrului I 2017, rata anuala avolumului marfurilor transportate a înregistrat un nivel mediude 13.4 la suta sau cu 10.7 puncte procentuale superior celui dintrimestrul IV 2016. De ment, ionat ca, aceasta cres, tere pronunt,ata aratei anuale a fost determinata de majorarea volumului de marfuritransportate pe cale feroviara s, i rutiera (Graficul 3.15). Totodata,în perioada ianuarie-februarie 2017, întreprinderile de transportferoviar, rutier, fluvial s, i aerian au transportat cu 13.4 la sutamai multe marfuri comparativ cu perioada similara a anului 2016.Aceasta evolut, ie a fost determinata de cres, terea în termeni anualia volumului de marfuri transportate pe cale feroviara (28.0 la suta)s, i rutiera (4.1 la suta). În acelas, i timp, transportul de marfuri pecale aeriana s, i fluviala s-a diminuat în termeni anuali cu 7.3 s, i 78.2la suta, respectiv.


Datele cu privire la comert,ul intern, pentru primele doua luni aleanului 2017, reflecta o us, oara cres, tere a comert,ului cu servicii, întimp ce comert,ul cu bunuri s-a diminuat (Graficul 3.16). Astfel, în

Graficul 3.16: Evolut, ia comert,ului intern (%,fat, a de luna similara a anului precedent)

-10

-5

0

5

10

15

20

2/16

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

Comerţ cu bunuri Comerţ cu servicii

Sursa: BNS

perioada de referint, a, cifra de afaceri la întreprinderile cu activitateprincipala de comert, cu amanuntul a consemnat un nivel de -6.6la suta, cu 9.6 puncte procentuale inferior celui din trimestrul IV2016. Totodata, cifra de afaceri la întreprinderile prestatoare deservicii a înregistrat o cres, tere în medie de 0.3 la suta, cu 1.4puncte procentuale superioara celei din trimestrul precedent.

Product, ia agricola

În trimestrul I 2017, volumul product, iei globale agricole s-amajorat cu 1.1 la suta comparativ cu trimestrul similar al anului2016 (Graficul 3.17). Aceasta evolut, ie a fost determinata în

Graficul 3.17: Product, ia globala agricola (%,fat, a de anul precedent)

18.6

1.1

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

2014 2015 2016 I/17

Producția animalieră

Producția vegetală

Producţia globală agricolă

Sursa: BNS

exclusivitate de majorarea volumului product, iei în sectorulzootehnic cu 1.1 la suta, care a det, inut în perioada de referint, a opondere de 99.0 la suta din totalul volumului product, iei globaleagricole. Astfel, dinamica sectorului zootehnic a fost generata demajorarea product, iei de „oua” (cu 2.1 la suta) s, i a „vitelor s, ipasarilor” (cu 2.8 la suta). Totodata, a fost constatata diminuareaproduct, iei de lapte cu 4.1 la suta.


3.2 Piat,a muncii

În trimestrul IV 2016, atât numarul populat, iei ocupate, cât s, i celal populat, iei economic active s-a diminuat comparativ cu fineleanului 2015. Totodata, rata s, omajului a fost us, or inferioara celeidin trimestrul IV 2015.

Graficul 3.18: Rata anuala de cres, tere apopulat, iei ocupate (%) s, i formarea acesteiadupa sectoarele economiei nat, ionale (p.p.)

-4

-2

0

2

4

6

8

10

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Agricultură Industrie

Construcţii Comerţ

Transporturi şi comunicaţii Servicii sociale*

Alte activităţi Populația ocupată

Populația activă

Sursa: BNS, calcule BNM*Administrat,ia publica s, i aparare, învat,amânt, sanatate s, iasistent,a sociala

Graficul 3.19: Evolut, ia ratei s, omajului s, i aratei de ocupare a populat, iei (%)

0

1

2

3

4

5

6

7

30

32

34

36

38

40

42

44

46

48

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Rata de ocupare (a.s.)(scala din stânga)

Rata șomajului a.s.

Rata șomajului


Graficul 3.20: Evolut, ia ratelor anuale decres, tere a populat, iei inactive s, i a unorsubcomponente ale acesteia (%)

-60

-40

-20

0

20

40

60

-7

-5

-3

-1

1

3

5

7

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Populația inactivă

Populaţia aflată la lucru/în căutare de lucru peste hotare

Persoane descurajate (scala din dreapta)


Fort,a de munca

Cu toate ca în a doua parte a anului 2016 a fost înregistrata ocres, tere pronunt,ata a activitat, ii economice, rata anuala atât apopulat, iei economic active, cât s, i a celei ocupate a consemnat otraiectorie descendenta în perioada de referint, a. Ca rezultat, întrimestrul IV 2016, numarul populat, iei economic active s, i cel alpopulat, iei ocupate s-a diminuat cu 2.4 la suta s, i, respectiv, cu 1.9la suta comparativ cu perioada similara a anului 2015. Totodata,considerând structura economiei autohtone, scaderea numaruluipopulat, iei ocupate la finele anului 2016 a fost determinata,preponderent, de diminuarea acesteia în sectoarele construct, iilor,al comert,ului s, i al serviciilor sociale cu 9.6, 5.4, s, i, respectiv, 3.2la suta. Contribut, ia negativa din partea acestor sectoare a fostus, or atenuata de majorarea numarului populat, iei ocupate înagricultura, precum s, i în transporturi s, i comunicat, ii cu 1.7 s, i,respectiv, 4.5 la suta (Graficul 3.18).

Rata s, omajului, în trimestrul IV 2016, a constituit 3.8 la suta,fiind us, or inferioara celei din perioada similara a anului 2015(4.2 la suta). Rata s, omajului ajustata sezonier a constituit 3.9la suta s, i a fost us, or superioara celei din trimestrul III 2016. Întrimestrul IV 2016, rata de ocupare ajustata sezonier a cunoscut odiminuare minora pâna la nivelul de 40.3 la suta (Graficul 3.19).Conform datelor furnizate de ANOFM4, la sfârs, itul trimestrului IV2016, numarul persoanelor disponibilizate s-a diminuat cu cca1.0 la suta fat, a de perioada similara a anului 2015, iar numarullocurilor de munca vacante s-a majorat cu cca 38.4 la suta.

În trimestrul IV 2016, numarul populat, iei inactive a crescut cu 1.5la suta comparativ cu aceeas, i perioada a anului 2015 (Graficul3.20). În cadrul acesteia, numarul persoanelor descurajate în a-s, i mai gasi un loc de munca vacant s-a majorat cu 21.2 la sutacomparativ cu sfârs, itul anului 2015. În acelas, i timp, numarul depersoane aflate la lucru sau care sunt în cautare de lucru pestehotare a cunoscut o scadere de 3.6 la suta.

4Agent, ia Nat, ionala pentru Ocuparea Fort,ei de Munca


Veniturile salariale

În trimestrul IV 2016, fondul de salarizare în economie a crescutcu 11.4 la suta comparativ cu trimestrul IV 2015. Deflatat cu IPC,acesta s-a majorat cu 8.6 la suta. Totodata, numarul mediu desalariat, i la nivelul economiei nat, ionale s-a contractat cu 1.6 la sutafat, a de trimestrul IV 2015 (Graficul 3.21). Salariul mediu al unui

Graficul 3.21: Fondul de salarizare îneconomie s, i numarul mediu de salariat, i(%, fat, a de perioada similara a anuluiprecedent)

-8-6-4-202468

1012

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

În termeni nominali

În termeni reali

Numărul mediu de salariați


Graficul 3.22: Contribut, ia sectoareloreconomiei (p.p) la dinamica câs, tigurilorsalariale în termeni reali (%, fat, a deperioada similara a anului precedent)

-7

-4

-1

2

5

8

11

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Sectorul real Sectorul bugetar Total economie


Graficul 3.23: Salariul mediu real s, iproductivitatea muncii în industrie (%, fat, ade perioada similara a anului precedent)

-5

-3

-1

1

3

5

7

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Salariul mediu realProductivitatea munciiCostul unitar al forței de muncă


lucrator în economia nat, ionala, în trimestrul IV 2016, s-a majoratcu 13.2 la suta în comparat, ie cu trimestrul similar al anului 2015.În sectorul bugetar al economiei s, i în sectorul real s-a înregistrat ocres, tere a salariului mediu, în comparat, ie cu trimestrul IV 2015,de 7.8 s, i 15.0 la suta, respectiv.

Ritmul anual al salariului mediu real pe economie a accelerat pânala nivelul de 10.4 la suta în trimestrul IV 2016. Aceasta dinamica afost determinata de evolut, ia pozitiva a salariului mediu real atâtdin sectorul bugetar (5.2 la suta), cât s, i din sectorul real (12.2 lasuta), aducând contribut, ii pozitive în valoare de 1.3 s, i, respectiv,9.2 puncte procentuale asupra evolut, iei salariului mediu real peeconomie (Graficul 3.22).

Ritmul anual de cres, tere a salariului mediu real în industrie, întrimestrul IV 2016, a constituit 6.5 la suta, fiind superior cu 2.7puncte procentuale fat, a de nivelul trimestrului III 2016 (Graficul3.23). Dinamica anuala a productivitat, ii muncii estimata la nivelulsectorului industrial a constituit 2.2 la suta, fiind cu 2.5 puncteprocentuale superioara celei din trimestrul III 2016. În acestcontext, ritmul anual de cres, tere a costului unitar al fort,ei demunca în industrie s-a majorat cu circa 0.2 puncte procentuale,pâna la 4.4 la suta.


3.3 Sectorul extern

În trimestrul IV 2016, deficitul contului curent5 al balant,ei de plat, is-a diminuat, constituind 0.7 la suta ca pondere în PIB, fiind cu 3.6puncte procentuale inferior celui din trimestrul precedent (Graficul3.24). Diminuarea deficitului balant,ei de plat, i s-a realizat pe seamamajorarii vizibile a componentelor cu contribut, ie pozitiva – altetransferuri s, i venituri s, i transferurile s, i veniturile persoanelor fizice,în timp ce soldul negativ al balant,ei comerciale ca pondere înPIB s-a majorat. Astfel, componentele cu contribut, ie pozitiva sus-

Graficul 3.24: Ponderea contului curent înPIB (%)

-0.7-5.6 -5.1 -4.3

-0.7

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Alte transferuri și venituriTransferuri și venituri ale persoanelor fiziceBalanța comercialăContul curent

Sursa: BNM

Graficul 3.25: Ponderea exporturilor s, i aimporturilor în PIB (%)

-73.2 -75.7 -75.8

-61.6

-73.9

44.5 44.7 44.738.5

47.3

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Servicii Resurse energetice

Produse agro-alimentare Produse nealimentare

Total importuri Total exporturi

Sursa: BNM

ment, ionate s-au majorat ca pondere în PIB cu 5.7 s, i, respectiv, 1.2puncte procentuale fat, a de trimestrul III 2016. Deficitul balant,eicomerciale, în trimestrul IV 2016, a crescut ca pondere în PIB cu3.3 puncte procentuale fat, a de trimestrul III 2016, înregistrând unnivel de 26.4 la suta. Aceasta evolut, ie a fost determinata, pe de oparte, de majorarea ponderii importurilor raportate la PIB cu 12.3puncte procentuale, iar pe de alta parte, de cres, terea ponderiiexporturilor cu 8.8 puncte procentuale.

Graficul 3.26: Ponderea transferurilor în PIB(%)

19.1 19.2 20.1

16.317.5

0

5

10

15

20

25

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Transferuri din CSITransferuri din Restul lumiiTotal transferuri ale persoanelor fizice

Sursa: BNM

În perioada de referint, a, exportul de bunuri s, i servicii s-a majoratca pondere în PIB pâna la nivelul de 47.3 la suta (Graficul 3.25).Aceasta evolut, ie a fost determinata de cres, terea ponderiiexporturilor produselor agroalimentare cu 6.8 puncte procentuale,pâna la 18.2 la suta în PIB, în timp ce ponderea exporturilor deservicii s-a majorat cu 1.2 puncte procentuale, pâna la 13.4 lasuta în PIB, iar cea a exporturilor de produse nealimentare acrescut cu 0.9 puncte procentuale (15.7 la suta în PIB). Înstructura exporturilor au prevalat bunurile agroalimentare cu 38.6la suta, produselor nealimentare revenindu-le 33.1 la suta, iarserviciilor – 28.3 la suta.

În trimestrul IV 2016, ponderea importurilor de bunuri s, i serviciiîn PIB s-a majorat fat, a de trimestrul precedent cu 12.3 puncteprocentuale, astfel, constituind 73.9 la suta. De ment, ionat ca,toate componentele importurilor raportate la PIB au consemnatvalori superioare celor din trimestrul III 2016. Astfel, au fostînregistrate cres, teri la produsele nealimentare s, i agroalimentarecu 4.4 s, i 2.7 puncte procentuale, respectiv. Ca pondere în PIB,aceste componente au constituit 42.0 s, i 9.4 la suta, respectiv. Înacelas, i timp, au fost consemnate majorari la resursele energetices, i servicii cu 3.8 s, i 1.5 puncte procentuale, respectiv. Ca pondere înPIB, aceste componente au constituit 10.1 s, i 12.4 la suta, respectiv.În structura importurilor, ponderea produselor nealimentare aconstituit 56.9 la suta, a serviciilor – 16.7 la suta, a resurselorenergetice – 13.7 la suta s, i a produselor agroalimentare – 12.7 lasuta.

Pentru perioada analizata, exporturile reflectate în balant,acomerciala au acoperit importurile respective într-o masura maimare (64.0 la suta) comparativ cu trimestrul III 2016 (62.4 la suta).Totodata, conform datelor BNS, pentru trimestrul IV 2016,partenerilor comerciali precum România, Federat, ia Rusa, Ucraina,

5La analiza contului curent nu a fost utilizata terminologia standard conformmetodologiei FMI. Categoria desemnata Total transferuri ale persoanelor fizicecuprinde compensarea pentru munca s, i transferurile angajat, ilor (articole alecontului curent), restul articolelor exceptând cele incluse în balant,a comercialafiind regrupate în categoria Alte transferuri s, i alte venituri.


Germania, Italia, Turcia s, i Belarus le-au apart, inut 55.2 la suta dintotalul de tranzact, ii comerciale derulate la operat, iunile deexport-import cu bunuri s, i servicii.

În trimestrul IV 2016, a fost consemnata o majorare de 1.2 puncteprocentuale a ponderii în PIB a transferurilor s, i veniturilorpersoanelor fizice aflate la munca în strainatate în comparat, ie cutrimestrul precedent, astfel înregistrându-se un nivel de 17.5 lasuta (Graficul 3.26). Evolut, ia ascendenta a transferurilor a fost

Graficul 3.27: Ponderea mis, carii fluxurilorfinanciare în PIB (%)

0.75.6 5.1 4.3

0.7

-16-12-8-4048

121620

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16Erori și omisiuni Alte fluxuri financiareActive de rezervăAlte investiții Investiții directe Fluxuri financiare, erori și omisiuni

Sursa: BNM

Graficul 3.28: Ponderea investit, iilor directeîn PIB (%)

-0.7

1.5

1.3

3.6

1.2

-2

-1

0

1

2

3

4

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16Alt capitalVenitul reinvestitCapitalul socialFluxul investiţiilor directe nete

Sursa: BNM

Graficul 3.29: Ponderea datoriei externe înPIB (%)

99.4 94.3 94.7 95.5 97.0

0

15

30

45

60

75

90

105

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16Autorităţi monetareBănciInvestiţii directe (credite intra-grup)Sector guvernamentalAlte sectoareDatoria externă

Sursa: BNM

determinata de majorarea transferurilor din t, arile reunite ca„Restul lumii”. Astfel, în trimestrul IV 2016, mijloacele financiaretransferate din t, arile CSI au constituit 7.3 la suta ca pondere înPIB, cu 0.1 puncte procentuale mai put, in decât în trimestrul III2016, iar cele reunite ca „Restul lumii”6 au constituit 10.2 la sutaîn PIB, fiind cu 1.3 puncte procentuale superioare celor dintrimestrul precedent. Conform distribut, iei geografice, în perioadade referint, a, transferurile din t, arile clasificate ca „Restul lumii”auconstituit 58.3 la suta, iar din t, arile CSI - 41.7 la suta.

În trimestrul IV 2016, a fost sesizata o temperare a mis, cariifluxurilor financiare, astfel acestea ca pondere în PIB s-audiminuat cu 3.6 puncte procentuale comparativ cu trimestrul III2016, consemnând un nivel de 0.7 la suta (Graficul 3.27). Aceastatemperare a fluxurilor financiare a fost determinata de evolut, iacomponentelor „alte investit, ii” s, i „investit, ii directe”. Diminuareacontribut, iei pozitive din partea componentei „alte investit, ii” a fostsust, inuta, în principal, de evolut, ia descendenta a grupei „valuta s, idepozite”. În acelas, i timp, este de ment, ionat ca, pentru al doileatrimestru consecutiv, poate fi sesizata o majorare pronunt,ata avolumului împrumuturilor nete contractate de sectorulguvernamental, astfel acestea contribuind la atenuarea part, iala aefectului negativ generat de evolut, ia grupei „valuta s, i depozite”.Totodata, în direct, ia diminuarii intrarilor financiare pe piat, a ainfluent,at s, i cres, terea activelor oficiale de rezerva (contribut, ianegativa din partea componentei „active de rezerva” este netinferioara celei din trimestrul III 2016).

În perioada de referint, a, investit, iile directe raportate la PIB auconsemnat o evolut, ie descendenta, înregistrând un nivel de 1.2la suta sau cu 2.4 puncte procentuale inferior celui din trimestrulIII 2016. În structura, diminuarea ponderii investit, iilor directeîn PIB a fost determinata de disparit, ia contribut, iei pozitive dinpartea componentei „venitul reinvestit”. Totodata, pentru al doileatrimestru consecutiv, poate fi sesizata cres, terea ponderii în PIB ainvestit, iilor în „capitalul social” (Graficul 3.28).

Ponderea datoriei externe în PIB, în trimestrul IV 2016, a constituit97.0 la suta, fiind cu 1.5 puncte procentuale superioara celeidin trimestrul precedent (Graficul 3.29). De ment, ionat ca, lamajorarea datoriei externe ca pondere în PIB, în comparat, ie cutrimestrul III 2016, a contribuit „sectorul guvernamental” (0.8puncte procentuale) s, i „alte sectoare” (1.0 puncte procentuale).Totodata, aceste evolut, ii nu au modificat esent, ial structura datorieiexterne. Astfel, similar perioadelor precedente, ponderea majoraîn totalul datoriei externe o det, in agent, ii economici cu 54.7 lasuta, dupa care sectorului guvernamental îi revine 26.2 la suta s, iinvestit, iilor directe 16.1 la suta.

6Se refera la transferurile primite din toate t, arile lumii, exceptând t, arile membreale CSI.


Capitolul 4

Promovarea politiciimonetare

Graficul 4.1: Ratele medii lunare de referint, ape piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM(%)

0

5

10

15

20

25

2015 2016 2017

CHIBID 2W CHIBOR 2W Rata de bază a BNM

Sursa: BNM

Graficul 4.2: Evolut, ia lunara a coridoruluiratelor dobânzilor (%)

0

5

10

15

20

25

2015 2016 2017

Credite overnight Depozite overnight

Credite/depozite interbancare VMS-91 zile

Sursa: BNM

Graficul 4.3: Evolut, ia soldului zilnic aloperat, iunilor pe piat,a monetara (milioanelei)

-10000

-8000

-6000

-4000

-2000

0

2000

4000

1/15

2/15

3/15

4/1

55/

156

/15

7/15

8/1

59

/15

10/1

511

/15

12/1

51/

162/

163/

164

/16

5/16

6/1

67/

168

/16

9/1

610

/16

11/1

612

/16

1/17

2/17

3/17

Sold zilnic al CBNSold zilnic al operațiunilor repo

Sursa: BNM

4.1 Instrumentele politicii monetare

Politica ratelor dobânzilor

Plasarea ratei anuale a inflat, iei sub limita inferioara a intervaluluide variat, ie de ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta inflat, iei de5.0 la suta s, i conturarea semnalelor de revigorare continua aactivitat, ii economice au fundamentat deciziile de ment, inere a rateide politica monetara la nivelul de 9.0 la suta anual pe parcursultrimestrului I 2017.

Curba randamentelor CHIBOR 2W a consemnat un declinsemnificativ pe parcursul lunii ianuarie 2017, revenind, dupa operioada îndelungata, în limitele coridorului ratelor stabilit deBNM. În urmatoarele luni aceasta a oscilat în jurul valoriiînregistrate la finele lunii ianuarie 2017. Cotat, ia CHIBOR 2W lasfârs, itul lunii martie 2017 a fost inferioara celei consemnate înultima zi a trimestrului precedent (-1.51 puncte procentuale),constituind 11.77 la suta (Graficul 4.1).

Us, oara glisare descendenta a traiectoriei ratei lunare a dobânziiaferente valorilor mobiliare de stat (VMS) de 91 zile în prima lunaa trimestrului I 2017 a fost succedata de înscrierea acesteia peun trend ascendent la începutul lunii februarie 2017, urmare adiminuarii graduale a ofertei investitorilor pentru acest tip deplasamente. Valoarea medie a ratei dobânzii aferente VMS de 91zile din ultima luna a trimestrului a constituit 6.51 la suta anual(+0.67 puncte procentuale comparativ cu valoarea consemnataîn ultima luna a trimestrului precedent). Randamentele piet,eimonetare interbancare s-au situat la nivelul celor înregistrate întrimestrul anterior, 9.00 la suta anual.

În trimestrul I 2017, valoarea medie a randamentului aferentoperat, iunilor de vânzare-cumparare pe piat,a secundara a valorilormobiliare de stat a înregistrat 6.20 la suta, fiind mai redusa cu 1.28puncte procentuale fat, a de trimestrul IV 2016, în condit, iile cres, teriitermenului mediu ponderat pâna la scadent, a de la 277 zile pânala 304 zile. Volumul tranzact, ionat s-a cifrat la 5.1 milioane lei, îndescres, tere cu 2.1 milioane lei fat, a de perioada precedenta. Întranzact, iile înregistrate au predominat cele de tip banca-client,care au constituit 66.7 la suta din totalul tranzact, iilor (Graficul4.2).

Capitolul 4. Promovarea politiciimonetare 37

Operat, iunile de piat, a monetara

În trimestrul I 2017, BNM s, i-a consolidat în continuare pozit, ia dedebitor net fat, a de sistemul bancar, urmare a ofertelorsemnificative prezentate de participant, i s, i acceptate integral deBNM în cadrul licitat, iilor de plasare a certificatelor BNM (CBN)(Graficul 4.3).

Vânzari de certificate ale BNM (CBN)

BNM a desfas, urat licitat, iile de plasare a CBN cu frecvent, abisaptamânala, pe termen de 14 zile, cu anunt,area ratei maximea dobânzii echivalente cu rata de baza a BNM. Pe ansamblultrimestrului I 2017, rata medie ponderata a operat, iunilor deabsorbt, ie a lichiditat, ii s-a cifrat la 9.00 la suta anual.

Stocul plasamentelor CBN, la finele trimestrului de referint, a, s-arestrâns us, or comparativ cu cel înregistrat la finele trimestruluianterior, constituind 5822.9 milioane lei. Soldul mediu lunar alCBN însa a crescut cu 1924.3 milioane lei, cifrându-se la 6712.3milioane lei.

Activitatea de creditare

La situat, ia din 31 martie 2017, datoria creditoare a bancilor fat, ade Banca Nat, ionala a Moldovei a constituit 0.3 milioane lei, fiindreprezentata integral din creditele acordate bancilor în anii 1992-2002 pentru creditarea cooperativelor de construct, ie a locuint,elor.

Comparativ cu trimestrul IV 2016, soldul creditelor acordatebancilor s-a diminuat cu 0.1 milioane lei.

Ca rezultat al evaluarii portofoliului de credite efectuate în lunamartie 2017 nu au fost formate reduceri pentru pierderi la credite.

Facilitat, ile permanente

Regimul de funct, ionare a facilitat, ilor permanente (depozite s, icredite overnight) stabilit de BNM a permis bancilor gestionareaeficienta a lichiditat, ilor proprii.

Ratele dobânzilor la facilitat, ile permanente ale BNM pe parcursultrimestrului I 2017 au fost ment, inute la acelas, i nivel, constituindpentru depozitul overnight – 6.0 la suta anual, iar pentru creditulovernight – 12.0 la suta anual.

Similar trimestrului precedent, în trimestrul de referint, a bancileau utilizat zilnic facilitatea de depozit overnight, volumul total aldepozitelor constituind 68682.9 milioane lei, ceea ce indica un soldmediu zilnic de 1075.7 milioane lei, superior celui din trimestrulprecedent cu circa 15.2 la suta. Sumele plasamentelor overnightau variat între minima de 5.0 milioane lei s, i maxima de 1200.0milioane lei.

Facilitatea de credit overnight pe parcursul trimestrului nu a fostsolicitata de catre banci din motivul surplusului de lichiditateurmarit în sistemul bancar.


Rezervele obligatorii

În trimestrul I 2017, mecanismul rezervelor obligatorii a continuatsa exercite funct, iile de control monetar s, i management allichiditat, ii. Norma rezervelor obligatorii atât în lei moldovenes, ti,cât s, i în valute, dolari SUA s, i euro, pe ansamblul trimestrului auramas neschimbate, constituind respectiv 35.0 s, i 14.0 la suta dinbaza de calcul.

Rezervele obligatorii în MDL, ment, inute de banci în perioada 8martie 2017 – 7 aprilie 2017, s-au cifrat la 10495.7 milioanelei, superioare celor ment, inute la finele trimestrului precedent(perioada 8 decembrie 2016 – 7 ianuarie 2017) cu 432.0 milioanelei (circa 4.3 la suta).

La situat, ia din 31 martie 2017, rezervele obligatorii în VLCment, inute de banci la Banca Nat, ionala au însumat 61.6 milioanedolari SUA s, i 109.4 milioane euro. Comparativ cu 31 decembrie2016, rezervele obligatorii în dolari SUA s-au majorat cu 0.5 lasuta, iar cele în euro – cu 3.7 la suta.

La sfârs, itul trimestrului, la s, edint,a din 29 martie 2017, Comitetulexecutiv al BNM a decis majorarea normei rezervelor obligatorii înlei moldovenes, ti cu 2.0 puncte procentuale, aceasta fiind stabilitala nivelul de 37.0 la suta din baza de calcul, începând cu perioadade ment, inere 8 aprilie 2017 – 7 mai 2017.

Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valuta liberconvertibila nu a fost modificata.

Piat,a monetara interbancara

În trimestrul I 2017, din cauza persistent,ei excedentului delichiditate urmarit în sistemul bancar, piat,a interbancara acreditelor/depozitelor ramâne în continuare pasiva. Doar în lunamartie 2017 a fost înregistrata o singura tranzact, ie, în volumnesemnificativ de 25.0 milioane lei, la o rata a dobânzii de 9.0 lasuta anual, cu scadent,a minima a piet,ei.

Depozitele statului plasate la Banca Nat, ionala a Moldovei

La finele lunii martie 2017, în scopul formarii rezervei de lichiditatenecesare pentru a reduce riscul de refinant,are a datoriei de stat,Ministerul Finant,elor, în baza prevederilor Legii bugetului de statpentru anul 2017, nr.279 din 16 decembrie 2016, cu completariles, i modificarile ulterioare, a plasat la Banca Nat, ionala depozite latermen în suma totala de 508.9 milioane lei, la o rata medie adobânzii de 7.56 la suta anual.

Astfel, la situat, ia din 31 martie 2017, soldul depozitelor plasate deMinisterul Finant,elor la Banca Nat, ionala a constituit 548.9 milioanelei. Rata medie ponderata la depozitele în sold a fost de 7.66 lasuta anual, iar termenul mediu ponderat – 584 de zile.

Intervent, iile pe piat,a valutara interna

BNM a intervenit pe piat,a valutara interna în perioada ianuarie –martie 2017, doar în calitate de cumparator de valuta.

Pe parcursul perioadei analizate, volumul tranzact, iilor decumparare efectuate de Banca Nat, ionala a Moldovei pe piat,a


valutara interbancara contra lei moldovenes, ti a constituit 28.48milioane dolari SUA (la data valutei), inclusiv convertiri valutaresub forma de cumparari cu institut, iile Bancii Mondiale (BancaInternat, ionala pentru Reconstruct, ie s, i Dezvoltare s, i Asociat, iaInternat, ionala de Dezvoltare) în suma de 0.39 milioane dolari SUA.

Totodata, în perioada de raportare, BNM nu a efectuat operat, iunide tip swap.

4.2 Dinamica indicatorilor monetari

În trimestrul I 2017, dinamica agregatelor monetare a fost unapozitiva, media trimestriala în termeni anuali constituind 19.6la suta pentru M2 (cu 1.7 puncte procentuale peste nivelul dintrimestrul IV 2016) s, i 10.5 la suta pentru M3 (cu 1.1 puncteprocentuale mai mult fat, a de cres, terea din trimestrul precedent(Graficul 4.4)).

Graficul 4.4: Modificarea agregatelormonetare (%, cres, tere anuala)

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

I/15

II/1

5

III/

15

IV/1

5

I/16

II/1

6

III/

16

IV/1

6

I/17

Bani în circulație M2 M3

Sursa: BNM

Masa monetara

Pe parcursul trimestrului I 2017, masa monetara în sens larg aînregistrat în medie o cres, tere anuala de 10.5 la suta, generata decres, terea depozitelor în lei moldovenes, ti s, i a banilor în circulat, ie,concomitent cu influent,a negativa a diminuarii depozitelor învaluta. Astfel, cres, terea medie de 10.5 la suta a masei monetareM3 a fost condit, ionata de cres, terea soldului depozitelor în leimoldovenes, ti cu 9.4 puncte procentuale, cres, terea banilor încirculat, ie cu 2.5 puncte procentuale s, i de reducerea solduluidepozitelor în valuta cu -1.4 puncte procentuale (Graficul 4.5).

Graficul 4.5: Dinamica agregatului monetarM3 (%, contribut, ia componentelor încres, tere anuala)

-10

-5

0

5

10

15

I/15

II/1

5

III/

15

IV/1

5

I/16

II/1

6

III/

16

IV/1

6

I/17

Total depozite în moneda naționalăTotal depozite în valutăBani în circulațieAgregatul monetar M3

Sursa: BNM

De asemenea, s-au produs modificari în structura masei monetareM3 fat, a de trimestrul IV 2016. Ponderea medie trimestriala adepozitelor în moneda nat, ionala a crescut fat, a de nivelultrimestrului precedent cu 1.3 puncte procentuale, cifrându-se la42.4 la suta. Ponderea depozitelor în valuta s-a diminuat cu 0.4puncte procentuale, constituind 34.3 la suta, iar ponderea banilorîn circulat, ie a scazut cu 0.9 puncte procentuale, atingând valoareade 23.3 la suta ca medie trimestriala.

Banii în circulat, ie, la rândul lor, au crescut cu 10.8 la suta (1769.6milioane lei) comparativ cu trimestrul I 2016. Evolut, ia banilor încirculat, ie a fost influent,ata pe parcursul trimestrului I 2017 defluxul de încasari în numerar mai mare în comparat, ie cu fluxul deeliberari în numerar din casele bancilor. Din totalul încasarilor,ponderea cea mai mare au avut-o încasarile de la comercializareamarfurilor de consum (46.3 la suta din fluxul total de încasari) s, iîncasarile pe conturile curente s, i conturile de depozit alepersoanelor fizice (11.4 la suta din fluxul total de încasari).Totodata, referitor la eliberarile din casele bancilor, componenteleprincipale le-au constituit: eliberarile pentru cumpararea valuteide la persoanele fizice (30.8 la suta din fluxul total de eliberari) s, ieliberarile de mijloace banes, ti pentru bancomate s, i POS-terminale(20.8 la suta din fluxul total de eliberari).

Dinamica în termeni anuali a soldului depozitelor în leimoldovenes, ti a fost caracterizata de ment, inerea la acelas, i nivel a


ritmului mediu de cres, tere pe parcursul perioadei de referint, a, de25.0 la suta. Depozitele în valuta au înregistrat în medie odiminuare de 3.6 la suta anual, totodata fiind în cres, tere cu 0.3puncte procentuale fat, a de trimestrul IV 2016. Ritmul de cres, terea soldului total al depozitelor în aceasta perioada s-a accelerat înmedie cu 0.5 puncte procentuale fat, a de trimestrul IV 2016,înregistrând un ritm mediu anual de 10.4 la suta.

Piat,a creditelor

În ianuarie-martie 2017, soldul total al creditelor a avut un trenddescendent, la finele trimestrului coborând pâna la valoarea de33454.3 milioane lei, în diminuare cu 9.2 la suta fat, a de sfârs, itullunii martie 2016 (Graficul 4.6).

Din perspectiva structurii pe monede, dinamica anuala negativaa soldului creditelor a fost influent,ata de diminuarea solduluicreditelor atât în moneda nat, ionala, cât s, i în valuta. În totalul

Graficul 4.6: Evolut, ia soldului creditelor (%,cres, tere anuala)

-20

-15

-10

-5

0

5

I/15

II/15

III/1

5

IV/1

5

I/16

II/16

III/1

6

IV/1

6

I/17

Total În moneda naţională În valută

Sursa: BNM

Graficul 4.7: Ponderile soldului creditelor(%)

56.455.6 56.2

43.644.4

43.8

0

20

40

60

80

100

I/15

II/15

III/1

5

IV/1

5

I/16

II/16

III/1

6

IV/1

6

I/17

În moneda naţională În valută

Sursa: BNM

portofoliului de credite, creditele acordate în moneda nat, ionaladet, in ponderea de 56.2 la suta, iar cele acordate în valuta – de43.8 la suta (Graficul 4.7).

La finele lunii martie 2017, soldul creditelor în lei acordate decatre bancile licent, iate din Republica Moldova a constituit 18812.5milioane lei, în diminuare cu 9.4 la suta fat, a de martie 2016.

Pe parcursul trimestrului I 2017, evolut, ia soldului creditelor înlei a fost indusa de diminuarea volumului creditelor acordatepersoanelor juridice cu 16.7 la suta anual, constituind 11704.0milioane lei (cu o pondere de 62.2 la suta din totalul creditelorîn lei). Totodata, volumul creditelor acordate persoanelor fizice acrescut cu 5.9 la suta anual, constituind 7108.5 milioane lei (cu opondere de 37.8 la suta din totalul creditelor în lei).

Soldului creditelor în valuta a înregistrat, la finele trimestruluiI 2017, o descres, tere în termeni anuali de 8.9 la suta fat, a desfârs, itul trimestrului I 2016, situându-se la nivelul de 14641.8milioane lei. Trendul descendent al creditelor în valuta recalculateîn lei a fost determinat, în mare parte, de evolut, ia componenteicreditelor destinate persoanelor juridice (cu o pondere de 98.0la suta din totalul creditelor în valuta), al caror volum a însumat14356.3 milioane lei la 31 martie 2017, inferior celui de la sfârs, itultrimestrului I 2016 cu 8.9 la suta. Creditele în valuta acordatepersoanelor fizice au înregistrat, la sfârs, itul trimestrului I 2017,un ritm de cres, tere anual negativ de 6.5 la suta, însumând 285.5milioane lei.

În structura portofoliului de credite pe sectoare de activitate, cotacea mai mare îi revine sectorului comert,ului. La sfârs, itultrimestrului de referint, a, pe acest sector a fost atestata odiminuare anuala cu 15.8 la suta pentru creditele acordate înmoneda nat, ionala s, i cu 9.7 la suta pentru creditele în valuta.Ponderea creditelor orientate catre acest sector a constituit 22.4la suta în moneda nat, ionala (-1.7 puncte procentuale fat, a de lunamartie 2016) s, i 39.1 la suta în valuta (-0.4 puncte procentualefat, a de luna martie 2016).


Piat,a depozitelor

Pe parcursul trimestrului I 2017, analogic trimestrului precedent,dinamica anuala a soldului total al depozitelor din sistemul bancara înregistrat în termeni anuali valori pozitive. Astfel, soldul total aldepozitelor, la finele lunii martie 2017, a înregistrat valoarea de32677.8 milioane lei s, i un ritm anual de cres, tere de 4.4 la suta,apropiat celui de la sfârs, itul trimestrului precedent.

Dinamica pozitiva a soldului depozitelor fat, a de aceeas, i perioadaa anului 2016 a fost influent,ata de tendint,a ascendenta acomponentei în moneda nat, ionala. Ritmul anual de cres, tere adepozitelor în moneda nat, ionala s-a situat la nivelul de 12.8 lasuta anual, inferior celui din trimestrul precedent cu 4.0 puncteprocentuale. La rândul sau, ritmul anual de cres, tere a depozitelorîn valuta a înregistrat un declin de 4.2 la suta anual, superior celui

Graficul 4.8: Dinamica soldului depozitelor(%, cres, tere anuala)

-20

-10

0

10

20

30

40

I/15

II/1

5

III/

15

IV/1

5

I/16

II/1

6

III/

16

IV/1

6

I/17

Depozite în moneda națională

Depozite în valută

Total depozite

Sursa: BNM

din trimestrul precedent cu 3.4 puncte procentuale (Graficul 4.8).

Soldul depozitelor atrase în moneda nat, ionala a crescut pâna la17858.2 milioane lei. Trendul ascendent al depozitelor în lei, peparcursul trimestrului I 2017, a fost determinat, în mare parte, deevolut, ia plasamentelor atrase de la persoane fizice, al caror sold s-a majorat pâna la 15982.3 milioane lei (89.5 la suta din portofoliultotal de depozite în moneda nat, ionala). Depozitele în lei atrase dela persoanele juridice au consemnat un ritm anual de cres, tere de21.1 la suta, iar ponderea acestora pe parcursul ultimelor 12 lunis-a majorat cu 0.7 puncte procentuale, reprezentând 10.5 la sutadin portofoliul total de depozite.

Dinamica anuala a soldului depozitelor în valuta s-a diminuat cu 4.2la suta, coborând pâna la 14819.6 milioane lei. Aceasta scaderes-a produs pe seama depozitelor atrase de la persoanele fizice,care s-au diminuat cu 5.4 la suta, totalizând 12832.0 milioane lei(86.6 la suta din totalul depozitelor atrase în valuta). La sfârs, itultrimestrului I 2017, depozitele atrase de la persoanele juridiceau înregistrat o cres, tere anuala de 4.4 la suta, însumând 1987.6milioane lei (13.4 la suta din totalul depozitelor atrase în valuta).

Ratele dobânzilor

Evolut, ia ratei de baza

Pe parcursul trimestrului I 2017 au avut loc trei s, edint,e aleComitetului executiv al Bancii Nat, ionale a Moldovei cu privire ladeciziile de politica monetara. În urma evaluarii balantei riscurilorinterne si externe, carora ar putea fi supusa economia RepubliciiMoldova, s, i a perspectivelor inflatiei pe termen scurt si mediu,Comitetul executiv al Bancii Nat, ionale a Moldovei, la toate treis, edint,e, a hotarât sa ment, ina rata de baza aplicata la principalele

Graficul 4.9: Ratele medii ale dobânzilor (%)

13.68 12.10 11.32

6.655.85 5.58

15.11

8.977.59

2.14 2.21 2.130

2

4

6

8

10

12

14

16

18

I/15

II/1

5

III/

15

IV/1

5

I/16

II/1

6

III/

16

IV/1

6

I/17

Credite în moneda națională Credite în valutăDepozite în moneda națională Depozite în valută

Sursa: BNM

operat, iuni de politica monetara la nivelul de 9.0 la suta anual.Aceste decizii, luate ca urmare a revenirii inflat, iei pe un trenddescendent s, i a normalizarii graduale a conduitei politiciimonetare, au urmarit favorizarea unui climat monetar capabil sarevigoreze activitatea de creditare s, i economisire, alaturi deadaptarea în continuare a mediului economic intern la volatilitateas, i incertitudinea aferente situat, iei macroeconomice externe,


având ca scop ancorarea anticipat, iilor inflat, ioniste, readucerea s, iment, inerea ratei inflat, iei în proximitatea t, intei de 5.0 la suta petermen mediu, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale.

Pe parcursul trimestrului I 2017, ratele medii ale dobânzilor lacreditele în sold acordate de catre bancile licent, iate s, i-au continuattendint,a de scadere, iar media acestora a constituit 11.32 la sutapentru creditele în moneda nat, ionala (-0.78 puncte procentualefat, a de trimestrul IV 2016) s, i 5.58 la suta pentru creditele în valuta(-0.27 puncte procentuale fat, a de trimestrul IV 2016). Aceastaevolut, ie reflecta continuarea efectului mecanismului de transmisiea reducerilor consecutive ale ratei de baza aplicate la principaleleoperat, iuni de politica monetara, aprobate de catre Comitetulexecutiv al Bancii Nat, ionale a Moldovei pe parcursul anului 2016.Totodata, fat, a de trimestrul I 2016, rata medie anuala a dobânziiaferenta soldului creditelor în moneda nat, ionala a înregistrat odescres, tere cu 2.36 puncte procentuale, iar cea aferenta solduluicreditelor în valuta cu 1.07 puncte procentuale (Graficul 4.9).

Diminuarea ratei medii a dobânzii aferente soldului creditelor înmoneda nat, ionala a fost cauzata de scaderea ratei medii atât lacreditele acordate persoanelor juridice, cât s, i la cele acordatepersoanelor fizice. Rata medie trimestriala la creditele acordatepersoanelor juridice s-a diminuat cu 0.89 puncte procentuale fat, ade trimestrul IV 2016 s, i a constituit 10.62 la suta. În trimestrul I2017, rata medie anuala a dobânzii pentru creditele în leiacordate persoanelor fizice s-a plasat la nivelul de 12.50 la suta,în descres, tere fat, a de trimestrul precedent cu 0.62 puncteprocentuale.

Pe parcursul trimestrului I 2017, costul creditelor în valuta a scazut,ca urmare a evolut, iei descendente atât a ratelor la crediteleacordate persoanelor juridice (cu 0.28 puncte procentuale, pâna lanivelul de 5.54 la suta anual), cât s, i a ratelor la creditele acordatepersoanelor fizice (cu 0.11 puncte procentuale, pâna la a nivelulde 7.51 la suta anual).

Evolut, ia ratei de depozit

Urmând tendint,a descendenta a ratei de baza aplicate laprincipalele operat, iuni de politica monetara a Bancii Nat, ionale aMoldovei, ratele medii ale dobânzilor la depozitele în sold s, i-aucontinuat tendint,a de scadere.

Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, în trimestrul I 2017,a constituit 7.59 la suta, inferioara celei din trimestrul precedentcu 1.38 puncte procentuale, iar celei din trimestrul I 2016 cu 7.52puncte procentuale (Graficul 4.9). Evolut, ia ratei medii a dobânziipentru plasamentele în lei a fost indusa de mics, orarea ratelormedii de dobânda pentru depozitele în lei atrase de la persoanelejuridice pâna la 6.85 la suta (-0.93 puncte procentuale fat, a detrimestrul precedent), iar de la persoane fizice – pâna la 7.68 la

Graficul 4.10: Evolut, ia marjei bancare (p.p.)

3.13

3.733.64

3.45

-2

-1

0

1

2

3

4

5

I/15

II/1

5

III/

15

IV/1

5

I/16

II/1

6

III/

16

IV/1

6

I/17

Marja bancară la operațiunile în moneda naționalăMarja bancară la operațiunile în valută

Sursa: BNM

suta (-1.43 puncte procentuale fat, a de trimestrul precedent).

Rata dobânzii pentru plasamentele în valuta, a constituit în medie2.13 la suta în perioada de referint, a, inferioara celei din trimestrulprecedent cu 0.08 puncte procentuale. Reducerea trimestriala afost influent,ata atât de mics, orarea ratelor medii ale dobânzilorpentru plasamentele atrase de la persoanele juridice cu 0.10puncte procentuale, pâna la 2.06 la suta anual, cât s, i pentru


cele atrase de la persoanele fizice cu 0.08 puncte procentuale,pâna la 2.14 la suta anual.

Evolut, ia marjei bancare

Marja bancara (calculata drept diferent,a dintre ratele medii aledobânzilor la credite s, i ratele medii ale dobânzilor la depozite)pentru operat, iunile în lei moldovenes, ti, în trimestrul I 2017, a avutvaloare pozitiva, constituind 3.73 puncte procentuale, superioaracelei din trimestrul precedent cu 0.60 puncte procentuale (Graficul4.10). Aceasta evolut, ie s-a datorat trendului descrescator maiaccentuat al ratelor la depozitele atrase de catre sistemul bancar.

Graficul 4.11: Fluctuat, iile cursului oficial alleului moldovenesc în raport cu dolarul SUAs, i euro

11

14

17

20

23

26

2015 2016 2017

MDL

Cursul oficial al monedei naţionale faţă de dolarul SUA

Cursul oficial al monedei naţionale faţă de euro

Sursa: BNM

Evolut, ia marjei bancare la operat, iunile în valuta a avut un trenddescendent, înregistrând 3.45 la suta, în descres, tere cu 0.19puncte procentuale fat, a de trimestrul IV 2016, fiind influent,atade diminuarea ratei dobânzii la creditele acordate în valuta peparcursul trimestrului de raportare.

Evolut, ia cursului de schimb nominal s, i real efectiv

În trimestrul I 2017, cursul de schimb oficial nominal al monedeinat, ionale s-a apreciat în raport cu dolarul SUA cu 2.5 la sutacomparativ cu finele 2016, iar în raport cu euro a consemnat odepreciere neglijabila – de 0.1 la suta (Graficul 4.11).

Graficul 4.12: Evolut, ia unor monede dinregiune s, i a unor monede ale principalilorparteneri comerciali fat, a de dolarul SUA, tr.I 2017/ tr. IV 2016

6.6%

1.2%

0.4%

-0.3%

-0.5%

-0.5%

-0.9%

-1.4%

-1.4%

-1.5%

-1.5%

-1.8%

-4.6%

-13.0%

-15% -10% -5% 0% 5% 10%

RUBBYNMDLPLNCHFGBPCNYHUFCZKBGNEURRONUAHTRY

Deprecierea (-)/ aprecierea (+)

Sursa: BNM

Cursul oficial mediu de schimb al monedei nat, ionale, în trimestrulde referint, a, s-a apreciat atât fat, a de dolarul SUA, cu 0.4 la suta,cât s, i fat, a de euro, cu 1.8 la suta.

În trimestrul I 2017, leul moldovenesc s-a apreciat s, i în termenireali, cu 2.7 la suta, în raport cu monedele principalilor partenericomerciali. La aceasta dinamica, la fel ca s, i în trimestrul precedent,au contribuit majoritatea partenerilor, în special, România – cu1.2 puncte procentuale, Ucraina s, i Turcia – cu câte cca 0.4 puncteprocentuale (Graficul 4.12).

Graficul 4.13: Dinamica cursului de schimbnominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER)al MDL calculat în baza ponderii principalilorparteneri comerciali (Dec.2000=100%)

107.2%

130.7%

90%

100%

110%

120%

130%

140%

2015 2016 2017

NEER REER

Sursa: BNM

Pe ansamblul trimestrului I 2017, presiunile de apreciere asupraleului au survenit în condit, iile în care situat, ia de pe piat,a valutaras-a echilibrat fat, a de trimestrul anterior, cererea de valuta fiindintegral suplinita prin oferta de valuta. Mai mult, cres, tereaprocurarilor nete de valuta din partea persoanelor fizice în raportcu necesitat, ile neacoperite ale importatorilor spre fineletrimestrului de referint, a a determinat aparit, ia unui surplus devaluta, amplificând ritmul de apreciere a monedei nat, ionale.

În trimestrul I 2017, oferta neta de valuta din partea persoanelorfizice a totalizat 394.9 milioane dolari SUA, ameliorându-se cu12.4 la suta comparativ cu trimestrul IV 2016. În acelas, i timp,oferta neta s-a plasat sub nivelul înregistrat în trimestrul I 2016(418.7 milioane dolari SUA), în pofida intensificarii transferurilornete din strainatate în favoarea persoanelor fizice7. Contribut, iatransferurilor la oferta neta de valuta, în mare parte, a fostatenuata de preferint,a persoanelor fizice de a tezauriza în valuta,tendint, a consemnata s, i în trimestrul precedent. În trimestrul I2017, soldurile conturilor valutare ale persoanelor fizice s-aumajorat cu 19.1 milioane dolari SUA8.

7În limita datelor disponibile, în ianuarie-februarie 2017, transferurile au crescutcu 17.0 la suta comparativ cu ianuarie-februarie 2016.

8Date recalculate la un curs constant.


Privita în dezagregare pe valute, oferta neta de euro s-a majoratcu 41.0 la suta8, în timp ce oferta neta de dolari SUA s, i cea deruble ruses, ti8 s-au diminuat cu 16.2 s, i 25.4 la suta, respectiv.

Cererea neta de valuta din partea agent, ilor economici, întrimestrul de referint, a, a evoluat pe fondul învigorarii activitat, ii de

Graficul 4.14: Contribut, ia principalilorparteneri comerciali ai Republicii Moldovala modificarea cursului real efectiv în tr. I2017

-0.5 0.0 0.5 1.0 1.5

Federaţia RusăBelarusPoloniaUngaria

CehiaElvețiaOlandaFranţa

AustriaBulgaria

ChinaMarea Britanie

ItaliaGermania

TurciaUcraina

România

puncte procentuale

Deprecierea (-) /aprecierea(+)

Sursa: BNM

comert, exterior9 comparativ cu trimestrul I 2016. Totodata,cres, terea în proport, ii mai mari a procurarilor de valuta de laexportatori (cca 22.0 la suta) fat, a de vânzarile catre importatori(cca 8.0 la suta) a determinat reducerea cererii nete din parteaagent, ilor economici cu 3.5 la suta, pâna la 394.3 milioane dolariSUA. Sporirea procurarilor de la agent, ii economici a fost sust, inutade o oferta mai mare de valuta din partea unor exportatori deproduse agricole (cereale, produse oleaginoase, zahar etc.).Totodata, cres, terea vânzarilor de valuta catre importatori a fosttemperata de o cerere mai redusa din partea importatorilor deresurse energetice (cu 9.2 la suta) comparativ cu trimestrul I2016.

Graficul 4.15: Structura valutara a oferteinete de valuta (valutele sunt recalculate înUSD la un curs constant)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

I/15

II/15

III/15

IV/15

I/16

II/16

III/16

IV/16

I/17

USD EUR RUB

Sursa: BNM

În aceste condit, ii, în trimestrul I 2017, gradul de acoperire a cereriinete de valuta din partea agent, ilor economici prin oferta neta devaluta de la persoanele fizice a constituit 100.2 la suta, comparativcu 88.5 la suta10 în trimestrul IV 2016 s, i 102.5 la suta în trimestrulI 2016 (Graficul 4.16).

Graficul 4.16: Gradul de acoperire a cereriinete prin oferta neta s, i dinamica cursuluioficial

10

12

14

16

18

20

22

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

160%

180%

200%

1/15

3/1

5

5/1

5

7/15

9/1

5

11/1

5

1/16

3/1

6

5/1

6

7/16

9/1

6

11/1

6

1/17

3/1

7

MDL/USD

Acoperirea vânzărilor prin ofertă Cursul MDL/USD mediu pe perioadă

Sursa: BNM

Referitor la dinamica lunara a cursului de schimb al leuluimoldovenesc fat, a de dolarul SUA, la finele lunii ianuarie 2017,acesta a crescut cu 0.3 la suta în raport cu ultima zi dindecembrie 2016, iar în valori medii a ramas practic la nivelul luniianterioare. Condit, iile create la sfârs, itul anului 2016, când a fostînregistrata o cerere de valuta sporita din partea unor importatori(de resurse energetice, produse farmaceutice etc.), au expusmoneda nat, ionala la presiuni de depreciere la începutul anului2017. Ulterior, pe fondul temperarii necesitat, ilor valutare dinpartea importatorilor s, i a unei oferte de valuta relativ stabile de lapersoanele fizice pe parcursul lunii ianuarie 2017, cursul leuluimoldovenesc s-a înscris pe un trend de apreciere în raport cudolarul SUA, care a continuat s, i în prima saptamâna a luniifebruarie 2017. Procurarile de valuta în volume mai mari realizatela mijlocul lunii februarie 2017 de catre importatorii de gazenaturale s, i energie electrica au condit, ionat o corect, ie a cursuluide schimb, acesta revenind spre finele lunii februarie aproape denivelurile înregistrate la sfârs, itul lunii anterioare.

În luna martie 2017, oferta neta de valuta de la persoanele fizice,cifrându-se la 149.0 milioane dolari SUA, a depas, it cererea neta devaluta din partea agent, ilor economici (144.6 milioane dolari SUA),creând premise pentru aprecierea monedei nat, ionale. Totodata,înregistrarea unui excedent de valuta mai pronunt,at în a douajumatate a lunii a condit, ionat accelerarea ritmului de apreciere aleului. Potrivit nivelului înregistrat la finele lunii, moneda nat, ionalas-a apreciat în raport cu dolarul SUA cu 2.6 la suta fat, a de finelelunii februarie, în timp ce aprecierea în valori medii lunare aconstituit 1.2 la suta. În aceste condit, ii, în ultima decada a luniimartie 2017, Banca Nat, ionala a Moldovei a realizat intervent, iide procurare a 28.0 milioane dolari SUA, temperând apreciereamonedei nat, ionale.

9Conform datelor disponibile pentru primele doua luni ale anului 2017.10Date actualizate.


În ceea ce prives, te dinamica cursului de schimb al monedeinat, ionale în raport cu euro, aceasta a fost marcata de fluctuat, iileneuniforme ale euro fat, a de dolarul SUA pe piet,ele internat, ionale,care pe parcursul trimestrului I 2017 au fost generate,preponderent, de incertitudinile politice din UE s, i SUA, dar s, i dedeciziile de politica monetara ale BCE s, i SRF, de evolut, iile ambeloreconomii. În luna ianuarie 2017, euro a înregistrat o apreciererobusta alimentata de învigorarea cres, terii economice înprincipalele t, ari din zona euro, precum s, i de ameliorarea riscurilordeflat, ioniste. În acest context, cursul de schimb MDL/EUR s-adepreciat în ianuarie cu 2.3 la suta conform valorilor de la finelelunii s, i cu 0.5 la suta în valori medii.

În luna februarie 2017, prognozele optimiste referitor la cres, tereaeconomica a UE nu au reus, it sa contracareze influent,a negativaasupra euro indusa de campaniile electorale din unele t, ariimportante din zona euro, în care se evident, iaza candidat, i anti-UE.Prin urmare, cursul de schimb al leului moldovenesc fat, a de euros-a apreciat la finele lunii cu 0.9 la suta în raport cu finele luniiianuarie, în timp ce în valori medii leul s-a apreciat în proport, ii maimici – cu 0.3 la suta.

În luna martie 2017, disensiunile politice, de aceasta data în SUA,potent,ate de respingerea unui pachet de reforme în domeniulsanatat, ii, înaintat de actualul pres, edinte american în CongresulSUA, au exercitat influent,e semnificative asupra cotat, iei euro fat, ade dolar SUA pe piet,ele internat, ionale. Astfel, în pofida decizieiComisiei Federale pentru Piat,a Deschisa (FOMC) de a majora ratade referint, a cu 0.25 puncte procentuale, pe parcursul lunii martiedolarul SUA s-a înscris pe un trend de depreciere în raport cueuro, cu except, ia ultimelor zile ale lunii, când s-a produs o corect, iedescendenta a cursului EUR/USD. În aceste condit, ii, pe parcursullunii martie, moneda nat, ionala s-a apreciat în proport, ii mai micifat, a de euro – cu 1.2 la suta, comparativ cu avansul leului în raportcu dolarul SUA, potrivit valorilor înregistrate la finele lunii, s, i cu1.0 la suta în valori medii lunare.

La sfârs, itul trimestrului I 2017, soldul activelor oficiale de rezervaa constituit 2256.5 milioane dolari SUA, majorându-se cu 50.6milioane dolari SUA (2.3 la suta) fat, a de sfârs, itul trimestrului IV2016 (Graficul 4.17), în principal, ca urmare a intervent, iilor deprocurare a valutei efectuate de BNM s, i a debursarii trans, ei a douaîn volum de 50.0 milioane euro (echivalentul a 53.0 milioane dolariSUA) din creditul acordat de catre Guvernul României în scopulsuplinirii bugetului de stat.

Graficul 4.17: Evolut, ia activelor oficiale derezerva exprimate în luni de import

0

1

2

3

4

5

6

7

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2015 2016 2017

luni de importmil. USD

Active oficiale de rezervă

Active oficiale de rezervă în luni de import de mărfuri şi servicii

Sursa: BNM

De asemenea, pe parcursul trimestrului au fost înregistrate intrarisub forma de asistent, a financiara externa din partea institut, iilorBancii Mondiale (BIRD s, i AID), care au oferit credite în suma de 2.7milioane dolari SUA în cadrul proiectelor: Consolidarea eficacitat, iiret,elei de asistent, a sociala (1.8 milioane dolari SUA), Ameliorareacompetitivitat, ii II (0.3 milioane dolari SUA), Agricultura competitiva,Modernizarea sectorului sanatat, ii (câte 0.2 milioane dolari SUA) s, iAdaptarea la schimbarile climatice s, i silvicultura în Moldova (0.1milioane dolari SUA).

La situat, ia din 31 martie 2017, activele oficiale de rezerva asigurauîn continuare un nivel suficient de acoperire a importurilor demarfuri s, i servicii (5.3 luni de import11).

11Calculat pe baza prognozei privind importul de bunuri s, i servicii pentru anul2017.


Capitolul 5

Prognoza inflat, iei petermen mediu

Tabelul 5.1: Evolut, ia as, teptata a variabilelorexterne (media anuala)

2017 2018Cres, terea economicaîn zona euro, % 1.7 1.5Cres, terea economicaîn Federat, ia Rusa, % 1.2 1.6Inflat, ia medie anualaîn zona euro, % 1.6 1.4Inflat, ia medie anuala înFederat, ia Rusa, % 4.2 4.6USD/EUR 1.06 1.07RUB/USD 58.7 60.3Pret,ul petrolului Urals(dolari SUA/baril) 53.7 54.3Pret,urileinternat, ionale laprodusele alimentare, % 4.2 3.8

Sursa: Ipoteze BNM pe baza Consensus Economics s, i acotat,iilor futures

5.1 Ipotezele mediului extern

Graficul 5.1: Scenariul de evolut, ie a ritmuluianual de cres, tere al PIB în zona euro (%)

−0.5

−0.4

−0.3

−0.2

−0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/17 IV/17 II/18 IV/181.2

1.3

1.4

1.5

1.6

1.7

1.8

1.9

2

Diferenta(p.p), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta

Sursa: Eurostat, ipoteze BNM pe baza datelor ConsensusEconomics

Graficul 5.2: Scenariul de evolut, ie a ritmuluianual de crestere a PIB în Federatia Rusa(%)

−0.5

−0.4

−0.3

−0.2

−0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/17 IV/17 II/18 IV/18−4

−3

−2

−1

0

1

2

3


Sursa: Serviciul Federal de Statistica al Federat,iei Ruse,ipoteze BNM pe baza datelor Consensus Economics

Evenimentele din trimestrul I 2017 au accentuat ipotezele privindpresiunile pro-inflat, ioniste aferente evolut, iei mediului extern.Precaut, ia executarii acordului de reducere a volumului de petrolde catre OPEC s, i alte t, ari angajate, sust, in trendul ascendent alpret,urilor la petrol. Un alt factor, reprezinta aprofundareaantagonismului dintre politicile monetare ale economiilorimportante, drept urmare a înaspririi treptate a politicii monetarede catre Sistemul Rezervelor Federale, ceea ce genereazaaprecierea constanta a dolarului SUA. Totodata, presiunile dedepreciere la care sunt supuse economiile emergente s, i în curs dedezvoltare, printre care s, i economia Republicii Moldova, reprezintao presiune pro-inflat, ionista aditiva. De asemenea, prognozeleprivind evolut, ia economiilor principalilor parteneri de comert, s, idirect, iile de emigrare cu scop de lucru a cetat,enilor RepubliciiMoldova denota ca cererea externa va cres, te. Nu în ultimul rând,cotat, iile internat, ionale la materiile prime, dar mai ales laprodusele alimentare sunt în cres, tere, ceea ce se va reflecta înevolut, ia pret,urilor de consum prin intermediul importurilor debunuri (Tabelul 5.1).

În anul 2016, economia zonei euro a reus, it sa înregistreze ocres, tere medie a produsului intern brut de 1.7 la suta, drepturmare a politicii monetare stimulative care a favorizat consumuls, i a paritat, ii reduse a monedei unice europene care a contribuitla cres, terea exporturilor. Astfel, în runda curenta de prognoza,proiect, ia privind cres, terea produsului intern brut în zona euro înanul 2017 a fost majorata de la 1.4 la 1.7 la suta. Totodata, pentruanul 2018, se anticipeaza ca economia zonei euro va cres, te înmedie cu 1.5 la suta (Graficul 5.1).

În anul 2016, economia Federat, iei Ruse s-a contractat în mediecu 0.2 la suta, dar în ultimul trimestru cres, terea produsului internbrut a fost pozitiva, ceea ce a confirmat sfârs, itul recesiunii. Astfel,în runda curenta de prognoza se anticipeaza ca produsul internbrut în Federat, ia Rusa va cres, te în anul 2017 cu 1.2 la suta, iarîn anul 2018 cu 1.6 la suta. Totodata, prognozele autoritat, ilorruse sunt mai optimiste comparativ cu mediul internat, ional, ceeace creeaza o rezerva adit, ionala de incertitudini. Drept urmarea specificului economiei ruse, incertitudinile s, i riscurile aferentesunt intens corelate cu evolut, ia pret,urilor la petrol, de aceea înurmatoarele trimestre pe masura acumularii informat, iei statistice,proiect, iile privind evolut, ia economiei Federat, iei Ruse vor fi ajustatecorespunzator (Graficul 5.2).

Capitolul 5. Prognoza inflat, iei petermen mediu 47

Majorarea pret,urilor la resursele energetice s, i stimulareaconsumului prin intermediul act, iunilor de politica monetarareprezinta motorul cres, terii pret,urilor de consum în zona euro.Astfel, inflat, ia anuala în zona euro tinde sa se apropie de nivelult, intit de Banca Centrala Europeana de 2.0 la suta. În cadrul rundeicurente de prognoza, se anticipeaza ca inflat, ia medie anuala înzona euro va fi de 1.6 la suta în anul 2017 s, i de 1.4 la suta în anul2018. Riscurile aferente evolut, iei pret,urilor de consum în zonaeuro sunt asociate cotat, iilor internat, ionale la materiile prime s, iparitat, ii monedei unice europene (Graficul 5.3).

Graficul 5.3: Scenariul de evolut, ie a inflat, ieianuale în zona euro (%)

−0.5

−0.4

−0.3

−0.2

−0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

4/15 10/15 4/16 10/16 4/17 10/17 4/18 10/18−0.5

0

0.5

1

1.5

2


Sursa: Eurostat, ipoteze BNM pe baza datelor ConsensusEconomics

Graficul 5.4: Scenariul de evolut, ie a inflat, ieianuale în Federat, ia Rusa (%)

−1

−0.8

−0.6

−0.4

−0.2

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

4/15 10/15 4/16 10/16 4/17 10/17 4/18 10/182

4

6

8

10

12

14

16

18


Sursa: Serviciul Federal de Statistica al Federat,iei Ruse,ipoteze BNM pe baza datelor Consensus Economics

Graficul 5.5: Scenariul de evolut, ie a cursuluide schimb USD/EUR

−2

−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

2

II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/17 IV/17 II/18 IV/181.04

1.05

1.06

1.07

1.08

1.09

1.1

1.11

1.12

1.13

1.14

Diferenta(%), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza precedenta

Sursa: BCE, ipoteze BNM pe baza datelor ConsensusEconomics

Diminuarea nivelului inflat, iei în anul 2016 s, i stabilizarea rubleiruses, ti constituie factorii principali ai diminuarii valorilorprognozate privind inflat, ia medie anuala în Federat, ie Rusa. Un altfactor important este perseverent,a Bancii Centrale a Federat, ieiRuse în atingerea t, intei inflat, iei de 4.0 la suta la sfârs, itul anului2017. Astfel, în runda curenta de prognoza, se anticipeaza capret,urile de consum în Federat, ia Rusa vor cres, te în medie cu 4.2la suta în anul 2017 comparativ cu 4.8 la suta cât a fost proiectatîn runda anterioara de prognoza, iar în anul 2018 cu 4.6 la sutacontrar valorii de 4.9 la suta prognozate în cadrul rundei deprognoza precedente (Graficul 5.4).

Evolut, ia paritat, ii USD/EUR din primele luni ale anului curent audemonstrat ca deprecierea monedei unice europene comparativcu dolarul SUA va fi într-o proport, ie mai mica decât s-a anticipatanterior. Aceasta se datoreaza recuperarii constante s, i robustea economiei zonei euro. Astfel, în runda curenta de prognozase estimeaza ca paritatea medie a USD/EUR va fi de 1.06 înanul 2017 s, i respectiv 1.07 în anul 2018. Factorii de baza aevolut, iei monedelor ment, ionate vor constitui derularea politicilorautoritat, ilor monetare vizate s, i evolut, ia economiilor în cauza peransamblu (Graficul 5.5).

În trimestrul I 2017, rubla ruseasca s-a apreciat în medie cu 6.7 lasuta fat, a de dolarul SUA pe fondul cres, terii s, i ulterioarei stabilizaria cotat, iilor internat, ionale la petrol. Totodata, politica monetara aBancii Centrale a Rusiei în continuare este restrictiva, ceea ce încondit, iile decelerarii inflat, iei contribuie s, i mai mult la aprecierearublei ruses, ti. Astfel, în runda curenta de prognoza, paritatea rubleiruses, ti fat, a de dolarul SUA este vadit mai apreciata, iar valoareamedie anuala a cros-cursului se anticipeaza ca va constitui 58.7RUB/USD în anul 2017 s, i 60.3 RUB/USD în anul 2018 (Graficul 5.6).

Pe parcursul ultimelor trimestre, cotat, iile internat, ionale la petrols-au ment, inut constant într-un interval redus, ceea ce a confirmatipotezele anterioare privind evolut, ia pret,urilor la petrol s, irespectiv prognozele nu au fost modificate semnificativ între celedoua runde de prognoza consecutive. Astfel, în runda curenta deprognoza se anticipeaza ca pret,ul mediul al petrolului de marcaUrals va constitui 53.7 dolari SUA/baril în anul 2017 s, i 54.3 dolariSUA/baril în anul 2018. Totodata, riscurile aferente evolut, ieipret,urilor la petrol sunt relativ semnificative, planul OPEC dereducere a product, iei de petrol expunându-se riscului de es, ec, încazul cres, terii semnificative a numarului sondelor de petrol înfunct, iune s, i respectiv a volumului de petrol în Statele Unite aleAmericii s, i Canada (Graficul 5.7).

În a doua jumatate a anului 2016, pret,urile internat, ionale laprodusele alimentare au început sa creasca semnificativ subinfluent,a majorarii cererii de export, a diminuarii stocurilor s, i a


perspectivelor precare privind recolta anumitor culturi. Caracterulputernic volatil al pret,urilor la produsele alimentare în situat, iacreata a contribuit la estimarea exagerata a riscurilor aferente.Astfel, în runda curenta de prognoza se anticipeaza ca pret,urileinternat, ionale la produsele alimentare vor cres, te în anul 2017doar cu 4.2 la suta (comparativ cu 14.7 la suta în runda anterioarade prognoza), iar în anul 2018, drept urmare a temperariiritmurilor de cres, tere, cotat, iile internat, ionale la produselealimentare se vor majora în medie cu 3.8 la suta (comparativ cu2.9 la suta în runda anterioara de prognoza) (Graficul 5.8).

Graficul 5.6: Scenariul de evolut, ie a cursuluide schimb RUB/USD

−8

−6

−4

−2

0

2

4

6

8

II/15 IV/15 II/16 IV/16 II/17 IV/17 II/18 IV/1850

55

60

65

70

75


Sursa: Banca Centrala a Federat,iei Ruse, ipoteze BNMpe baza datelor Consensus Economics

Graficul 5.7: Scenariul de evolut, ie apret,ului internat, ional al petrolului Urals(dolari SUA/baril)

−6

−4

−2

0

2

4

6

4/15 10/15 4/16 10/16 4/17 10/17 4/18 10/1825

30

35

40

45

50

55

60

65


Sursa: Ministerul Dezvoltarii Economice a Federat,ieiRuse, ipoteze BNM pe baza cotat,iilor futures

Graficul 5.8: Scenariul de evolut, ie a ritmuluianual de cres, tere a pret,urilor internat, ionalela produsele alimentare (%)

−20

−15

−10

−5

0

5

10

15

20

4/15 10/15 4/16 10/16 4/17 10/17 4/18 10/18−25

−20

−15

−10

−5

0

5

10

15

20

25


Sursa: FAO, ipoteze BNM pe baza cotat,iilor futures

5.2 Ipoteze privind pret,urilereglementate

Scenariul cu privire la evolut, ia tarifelor în cadrul orizontului deprognoza a inflat, iei prevede ajustarea în trimestrul II 2017 atarifului la energia electrica, încalzirea centralizata s, i laaprovizionarea cu apa calda cu 2.7 s, i câte 6.4 la suta, respectiv. Înacest sens, Consiliul de Administrat, ie al Agent, iei Nat, ionale pentruReglementare în Energetica (ANRE) a aprobat, în s, edint,a publicadin 17 martie 2017, mai multe hotarâri prin care a actualizattarifele la serviciile de producere, furnizare s, i distribut, ie a energieielectrice s, i termica. Astfel, conform estimarilor, pret,ul pentru 1KWh, în medie pe t,ara, va cres, te cu cca 3.7 la suta12, iar tarifulpentru o giga calorie (încalzirea centralizata s, i aprovizionarea cuapa calda) va fi ajustat din data de 1 mai 2017 cu 6.4 la suta. Deasemenea, în trimestrul II 2017, se anticipeaza cres, terea tarifuluila apeduct s, i canalizare, drept urmare a ajustarii tarifului în uneleregiuni ale t, arii.

Pret,urile la medicamente, conform proiect, iei, vor continua sagenereze contribut, ii pozitive însa mai modeste la dinamicapret,urilor reglementate, mai ales în trimestrul II 2017, ca urmare apoliticilor efectuate din acest domeniu în ultima perioada.

Ipotezele cu privire la majorarile de tarife au fost incluse înproiect, ia pe termen mediu a inflat, iei. Totus, i, având în vedere cadeciziile respective sunt fundamentate nu doar din punct devedere economic, dar si prin prisma impactului social al acestora,momentul adoptarii noilor tarife, precum s, i valoarea acestora suntcaracterizate de un grad semnificativ de incertitudine, fapt ce vaconstitui un risc pronunt,at care ar putea determina înregistrareaunei abateri pentru prognoza pe termen mediu a inflat, iei.

5.3 Prognoza pe termen mediu

Cererea agregata

Conform rundei curente de prognoza, deviat, ia PIB va înregistravalori pozitive în primele patru trimestre ale orizontului de

12Noile tarife pentru serviciile de producere, furnizare s, i distribut, ie a energieielectrice au intrat în vigoare la 24 martie 2017, la data publicarii în Monitorul Oficial,astfel 1.0 puncte procentuale din aceasta cres, tere a fost reflectata de catre BNS înluna martie 2017, iar diferent,a va fi reflectata în luna aprilie 2017.


prognoza s, i valori negative pe parcursul celorlalte trimestre.Plasarea activitat, ii economice deasupra nivelului sau de echilibrupe termen mediu va determina presiuni inflat, ioniste, pe cândînregistrarea valorilor negative ale deviat, iei PIB în ultimele patrutrimestre ale orizontului de prognoza va genera presiunidezinflat, ioniste (Graficul 5.9).

Graficul 5.9: Deviat, ia PIB (%)

%


−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

4

5


−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

4

5

%


Influent,a cererii externe asupra cererii interne este restrictiva înprima parte a orizontului de prognoza s, i stimulativa în a doua partea orizontului de prognoza.

Condit, iile monetare reale vor avea un caracter restrictiv peparcursul întregului orizont de prognoza, cu except, ia trimestruluiII 2017. Acest fapt va fi condit, ionat, preponderent, de caracterulrestrictiv al politicii monetare privind rata reala efectiva deschimb, cu except, ia primului trimestru de prognoza. Prin ratareala a dobânzii, politica monetara va manifesta un caracterstimulativ pâna în trimestrul III 2018, dupa care, va finesemnificativ restrictiv pâna la sfârs, itul orizontului de prognoza.

Inflat, ia

Rata anuala a inflat, iei va avea o traiectorie ascendenta pânaîn trimestrul IV 2017, dupa care se va diminua pâna la fineleorizontului de prognoza. Începând cu trimestrul II 2017, rataanuala a inflat, iei se va plasa deasupra intervalului de variat, iepe parcursul a patru trimestre consecutiv. Ulterior, aceasta seva plasa în intervalul de variat, ie pâna la finele orizontului deprognoza.

Valoarea minima de 4.1 la suta o va înregistra în trimestrul IV 2018,s, i valoarea maxima de 8.1 la suta – în trimestrul IV 2017 (Graficul

Graficul 5.10: Ritmul anual al IPC


1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14%

Intervalul de incertitudine


1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14%

Tinta inflatiei


5.10).

Rata medie anuala a inflat, iei va înregistra nivelul de 6.8 la suta s, i5.1 la suta în anul curent s, i, respectiv, anul viitor.

Rata anuala a inflat, iei de baza va avea o traiectorie ascendenta înprima parte a orizontului de prognoza, pâna în trimestrul I 2018, s, idescendenta în a doua parte a orizontului de prognoza. Sporireainflat, iei de baza, în prima parte a orizontului de prognoza, seva datora sporirii cererii agregate pe parcursul a patru trimestreconsecutiv, precum s, i presiunilor inflat, ioniste din partea ofertei.Contribut, ia inflat, iei de baza la rata anuala a inflat, iei va fi în cres, terepâna în trimestrul I 2018 s, i descendenta pâna la finele orizontuluide prognoza (Graficul 5.11).

Rata anuala a pret,urilor la produsele alimentare va spori pe

Graficul 5.11: Decompozit, ia IPC


0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14%

Inflatia de baza Produse alimentare Preturi reglementate CombustibiliII/15 IV/15 II/16 IV/16 II/17 IV/17 II/18 IV/18

−1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14%

Tintainflatiei


parcursul primelor trei trimestre, pâna în trimestrul IV 2017.Ulterior, aceasta se va diminua pâna la finele orizontului deprognoza. Accelerarea ratei anuale a fost generata, în mare parte,de cres, terea pret,urilor la produsele alimentare din trimestrul II2017, dar s, i a costurilor de product, ie. Contribut, ia pret,urilorproduselor alimentare la rata anuala a inflat, iei va consemna otendint, a ascendenta pâna în trimestrul IV 2017, ulterior,diminuându-se spre finele orizontului de prognoza (Graficul 5.11).

Rata anuala a pret,urilor reglementate va spori pâna în trimestrulIII 2017, dupa care aceasta va avea o tendint, a descendenta


pâna în trimestrul III 2018 s, i se va stabiliza ulterior. Contribut, iapret,urilor reglementate la rata anuala a inflat, iei va înregistrao tendint, a ascendenta pe parcursul primelor doua trimestre s, idescendenta ulterior, pâna în trimestrul III 2018 (Graficul 5.11).Detaliile privind factorii determinant, i ai cres, terii ratei anuale apret,urilor reglementate sunt prezentate în paragraful 5.2.

Rata anuala a pret,urilor la combustibili va înregistra o tendint, adescendenta pe parcursul primelor patru trimestre, pâna întrimestrul I 2018, dupa care pret,urile se vor stabiliza pâna lafinele orizontului de prognoza. Diminuarea ratei anuale apret,urilor la combustibili se va datora, preponderent, reduceriipronunt,ate a pret,urilor din trimestrul II 2017, conform prognozeipe termen scurt. Contribut, ia pret,urilor la combustibili la rataanuala a inflat, iei va consemna o tendint, a descendenta, pâna întrimestrul III 2017, ulterior, stabilizându-se pâna la fineleorizontului de prognoza (Graficul 5.11).

Compararea prognozei actuale cu prognozaanterioara

Proiect, ia ratei medii anuale a inflat, iei, conform rundei curente deprognoza, constituie 6.8 s, i 5.1 la suta în anul curent s, i, respectiv,în anul viitor. Fat, a de prognoza din Raportul asupra inflat, iei nr. 1,2017, valorile medii anuale proiectate ale ratei anuale a inflat, ieisunt superioare cu 1.6 puncte procentuale pentru anul 2017 s, icu 0.2 puncte procentuale superioare pentru anul 2018 (Graficul5.12).

Graficul 5.12: Ritmul anual al IPC

p.p.


−6

−4

−2

0

2

4

6

8

10%

Tinta inflatiei

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Diferenta (scala din dreapta) Prognoza actuala Prognoza anterioara


Rata anuala a inflat, iei de baza a fost majorata considerabil peparcursul întregului orizont de prognoza, cu except, ia trimestruluiIV 2018. Acest fapt este determinat, în mare parte, dereconfigurarea prognozei cererii agregate. Cres, terea semnificativaa deviat, iei PIB pe parcursul anului curent va crea presiuniinflat, ioniste suplimentare fat, a de prognoza anterioara. Totodata,au fost luate în considerare presiunile pozitive adit, ionale dinpartea ofertei.

Rata anuala a pret,urilor produselor alimentare, comparativ cuprognoza precedenta, va consemna o tendint, a preponderentsuperioara, cu except, ia ultimelor doua trimestre ale anului viitor.Acest fapt se datoreaza, în primul rând, unei cres, teriiconsiderabile la pret,urile respective din trimestrul II 2017,conform prognozei pe termen scurt. Totodata, majorareasemnificativa a cererii agregate s, i presupunerea unor presiuniinflat, ioniste sporite din partea ofertei au generat contribut, iipozitive adaugatoare la diferent,a dintre prognoze.

Rata anuala a pret,urilor reglementate a fost majorata pe parcursulanului curent, ca rezultat al unor majorari neanticipate ale tarifelorce au avut loc în trimestrul I 2017. În acelas, i timp, majorarileefective din anul curent s, i iminent,a ciclului electoral au condit, ionato cres, tere prognozata mai mica a pret,urilor respective în anulviitor.

Rata anuala a pret,urilor la combustibili a fost diminuata pronunt,atpentru întreaga perioada de prognoza. Diferent,a este determinatade un nivel inferior al inflat, iei importate, inclusiv ca rezultat al unuinivelul mai mic al pret,ului petrolului.


Riscuri s, i incertitudini

Mediul extern

Riscurile s, i incertitudinile aferente evolut, iei mediului extern suntrelativ accentuate. În primul rând, dolarul SUA prezinta ovolatilitate exacerbata, ceea ce cauzeaza divergent,e majore pepiet,ele valutare. Cotat, iile internat, ionale la petrol se ment, in relativstabile, însa numarul sondelor de petrol funct, ionabile în cres, tereîn Statele Unite ale Americii pot cauza es, ecul planului OPEC dediminuare a volumului product, iei de petrol. Totodata, volatilitateadolarului SUA s, i pret,urile la petrol sunt factori de risc pentrucotat, iile internat, ionale la materiile prime. Astfel, în cadrul rundeicurente de prognoza sunt identificate urmatoarele riscuri s, iincertitudini aferente evolut, iei mediului extern:

• Volatilitatea puternica a dolarului SUA. La 15 martie2017, Sistemul Rezervelor Federale a majorat intervalul dereferint, a a ratelor dobânzilor, însa, contrar teoriei economice,media pentru luna martie 2017 indica o depreciere adolarului SUA comparativ cu majoritatea valutelor decirculat, ie internat, ionala. Des, i conjunctura economicasemnaleaza ca dolarul SUA ar trebui sa urmeze un trend deapreciere, de facto aceasta valuta a alternat semnificativ înprimele luni ale anului 2017, ceea ce spores, te riscurileaferente proiect, iilor curente.

• Riscuri ambigue privind cotat, iile internat, ionale lapetrol. În primele luni ale anului 2017, s-au observateforturile comune ale OPEC s, i ale altor t, ari exportatoare depetrol angajate în acordul de reducere a product, iei de petrol.Aceasta a contribuit la cres, terea s, i ulterior la stabilizareacotat, iilor internat, ionale la petrol. Totus, i, statisticile privindcres, terea continua a numarului sondelor de petrol înfunct, iune în Statele Unite ale Americii alimenteaza risculprivind ment, inerea în continuare a surplusului de petrol lanivel mondial s, i respectiv scaderea cotat, iilor petroliere. Înacelas, i timp, exista prognoze foarte optimiste privindevolut, ia economiilor mari consumatoare de petrol, ceea ce arputea contribui semnificativ la cres, terea cotat, iilor petroliere.

• Incertitudini privind cererea externa. Prognozeleprivind evolut, iile economiilor vecine, ale principalilorparteneri de comert, s, i ale t, arilor predilecte emigrant, ilor cuscop de lucru sunt relativ optimiste, ceea ce creeaza uncadru favorabil privind evolut, ia cererii externe. Totus, i,practica altor ani demonstreaza precaut, ia necesara înabordarea prognozelor la începutul anului calendaristic. Celmai probabil, aparit, ia treptata a statisticilor va contribui ladefinitivarea s, i crearea unei viziuni mai clare privindproport, iile cres, terii cererii externe.

• Volatilitatea puternica a cotat, iilor internat, ionale laprodusele alimentare. Dupa câteva luni de cres, tereconsecutiva a cotat, iilor internat, ionale la produselealimentare, în luna martie, acestea s-au redus considerabil,ceea ce a contribuit la modificarea proiect, iilor privindevolut, ia ulterioara a acestora. Aceasta se datoreaza


alternant,ei dintre sezoanele agricole în emisfera nordica s, icea sudica, care contribuie la permutarea factorilor deinfluent, a. Conform prognozelor, cotat, iile internat, ionale laprodusele alimentare vor cres, te pe o medie anuala înurmatorii ani, însa incertitudinile persista.

Sectorul real

• Incertitudini cu privire la recolta din anul 2017.Condit, iile agrometeorologice atipice din luna aprilie 2017 auafectat semnificativ culturile multianuale, astfel, pe parcursulanului 2017, vor fi sesizate presiuni inflat, ioniste pronunt,atedin partea pret,urilor la fructele proaspete. Totodata, recoltadin anul curent (în special, produsele cerealiere s, i legumeleproaspete) s, i, respectiv, pret,urile la produsele alimentare pepiat,a interna vor depinde, în cea mai mare masura, decondit, iile agrometeorologice din urmatoarele luni. Aceastainformat, ie însa nu poate fi anticipata, atribuind prognozeipret,urilor la produsele alimentare în anul 2017 un grad marede incertitudine. Astfel, vulnerabilitatea mare a product, ieiagricole fat, a de condit, iile meteorologice, incertitudinea cuprivire la recolta din anul 2017 s, i, ca rezultat, cu privire ladinamica pret,urilor la produsele alimentare interne încapersista.

• Amânarea ajustarilor de tarife la serviciilereglementate. Tensiunile sociale aferente impactuluimajorarilor de tarife asupra cheltuielilor populat, iei ar puteadetermina institut, iile regulatorii sa amâne ajustarea unortarife la servicii reglementate asumate în prognoza, fapt ceva genera o traiectorie inferioara a inflat, iei fat, a de ceaanticipata. Totodata, având în vedere ca anul 2018 este unulelectoral, unele majorari de tarife ar putea fi amânate pentruanul 2019.

• Reincluderea pret,ului la gazul lichefiat în cadrulmetodologiei de formare s, i aplicare a pret,urilor laprodusele petroliere, adoptate în prima parte aanului 2016. Metodologia stabiles, te o corelat, ie directa întrepret,urile la benzina s, i la motorina pe piat,a interna s, i evolut, iacotat, iilor bursiere regionale la produsele petroliere. Totodata,aceasta stabiles, te marja comerciala specifica careplafoneaza valoarea cheltuielilor s, i profitul companiilorpetroliere. Des, i, init, ial pret,urile la gazul lichefiat eraustipulate în metodologie, ulterior acestea au fost excluse,fapt ce a rezultat în majorarea semnificativa a acestora.Totus, i, exista o anumita probabilitate de reincludere apret,ului la gazul lichefiat în cadrul documentuluisus-ment, ionat, ceea ce ar putea determina scadereaacestuia.

• Efectul perioadei de baza din anul 2017. În primele luniale anului curent, inflat, ia lunara a cunoscut valori pronunt,ate,în mare parte, ca urmare a majorarii unor pret,urireglementate. Tendint,a ascendenta a pret,urilor va continuas, i în urmatoarele luni, ca rezultat al majorarii venituluidisponibil al populat, iei s, i al unor ajustari de tarife. Acest faptva genera un nivel înalt al perioadei de baza pentru rataanuala a inflat, iei în anul 2018.


Sectorul monetar s, i public

• Lichiditat, i excesive în sectorul bancar. Ca rezultat alemisiunii monetare, pe parcursul perioadei 2016-2017, înurma intervent, iilor nete ale BNM pe piat,a valutara (procuraride valuta) în volum de 435.3 milioane dolari SUA(aproximativ 8.6 miliarde lei), în sistemul bancar s-auacumulat lichiditat, i excesive în volum de cca 7.3 miliarde lei,acestea pot crea pe termen scurt un impact pozitiv asupracererii agregate, cursului de schimb valutar s, i pot influent,acres, terea presiunilor inflat, ioniste.

• Impactul modificarilor de accize aferente politiciifiscale 2017. Proiectul politicii fiscale pentru anul 2017prevede o majorare semnificativa a accizelor pentru unelecategorii de marfuri prezente în structura IPC s, i stabilireaacestora pe o perioada de 3 ani pentru a majora încasarilefiscale s, i a asigura o previzibilitate a politicii s, i legislat, ieifiscale. Acest fapt ar putea genera cres, terea pret,urilorpentru unele subcomponente ale IPC, carora le sunt aplicateaccizele. Astfel, proiectul politicii fiscale pentru anul 2017prevede o majorare semnificativa a cotelor accizelor laprodusele petroliere s, i la t, igari în concordant, a cu directiveleUniunii Europene conform Acordului de asociere RM-UE.

• Deficitul fiscal. Proiectul politicii fiscale pentru anul 2017 s, iProgramul managementului datoriei de stat pe termen mediu2017-2019 prevad cres, terea fluxului mijloacelor financiaresub forma de granturi s, i credite de la institut, ii financiareinternat, ionale pâna la 8.7 miliarde lei în anul 2017. Deficitulfiscal va atinge valoare de -9.1 la suta din PIB. Acest fapt vainfluent,a considerabil evolut, ia indicatorilor sectorului fiscal s, iva crea presiuni inflat, ioniste suplimentare.

• Reforma pensiilor. Distribuirea mijloacelor Fondului Socialîn folosul persoanelor cu venituri mici va contribui lastimularea consumului din partea lor. Acest fapt va conducela sust, inerea cererii agregate interne s, i a importurilor s, i, prinurmare, a presiunilor de depreciere asupra cursului deschimb al leului moldovenesc.

• Creditarea slaba a economiei. Evolut, ia piet,ei creditelorînregistreaza evolut, ii foarte pesimiste pe parcursul anului2017. Totodata, de ment, ionat ca, punctul minim al dinamiciide diminuare a creditelor a fost înregistrat în lunaseptembrie 2016 (-16.4 la suta anual), dupa care s-aconsemnat un trend ascendent (-9.2 la suta anual în lunafebruarie 2017). Pasivitatea creditarii persoanelor juridice afost cauzata fie de instabilitatea economica s, i politica înRepublica Moldova s, i în regiune, fie de condit, iile de creditareinacceptabile s, i riscurile înalte. Acutizarea acestor tendint,ear putea determina presiuni dezinflat, ioniste suplimentare,totodata determina bancile sa caute alternative profitabilepentru a genera venituri pe piat, a (plasamente în valorimobiliare, operat, iuni valutare etc.).

• Traiectoria cursului valutar MDL/USD. Unele pret,uri deconsum, cum ar fi cele la bunurile importate sau cele afis, ateîn valuta, sunt foarte sensibile la dinamica cursului valutar. Înprimele luni ale anului, rata de schimb a monedei nat, ionale aconsemnat o dinamica relativ stabila, în luna martieînregistrându-se chiar o us, oara apreciere. Aceasta tendint, a


însa poate continua un timp limitat s, i depinde, în maremasura, de perspectivele recoltei din anul 2017 s, itransferurile de mijloace banes, ti din afara t, arii. O eventualainversare a tendint,ei în a doua parte a anului va generamajorarea pret,urilor unor categorii de bunuri din cadrul IPC.Considerând s, i asimetria pret,urilor fat, a de modificarile rateide schimb, exista un risc pro-inflat, ionist asociat evolut, ieiratei de schimb.

• Situat, ia instabila în sectorul bancar. Evenimentelelegate de frauda bancara, deprecierea leului moldovenesc,avertismentele institut, iilor financiare internat, ionale cu privirela situat, ia din sectorul bancar autohton s, i fundalulinformat, ional negativ reduc esent, ial încrederea în sistemulfinanciar nat, ional. Orice s, oc sau intensificare a fluxuluiinformat, ional negativ referitor la situat, ia sistemuluifinanciar-bancar autohton spores, te neîncrederea s, i contribuiela cautarea alternativelor de investit, ii s, i economisire maiput, in riscante din partea agent, ilor s, i a populat, iei.

55

Capitolul 6

Decizii de politica monetara

Rezumatul s, edint,ei Comitetului executiv al Bancii Nat, ionale a Moldovei din 29.09.2016cu privire la politica monetara

A prezidat s, edint,a: dl Sergiu Cioclea, guvernator – pres, edinte al Comitetului executiv.Au fost prezent, i: Membrii Comitetului executiv – dl Ion Sturzu, viceguvernator, dl Aureliu Cincilei, viceguvernator,dna Cristina Harea, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Marin Molos, ag, consilier al guvernatorului, dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna LuciaHadârca, director al Departamentului operat, iuni bancare, dl Matei Dohotaru, director al Departamentuluisupraveghere bancara, dna Corina T, urcan, s, ef al Direct, iei legislat, ie s, i drept internat, ional.Dl Radu Cuhal a prezentat situat, ia macroeconomica actuala, inclusiv pe piet,ele monetara, valutara, de credit s, i adepozitelor, evolut, ia mediului macroeconomic extern, analiza inflat, iei curente s, i a factorilor de influent, a asupraprocesului inflat, ionist. Membrii Comitetului executiv au evaluat impactul masurilor de politica monetara, subliniindvalidarea corectitudinii deciziilor de politica monetara din anul 2015 s, i de la începutul anului curent.Comitetul executiv s-a pronunt,at pe marginea factorilor determinant, i ai nivelului inflat, iei pe termen mediu.Riscurile externe de natura dezinflat, ionista sunt asociate activitat, ii economice reduse din t, arile zonei euro s, icontinuarii recesiunii din Federat, ia Rusa - principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, curepercusiuni asupra diminuarii pe termen scurt a veniturilor valutare ale populat, iei s, i ale exportatorilor autohtoniprin prisma canalului remiterilor populat, iei s, i cel al comert,ului extern. Potent, ialele riscuri la adresa inflat, iei decurgs, i din volatilitatea sporita a piet,elor financiar-valutare internat, ionale, alaturi de incertitudini asociate pret,urilor lapetrol, pret,urilor internat, ionale la materiile prime s, i produsele alimentare. Principalele riscuri s, i incertitudini deprovenient, a interna sunt asociate tergiversarii ajustarii tarifelor reglementate, modificarii de accize din perspectivaconduitei politicii fiscale pentru anul 2017 s, i, respectiv, recoltei din anul 2016. Astfel, se observa o prevalareaccentuata a riscurilor dezinflat, ioniste s, i se anticipeaza un proces de reducere rapida a ritmului anual de cres, tere apret,urilor, inclusiv din cauza bazei înalte de comparat, ie din anul 2015.În vederea ment, inerii ratei inflat, iei în proximitatea t, intei de 5.0 la suta pe termen mediu, cu o posibila deviere de±1.5 puncte procentuale, Comitetul executiv a decis prin vot unanim sa diminueze rata dobânzii de politicamonetara cu 0.5 puncte procentuale, de la 10.0 pâna la 9.5 la suta anual. Calibrarea graduala a conduitei politiciimonetare urmares, te asigurarea condit, iilor monetare reale adecvate sust, inerii creditarii s, i economisirii, precum s, ipentru impulsionarea cererii interne, alaturi de adaptarea în continuare a mediului economic intern la volatilitat, iles, i incertitudinile din mediul extern.Comitetul executiv a reiterat faptul ca BNM va monitoriza s, i va anticipa în continuare evolut, iile interne s, i cele alemediului economic internat, ional, astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operat, ional specific strategiei de t, intire ainflat, iei, sa asigure ment, inerea stabilitat, ii pret,urilor pe termen mediu.

Ca rezultat, Comitetul executiv al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se diminueaza rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termenscurt cu 0.5 puncte procentuale, de la 10.0 pâna la 9.5 la suta anual;2. se diminueaza ratele de dobânda:• la creditele overnight cu 0.5 puncte procentuale, de la 13.0 pâna la 12.5 la suta anual,• la depozitele overnight cu 0.5 puncte procentuale, de la 7.0 pâna la 6.5 la suta anual.

Rezultatele votarii

PRO – 4 CONTRA – 0 ABT, INUT – 0

Pres, edintele Comitetului executiv Secretarul Comitetului executiv

Sergiu CIOCLEA Sergiu SURDU



A prezidat s, edint,a: dl Sergiu Cioclea, guvernator – pres, edinte al Comitetului executiv.Au fost prezent, i: Membrii Comitetului executiv – dl Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator, dl Ion Sturzu,viceguvernator, dna Cristina Harea, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Marin Molos, ag, consilier al guvernatorului, dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dl NatanGars, tea, consilier al guvernatorului, dl Serghei Bucur, director-adjunct, s, ef al Direct, iei operat, iuni valutare,Departamentul operat, iuni bancare, dl Matei Dohotaru, director al Departamentului supraveghere bancara, dlAndrei Velicev, s, ef al Direct, iei avizare juridica s, i contencios.Dl Radu Cuhal a prezentat situat, ia macroeconomica actuala, inclusiv pe piet,ele monetara, valutara, de credit s, i adepozitelor, evolut, ia mediului macroeconomic extern, analiza inflat, iei curente s, i a factorilor de influent, a asupraprocesului inflat, ionist. Membrii Comitetului executiv au evaluat impactul masurilor de politica monetara, subliniindvalidarea corectitudinii deciziilor de politica monetara din anul 2015. Au fost discutate ipotezele s, i scenariile noiirunde de prognoza pe termen mediu, inclusiv masurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vedereareaducerii inflat, iei în t, inta.Membrii Comitetului executiv s-au pronunt,at pe marginea factorilor determinant, i ai nivelului inflat, iei pe termenmediu. Riscurile externe de natura inflat, ionista sunt asociate majorarii cotat, iilor internat, ionale la produselealimentare s, i materiile prime alaturi de incertitudinea aferenta volatilitat, ii mai pronunt,ate a pret,ului internat, ional lapetrol. Potent, ialele riscuri s, i incertitudini de provenient, a interna la adresa inflat, iei decurg din impactul modificarilorde accize din perspectiva conduitei politicii fiscale pentru anul 2017 s, i, respectiv, a recoltei din anul 2017.Comitetul executiv al BNM a aprobat Raportul asupra inflat, iei nr. 4, 2016, care va fi prezentat la conferint,a de presadin 27 octombrie 2016. Conform noii runde de prognoza, rata inflat, iei medii anuale pentru anii 2016 s, i 2017 seplaseaza la nivelul de 6.3 la suta s, i, respectiv, 4.6 la suta. În funct, ie de complexitatea riscurilor s, i incertitudinilorasociate evolut, iei inflat, iei pe termen mediu, BNM a reconfigurat prognoza inflat, iei medii anuale fat, a de prognozaprecedenta publicata în luna august 2016, diminuând-o cu 0.4 puncte procentuale pentru anul 2016 s, i, respectiv,majorând-o cu 0.2 puncte procentuale pentru anul 2017.În vederea ment, inerii ratei inflat, iei în proximitatea t, intei de 5.0 la suta pe termen mediu, cu o posibila deviere de±1.5 puncte procentuale, Comitetul executiv a decis sa diminueze rata dobânzii de politica monetara cu 0.5 puncteprocentuale, de la 9.5 pâna la 9.0 la suta anual. Calibrarea graduala a conduitei politicii monetare urmares, teasigurarea condit, iilor monetare reale adecvate sust, inerii creditarii s, i economisirii, precum s, i pentru impulsionareacererii interne, alaturi de adaptarea în continuare a mediului economic intern la volatilitat, ile s, i incertitudinile dinmediul extern.Comitetul executiv a reiterat faptul ca BNM va monitoriza s, i va anticipa în continuare evolut, iile interne s, i cele alemediului economic internat, ional, astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operat, ional specific strategiei de t, intire ainflat, iei, sa asigure ment, inerea stabilitat, ii pret,urilor pe termen mediu.Ca rezultat, Comitetul executiv al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se diminueaza rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termenscurt cu 0.5 puncte procentuale, de la 9.5 pâna la 9.0 la suta anual;2. se diminueaza ratele de dobânda:• la creditele overnight cu 0.5 puncte procentuale, de la 12.5 pâna la 12.0 la suta anual,• la depozitele overnight cu 0.5 puncte procentuale, de la 6.5 pâna la 6.0 la suta anual.

Rezultatele votarii




Capitolul 6. Decizii de politica monetara 57


A prezidat s, edint,a: dl Sergiu Cioclea, guvernator – pres, edinte al Comitetului executiv.Au fost prezent, i: Membrii Comitetului executiv – dl Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator, dl Ion Sturzu,viceguvernator, dna Cristina Harea, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, directorul Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dl Natan Gars, tea, consilier al guvernatorului, dl Daniel Savin,director al Departamentului operat, iuni bancare, dna Cristina Zaharia – s, ef al Direct, iei supravegherea pe teren s, icombaterea spalarii banilor, dna Corina T, urcan, s, ef al Direct, iei legislat, ie s, i drept internat, ional.Dl Radu Cuhal a prezentat situat, ia macroeconomica actuala, inclusiv pe piet,ele monetara, valutara, de credit s, i adepozitelor, evolut, ia mediului macroeconomic extern, analiza inflat, iei curente s, i a factorilor de influent, a asupraprocesului inflat, ionist. Membrii Comitetului executiv au evaluat impactul masurilor de politica monetara, subliniindvalidarea corectitudinii deciziilor de politica monetara din anul 2015 s, i de la începutul anului curent.Membrii Comitetului executiv s-au pronunt,at pe marginea factorilor determinant, i ai nivelului inflat, iei pe termenmediu. Riscurile externe de natura inflat, ionista sunt asociate majorarii pret,urilor internat, ionale la produselealimentare s, i materii prime alaturi de incertitudinea aferenta volatilitat, ii mai accentuate a pret,ului internat, ional lapetrol s, i fluctuat, iilor de pe piet,ele financiare. Potent, ialele riscuri s, i incertitudini de provenient, a interna la adresainflat, iei decurg din impactul modificarilor de accize aferente politicii fiscale pentru anul 2017 s, i, respectiv, a recolteidin anul 2017. Totodata, acordul de comert, liber dintre Republica Moldova s, i Turcia alaturi de expirarea taxelorvamale la importul unor produse din Ucraina confera un caracter dezinflat, ionist la evolut, ia ulterioara a inflat, iei.Astfel, analizând balant,a riscurilor, se observa o prevalare accentuata a riscurilor dezinflat, ioniste s, i în urmatoareleluni, se anticipeaza o diminuare a ritmului anual de cres, tere a pret,urilor, inclusiv datorita bazei înalte decomparat, ie din anul 2015.A fost ment, ionat ca, masurile de politica monetara adoptate de BNM de la începutul anului curent pâna în prezentînca urmeaza sa se propage prin diferite canale de transmisie în economia nat, ionala, inclusiv prin influent,arearatelor dobânzilor la credite s, i depozite în moneda nat, ionala, astfel, exercitând efecte în continuare asupraevolut, iei inflat, iei.În vederea ment, inerii ratei inflat, iei în proximitatea t, intei de 5.0 la suta pe termen mediu, cu o posibila deviere de±1.5 puncte procentuale, Comitetul executiv a decis prin vot unanim sa ment, ina rata dobânzii de politica monetarala nivelul actual de 9.0 la suta anual. Calibrarea graduala a conduitei politicii monetare urmares, te asigurareacondit, iilor monetare reale adecvate sust, inerii creditarii s, i economisirii, precum s, i pentru impulsionarea cereriiinterne, alaturi de adaptarea în continuare a mediului economic intern la volatilitat, ile s, i incertitudinile din mediulextern.Comitetul executiv a reiterat faptul ca BNM va monitoriza s, i va anticipa în continuare evolut, iile interne s, i cele alemediului economic internat, ional, astfel încât, prin flexibilitatea cadrului operat, ional specific strategiei de t, intire ainflat, iei, sa asigure ment, inerea stabilitat, ii pret,urilor pe termen mediu.

Ca rezultat, Comitetul executiv al BNM a adoptat urmatoarea hotarâre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termen scurtla nivelul actual de 9.0 la suta anual;2. se ment, in ratele de dobânda:• la creditele overnight la nivelul actual de 12.0 la suta anual,• la depozitele overnight la nivelul actual de 6.0 la suta anual.

Rezultatele votarii




58

Lista de figuri

1.1 Rata anuala a IPC s, i a inflat, iei de baza (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.2 Rata anuala a pret,urilor la produsele alimentare, a pret,urilor reglementate s, i a pret,urilor la combustibili(%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.3 Evolut, ia inflat, iei anuale (%) s, i contribut, ia subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.4 Contribut, ia subcomponentelor (p.p.) la dinamica anuala a inflat, iei de baza (%) . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.5 Contribut, ia componentelor (p.p.) la dinamica anuala a pret,urilor la produsele alimentare (%) . . . . . . 8

1.6 Contribut, ia componentelor (p.p.) la dinamica anuala a pret,urilor reglementate (%) . . . . . . . . . . . . 8

1.7 Contribut, ia componentelor (p.p.) la cres, terea anuala a pret,urilor la combustibili (%) . . . . . . . . . . . 13

1.8 Evolut, ia s, i prognoza IPC de la implementarea regimului de t, intire a inflat, iei (%) . . . . . . . . . . . . . . . 16

1.9 Rata anuala a IPPI (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

1.10Rata anuala a IPPI (%) s, i contribut, ia componentelor acesteia, dupa principalele ramuri (p.p.) . . . . . . 17

2.1 Evolut, ia USD/EUR (media lunara) în contextul politicilor monetare ale BCE s, i SRF . . . . . . . . . . . . . . 18

2.2 Evolut, ia RUB/USD (media lunara) sub influent,a evolut, iei pret,ului la petrol . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

2.3 Evolut, ii pe piat,a mondiala a petrolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

2.4 Ritmul anual de cres, tere a indicilor pret,urilor mondiale (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

2.5 Rata s, omajului în zona euro, Italia, România s, i Federat, ia Rusa (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

2.6 Evolut, ia pret,urilor de consum în Ucraina (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

3.1 Contribut, ia componentelor cererii la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.2 Contribut, ia componentelor (p.p.) la cres, terea consumului final al gospodariilor populat, iei (%) . . . . . 25

3.3 Evolut, ia venitului disponibil al populat, iei (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) s, icontribut, iile subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.4 Dinamica veniturilor s, i a cheltuielilor publice (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.5 Curba randamentelor VMS (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.6 Contribut, ia tipurilor de mijloace fixe (p.p.) la dinamica anuala a investit, iilor în active materiale petermen lung (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.7 Contribut, ia surselor de finant,are (p.p.) la dinamica anuala a investit, iilor în active materiale pe termenlung (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.8 Evolut, ia ratei anuale a exporturilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p. p.) . . . . . . . . . . . . . . . 28

LISTA DE FIGURI 59

3.9 Evolut, ia ratei anuale a exporturilor (%) s, i contribut, ia componentelor pe grupe de marfuri (p. p.) . . . . 28

3.10Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . 29

3.11Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia componentelor pe grupe de marfuri (p.p.) . . . 29

3.12Evolut, ia în termeni reali a comert,ului extern (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.13Contribut, ia sectoarelor economiei la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.14Evolut, ia în termeni reali a industriei (%, fat, a de luna similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . 30

3.15Evolut, ia transportului de marfuri (%, fat, a de luna similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.16Evolut, ia comert,ului intern (%, fat, a de luna similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.17Product, ia globala agricola (%, fat, a de anul precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.18Rata anuala de cres, tere a populat, iei ocupate (%) s, i formarea acesteia dupa sectoarele economieinat, ionale (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.19Evolut, ia ratei s, omajului s, i a ratei de ocupare a populat, iei (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.20Evolut, ia ratelor anuale de cres, tere a populat, iei inactive s, i a unor subcomponente ale acesteia (%) . . 32

3.21Fondul de salarizare în economie s, i numarul mediu de salariat, i (%, fat, a de perioada similara a anuluiprecedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3.22Contribut, ia sectoarelor economiei (p.p) la dinamica câs, tigurilor salariale în termeni reali (%, fat, a deperioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3.23Salariul mediu real s, i productivitatea muncii în industrie (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) 33

3.24Ponderea contului curent în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

3.25Ponderea exporturilor s, i a importurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

3.26Ponderea transferurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

3.27Ponderea mis, carii fluxurilor financiare în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

3.28Ponderea investit, iilor directe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

3.29Ponderea datoriei externe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

4.1 Ratele medii lunare de referint, a pe piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM (%) . . . . . . . . . . . . . . 36

4.2 Evolut, ia lunara a coridorului ratelor dobânzilor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

4.3 Evolut, ia soldului zilnic al operat, iunilor pe piat,a monetara (milioane lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

4.4 Modificarea agregatelor monetare (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

4.5 Dinamica agregatului monetar M3 (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . 39

4.6 Evolut, ia soldului creditelor (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

4.7 Ponderile soldului creditelor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

4.8 Dinamica soldului depozitelor (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

LISTA DE FIGURI 60

4.9 Ratele medii ale dobânzilor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

4.10Evolut, ia marjei bancare (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

4.11Fluctuat, iile cursului oficial al leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA s, i euro . . . . . . . . . . . . . . 43

4.12Evolut, ia unor monede din regiune s, i a unor monede ale principalilor parteneri comerciali fat, a de dolarulSUA, tr. I 2017/ tr. IV 2016 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.13Dinamica cursului de schimb nominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER) al MDL calculat în bazaponderii principalilor parteneri comerciali (Dec.2000=100%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.14Contribut, ia principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova la modificarea cursului real efectivîn tr. I 2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.15Structura valutara a ofertei nete de valuta (valutele sunt recalculate în USD la un curs constant) . . . . 44

4.16Gradul de acoperire a cererii nete prin oferta neta s, i dinamica cursului oficial . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.17Evolut, ia activelor oficiale de rezerva exprimate în luni de import . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

5.1 Scenariul de evolut, ie a ritmului anual de cres, tere al PIB în zona euro (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

5.2 Scenariul de evolut, ie a ritmului anual de crestere a PIB în Federatia Rusa (%) . . . . . . . . . . . . . . . . 46

5.3 Scenariul de evolut, ie a inflat, iei anuale în zona euro (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

5.4 Scenariul de evolut, ie a inflat, iei anuale în Federat, ia Rusa (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

5.5 Scenariul de evolut, ie a cursului de schimb USD/EUR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

5.6 Scenariul de evolut, ie a cursului de schimb RUB/USD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

5.7 Scenariul de evolut, ie a pret,ului internat, ional al petrolului Urals (dolari SUA/baril) . . . . . . . . . . . . . . 48

5.8 Scenariul de evolut, ie a ritmului anual de cres, tere a pret,urilor internat, ionale la produsele alimentare (%) 48

5.9 Deviat, ia PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

5.10Ritmul anual al IPC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

5.11Decompozit, ia IPC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

5.12Ritmul anual al IPC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

61

Lista de tabele

1.1 Evolut, ia s, i prognoza IPC s, i a componentelor sale (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

2.1 Evolut, ia PIB, IPC s, i IPI în economiile selectate (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

5.1 Evolut, ia as, teptata a variabilelor externe (media anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

iei (bnm, nr.2, mai 2017)bnm.md/files/bnm - ri_2_2017_p.pdf · s-a atestat s, i pentru rata anuala...

Documents