· raport asupra inﬂat,iei (bnm, nr. 1, februarie 2014) nota˘ datele statistice au fost...

Banca Nat, ionala a Moldovei

Raport asupra inflat, iei

nr. 1, februarie 2014

Bd. Grigore Vieru nr. 1 • MD 2005 Chis, inau • www.bnm.md • E-mail: [email protected]

Raport asupra inflat, iei (BNM, nr. 1, februarie 2014)

Nota

Datele statistice au fost preluate de la Biroul Nat, ional de Statistica,

Ministerul Economiei, Ministerul Finant,elor,

Eurostat, Fondul Monetar Internat, ional,

Agent, ia Nat, ionala pentru Reglementare în Energetica,

Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

De asemenea, au fost analizate informat, iile statistice furnizate deorganismele internat, ionale s, i bancile centrale ale statelor vecine.

Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Nat, ionala aMoldovei.

Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicat, iei esteinterzisa, iar utilizarea datelor în diferite lucrari este permisa numaicu indicarea sursei.

Banca Nat, ionala a MoldoveiBulevardul Grigore Vieru nr. 1,MD-2005, Chis, inautel.:(373 22) 409 006fax: (373 22) 220 591

ISBN 978-9975-4353-4-5ISBN 978-9975-4490-7-6

c© Banca Nat, ionala a Moldovei, 2014

1

Cuprins

Sumar 4

1 Evolut, ia inflat, iei 8

1.1 Indicele pret,urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . 8

1.2 Compararea prognozei din Raportul asupra inflat, ieinr. 4, 2013 cu evolut, ia inflat, iei în trimestrul IV, 2013 12

1.3 Indicele pret,urilor product, iei industriale . . . . . . . 13

2 Mediul extern 14

3 Evolut, ii ale activitat, iieconomice 20

3.1 Cererea s, i product, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

3.2 Piat,a muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.3 Sectorul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

4 Promovarea politicii monetare 35

4.1 Instrumentele politicii monetare . . . . . . . . . . . . 35

4.2 Dinamica indicatorilor monetari . . . . . . . . . . . . 39

5 Prognoza inflat, iei pe termen mediu 48

5.1 Ipoteze externe privind prognoza . . . . . . . . . . . 48

5.2 Prognoza pe termen mediu . . . . . . . . . . . . . . . 51

6 Decizii de politica monetara 56

A Tabele statistice 64

2 Raport asupra inflat, iei (BNM, nr. 1, februarie 2014)

Lista acronimelor

BCE Banca Centrala Europeana

BNM Banca Nat, ionala a Moldovei

BNS Biroul Nat, ional de Statistica al Republicii Moldova

CBN Certificate ale Bancii Nat, ionale a Moldovei

CHIBID Rata medie a dobînzilor la care bancile contributoriisunt disponibile sa împrumute pe piat,a monetarainterbancara mijloace banes, ti în lei moldovenes, ti de laalte banci

CHIBOR Rata medie a dobînzilor la care bancile contributoriisunt disponibile sa împrumute pe piat,a monetarainterbancara mijloace banes, ti în lei moldovenes, ti altorbanci

CSI Comunitatea Statelor Independente

EUR Moneda unica europeana

FMI Fondul Monetar Internat, ional

IPC Indicele pret,urilor de consum

IPPI Indicele pret,urilor product, iei industriale

MDL Leul moldovenesc

NEER Cursul de schimb nominal efectiv al monedei nat, ionale

PIB Produsul intern brut

PMI Purchasing Managers’ Index

REER Cursul de schimb real efectiv al monedei nat, ionale

REPO Acord de comercializare a valorilor mobiliare cucondit, ia rascumpararii lor la o data determinata s, i la unpret, anumit

RUB Rubla ruseasca

RON Leul românesc

SRF Sistemul Rezervelor Federale (Federal Reserve System)

SUA Statele Unite ale Americii

Lista acronimelor 3

UE Uniunea Europeana

USD Dolarul SUA

UAH Hrivna ucraineana

VLC Valute liber convertibile

VMS Valori mobiliare de stat


Sumar

Evolut, ia inflat, iei

Ritmul anual al inflat, iei a revenit în proximitatea t, intei inflat, ieistipulata în Strategia politicii monetare pe termen mediu s, i aconstituit 4.9 la suta în trimestrul IV, 2013, fiind cu 0.9 puncteprocentuale superior celui din trimestrul III, 2013. Majorarearitmului anual al IPC a fost determinata în principal deintensificarea presiunilor inflat, ioniste din partea pret,urilor laprodusele alimentare, ca urmare a înregistrarii unei recoltemodeste de legume s, i cartofi în anul 2013. Inflat, ia de baza a avuto dinamica anuala redusa în condit, iile unei cereri internemoderate. Totodata, ment, inerea ritmului anual al inflat, iei de bazape un trend ascendent s, i în trimestrul IV s-a datorat preponderentdeprecierii monedei nat, ionale fat, a de valutele principalilorparteneri comerciali. Ritmul anual al inflat, iei în trimestrul IV,2013 a fost cu 0.5 puncte procentuale superior valorii anticipateîn cadrul proiect, iei (4.4 la suta) din Raportul asupra inflat, iei nr. 4,2013.

Mediul extern

Economia mondiala s-a consolidat în a doua jumatate a anului2013 s, i ar putea sa se consolideze s, i mai mult în anul 2014,în principal datorita cres, terii economiilor avansate. Cu toateacestea, cres, terea economica mondiala este înca lenta s, i ramînesub potent, ial, evident, iindu-se problemele aferente datoriilor destat, ratele înalte ale s, omajului s, i cres, terea riscurilor de deflat, ie.Majoritatea economiilor emergente au intrat în faza de încetinirea ciclului economic, ceea ce se va reflecta semnificativ asupracererii mondiale s, i a pret,urilor internat, ionale la materiile prime.De asemenea, persista riscurile generate de turbulent,ele de pepiet,ele financiare s, i volatilitatea fluxurilor de capital, iar react, iilela deciziile ulterioare de politica monetara ale principalilor jucatorimondiali prezinta incertitudini puternice.

Sumar 5

Evolut, ii ale activitat, ii economice

Dupa cresterea PIB cu 6.1 la suta în trimestrul II, 2013, dinamicaanuala a PIB s-a accentuat în trimestrul III, 2013 pîna la valoareade 12.9 la suta. Ca rezultat, în primele noua luni ale anului 2013economia Republicii Moldova a înregistrat o crestere de 8.0 lasuta. Dinamica pozitiva a economiei Republicii Moldova peparcursul trimestrului III, 2013 s-a datorat în cea mai mare parteevolutiei impresionante a sectorului agricol dupa un an secetos,fapt ce a determinat cresterea volumului bunurilor exportate si ocrestere mai modesta a celor importate. Astfel, consumulgospodariilor populatiei si formarea bruta de capital fix auînregistrat majorari de 8.9 si 1.2 la suta, respectiv, în timp ceexporturile au înregistrat o crestere mult mai pronuntata, de 15.0la suta. Evolutia importului a fost net inferioara celei aferenteexportului, consemnînd un nivel de 5.1 la suta în trimestrul III,2013. Consumul final al administratiei publice s-a diminuat cu 0.9la suta. Totodata, valoarea adaugata bruta aferenta agriculturii s-amajorat în termeni anuali cu 59.8 la suta, umbrind evolutiapozitiva din partea altor sectoare ale economiei. De mentionat ca,valoarea adaugata aferenta sectorului de bunuri s-a majorat cu35.2 la suta, generînd o contributie de 10.0 puncte procentuale ladinamica PIB. În acelasi timp, valoarea adaugata bruta aferentaserviciilor a consemnat o majorare mult mai modesta, cu 4.2 lasuta. Cu toate ca în trimestrul III, 2013 s-a realizat un spor al PIBnet superior celui din trimestrul II, ritmul anual de crestere aimpozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 1.1 puncteprocentuale. În trimestrul III, 2013 s-a atestat o ameliorare aclimatului pe piata muncii. Numarul populatiei ocupate aînregistrat o crestere de 4.3 la suta, iar rata somajului a constituit3.9 la suta, fiind cu 0.9 puncte procentuale inferioara celei dintrimestrul similar al anului 2012. În perioada octombrie -noiembrie 2013, ritmul anual de crestere a salariului mediu realpe economie a constituit 3.2 la suta, fiind cu 2.2 puncteprocentuale inferior celui din trimestrul III, 2013.

Promovarea politicii monetare

În trimestrul IV, 2013 s-au desfas, urat trei s, edint,e ale Consiliuluide administrat, ie al BNM vizînd deciziile de politica monetara, încadrul carora a fost evaluata balant,a riscurilor actualizata privindperspectivele inflat, iei pe termen scurt s, i mediu si au fost emisetrei decizii de ment, inere a ratei de baza la nivelul de 3.5 la sutaanual, nivel stabilit la s, edint,a din 25 aprilie 2013. În perioada de


referint, a, politica monetara a avut un caracter stimulativ, fiindorientata în directia combaterii presiunilor dezinflationiste sirealizarii obiectivului de ment, inere a ratei inflat, iei în intervalul ±1.5 puncte procentuale de la tinta de 5.0 la suta. În trimestrul IV,2013 media anuala a inflat, iei a constituit 4.9 la suta.

În trimestrul IV, 2013 s-a ment, inut ritmul înalt de cres, tere aagregatelor monetare, media trimestriala în termeni anualiconstituind 29.3 la suta pentru M2, fiind cu 3.6 puncteprocentuale peste nivelul cres, terii din trimestrul precedent s, i 26.2la suta pentru M3, care a crescut cu 4.4 puncte procentuale fat, ade trimestrul III, 2013.

Ratele medii ale dobînzilor practicate de bancile licent, iate peparcursul trimestrului IV, 2013 au avut evolut, ii diferite. Ratamedie a dobînzii la creditele noi acordate în moneda nat, ionalaa crescut spre sfîrs, itul trimestrul IV, 2013, situîndu-se la nivelulde 12.51 la suta în luna decembrie 2013. În acelas, i timp, ratamedie a dobînzii la creditele în valuta straina a crescut pîna la8.91 la suta. Randamentele plasamentelor bancare la termenîn moneda nat, ionala au înregistrat valori inferioare celor dintrimestrul precedent – de 5.82 la suta, iar cele în valuta straina aucrescut fat, a de nivelul lunii septembrie 2013, constituind 4.51 lasuta.

Prognoza inflat, iei pe termen mediu

Proiect, ia curenta plaseaza rata anuala a inflat, iei IPC la nivelul de5.4 la suta în medie pentru anul 2014, cu 0.7 puncte procentualesuperior celui anticipat în cadrul Raportului asupra inflat, iei nr. 4,2013. Prognoza ratei medii anuale a inflat, iei pentru 2015 estede 4.8 la suta, sau cu 0.5 puncte procentuale mai mult fat, a deraportul precedent. Proiect, ia curenta plaseaza nivelul ratei anualea inflat, iei în intervalul de variat, ie de ±1.5 puncte procentualede la t, inta inflat, iei de 5.0 la suta anual pentru tot orizontul deprognoza.

Contribut, ia cea mai semnificativa la formarea nivelului rateianuale a inflat, iei, conform scenariului, au avut-o produselealimentare, datorita majorarii pret,urilor produselor alimentare pepiet,ele internat, ionale comparativ cu scenariul din cadrulRaportului asupra inflat, iei nr. 4, 2013. De asemenea, majorareaprognozei la componenta respectiva a IPC este cauzata s, i de unritm mai mare decît a fost prognozat pentru trimestrul IV, 2013.Abaterea a fost determinata, în cea mai mare parte, detemperaturile mai reci decît valorile normale, consemnate înprima jumatate a lunii octombrie, fapt ce a influent,at negativ

Sumar 7

procesul de colectare, pastrare s, i comercializare a legumelor s, i acartofilor.

Contribut, ia inflat, iei de baza la rata anuala a inflat, iei este inferioaracelei înregistrate în cadrul raportului precedent. Diminuareaprognozei la componenta respectiva a IPC s-a produs ca rezultatal unei cereri agregate negative pentru urmatoarele opt trimestre.

Deviat, ia PIB, conform rundei actuale de prognoza, este anticipataa fi negativa pentru tot orizontul de prognoza. Astfel, conformscenariului, începînd cu primul trimestru al anului curent deviat, iaPIB îs, i va schimba semnul, diminuîndu-se pîna în trimestrul III,2014. În a doua jumatate a orizontului de prognoza cerereaagregata va înregistra valori apropiate nivelului sau potent, ial.Plasarea activitat, ii economice sub nivel pe termen lung vadetermina presiuni dezinflat, ioniste.


Capitolul 1

Evolut,ia inflat,iei

Ritmul anual al inflat, iei a revenit în proximitatea t, intei inflat, ieistipulata în Strategia politicii monetare pe termen mediu s, i aconstituit 4.9 la suta în trimestrul IV, 2013, fiind cu 0.9 puncteprocentuale superior celui din trimestrul III, 2013. Majorarearitmului anual al IPC a fost determinata în principal deintensificarea presiunilor inflat, ioniste din partea pret,urilor laprodusele alimentare, ca urmare a înregistrarii unei recolte modestede legume s, i cartofi în anul 2013. Inflat, ia de baza a avut odinamica anuala redusa în condit, iile unei cereri interne moderate.Totodata, ment, inerea ritmului anual al inflat, iei de baza pe un trendascendent s, i în trimestrul IV, 2013 s-a datorat preponderentcontinuarii deprecierii monedei nat, ionale fat, a de valuteleprincipalilor parteneri comerciali. Ritmul anual al inflat, iei întrimestrul IV, 2013 a fost cu 0.5 puncte procentuale superior valoriianticipate în cadrul proiect, iei (4.4 la suta) din Raportul asuprainflat, iei nr. 4, 2013. Ritmul anual al indicelui pret,urilor product, ieiindustriale în trimestrul IV, 2013 a constituit 3.7 la suta, fiind cu0.3 puncte procentuale superior celui din trimestrul III, 2013.

1.1 Indicele pret,urilor de consum

În trimestrul IV, 2013 ritmul mediu anual al inflat, iei a constituit4.9 la suta, fiind cu 0.9 puncte procentuale superior celui dintrimestrul III, 2013. Astfel, daca în trimestrul III, 2013 ritmulanual al inflat, iei s-a pozit, ionat în banda inferioara a intervaluluide ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta de 5.0 la suta, persistîndriscuri pronunt,ate dezinflat, ioniste, în trimestrul IV, 2013 acestas-a accelerat semnificativ, înregistrînd în luna decembrie 2013 unnivel de 5.2 la suta. De ment, ionat ca, mai bine de 23 de luni

Graficul 1.1: Ritmul anual al IPC s, i al inflat,ieide baza (%)

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1/11

3/11

5/11

7/11

9/11

11/1

11/

123/

125/

127/

129/

1211

/12

1/13

3/13

5/13

7/13

9/13

11/1

3

IPC Inflaţia de bază Ţinta inflaţiei

Sursa: BNS, calcule BNM

consecutiv ritmul anual al inflat, iei continua sa se încadreze îninteriorul intervalului de variat, ie de ± 1.5 puncte procentuale dela t, inta de 5.0 la suta stipulata în Strategia politicii monetare petermen mediu.

Similar perioadelor precedente, ritmul anual al inflat, iei de bazas-a plasat în banda de jos a intervalului de variat, ie de la t, inta

Capitolul 1. Evolut, ia inflat, iei 9

inflat, iei. Totus, i, se atesta o tendint, a us, or ascendenta a acestuiaînceputa la sfîrs, itul anului 2012, majorîndu-se de la 3.6 la suta înluna septembrie 2012 pîna la 4.8 la suta în luna decembrie 2013.

Graficul 1.2: Ritmul anual al subcomponentelorinflat,iei (%)

0

3

6

9

12

15

18

21

24

1/11

3/11

5/11

7/11

9/11

11/1

1

1/12

3/12

5/12

7/12

9/12

11/1

2

1/13

3/13

5/13

7/13

9/13

11/1

3

Preţurile la produsele alimentare Preţurile reglementate

Preţurile la combustibil

Sursa: BNS

Graficul 1.3: Evolut,ia inflat,iei anuale s, icontribut,ia subcomponentelor (p.p.)

0

1

2

3

4

5

6

12/12 2/13 4/13 6/13 8/13 10/13 12/13Produsele alimentare Preţurile reglementateCombustibil Inflaţia de bazăIPC (suma contrib. componentelor)


Majorarea ritmului anual al IPC s-a datorat în principal cres, teriipresiunilor inflat, ioniste din partea pret,urilor la produselealimentare, ca urmare a înregistrarii unei recolte modeste delegume s, i cartofi. Totodata, majorarea pret,urilor la produselealimentare a fost influent,ata s, i de consemnarea în ultimele zile alelunii septembrie s, i în prima jumatate a lunii octombrie a unorcondit, ii meteorologice atipice, ceea ce a defavorizat procesul decolectare, pastrare s, i comercializare a legumelor s, i a cartofilor.Astfel, în trimestrul IV, 2013 pret,urile la produsele alimentare aucontribuit cu circa 2.6 puncte procentuale la dinamica anuala aIPC, un aport net superior celui din trimestrul III, 2013. Inflat, iade baza a generat un aport de 1.3 puncte procentuale la formarearatei anuale, cu 0.1 puncte procentuale superior celui dintrimestrul III, 2013. Aceasta us, oara cres, tere a fost generata înmare parte de deprecierea monedei nat, ionale, cererea internafiind în continuare modesta. Aportul pret,urilor reglementate laevolut, ia IPC s-a majorat comparativ cu trimestrul III, 2013,constituind 0.8 puncte procentuale. Aceasta dinamica a fostdeterminata, în principal, de majorarea pret,ului la calatoriileinterurbane cu 26.3 la suta de la 1 noiembrie 2013. Contribut, iadin partea pret,urilor la combustibil a fost us, or inferioara celei dintrimestrul III, 2013, constituind 0.2 puncte procentuale.

În structura pe componente, în luna decembrie 2013 cea maimare cres, tere fat, a de luna decembrie 2012 a fost consemnata lapret,urile la produsele alimentare (7.6 la suta), fiind urmata decele la marfurile nealimentare (4.6 la suta) s, i la servicii (2.9 lasuta).

Indicele inflat, iei de baza

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 rata anuala a inflat, iei de baza acunoscut o traiectorie ascendenta, atingînd la finele luniidecembrie nivelul de 4.8 la suta, sau cu 0.4 puncte procentualemai mult fat, a de luna septembrie 2013. La formarea ritmuluianual în luna decembrie 2013 au contribuit, în special, cres, terilepret,urilor la „confect, ii”, „încalt, aminte”, „materiale de construct, ii”s, i „t, igarete” cu 6.1, 5.6, 4.7 s, i 7.6 la suta, respectiv (Graficul 1.4).

Graficul 1.4: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a inflat,iei de baza (p.p.)

0.00.51.01.52.02.53.03.54.04.55.0

12/12 1/13 2/13 3/13 4/13 5/13 6/13 7/13 8/13 9/13 10/13 11/13 12/13

Accesorii personale Articole pentru uz casnic

Articole de sanitarie, igienă şi cosmetică Altele

Servicii cultural-distractive Ţigarete

Educaţie şi învăţământ Confecţii

Tricotaje Încălțăminte

Autopiese şi biciclete Detergenţi

Alimentaţia publică Materiale de construcţii

Diferenţe statistice Inflaţia de bază (suma componentelor)


Contribut, ii semnificative, dar de intensitat, i mai reduse, au fostdeterminate de cres, terea cu 4.6, 3.9 s, i 3.4 la suta comparativ cudecembrie 2012 a pret,urilor la componentele „detergent, i”,„articole de sanitarie, igiena s, i cosmetica” s, i „alimentat, ie publica”.Cres, terea pret,urilor la produsele de tutun s-a produs din cauza


unor modificari în regimul fiscal - majorarea s, i schimbareastructurii accizelor la t, igari (în ianuarie s, i august), al caror efect afost resimt, it pe parcursul întregului an. Cres, terea pret,urilor înmajoritatea grupelor de marfuri s, i servicii a fost determinata demajorarea costurilor, ca urmare a deprecierii monedei nat, ionalefat, a de valutele principalilor parteneri comerciali. Astfel, întrimestrul IV, 2013 în comparat, ie cu trimestrul III, 2013 s-aînregistrat o depreciere de 1.9 la suta a leului moldovenesc încomparat, ie cu dolarul SUA s, i de 4.7 la suta fat, a de moneda unicaeuropeana. Cu toate acestea, în pofida magnitudinii acesteideprecieri s-a consemnat un ritm de cres, tere al inflat, iei de bazamodest, indicînd lipsa presiunilor inflat, ioniste din partea cereriiagregate.

Pret,urile la produsele alimentare

Dupa temperarea pronunt,ata a ritmului anual al pret,urilor laprodusele alimentare pe parcursul trimestrului III, 2013, întrimestrul IV, 2013 s-a consemnat o accelerare a ritmului anual.Astfel, acesta a înregistrat un ritm mediu de 7.1 la suta, fiind cu2.1 puncte procentuale superior celui din trimestrul III, 2013.Aceasta dinamica a ritmului anual a fost condit, ionata, în principal,de semnalarea unor ritmuri pronunt,ate de cres, tere a pret,urilor lalegumele proaspete, cartofi, lapte s, i produsele lactate. De

Graficul 1.5: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a pret,urilor la produselealimentare (p.p.)

-2

0

2

4

6

8

10

12

12/12 2/13 4/13 6/13 8/13 10/13 12/13Produse de morărit LegumeCartofi Fructe proaspeteCarne, preparate din carne Peşte şi produse din peşteLapte şi produse lactate OuăZahăr BăuturiGrăsimi AlteleDiferențe statistice IPC produse alimentare


ment, ionat ca, des, i condit, iile meteorologice pe parcursul anului2013 au fost în general favorabile pentru dezvoltarea s, i cultivareaproduselor agricole, product, ia de legume s, i cartofi a avut oevolut, ie sub as, teptari. Conform datelor BNS, în anul 2013 încomparat, ie cu anul 2012 (an secetos) s-a înregistrat o majorare avolumului product, iei de cartofi cu 31.5 la suta, iar a celei delegume cu 28.8 la suta, însa aceste cres, teri nu au fost suficientepentru a reveni cel put, in la nivelul anului 20111. Astfel, în anul2013 recolta de cartofi a fost inferioara celei din anul 2011 cu31.9 la suta, iar cea de legume proaspete cu 19.3 la suta.Totodata, majorarea pret,urilor la produsele alimentare a fostinfluent,ata s, i de consemnarea în ultimele zile ale lunii septembries, i în prima jumatate a lunii octombrie a unor condit, iimeteorologice atipice, ceea ce a defavorizat procesul de colectare,pastrare s, i comercializare a legumelor proaspete s, i a cartofilor.

De asemenea, în trimestrul IV, 2013 a fost sesizata o us, oaraintensificare a presiunilor inflat, ioniste generate de pret,urile laprodusele alimentare internat, ionale. Astfel, în perioada dereferint, a ritmul anual de cres, tere a pret,urilor la produselealimentare internat, ionale s-a majorat cu 0.3 puncte procentuale încomparat, ie cu trimestrul III, 2013, înregistrînd un ritm anual deminus 4.2 la suta, pozit, ionîndu-se în palierul negativ. Totodata,

1http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4304&parent=0


presiunile inflat, ioniste generate de dinamica pret,urilor laprodusele alimentare internat, ionale au fost amplificate dedeprecierea cursului de schimb MDL/USD (cu 1.9 la suta) s, iMDL/EUR (cu 4.7 la suta) în comparat, ie cu trimestrul III, 2013.

Cres, terea în termeni anuali a pret,urilor la produsele alimentare înluna decembrie 2013 a fost determinata preponderent demajorarea pret,urilor la „cartofi” (19.9 la suta), „legume proaspete”(15.5 la suta), „lapte s, i produse lactate” (8.3 la suta) s, i „carne s, ipreparate din carne” (5.0 la suta). În acelas, i timp, în trimestrul IV,2013 se evident, iaza o diminuare a contribut, iilor din parteagrupelor: produse de morarit, fructe proaspete, grasimi s, i zahar(Graficul 1.5). Aceasta dinamica s-a datorat unei recolte bogate deproduse cerealiere s, i fructe în anul 2013.

Pret,urile reglementate

În trimestrul IV, 2013 ritmul anual al pret,urilor reglementatea cunoscut o evolut, ie ascendenta, înregistrînd valoarea de 2.8la suta, cu 0.8 puncte procentuale superioara celei consemnateîn trimestrul III, 2013. Aceasta a fost determinata de cres, terea

Graficul 1.6: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a pret,urilor reglementate(p.p.)

0

1

2

3

4

12/12 2/13 4/13 6/13 8/13 10/13 12/13

Plata pentru locuinţă Cheltuieli legate de întreţinerea caseiEnergie electrică SănătateServicii de transport Gaz din reţeaÎncălzirea centrală Serviciile comunicării la distanţăMedicamente Alte servicii neevidenţiate mai înaintePreţurile reglementate


pret,urilor la serviciile de transport, ca urmare a majorarii tarifuluipentru calatoriile interurbane cu autobuzele cu 26.3 la suta de la 1noiembrie 2013. Dinamica pret,urilor reglementate a fost sust, inutas, i de intensificarea contribut, iei pozitive din partea componentelor„plata pentru locuint, a” s, i „medicamente” (Graficul 1.6).

Cres, terea în termeni anuali a pret,urilor reglementate în trimestrulIV, 2013 a fost determinata în cea mai mare parte de dinamicapret,urilor la serviciile de transport, la medicamente s, i la celecomunal-locative, care în luna decembrie 2013 s-au majorat cu16.3, 4.2 s, i 1.5 la suta, respectiv, comparativ cu decembrie 2012.Majorarea cheltuielilor comunal-locative a fost determinata decres, terea plat, ii pentru locuint, a cu 3.7 la suta, a tarifului la apeducts, i canalizare s, i a gazului din ret,ea cu 6.9 s, i 1.8 la suta, respectiv.

Graficul 1.7: Contribut,iile componentelor lacres, terea anuala a pret,urilor la combustibili(p.p.)

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

12/12 2/13 4/13 6/13 8/13 10/13 12/13

Gaz din butelii Cărbune de pamântCarburanți Lemne p/u focPrețurile la combustibili


Pret,urile la combustibili

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 ritmul mediu anual al pret,urilorla combustibili a oscilat în jurul valorii de 3.3 la suta, fiind cu 2.2puncte procentuale inferior celui din trimestrul III, 2013 (Graficul1.7).

Temperarea ritmului mediu anual al pret,ului la combustibili înperioada de referint, a în comparat, ie cu trimestrul III, 2013 a fost


determinata preponderent de disparit, ia presiunilor inflat, ionistedin partea pret,urilor internat, ionale la petrol. Astfel, în trimestrulIV, 2013 pret,ul petrolului de marca Urals a atins valoarea mediede 108.4 dolari SUA/baril, diminuîndu-se cu 1.5 la suta încomparat, ie cu trimestrul III, 2013. Totodata, moneda nat, ionala aînregistrat o depreciere de circa 1.9 la suta fat, a de dolarul SUAcomparativ cu trimestrul III, 2013, astfel estompînd efectulgenerat de diminuarea pret,ului petrolului pe piat,a internat, ionala.Ca rezultat, în trimestrul IV, 2013 contribut, ia determinata depret,urile la carburant, i a constituit 0.4 puncte procentuale, fiind cu0.9 puncte procentuale inferioara celei din trimestrul III, 2013.Aceasta evolut, ie a fost influent,ata s, i de efectul de baza favorabil.

La formarea ritmului anual al pret,urilor la carburant, i, întrimestrul IV, 2013 cea mai mare contribut, ie a avut-o cres, tereapret,urilor la lemnele pentru foc, reprezentînd în medie 1.8 puncteprocentuale, cu 0.8 puncte procentuale mai put, in comparativ cutrimestrul III, 2013. Aceasta evolut, ie s-a datorat temperaturilormai ridicate în perioada noiembrie-decembrie 2013 fat, a deperioada similara a anului 2012, ceea ce a contribuit lament, inerea unei cereri modeste fat, a de produsul respectiv.Contribut, ia medie generata pe parcursul trimestrului IV, 2013 dinpartea componentului „gaz din butelii” a constituit 1.4 puncteprocentuale. Totodata, contribut, iile din partea „carbunelui depamînt” se pozit, ioneaza în palierul negativ pentru a treisprezecealuna consecutiv, în trimestrul IV, 2013 consemnîndu-se o valoaremedie de minus 0.3 puncte procentuale.

1.2 Compararea prognozei din Raportulasupra inflat, iei nr. 4, 2013 cu evolut, iainflat, iei în trimestrul IV, 2013

Datele aferente trimestrului IV, 2013 denota înregistrarea uneiabateri pozitive între datele efective s, i prognoza inflat, iei pentrutrimestrul IV, 2013 din Raportul asupra inflat, iei nr. 4, 2013.Astfel, valoarea ritmului anual al inflat, iei din trimestrul IV (4.9 lasuta) este cu 0.5 puncte procentuale superioara celei anticipate înrunda precedenta de prognoza (4.4 la suta). Abaterea a fost

Graficul 1.8: Evolut,ia s, i prognoza IPC de laimplementarea regimului de t,intire a inflat,iei(%)

3

4

5

6

7

8

9

10

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

Inflația (efectiv)Prognoza pe termen scurt a inflației

Sursa: BNM

determinata în cea mai mare parte de cres, terea pret,urilor laprodusele alimentare peste valorile anticipate (7.1 la suta fat, ade 5.7 la suta pentru trimestrul IV). Consemnarea în ultimelezile ale lunii septembrie s, i în prima jumatate a lunii octombriea unor condit, ii meteorologice mai reci decît valorile normale auinfluent,at negativ procesul de colectare, pastrare s, i comercializarea legumelor s, i a cartofilor, ceea ce a s, i contribuit esent, ial la aparit, iaacestei abateri.


Ritmul mediu anual în trimestrul IV, 2013 aferent pret,urilorreglementate s, i inflat, iei de baza a constituit 2.8 s, i 4.7 la suta, fiinddoar cu 0.1 s, i 0.2 puncte procentuale superior valorilor anticipate.Scaderea pret,urilor la petrol pe piat,a internat, ionala în trimestrulIV, 2013 în comparat, ie cu trimestrul III, dar s, i stabilitatea relativaa monedei nat, ionale fat, a de dolarul SUA, precum s, i vremea caldadin lunile noiembrie s, i decembrie au creat condit, ii pentruînregistrarea unor cres, teri moderate ale pret,urilor la combustibili.

Tabelul 1.1: Evolut,ia s, i prognoza IPC s, i acomponentelor sale

Efectiv Prognoza

(RI nr.4,2013)

tr.IV,2013/ tr.IV,2013/

tr.IV,2012 tr.IV,2012

IPC 4.9 4.4

Inflat, ia de baza 4.7 4.5

Produsele alimentare 7.1 5.7

Pret,urile reglementate 2.8 2.7

Combustibil 3.3 4.9Sursa: BNS, calcule BNM

Prin urmare, ritmul mediu anual al pret,urilor la combustibili întrimestrul IV, 2013 a atins nivelul de 3.3 la suta, cu 1.6 puncteprocentuale inferior nivelului anticipat în runda de prognoza.

1.3 Indicele pret,urilor product, iei industriale

Ritmul anual al indicelui pret,urilor product, iei industriale întrimestrul IV, 2013 a constituit 3.7 la suta, fiind cu 0.3 puncteprocentuale superior celui din trimestrul III, 2013. Evolut, ia

Graficul 1.9: Ritmul anual al IPPI (%)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

12/1

1

2/12

4/12

6/12

8/12

10/1

2

12/1

2

2/13

4/13

6/13

8/13

10/1

3

12/1

3

Ritmul anual al IPPI

Ritmul anual al IPPI livrate pe piața internă

Ritmul anual al IPPI livrate pe piața externă

Sursa: BNS

respectiva a fost influent,ata în exclusivitate de cres, terea pret,urilorla produsele livrate pe piat,a externa, deoarece pret,urile celorlivrate pe piat,a interna s-au diminuat cu 0.5 puncte procentualecomparativ cu trimestrul III, 2013 (Graficul 1.9).

Totodata, la finele anului 2013 ritmul anual al IPPI a constituit4.0 la suta. În structura, în luna decembrie 2013 cea mai marecres, tere în termeni anuali a fost înregistrata la pret,urile din cadrulindustriei prelucratoare, care s-au majorat cu 5.0 la suta. Pret,uriledin industria extractiva s, i cele din sectorul energetic s-au diminuatcu cîte 2.4 la suta. De ment, ionat ca, pe parcursul ultimelor cincitrimestre pret,urile la produsele livrate pe piat,a externa au depas, itconstant pret,urile produselor furnizate pe piat,a interna (Graficul1.9), fapt determinat de deprecierea în termeni anuali a monedeinat, ionale fat, a de valutele principalilor parteneri comerciali înperioada respectiva.


Capitolul 2

Mediul extern

În ultimele luni ale anului 2013, evolut, ia economiei mondiale afost monotona, majoritatea indicatorilor principali prezentînd oevolut, ie stabila. Printre evenimentele cele mai semnificative se potenumera decizia Bancii Centrale Europene (BCE) de diminuare aratei de baza s, i decizia Sistemului Rezervelor Federale (SRF) dediminuare a volumului activelor procurate. Impactul acestordecizii asupra piet,elor financiare a fost relativ nesemnificativ dincauza dispersarii preventive din contul anticipat, iilor. Actualmente„motorul” economiei mondiale îl constituie recuperareaeconomiilor avansate, în condit, iile în care economiile emergentecontinua sa fie afectate de ies, irile masive de capital s, i deexporturile în scadere. Pentru anul 2013 FMI a estimat o crestere

Graficul 2.1: Evolut,ia indicilor PMI*

52.0 54.054.252.1

54.252.7

45

50

55

60

I/13 II/13 III/13 10/13 11/13 12/13

SUA Zona euro

Federaţia Rusă China

JPMorgan Global PMI

Sursa: Bloomberg*Composite Purchasing Manager’s Index

a economiei mondiale în medie cu 3.0 la suta, iar pentru anul2014 se anticipeaza o accelerare a economiei mondiale deaproximativ 3.7 la suta, însa oricum acest nivel este sub potent, ial.

Datele privind evolut, ia economiilor în baza indicilor PMI întrimestrul IV, 2013 ilustreaza tabloul unei relansari lente, darconstante. Astfel, indicele PMI pentru zona euro a consemnat unmaxim de 52.1 în luna decembrie, evident, iindu-se avansarearobusta a economiei germane. O evolut, ie spectaculoasa au avut-os, i indicii PMI pentru Statele Unite ale Americii, în pofidaproblemelor aferente bugetului de stat s, i a plafonului deîndatorare accentuate în luna octombrie 2013. Indicii PMI pentruChina s, i Federat, ia Rusa, de asemenea, au fost superiori valorii dereferint, a de 50.0, însa evolut, ia a fost una ordinara s, i anticipeazaîn cel mai bun caz o cres, tere economica relativ slaba (Graficul2.1).

Graficul 2.2: Aprecierea (-) / deprecierea (+)medie în trimestrul IV, 2013 a ratei de schimba MDL,RON, RUB, UAH fat,a de USD s, i EURcomparativ cu perioada precedenta (%)

EUR

1.9

2.7

2.8

4.7

0.2

-1 1 3 5

RUB

UAH

RON

MDL

USD

USD

0.0

1.9

-0.8

-2.4

-3 -2 -1 0 1 2

Sursa: BCE, Banca Nat,ionala a Moldovei, Banca Nat,ionala aRomâniei, Banca Centrala a Federat,iei Ruse, Banca Nat,ionala aUcrainei

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 conjunctura politicilor monetareale Bancii Centrale Europene s, i ale Sistemului Rezervelor Federalea determinat o volatilitate sporita a evolut, iei monedei uniceeuropene s, i a dolarului SUA. Astfel, solut, ionarea problemeloraferente bugetului de stat în a doua jumatate a lunii octombries, i decizia din luna decembrie a SRF de diminuare a volumuluiactivelor procurate au fost pilonii aprecierii dolarului SUA.

La rîndul sau, moneda unica europeana s-a depreciat us, or laînceputul lunii noiembrie, ca urmare a deciziei BCE de diminuare

Capitolul 2. Mediul extern 15

a ratei de baza de la 0.5 la 0.25 la suta. Bineînt,eles, volatilitateasporita a fost stimulata s, i de evolut, ia statisticilor macroeconomice,evident, iindu-se aprecierea semnificativa a monedei unice europeneîn baza datelor pozitive privind economia Germaniei. Pe ansamblu,în trimestrul IV, 2013 dolarul SUA s-a depreciat fat, a de monedaunica europeana cu 2.8 la suta în raport cu trimestrul III, 2013(Graficul 2.4).

În baza evolut, iei paritat, ii USD/EUR, monedele t, arilor vecine întrimestrul IV, 2013 s-au apreciat în raport cu dolarul SUA s, i s-audepreciat în raport cu euro. Astfel, leul românesc s-a apreciat înmedie cu 2.4 la suta fat, a de dolarul SUA, iar rubla ruseasca cu0.8 la suta. Comparativ cu moneda unica europeana, în medie,leul românesc s-a depreciat nesemnificativ - cu 0.2 la suta, rublaruseasca cu 1.9 la suta, iar hrivna ucraineana cu 2.7 la suta. Pentrucomparare, leul moldovenesc s-a depreciat atît în raport cu monedaunica europeana, cît s, i fat, a de dolarul SUA, cu 4.7 s, i 1.9 la suta,respectiv (Graficul 2.2).

Temperarea ritmurilor inflat, ioniste în majoritatea economiilor înultimele luni ale anului 2013 s-a axat pe evolut, ia de la o lunala alta a ritmurilor de cres, tere a pret,urilor la materiile primeîn proximitatea valorii nule. În medie, pret,urile internat, ionalela materiile prime în trimestrul IV, 2013 s-au diminuat cu 1.5la suta comparativ cu trimestrul III, 2013 s, i au ramas constante

Graficul 2.3: Ritmul anual de cres, tere alindicilor pret,urilor mondiale (%)

-15

-10

-5

0

5

10

15

1/13 3/13 5/13 7/13 9/13 11/13

Produse alimentare Metale Energie Total

Sursa: FMI

comparativ cu perioada similara din anul 2012. În cres, tere us, oaraau fost pret,urile internat, ionale la materiile prime industriale, celmai probabil ca urmare a accelerarii activitat, ii industriale în StateleUnite ale Americii s, i China s, i a recuperarii sectorului industrialîn zona euro. Totodata, pret,urile internat, ionale la metale sunt încontinuare în scadere, ceea ce afecteaza economiile emergentedependente de exportul acestora.

Pret,urile internat, ionale la produsele alimentare s, i-au continuattrendul descendent, însa, într-o masura mai mica decît s-aanticipat, la aceasta contribuind perspectivele nefavorabile privindrecolta din anul urmator s, i augmentarea cererii pe fundalulpoliticilor macroeconomice stimulative. Pret,urile internat, ionale laresursele energetice au prezentat în lunile octombrie s, i noiembrie2013 o evolut, ie relativ stabila, fiind în cres, tere us, oara în lunadecembrie grat, ie sporirii primei de risc din cauza intensificariitensiunilor în Sudanul de Sud s, i Libia (Graficul 2.3).

Graficul 2.4: Evolut,ia medie lunara a pret,uluipetrolului s, i a ratei de schimb USD/EUR

100

105

110

115

1/13 3/13 5/13 7/13 9/13 11/131.29

1.32

1.35

1.38

Urals (USD/baril) USD/EUR - scala din dreapta

Sursa: BCE, Ministerul Economiei Federat,iei Ruse

Pret,ul mediu al petrolului de marca Urals în trimestrul IV, 2013 aconsemnat valoarea de 108.42 dolari SUA/ baril, în descres, tere cu1.5 la suta comparativ cu trimestrul III, 2013. Diminuareasemnificativa din luna octombrie a avut la baza aprofundareaproblemelor aferente bugetului de stat s, i plafonului datorieipublice în Statele Unite ale Americii, care au determinat

2Ministerul Dezvoltarii Economice al Federat, iei Ruse


reducerea cererii mondiale s, i respectiv cres, terea rezervelor depetrol. Un alt factor în sensul descres, terii pret,ului petrolului a fostlipsa manifestarii tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu, carea condus la reducerea primei de risc. Începînd cu luna noiembriepret,ul petrolului a reluat trendul us, or ascendent, asimilîndconsecutiv influent,ele factorilor pozitivi de moment: depreciereadolarului SUA, cres, terea product, iei industriale în China,amplificarea tensiunilor în Sudanul de Sud s, i la platformelepetroliere din Libia etc. De la sfîrs, itul lunii decembrie 2013, pefundalul semnalelor mixte ale statisticilor din SUA, pret,ulpetrolului a fost în us, oara scadere (Graficul 2.4).

Pret,ul de import al gazului natural conform informat, iei„Moldovagaz” în trimestrul III, 2013 a fost de 374.6 dolari SUA/1000 m3, ceea ce reprezinta o mics, orare de 3.0 la suta comparativcu trimestrul II, 2013. Pentru trimestrul IV, 2013 pret,ul de importestimat al gazului natural este de 371.4 dolari SUA/ 1000 m3.

Casetă tehnică

Indicii PMI – concept și particularități

Analiza situației macroeconomice presupune evaluarea unui set de indicatori statistici care reflectă în cea mai mare măsură fluctuațiile pieței. Astfel, de-a lungul timpului pe lîngă statisticile social-economice, prezentate de oficiile naționale de statistică, au fost elaborate statistici adiacente, calculate de companii private, dar care și-au dovedit relevanța prin surprinderea efectivă și relativ rapidă a fenomenelor economice. Din această categorie fac parte indicii PMI (Purchasing Managers’ Indexes), utilitatea analizei acestora pentru surprinderea evoluției mediului macroeconomic extern fiind incontestabilă.

Indicii PMI au fost elaborați în mai multe țări de către diverse companii private pentru a oferi agenților de la burse, factorilor de decizie din domeniul afacerilor și analiștilor economici un set precis și în timp util al datelor ajutătoare unei mai bune perceperi a condițiilor din economie. Indicii PMI se bazează pe sondaje efectuate lunar în cadrul unor firme selectate, acestea oferind o indicație în avans a ceea ce se întîmplă cu adevărat în economia sectorului privat prin surprinderea unor variabile, precum ar fi rezultatul activității economice, comenzile noi, nivelul stocurilor, ocuparea forței de muncă și prețurile din industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu amănuntul și sectorul serviciilor. Datele sunt colectate prin metode similare în majoritatea țărilor, astfel încît pot fi făcute comparații internaționale. Principalele particularități ale indicilor PMI: oferă indicatori bazați pe rezultate, spre deosebire de indicatorii de opinie sau de încredere; se produc mult mai rapid decît seriile de date oficiale; sunt publicați lunar; acoperă aproape toate activitățile economice din sectorul privat în multe țări (inclusiv în toate sectoarele importante de servicii); nu sunt revizuiți după publicare; sunt produse folosind metodologii similare în aproape toate țările, permițînd efectuarea comparațiilor internaționale.

Valoarea de referință în cazul indicilor PMI este 50. Astfel, valorile de peste 50 ale indicilor reprezintă expansiune comparativ cu luna precedentă, sub 50 reprezintă o contracție, iar valoarea 50 indică invariabilitate. Printre cele mai vestite companii care calculează indicii respectivi se numără ISM (SUA), Markit, HSBC, JP Morgan etc. În cele mai dese cazuri, indicii PMI sunt calculați pentru sectorul industrial (Manufacturing PMI), sectorul serviciilor (Services PMI) și compilat (Composite PMI). Pe lîngă indicii PMI calculați pentru fiecare țară în parte, se calculează și indici PMI agregați, de exemplu pentru economiile emergente (HSBC Emerging markets PMI ) și la nivel global (JP Morgan Global PMI) etc.

În analizele macroeconomice indicii PMI pentru sectorul industrial tind a fi corelați cu evoluția indicilor producției industriale. Totodată, cel mai des în analizele macroeconomice indicii PMI compilați sunt utilizați ca o reflecție premergătoare a creșterii trimestriale a produsului intern brut, iar faptul că sunt publicați în fiecare lună reprezintă un avantaj incontestabil pentru luarea unor decizii privind politicile economice, în condițiile în care produsul intern brut se publică trimestrial și după o perioadă de timp relativ mare de la terminarea perioadei de referință (graficul nr.1).

35.0

40.0

45.0

50.0

55.0

60.0

I/07 I/08 I/09 I/10 I/11 I/12 I/13

-3.0

-1.5

0.0

1.5

PIB PMI

PIB, creşterea trimestrială, %

Composite PMI

Graficul nr.1. Evoluţia PIB şi PMI* în zona euro

* Composite Purchasing Managers’ Indexes, media aritmetică trimestrială Sursa: Eurostat, Markit



Somajul ramîne a fi una din problemele persistente în economiamondiala, în ultimele luni nefiind înregistrate modificariGraficul 2.5: Rata s, omajului în SUA, zona euro

s, i economiile vecine (%)

4

6

8

10

12

I/12 II/12 III/13 10/13 11/13

SUA Zona euroRomânia Federaţia RusăUcraina

Sursa: Departamentul Statistica Fort,ei de munca al SUA,Eurostat (zona euro s, i România – serii ajustate sezonier), ServiciulFederal de Statistica al Rusiei, Serviciul de Stat pentru Statistica alUcrainei

semnificative în sensul îmbunatat, irii. Astfel, rata s, omajului înzona euro s-a ment, inut la nivelul de 12.1 la suta începînd cu lunaaprilie 2013. În România rata s, omajului în ultimele luni s-ament, inut în proximitatea valorii de 7.3 la suta. O situat, ie relativstabila pe piat,a fort,ei de munca s-a atestat s, i în Federat, ia Rusa, înluna noiembrie 2013 rata s, omajului fiind de 5.4 la suta. Oîmbunatat, ire semnificativa reflecta datele statistice din StateleUnite ale Amercii, unde rata s, omajului în luna decembrie 2013 aatins cel mai mic nivel din ultimii cinci ani de 6.7 la suta, dupa ceîn noiembrie s-a înregistrat 7.0 la suta. Totodata, abia în lunileviitoare se va observa daca tendint,a de reducere a ratei s, omajuluieste generata efectiv de recuperarea economiei, sau este doar oconsecint, a a efectului sezonier cauzat de cres, terea activitat, ii încomert, s, i turism în perioada sarbatorilor de iarna (Graficul 2.5).

Tabelul 2.1: Evolut,ia produsului intern brut înanul 2013*

Ritmul Ritmul

trimestrial anual

de crestere de crestere

tr.I tr.II tr.III tr.I tr.II tr.III

SUA 0.3 0.6 1.0 1.3 1.6 2.0

Zona

euro -0.2 0.3 0.1 -1.2 -0.6 -0.3

Germania 0.0 0.7 0.3 -0.3 0.5 0.6

Franta -0.1 0.6 -0.1 -0.4 0.5 0.2

România 0.6 0.8 1.6 2.3 1.6 4.1

China 1.5 1.9 2.2 7.7 7.5 7.8

Federatia

Rusa 0.2 -0.1 0.2 1.6 1.2 1.2

Ucraina 0.6 -0.5 -0.3 -1.1 -1.3 -1.3

Sursa: Eurostat, Oficiile nat,ionale de statistica*în baza seriilor ajustate sezonier de oficiile de statistica vizate,except,ie cres, terea anuala pentru China, Federat,ia Rusa s, i Ucraina,care conform metodologiilor de rigoare sunt prezentate în bazaseriilor brute

Ritmul de cres, tere a economiei Statelor Unite ale Americii acontinuat sa se accelereze începînd cu a doua jumatate a anului2013, principalii indicatori statistici prezentînd o evolut, ie pozitiva.Produsul intern brut a crescut în trimestrul III, 2013 cu 1.0 la sutacomparativ cu trimestrul II, 2013 s, i cu 2.0 la suta comparativcu perioada similara a anului 2012 (Tabelul 2.1). Product, iaindustriala a crescut în luna noiembrie cu 1.1 la suta comparativcu luna octombrie s, i cu 3.2 la suta comparativ cu perioada similaraa anului 2012. Rata s, omajului a scazut în luna decembrie lanivelul de 6.7 la suta, acesta fiind cel mai mic nivel din ultimiicinci ani. Rezultatele pozitive ale economiei au determinat SRFîn luna decembrie sa înceapa ies, irea din programul de relaxarecantitativa QE3, diminuînd procurarea de active de la 85.0 la75.0 miliarde dolari pe luna. Totodata, este de as, teptat ca dateleprivind rezultatele economiei în trimestrul IV, 2013 sa fie relativafectate de consecint,ele problemelor aferente bugetului de stat s, iplafonului datoriei evident, iate în prima jumatate a lunii octombrie.

Începînd cu trimestrul II, 2013 economia zonei euro a începutsa se recupereze fragil, însa în ritm stabil. Pentru trimestrulIII, 2013, Eurostat a anunt,at cres, terea produsului intern brut înzona euro de 0.1 la suta comparativ cu trimestrul II, 2013, iarcontract, ia în baza anuala s-a diminuat pîna la nivelul de minus0.3 la suta (Tabelul 2.1). BCE a diminuat în luna noiembrie ratade baza de la 0.5 la 0.25 la suta, însa eficacitatea politicii destimulare monetara, aparent, continua sa fie atenuata de structuradiversa a economiilor, iar ca urmare, recuperarea în zona euroramîne inegala. Product, ia industriala a crescut în luna noiembriecu 1.8 la suta comparativ cu luna octombrie s, i cu 2.8 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2012, aceasta fiind ceamai semnificativa cres, tere înregistrata dupa aproximativ doi ani decontract, ie. Totodata, în timp ce economia pare sa-s, i revina modest,principalele probleme ale zonei euro ramîn în continuare cres, terea


economica neuniforma s, i inegala, ment, inerea ratei s, omajuluila nivelul de 12.1 la suta s, i afectarea canalului de transmisiemonetara de combinat, ia nivel scazut al inflat, iei (în luna decembrie2013 – 0.8 la suta, comparativ cu perioada similara a anului 2012)s, i ratele dobînzilor în proximitatea valorii nule.

Economia României a înregistrat în trimestrul III, 2013 o cres, terede 1.6 la suta comparativ cu trimestrul II s, i de 4.1 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2012 (Tabelul 2.1).Avansarea fara precedent în ultimele luni a avut la bazarezultatele semnificative din agricultura, dar s, i cres, terea robusta aexporturilor. Pret,urile de consum au continuat sa scada, în lunadecembrie înregistrîndu-se o inflat, ie anuala de 1.6 la suta.Atenuarea presiunilor inflat, ioniste a determinat BNR sa diminuezetreptat în ultimele 4 luni rata de politica monetara, ultimareducere de la 4.0 la 3.75 la suta fiind efectuata în luna ianuarie2014.

În trimestrul III, 2013 PIB al Federat, iei Ruse a fost în cres, tere cu0.2 la suta comparativ cu trimestrul II s, i cu 1.2 la suta comparativcu perioada similara a anului 2012 (Tabelul 2.1). În ultimele luniale anului 2013, economia Federat, iei Ruse a continuat sa fieafectata de temperarea investit, iilor, încetinirea sectorului deproduct, ie s, i de nivelul înalt al inflat, iei pe fundalul expansiuniisectorului de servicii. Stagnarea în economia rusa pare sa ficontinuat s, i în trimestrul IV, 2013, ceea ce a determinat caMinisterul Dezvoltarii Economice al Federat, iei Ruse sa diminuezeestimarea PIB pentru anul 2013 pîna la nivelul de 1.4 la suta, ceeace este semnificativ inferior valorii de 3.4 la suta, înregistrata înanul 2012. Cele mai recente cifre privind inflat, ia indica oaccelerare în baza anuala de pîna la 6.5 la suta în lunile noiembries, i decembrie, ceea ce a limitat s, ansele de reducere a costurilor deîmprumut cu scopul sprijinirii cres, terii economice. Totodata, ratas, omajului a ramas moderata, pentru luna noiembrie nivelul atinsfiind de 5.4 la suta.

Economia Ucrainei continua sa fie în recesiune, în trimestrul III,2013 înregistrîndu-se o contract, ie a produsului intern brut de 1.3 lasuta comparativ cu perioada similara a anului 2012 (Tabelul 2.1).Activitatea de construct, ii s-a contractat cu 11.7 la suta, industriaprelucratoare s-a redus cu 9.7 la suta, inclusiv agricultura a scazutcu 2.1 la suta. În ultimele luni, pret,urile de consum în Ucraina auînregistrat o dinamica pozitiva (în luna decembrie 2013 inflat, iaanuala a fost de 0.5 la suta), dupa aproximativ un an de deflat, ie,ceea ce ar putea reflecta o cres, tere us, oara a consumului. Deasemenea, în ultimele luni au fost înregistrate tendint,e pozitivede dezvoltare a sectorului agricol. În acelas, i timp, conjuncturade pe piet,ele externe a fost nefavorabila activitat, ii economice dinUcraina, în special product, ia industriala a continuat sa scada.


Capitolul 3

Evolut,ii ale activitat,iieconomice

3.1 Cererea s, i product, ia

Dupa cres, terea PIB cu 6.1 la suta în trimestrul II, 2013, dinamicaanuala a PIB s-a accentuat în trimestrul III, 2013 pîna la valoareade 12.9 la suta. Ca rezultat, în primele noua luni ale anului 2013economia Republicii Moldova a înregistrat o cres, tere de 8.0 la suta.Dinamica pozitiva a economiei Republicii Moldova pe parcursultrimestrului III, 2013 s-a datorat în cea mai mare parte evolut, ieiimpresionante a sectorului agricol dupa un an secetos, fapt ce adeterminat cres, terea bunurilor exportate s, i o cres, tere modesta acelor importate. Acest proces a fost sust, inut de deprecierea monedeinat, ionale pe parcursul anului 2013 în raport cu valutele principalilorparteneri comerciali, în condit, iile în care activitatea economica aacestora a fost mai put, in pronunt,ata. Totodata, evolut, ia pozitiva aagriculturii împreuna cu cres, terea remiterilor au stimulat consumulintern al populat, iei.

Cererea

Datele cu privire la PIB în trimestrul III, 2013 contureaza oevolut, ie deosebita a indicatorului respectiv, care majorîndu-se cu12.9 la suta, a fost cu 6.8 puncte procentuale superior valorii dintrimestrul II, 2013. De ment, ionat ca, o cres, tere a ritmului anual al

Graficul 3.1: Contribut,ia componentelor cereriila cres, terea PIB (p.p.)

7.16.8

-0.7

3.56.1

12.9

-18

-12

-6

0

6

12

18

24

2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13

Consumul administraţiilor publice şi private ImportFormarea brută de capital ExportConsumul gospodăriilor populaţiei Rata creşterii PIB


PIB superioara nivelului de 10.0 la suta a fost sesizata pentruultima data în trimestrul IV, 2008. Din perspectiva utilizarilor(Graficul 3.1), spre deosebire de trimestrul II, în trimestrul III,2013 accelerarea activitat, ii economice a fost determinata în ceamai mare parte de cres, terea exporturilor, precum s, i de oamplificare us, oara a consumului intern, ca urmare a majorariivenitului disponibil al populat, iei. În acelas, i timp, continuarearevigorarii cererii interne a fost sust, inuta s, i de evolut, ia pozitiva aagriculturii, avînd în vedere faptul ca consumul de bunuri s, iservicii în natura s-a majorat cu 23.1 la suta. Ca rezultat,

Capitolul 3. Evolut, ii ale activitat, iieconomice 21

consumul final al gospodariilor populat, iei s-a majorat cu 8.9 lasuta, generînd cea mai mare contribut, ie la dinamica PIB (8.5puncte procentuale). De ment, ionat ca, deprecierea în termenianuali a leului moldovenesc în comparat, ie cu valutele principalilorparteneri comerciali prin suprapunere cu înregistrarea unui volumrecord de remiteri a contribuit esent, ial la majorarea venituluidisponibil al populat, iei. Evolut, ia comert,ului extern prezinta osituat, ie diferita de cea din trimestrul II, 2013. Astfel, exportul s-amajorat cu 15.0 la suta, generînd o contribut, ie de 5.7 puncteprocentuale la evolut, ia PIB, iar importul s-a majorat cu 5.1 la suta,avînd un aport inferior (în modul) celui al exportului (a generat ocontribut, ie negativa de 3.8 puncte procentuale). Investit, iile auavut un impact sesizabil asupra dinamicii PIB (2.6 puncteprocentuale), dar inferior celui din trimestrul II, 2013, care s-adatorat în cea mai mare parte evolut, iei pozitive din parteacomponentei variat, ia stocurilor. Formarea bruta de capital fix aînregistrat o cres, tere modesta (1.2 la suta), generînd o contribut, iede doar 0.3 puncte procentuale. Consumul final al administrat, ieipublice deja pentru al treilea trimestru consecutiv înregistreazaritmuri negative de cres, tere, diminuîndu-se cu 0.9 la suta, darcontribut, ia negativa generata a fost nesemnificativa la dinamicaPIB (minus 0.2 puncte procentuale).

Cererea de consum a populat, iei

În trimestrul III, 2013 ritmul anual al consumului populat, iei aînregistrat o cres, tere de 8.9 la suta, fiind cu 1.1 puncteprocentuale superior celui din trimestrul II, 2013. Aceastaevolut, ie genereaza semnale de continuare a revigorarii cereriiinterne, dupa temperarea brusca din anul 2012. Dinamicapozitiva a ritmului anual al consumului final al populat, iei a fostimprimata de majorarea consumului sub toate formele.

Cres, terea ritmului anual al consumului populat, iei în trimestrulIII, 2013 a fost influent,ata, în principal, de evolut, ia consumuluiîn forma naturala, care s-a majorat în perioada de referint, a cu23.1 la suta, generînd o contribut, ie de 4.6 puncte procentuale, cu4.3 puncte procentuale mai mult în comparat, ie cu trimestrul II,2013 (Graficul 3.2). Evolut, ia respectiva s-a datorat preponderentcres, terii volumului product, iei globale agricole în perioada vizata.Astfel, valoarea adaugata bruta aferenta sectorului agricol întrimestrul III, 2013 s-a majorat cu 59.8 la suta în comparat, iecu perioada similara a anului 2012. În acelas, i timp, cheltuielile

Graficul 3.2: Contribut,ia componentelor(p.p.) la cres, terea consumului final algospodariilor populat,iei (%)

8.97.8

3.7

1.0

9.49.2

-2

0

2

4

6

8

10

12

2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13

Consumul în formă naturalăCheltuielile pentru procurarea serviciilorCheltuielile pentru procurarea bunurilorConsumul final al gospodăriilor populaţiei


pentru procurarea bunurilor s-au majorat cu 6.1 la suta, generîndo contribut, ie de 3.4 puncte procentuale la formarea ritmuluianual, cu 2.0 puncte procentuale mai put, in în comparat, ie cutrimestrul II, 2013, în detrimentul consumului în forma naturala.Cheltuielile pentru procurarea serviciilor au crescut cu 3.6 lasuta în comparat, ie cu trimestrul III, 2012, dar, în contextul uneiponderi mai diminuate a acestora, contribut, ia a fost de 0.8 puncteprocentuale.


Ritmul anual de cres, tere a surselor de finant,are a consumului întrimestrul III, 2013 (Graficul 3.3) a consemnat un nivel de 9.5 lasuta, fiind cu 4.6 puncte procentuale superior celui din trimestrulII, 2013. De ment, ionat ca, în perioada de referint, a ritmul anual de

Graficul 3.3: Contribut,ia surselor de finant,are(p.p.) la cres, terea reala a consumuluigospodariilor populat,iei (%)

9.2

8.9

7.8

3.71.0

9.4

8.3 7.9

5.8

8.0

4.9

9.5

-2

0

2

4

6

8

10

12

2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13

Credite noi acordate persoanelor fiziceAsigurări socialeFond de salarizareRemiteriCreşterea surselor de finanţareCreşterea consumului


cres, tere a surselor de finant,are a fost superior celui al consumuluicu 0.6 puncte procentuale.

Cres, terea surselor de finant,are în termeni anuali cu 9.5 la suta afost sust, inuta preponderent de cres, terea reala a remiterilor s, i afondului de salarizare cu 10.5 s, i 10.2 la suta, respectiv, generîndcontribut, ii de 4.1 s, i 3.9 puncte procentuale. Totodata, încomparat, ie cu trimestrul II, 2013 se evident, iaza o diminuaresemnificativa a contribut, iei din partea creditelor noi acordatepersoanelor fizice, care în perioada analizata a înregistrat ocres, tere modesta (6.8 la suta), contribuind cu 0.4 puncteprocentuale. Plat, ile asociate asigurarilor sociale au înregistrat ocres, tere de 6.3 la suta, cu o contribut, ie pozitiva de 1.0 puncteprocentuale.

Sectorul public

Executarea bugetului public nat, ional

Conform datelor furnizate de catre Ministerul Finant,elor, în anul2013 veniturile bugetului public nat, ional au constituit 36908.5milioane lei, depas, ind cu 10.1 la suta veniturile acumulate înperioada similara a anului 2012 (Graficul 3.4). Veniturileacumulate în anul 2013 au fost mai mici decît sarcinile stabilite peperioada de gestiune cu 144.4 milioane lei, acoperind 99.6 la suta

Graficul 3.4: Dinamica veniturilor s, i acheltuielilor publice (%, cres, tere anuala)

10.1

9.4

0

5

10

15

20

25

1/11 7/11 1/12 7/12 1/13 7/13

Veniturile publice Cheltuielile publice

Sursa: Ministerul Finant,elor

din acestea. Partea majora a veniturilor bugetare a fost acumulatadin contul veniturilor fiscale, care au avut o pondere de 87.2 lasuta în totalul veniturilor, înregistrînd o cres, tere de 11.6 la sutafat, a de anul 2012, totodata, încasarile nefiscale au constituit 3.7la suta din volumul total al veniturilor, fiind cu 0.7 la suta pestenivelul înregistrat în anul 2012. Sarcinile stabilite pe perioadadata au fost îndeplinite la nivelul de 100.3 la suta s, i 96.2 la suta,respectiv.

Pe parcursul anului 2013 a crescut asistent,a pentru sust, inereabugetului s, i pentru finant,area proiectelor finant,ate din surseexterne din partea donatorilor externi s, i a investitorilor autohtonipîna la 2073.6 milioane lei, sau cu 26.7 la suta mai mult fat, a deanul 2012.

Cheltuielile bugetului public nat, ional, pe parcursul anului 2013,au totalizat 38673.1 milioane lei, înregistrînd o cres, tere de 9.3 lasuta fat, a de anul 2012. Evolut, ia cheltuielilor publice a contribuitla executarea acestora în proport, ie de 96.4 la suta comparativ cucheltuielile planificate anterior.


Din totalul de cheltuieli, ponderea cea mai mare le-a revenitprogramelor cu caracter social-cultural (67.3 la suta), domeniuluieconomiei nat, ionale i-au fost alocate 15.0 la suta, alte domeniibeneficiind de o finant,are mai modesta.

Pentru perioada analizata, executarea bugetului public nat, ionals-a soldat cu un deficit în scadere cu 4.0 la suta fat, a de valoareaconsemnata în anul 2012, soldul negativ constituind 1764.6milioane lei.

Potrivit datelor operative, în anul 2013, deficitul bugetului publicnat, ional ca pondere în PIB a fost de 1.8 la suta, sau în scadere cu0.3 puncte procentuale fat, a de deficitul înregistrat în anul 2012.Îmbunatat, irea deficitului s-a datorat administrarii mai eficiente acheltuielilor publice, avînd în vedere ca ponderea acestora în PIB

Graficul 3.5: Evolut,ia indicatorilor bugetuluipublic nat,ional ca pondere în PIB (%)

38.3 36.6 38.2 37.8

-40.8 -39.0-40.3

-39.6

-2.5 -2.4 -2.1 -1.8

-60

-40

-20

0

20

40

2010 2011 2012 2013 estimat

Evoluția cheltuielilor alocate Dinamica veniturilorDeficitul bugetului public național

Sursa: Ministerul Finant,elor, calcule BNM

a fost de 39.6 la suta, în scadere cu 0.7 puncte procentuale, dars, i reducerea veniturilor cu 0.4 puncte procentuale, pîna la 37.8la suta, a avut o contrubut, ie pozitiva la contractarea deficitului înanul 2013 comparativ cu anul 2012 (Graficul 3.5).

Datoria de stat

La data de 31 decembrie 2013, soldul datoriei de stat a RepubliciiMoldova a constituit 23521.5 milioane lei s, i a fost format dindatoria de stat externa în proport, ie de 71.6 la suta s, i datoria destat interna - 28.4 la suta. Pe parcursul anului 2013, datoria destat s-a majorat cu 2336.8 milioane lei sau cu 11.0 la suta, iaraceasta majorare s-a datorat cres, terii datoriei de stat externe (cuo contribut, ie de +8.6 puncte procentuale) s, i a datoriei de statinterne (cu o contribut, ie de +2.4 puncte procentuale).

În anul 2013, soldul datoriei de stat externe s-a majorat cu circa1820.0 milioane lei, constituind 16845.8 milioane lei la sfîrs, itulanului 2013.

Totodata, în aceeas, i perioada, în valuta straina, datoria de statexterna a crescut cu 44.6 milioane dolari SUA fat, a de începutulanului 2013, ajungînd la nivelul de 1290.2 milioane dolari SUA,ca urmare a finant, arii externe nete, care a atins o valoare pozitiva,constituind circa 42.15 milioane dolari SUA s, i a fluctuat, iei cursuluide schimb al dolarului SUA fat, a de alte valute straine în suma de2.45 milioane dolari SUA.

La situat, ia din 31 decembrie 2013, datoria de stat interna aconstituit 6675.8 milioane lei, depas, ind cu 8.4 la suta, sau cu 516.9milioane lei soldul înregistrat la începutul anului 2013. Datoriainterna a fost formata din VMS emise pe piat,a primara (66.3 lasuta), VMS convertite (30.9 la suta) s, i VMS pentru asigurareastabilitat, ii financiare (2.8 la suta).


Raportata la PIB estimat pentru anul 2013, soldul datoriei destat la situat, ia din 31 decembrie 2013 a reprezentat 24.1 la suta,înregistrînd aceeas, i valoare comparativ cu sfîrs, itul anului 2012.Ment, inerea datoriei a fost imprimata de cres, terea ponderii datorieide stat externe în PIB cu 0.2 puncte procentuale, pîna la 17.3 la

Graficul 3.6: Datoria de stat ca pondere în PIB(%)

8.4 7.4 7.1 7.0 6.8

15.816.3 17.1 17.318.9

24.1 24.123.4

26.3

24.2

0

10

20

30

31/12/2009 31/12/2010 31/12/2011 31/12/2012 31/12/2013

Datoria de stat externăDatoria de stat internăDatoria de stat

Sursa: BNM

suta, din contul diminuarii cu 0.2 puncte procentuale a datorieide stat interne, pîna la 6.8 la suta în PIB (Graficul 3.6).

Curba randamentelor VMS

În trimestrul IV, 2013, volumul VMS tranzact, ionate pe piat,aprimara a HVS a constituit 2077.5 milioane lei, cu 10.4 la sutamai mult fat, a de trimestrul III, 2013. Cres, terea volumului VMScomercializate se datoreaza faptului ca Ministerul Finant,elor apus în circulat, ie pe parcursul trimestrului IV, 2013 103.3 la sutadin oferta, pe cînd în trimestrul III, 2013 volumul vîndut al VMS aconstituit 96.0 la suta din oferta init, iala. Raportul dintre cerere s, ioferta în trimestrul IV, 2013 a fost 1.93 ori, fiind superiorraportului similar din trimestrul III, 2013, cînd cererea a depas, itoferta de 1.51 ori. Volumul anunt,at spre vînzare al VMS a fost de2012.0 milioane lei, cu 2.7 la suta peste volumul anunt,at întrimestrul III, 2013.

Rata medie efectiva a dobînzii la bonurile de trezorerie cu scadent,ade 91 de zile pe parcursul trimestrului IV, 2013 a constituit 5.57 lasuta, fiind cu 1.47 puncte procentuale superioara fat, a de trimestrulIII. Bonurile de trezorerie de 182 de zile au fost comercializate lao rata medie efectiva de 7.06 la suta, iar cele cu scadent,a de 364

Graficul 3.7: Curba randamentelor VMS (%)

5.57

7.06

7.83 7.83

4.10

5.35

6.31

5.78

4.58

4.83

5.90

5.16

3.5

4.5

5.5

6.5

7.5

8.5

91z 182z 364z 728z

tr. IV, 2013 tr. III, 2013 tr. IV, 2012

Sursa: BNM

zile – la o rata medie de 7.83 la suta, acestea situîndu-se pestenivelul ratelor medii efective din trimestrul III, 2013 cu 1.71 puncteprocentuale s, i 1.52 puncte procentuale, respectiv. Obligat, iunile destat cu scadent,a de 2 ani au fost vîndute la o rata medie efectivade 7.83 la suta, cu 2.05 puncte procentuale mai mare fat, a detrimestrul III, 2013 (Graficul 3.7).

Cea mai mare pondere în volumul VMS pus în circulat, ie au avut-o bonurile de trezorerie cu scadent,a de 182 zile, acestea auconstituit 42.8 la suta din totalul tranzact, iilor, urmate de bonurilede trezorerie de 364 de zile, a caror pondere este în cres, tere treitrimestre consecutiv, constituind 31.2 la suta în trimestrul IV, 2013.Ponderea bonurilor de trezorerie de 91 de zile a fost de 25.0 lasuta din total. Volumul obligat, iunilor de stat cu termenul de 2 anicomercializat în perioada de analiza a fost de 20.9 milioane lei sau1.0 la suta din volumul VMS tranzact, ionate.

Cererea de investit, ii

Ritmul anual al formarii brute de capital a avut o evolut, ie pozitivaîn primele noua luni ale anului 2013, fiind determinata în principalde dinamica componentei variat, ia stocurilor, iar aportul formarii


brute de capital fix, în pofida unei ponderi mai semnificative, afost unul mai modest. Fat, a de perioada similara a anului 2012formarea bruta de capital fix a înregistrat o majorare de 3.2 lasuta, sust, inuta de cres, terea cheltuielilor pentru construct, ii (3.9 lasuta), precum s, i a celor destinate procurarilor de mas, ini s, i utilaje(2.7 la suta). În trimestrul III, 2013 formarea bruta de capitalfix a înregistrat o cres, tere de 1.2 la suta, ca urmare a majorariicheltuielilor pentru construct, ii cu 1.1 la suta s, i a celor pentrumas, ini s, i utilaje cu 1.8 la suta.

Conform informat, iilor prezentate de BNS, volumul investit, iilor înactive materiale pe termen lung în perioada ianuarie-septembrie2013 a înregistrat o cres, tere de 3.3 la suta fat, a de perioadasimilara a anului 2012 (Graficul 3.8). Analizînd structurainvestit, iilor pe tipuri de mijloace fixe constatam ca, cel mai marevolum al investit, iilor a revenit valorii utilajelor, mas, inilor s, imijloacelor de transport (44.0 la suta din totalul investit, iilor),valoarea investit, iilor în aceasta direct, ie a crescut cu 6.3 la suta

Graficul 3.8: Investit,ii în active materiale petermen lung pe tipuri de mijloace fixe (%, fat,ade perioada similara a anului precedent)

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

2009 2010 2011 2012 ian. - sept. 2013

Investiţii în active materiale pe termen lungClădiri de locuit Clădiri (excluzînd clădiri de locuit) şi edificiiUtilaje, maşini şi mijloace de transportAlte mijloace fixe

Sursa: BNS

comparativ cu aceeas, i perioada a anului 2012.

În primele noua luni ale anului 2013, cererea de investit, ii lanivelul construct, iilor rezident, iale, precum s, i pe segmentulnerezident, ial a urcat în banda pozitiva, dupa situarea acesteiatimp de doi ani consecutivi în teritoriu negativ. Volumulinvestit, iilor în construct, ia cladirilor (exclusiv celor de locuit) s, iedificiilor, precum s, i a cladirilor de locuit a crescut cu 11.0 la sutas, i, respectiv, cu 0.4 la suta comparativ cu primele noua luni aleanului 2012.

Din perspectiva surselor de finant,are pentru asigurareanecesitat, ilor investit, ionale, o pozit, ie importanta au det, inut-omijloacele proprii ale agent, ilor economici s, i ale populat, iei (61.7la suta din total investit, ii), al caror volum a crescut cu 2.7 la sutafat, a de aceeas, i perioada a anului 2012 (Graficul 3.9). În perioadaanalizata investit, iile din contul surselor bugetare au crescut cu

Graficul 3.9: Investit,ii în active materiale petermen lung pe surse de finant,are (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-60

-40

-20

0

20

40

60

2009 2010 2011 2012 ian. - sept.2013

Investiţii în active materiale pe termen lungBugetul de statBugetele unităţilor administrativ - teritorialeMijloacele proprii ale întreprinderilor şi populaţieiMijloacele investitorilor străiniAlte surse

Sursa: BNS

35.9 la suta fat, a de perioada similara a anului 2012, a carorpondere în volumul total al investit, iilor utilizate a constituit 9.9 lasuta. De ment, ionat ca, pe parcursul a patru ani consecutivi ritmulde cres, tere a investit, iilor din fondul investitorilor straini s-a situatîn banda negativa, însa în perioada ianuarie - septembrie 2013 aurcat marginal în banda pozitiva, atingînd valoarea de 0.9 la suta.

Cererea externa neta3

Comert,ul extern în trimestrul III, 2013 a consemnat o evolut, iediferita de cea din trimestrul II, 2013. Ritmul anual de cres, tere alexporturilor (exprimate în dolari SUA) s-a accelerat pronunt,at,

3S-au utilizat datele trimestriale cu privire la evolut, ia comert,ului extern alRepublicii Moldova, exprimate în mii dolari SUA.


consemnînd un nivel de 18.0 la suta, cu 17.6 puncte procentualesuperior celui din trimestrul II, 2013. Evolut, ia respectiva a fostimpulsionata în principal de majorarea volumului exporturilordestinate t, arilor UE (43.6 la suta), care au generat o contribut, ie

Graficul 3.10: Evolut,ia ritmului anual alexporturilor (%) s, i contribut,ia pe categorii det,ari (p.p.)

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

UE CSI Restul lumii Exporturile


pozitiva de 16.0 puncte procentuale. De ment, ionat ca,aproximativ jumatate din aceasta contribut, ie a fost generata decres, terea exporturilor catre România. Totodata, exporturiledestinate t, arilor din grupa „Restul lumii”4 de asemenea au generato contribut, ie pozitiva (2.8 puncte procentuale) la formarearitmului anual de cres, tere a exporturilor, însa net inferioara celeidin UE (Graficul 3.10). Pentru al doilea trimestru consecutivexporturile destinate t, arilor CSI înregistreaza ritmuri negative decres, tere, condit, ionate în principal de diminuarea în termenianuali a volumului exporturilor destinate Federat, iei Ruse s, iRepublicii Kazahstan.

Analizînd evolut, ia ritmului anual al exporturilor pe grupe demarfuri (Graficul 3.11), în trimestrul III, 2013 poate fi remarcataaparit, ia unei contribut, ii pozitive semnificative generata demajorarea cu 32.3 la suta a volumului de marfuri exportateaferente grupei „produse alimentare, ale regnului animal, bauturis, i grasimi”, spre deosebire de trimestrul II, cînd aceasta sepozit, iona în palierul negativ. Majorarea volumului exporturilor

Graficul 3.11: Evolut,ia ritmului anualal exporturilor (%) s, i contribut,iasubcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.)

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

80


Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metal, piatră sau ceramică Materiale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Ritmul anual de creștere al exporturilor, %


aferente sectorului agroalimentar a fost condit, ionata derevigorarea agriculturii în anul 2013, dupa seceta din vara anului2012. Totodata, contribut, ii pozitive la evolut, ia ritmului anual alexporturilor au fost generate s, i din partea grupelor „articole dinmetale, pietre sau ceramica”, „produse ale industriei chimice s, i aleprelucrarii lemnului” s, i „vehicule, aparate optice s, i de înregistratsau de reprodus sunete”, care au contribuit cu 2.5, 2.2 s, i 1.1puncte procentuale, respectiv.

În trimestrul III, 2013, ritmul anual al importurilor a consemnat ous, oara accelerare în comparat, ie cu perioada precedenta,înregistrînd un nivel de 8.1 la suta, fiind cu 0.6 puncteprocentuale superior celui din trimestrul II, 2013. Evolut, iarespectiva a fost sust, inuta de majorarea importurilor din toategrupele de t, ari (Graficul 3.12). În structura, ritmul anual alimporturilor a fost influent,at preponderent de majorareaimporturilor din UE cu circa 10.8 la suta, generînd o contribut, iede 4.0 puncte procentuale. De ment, ionat ca, dupa o perioada de

Graficul 3.12: Evolut,ia ritmului anual alimporturilor (%) s, i contribut,ia pe categorii det,ari (p.p.)

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45


UE CSI Restul lumii Importurile


patru trimestre, în care importurile din t, arile CSI au generatcontribut, ii negative la dinamica ritmului anual al importurilor, înultimele doua trimestre acestea au revenit în banda pozitiva,generînd în trimestrul III, 2013 o contribut, ie de 2.1 puncteprocentuale. Importurile din grupa „Restul lumii” s-au majorat cu5.8 la suta, contribuind cu 2.0 puncte procentuale.

Pe grupe de marfuri (Graficul 3.13), accelerarea ritmului anual alimporturilor a fost influent,ata în principal de cres, terea importurilor

4Restul lumii – t, arile care nu fac parte din UE s, i CSI


de „articole din metale, pietre sau ceramica” s, i „vehicule, aparateoptice s, i de înregistrare sau de reprodus sunete”, care au generat Graficul 3.13: Evolut,ia ritmului anual

al importurilor (%) s, i contribut,iasubcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.)

-505

1015202530354045


Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metal, piatră sau ceramică Materiale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Ritmul anual de creștere al importurilor


contribut, ii pozitive de 1.8 s, i 2.8 puncte procentuale, respectiv. Înacelas, i timp, majorarea pronunt,ata a volumului product, iei agricoleîn trimestrul III, 2013 a contribuit la diminuarea cererii fat, a deproduse agroalimentare externe. Ca rezultat, în trimestrul III,2013 s-a diminuat importul de „produse alimentare, ale regnuluianimal, bauturi s, i grasimi”, generînd o contribut, ie negativa de 0.4puncte procentuale la dinamica ritmului anual, spre deosebire detrimestrul II, cînd contribut, ia acestei grupe se pozit, iona la nivelulde 2.1 puncte procentuale.

Datele operative aferente comert,ului extern pentru primele doualuni ale trimestrului IV, 2013 contureaza semnale de continuare arevigorarii cererii externe fat, a de produsele autohtone dupadeclinul din anul 2012. Astfel, în perioada ianuarie – noiembrie2013 exporturile de marfuri s-au majorat cu 11.3 la suta încomparat, ie cu perioada similara a anului 2012, iar cel alimporturilor – cu 4.9 la suta. Totodata, în primele unsprezece luniale anului 2013, comparativ cu perioada similara a anului 2012,exporturile de marfuri autohtone s-au majorat cu 17.9 la suta,spre deosebire de reexporturi, care s-au diminuat cu 0.4 la suta.De ment, ionat ca, în primele doua luni ale trimestrului IV, 2013 au

Graficul 3.14: Evolut,ia în termeni reali acomert,ului extern (%, fat,a de perioada similaraa anului precedent)

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

3011

/11

1/12

3/12

5/12

7/12

9/12

11/1

2

1/13

3/13

5/13

7/13

9/13

11/1

3

Export Import

Sursa: BNS

fost consemnate ritmuri anuale de cres, tere a exporturilor maimodeste decît în trimestrul III, 2013, însa net superioare celor aleimporturilor (Graficul 3.14). Astfel, în lunile octombrie-noiembrie2013 s-a înregistrat un ritm anual mediu de cres, tere aexporturilor de 12.0 la suta, iar cel al importurilor s-a pozit, ionatîn palierul negativ (minus 0.7 la suta).

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în primeleunsprezece luni ale anului 2013 a constituit 44.5 la suta, spredeosebire de perioada similara a anului 2012, cînd înregistrasevaloarea de 41.9 la suta.

Product, ia

Pe categorii de resurse (Graficul 3.15), evolut, ia pozitiva dinpartea tuturor sectoarelor economiei a fost practic umbrita dedinamica accentuata din partea agriculturii. Astfel, daca în primajumatate a anului 2013 agricultura a avut un aport neglijabil la

Graficul 3.15: Contribut,ia sectoareloreconomiei la cres, terea PIB (p.p.)

7.1 6.86.1

3.5

-0.7

12.9

-4-202468

101214

2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13Agricultură IndustrieComerț ConstrucțiiTransport și comunicații Alte serviciiImpozite nete pe produs Rata creșterii PIB


evolut, ia PIB, atunci în trimestrul III, 2013 aceasta a generat ocontribut, ie impresionanta. Prin urmare, în trimestrul III, 2013valoarea adaugata bruta în acest sector a înregistrat o cres, tere de59.8 la suta, generînd o contribut, ie de 9.0 puncte procentuale ladinamica PIB. Totodata, des, i pozitiva, contribut, ia din parteaindustriei a fost inferioara celei din trimestrul II (1.0 puncteprocentuale). Cres, terea valorii adaugate brute în cadrul industriei


a fost determinata preponderent de cres, terea industrieiprelucratoare cu 7.4 la suta. În acelas, i timp, industria extractiva s, icea energetica s-au majorat cu 23.3 s, i, respectiv, cu 1.1 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2012. Ca rezultat,valoarea adaugata aferenta sectorului de bunuri s-a majorat cu35.2 la suta, generînd o contribut, ie de 10.0 puncte procentuale ladinamica PIB. În acelas, i timp, valoarea adaugata bruta aferentaserviciilor a consemnat o majorare mult mai modesta, cu 4.2 lasuta, în cea mai mare parte determinata de evolut, ia„transporturilor s, i comunicat, iilor”, „comert,ului” s, i „construct, iilor”,care au crescut cu 7.5, 6.8 s, i 2.2 la suta, respectiv. Totodata,impozitele nete pe produse în trimestrul III, 2013 s-au majorat cu5.6 la suta comparativ cu perioada similara a anului 2012,generînd o contribut, ie de 0.9 puncte procentuale la evolut, ia PIB.De ment, ionat ca, în pofida faptului ca în trimestrul III, 2013 s-aconsemnat o cres, tere a PIB net superioara celei din trimestrul II,ritmul anual de cres, tere a impozitelor nete pe produs sunt îndescres, tere cu 1.1 puncte procentuale.

Datele operative disponibile pentru primele luni ale trimestruluiIV, 2013 contureaza semnale clare pentru înregistrarea unui ritmanual pronunt,at de cres, tere a PIB, însa inferior celui din trimestrulIII, 2013.

Astfel, în perioada ianuarie - noiembrie 2013 volumul product, ieiindustriale pe toate formele de proprietate s-a majorat în termenireali cu 6.6 la suta fat, a de perioada similara a anului 2012.Totodata, în primele doua luni ale trimestrului IV, 2013 s-aconsemnat un ritm mediu anual de 7.3 la suta. Evolut, ia respectivaa fost sust, inuta în principal de majorarea volumului product, iei înindustria prelucratoare (9.1 la suta) s, i cea extractiva (21.2 lasuta).

În anul 2013, întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial s, iaerian au transportat cu 26.2 la suta mai multe marfuricomparativ cu anul 2012. Aceasta majorare s-a consemnat ca

Graficul 3.16: Evolut,ia în termeni reali aproduct,iei industriale s, i a transportului demarfuri, (%, fat,a de luna similara a anuluiprecedent)

-12-9-6-30369

1215182124

12/1

1

2/12

4/12

6/12

8/12

10/1

2

12/1

2

2/13

4/13

6/13

8/13

10/1

3

12/1

3

-36-27-18-90918273645546372

Producţia industrialăTransportul de mărfuri (scala din dreapta)

Sursa: BNS

urmare a cres, terii volumului de marfuri transportate prin toatemodalitat, ile de transport, cu except, ia celui aerian. De ment, ionatca, în trimestrul IV, 2013 s-a înregistrat o intensificare a ritmuluianual de cres, tere a transportului de marfuri (Graficul 3.16),constituind 37.7 la suta, cu 8.5 puncte procentuale superior celuidin trimestrul III, 2013. Totodata, înregistrarea pe parcursulultimelor s, ase luni a unor ritmuri anuale pronunt,ate de cres, tere atransportului de marfuri a fost sust, inuta în principal derevigorarea agriculturii, dupa seceta din anul 2012, fapt ce acontribuit la majorarea transportului de cereale s, i produse depanificat, ie.

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principala de comert,cu amanuntul în primele doua luni ale trimestrului IV, 2013 a


înregistrat o accelerare pronunt,ata a ritmului anual în comparat, iecu trimestrul III, 2013. Astfel, s-a consemnat un ritm mediu de6.3 la suta, fiind cu 5.8 puncte procentuale superior celui dintrimestrul III, 2013 (Graficul 3.17). Totodata, cifra de afacerila întreprinderile prestatoare de servicii a consemnat în aceeas, i

Graficul 3.17: Evolut,ia comert,ului intern (%,fat,a de perioada similara a anului precedent)

-16

-12

-8

-4

0

4

8

12

16

20

11/12 1/13 3/13 5/13 7/13 9/13 11/13

Comerţ cu bunuri Comerţ cu servicii

Sursa: BNS

perioada o cres, tere medie de 8.3 la suta, fiind cu 1.0 puncteprocentuale inferioara celei din trimestrul III, 2013.

Dupa diminuarea pronunt,ata din anul 2012 a volumuluiproduct, iei globale agricole, în anul 2013, indicatorul analizat s-amajorat cu 38.2 la suta comparativ cu anul 2012 (Graficul 3.18).Astfel, aceasta evolut, ie a fost determinata de majorarea volumuluiproduct, iei vegetale cu 61.8 la suta, ca urmare a consemnarii unorcondit, ii meteorologice favorabile. Totodata, volumul product, ieianimaliere a înregistrat o cres, tere mult mai redusa, de 0.7 la suta.

Majorarea volumului product, iei vegetale în perioada analizata afost influent,ata în principal de cres, terea recoltei de porumb pentruboabe (2.5 ori), de grîu (de 2.0 ori), de floarea soarelui (66.6 lasuta), de sfecla de zahar (59.5 la suta), dar s, i a celei de soia (34.4la suta). În acelas, i timp, cres, terea modesta a volumului product, iei

Graficul 3.18: Product,ia globala agricola (%,fat,a de anul precedent)

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: BNS

animaliere a avut loc ca urmare a consemnarii unor ritmuri us, oarede cres, tere a product, iei de lapte (1.4 la suta) s, i de vite s, i pasari(0.9 la suta), care au fost atenuate de diminuarea product, iei deoua cu 0.8 la suta.

3.2 Piat,a muncii

În trimestrul III, 2013 s-a atestat o ameliorare a climatului pe piat,amuncii, astfel numarul populat, iei ocupate a înregistrat o cres, terede 4.3 la suta, iar rata s, omajului a constituit 3.9 la suta, fiindcu 0.9 puncte procentuale inferioara celei din trimestrul similar alanului 2012. În perioada octombrie-noiembrie 2013, ritmul anualde cres, tere a salariului mediu real pe economie a constituit 3.2 lasuta, fiind cu 2.2 puncte procentuale inferior celui din trimestrul III,2013.

Graficul 3.19: Populat,ia activa s, i ocupata (%,fat,a de perioada similara a anului precedent)

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

I/09 III/09 I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

Populaţia activă Populaţia ocupată


Fort,a de munca

Conform informat, iei prezentate de BNS în perioadaiulie-septembrie, 2013 se contureaza o ameliorare în continuare aclimatului pe piat,a muncii. În aceasta perioada numarulpopulat, iei ocupate a înregistrat o cres, tere de 4.3 la sutacomparativ cu perioada similara a anului 2012. În acelas, i timp,numarul de s, omeri a fost cu 10.8 mii persoane inferior celui din


trimestrul III, 2012, rata s, omajului constituind 3.9 la suta, cu 0.9puncte procentuale mai mica fat, a de perioada similara a anului2012 (Graficul 3.19). Toate acestea au condus la cres, tereapopulat, iei economic active cu 3.2 la suta. Totodata, înca unsemnal pozitiv pe piat,a fort,ei de munca în perioada analizata afost diminuarea numarului persoanelor descurajate în a-s, i gasi unloc de munca de la 20.7 mii persoane în trimestrul III, 2012 la14.9 mii persoane în perioada analizata.

Graficul 3.20: Populat,ia ocupata pe activitat,iale economiei nat,ionale (%, fat,a de perioadasimilara a anului precedent)

-18

-12

-6

0

6

12

18

24

Agr

icul

tura

Indu

strie

Con

stru

cţii

Com

erţ

Tra

nspo

rtur

işi

com

unic

aţii

Ser

vici

iso

cial

e*

Alte

activ

ităţi

III/12 IV/12 I/13 II/13 III/13

Sursa: BNS, calcule BNM*except,ie fac „alte activitat,i cu servicii colective, sociale s, i personale”

Conform datelor furnizate de ANOFM5, în trimestrul III, 2013,numarul persoanelor concediate a scazut cu 32.4 la suta fat, ade media trimestrului III, 2012, iar numarul locurilor de muncavacante identificate s-a majorat cu 23.1 la suta fat, a de perioadaiulie – septembrie 2012.

În comparat, ie cu trimestrul II, 2013 cifrele ajustate sezonierprezinta o situat, ie mai optimista. Rata s, omajului ajustata sezoniera constituit 4.8 la suta, fiind cu 0.6 puncte procentuale inferioaravalorii din trimestrul II, se atesta s, i cres, terea ratei de ocupare cu0.3 puncte procentuale, pîna la valoarea de 39.5 la suta. Îndistribut, ia dupa activitat, ile din economia nat, ionala, concentrareacea mai mare a populat, iei ocupate a fost înregistrata în sectorulagricol (34.2 la suta). Numarul populat, iei ocupate în acest sector

Graficul 3.21: Evolut,ia ratei s, omajului s, i a rateide ocupare (%)

30

34

38

42

46

50


0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Rata de ocupare (a.s.) (scala din stînga)Rata şomajuluiRata şomajului (a.s.)


în trimestrul III, 2013 a crescut în termeni anuali cu 12.6 la suta(Graficul 3.20). Majorarea numarului populat, iei ocupate a fostatestata s, i în sectoarele: „alte activitat, i”- cu 17.6 la suta s, i„comert,”- cu 6.5 la suta. Cele mai vizibile scaderi fat, a de aceeas, iperioada a anului 2012 s-au înregistrat în urmatoarele sectoare:„construct, ii”, „industrie” s, i „servicii sociale (cu except, ia altoractivitat, i de servicii colective, sociale s, i personale)”. Totodata, însectorul „transporturi s, i comunicat, ii” s-a atestat cea mai micaconcentrare a numarului populat, iei ocupate (5.4 la suta).Graficul 3.22: Fondul de salarizare în

economie (%, fat,a de perioada similara aanului precedent)

0

5

10

15

20

25

I/11

II/11

III/1

1

IV/1

1

I/12

II/12

III/1

2

IV/1

2

I/13

II/13

III/1

3

IV/1

3*

în termeni nominali în termeni reali

Sursa: BNS, calcule BNM*octombrie - noiembrie

Veniturile salariale

În perioada octombrie - noiembrie 2013, ritmul anual de cres, tere afondului de salarizare în economie în termeni nominali a constituit10.1 la suta, iar deflatat cu IPC a înregistrat 5.0 la suta (Graficul3.22). De ment, ionat ca, în primele unsprezece luni ale anului2013, fondul de salarizare a crescut în termeni nominali cu 10.9la suta fat, a de aceeas, i perioada a anului 2012.

În perioada octombrie - noiembrie 2013, ritmul anual de cres, terea salariului mediu real pe economie a constituit 3.2 la suta, fiindinferior cu 2.2 puncte procentuale fat, a de nivelul trimestrului III,2013 (Graficul 3.23). Aceasta decelerare a fost determinata de

5Agent, ia Nat, ionala pentru Ocuparea Fort,ei de Munca


dinamica negativa a salariului mediu real din sectorul bugetar înlunile octombrie s, i noiembrie 2013.

În trimestrul IV6, 2013, ritmul de cres, tere a salariului mediu real

Graficul 3.23: Salariul mediu real* (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-6

-3

0

3

6

9

12

15

I/11

II/11

III/1

1

IV/1

1

I/12

II/12

III/1

2

IV/1

2

I/13

II/13

III/1

3

IV/1

3**

Economie Sector bugetar Sector real

Sursa: BNS, calcule BNM*deflatat cu IPC**octombrie - noiembrie

în sectorul bugetar a constituit minus 3.5 la suta. Aceasta reducerea fost determinata în principal de încetinirea ritmului de cres, terea salariului mediu real în domeniul învat, amîntului. Dinamicaanuala negativa din acest sector s-a datorat efectului reclasificariisalariat, ilor aferent, i învat, amîntului superior de la sectorul bugetarla cel real începînd cu 1 ianuarie 2013.

În perioada analizata, ritmul de cres, tere a salariului mediu însectorul real a fost influent,at preponderent de cres, terea salariuluimediu în urmatoarele ramuri: „tranzact, ii imobiliare”, „învat, amînt”,„agricultura”, „alte activitat, i de servicii colective” s, i „construct, ii”.

În sectorul industrial aferent sectorului real, variat, ia anuala asalariului mediu real în trimestrul IV, 2013 a consemnat o cres, terede 1.3 la suta, fiind cu 1.4 puncte procentuale inferioara valoriidin trimestrul III, 2013 (Graficul 3.24). Totodata, în lunileoctombrie-noiembrie 2013 ritmul anual de cres, tere a salariuluimediu real în industria prelucratoare a atins valoarea de 0.9 la

Graficul 3.24: Salariul mediu real în industrie(%, fat,a de perioada similara a anuluiprecedent)

-10

-5

0

5

10

15

I/11

II/11

III/1

1

IV/1

1

I/12

II/12

III/1

2

IV/1

2

I/13

II/13

III/1

3

IV/1

3*

Industrie, totalExtractivăPrelucrătoareEnergeticăProductivitatea muncii în industrie


suta, fiind mai mic cu 1.0 puncte procentuale fat, a de nivelultrimestrului III. Aceasta temperare a fost determinata demics, orarea salariilor în sectoare precum: „industria alimentara s, ia bauturilor”, „product, ia altor produse din minerale nemetalifere”s, i „product, ia de mas, ini s, i aparate electrice”. În acelas, i timp, seobserva o accelerare a salariului mediu real în industria extractiva,iar în sectorul energetic ritmul de cres, tere a salariului mediu reala constituit 2.7 la suta. Totodata, cres, terea volumului product, ieiindustriale din toate compartimentele industriei în lunileoctombrie s, i noiembrie 2013 (except, ia fiind industria energetica)a contribuit la cres, terea productivitat, ii muncii. Astfel, în perioadaanalizata dinamica anuala a productivitat, ii muncii a constituit 7.0la suta, ritm superior celui din trimestrul III, 2013 cu 0.4 puncteprocentuale.

Costurile unitare cu fort,a de munca în industrie în trimestrul IV,

Graficul 3.25: Costul unitar cu fort,a de muncaîn industrie (%, fat,a de perioada similara aanului precedent)

-40

-30

-20

-10

0

10

I/11

II/11

III/1

1

IV/1

1

I/12

II/12

III/1

2

IV/1

2

I/13

II/13

III/1

3

IV/1

3*

Total Extractivă Prelucrătoare Energetică


2013 au consemnat un ritm anual de minus 5.5 la suta, fiindinferior celui din trimestrul III, 2013 (Graficul 3.25). Dinamicaanuala a costurilor unitare în industria prelucratoare s, i ceaextractiva s-a situat în teritoriu negativ pentru al patruleatrimestru consecutiv. Evolut, iile respective pot fi explicate prinfaptul ca, ritmul de cres, tere a volumului product, iei a fost superiorcelui de cres, tere a fondului de salarizare.

6lunile octombrie - noiembrie


3.3 Sectorul extern

În trimestrul III, 2013 se evident, iaza o ameliorare a deficituluicontului curent al balant,ei de plat, i în comparat, ie cu trimestrulII, 2013, care a constituit 1.3 la suta ca pondere în PIB, fiind cu

Graficul 3.26: Ponderea contului curent în PIB(%)

-1.3-9.4-5.2-6.8

-11.2-7.8-8.2-16.1

-60

-40

-20

0

20

40

2008 2009 2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13

Alte transferuri şi venituriTransferuri şi venituri ale persoanelor fiziceBalanţa comercialăContul curent

Sursa: BNM

8.1 puncte procentuale inferior celui din trimestrul precedent7

(Graficul 3.26). Diminuarea deficitului balant,ei de plat, i s-a produsîn urma mics, orarii vizibile a soldului negativ al balant,ei comercialeca raport în PIB, în timp ce componentele cu contribut, ie pozitiva,transferurile s, i veniturile persoanelor fizice, dar s, i alte transferuris, i venituri au înregistrat cres, teri observabile.

Deficitul balant,ei comerciale în trimestrul III, 2013 s-a diminuatca pondere în PIB cu 3.7 puncte procentuale fat, a de trimestrul II,2013, constituind 35.4 la suta. Aceasta evolut, ie a fost determinata,pe de o parte, de mics, orarea ponderii importurilor raportate laPIB cu 3.4 puncte procentuale, iar, pe de alta parte, de majorareaponderii exporturilor cu 0.3 puncte procentuale.

Exportul de bunuri s, i servicii a reprezentat 41.5 la suta ca pondereîn PIB s, i a fost în cres, tere cu 0.3 puncte procentuale fat, a detrimestrul II, 2013. Exportul de produse agroalimentare raportatla PIB s-a majorat în perioada analizata cu 1.3 puncte procentuale,constituind 12.0 la suta. Totodata, exporturile au fost influent,atenegativ de cota produselor nealimentare s, i a serviciilor care s-au diminuat cu 0.8 s, i 0.2 puncte procentuale fat, a de trimestrulII, 2013, constituind 17.3 la suta s, i, respectiv, 12.1 la suta înPIB. Similar perioadelor precedente, în structura exporturilor

Graficul 3.27: Ponderea exporturilor s, i aimporturilor în PIB (%)

-76.9

41.5

-80.2-78.7-83.9-86.0-78.7-73.4

-94.3

41.243.643.445.039.436.841.1

-100

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

2008 2009 2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13

Resurse energetice Produse agroalimentareProduse nealimentare ServiciiTotal importuri Total exporturi

Sursa: BNM

au prevalat bunurile nealimentare cu 41.7 la suta, serviciilorrevenindu-le 29.3 la suta, iar produselor agroalimentare 29.0 lasuta (Graficul 3.27).

În perioada analizata, ponderea importurilor de bunuri s, i serviciiîn PIB s-a diminuat fat, a de trimestrul II, 2013 cu 3.4 puncteprocentuale, totalizînd 76.9 la suta. De ment, ionat ca, toatecomponentele importurilor raportate la PIB au consemnat valoriinferioare comparativ cu trimestrul II, 2013. Cele mai pronunt,atemics, orari au fost înregistrate la produsele alimentare s, i la celenealimentare - 1.3 s, i 1.1 puncte procentuale, respectiv. Ca pondereîn PIB, produsele nealimentare au constituit 43.9 la suta, iarcele alimentare - 8.8 la suta. Ponderile serviciilor s, i resurselorenergetice în PIB s-au diminuat cu 0.5 puncte procentuale fiecare,pîna la 12.0 s, i, respectiv, 12.1 la suta. Structural, cota importurilora fost formata din produse nealimentare în proport, ie de 57.1 la

7La analiza contului curent nu a fost utilizata terminologia standard conformmetodologiei FMI. Categoria desemnata Total transferuri ale persoanelor fizicecuprinde compensarea pentru munca s, i transferurile angajat, ilor (articole alecontului curent), restul articolelor exceptînd cele incluse în Balant,a comercialafiind regrupate în categoria Alte transferuri s, i alte venituri.


suta, resursele energetice s, i serviciile au consemnat 15.7 la suta,iar produsele agroalimentare – 11.5 la suta.

De ment, ionat ca, în trimestrul III, 2013 se evident, iaza o majorarea gradului de acoperire a exporturilor cu importuri pîna la 54.0 lasuta, de la 51.3 la suta în trimestrul II, 2013.

Conform datelor BNS, în trimestrul III, 2013 partenerilorcomerciali precum România, Federat, ia Rusa, Ucraina, Germania,Italia, Turcia s, i Belarus le-au apart, inut 70.9 la suta din totalul detranzact, ii comerciale derulate la operat, iunile de export-import cubunuri s, i servicii.

Dinamica transferurilor s, i a veniturilor persoanelor fizice aflate lamunca în strainatate au evoluat în trimestrul III, 2013 ascendent,majorîndu-se cu 1.6 puncte procentuale pe parcursul perioadei

Graficul 3.28: Ponderea transferurilor în PIB(%)

22.420.821.220.019.919.1

27.5

21.7

0

5

10

15

20

25

30

2008 2009 2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13

Transferuri din CSITransferuri din Restul lumiiTotal transferuri ale persoanelor fizice

Sursa: BNM

analizate s, i atingînd cota de 22.4 la suta în PIB (Graficul 3.28).Evolut, ia în cres, tere a transferurilor a fost determinata demajorarea transferurilor din t, arile CSI s, i din cele clasificate caRestul lumii. Astfel, în trimestrul III, 2013, ponderea în PIB amijloacele financiare transferate din zona CSI au constituit 14.8 lasuta sau cu 0.8 puncte procentuale mai mult fat, a de trimestrul II,2013, iar cele din Restul lumii8 au constituit 7.6 la suta (capondere în PIB) sau cu 0.8 puncte procentuale mai mult fat, a detrimestrul II, 2013. Conform distribut, iei geografice în perioadaanalizata transferurile din t, arile CSI au constituit 67.7 la suta, iar32.3 la suta au parvenit din t, arile clasificate ca Restul lumii.

În trimestrul III, 2013 ponderea fluxurilor financiare în PIB aconstituit 1.3 la suta, fiind cu mult inferioara celei din trimestrulII, 2013 (cu 8.1 puncte procentuale). Aceasta situat, ie a fostdeterminata preponderent de majorarea activelor oficiale derezerva (Graficul 3.29).

Graficul 3.29: Ponderea în PIB a mis, cariifluxurilor financiare (%)

16.1

7.811.2

6.8

1.3

9.45.28.2

-10

-5

0

5

10

15

20

25

2008 2009 2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13

Erori şi omisiuni Alte fluxuri financiareActive de rezervă Alte investiţii Investiţii directe Fluxuri financiare şi erori şi omisiuni

Sursa: BNM

În trimestrul III, 2013, ponderea în PIB a investit, iilor directea scazut cu 1.1 puncte procentuale fat, a de trimestrul II, 2013,constituind 2.0 la suta. Fluxurile de investit, ii directe în perioadaanalizata au fost orientate predominant în capitalul social alîntreprinderilor, constituind 1.7 la suta din PIB (fiind cu 0.6 puncteprocentuale mai mult fat, a de trimestrul II, 2013), precum s, i înalt capital, constituind 0.7 la suta din PIB (Graficul 3.30). Venitulreinvestit a avut o pondere în PIB modesta (0.5 la suta), însanegativa. Acest fapt s-a datorat atît pierderilor înregistrate de uniiagent, i economici din alte sectoare, cît s, i plat, ilor de dividende ce audepas, it profitul realizat în perioada respectiva de catre alt, i agent, ieconomici.

În perioada iulie-septembrie 2013, ponderea în PIB a componentei"alte investit, ii" în totalul fluxurilor financiare a crescut fat, a de

8Se refera la transferurile primite din toate t, arile lumii, exceptînd t, arilemembe ale CSI.


trimestrul II, 2013 (cu 1.8 puncte procentuale), det, inînd ceamai semnificativa pondere în totalul fluxurilor financiare. Ceamai mare pondere în cadrul componentei „alte investit, ii” o det, inîmprumuturile nete, a caror volum a fost în cres, tere cu 6.2 puncteprocentuale fat, a de trimestrul II, 2013 pe seama împrumuturilor

Graficul 3.30: Ponderea investit,iilor directe înPIB (%)

40.341.8 41.843.448.048.0

36.0

44.6

2.01.9 2.8 3.13.73.32.5

11.5

-5

0

5

10

15

20

25

2008 2009 2010 2011 2012 I/13 II/13 III/130

10

20

30

40

50

60

Alt capitalVenitul reinvestitCapitalul socialStocul investiţiilor directe neteFluxul de investiţii directe nete

Sursa: BNM

rambursate de catre agent, ii economici straini rezident, ilor, precums, i pe seama valorificarii de noi împrumuturi de catre sectorulbancar s, i agent, ii economici autohtoni. Ponderea în PIB a creditelorcomerciale nete a cunoscut o scadere de 2.8 puncte procentualefat, a de trimestrul II, 2013, datorita volumului mai mic de achitarinete efectuate de partenerii straini la creditele comerciale acordateanterior de catre agent, ii economici rezident, i, precum s, i datoritarambursarilor la creditele comerciale acordate anterior rezident, ilorde catre partenerii straini. Subcomponenta „valuta s, i depozitenete” a avut o pondere în PIB negativa (minus 2.1 la suta), faptcauzat de retragerea depozitelor nerezident, ilor în bancile licent, iateautohtone, precum s, i de majorarea neta a depozitelor rezident, ilordin bancile comerciale straine.

În majoritatea sectoarelor institut, ionale (cu except, ie bancilor s, icreditelor intra-grup) la sfîrs, itul trimestrului III, 2013 s-aconsemnat diminuarea ponderii datoriei externe în PIB fat, a desfîrs, itul trimestrului II, 2013 (Graficul 3.31). În perioada

Graficul 3.31: Ponderea datoriei externe în PIB(%)

71.073.574.578.1

61.976.5 72.177.5

0

15

30

45

60

75

90

2008 2009 2010 2011 2012 I/13 II/13 III/13

Autorităţi monetareBănciInvestiţii directe (credite intra-grup)Sector guvernamentalAlte sectoareDatoria externă

Sursa: BNM

analizata, ponderea datoriei externe a Republicii Moldova aconstituit 71.0 la suta din PIB, fiind cu 2.5 puncte procentualeinferioara valorii înregistrate în trimestrul II, 2013. Pondereamajora în totalul datoriei externe o det, in agent, ii economici - 44.4la suta, urmata de sectorul guvernamental - 20.5 la suta s, iinvestit, iile directe - 17.5 la suta.

35

Capitolul 4

Promovarea politicii monetare

4.1 Instrumentele politicii monetare

Politica ratelor dobînzilor

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 BNM a adoptat trei decizii depolitica monetara, prin care a hotarît ment, inerea ratei de baza lanivelul de 3.50 la suta anual. Argumentul major al acestor deciziil-a constituit consolidarea tendint,ei dezinflat, ioniste în RepublicaMoldova.

Graficul 4.1: Ratele medii lunare de referint,ape piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM(%)

1.5

3.0

4.5

6.0

7.5

9.0

10.5

1/11 7/11 1/12 7/12 1/13 7/13

CHIBID CHIBOR Rata de bază a BNM

Sursa: BNM

Graficul 4.2: Evolut,ia lunara a coridoruluiratelor dobînzilor (%)

0

2

4

6

8

10

12

14

1/11 7/11 1/12 7/12 1/13 7/13

Credite overnight Depozite overnightCredite/depozite interbancare VMS-91 zile

Sursa: BNM

Ratele dobînzilor CHIBOR/CHIBID s-au ment, inut în generalstabile pe tot parcursul trimestrului, înregistrînd sporadic us, oaremodificari în ambele sensuri. Ca urmare a acestei evolut, ii, ratadobînzii CHIBOR 2W înregistrata la finele trimestrului IV, 2013 afost superioara cu 0.47 puncte procentuale celei consemnate înultima zi a trimestrului III, constituind 6.43 la suta.

Rata medie lunara a dobînzii aferenta valorilor mobiliare de stat(VMS) de 91 zile a continuat în prima parte a trimestrului IV, 2013trendul crescator init, iat în perioada anterioara, însa a revenit peun trend descendent în ultima decada a lunii noiembrie, reflectîndcres, terea sensibila a cererii pentru acest tip de plasamente.Valoarea consemnata în ultima luna a trimestrului gestionar aînregistrat 5.59 la suta. Rata medie lunara a dobînzii pe piat,acreditelor/depozitelor interbancare a devansat în luna octombrielimita superioara a coridorului ratelor s, i s-a ment, inut pe aceastapozit, ie pîna la finele trimestrului, consemnînd 8.07 la suta lafinele perioadei gestionare.


Operat, iunile de piat, a deschisa

Vînzari de certificate ale BNM (CBN)

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 drenarea surplusului delichiditate din sistemul bancar s-a realizat exclusiv prin operat, iunide vînzare a certificatelor BNM pe termen de 14 zile.

BNM a desfas, urat 27 de licitat, ii cu anunt,area ratei maxime adobînzii echivalente cu rata de baza a BNM, în cadrul carora ofertabancilor a fost satisfacuta integral.

Ca urmare a faptului ca ratele dobînzilor solicitate de participant, iau fost egale cu rata maxima anunt,ata la licitat, ii, certificatele BNMau fost vîndute la o dobînda echivalenta cu rata de baza a BNM,care pe parcursul trimestrului s-a ment, inut la nivelul de 3.50 lasuta.

Stocul plasamentelor CBN la finele trimestrului de referint, a s, imedia lunara a acestora au constituit 2601.1 s, i, respectiv, 2923.0milioane lei, situîndu-se la un nivel inferior cu 972.6 milioane leis, i, respectiv, 529.8 milioane lei celor din trimestrul III, 2013.

Operat, iuni REPO de cumparare a valorilor mobiliare de stat(VMS)

Conform calendarului plasat pe pagina oficiala web, BancaNat, ionala a Moldovei a anunt,at saptamînal operat, iuni REPO decumparare a VMS pe termen de 28 zile cu rata fixa (rata de bazaplus o marja de 0.25 puncte procentuale), cereri din parteabancilor nu au fost înregistrate.

Activitatea de creditare

La situat, ia din 31 decembrie 2013 datoria creditoare a bancilorlicent, iate fat, a de Banca Nat, ionala a Moldovei a constituit 194.4milioane lei, fiind reprezentata din creditele acordate bancilorpentru protejarea integritat, ii sistemului bancar – 186.3 milioanelei, s, i creditele acordate pentru creditarea cooperativelor deconstruct, ie a locuint,elor – 8.1 milioane lei.

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 suma creditelor rambursate aconstituit 24.0 milioane lei, inclusiv creditele acordate bancilorpentru protejarea integritat, ii sistemului bancar – 23.3 milioane lei,s, i creditele acordate pentru creditarea cooperativelor deconstruct, ie a locuint,elor – 0.7 milioane lei.

Capitolul 4. Promovarea politicii monetare 37

Comparativ cu finele trimestrului III, soldul creditelor acordatebancilor s-a diminuat cu circa 11.0 la suta, de la 218.4 milioanelei la 194.4 milioane lei.

Facilitat, ile permanente

Regimul de funct, ionare al facilitat, ilor permanente (depozite s, icredite overnight) stabilit de BNM a permis bancilor gestionareaeficienta a lichiditat, ilor proprii s, i a oferit BNM un plus deflexibilitate în realizarea politicii monetare.

În trimestrul IV, 2013, similar trimestrului precedent, bancileau apelat zilnic la facilitatea de depozit overnight. Majoritateabancilor au constituit plasamente overnight cu precadere la fineleperioadei de ment, inere a rezervelor obligatorii. Volumul total aldepozitelor overnight la BNM a însumat în perioada de referint, a12421.0 milioane lei, ceea ce reprezinta un sold mediu zilnic de177.6 milioane lei, inferior celui din trimestrul precedent cu circa19.5 la suta.

Facilitatea de credit overnight a fost solicitata numai în ultima lunaa trimestrului, doar de catre 2 banci, care n-au reus, it sa-s, i adaptezepe deplin modul de gestionare a lichiditat, ilor la caracteristicilespecifice perioadelor de ment, inere a rezervelor obligatorii.

Suma creditelor overnight acordate de BNM în luna decembrie2013 a constituit 1192.5 milioane lei, soldul mediu zilnic în lunament, ionata însumînd 58.5 milioane lei.

În condit, iile unor lichiditat, i sporite urmarite în sistemul bancars, i în trimestrul IV, 2013, utilizarea concomitenta atît a facilitat, iide depozit, cît s, i a celei de credit overnight denota neîncredereabancilor cu lichiditat, i în exces în bancile ce se confrunta cu undeficit de lichiditate.

Pe parcursul trimestrului de referint, a ratele de dobînda atît ladepozitele, cît s, i la creditele overnight s-au ment, inut, respectiv, lanivelul de 0.5 la suta anual s, i 6.5 la suta anual.

Rezervele obligatorii

În trimestrul IV, 2013, de rînd cu operat, iunile de piat, a deschisa,mecanismul rezervelor obligatorii a continuat sa exercite funct, iilede control monetar s, i management al lichiditat, ii sistemului bancar.

Caracteristicile regimului rezervelor obligatorii au fost ment, inuteneschimbate pe parcursul întregului trimestru.

Rezervele obligatorii în MDL aferente perioadei de urmarire amijloacelor atrase 8 noiembrie – 7 decembrie 2013, ment, inute


de banci în perioada 8 decembrie 2013 – 7 ianuarie 2014 s-aucifrat la 3650.1 milioane lei, în cres, tere cu circa 6.8 la suta fat, a deperioada de urmarire 8 august – 7 septembrie 2013, ment, inute debanci în perioada 8 septembrie – 7 octombrie 2013.

Rezervele obligatorii în VLC ment, inute de banci la Banca Nat, ionalala situat, ia din 31 decembrie 2013 au însumat 71.4 milioane dolariSUA s, i 98.1 milioane euro. Comparativ cu finele trimestruluiprecedent rezervele obligatorii în VLC au evoluat nesemnificativ,rezervele obligatorii în dolari SUA majorîndu-se cu 0.3 la suta, iarcele în euro descrescînd cu 0.9 la suta.

În perioada de referint, a, rezervele obligatorii atît în MDL, cît s, i înVLC au consemnat o evolut, ie similara mijloacelor atrase în valutelerespective.

Piat, a monetara interbancara

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 volumul tranzact, iilor pe piat,ainterbancara a însumat 16401.1 milioane lei, superior celui dintrimestrul precedent cu 21.6 la suta. Cota majoritara, circa 99.97la suta din total, tradit, ional apart, ine piet,ei creditelor/depozitelorinterbancare.

Piat, a interbancara a creditelor/depozitelor

Volumul creditelor/depozitelor interbancare în trimestrul IV, 2013a constituit 16395.9 milioane lei, în cres, tere cu 21.7 la sutacomparativ cu trimestrul precedent.

Majorarea succesiva a volumului tranzact, iilor în ultimul trimestrual anului 2013 a avut loc pe fondul cererii sporite de lichiditatepe termen scurt consemnat la unele banci licent, iate, care auîmprumutat mijloace din piat, a preponderent cu scadent,a overnightla rate exagerat de înalte, ceea ce a condus la cres, terea ratei mediia dobînzii pe piat,a interbancara.

În aceste circumstant,e, pe parcursul trimestrului de referint, aratele dobînzilor medii lunare la credite/depozite interbancares, i-au ment, inut tendint,a de cres, tere, devansînd limita de sus acoridorului ratelor de politica monetara a BNM. Astfel, ratadobînzii medie trimestriala s-a cifrat la nivelul de 7.45 la sutaanual, în cres, tere fat, a de trimestrul III, 2013 cu 1.14 puncteprocentuale.

Termenul mediu al tranzact, iilor în trimestrul IV, 2013 a constituit6 zile, ment, inîndu-se la nivelul perioadei precedente.


Piat, a secundara a valorilor mobiliare

Rulajul trimestrial al piet,ei secundare a valorilor mobiliare de stata înregistrat un volum de 5.2 milioane lei, în diminuare cu 3.8milioane lei comparativ cu trimestrul III, 2013, fiind efectuatetranzact, ii atît de tipul banca – banca, cît s, i tranzact, ii de tipulbanca – client (46.2 la suta din totalul tranzact, iilor).

Media trimestriala a randamentului aferent operat, iunilor devînzare-cumparare pe piat,a secundara a valorilor mobiliare de stats-a majorat cu 2.2 puncte procentuale fat, a de trimestrul anteriors, i s-a cifrat la 6.46 la suta, pe fondul cres, terii termenului mediuponderat pîna la scadent, a de la 142 zile pîna la 181 zile.

Intervent, iile pe piat, a valutara interna

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 intervent, iile BNM pe piat,avalutara interna au avut un caracter sporadic s, i au fost efectuatepreponderent pentru atenuarea fluctuat, iilor excesive a cursuluioficial de schimb pe parcursul lunii octombrie 2013.

Pe parcursul perioadei ment, ionate volumul tranzact, iilor BanciiNat, ionale a Moldovei efectuate pe piat,a valutara interbancaracontra lei moldovenes, ti a constituit 15.17 milioane dolari SUA,inclusiv tranzact, ii de cumparare în suma de 11.03 milioane dolariSUA s, i tranzact, ii de vînzare în suma de 3.7 milioane dolari SUA,precum s, i convertiri valutare cu institut, iile Bancii Mondiale însuma de 0.44 milioane dolari SUA.

De ment, ionat ca, în perioada de referint, a BNM a efectuatoperat, iuni swap de vînzare în suma de 10.0 milioane dolari SUA.

4.2 Dinamica indicatorilor monetari Graficul 4.3: Modificarea agregatelor monetare(%, cres, tere anuala)

0

5

10

15

20

25

30

35

40

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

Bani în circulaţie M2 M3

Sursa: BNM

De la începutul anului 2013 a fost consemnata accentuarearitmurilor de cres, tere a indicatorilor monetari. Astfel, întrimestrul IV, 2013 ritmul de cres, tere a agregatelor monetare s-ament, inut la nivel înalt, media trimestriala în termeni anualiconstituind 29.3 la suta pentru M2 (cu 3.6 puncte procentualepeste nivelul de cres, tere din trimestrul III, 2013) s, i 26.2 la sutapentru M3 (cu 4.4 puncte procentuale mai mult decît în trimestrulIII, 2013) (Graficul 4.3).


Masa monetara

Analiza dinamicii agregatelor monetare pe termen mediu arata capresiunile inflat, ioniste asociate cu masa monetara sunt în cres, tere,principala cauza fiind sporirea banilor în circulat, ie. Pe parcursultrimestrului IV, 2013 masa monetara în sens larg a înregistrat înmedie o cres, tere anuala de 26.2 la suta, ceea ce reprezinta ceamai înalta valoare începînd cu trimestrul IV, 2008. Contribut, ia

Graficul 4.4: Dinamica agregatului monetarM3 (%, contribut,ia componentelor în cres, tereanuala)

0

5

10

15

20

25

30

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13Bani in circulaţie Depozite în valută străină, totalDepozite în moneda naţională, total Agregatul monetar M3

Sursa: BNM

Graficul 4.5: Dinamica soldului depozitelor (%,cres, tere anuala)

0

5

10

15

20

25

30

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

În moneda naţională În valută străină Total

Sursa: BNM

majora, în medie cu 44.3 la suta la aceasta majorare, au avut-o depozitele în moneda nat, ionala, fiind urmata de contribut, iabanilor în circulat, ie cu 34.1 la suta s, i a depozitelor în valutastraina cu 21.6 la suta. În as, a mod, din cres, terea medie de 26.2la suta pe parcursul trimestrului IV, 2013 11.6 puncte procentualesunt rezultatul sporirii soldului depozitelor în lei moldovenes, ti,9.0 puncte procentuale sunt efectul majorarii soldului banilor încirculat, ie, iar 5.7 puncte procentuale reprezinta cres, terile solduluidepozitelor în valuta straina (Graficul 4.4).

De asemenea, s-au produs modificari în structura masei monetareM3 fat, a de trimestrul III, 2013. Datorita cres, terii ponderii banilorîn circulat, ie în medie cu 0.4 puncte procentuale, ponderiledepozitelor în lei moldovenes, ti s, i a celor în valuta straina s-audiminuat cu 0.2 puncte procentuale s, i cu 0.1 puncte procentuale,respectiv.

Evolut, ia în termeni anuali a soldului total al depozitelor peparcursul trimestrului IV, 2013 a fost caracterizata printr-o sporirecu 3.3 puncte procentuale fat, a de ritmul de cres, tere din trimestrulIII, 2013, spre finele lunii decembrie 2013 ajungînd la nivelul de24.3 la suta, reprezentînd valoarea maxima înregistrata atît peparcursul trimestrului la capitolul dat, cît s, i în ultimii cinci ani(Graficul 4.5).

Piat,a creditelorGraficul 4.6: Evolut,ia trimestriala a creditelornoi acordate (%, cres, tere anuala)

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

Total În valută străină În moneda națională

Sursa: BNM

În trimestrul IV, 2013, ritmul anual al creditarii a constituit 45.6la suta, fiind cu 41.4 puncte procentuale peste nivelul similar altrimestrului III, 2013 s, i totodata cel mai accentuat din ultimii treiani. Volumul creditelor noi a însumat 10155.8 milioane lei, carezultat al expansiunii creditului în moneda nat, ionala cu 63.8la suta, precum s, i a creditelor în valuta straina cu 11.8 la suta(Graficul 4.6).

Creditele în lei moldovenes, ti au constituit 7428.0 milioane lei s, iau fost destinate în proport, ie de 84.5 la suta persoanelor juridice,


care au beneficiat de un volum mai mare de credite - cu 73.4 lasuta, comparativ cu trimestrul IV, 2012. Împrumuturile acordateîn lei moldovenes, ti persoanelor fizice au sporit cu 25.8 la suta,avînd o contribut, ie modesta, de doar 5.2 puncte procentuale, lacres, terea totala de 63.8 la suta.

Valoarea creditelor acordate în valuta straina a însumat 2727.9milioane lei, în termeni anuali reflectînd o cres, tere cu 11.8 la sutacomparativ cu trimestrul IV, 2012. Revenirea pe palierul pozitiv aritmului de cres, tere a creditelor noi acordate în valuta straina afost condit, ionata în totalitate de creditele destinate persoanelorjuridice, care au det, inut 98.8 la suta din volumul total, în situat, iaîn care creditarea în valuta straina a persoanelor fizice s-a restrînspractic de 2.2 ori fat, a de trimestrul IV, 2012.

Graficul 4.7: Evolut,ia trimestriala a creditelornoi acordate în MDL (%, cres, tere anuala întermeni reali)

-19.9

15.417.6

24.928.9 27.2

2.7

-8.4-9.3

22.3

27.6

56.1

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

Sursa: BNM

În termeni reali, în trimestrul IV, 2013 dinamica anuala acreditelor noi acordate în moneda nat, ionala a fost maipronunt,ata, majorîndu-se de la 22.3 la suta pîna la nivelul maximdin ultimii trei ani s, i jumatate de 56.1 la suta (Graficul 4.7).

Portofoliul creditelor

În trimestrul IV, 2013 ritmul mediu anual al soldului creditelorîn sectorul bancar a constituit 18.1 la suta, fiind cu 1.5 puncteprocentuale superior celui din trimestrul III, 2013. Majorarearitmului anual s-a datorat în cea mai mare parte cres, terii anualea creditelor acordate în moneda nat, ionala (23.8 la suta anual),acestea avînd s, i o pondere de 58.5 la suta din soldul total alcreditelor. Totodata, soldul creditelor în valuta straina a înregistrato cres, tere de 11.0 la suta anual, avînd o pondere de 41.5 la sutadin portofoliul total.

În structura pe sectoarele economiei, în trimestrul IV, 2013 ceamai mare cres, tere fat, a de trimestrul IV, 2012 în moneda nat, ionalaa fost consemnata la credite destinate comert,ului (49.0 la suta),urmate de cele din transport, telecomunicat, ii s, i dezvoltarea ret,elei(34.0 la suta) s, i din agricultura (29.3 la suta). În valuta strainacele mai semnificative majorari au fost înregistrate la creditele dinindustria alimentara (19.3 la suta) urmate de cele din comert, s, iindustria productiva cu cîte 12.3 la suta.

Piat,a depozitelor

Dinamica depozitelor noi atrase a fost s, i în trimestrul IV, 2013 unanegativa, fiind put, in mai pronunt,ata comparativ cu trimestrul III,2013 scaderea plasamentelor în termeni anuali constituind 4.2 lasuta, fiind atrase 8717.4 milioane lei (Graficul 4.8). Diminuareadepozitelor a fost mai accentuata din contul componentei în


valuta straina, impactul contribut, iei negative fiind de 5.5 puncteprocentuale din scaderea totala, iar cres, terea depozitelor înmoneda nat, ionala a contribuit pozitiv cu 1.3 puncte procentualela dinamica înregistrata.

Graficul 4.8: Evolut,ia trimestriala a depozitelornoi atrase (%, cres, tere anuala)

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13În moneda națională În valută străină Total

Sursa: BNM

Graficul 4.9: Evolut,ia trimestriala a depozitelornoi atrase în MDL (%, cres, tere anuala întermeni reali)

9.0

-2.7

35.5

9.4

19.5

-5.1

-22.2-24.5-22.8-26.1

-1.5 -2.6

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

Sursa: BNM

În trimestrul IV, 2013, depozitele în lei moldovenes, ti au înregistrato cres, tere cu 2.3 la suta fat, a de trimestrul IV, 2012, totalizînd5330.7 milioane lei, ca rezultat al plasamentelor mai mari cu2.5 la suta ale persoanelor juridice, cele ale persoanelor fizicemajorîndu-se cu 2.1 la suta.

În valuta straina, depozitele noi atrase s-au diminuat cu 12.9 lasuta fat, a de perioada similara a anului 2012, totalizînd 3386.7milioane lei. Depozitele în valuta au fost constituite în proport, iede 78.7 suta din contribut, ii ale persoanelor fizice s, i 21.3 la suta dincele ale persoanelor juridice. În trimestrul IV, 2013, nivelul inferioral depozitelor valutare, comparativ cu trimestrul IV, 2012, a fostcondit, ionat de mics, orarea plasamentelor agent, ilor economici cu31.8 la suta, pe fondul scaderii mai modeste cu 5.9 la suta anual adepozitelor persoanelor fizice.

În termeni reali, diminuarea ritmului de cres, tere anual aldepozitelor noi plasate în moneda nat, ionala a fost put, in maiaccentuata, cu 1.1 puncte procentuale în trimestrul IV, 2013,ajungînd pîna la 2.6 la suta, aflîndu-se pe palierul negativ s, aptetrimestre consecutiv (Graficul 4.9).

Portofoliul depozitelor

Portofoliul depozitelor în sectorul bancar în trimestrul IV, 2013 aînregistrat o cres, tere de 20.8 la suta, fiind cu 1.5 puncteprocentuale inferior celui din trimestrul III, 2013. Scaderearitmului anual s-a datorat în cea mai mare parte depoziteloratrase în moneda nat, ionala, care au înregistrat o scadere cu 2.0puncte procentuale, pîna la 24.6 la suta anual. Totodata, solduldepozitelor în valuta straina a înregistrat la fel un ritm de cres, teremai scazut cu 0.9 puncte procentuale (16.1 la suta anual).

Contribut, ia principala la modificarea soldului depozitelor înmoneda nat, ionala pe parcursul trimestrului IV, 2013 (24.6 la sutaanual) au avut-o depozitele persoanelor fizice, totalizînd 21.0puncte procentuale, persoanele juridice la rîndul lor au contribuitpozitiv cu 3.6 puncte procentuale. Pentru componenta în valutastraina s-a înregistrat tendint,a similara celei în moneda nat, ionala,la cres, terea de 16.1 la suta anual au contribuit persoanele fizicecu 13.8 puncte procentuale s, i persoanele juridice cu 2.3 puncteprocentuale.


Ratele dobînzii s, i mecanismul de transmisie apoliticii monetare

În trimestrul IV, 2013 s-au desfas, urat trei s, edint,e ale Consiliului deadministrat, ie al BNM aferente deciziilor de politica monetara, încadrul carora a fost evaluata balant,a riscurilor actualizata privindperspectivele inflat, iei pe termen scurt s, i mediu. Astfel, au fostemise trei decizii de ment, inere a ratei de baza la nivelul de 3.5 lasuta anual, nivel stabilit la s, edint,a din 25 aprilie 2013. În perioadade referint, a, politica monetara a purtat un caracter stimulativ s, i afost orientata în direct, ia combaterii presiunilor dezinflat, ioniste s, irealizarii obiectivului de ment, inere a ratei inflat, iei în intervalul devariat, ie de ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta de 5.0 la suta. Întrimestrul IV, 2013 media anuala a inflat, iei a constituit 4.9 la suta.

Graficul 4.10: Ratele medii ale dobînzilor înMDL (%)

12.51

5.82

3.50

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1/11 1/12 1/13

Credite noi Depozite noi la termen Rata de bază

Sursa: BNM

Similar perioadelor precedente, în trimestrul IV, 2013 BNM agestionat ferm surplusul de lichiditate, utilizînd instrumentariulmixt de intervent, ie pe piat,a monetara s, i cea valutara prinoperat, iunile de vînzare a certificatelor BNM s, i cumparare/vînzarede valuta (octombrie 2013).

Rata medie a dobînzii la creditele noi acordate în monedanat, ionala a evoluat în cres, tere spre sfîrs, itul trimestrului IV, 2013,situîndu-se la nivelul de 12.51 la suta în luna decembrie 2013, saucu 0.72 puncte procentuale mai mult comparativ cu sfîrs, itultrimestrului III, 2013, cînd rata a constituit 11.79 la suta (Graficul4.10). Înaspririle condit, iilor de finant,are în moneda nat, ionala au

Graficul 4.11: Dinamica ponderii depozitelornoi atrase în lei ale persoanelor fizice (%)

53.9

51.6

63.0

52.6

67.4

59.3

71.7

63.6

58.5

54.1

56.9

63.5

45

50

55

60

65

70

75

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13

Sursa: BNM

fost dictate de cererea mai accentuata la credite din parteapersoanelor juridice, fiind consemnate cres, teri ale ratelor pe totparcursul trimestrului, înregistrînd valori cu 1.17 puncteprocentuale peste valorile înregistrate la finele trimestrului III,2013. Costul creditelor destinate persoanelor fizice a înregistrattendint,a inversa, ratele la credite în moneda nat, ionaladiminuîndu-se în octombrie-decembrie 2013 cu 0.74 puncteprocentuale, pîna la valoarea minima de 12.54 la suta. Ratamedie la creditele noi acordate în valuta straina a crescut cu 1.84puncte procentuale, înregistrînd în luna decembrie 2013 un nivelde 8.91 la suta.

În perioada octombrie-decembrie 2013, rata medie a dobînzii ladepozitele noi plasate în moneda nat, ionala s-a diminuatsemnificativ, cu 0.80 puncte procentuale, de la 6.62 la suta în lunaseptembrie 2013 pîna la 5.82 la suta în luna decembrie 2013.Aceasta modificare a ratei dobînzii a cuantificat scaderea ratelorcu 0.63 puncte procentuale, pîna la 3.21 la suta la plasamentelepersoanelor juridice s, i cu 0.12 puncte procentuale, pîna la 7.71 la


suta în cazul persoanelor fizice. De ment, ionat ca, în lunanoiembrie 2013 la depozitele persoanelor fizice în monedanat, ionala a fost înregistrat minimul istoric de 7.69 la suta anual.În trimestrul IV, 2013 contribut, ia persoanelor fizice la constituireadepozitelor noi în lei moldovenes, ti s-a mics, orat pîna la 63.5 lasuta, sau cu 3.9 puncte procentuale mai put, in comparativ cutrimestrul III, 2013 (Graficul 4.11).

Graficul 4.12: Evolut,ia marjei bancare (p.p.)

6.02

3.99

0

1

2

3

4

5

6

7

8

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13Marja bancară la operațiunile în moneda naţionalăMarja bancară la operațiunile în valută străină

Sursa: BNM

În valuta straina, rata medie a dobînzii la depozitele noi atrases-a plasat în luna decembrie 2013 la nivelul de 4.51 la suta.Ambele segmente de clientela au înregistrat valori în jurul acestuinivel, persoanele juridice - 4.50 la suta s, i cele fizice - 4.51 lasuta. Totodata, comparativ cu trimestrul III, 2013, se constata oinfluent, a mai mare din partea depunerilor persoanelor juridice,rata dobînzii sporind cu 1.04 puncte procentuale, în timp ce laplasamentele persoanelor fizice au ramas practic la acelas, i nivel.

Marja bancara (diferent,a dintre ratele medii la credite s, i depozite)la operat, iunile în lei moldovenes, ti a crescut pîna la 6.02 puncteprocentuale în trimestrul IV, 2013, sau cu 1.04 puncte procentualefat, a de trimestrul III, 2013, perioada în care a constituit 4.98puncte procentuale (Graficul 4.12).

Cres, terea marjei s-a datorat majorarii mai pronunt,ate a ratei mediia dobînzii la creditele noi acordate fat, a de mics, orarea ratei medii adobînzii la depozitele noi atrase în perioada octombrie-decembrie2013.

Marja bancara asociata operat, iunilor în valuta straina a înregistratun trend similar celor în moneda nat, ionala s, i a atins nivelulde 3.98 puncte procentuale, fiind în cres, tere cu 1.16 puncteprocentuale în trimestrul IV, 2013 fat, a de trimestrul III, 2013,atunci cînd constituia 2.82 puncte procentuale. Cres, terea marjei afost o consecint, a a majorarii ratei medii a dobînzii la creditele noiacordate odata cu mics, orarea ratei medii la depozitele atrase învaluta straina.

Costul portofoliului creditelor s, i a depozitelorGraficul 4.13: Ratele medii ale dobînzilor laportofoliu creditelor s, i depozitelor (%)

11.5212.80

7.758.16

8.319.60

4.724.78

0

2

4

6

8

10

12

14

12/12 02/13 04/13 06/13 07/13 10/13 12/13Credite în moneda naționalăCredite în valută străinăDepozite în moneda naționalăDepozite în valută străină

Sursa: BNM

Costurile portofoliilor, atît al creditelor, cît s, i al depozitelor, auînregistrat tendint,e identice de mics, orare a ratelor pe parcursulultimelor 12 luni pe ambele segmente de valuta. Cele maisemnificative scaderi ale ratelor au fost consemnate la soldurilecreditelor s, i depozitelor în moneda nat, ionala, cu cîte 1.3 puncteprocentuale, pîna la nivelul de 11.52 la suta s, i, respectiv, 8.31 lasuta anual în decembrie 2013. În valuta straina, portofoliul decredite s-a ieftinit cu ritmuri mai mici, mics, orîndu-se cu 0.4puncte procentuale, pîna la 7.75 la suta anual. În acelas, i timp,costul soldului depozitelor în valuta straina a fost stabil s, i practicnu s-a diminuat pe parcursul ultimelor 12 luni, reprezentînd înluna decembrie 2013 nivelul de 4.72 la suta anual (Graficul 4.13).


Evolut, ia cursului de schimb nominal s, i realefectiv

Graficul 4.14: Fluctuat,iile cursului oficial deschimb al leului moldovenesc

11

12

13

14

15

16

17

18

19

2012 I/12 II/12 III/12 IV/12 I/13 II/13 III/13 IV/13

MDL

Cursul oficial al monedei naţionale faţă de dolarul SUACursul oficial al monedei naţionale faţă de euro

Sursa: BNM

Graficul 4.15: Dinamica cursului de schimbnominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER)al MDL calculat în baza ponderii principalilorparteneri comerciali (dec.2000- 100%)

110.9

119.4

90

100

110

120

130

140

150

2009 2010 2011 2012 2013

NEER REER

Sursa: BNM

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 cursul de schimb oficial nominalal monedei nat, ionale s-a depreciat atît fat, a de dolarul SUA, cît s, ifat, a de euro cu 0.8 la suta s, i 2.7 la suta, respectiv, comparativ cufinele trimestrului III, 2013 (Graficul 4.14).

Aceeas, i tendint, a a înregistrat-o s, i cursul oficial mediu de schimb almonedei nat, ionale care în trimestrul IV, 2013 s-a depreciat fat, a dedolarul SUA s, i fat, a de euro cu 1.9 la suta s, i 4.7 la suta, respectiv,în raport cu cursul oficial nominal mediu de schimb al monedeinat, ionale înregistrat în trimestrul precedent.

În acelas, i timp, s-a atestat s, i o depreciere, dar nesemnificativa,a cursului de schimb real efectiv al monedei nat, ionale9, calculatîn baza ponderii principalilor parteneri comerciali s, i a cursurilormedii de schimb (de 0.2 la suta fat, a de luna septembrie 2013),(Graficul 4.15).

La deprecierea cursului de schimb real efectiv, contribut, iamajoritara i-a revenit României (cu 0.3 puncte procentuale), acarei moneda s-a apreciat atît fat, a de leul moldovenesc, cît s, i fat, ade dolarul SUA (Graficul 4.16).

Graficul 4.16: Contribut,ia principalilor partenericomerciali ai Republicii Moldova la modificareacursului real efectiv în tr.IV, 2013

Deprecierea (-) / aprecierea (+)

-0.4 -0.3 -0.2 -0.1 0.0 0.1 0.2 0.3

PoloniaMarea Britanie

GreciaFranţaAustriaOlanda

LituaniaFederația Rusă

UcrainaBelarus

RomâniaBulgaria

GermaniaItalia

TurciaUngaria

China

puncte procentuale

Sursa: BNM

Pe parcursul trimestrului IV, 2013 evolut, ia cursului de schimb almonedei nat, ionale s-a divizat în doua perioade: de apreciere, încondit, iile unei oferte nete de valuta straina de la persoanele fizice,care depas, ea excesiv cererea de valuta straina de la persoanelejuridice, s, i de depreciere, în condit, iile unei situat, ii opuse celeiment, ionate. În acelas, i timp, un factor suplimentar de influent, aasupra trendului cursului de schimb al leului moldovenesc aconstituit s, i evolut, ia valutelor straine pe piet,ele externe, în speciala monedei unice europene.

În linii generale, în trimestrul IV, 2013 dinamica volumului delichiditat, i în valuta straina pe piat,a valutara interna a fostcondit, ionata de oscilat, iile sezoniere specifice acestei perioade,caracterizate, în cea mai mare parte, printr-o oferta mai redusa devaluta straina de la persoanele fizice s, i o cerere mai mare devaluta straina din partea agent, ilor economici, indusa inclusiv deintensificarea plat, ilor pentru importul de resurse energeticespecifice acestei perioade (Graficul 4.17).

9Calculat comparativ cu luna decembrie 2000.


În acelas, i timp, în trimestrul IV, 2013 a crescut atît oferta neta10

de valuta straina de la persoanele fizice, cît s, i cererea11 de valutastraina din partea agent, ilor economici, cu 5.2 la suta s, i 4.1 la suta,respectiv, în raport cu perioada similara a anului 2012. Totodata,oferta a suplinit cererea în proport, ii de 104.4 la suta comparativcu 103.4 la suta în trimestrul IV, 2012.

În ce prives, te structura pe valute a ofertei, se atesta o cres, teregraduala a celei în ruble ruses, ti12, astfel încît spre finele anului2013 acesteia i-a revenit ponderea majoritara (39.3 la suta).

Graficul 4.17: Structura valutara a ofertei netede valuta straina, (valutele sunt recalculate înUSD la cursul mediu constant)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1/12 7/12 1/13 7/13USD EUR RUB

Sursa: BNM

Graficul 4.18: Ritmul de cres, tere a oferteinete de valuta straina de la persoanele fizicepe valute fat,a de perioada similara a anuluiprecedent

-50%

0%

50%

100%

150%

1/12 7/12 1/13 7/13USD EUR RUB Total

Sursa: BNM

Totodata, se contureaza o tendint, a de temperare a ritmului decres, tere a ofertei în aceasta valuta (Graficul 4.18).

Cît despre evolut, ia lunara a cursului oficial de schimb fat, a dedolarul SUA în octombrie - decembrie 2013, pe parcursul luniioctombrie cursul mediu s-a depreciat cu 1.3 la suta, pe cînd celînregistrat la finele lunii s-a apreciat cu 1.0 la suta comparativ cuindicatorii respectivi înregistrat, i în luna precedenta.

Graficul 4.19: Gradul de acoperire a vînzarilornete de catre oferta neta s, i dinamica cursuluioficial

116.4

111.9

98.6

94.1

96.3

92.2

88.4

139.5

99.9

110.8

146.4

100.2 100.4 97.6

113.0110.3

94.690.0

111.4

173.4

123.8

129.8

88.8

96.2

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

160%

180%

200%

1/12 7/12 1/13 7/13

11.011.211.411.611.812.012.212.412.612.813.013.2MDL/USD

Vânzări nete de valută străină către persoanele juridice

Gradul de acoperire a vânzărilor nete de valută străină către persoanele juridiceprin oferta netă de valută străină de la persoanele fiziceCursul MDL/USD mediu pe perioadă

Sursa: BNM

În luna octombrie cursul a evoluat în doua etape, urcînd13 în primajumatate a lunii pîna la cotat, ia maxima a ultimilor 4 ani14, ulteriorinversîndu-s, i traiectoria spre o apreciere brusca spre finele lunii,de 2.6 la suta15, pe fondul unei oferte nete de valuta straina de lapersoanele fizice, care a depas, it în proport, ii de 29.8 la suta cerereade valuta straina din partea agent, ilor economici. În acest context,în octombrie 2013 oferta neta de valuta straina de la persoanelefizice s-a cifrat la 280.4 milioane dolari SUA, reducîndu-se cu 4.5la suta fat, a de luna septembrie, pe cînd vînzarile nete de valutastraina catre persoanele juridice au constituit 216.0 milioane dolariSUA, diminuîndu-se cu 8.9 la suta.

În luna noiembrie, cursul de schimb mediu al leului moldovenescfat, a de dolarul SUA s-a apreciat cu 0.6 la suta fat, a de lunaoctombrie, în condit, iile atestarii unui flux net de credite s, iinvestit, ii de 44.0 milioane dolari SUA. Totodata, cursul de schimbînregistrat la finele lunii s-a depreciat cu 2.4 la suta fat, a de dolarulSUA. Deprecierea acestuia s-a produs ca urmare a reducerii pînala 96.2 la suta a gradului de acoperire a cererii de valuta strainadin partea agent, ilor economici prin oferta neta de valuta strainade la persoanele fizice comparativ cu 129.8 la suta în octombrie.

În acest context, în luna noiembrie oferta neta de valuta strainade la persoanele fizice s-a cifrat la 190.4 milioane dolari SUA,

10care s-a cifrat la 689.7 milioane USD11care s-a cifrat la 660.3 milioane USD12recalculata la cursul constant din 31.12.201313urmare intervent, iilor masive ale BNM de absorbire a excedentului de valuta

straina de pe piat,a valutara interna realizate în trimestrul anterior14cifrîndu-se la 13.1581 MDL/USD în perioada 11.10.13-14.10.1315fat, a de maximul de 13.1581 MDL/USD


reducîndu-se cu 32.1 la suta fat, a de luna precedenta, pe cîndvînzarile nete de valuta straina catre persoanele juridice s-audiminuat, însa în proport, ii mai mici - cu 8.4 la suta, cifrîndu-se la197.9 milioane dolari SUA.

Graficul 4.20: Evolut,ia activelor oficiale derezerva exprimate în luni de import de marfuris, i servicii

1000

1500

2000

2500

3000

1/10 12/10 12/11 12/12

mil. USD

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0luni de import

Active oficiale de rezervă

Active oficiale de rezervă în luni de import de mărfuri şi servicii

Sursa: BNM

Pe parcursul lunii decembrie cursul de schimb al monedei nat, ionaleînregistrat la finele lunii s-a apreciat nesemnificativ, cu 0.5 la sutafat, a de dolarul SUA, pe cînd cel mediu a înregistrat o depreciere de0.6 la suta în comparat, ie cu luna precedenta. Deprecierea cursuluis-a atestat în condit, iile continuarii reducerii gradului de acoperirea vînzarilor nete de valuta straina catre persoanele juridice prinoferta neta de valuta straina de la persoanele fizice pîna la 88.8 lasuta (Graficul 4.19).

Astfel, în decembrie 2013 oferta neta de valuta straina de lapersoanele fizice s-a majorat cu 15.0 la suta, pîna la 218.9 milioanedolari SUA, pe cînd vînzarile nete de valuta straina catre persoanelejuridice au sporit în proport, ii considerabile, cu 24.5 la suta, pînala 246.4 milioane dolari SUA.

La finele trimestrului IV, 2013 activele oficiale de rezerva s-au cifratla 2820.6 milioane dolari SUA, majorîndu-se cu 3.6 la suta fat, a definele trimestrului anterior s, i acoperind circa 4.716 luni de import(Graficul 4.20). La majorarea activelor oficiale de rezerva aucontribuit, în cea mai mare parte, recept, ionarea de catre MinisterulFinant,elor a granturilor acordate de catre Comisia Europeanapentru sust, inere bugetara aferente reformarii sectorului justit, iei(15.0 milioane euro sau echivalentul a 20.29 milioane dolari SUA),sectorului energetic (11.6 milioane euro sau echivalentul a 15.8milioane dolari SUA), sectorului de stimulare economica în zonelerurale (13.0 milioane euro sau echivalentul a 17.64 milioane dolariSUA). În acelas, i timp, Banca Mondiala a acordat MinisteruluiFinant,elor un credit aferent Proiectului “Suport de urgent, a pentruagricultura Moldovei” (6.38 milioane dolari SUA), precum s, i uncredit în domeniul educat, iei (3.92 milioane dolari SUA).

16calculat în baza prognozei aferente importului de bunuri s, i servicii pentruanul 2014


Capitolul 5

Prognoza inflat,iei pe termenmediu

Graficul 5.1: Ritmul anual de cres, tere a PIB înzona euro

punc

te p

roce

ntua

le

−1

−0.8

−0.6

−0.4

−0.2

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

%

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

Diferenta(p.p), scala din dreapta RI nr.1,2014 RI nr.4,2013

Sursa: Eurostat, Consensus Forecasts, calcule BNM

Graficul 5.2: Ritmul anual de cres, tere a IPC înzona euro

punc

te p

roce

ntua

le

−0.8

−0.6

−0.4

−0.2

0

0.2

0.4

0.6

0.8

%

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/150.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5



Graficul 5.3: Ritmul anual de cres, tere a PIB înFederat,ia Rusa

punc

te p

roce

ntua

le

−2.5

−2

−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

%

I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15−1

0

1

2

3

4

5

6


Sursa: Serviciul Federal de Statistica al Rusiei, ConsensusForecast, calcule BNM

5.1 Ipoteze externe privind prognoza

Economia mondiala s-a consolidat în a doua jumatate a anului2013 s, i ar trebui sa se revigoreze s, i mai mult în anul 2014,în principal datorita cres, terii economiilor avansate. Cu toateacestea, cres, terea economica mondiala este înca lenta s, i ramînesub potent, ial, evident, iindu-se problemele aferente datoriilor destat, ratele înalte ale s, omajului s, i cres, terea riscurilor de deflat, ie.Majoritatea economiilor emergente au intrat în faza de încetinirea ciclului economic, ceea ce se va reflecta semnificativ asupracererii mondiale s, i a pret,urilor internat, ionale la materiile prime.De asemenea, persista riscurile generate de turbulent,ele de pepiet,ele financiare s, i volatilitatea fluxurilor de capital, iar react, iilela deciziile ulterioare de politica monetara ale principalilor jucatorimondiali prezinta incertitudini puternice.

În contextul celor relatate mai sus, pentru anul 2014 FMI17

prognozeaza o cres, tere a economiei mondiale cu 3.7 la suta, iar înanul 2015 cu 3.9 la suta. Totodata, economiile avansate vor cres, telent s, i dispersat, în medie atingînd un nivel de cres, tere de 2.2 lasuta în anul 2014 s, i de 2.3 la suta în anul 2015. Cres, tereatemperata în economiile emergente va fi la un nivel mediu de 5.1la suta în anul 2014, cu o us, oara accelerare în anul 2015 deaproximativ 5.4 la suta. Pentru comparare, FMI estimeaza ca înanul 2013 economia mondiala a crescut în medie cu 3.0 la suta,dintre care economiile avansate cu 1.3 la suta s, i economiileemergente cu 4.7 la suta.

Îmbunatat, irea datelor privind economiile europene a determinatpiet,ele financiare sa spere ca recuperarea economiei zonei eurova fi mai rapida. De asemenea, diminuarea ratei de baza în lunanoiembrie de la 0.5 la 0.25 la suta va genera sporirea creditariis, i respectiv relansarea mai rapida a activitat, ii economice. Astfel,

17World Economic Outlook Update, ianuarie 2014

Capitolul 5. Prognoza inflat, iei pe termen mediu 49

în runda curenta de prognoza se anticipeaza ca în anii 2014 s, i2015 produsul intern brut în zona euro va cres, te în medie cu 1.0s, i, respectiv, cu 1.4 la suta, ceea ce comparativ cu Raportul asuprainflat, iei nr.4, 2013 semnifica o cres, tere cu 0.1 s, i, respectiv, cu 0.4puncte procentuale (Graficul 5.1).

Graficul 5.4: Ritmul anual de cres, tere a IPC înFederat,ia Rusa

punc

te p

roce

ntua

le

−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

%

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/153.5

4

4.5

5

5.5

6

6.5

7

7.5


Sursa: Serviciul Federal de Statistica al Rusiei, ConsensusForecast, calcule BNM

Graficul 5.5: Rata medie de schimb USD/EUR

%

−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

4

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/151.22

1.24

1.26

1.28

1.3

1.32

1.34

1.36

1.38

Diferenta(%), scala din dreapta RI nr.1,2014 RI nr.4,2013


Graficul 5.6: Rata medie de schimb RUB/USD

%

−8

−6

−4

−2

0

2

4

6

8

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/1529

30

31

32

33

34

35


Sursa: Banca Centrala a Federat,iei Ruse, ConsensusForecasts, calcule BNM

Pret,urile de consum în zona euro în trimestrul IV, 2013 au scazutsemnificativ pe fundalul diminuarii pret,urilor la produselealimentare s, i resursele energetice, determinînd ies, irea niveluluiinflat, iei din intervalul t, intit de Banca Centrala Europeana. Astfel,pentru anul 2014, prognoza privind nivelul mediu al inflat, iei afost diminuata de la 1.4 la 1.1 la suta. Totodata, pasareasemnificativa a cres, terii economice a zonei euro din anul 2014 înanul 2015 s, i respectiv a cererii interne a determinat s, i majorareanivelului prognozat al inflat, iei medii anuale pentru anul 2015, dela 1.2 la 1.4 la suta (Graficul 5.2).

Pe parcursul ultimelor luni, Ministerul Dezvoltarii Economice aFederat, iei Ruse a diminuat treptat prognozele privind cres, tereaeconomiei ruse în anii viitori, dar s, i cea pe termen lung. Laaceasta au contribuit deteriorarea constanta din ultimele lunia indicatorilor macroeconomici din sectorul de producere, dars, i constatarea necesitat, ii reformarii economiei în scopul spoririicompetitivitat, ii pe piet,ele internat, ionale. Astfel, în runda curentade prognoza se anticipeaza ca produsul intern brut va cres, te înFederat, ia Rusa în anii 2014 s, i 2015 în medie cu 1.5 s, i, respectiv,cu 1.7 la suta. Comparativ cu runda de prognoza din Raportulasupra inflat, iei nr. 4, 2013, prognozele în cauza au fost diminuatecu 1.1 s, i, respectiv, cu 0.4 puncte procentuale (Graficul 5.3).

Anticiparea diminuarii presiunilor inflat, ioniste în Federat, ia Rusanu s-a adeverit, astfel în runda curenta de prognoza, nivelul mediual inflat, iei pentru anul 2014 se preconizeaza a fi de 5.9 la suta, cu0.2 puncte procentuale mai mult decît valoarea estimata în rundade prognoza precedenta. Des, i economia Federat, iei Ruse este îndeclin, pret,urile se ment, in înalte din cauza cererii sporite pentruservicii s, i a consumului robust stimulat de creditarea substant, ialaa populat, iei din ultimii ani. Totodata, pentru anul 2015, nivelulmediu prognozat al inflat, iei anuale în Federat, ia Rusa de 5.2 la sutaa ramas neschimbat între cele doua runde de prognoza (Graficul5.4).

Ca s, i în cele doua runde de prognoza anterioare, se estimeaza caîn urmatoarele opt trimestre paritatea USD/EUR va scadea.Evolut, ia în cauza va fi determinata în principal de orientareapoliticilor monetare ale Sistemului Rezervelor Federale (SRF) s, iBancii Centrale Europene (BCE). As, adar, se as, teapta ca SRF sacontinue reducerea volumului activelor procurate pe parcursulîmbunatat, irii statisticilor macroeconomice, astfel contribuind laaprecierea dolarului SUA. Deprecierea monedei unice europene va


fi determinata de fragilitatea recuperarii economiei zonei eurocomparativ cu avansarea economiei SUA, dar s, i de politicamonetara stimulativa a BCE. Astfel, pentru anul 2014 se ment, ineprognoza de 1.34 pentru paritatea USD/EUR, iar pentru anul2015 se anticipeaza o valoare medie anuala de 1.28 (Graficul 5.5).

Graficul 5.7: Pret,ul petrolului de marca Urals

%

−10

−8

−6

−4

−2

0

2

4

6

8

10

US

D /

baril

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/1590

95

100

105

110

115

120

125


Sursa: Bloomberg, calcule BNM

Graficul 5.8: Pret,ul la gazele naturale

%

−10

−8

−6

−4

−2

0

2

4

6

8

10

US

D /

1000

m3


330

340

350

360

370

380

390

400

410


Sursa: ANRE, calcule BNM

Graficul 5.9: Ritmul anual de cres, tere aIndicelui pret,urilor mondiale la produselealimentare

punc

te p

roce

ntua

le

−8

−6

−4

−2

0

2

4

6

8

%

1/12 7/12 1/13 7/13 1/14 7/14 1/15 7/15−15

−10

−5

0

5

10


Sursa: Organizat,ia Mondiala pentru Agricultura s, i Alimentat,ie,Bloomberg, calcule BNM

O alta ipoteza a rundei curente de prognoza este deprecierea încontinuare a rublei ruses, ti pe fundalul stagnarii economiei ruse,a ies, irilor de capital s, i a reducerii pret,ului petrolului pe piet,eleinternat, ionale. Astfel, pentru anii 2014 s, i 2015 se anticipeaza carata medie anuala de schimb RUB/USD va fi de 34.4 s, i, respectiv,de 34.7, ceea ce semnifica o cres, tere de 4.9 s, i, respectiv, de 4.8 lasuta comparativ cu runda de prognoza precedenta (Graficul 5.6).

În runda curenta de prognoza se ment, ine ipoteza diminuariipret,ului internat, ional la petrol, însa într-o masura mai mare decîtîn runda precedenta de prognoza. Astfel, pentru anul 2014 seanticipeaza ca pret,ul mediu al petrolului va fi de 103.7 dolariSUA/baril, cu 2.4 la suta mai put, in decît anticiparea din rundaprecedenta s, i cu 3.8 la suta mai put, in comparativ cu anul 2013.Pentru anul 2015 se anticipeaza un pret, mediu anual de 99.0 dolariSUA/baril. Presiunile în sensul reducerii pret,ului petrolului vorfi asigurate de majorarea ofertei de petrol, ca rezultat al ridicariipart, iale a sanct, iunilor împotriva Iranului, dar s, i de ment, inereacererii pentru resurse petroliere la un nivel jos, ca urmare afragilitat, ii relansarii economiilor avansate s, i a evolut, iei precare aeconomiilor emergente (Graficul 5.7).

Data fiind diminuarea prognozei privind pret,ul petrolului, dar s, iprelungirea contractului de import al gazelor naturale dinFederat, ia Rusa, se estimeaza ca pret,ul mediu anual de import algazului natural în Republica Moldova va fi de 367.4 dolariSUA/1000 m3 în anul 2014, ceea ce semnifica o reducere de 2.3 lasuta comparativ cu prognoza din Raportul asupra inflat, iei nr. 4,2013 s, i o reducere de 3.2 la suta comparativ cu anul 2013. Pentruanul 2015 se anticipeaza ca pret,ul mediu anual de import algazului natural va fi de 350.4 dolari SUA/1000 m3 (Graficul 5.8).

Pret,urile internat, ionale la produsele alimentare vor urma trenduldescendent, însa în limitele volatilitat, ii puternice cauzate deefectele sezoniere. Astfel, pentru anii 2014 s, i 2015 se estimeaza oscadere a pret,urilor internat, ionale la produsele alimentare cu 3.6s, i, respectiv, cu 2.5 la suta, comparativ cu anul precedent. Înraport cu runda de prognoza anterioara, reducerea în cauza estesemnificativ mai mica din cauza deteriorarii prognozelor privindrecolta curenta din emisfera sudica, dar s, i a condit, iiloragrometeorologice atipice din emisfera de nord, care ar puteaavea consecint,e severe asupra recoltei viitoare (Graficul 5.9).


5.2 Prognoza pe termen mediu

Cererea agregata

Deviat, ia PIB, conform rundei actuale de prognoza, este anticipataa fi negativa practic pentru tot orizontul de prognoza. Astfel,conform scenariului, începînd cu primul trimestru al anului curentdeviat, ia PIB îs, i va schimba semnul, diminuîndu-se pîna întrimestrul III, 2014. În a doua jumatate a orizontului de prognozacererea agregata va înregistra valori apropiate nivelului saupotent, ial. Plasarea activitat, ii economice sub nivel pe termen lungva determina presiuni dezinflat, ioniste.

Ment, inerea unui nivel pozitiv al deviat, iei PIB pentru trimestrulIV, 2013 este determinata de cres, terea estimata înalta a activitat, iieconomice pentru trimestrul respectiv. Aceasta din urma ar fiposibila datorita persistent,ei cres, terilor din primele trei trimestreale anului 2013. Conform comunicatului BNS, datele efectiveale cres, terii PIB real în trimestrele I, II s, i III ale anului 2013 auconstituit 3.5 la suta, 6.1 la suta s, i 12.9 la suta respectiv. Dinamicaputernica pe parcursul anului 2013 a fost posibila, în primulrînd, datorita unei product, ii agricole foarte bune, ca rezultat alcondit, iilor meteorologice prielnice, pe de o parte, s, i nivelului redusal sectorului respectiv în anul 2012, pe de alta parte.

Graficul 5.10: Prognoza deviat,iei PIB (%)

IV/12 II/13 IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/15−5

−4

−3

−2

−1

0

1

2


Reorientarea deviat, iei PIB începînd cu trimestrul I al anului curentla valori negative a devenit posibila, în principal, datoritadiminuarii cres, terii surselor de finant,are a consumului. Principalacontribut, ie negativa se presupune a fi diminuarea volumuluiremiterilor în urma cres, terilor reduse ale activitat, ii economice încele mai importante t, ari - surse de provenient, a ale acestora.Totodata, anticipînd un nivel al recoltei la valori medii istorice,agricultura va înregistra o scadere în termeni anuali. Des, i aceastava fi nesemnificativa, contribut, ia la cres, terea economica totala vafi una negativa.

Revenirea deviat, iei PIB, în a doua jumatate a orizontului deprognoza, în apropierea nivelului zero va fi posibila, inclusiv, caurmare a unei influent,e cu caracter stimulativ din partea politiciimonetare. Impactul stimulativ al condit, iilor monetare reale va fideterminat în primul rînd de nivelul ratei reale efective de schimb.Acesta se va plasa peste tendint,a sa pe termen lung, pentruîntreaga perioada de prognoza, ceea ce înseamna o contribut, iepozitiva la competitivitatea prin pret, a produselor autohtone încomparat, ie cu cele ale principalilor parteneri comerciali. În


direct, ia stimularii cererii agregate va contribui s, i nivelele reduseale ratelor reale de dobînda.

Expansiunea pe termen mediu a politicii monetare va contribui laatenuarea impactului negativ din partea s, ocurilor adverse asupracres, terii economice s, i, prin urmare, va stabiliza cererea agregata.În aceste condit, ii, va fi posibila ment, inerea ritmului anual alinflat, iei în intervalul de variat, ie pe tot orizontul de prognoza.

Inflat, iaGraficul 5.11: Prognoza ritmului anual al IPCtotal (%, anual)

IV/10 II/11 IV/11 II/12 IV/12 II/13 IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/150

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Intervalul de incertitudine

IV/10 II/11 IV/11 II/12 IV/12 II/13 IV/13 II/14 IV/14 II/15 IV/150

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Tinta Inflatiei


Graficul 5.12: Decompozit,ia IPC (p.p.)

IV/10 II/11 IV/11 II/12 IV/12 II/13 IV/13 II/14 VI/14 II/15 IV/15−2

0

2

4

6

8

10

Inflatia de baza Produse alimentare Preturi reglementate Combustibili

IV/10 II/11 IV/11 II/12 IV/12 II/13 IV/13 II/14 VI/14 II/15 IV/15−2

0

2

4

6

8

10

Tinta

Inflatie


Proiect, ia curenta plaseaza rata medie anuala a inflat, iei IPC lanivelul de 5.4 la suta pentru anul curent. Pentru anul 2015, inflat, iaprognozata este de 4.8 la suta. Proiect, ia curenta plaseaza nivelulratei anuale a inflat, iei în intervalul de variat, ie de ±1.5 puncteprocentuale de la t, inta inflat, iei de 5.0 la suta anual pentru totorizontul de prognoza.

Valorile medii proiectate din cadrul rundei curente de prognozasunt superioare celor prognozate în Raportul asupra inflat, iei nr.4, 2013. Astfel, pentru anii 2014 s, i 2015, rata anuala a inflat, iei,în medie, va avea un nivel superior cu 0.7 puncte procentuale s, i0.5 puncte procentuale, respectiv, fat, a de cel proiectat în cadrulraportului anterior.

Majorarea pret,urilor produselor alimentare pe piet,eleinternat, ionale comparativ cu scenariul din cadrul Raportuluiasupra inflat, iei nr. 4, 2013 este unul din factorii principali ce audus la accelerarea cres, terii anuale a pret,urilor interne laprodusele alimentare fat, a de scenariul din proiect, ia precedenta.De asemenea, majorarea prognozei la respectiva componenta IPCeste cauzata s, i de un ritm mai mare decît a fost prognozat pentrutrimestrul IV, 2013. Abaterea a fost determinata, în cea mai mareparte, de temperaturile mai reci decît valorile normale,consemnate în prima jumatate a lunii octombrie, fapt ce ainfluent,at negativ procesul de colectare, pastrare s, i comercializarea legumelor s, i a cartofilor.

Contribut, ia inflat, iei de baza la rata anuala a inflat, iei este inferioaracelei înregistrate în cadrul raportului precedent, însa ramîne afi una semnificativa pe toata perioada de prognoza. Astfel, ratamedie anuala a inflat, iei de baza va fi de 4.6 la suta s, i 3.3 lasuta pentru 2014 s, i 2015, respectiv. Diminuarea prognozei lacomponenta respectiva a IPC s-a produs ca rezultat al unei cereriagregate negative pentru urmatoarele opt trimestre.

Contribut, ia combustibililor la rata anuala a inflat, iei va fi relativstabila pe întregul orizont de prognoza. Acest fapt este determinat,


pe de o parte, de anticiparea scaderii pret,urilor la petrol pe piet,eleinternat, ionale, iar, pe de alta parte, de caracterul stimulativ alcanalului ratei efective de schimb.

Dinamica pret,urilor reglementate va fi similara cu cea înregistrataîn cadrul scenariului din raportul asupra inflat, iei precedent.Ipotezele din runda precedenta de prognoza ramîn valabile s, ipentru proiect, ia curenta.

Conduita proiectata a politicii monetare va urmari în continuarecalibrarea ansamblului condit, iilor monetare reale în sens largpentru a asigura ment, inerea pe termen mediu a ratei inflat, iei îninteriorul intervalului de variat, ie de ±1.5 puncte procentuale dela t, inta inflat, iei de 5.0 la suta.

Compararea prognozei actuale cu prognoza anterioara

Traiectoria proiectata a ratei anuale a inflat, iei conform scenariuldin runda curenta de prognoza a fost revizuita în direct, ia majorariipe tot orizontul de prognoza. Pe parcursul anului 2014, rata anualaa inflat, iei va fi în medie mai mare cu circa 0.7 puncte procentualefat, a de proiect, ia precedenta. Pentru anul viitor, nivelul ratei anualea inflat, iei va fi în medie mai mare cu circa 0.5 puncte procentualecomparativ cu prognoza din cadrul Raportului asupra inflat, iei nr.4, 2013.

Graficul 5.13: Ritmul anual al IPC total

pu

nct

e p

roce

ntu

ale

I/10 I/11 I/12 I/13 I/14 I/15

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4%

Tinta Inflatiei

I/10 I/11 I/12 I/13 I/14 I/153

4

5

6

7

8

9

Diferenta (p.p), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza anterioara

Sursa: calcule BNM

Reconfigurarea traiectoriei ratei anuale a inflat, iei pentru totorizontul de prognoza se datoreaza în principal unei contribut, iisuperioare din partea produselor alimentare. Dinamica superioaraa pret,urilor internat, ionale la produsele alimentare comparativ cunivelul proiectat în cadrul scenariului anterior este motivul debaza pentru care a fost revizuita contribut, ia produseloralimentare. De asemenea, înregistrarea unui ritm mai înalt lapret,urile produselor alimentare în trimestrul IV, 2013 decît s-aanticipat în runda precedenta de prognoza, la fel, a contribuit lamajorarea prognozei ratei anuale a inflat, iei.

Pentru anul 2014, dar s, i pentru anul viitor, contribut, ia inflat, ieide baza la formarea ratei anuale a IPC va fi inferioara celeiînregistrate în cadrul raportului precedent. Diminuarea respectivaeste determinata de anticiparea reducerii cererii agregate pentruperioada de prognoza.

Riscuri s, i incertitudini

Pe ansamblu economia mondiala s-a consolidat în a douajumatate a anului 2013, încheind etapa cumularii riscurilor


dezinflat, ioniste. Actualmente, baza riscurilor s, i incertitudinilor petermen scurt s, i pe termen lung o constituie discrepant,ele întreevolut, ia economiilor avansate s, i cele emergente, care ar puteaconduce la accelerarea semnificativa a pret,urilor internat, ionale înneconcordant, a cu avansarea relativ fragila a activitat, ii economiceîn unele state.

Evolut, ia piet,elor financiare în urmatoarele trimestre va ficondit, ionata de politicile Sistemului Rezervelor Federale s, i aleBancii Centrale Europene. Des, i trendul descrescator al paritat, iiUSD/EUR este o certitudine deja de mai multe luni, incertitudineaimpulsurilor bazate pe deciziile autoritat, ilor monetare vizate lasaloc volatilitat, ii puternice generate de evolut, ia statisticilormacroeconomice. Totodata, este put, in probabil ca alte economiiimportante sa renunt,e în viitorul apropiat la politicile monetarestimulative, cererea interna nefiind suficient de robusta s, i inflat, iafiind relativ joasa, ca urmare a continuarii propagarii impulsurilorde diminuare a pret,urilor la anumite categorii de produse. Deasemenea, economiile emergente s, i în curs de dezvoltare suntsupuse ies, irilor de capital, care voluntar conduc la depreciereamonedelor respective. De aceea, cel mai probabil în urmatoareleluni presiunile din partea evolut, iei monedei nat, ionale vor avea uncaracter slab inflat, ionist, riscurile fiind atribuite incursiunilorhaotice cauzate de evolut, ia piet,ei valutare internat, ionale s, i deeventualele ies, iri de capital din t,ara.

Pret,urile internat, ionale la petrol aparent vor urma o traiectorieus, or descrescatoare, însa riscurile aferente cererii s, i ofertei nu artrebui neglijate. Astfel, în perioade scurte, pret,urile internat, ionalear putea cres, te semnificativ sub influent,a acutizarii conflictelor înOrientul Mijlociu s, i Africa de Nord, sau a statisticilor pozitive carevor sust, ine ideea accelerarii economiei mondiale s, i respectiv acres, terii cererii pentru petrol. Analogic, în sensul descres, teriipret,urilor la petrol, ar putea act, iona statisticile negative saucres, terea semnificativa a ofertei de petrol, ca urmare a reluariiexportului de petrol din Iran. Pe termen lung, însa, pret,ulpetrolului nu va prezenta deviat, ii semnificative de la trendul debaza, în condit, iile în care nu poate fi neglijata important,aintervent, iilor OPEC în echilibrarea cererii s, i a ofertei de petrol.

Riscuri sporite prezinta situat, ia aferenta evolut, iei economieiFederat, iei Ruse s, i a politicii în domeniul migrat, iei, în contextulposibilitat, ii diminuarii volumului remiterilor. Impactul negativasupra cererii interne, în cazul acutizarii situat, iei ment, ionate, arputea determina sporirea presiunilor dezinflat, ioniste s, i respectivdevierea nivelului inflat, iei de la cel prognozat.

Evolut, ia pret,urilor internat, ionale la produsele alimentare nu se vamodifica semnificativ în viitorul apropiat. Continuarea diminuariipret,urilor generata de recolta bogata din anul 2013 aparent va fi


temperata de intensificarea comert,ului s, i de deteriorareaperspectivelor privind recolta viitoare în emisfera sudica.Totodata, incertitudini puternice prezinta consecint,eleintemperiilor agrometeorologice asupra recoltei viitoare atît peplan intern, cît s, i din alte regiuni ale emisferei nordice. Astfel,ipoteza cres, terii us, oare a pret,urilor internat, ionale la produselealimentare începînd cu a doua jumatate a anului curent nu poatefi exclusa.


Capitolul 6

Decizii de politica monetara

Rezumatul sedintei Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei din 30.05.2013cu privirela politica monetara

A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administrat, ie - dl Marin Molos, ag, prim-viceguvernator – vicepres, edinteal Consiliului de administrat, ie, dna Emma Tabîrt, a, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna Lucia Hadârca, director al Departamentului operat, iunivalutare s, i relat, ii externe, dna Nina Savin, director al Departamentului operat, iuni de piat, a, dl Vladimir T, urcanu,director al Departamentului reglementare s, i supraveghere bancara, dl Andrei Velicev, s, ef al Direct, iei avizarejuridica s, i contencios, Departamentul juridic.Radu Cuhal a prezentat situat, ia macroeconomica actuala, inclusiv pe piet,ele monetara, valutara, a creditelor s, i adepozitelor, evolut, ia mediului macroeconomic extern, analiza inflat, iei curente s, i a factorilor de influent, a asupraprocesului inflat, ionist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele s, i scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflat, iei în interiorul intervalului devariat, ie de ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta de 5.0 la suta stipulata în Strategia politicii monetare pe termenmediu.Consiliul de administrat, ie a evaluat complexitatea balant,ei riscurilor ce pot afecta dinamica inflat, iei pe termenmediu cu ment, ionarea factorilor preponderent de natura dezinflat, ionista. S-a pus accentul pe temperarea cres, teriipret,urilor internat, ionale la petrol, precum s, i pe prognozele mai put, in optimiste aferente cres, terii economicela nivel mondial (alimentate atît de avansul redus al economiei zonei euro, cît s, i de cres, terea economica subas, teptari în SUA). Presiuni proinflat, ioniste ar putea surveni din partea ajustarii politicii bugetare pentru anul2013 s, i din partea majorarii pret,urilor la produsele alimentare de sezon. Evolut, iile recente de pe piat,a bancarafac indezirabila relaxarea imediata a condit, iilor monetare reale prin diminuarea ratei de baza. Actualmente, seimpune recurgerea la implementarea instrumentelor auxiliare ale politicii monetare s, i monitorizarea vigilenta acondit, iilor s, i perspectivelor mediului macroeconomic intern s, i extern.Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarîre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 3.5 la suta anual;2. se ment, in ratele de dobînda:• la creditele overnight la nivelul actual de 6.5 la suta anual,• la depozitele overnight la nivelul actual de 0.5 la suta anual;3. se ment, ine norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenes, ti s, i în valuta straina lanivelul actual de 14.0 la suta din baza de calcul;

Rezultatele votarii

PRO – 3 CONTRA – 0 ABT, INUT – 0

Pres, edintele Consiliului de administrat, ie Secretar al Consiliului de administrat, ie

Dorin DRAGUT, ANU Sergiu SURDU

Capitolul 6. Decizii de politica monetara 57

Rezumatul s, edint,ei Consiliului de administrat, ie al Bancii Nat, ionale a Moldovei din 27.06.2013cu privire la politica monetara

A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administrat, ie - dl Marin Molos, ag, prim-viceguvernator – vicepres, edinteal Consiliului de administrat, ie, dna Emma Tabîrt, a, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dna Lucia Hadârca, director al Departamentului operat, iunivalutare s, i relat, ii externe, dna Nina Savin, director al Departamentului operat, iuni de piat, a, dna Elina Cotovit,chi,s, ef al Direct, iei reglementare s, i autorizare bancara, Departamentul reglementare s, i supraveghere bancara, dnaNatalia Sîrbu, director al Departamentului juridic.Radu Cuhal a prezentat situat, ia macroeconomica actuala, inclusiv pe piet,ele monetara, valutara, a creditelor s, i adepozitelor, evolut, ia mediului macroeconomic extern, analiza inflat, iei curente s, i a factorilor de influent, a asupraprocesului inflat, ionist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele s, i scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflat, iei interiorul intervalului devariat, ie de ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta de 5.0 la suta stipulata în Strategia politicii monetare pe termenmediu.Membrii Consiliuliului de administrat, ie au evaluat provocarile la adresa inflat, iei, ca urmare a evolut, iilor recenteale mediului intern, precum s, i a celui extern. Principalii factori dezinflat, ionis, ti sunt: perspectiva incerta a cres, teriieconomice din zona euro s, i diminuarea pret,urilor mondiale la produsele alimentare. De asemenea, s-au centrat peevolut, ia pret,ului la petrol pe piet,ele internat, ionale, pe fundalul posibilelor intensificari ale tensiunilor din OrientulMijlociu, ceea ce se va reflecta nemijlocit asupra amplificarii presiunilor inflat, ioniste. În vederea asigurarii unorcondit, ii monetare reale propice pentru stimularea procesului de creditare s, i a activitat, ii economice, precum s, i acelor aferente ancorarii anticipat, iilor inflat, ioniste în contextul ment, inerii ratei inflat, iei în proximitatea t, intei de5.0 la suta pe termen mediu, cu o posibila deviere de ± 1.5 puncte procentuale, s-a decis ment, inerea indicatoruluiprincipal de politica monetara - rata de baza, la nivelul actual. Totodata, se impune recurgerea la implementareainstrumentelor auxiliare ale politicii monetare s, i monitorizarea vigilenta a condit, iilor s, i perspectivelor mediuluimacroeconomic intern s, i extern.Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarîre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 3.5 la suta anual;2. se ment, in ratele de dobînda:• la creditele overnight la nivelul actual de 6.5 la suta anual,• la depozitele overnight la nivelul actual de 0.5 la suta anual;3. se ment, ine norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenes, ti s, i în valuta straina lanivelul actual de 14.0 la suta din baza de calcul;

Rezultatele votarii



Dorin DRAGUT, ANU Iurie BORS,


Rezumatul s, edint,ei Consiliului de administrat, ie al Bancii Nat, ionale a Moldovei din 25.07.2013cu privire la politica monetara

A prezidat s, edint,a: dl Dorin Dragut,anu, guvernator – pres, edinte al Consiliului de administrat, ie.Au fost prezent, i: Membrii Consiliului de administrat, ie - dl Marin Molos, ag, prim-viceguvernator – vicepres, edinteal Consiliului de administrat, ie, dna Emma Tabîrt, a, viceguvernator, dl. Aureliu Cincilei, viceguvernator, dl IonSturzu, viceguvernator.Raportor: dl Radu Cuhal, director al Departamentului politica monetara s, i cercetari.Invitat, i: dl Andrei Rotaru, consilier al guvernatorului, dl Sergiu Bucur, director adjunct al Departamentuluioperat, iuni valutare s, i relat, ii externe – s, ef al Direct, iei gestionarea rezervelor valutare, dna Nina Savin, directoral Departamentului operat, iuni de piat, a, dl Vladimir T, urcanu, director al Departamentului reglementare s, isupraveghere bancara, dna Natalia Sîrbu, director al Departamentului juridic.Radu Cuhal a prezentat situat, ia macroeconomica actuala, inclusiv pe piet,ele monetara, valutara, a creditelor s, i adepozitelor, evolut, ia mediului macroeconomic extern, analiza inflat, iei curente s, i a factorilor de influent, a asupraprocesului inflat, ionist. Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat impactul masurilor de politica monetaraimplementate anterior. Au fost discutate ipotezele s, i scenariile noii runde de prognoza pe termen mediu, inclusivmasurile de politica monetara ce urmeaza a fi adoptate în vederea încadrarii inflat, iei interiorul intervalului devariat, ie de ± 1.5 puncte procentuale de la t, inta de 5.0 la suta stipulata în Strategia politicii monetare pe termenmediu.Membrii Consiliului de administrat, ie au evaluat aspectele definitorii la adresa inflat, iei pe termen mediu, cument, ionarea factorilor preponderent de natura dezinflat, ionista. S-a pus accent pe decelerarea inflat, iei, dreptconsecint, a a diminuarii prognozei cres, terii economice pe piet,ele externe, în special în Uniunea Europeana s, iFederat, ia Rusa, precum s, i a reducerii pret,urilor internat, ionale la produsele alimentare. Totodata, presiunileinflat, ioniste ar putea fi generate de redresarea us, oara a cererii interne, precum s, i de majorarea pret,urilorinternat, ionale la petrol pe fondul persistent,ei tensiunilor din Orientul Mijlociu. Evolut, iile recente de pe piat,abancara fac indezirabila relaxarea imediata a condit, iilor monetare reale prin diminuarea ratei de baza. Totodata,Banca Nat, ionala va ment, ine caracterul stimulativ al politicii monetare atît prin canalul ratei reale a dobînzii,cît s, i prin canalul ratei reale efective de schimb, contribuind astfel la ment, inerea ritmului anual al inflat, iei înproximitatea t, intei de 5.0 la suta pe termen mediu.Ca rezultat, Consiliul de administrat, ie al BNM a adoptat urmatoarea hotarîre:1. se ment, ine rata de baza aplicata la principalele operat, iuni de politica monetara pe termen scurt lanivelul actual de 3.5 la suta anual;2. se ment, in ratele de dobînda:• la creditele overnight la nivelul actual de 6.5 la suta anual,• la depozitele overnight la nivelul actual de 0.5 la suta anual;3. se ment, ine norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenes, ti s, i în valuta straina lanivelul actual de 14.0 la suta din baza de calcul;

Rezultatele votarii



Dorin DRAGUT, ANU Iurie BORS,

59

Lista de figuri

1.1 Ritmul anual al IPC s, i al inflat, iei de baza (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

1.2 Ritmul anual al subcomponentelor inflat, iei (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.3 Evolut, ia inflat, iei anuale s, i contribut, ia subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.4 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a inflat, iei de baza (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.5 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a pret,urilor la produsele alimentare (p.p.) . . . . . 10

1.6 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a pret,urilor reglementate (p.p.) . . . . . . . . . . . 11

1.7 Contribut, iile componentelor la cres, terea anuala a pret,urilor la combustibili (p.p.) . . . . . . . . . 11

1.8 Evolut, ia s, i prognoza IPC de la implementarea regimului de t, intire a inflat, iei (%) . . . . . . . . . . 12

1.9 Ritmul anual al IPPI (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.1 Evolut, ia indicilor PMI* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

2.2 Aprecierea (-) / deprecierea (+) medie în trimestrul IV, 2013 a ratei de schimb a MDL,RON, RUB,UAH fat, a de USD s, i EUR comparativ cu perioada precedenta (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

2.3 Ritmul anual de cres, tere al indicilor pret,urilor mondiale (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

2.4 Evolut, ia medie lunara a pret,ului petrolului s, i a ratei de schimb USD/EUR . . . . . . . . . . . . . . . 15

2.5 Rata s, omajului în SUA, zona euro s, i economiile vecine (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

3.1 Contribut, ia componentelor cererii la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

3.2 Contribut, ia componentelor (p.p.) la cres, terea consumului final al gospodariilor populat, iei (%) . 21

3.3 Contribut, ia surselor de finant,are (p.p.) la cres, terea reala a consumului gospodariilor populat, iei (%) 22

3.4 Dinamica veniturilor s, i a cheltuielilor publice (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

3.5 Evolut, ia indicatorilor bugetului public nat, ional ca pondere în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

3.6 Datoria de stat ca pondere în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

LISTA DE FIGURI 60

3.7 Curba randamentelor VMS (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.8 Investit, ii în active materiale pe termen lung pe tipuri de mijloace fixe (%, fat, a de perioada similaraa anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.9 Investit, ii în active materiale pe termen lung pe surse de finant,are (%, fat, a de perioada similara aanului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.10 Evolut, ia ritmului anual al exporturilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p.p.) . . . . . . . . . 26

3.11 Evolut, ia ritmului anual al exporturilor (%) s, i contribut, ia subcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

3.12 Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p.p.) . . . . . . . . . 26

3.13 Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia subcomponentelor pe grupe de marfuri(p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.14 Evolut, ia în termeni reali a comert,ului extern (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . 27

3.15 Contribut, ia sectoarelor economiei la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.16 Evolut, ia în termeni reali a product, iei industriale s, i a transportului de marfuri, (%, fat, a de lunasimilara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.17 Evolut, ia comert,ului intern (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . 29

3.18 Product, ia globala agricola (%, fat, a de anul precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.19 Populat, ia activa s, i ocupata (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . 29

3.20 Populat, ia ocupata pe activitat, i ale economiei nat, ionale (%, fat, a de perioada similara a anuluiprecedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.21 Evolut, ia ratei s, omajului s, i a ratei de ocupare (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.22 Fondul de salarizare în economie (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . 30

3.23 Salariul mediu real* (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.24 Salariul mediu real în industrie (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . . . . 31

3.25 Costul unitar cu fort,a de munca în industrie (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . 31

3.26 Ponderea contului curent în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.27 Ponderea exporturilor s, i a importurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.28 Ponderea transferurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

LISTA DE FIGURI 61

3.29 Ponderea în PIB a mis, carii fluxurilor financiare (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3.30 Ponderea investit, iilor directe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

3.31 Ponderea datoriei externe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

4.1 Ratele medii lunare de referint, a pe piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM (%) . . . . . . . . . . 35

4.2 Evolut, ia lunara a coridorului ratelor dobînzilor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

4.3 Modificarea agregatelor monetare (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

4.4 Dinamica agregatului monetar M3 (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuala) . . . . . . . 40

4.5 Dinamica soldului depozitelor (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

4.6 Evolut, ia trimestriala a creditelor noi acordate (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

4.7 Evolut, ia trimestriala a creditelor noi acordate în MDL (%, cres, tere anuala în termeni reali) . . . . 41

4.8 Evolut, ia trimestriala a depozitelor noi atrase (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

4.9 Evolut, ia trimestriala a depozitelor noi atrase în MDL (%, cres, tere anuala în termeni reali) . . . . . 42

4.10 Ratele medii ale dobînzilor în MDL (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.11 Dinamica ponderii depozitelor noi atrase în lei ale persoanelor fizice (%) . . . . . . . . . . . . . . . 43

4.12 Evolut, ia marjei bancare (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.13 Ratele medii ale dobînzilor la portofoliu creditelor s, i depozitelor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.14 Fluctuat, iile cursului oficial de schimb al leului moldovenesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

4.15 Dinamica cursului de schimb nominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER) al MDL calculat în bazaponderii principalilor parteneri comerciali (dec.2000- 100%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

4.16 Contribut, ia principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova la modificarea cursului realefectiv în tr.IV, 2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

4.17 Structura valutara a ofertei nete de valuta straina, (valutele sunt recalculate în USD la cursul mediuconstant) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

4.18 Ritmul de cres, tere a ofertei nete de valuta straina de la persoanele fizice pe valute fat, a de perioadasimilara a anului precedent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

4.19 Gradul de acoperire a vînzarilor nete de catre oferta neta s, i dinamica cursului oficial . . . . . . . . 46

LISTA DE FIGURI 62

4.20 Evolut, ia activelor oficiale de rezerva exprimate în luni de import de marfuri s, i servicii . . . . . . . 47

5.1 Ritmul anual de cres, tere a PIB în zona euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

5.2 Ritmul anual de cres, tere a IPC în zona euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

5.3 Ritmul anual de cres, tere a PIB în Federat, ia Rusa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

5.4 Ritmul anual de cres, tere a IPC în Federat, ia Rusa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

5.5 Rata medie de schimb USD/EUR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

5.6 Rata medie de schimb RUB/USD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

5.7 Pret,ul petrolului de marca Urals . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

5.8 Pret,ul la gazele naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

5.9 Ritmul anual de cres, tere a Indicelui pret,urilor mondiale la produsele alimentare . . . . . . . . . . 50

5.10 Prognoza deviat, iei PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

5.11 Prognoza ritmului anual al IPC total (%, anual) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5.12 Decompozit, ia IPC (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5.13 Ritmul anual al IPC total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

63

Lista de tabele

1.1 Evolut, ia s, i prognoza IPC s, i a componentelor sale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.1 Evolut, ia produsului intern brut în anul 2013* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

A.1 Ratele medii de politica monetara (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

A.2 Ratele rezervelor obligatorii ale t, arilor din regiune (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

A.3 Indicele pret,urilor de consum anual (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

A.4 Ratele reale de politica monetara (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

64

Anexa A

Tabele statistice

Tabelul A.1: Ratele medii de politica monetara (%)

Ucraina Federat,ia România Ungaria Belarus Polonia Kazahstan Moldova Turcia Georgia* Armenia

Rusa

2012

ian. 7.8 8.0 5.8 7.0 45.0 7.0 7.5 8.7 8.8 6.6 8.0

febr. 7.8 8.0 5.5 7.0 44.0 7.0 7.2 6.6 8.6 6.5 8.0

mart. 7.7 8.0 5.5 7.0 38.0 7.0 7.0 4.6 8.3 6.5 8.0

apr. 7.5 8.0 5.3 7.0 36.0 7.0 6.5 4.5 8.3 6.5 8.0

mai 7.5 8.0 5.3 7.0 35.0 7.3 6.5 4.5 8.3 6.2 8.0

iun. 7.5 8.0 5.3 7.0 33.3 7.3 6.1 4.5 8.3 5.9 8.0

iul. 7.5 8.0 5.3 7.0 31.5 7.3 6.0 4.5 8.3 5.8 8.0

aug. 7.5 8.0 5.3 7.0 30.7 7.3 5.6 4.5 8.3 5.8 8.0

sept. 7.5 8.1 5.3 6.7 30.2 7.3 5.5 4.5 8.0 5.8 8.0

oct. 7.5 8.3 5.3 6.5 30.0 7.3 5.5 4.5 7.4 5.8 8.0

n. 7.5 8.3 5.3 6.2 30.0 7.0 5.5 4.5 7.2 5.7 8.0

dec. 7.5 8.3 5.3 5.9 30.0 6.8 5.5 4.5 7.0 5.4 8.0

2013

ian. 7.5 8.3 5.3 5.7 30.0 6.5 5.5 4.5 6.9 5.3 8.0

febr. 7.5 8.3 5.3 5.5 30.0 6.3 5.5 4.5 6.7 5.0 8.0

mart. 7.5 8.3 5.3 5.2 29.1 5.8 5.5 4.5 6.4 4.7 8.0

apr. 7.5 8.3 5.3 4.9 27.8 5.8 5.5 4.4 5.8 4.5 8.0

mai 7.5 8.3 5.3 4.8 25.9 5.5 5.5 3.5 5.3 4.3 8.0

iun. 7.2 8.3 5.3 4.7 24.0 5.3 5.5 3.5 5.0 4.2 8.0

iul. 7.0 8.3 5.0 4.2 23.5 5.0 5.5 3.5 5.1 4.0 8.0

aug. 6.7 8.3 4.6 4.0 23.5 5.0 5.5 3.5 5.5 3.9 8.3

sept. 6.5 8.3 4.5 3.8 23.5 5.0 5.5 3.5 5.6 3.8 8.5

oct. 6.5 8.3 4.3 3.7 23.5 5.0 5.5 3.5 5.6 3.8 8.5

n. 6.5 8.3 4.0 3.4 23.5 5.0 5.5 3.5 5.6 3.8 8.0

dec. 6.5 8.3 4.0 3.1 23.5 5.0 5.5 3.5 5.6 3.8 7.9

* La sfîrsit de perioadaSursa: Paginile oficiale web ale bancilor centrale din t,arile respective

Capitolul A. Tabele statistice 65

Tabelul A.2: Ratele rezervelor obligatorii ale t,arilor din regiune (%)


Rusa

2012

ian. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 14.1 n/a

febr. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 14.1 n/a

mart. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 13.7 n/a

apr. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 13.9 n/a

mai 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 12.8 n/a

iun. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 13.9 n/a

iul. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 12.8 n/a

aug. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 13.6 n/a

sept. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 14.5 n/a

oct. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 13.9 n/a

n. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 13.8 n/a

dec. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.5 13.8 n/a

2013

ian. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 12.0 13.9 n/a

febr. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 12.5 13.4 n/a

mart. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 12.5 13.2 n/a

apr. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 12.5 12.9 n/a

mai 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 12.5 13.1 n/a

iun. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 13.0 12.9 n/a

iul. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 13.0 12.9 n/a

aug. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 13.0 12.5 n/a

sept. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 13.0 12.7 n/a

oct. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 13.0 12.5 n/a

n. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 13.0 12.4 n/a

dec. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 13.0 n/a n/a



Tabelul A.3: Indicele pret,urilor de consum anual (%)


Rusa

2012

ian. 3.7 4.2 2.7 5.5 109.7 4.1 5.9 6.9 10.6 0.5 4.8

febr. 3.0 3.7 2.6 5.9 107.4 4.4 4.7 6.1 10.4 -2.1 3.0

mart. 1.9 3.7 2.4 5.5 106.5 4.0 4.6 5.4 10.4 -2.2 2.2

apr. 0.6 3.6 1.8 5.7 101.1 4.1 4.8 4.7 11.1 -2.1 1.9

mai -0.5 3.6 1.8 5.3 80.5 3.6 5.0 4.1 8.3 -3.3 0.5

iun. -1.2 4.3 2.0 5.6 69.2 4.2 4.9 3.7 8.9 -0.2 0.7

iul. -0.1 5.6 3.0 5.8 65.7 4.1 4.7 4.0 9.1 0.6 2.3

aug. 0.0 6.0 3.9 6.0 55.6 3.8 4.7 4.4 8.9 -0.4 2.5

sept. 0.0 6.6 5.3 6.6 38.8 3.8 5.0 4.9 9.2 -0.1 2.5

oct. 0.0 6.6 5.0 6.0 30.6 3.5 5.5 3.9 7.8 0.1 3.4

n. -0.2 6.5 4.6 5.2 22.9 2.9 5.6 3.7 6.4 -0.5 3.6

dec. -0.2 6.6 5.0 5.0 21.8 2.6 6.0 4.1 6.2 -1.4 3.2

2013

ian. -0.2 7.1 6.0 3.7 23.1 2.0 6.6 4.6 7.3 -1.6 2.6

febr. -0.5 7.4 5.7 2.8 22.7 1.6 7.0 4.3 7.0 -2.1 3.1

mart. -0.8 7.0 5.3 2.2 22.2 1.3 6.8 4.2 7.3 -2.1 3.4

apr. -0.8 7.2 5.3 1.7 20.7 1.1 6.4 4.5 6.1 -1.7 3.9

mai -0.4 7.4 5.3 1.9 19.7 0.8 5.9 5.7 6.5 -0.1 5.2

iun. -0.1 6.9 5.4 1.9 17.9 0.6 5.9 5.5 8.3 0.2 6.5

iul. 0.0 6.5 4.4 1.8 17.5 1.4 5.9 4.3 8.8 -0.2 8.5

aug. -0.4 6.5 3.7 1.3 15.0 1.4 5.8 3.7 8.2 -0.4 9.3

sept. -0.5 6.1 1.9 1.3 15.4 1.4 5.4 3.9 7.9 -1.3 8.2

oct. -0.1 6.3 1.9 0.9 15.6 1.1 5.0 4.7 7.7 0.2 7.2

n. 0.2 6.5 1.8 0.9 15.3 0.8 4.8 4.3 7.3 0.7 6.6

dec. 0.5 6.5 1.6 0.4 16.3 0.8 4.9 5.2 7.4 2.4 5.6



Tabelul A.4: Ratele reale de politica monetara (%)


Rusa

2012

ian. 3.9 3.7 3.0 1.4 -30.9 2.8 1.5 1.6 -1.7 6.1 3.1

febr. 4.6 4.1 2.9 1.0 -30.6 2.5 2.4 0.5 -1.7 8.8 4.9

mart. 5.7 4.1 3.0 1.4 -33.2 2.9 2.3 -0.8 -2.0 8.9 5.7

apr. 6.9 4.3 3.4 1.2 -32.4 2.8 1.6 -0.2 -2.6 8.7 6.0

mai 8.1 4.2 3.4 1.6 -25.2 3.5 1.4 0.4 0.0 9.8 7.5

iun. 8.8 3.6 3.1 1.3 -21.2 2.9 1.1 0.8 -0.6 6.1 7.2

iul. 7.6 2.3 2.2 1.1 -20.6 3.0 1.2 0.5 -0.8 5.1 5.6

aug. 7.5 1.9 1.3 0.9 -16.0 3.3 0.8 0.1 -0.6 6.2 5.4

sept. 7.5 1.5 -0.1 0.1 -6.2 3.3 0.5 -0.4 -1.1 5.9 5.4

oct. 7.5 1.6 0.3 0.5 -0.5 3.6 0.0 0.6 -0.4 5.6 4.4

n. 7.7 1.7 0.7 1.2 5.8 4.0 -0.1 0.8 0.7 6.2 4.2

dec. 7.7 1.6 0.3 0.9 6.7 4.0 -0.5 0.4 0.8 6.9 4.7

2013

ian. 7.7 1.1 -0.7 2.0 5.6 4.4 -1.0 -0.1 -0.4 7.0 5.3

febr. 8.0 0.8 -0.3 2.6 5.9 4.6 -1.4 0.2 -0.3 7.2 4.8

mart. 8.4 1.2 0.0 2.9 5.6 4.4 -1.2 0.3 -0.8 7.0 4.4

apr. 8.4 1.0 0.0 3.2 5.9 4.6 -0.8 -0.1 -0.3 6.3 3.9

mai 7.9 0.9 0.0 2.8 5.2 4.7 -0.4 -2.1 -1.2 4.4 2.7

iun. 7.3 1.3 -0.1 2.7 5.1 4.6 -0.4 -1.9 -3.0 3.9 1.4

iul. 7.0 1.7 0.6 2.3 5.1 3.6 -0.4 -0.8 -3.4 4.2 -0.5

aug. 7.1 1.7 0.9 2.6 7.4 3.6 -0.3 -0.2 -2.5 4.3 -0.9

sept. 7.0 2.0 2.6 2.4 7.0 3.6 0.1 -0.4 -2.1 5.1 0.3

oct. 6.6 1.9 2.4 2.8 6.9 3.9 0.5 -1.1 -1.9 3.6 1.3

n. 6.3 1.7 2.2 2.5 7.1 4.2 0.7 -0.8 -1.6 3.1 1.3

dec. 6.0 1.7 2.4 2.7 6.2 4.2 0.6 -1.6 -1.7 1.4 2.2


· raport asupra inﬂat,iei (bnm, nr. 1, februarie 2014) nota˘ datele statistice au fost...

Documents