bnm.md · raport asupra inﬂat, iei (bnm, nr. 2, mai 2013) nota˘ datele statistice au fost...

Banca Nat, ionala a Moldovei

Raport asupra inflat, iei

nr. 2, mai 2013

Bd. Grigore Vieru nr. 1 • MD 2005 Chis, inau • www.bnm.md • E-mail: [email protected]

Raport asupra inflat, iei (BNM, nr. 2, mai 2013)

Nota

Datele statistice au fost preluate de la Biroul Nat, ional de Statistica,

Ministerul Economiei, Ministerul Finant,elor,

Eurostat, Fondul Monetar Internat, ional,

Agent, ia Nat, ionala pentru Reglementare în Energetica,

Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

De asemenea, au fost analizate informat, iile statistice furnizate deorganismele internat, ionale s, i bancile centrale ale statelor vecine.

Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Nat, ionala aMoldovei.

Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicat, iei esteinterzisa, iar utilizarea datelor în diferite lucrari este permisanumai cu indicarea sursei.

Banca Nat, ionala a MoldoveiBulevardul Grigore Vieru nr. 1,MD-2005, Chis, inautel.:(373 22) 409 006fax: (373 22) 220 591

ISBN 978-9975-4353-4-5ISBN 978-9975-4438-6-9

c© Banca Nat, ionala a Moldovei, 2013

1

Cuprins

Sumar 4

1 Evolut, ia inflat, iei 8

1.1 Indicele pret,urilor de consum . . . . . . . . . . . 8

1.2 Compararea prognozei din Raportul asupra inflat, ieinr. 1, 2013 cu evolut, ia inflat, iei în trimestrul I,2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

1.3 Indicele pret,urilor product, ieiindustriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

1.4 Pret,urile în construct, ii . . . . . . . . . . . . . . . 13

2 Mediul extern 14

3 Evolut, ii ale activitat, iieconomice 23

3.1 Cererea s, i product, ia . . . . . . . . . . . . . . . . 23

3.2 Piat,a muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.3 Sectorul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

4 Promovarea politicii monetare 37

4.1 Instrumentele politicii monetare . . . . . . . . . . 37

4.2 Dinamica indicatorilor monetari . . . . . . . . . . 41

5 Prognoza inflat, iei pe termen mediu 50

5.1 Ipoteze externe privind prognoza . . . . . . . . . 50

5.2 Prognoza pe termen mediu . . . . . . . . . . . . 54

A Tabele statistice 66

2 Raport asupra inflat, iei (BNM, nr. 2, mai 2013)

Lista acronimelor

ANRE Agent, ia Nat, ionala pentru Reglementare în Energetica

BCE Banca Centrala Europeana

BNM Banca Nat, ionala a Moldovei

BNS Biroul Nat, ional de Statistica al Republicii Moldova

CBN Certificate ale Bancii Nat, ionale a Moldovei

CHIBOR Rata medie a dobânzilor la care bancile contributoriisunt disponibile sa împrumute pe piat,a monetarainterbancara mijloace banes, ti în lei moldovenes, tialtor banci

CSI Comunitatea Statelor Independente

EUR Moneda unica europeana

FMI Fondul Monetar Internat, ional

IPC Indicele pret,urilor de consum

IPPI Indicele pret,urilor product, iei industriale

MDL Leul moldovenesc

NEER Cursul de schimb nominal efectiv al monedeinat, ionale

OPEC Organizat, ia T, arilor Exportatoare de Petrol

PIB Produsul intern brut

REER Cursul de schimb real efectiv al monedei nat, ionale

REPO Acord de comercializare a valorilor mobiliare cucondit, ia rascumpararii lor la o data determinata s, i laun pret, anumit

RUB Rubla ruseasca

RON Leul românesc

SUA Statele Unite ale Americii

TVA Taxa pe valoare adaugata

UE Uniunea Europeana

CUPRINS 3

USD Dolarul SUA

UAH Hrivna ucraineana

VLC Valute liber convertibile

VMS Valori mobiliare de stat


Sumar

Evolut, ia inflat, iei

În trimestrul I, 2013 ritmul anual al inflat, iei a constituit 4.4la suta, fiind cu 0.5 puncte procentuale superior celui dintrimestrul precedent. Evolut, ia ascendenta a acestuia a fostdeterminata, în cea mai mare parte, de intensificarea presiu-nilor din partea pret,urilor alimentare generata de condit, iilesecetoase din anul precedent si, într-o masura mai mica, de ma-jorarea accizelor, TVA si de deprecierea cursului nominal efectivde schimb al monedei nat, ionale fat, a de valutele principalilorparteneri comerciali. Totodata, temperarea cererii si evolut, iapret,urilor la produsele alimentare pe plan mondial au avut unefect dezinflat, ionist asupra pret,urilor în perioada de referint, a.Ritmul anual al inflat, iei de baza în trimestrul I, 2013 a constituit4.0 la suta, fiind cu 0.4 puncte procentuale superior celui dintrimestrul precedent. Atât ritmul anual al inflat, iei, cât si celal inflat, iei de baza s-au încadrat în continuare în intervalul de5.0 la suta ± 1.5 puncte procentuale, obiectiv stabilit conformStrategiei politicii monetare pe termen mediu. Evolut, ia ritmuluianual al IPC în trimestrul I, 2013 denota, în principal, realizareaipotezelor din cadrul proiect, iei inflat, iei pentru trimestrul I, 2013din Raportul asupra inflat, iei nr. 1, 2013. Datele efective pentruperioada de referint, a au fost doar cu 0.2 puncte procentualeinferioare valorii anticipate anterior. În trimestrul I, 2013 ritmulanual al indicelui pret,urilor product, iei industriale a constituit2.2 la suta si a continuat astfel, tendint,a descendenta semnalatade la începutul anului 2012. Pe de alta parte, ritmul anual alpret,urilor în construct, ii a constituit 10.6 la suta majorându-seastfel cu 1.9 puncte procentuale comparativ cu cel din trimestrulprecedent.

Mediul extern

Evolut, ia economiei mondiale, în trimestrul I, 2013, a fost con-tradictorie perspectivelor anunt,ate la sfârsitul anului 2012. Desis-a anticipat un început de recuperare a economiei în zona euro,statisticile macroeconomice publicate pe parcursul ultimelor treiluni denota un regres continuu al activitat, ii economice, criza

Sumar 5

bancara din Cipru amplificând si mai mult complexitatea crizeidin zona euro. Economia Statelor Unite ale Americii avanseazarelativ lent, iar solut, ionarea pe etape a problemelor aferentepoliticii fiscale în funct, ie de atingerea apogeului subiectuluiîn cauza a condus la diminuarea încrederii investitorilor înconsecvent,a pe termen lung a economiei americane. Perspec-tivele de crestere a economiilor emergente arata o dezvoltarerelativ stabila, aceasta preconizându-se a fi motorul avansariieconomiei mondiale în anul 2013.

Incertitudinile privind evolut, ia ulterioara a economiei mondialesunt generate de reorientarea politicilor economice, de declinulacordarii împrumuturilor în sectorul privat, temperarea ritmuluide crestere a economiilor sub povara masurilor de austeritatesi de recuperarea incompleta a echilibrului dintre cererea sioferta mondiala. De asemenea, accelerarea ritmului de cresterea pret,urilor internat, ionale la materiile prime este în detrimentulreluarii rapide a unui ritm robust de crestere în sectoarele afec-tate semnificativ de conjunctura nefasta a economiei mondialedin ultimii ani. O tendint, a accentuata a economiei mondiale înprimele luni ale anului curent a fost reprezentata de volatilitateaputernica a paritat, ii monedelor de circulat, ie internat, ionala, ceeace a creat preocupari majore privind evolut, ia exporturilor îneconomiile vizate.

Evolut, ii ale activitat, ii economice

Dupa cresterile semnificative din anii 2010 si 2011, în anul2012 dinamica anuala a PIB a intrat în teritoriu negativ, consti-tuind minus 0.8 la suta, ca rezultat al unei evolut, ii nefavorabilepronunt,ate a sectorului agricol determinate de seceta, dar sia unui mediu extern mai put, in prielnic, în special a contrac-tarii economiei europene. În trimestrul IV, 2012 contractareaeconomiei a fost si mai pronunt,ata, astfel încât PIB s-a diminuatcu 2.5 la suta comparativ cu trimestrul IV, 2011. În anul 2012,cresterea consumului gospodariilor populat, iei a înregistrat ovaloare de doar 1.0 la suta, în contextul unei evolut, ii temperatea venitului disponibil al acestora, dar mai ales al contractariiconsumului de bunuri si servicii în natura. Consumul final aladministrat, iei publice a consemnat o majorare de 0.5 la sutacomparativ cu anul 2011. Formarea bruta de capital fix, deasemenea, a avut o dinamica modesta, majorându-se doar cu0.4 la suta, ca urmare a cresterii cheltuielilor pentru reparat, iicapitale ale mijloacelor fixe, în timp ce investit, iile capitale s-aucontractat. Exporturile si importurile au înregistrat cresteri de2.3 si, respectiv, 2.5 la suta, valori mult mai modeste decâtîn perioadele precedente, iar în trimestrul IV, 2012 acestea


au înregistrat ritmuri negative de crestere. Valoarea adaugataaferenta agriculturii a înregistrat o reducere de 23.3 la suta, iarindustria - cresteri us, oare de 0.5 la suta. Valoarea adaugatabruta aferenta serviciilor a consemnat o majorare de 4.1 lasuta, în cea mai mare parte datorita evolut, iei comert,ului. Întrimestrul IV, 2012, rata somajului a constituit 5.9 la suta, fiindîn diminuare comparativ cu perioada similara a anului 2011.Cu toate acestea, numarul populat, iei ocupate a fost în scaderecu 1.0 la suta comparativ cu trimestrul IV, 2011.

Promovarea politicii monetare

În primele trei luni ale anului 2013, în cadrul a trei s, edint,econsecutive desfas, urate pe subiectul politicii monetare, BNM aadoptat trei decizii de ment, inere a ratei de baza la nivelul de4.5 la suta anual, rata plasându-se la acest prag înca din lunamartie a anului 2012.

În contextul politicii monetare promovate, precum si în ve-derea asigurarii consolidarii rezervelor valutare, pe parcursultrimestrului I, 2013 BNM a intervenit pe piat,a valutara in-terna în calitate de cumparator de valuta straina. Pe parcursulperioadei analizate, volumul tranzact, iilor Bancii Nat, ionale aMoldovei efectuate pe piat,a valutara interbancara contra leimoldovenesti a constituit 24.21 milioane dolari SUA.

În trimestrul I, 2013 s-a înregistrat o accelerare a ritmurilor decrestere a agregatelor monetare, media trimestriala în termenianuali constituind 25.6 la suta pentru M2 si 22.1 la suta pentruM3, fiind cu 2.9 si 3.5 puncte procentuale, respectiv, pestenivelul cresterilor din trimestrul precedent.

Ratele medii ale dobânzilor practicate de bancile licent, iate,pe parcursul trimestrului I 2013, au avut o evolut, ie stabila,înregistrând cresteri sau diminuari nesemnificative. La sfârsitullunii martie 2013, rata medie a dobânzilor la creditele noiacordate în moneda nat, ionala a înregistrat 12.77 la suta, si lacele în valuta straina - 8.20 la suta. La rândul lor, randamenteleplasamentelor bancare la termen au înregistrat valori inferioarecelor din trimestrul precedent atât în moneda nat, ionala, cât siîn valuta straina.

Prognoza inflat, iei pe termen mediu

Proiect, ia curenta plaseaza rata anuala a inflat, iei IPC la nivelulde 4.1 la suta în medie pentru anul 2013, fiind inferior cu 0.5

Sumar 7

puncte procentuale celui anticipat în cadrul Raportului asuprainflat, iei nr. 1, 2013. Prognoza ratei medii anuale a inflat, ieipentru 2014 a ramas neschimbata, constituind 3.7 la suta. Peparcursul perioadei de prognoza, rata anuala a inflat, iei se vaîncadra în intervalul de variat, ie, aflându-se, totus, i, preponde-rent la limita inferioara a acestuia. Revizuirea în descres, terea perspectivelor evolut, iei sectorului extern prezinta principalacauza a diminuarii prognozei ratei anuale a inflat, iei.

Ipotezele externe ale rundei de prognoza curente au la baza celemai recente date statistice, care arata ca la nivel mondial cerereacontinua sa fie foarte redusa, ceea ce a determinat degradareaprognozelor pret,urilor la materiile prime si la resursele energeti-ce. Economia zonei euro este în regres, recuperarea economicafiind tergiversata de urmarile crizei datoriilor suverane, dar side reprimarea cresterii economice sub povara masurilor deausteritate. În contextul încetinirii activitat, ii economice lanivel mondial, economia Federat, iei Ruse se confrunta cu otemperare puternica a cresterii economice. Totodata, monedelede circulat, ie internat, ionala prezinta o volatilitate sporita, acestafiind înca un factor al fluctuat, iei pret,urilor la materiile prime sila resursele energetice.

Proiect, ia curenta anticipeaza o dinamica a deviat, iei PIB nega-tiva pentru primul trimestru de prognoza, moment dupa careaceasta va lua valori us, or pozitive pe tot parcursul orizontului deprognoza. Tendint,a de revenire a economiei spre potent, ial se vadatora mult crearii unor condit, ii monetare reale cu o influent, astimulativa. Acestea vor avea loc atât datorita contribut, iei rateireale de schimb, cât si a unui efect stimulativ al deviat, iei nega-tive a ratei reale a dobânzii asupra cererii agregate. Traiectoriaproiectata a ratei dobânzii de politica monetara este preconizatade a exercita un efect stimulativ asupra activitat, ii economice peîntregul interval de proiect, ie.


Capitolul 1

Evolut,ia inflat,iei

Ritmul anual al inflat, iei a constituit 4.4 la suta în trimestrul I,2013, fiind cu 0.5 puncte procentuale superior celui din trimestrulprecedent. Evolut, ia ascendenta a acestuia s-a datorat intensificariipresiunilor din partea pret,urilor alimentare, datorate condit, iilorsecetoase din anul precedent. Cu toate acestea, ritmul anual alinflat, iei s-a ment, inut în perioada de referint, a în intervalul stipulatîn Strategia politicii monetare pe termen mediu. Ritmul anual alinflat, iei de baza în trimestrul I, 2013 a constituit 4.0 la suta, fiindcu 0.4 puncte procentuale superior celui din trimestrul precedent.Evolut, ia ritmului anual al inflat, iei în trimestrul I, 2013 a fost us, orinferioara (cu 0.2 puncte procentuale) valorii anticipate în cadrulproiect, iei acesteia (4.6 la suta) din Raportul asupra inflat, iei nr. 1,2013. În trimestrul I, 2013 ritmul anual al indicelui pret,urilorproduct, iei industriale a constituit 2.6 la suta, mics, orându-se cu2.2 puncte procentuale fat, a de trimestrul precedent.

1.1 Indicele pret,urilor de consum

În trimestrul I, 2013 ritmul mediu anual al inflat, iei a constituit4.4 la suta, fiind superior cu 0.5 puncte procentuale comparativcu trimestrul precedent. Dupa valoarea maxima din ultimeles, ase luni de 4.7 la suta în luna ianuarie 2013, în lunile februaries, i martie valoarea acestuia s-a redus constituind 4.4 s, i 4.2 lasuta, respectiv. În acest fel, în perioada de referint, a ritmul anualal inflat, iei s-a încadrat în continuare în intervalul de 5.0 la suta± 1.5 puncte procentuale, obiectiv stabilit în Strategia politiciimonetare pe termen mediu.

Graficul 1.1: Ritmul anual al IPC s, i alinflat,iei de baza (%)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

3/10

5/10

7/10

9/10

11/1

0

1/11

3/11

5/11

7/11

9/11

11/1

1

1/12

3/12

5/12

7/12

9/12

11/1

2

1/13

3/13

IPC Inflaţia de bază Ţinta inflaţiei

Sursa: BNS, calcule BNM

Similar perioadelor precedente, ritmul anual al inflat, iei s-aplasat în banda de jos a acestui interval, semnalând astfelpresiuni dezinflat, ioniste din partea cererii agregate. Inflat, iade baza la fel s-a încadrat în coridorul respectiv. Ritmul anual alacesteia a urmat o traiectorie us, or ascendenta s, i mai put, involatila comparativ cu cel al inflat, iei totale, astfel acesta aconstituit 4.0 la suta în trimestrul I 2013, fiind cu 0.4 puncteprocentuale superior celui din trimestrul precedent.

Capitolul 1. Evolut, ia inflat, iei 9

Cres, terea ritmului anual al IPC s-a datorat, în cea mai mareparte, intensificarii presiunilor inflat, ioniste din partea pret,urilorla produsele alimentare, determinate de recolta modesta dinanul 2012. Diminuarea pret,urilor internat, ionale la produsele ali-mentare s, i cererea agregata modesta a amortizat într-o anumitamasura acest impact. Astfel, pret,urile la produsele alimentareau contribuit cu circa 2.2 puncte procentuale la dinamica IPC.Temperarea cererii a avut un efect dezinflat, ionist s, i asupra

Graficul 1.2: Ritmul anual al subcomponen-telor inflat,iei (%)

-4-202468

1012141618202224

3/10

5/10

7/10

9/10

11/1

0

1/11

3/11

5/11

7/11

9/11

11/1

1

1/12

3/12

5/12

7/12

9/12

11/1

2

1/13

3/13

Preţurile la produsele alimentarePreţurile reglementatePreţurile la combustibil


Graficul 1.3: Evolut,ia inflat,iei anuale s, icontribut,ia subcomponentelor (p.p.)

0

1

2

3

4

5

6

3/12 5/12 7/12 9/12 11/12 1/13 3/13Produsele alimentare Preţurile reglementateCombustibil Inflaţia de bazăIPC (suma contrib. componentelor)


inflat, iei de baza, cres, terea modesta a acesteia datorându-seîn cea mai mare parte deprecierii monedei nat, ionale fat, a devalutele principalilor parteneri comerciali, dar s, i efectelor secun-dare ca urmare a majorarii unor tarife s, i al impactului majorariiaccizelor la t, igari, care sunt incluse în acest component.

Contribut, ia inflat, iei de baza în cadrul IPC a ramas practic simi-lara cu cea din trimestrul precedent (1.1 puncte procentuale).Contribut, ia din partea pret,urilor la serviciile reglementate afost identica cu cea din trimestrul precedent (0.8 puncte pro-centuale), aceasta reflectând, în cea mai mare parte, majorareatarifului la energia electrica din luna mai 2012. Pret,urile lacombustibil au fost influent,ate de majorarea accizelor de laînceputul anului curent s, i de o us, oara cres, tere a pret,ului deimport la produsele petroliere, continuând sa determine ceamai mica contribut, ie la formarea inflat, iei anuale (0.3 puncteprocentuale).

În structura pe componente, în luna martie 2013 cea mai marecres, tere fat, a de luna martie 2012 a fost consemnata la pret,urilela produsele alimentare (5.5 la suta), urmate de cele la marfurilenealimentare (3.8 la suta) s, i la servicii (3.2 la suta).

Indicele inflat, iei de baza Graficul 1.4: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a inflat,iei de baza ( p.p.)

0

1

2

3

4

5

6

3/12 4/12 5/12 6/12 7/12 8/12 9/12 10/12 11/12 12/12 1/13 2/13 3/13

Accesorii personale Articole pentru uz casnicArticole de sanitarie, igienă şi cosmetică AlteleServicii cultural-distractive ŢigareteEducaţiie şi învăţământ ConfecţiiTricotaje ÎncăltăminteAutopiese şi biciclete DetergenţiAlimentaţia publică Materiale de construcţiiDiferenţe statistice Inflaţia de bază (suma componentelor)


Ritmul anual al inflat, iei de baza a cunoscut o traiectorie us, orascendenta, majorându-se de la 3.6 la suta în trimestrul IV, 2012pâna la 4.0 la suta în trimestrul I, 2013. Aceasta evolut, ie a fostdeterminata în mare parte de cres, terea presiunilor din parteacomponentelor „confect, ii”, „detergent, i” s, i „articole de sanitarie,igiena s, i cosmetica”.

Pe grupuri de marfuri s, i servicii, cres, terea inflat, iei de baza înluna martie 2013 fat, a de martie 2012 a fost generata prepon-derent de majorarile pret,urilor la confect, ii, încalt, aminte s, i t, igaricu 4.5, 3.3 s, i, respectiv, cu 20.1 la suta. Contribut, ii semnifica-tive, dar de intensitate mai redusa, au fost determinate s, i decres, terile cu 3.9, 3.5 s, i 2.9 la suta comparativ cu martie 2012 apret,urilor la componentele „alimentat, ie publica”, „materiale deconstruct, ie”, „articole de sanitarie, igiena s, i cosmetica”(Graficul1.4).


Aceste majorari de pret,uri sunt o consecint, a atât a modificarilorde accize la produsele de tutun de la începutul anului curent,cât s, i a efectelor secundare a majorarii tarifelor la utilitat, i,combustibili s, i a pret,urilor la produsele alimentare. Cres, tereapret,urilor la bunurile comercializabile (confect, ii, încalt, amintes, i materiale de construct, ii) a fost în mare parte favorizata dedeprecierea cursului de schimb nominal efectiv al monedeinat, ionale fat, a de perioada similara a anului 2012.

Pret,urile la produsele alimentare

În trimestrul I, 2013 ritmul anual al inflat, iei pret,urilor la pro-dusele alimentare a consemnat o us, oara accelerare în comparat, iecu trimestrul precedent. Astfel, ritmul mediu anual pentrutrimestrul I, 2013 (5.9 la suta) a fost cu 1.0 puncte procentualesuperior celui din trimestrul IV, 2012. Totodata, în luna martie2013 s-a înregistrat o cres, tere în termeni anuali de 5.5 la suta,fiind doar cu 0.1 puncte procentuale superioara celei din lunadecembrie 2012.

Graficul 1.5: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a pret,urilor la produselealimentare (p.p.)

-4-3-2-10123456789

3/12 5/12 7/12 9/12 11/12 1/13 3/13Produse de morărit LegumeCartofi Fructe proaspeteCarne, preparate din carne Peşte şi produse din peşteLapte şi produse lactate OuăZahăr BăuturiGrăsimi AlteleDiferențe statistice IPC produse alimentare


La formarea ritmului anual, similar perioadelor precedente,cel mai mult au contribuit cres, terile pret,urilor la „legume”,„carne s, i preparate din carne”, „lapte s, i produse lactate” s, ila „produse de morarit s, i panificat, ie” (Graficul 1.5). Astfel,majorarea pret,urilor la produsele alimentare în trimestrul I,2013 în comparat, ie cu trimestrul similar al anului precedent afost influent,ata, preponderent, de consecint,ele secetei din varaanului 2012 asupra recoltei agricole, dar s, i de impactul efectelorindirecte, generate de majorarea pret,ului la energia electrica(efectuata în luna mai 2012) s, i al pret,ului la carburant, i, care auinfluent,at costurile de producere.

Presiunile inflat, ioniste sus-ment, ionate au fost atenuate de tem-perarea cererii interne s, i dinamica pret,urilor alimentare pe planmondial, care în trimestrul I, 2013 s-au diminuat cu circa 1.7 lasuta comparativ cu perioada similara a anului precedent.

Totodata, în comparat, ie cu trimestrul IV, 2012 se evident, iazamajorarea contribut, iei din partea pret,urilor la „legume”, „laptes, i produse lactate”, „produse de morarit” s, i „zahar”. Acestfenomen rezida în continuarea efectelor adverse generate derecolta modesta din anul 2012 s, i în trimestrul I, 2013. Totodata,presiuni inflat, ioniste suplimentare în trimestrul I, 2013 compa-rativ cu trimestrul IV, 2012 au fost generate s, i de depreciereacursului de schimb nominal efectiv al monedei nat, ionale cu 1.1la suta în perioada respectiva.

Pret,urile la cartofi au exercitat o contribut, ie negativa asupra di-namicii anuale a pret,urilor la produsele alimentare în trimestrulI, 2013. Totus, i, acest impact a fost într-o continua diminuare încomparat, ie cu perioadele anterioare (Graficul 1.5).


Pret,urile reglementate

În trimestrul I, 2013 ritmul anual al pret,urilor reglementate acunoscut o evolut, ie us, or ascendenta, înregistrând valoarea de2.8 la suta, cu 0.1 puncte procentuale superioara celei consem-nate în trimestrul anterior. Aceasta evolut, ie a fost determinatade aparit, ia contribut, iei pozitive din partea subcomponentei„gaz din ret,ea” generata de majorarea cotei TVA pentru gazulnatural din luna ianuarie 2013 de la 6.0 la suta la 8.0 la suta.Un alt factor l-a constituit cres, terea contribut, iei din partea

Graficul 1.6: Contribut,ia componentelor ladinamica anuala a pret,urilor reglementate(p.p.)

0

1

2

3

4

5

6

7

3/12 5/12 7/12 9/12 11/12 1/13 3/13Plata pentru locuinţă Cheltuieli legate de întreţinerea caseiEnergie electrică SănătateServicii de transport Gaz din reţeaÎncălzirea centrală Serviciile comunicării la distanţăMedicamente Alte servicii neevidenţiate mai înaintePreţurile reglementate


medicamentelor (Graficul 1.6). Cres, terea în termeni anuali apret,urilor reglementate în primele trei luni ale anului 2013 areflectat preponderent majorarile tarifului la energia electricadin luna mai 2012, a cheltuielilor legate de întret, inerea casei,tarifele componentului apeduct s, i canalizare fiind majorate înlunile mai s, i noiembrie 2012, precum s, i în luna ianuarie 2013.Aceste evolut, ii, împreuna cu cres, terea pret,urilor la serviciilede chirie, energia electrica s, i gazul din ret,ea cu 2.7, 7.3 s, i 1.8la suta, respectiv, din luna martie au determinat ca serviciilecomunal-locative, în ansamblu, sa fie cu 4.1 la suta mai scumpecomparativ cu luna similara a anului precedent. Tarifele laserviciile de sanatate, la medicamente, transportul de pasageriferoviar s, i aerian s-au majorat cu 4.9, 2.4, 5.4 s, i, respectiv,cu 27.5 la suta, dar impactul acestor evolut, ii a fost mai put, insemnificativ asupra dinamicii pret,urilor reglementate.

Pret,urile la combustibili

În primele doua luni ale anului 2013 ritmul anual al pret,urilorla combustibili a consemnat o us, oara accelerare, ca în lunamartie sa se diminueze pronunt,at, pâna la valoarea de 4.2 lasuta (Graficul 1.7). Astfel, în trimestrul I, 2013 ritmul mediuanual al pret,urilor la combustibili a constituit 5.6 la suta, fiindcu 0.5 puncte procentuale superior celui din trimestrul IV, 2012.

Graficul 1.7: Contribut,iile componentelor lacres, terea anuala a pret,urilor la combustibili(p.p.)

-10123456789

10

3/12 5/12 7/12 9/12 11/12 1/13 3/13Gaz din butelii Cărbune de pamântCarburanți Lemne p/u focPrețurile la combustibili


La formarea ritmului anual al pret,urilor la carburant, i, pe par-cursul trimestrului I, 2013 cel mai mult a contribuit cres, tereapret,ului la lemnele pentru foc cu 7.4 la suta, care a generato contribut, ie de 2.3 puncte procentuale la formarea ritmuluianual. Totodata, în primele doua luni ale anului s-a înregis-trat o cres, tere a contribut, iilor din partea subcomponentelor„carburant, i” s, i „gaz din butelii”, ca urmare a cres, terii pret,uluila pompa a produselor respective. Aceasta evolut, ie a fostinfluent,ata atât de majorarea pret,ului de import (pret,ul petrolu-lui de marca Urals în trimestrul I, 2013 s-a majorat cu 1.7 la suta


comparativ cu trimestrul IV, 2012), cât s, i de ajustarea politiciifiscale pentru anul 2013. Astfel, modificarea cotei accizului cucirca 11.0 la suta (pentru benzina, motorina s, i gaz din butelii),dar s, i majorarea cotei TVA de la 6.0 la suta pâna la 8.0 lasuta pentru gazul din butelii, au influent,at cres, terea pret,urilorla produsele respective. De ment, ionat ca, aprecierea leuluimoldovenesc fat, a de dolarul SUA cu 0.5 la suta în trimestrul I,2013 în comparat, ie cu trimestrul IV, 2012 a estompat o partedin efectul generat de modificarea politicii fiscale pentru anul2013 s, i al cres, terii pret,ului de import. Totodata, în luna martie2013 ritmul anual al pret,urilor la combustibili s-a diminuatpronunt,at, ca urmare a existent,ei unui efect de baza favorabil.

Pe parcursul trimestrului I al anului 2013 contribut, ia din parteacomponentului carbune de pamânt a fost una negativa, dar mi-nora, diminuarea pret,ului acestuia s-a datorat reducerii pret,uluide import.

1.2 Compararea prognozei din Raportulasupra inflat, iei nr. 1, 2013 cu evolut, iainflat, iei în trimestrul I, 2013

Tabelul 1.1: Evolut,ia, prognoza IPC s, i acomponentelor acestuia

Efectiv Prognoza(RI nr.1,2013)

tr.I,2013/ tr.I,2013/tr.I,2012 tr.I,2012

IPC 4.4 4.6Inflat, ia de baza 4.0 3.8Produsele alimentare 5.9 6.5Pret,urile reglementate 2.8 2.7Combustibil 5.6 6.2


Evolut, ia ritmului anual al IPC în trimestrul I, 2013 confirma încea mai mare parte realizarea ipotezelor din cadrul proiect, ieiinflat, iei pentru trimestrul I, 2013 din Raportul asupra inflat, ieinr. 1, 2013. Datele efective pentru perioada de referint, a suntcu 0.2 puncte procentuale inferioare valorii anticipate anterior.

Graficul 1.8: Evolut,ia s, i prognoza IPC de laimplementarea regimului de t,intire a inflat,iei(%)

3

4

5

6

7

8

9

10

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/12

Inflația (efectiv)Prognoza pe termen scurt a inflației

Sursa: BNM

Situarea valorii efective a IPC us, or sub valoarea anticipatas-a datorat în cea mai mare parte faptului, ca ritmul anualal pret,urilor la produsele alimentare în perioada de referint, a(5.9 la suta) a fost cu 0.6 puncte procentuale sub valoareaanticipata (6.5 la suta). În mod similar, dinamica anuala apret,urilor la combustibil a fost sub (0.6 puncte procentuale)valorile anticipate pentru trimestrul I, 2013 (2.7 la suta), darimpactul acestei abateri a fost mai put, in semnificativ. Devierilede la prognoza ale ritmului anual al inflat, iei de baza s, i alepret,urilor la serviciile reglementate au fost pozitive, dar maiput, in semnificative (doar 0.2 puncte procentuale s, i 0.1 puncteprocentuale, respectiv).

1.3 Indicele pret,urilor product, ieiindustriale

Ritmul anual al indicelui pret,urilor product, iei industriale întrimestrul I, 2013 a constituit 2.6 la suta, fiind cu 2.2 puncte


procentuale inferior celui din trimestrul precedent. În lunaianuarie 2013 acesta a continuat tendint,a descendenta din anulprecedent, cu o temperare pronunt,ata pâna la valoarea de 1.6la suta, pentru ca ulterior sa accelereze us, or, pâna la valoareade 3.4 la suta în luna martie (Graficul 1.9). În structura, înluna martie 2013 cele mai mari cres, teri în termeni anuali aufost înregistrate la pret,urile din cadrul industriei extractive s, iprelucratoare, care au constituit 4.5 s, i 3.5 la suta, respectiv.În acelas, i timp, pret,urile din sectorul energetic au consemnatcres, teri mai modeste (de 2.0 la suta).

Graficul 1.9: Ritmul anual al IPPI (%)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

3/11

4/11

5/11

6/11

7/11

8/11

9/11

10/1

111

/11

12/1

11/

122/

123/

124/

125/

126/

127/

128/

129/

1210

/12

11/1

212

/12

1/13

2/13

3/13

Sursa: BNS

În raport cu luna februarie 2013, pret,urile în industrie s-aumajorat cu 0.4 la suta. Evolut, ia respectiva a fost determinata demajorarea pret,urilor în industria prelucratoare (cu 0.4 la suta)s, i în industria extractiva (cu 1.0 la suta). Totodata, în sectorulenergetic pret,urile au ramas la nivelul lunii precedente.

1.4 Pret,urile în construct, ii

În trimestrul I, 2013 ritmul anual al pret,urilor în construct, ii aconstituit 10.6 la suta, majorându-se cu 1.9 puncte procentualefat, a de trimestrul precedent (Graficul 1.10).

Graficul 1.10: Evolut,ia indicelui pret,urilor înconstruct,ii (%)

-2

0

2

4

6

8

10

12

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13

Sursa: BNS

În structura sectoarelor economiei nat, ionale în trimestrul I,2013 cele mai mari cres, teri fat, a de trimestrul I, 2012 au fostînregistrate în urmatoarele sectoare: „transport” (cu 16.1 lasuta), „comert,ul s, i alimentat, ia publica” (cu 12.1 la suta), „alteconstruct, ii” (cu 11.5 la suta), „construct, ia obiectelor de meniresocial-culturala” (cu 11.5 la suta) s, i în „industria prelucratoare”(cu 10.6 la suta).


Capitolul 2

Mediul extern

Evolut, ia economiei mondiale în trimestrul I, 2013 a fost contra-dictorie perspectivelor anunt,ate la sfârs, itul anului 2012. Des, is-a anticipat un început de recuperare a economiei zonei euro,statisticile macroeconomice publicate pe parcursul ultimelortrei luni denota un regres continuu al activitat, ii economice, iarcriza bancara din Cipru a amplificat s, i mai mult complexitateacrizei din zona euro. Economia Statelor Unite ale Americiiavanseaza relativ lent în raport cu capacitatea existenta, iarsolut, ionarea pe etape a problemelor aferente politicii fiscale,în funct, ie de atingerea apogeului subiectului în cauza a con-dus la diminuarea încrederii investitorilor în consecvent,a petermen lung a economiei americane. Perspectivele de cres, terea economiilor emergente denota o dezvoltare relativ stabila,aceasta preconizându-se a fi motorul avansarii economiei mon-diale în anul 2013.

Cererea globala a continuat sa fie scazuta din cauza activitat, iieconomice reduse la nivel mondial asociate cu incertitudinileputernice privind orientarea politicilor economice, declinuluiacordarii împrumuturilor în sectorul privat, temperarii ritmuluide cres, tere a economiilor sub povara masurilor de austeri-tate s, i recuperarii incomplete a echilibrului dintre cererea s, ioferta mondiala. O alta problema, ce contribuie la deterio-rarea economiei mondiale, este nivelul inacceptabil al rateis, omajului în numeroase t, ari. De asemenea, accelerarea ritmuluide cres, tere a pret,urilor internat, ionale la materiile prime este îndetrimentul reluarii rapide a unui ritm robust de cres, tere în sec-toarele afectate semnificativ de conjunctura nefasta a economieimondiale din ultimii ani. O tendint, a accentuata a economieimondiale în primele luni ale anului curent a fost volatilitateaputernica a paritat, ii monedelor de circulat, ie internat, ionala, ceeace a creat preocupari majore privind evolut, ia exporturilor îneconomiile vizate.

Pret,urile internat, ionale la materiile prime au fost în cres, tereîn ultima perioada, însa ramân a fi semnificativ sub nivelulpret,urilor înregistrat cu un an în urma (Graficul 2.1). Accele-rarea ritmului activitat, ii de product, ie în economiile emergente,în special în China, dar s, i anticiparile pozitive privind evolut, ia

Capitolul 2. Mediul extern 15

economiei zonei euro s, i a SUA, au constituit factorul principal demajorare a pret,urilor la metale s, i alte materii prime industrialela începutul anului 2013. De asemenea, pret,urile internat, ionalela produsele alimentare au fost în cres, tere, des, i într-o masuramai mica decât s-a anticipat. Scaderea product, iei agricole înunele regiuni din cauza condit, iilor agrometeorologice nefavora-bile din sezonul agricol al anului 2012, a avut un impact sem-nificativ asupra pret,urilor la produsele alimentare, temperarearecenta a majorarii acestora fiind posibila grat, ie suplinirii decatre autoritat, i a deficitului de produse din rezervele de stat, iarpiet,ele locale s-au reorientat spre produse de import. Pret,urilela resursele energetice au fost în cres, tere în perioada ianuarie –mijlocul lunii februarie 2013, din cauza anticiparilor pozitiveprivind reluarea cererii mondiale robuste pentru resursele res-pective, dar s, i din cauza temperaturilor foarte joase din Europa,care au contribuit semnificativ la majorarea consumului.

Totus, i, începând cu luna martie, pret,urile internat, ionale lamateriile prime au fost în scadere sau au crescut într-o masuramai mica în raport cu primele doua luni ale anului 2013, dincauza statisticilor macroeconomice nesatisfacatoare, care audeterminat mics, orarea prognozelor pentru anul 2013 privindcres, terea cererii mondiale pentru metale s, i resurse energetice.Totodata, perspectivele pozitive privind recolta anului 2013au contribuit la temperarea cres, terii pret,urilor la produselealimentare.

Datele Organizat, iei Mondiale pentru Agricultura s, i Alimentat, ie(FAO) denota ca pe parcursul trimestrului I, 2013 indicelepret,urilor internat, ionale la produsele alimentare a scazut în me-die cu 0.6 la suta în raport cu nivelul înregistrat în trimestrul an-terior. Pret,urile la grâu init, ial au scazut, deoarece condit, iile me-teorologice în regiunile importante de recoltare s-au îmbunatat, it,însa în luna martie, reducerea a fost mult mai moderata dincauza temperaturilor neobis, nuit de scazute din a doua juma-tate a lunii. De asemenea, temperaturile scazute din a doua

Graficul 2.1: Ritmul anual de cres, tere aindicilor pret,urilor mondiale (%)

-30

-20

-10

0

10

20

1/12

2/12

3/12

4/12

5/12

6/12

7/12

8/12

9/12

10/1

2

11/1

2

12/1

2

1/13

2/13

3/13

Metale Energie

Produse alimentare Total

Sursa: FMI

jumatate a lunii martie din Europa s, i Federat, ia Rusa au condusla întârzierea cres, terii sezoniere a product, iei de lapte, acestafiind principalul motiv al majorarii semnificative a pret,urilor laprodusele lactate. Pret,urile internat, ionale la carne au scazutnesemnificativ, reflectând repartizarea adecvata a exporturilors, i o reducere limitata a pret,urilor la furaje. În general, indicelepret,urilor mondiale la carne nu s-a schimbat semnificativ înultimele luni s, i se ment, ine aproape de nivelul înregistrat înperioada similara a anului trecut. Totus, i, costul de alimentarecu furaje continua sa fie o preocupare predominanta a sectoruluirespectiv.

Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2013 principalelemonede de circulat, ie internat, ionala au prezentat o volatilitate


sporita, determinata de evolut, ia principalilor indicatori macro-economici a economiilor respective s, i a intent, iilor de revizuirea cursului politicii monetare de catre anumite t, ari. În raportcu trimestrul IV 2012, dolarul SUA s-a apreciat pe parcursultrimestrului I, 2013 cu 13.8 la suta fat, a de yenul japonez s, i cu3.7 la suta fat, a de lira sterlina s, i s-a depreciat cu 1.7 la suta înraport cu moneda unica europeana, cu 0.3 în raport cu yuanulchinezesc s, i cu 0.1 la suta în raport cu francul elvet, ian. În lunile

Graficul 2.2: Evolut,ia medie lunara a rateide schimb

0.70

0.75

0.80

0.85

0.90

1/12

2/12

3/12

4/12

5/12

6/12

7/12

8/12

9/12

10/1

2

11/1

2

12/1

2

1/13

2/13

3/13

75.0

80.0

85.0

90.0

95.0

EUR/USD JPY/USD - scala din dreapta

Sursa: Banca Centrala Europeana

ianuarie s, i februarie dolarul SUA a consemnat o deprecieresemnificativa în raport cu moneda unica europeana, situat, iedatorata anticiparilor pozitive privind evolut, ia economiei zoneieuro, iar neadeverirea acestora a condus la inversarea în lunamartie a trendului paritat, ii dintre aceste doua monede. De-precierea yenului japonez s, i a lirei sterline a fost determinatade discut, iile recente privind intent, ia autoritat, ilor monetare alet, arilor vizate de a întreprinde anumite masuri de relaxare mo-netara în viitorul apropiat. Având în vedere corelarea obis, nuitaa dolarului SUA cu pret,ul petrolului, o astfel de evolut, ie a creatpresiune descendenta asupra pret,urilor petrolului (Graficul 2.2).

Graficul 2.3: Aprecierea / deprecierea lu-nara a cursului de schimb a MDL, RON,RUB, UAH fat,a de USD (%)

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

1/12

2/12

3/12

4/12

5/12

6/12

7/12

8/12

9/12

10/1

2

11/1

2

12/1

2

1/13

2/13

3/13

MDL/USD RUB/USDUAH/USD RON/USD

1/13 2/13 3/13MDL/USD -0.5 -0.1 1.6RUB/USD -1.6 -0.3 2.1UAH/USD 0.0 0.0 0.0RON/USD -3.8 -0.4 3.2

Sursa: Banca Nat,ionala a Moldovei, Banca Nat,ionala aRomâniei, Banca Centrala a Federat,iei Ruse, Banca Centrala aUcrainei

Deoarece pe parcursul lunilor ianuarie s, i februarie dolarulSUA s-a depreciat în raport cu moneda unica europeana, leulmoldovenesc, leul românesc s, i rubla ruseasca s-au apreciat înraport cu dolarul SUA, depreciindu-se analogic în raport cumoneda unica europeana. De asemenea, la aprecierea rubleiruses, ti a contribuit s, i cres, terea pret,urilor la petrol, iar evolut, ialeului românesc s-a aflat sub incident,a perspectivelor pozitiveprivind evolut, ia economiei zonei euro s, i, respectiv, a monedeiunice europene. Totodata, inversarea trendului paritat, ii dintreprincipalele monede de circulat, ie internat, ionala în luna martie2013 a condus la deprecierea rublei ruses, ti s, i a leului româ-nesc în raport cu dolarul SUA cu 2.1 s, i 3.2 la suta, respectiv,fat, a de luna februarie 2013. Deja noua luni consecutiv hrivnaucraineana prezinta o evolut, ie constanta în raport cu dolarulSUA (Graficul 2.3).

Graficul 2.4: Rata s, omajului în zona euro s, ieconomiile vecine (%)

12.0 12.0

6.9 7.1

6.0 5.8

0

5

10

15

I/12 II/12 III/12 IV/12 1/13 2/13

Zona euro România Federaţia Rusă Ucraina

Sursa: Eurostat, Serviciul Federal de Statistica al Rusiei,Comitetul pentru Statistica a Ucrainei , Institutul Nat,ional deStatistica al României.

Situat, ia de pe piat,a fort,ei de munca din zona euro a continuatsa se agraveze s, i pe parcursul primelor trei luni ale anului 2013,rata s, omajului atingând în luna februarie nivelul record de 12.01

la suta. Rata s, omajului în Spania s, i Grecia depas, es, te nivelulde 26.0 la suta, iar în alte t, ari ce se confrunta cu crize aledatoriilor suverane sau crize ale sistemului bancar situat, ia nuprezinta semne de recuperare. Astfel, pentru luna februarie2013, Eurostat indica un nivel al ratei s, omajului de 17.5 lasuta în Portugalia, de 14.2 la suta în Irlanda, de 14.0 la suta înCipru s, i de 11.6 la suta în Italia. Alte t, ari europene cu un nivelînalt al ratei s, omajului sunt: Croat, ia – 18.7 la suta, Slovacia– 14.6 la suta, Lituania – 13.1 la suta, Bulgaria – 12.5 la suta,Frant,a – 10.8 la suta. În România, rata s, omajului a crescut

1 Eurostat, seria ajustata sezonier


în luna februarie pâna la nivelul de 6.7 la suta (7.1 la suta –seria bruta). În Federat, ia Rusa, în primele doua luni ale anului2013, rata s, omajului de asemenea a crescut semnificativ. Dinluna decembrie 2012 pâna în luna ianuarie 2013 s-a atestato cres, tere cu 0.9 puncte procentuale a ratei s, omajului, pânala nivelul de 6.0 la suta. Aceasta denota ca economia rusa seconfrunta cu o temperare semnificativa a activitat, ii economice,cel mai probabil în corelat, ie cu încetinirea economica la nivelmondial (Graficul 2.4).

Statele Unite ale Americii

Ritmul recuperarii economiei Statelor Unite ale Americii întrimestrul IV, 2012 a fost cel mai redus din anul 2012. Ast-fel, în baza anuala economia SUA a avansat cu 1.7 la suta,iar comparativ cu trimestrul III, 2012 a stagnat. Reducereacheltuielilor guvernamentale a avut cea mai mare contribut, iela temperarea ritmului activitat, ii economiei SUA, în condit, iileîn care consumul privat a continuat sa fie impulsul de baza alrecuperarii economice. Incertitudinile sporite privind politicafiscala pe termen mediu a SUA au avut un impact negativ asupracomportamentului investit, ional, ceea ce deopotriva cu reduce-rea cheltuielilor guvernamentale a fost în defavoarea cres, teriieconomiei SUA în anul 2013. Totodata, cres, terea semnificativaa consumului în trimestrul IV, 2012 se datoreaza ameliorariisituat, iei pe piat,a fort,ei de munca s, i accelerarii ritmului decres, tere a product, iei industriale.

Modificari semnificative în evolut, ia principalilor indicatori eco-nomici ai SUA pe parcursul trimestrului I, 2013 nu s-au ates-tat. Incertitudinile privind politica fiscala persista, problemaaferenta plafonului datoriei fiind amânata pentru luna mai.Piat,a fort,ei de munca a prezentat o evolut, ie satisfacatoare, ratas, omajului reducându-se în luna martie 2013 pâna la nivelul de7.6 la suta. În cazul în care rata s, omajului va continua sa scadape parcursul urmatoarelor luni, politica de relaxare cantitativa aSistemului Rezervelor Federale ar putea fi revizuita. Dupa ce înluna ianuarie indicele contractelor active a vânzarilor imobiliarea crescut semnificativ, în luna februarie acesta a scazut cu 0.4 lasuta comparativ cu luna precedenta, fapt ce denota o recuperareinstabila a sectorului imobiliar. Totodata, ritmul de cres, tere aproduct, iei industriale indica o temperare constanta a cres, teriirezultatelor din activitatea sectorului respectiv, generata dereducerea cererii externe, dar s, i de reorientarea investit, iilor lanivel mondial.


Zona euro

Economia zonei euro s-a contractat în trimestrul IV, 2012 cu1.0 la suta comparativ cu perioada similara a anului 2011,acesta fiind al treilea trimestru de regres economic. În raportcu trimestrul III 2012, PIB cumulat pentru t, arile zonei euro ascazut cu 0.6 la suta (seria ajustata sezonier). Nivelul redusal cererii interne a contribuit la reducerea volumului impor-turilor, iar aprecierea semnificativa a monedei euro a fost îndetrimentul exporturilor. Cel mai mare impact asupra declinuluieconomiei zonei euro în ultimul trimestru al anului 2012 l-aavut contractarea economiei Germaniei s, i a economiei Frant,ei,însa nu este neglijabil s, i impactul recesiunii din economiilece se confrunta cu consecint,ele crizei datoriilor suverane s, ia masurilor de austeritate. Pe parcursul ultimelor luni aleanului 2012, volumul product, iei industriale s, i a comert,uluicu amanuntul au fost în scadere, iar rata s, omajului a continuatsa se majoreze.

Criza bancara din Cipru a dominat economia zonei euro înprimele luni ale anului 2013, accentuând dificultatea gestionariicrizei din zona euro s, i intensitatea propulsarii efectelor adversecrizei datoriilor suverane prin intermediul sectorului bancar.Des, i s-a ajuns la un numitor comun cu finant,atorii externi,economia Ciprului va continua o perioada îndelungata sa fieafectata de consecint,ele de rigoare. De asemenea, incertitudineasituat, iei politice din Italia s, i reducerea semnificativa a ritmuluiproduct, iei industriale în Spania denota, ca criza din zona eurova continua.

Cres, terea randamentelor datoriilor suverane, diminuarea valo-rilor prognozelor privind evolut, ia economiei zonei euro, cres, -terea ratei s, omajului s, i deprecierea monedei unice europene(în special fat, a de dolarul SUA) au determinat sporirea incer-titudinilor privind evolut, ia zonei euro. Din luna noiembrie2011, ritmul evolut, iei product, iei industriale în zona euro afost negativ, în luna februarie 2013 înregistrându-se o scaderea product, iei industriale cu 2.7 la suta în raport cu perioadasimilara a anului precedent. Rata s, omajului a crescut pâna lanivelul de 12.0 la suta (seria ajustata sezonier) în luna februarie2013, iar comert,ul cu amanuntul a scazut în luna februarie2013 cu 1.4 la suta comparativ cu perioada similara a anuluiprecedent. În luna martie 2013 nivelul inflat, iei a continuatsa scada, pret,urile de consum în zona euro au fost cu 1.7 lasuta mai mari decât în luna martie a anului precedent. BCE apastrat rata de politica monetara la nivelul de 0.75 la suta, darpe fondul scaderii constante a inflat, iei, probabilitatea relaxariipoliticii monetare se ment, ine în continuare.


România

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul IV,2012 o cres, tere de 1.1 la suta comparativ cu perioada similaraa anului 2011, dupa contractarea cu 0.5 la suta în trimestrulanterior. Cres, terea consumului final cu 1.3 la suta s, i scadereacu 3.8 la suta a importurilor au constituit baza evolut, iei pozitivea PIB, în condit, iile în care contribut, ia formarii brute de capitals, i a exporturilor asupra PIB a fost negativa. Aporturi negativela evolut, ia PIB în trimestrul IV, 2012, au avut s, i rezultateleactivitat, ii din agricultura (-24.6 la suta), construct, ii (-1.7 lasuta), industrie (-0.8 la suta) s, i sectorul financiar (-0.5 la suta).Totodata, evolut, ia altor indicatori pe termen scurt, în ultimultrimestru al anului 2012, indica în majoritate evolut, ii pozitive,însa foarte moderate.

O îmbunatat, ire vizibila a activitat, ii economice în România înprimele luni ale anului 2013 nu s-a constatat, consolidareacres, terii economice anticipându-se abia începând cu a douajumatate a anului curent, daca cererea pe plan extern va spori s, ise va atesta o îmbunatat, ire a absorbt, iei fondurilor din UniuneaEuropeana. Cele mai recente date statistice indica o temperarea ritmului de cres, tere a product, iei industriale, dar s, i o cres, tereus, oara a ratei s, omajului. Un factor pozitiv îl constituie tempera-rea presiunilor inflat, ioniste din partea pret,urilor la produselealimentare s, i la resursele energetice, care au determinat redu-cerea ritmului anual al inflat, iei pâna la nivelul de 5.3 la suta,atestat în luna martie 2013. De asemenea, deficitul balant,eicomerciale denota reduceri semnificative, în condit, iile în careexporturile, în special cele spre t, arile în afara UE, avanseazaîntr-o masura mai mare decât importurile.

Federat, ia Rusa

Economia Federat, iei Ruse a înregistrat în ultimul trimestru alanului 2012 cel mai redus ritm de cres, tere din anul respectiv,de 2.1 la suta, comparativ cu perioada similara a anului 2011.Contractarea rezultatului activitat, ii sectorului agricol din cauzacondit, iilor agrometeorologice nefavorabile, temperarea ritmuluide cres, tere a sectorului extractiv din cauza reducerii cereriimondiale s, i temperarea semnificativa a ritmului de cres, tere încomert, au fost principalii factori care au marcat evolut, ia PIB întrimestrul IV, 2012. O contribut, ie pozitiva la evolut, ia PIB a avutcres, terea cu 3.9 la suta a rezultatului înregistrat de industriaprelucratoare. Ultimele luni ale anului 2012 au fost marcate s, i


de accelerarea ritmului inflat, iei din cauza cres, terii pret,urilor laprodusele alimentare s, i a cres, terii robuste a consumului final algospodariilor casnice.

În primele luni ale anului 2013, preocuparea principala îneconomia rusa a constituit-o ritmul semnificativ de înalt alinflat, iei. În luna februarie 2013, ritmul anual al inflat, iei a fostde 7.3 la suta, acesta fiind cel mai înalt nivel din luna august2011. Puternicele presiuni inflat, ioniste au fost determinate decres, terile semnificative ale pret,urilor la produsele alimentareîn trimestrul I, 2013, acestea majorându-se în medie cu 8.5la suta, în raport cu perioada similara a anului precedent.Totodata, datele statistice pentru luna martie 2013 denota caritmul inflat, iei s-a mai moderat, ca urmare a scaderii cereriiinterne, gradului înalt de saturat, ie a unor segmente de piat, a s, i aconcurent,ei puternice a importurilor ieftine pentru anumite mar-furi. Conform estimarilor Ministerului Dezvoltarii Economiceal Federat, iei Ruse, în trimestrul I, 2013 economia Federat, ieiRuse va înregistra un ritm de cres, tere relativ slab, în condit, iileîn care datele statistice pentru luna ianuarie s, i februarie privindevolut, ia product, iei industriale au fost în declin. De asemenea,datele statistice indica o cres, tere a ratei s, omajului, în lunileianuarie s, i februarie înregistrându-se 6.0 s, i 5.8 la suta, respectiv,ceea ce este semnificativ superior nivelurilor ratelor înregistrateîn ultimele 9 luni predecesoare.

Ucraina

În trimestrul IV, 2012 economia Ucrainei s-a contractat cu 2.5 lasuta comparativ cu perioada similara a anului 2011, astfel con-semnând al doilea trimestru consecutiv de regres al economiei.Încetinirea economiei mondiale s, i, în special, reducerea cereriipentru ot,el a dus la o performant, a redusa a volumului product, ieiindustriale, înregistrând o scadere cu 7.2 la suta în trimestrul IV,2012 în raport cu trimestrul IV, 2011. Contractari semnificatives-au înregistrat în sectorul construct, ii s, i sectorul financiar, iarsectorul agricol a înregistrat pierderi din cauza secetei din varaanului 2012. Totodata, reducerile drastice din anumite sectoareau fost compensate de cres, terea consumului cu 5.1 la suta, des, iaceasta reprezinta o cres, tere mai mica decât în primele treitrimestre ale anului 2012. Cres, terea consumului s-a evident, iatprin cres, terea constanta a volumului comert,ului cu amanuntul,care la rândul sau a fost sust, inuta de cres, terea salariilor reale.Cu toate acestea, inflat, ia s-a ment, inut în jurul valorii zero, caurmare a declinului pret,urilor la produsele alimentare locale s, ia amânarii ajustari tarifelor la utilitat, i.

Tendint,ele deflat, ioniste s, i de reducere a volumului product, ieiindustriale au continuat s, i în primele luni ale anului 2013, în


timp ce cererea interna continua sa fie sust, inuta de cres, tereavolumului vânzarilor cu amanuntul. Schimbari semnificative înevolut, ia economiei ucrainene sunt as, teptate începând cu a douajumatate a anului curent, din sperant,a reluarii programuluicu FMI. În trimestrul I, 2013 pret,urile de consum au scazutîn medie cu 0.5 la suta comparativ cu perioada similara aanului precedent, din cauza reducerii pret,urilor la produselealimentare, la îmbracaminte s, i încalt, aminte. Banca Centrala aUcrainei a ment, inut pe parcursul trimestrului I, 2013 un cursde schimb dintre hrivna ucraineana s, i dolarul SUA de 7.99.

Pret,ul petrolului s, i al gazelor naturale

Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2013 intervalul evo-lut, iei pret,urilor internat, ionale la petrol a fost relativ vast, vola-tilitatea puternica datorându-se multitudinii de factori care auavut o amprenta semnificativa asupra pret,urilor internat, ionalela petrol. Începând cu a doua jumatate a lunii ianuarie 2013,pret,urile internat, ionale la petrol au fost în cres, tere, dat fiindoptimismul privind recuperarea cererii mondiale reflectate de

Graficul 2.5: Evolut,ia pret,urilor la gazelenaturale s, i petrol

399.6

383.3

398.2

398.0

388.3

90

100

110

120

130

1/12

2/12

3/12

4/12

5/12

6/12

7/12

8/12

9/12

10/1

2

11/1

2

12/1

2

1/13

2/13

3/13

370

380

390

400

410

Urals (USD/baril)

Gaze naturale(USD/1000m3) - scala din dreapta

Sursa: Bloomberg, ANRE, calcule BNM

statisticile macroeconomice satisfacatoare din SUA s, i zona euro,de avansarea puternica a sectorului industrial s, i a comert,uluidin China, dar s, i de revenirea preocuparilor geopolitice aferenteOrientului Mijlociu. Astfel, pret,ul mediu al petrolului de marcaUrals2 a atins la mijlocul lunii februarie valoarea de 116.8 dolariSUA/baril, aceasta fiind cea mai mare valoare înregistrata de lamijlocul lunii august 2012. Începând cu a doua jumatate a luniifebruarie, pret,urile internat, ionale la petrol au inversat trendul,din cauza mics, orarii prognozelor privind cres, terea economieimondiale s, i, respectiv, a cererii de petrol pentru anul curent.Un alt factor, care a contribuit la scaderea pret,ului petrolului, afost cres, terea rezervelor de petrol în SUA s, i aprecierea robusta adolarului SUA în raport cu moneda unica europeana începând cua doua jumatate a lunii februarie. Totodata, cres, terea product, ieide petrol din Irak a fost un factor important în majorarea ofer-tei de petrol din t, arile OPEC, ceea ce a amplificat, respectiv,dezechilibrul dintre oferta s, i cererea mondiala de petrol, con-tribuind la mics, orarea pret,ului petrolului. În trimestrul I, 2013pret,ul petrolului de marca Urals a evoluat în intervalul 105.5 –116.8 dolari SUA/baril, valoarea medie constituind 110.7 dolariSUA/baril, ceea ce indica o cres, tere cu 1.7 la suta în raport cumedia înregistrata în trimestrul precedent(Graficul 2.5).

În acelas, i timp, pentru trimestrul I, 2013 pret,ul de achizit, iea gazelor naturale din Federat, ia Rusa a fost redus la nivelulde 383.3 dolari SUA/1000 m3, fat, a de 400.9 dolari SUA, câts-a anticipat anterior. În condit, iile în care pret,urile la petrol

2Bloomberg European Urals Northwest Europe Crude Oil Spot Price


vor scadea în continuare, vor aparea premise pentru a diminuaîntr-o masura relativ s, i mai mare nivelul prognozat al pret,urilorde achizit, ie a gazelor naturale pentru anul curent.

23

Capitolul 3

Evolut,ii ale activitat,iieconomice

3.1 Cererea s, i product, ia

Dupa cres, terile pronuntate ale PIB din anii 2010 s, i 2011, înanul 2012 acesta s-a diminuat cu 0.8 la suta în contextul uneirecolte modeste din cauza secetei, dar s, i a unui mediu externmai put, in favorabil. În trimestrul IV, 2012 contractarea PIB afost s, i mai pronunt,ata. Atât consumul populat, iei, cât s, i cel aladministrat, iei publice au înregistrat cres, teri nesemnificative înanul 2012. O cres, tere us, oara a fost atestata s, i în cadrul formariibrute de capital fix, dar din cauza evolut, iei componentei variat, iastocurilor, contribut, ia investit, iilor, în ansamblu, la dinamica PIB afost una negativa. Exporturile s, i importurile au înregistrat ritmuride cres, tere mult inferioare celor din anul 2011, iar în trimestrulIV, 2012 ambii indicatori au înregistrat ritmuri anuale negative.Cres, terile modeste ale valorii adaugate brute din industrie s, i ser-vicii nu au fost suficiente pentru a acoperi contribut, ia negativagenerata de contractarea pronunt,ata a valorii adaugate brute dinagricultura.

În primele luni ale anului 2013, exporturile de marfuri s, i volu-mul marfurilor transportate au înregistrat ritmuri pronunt,atede cres, tere. Importurile au fost us, or superioare celor din pe-rioada similara a anului 2012. Totodata, product, ia industriala înperioada ianuarie - februarie 2013 a fost inferioara celei din pe-rioada similara a anului 2012. Ritmul mediu anual al comert,uluiintern cu bunuri în primele doua luni ale anului curent a continuatsa fie negativ, în timp ce comert,ul cu servicii a înregistrat o cres, terepronunt,ata fat, a de perioada similara a anului precedent.

Cererea

Datele operative prezentate de Biroul Nat, ional de Statisticadenota faptul ca, dinamica anuala a PIB a intrat în teritoriu


negativ în anul 2012, ca rezultat al unei evolut, ii nefavorabilepronunt,ate a sectorului agricol determinata de seceta, a uneicereri interne slabe, dar s, i a unui mediu extern mai put, inprielnic, în special, a contractarii economiei europene, faptce a determinat o cres, tere moderata a exporturilor.

Prin urmare, incident,a unui s, oc advers din partea ofertei, în con-textul persistent,ei deficitului de cerere a determinat contract, iaactivitat, ii economice cu 0.8 la suta în perioada de referint, a.Evolut, ia trimestriala a acestui indicator releva o diminuaretreptata începând cu trimestrul I, 2012 de la valoarea de 1.0la suta pâna la valoarea de minus 2.5 la suta în trimestrul IV,2012.

Din perspectiva utilizarilor (Graficul 3.1), în anul 2012, des, ia înregistrat valori pozitive, cres, terea consumului populat, ieiramâne mult mai modesta (1.0 la suta) decât valoarea de 9.4la suta consemnata în anul 2011. Consumul final al admi-nistrat, iei publice a avansat us, or, majorându-se cu 0.5 la sutacomparativ cu anul 2011. Formarea bruta de capital a înregis-trat o scadere de 2.8 la suta, generata exclusiv de evolut, ia

Graficul 3.1: Contribut,ia componentelorcererii la cres, terea PIB (p.p.)

7.8

-6.0

7.1 6.8-0.8

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

2008 2009 2010 2011 2012

Consumul admin. publice şi private ImportFormarea brută de capital ExportCons. gospodăriilor populaţiei Rata creşterii PIB


componentei variat, ia stocurilor. Formarea bruta de capitalfix a consemnat o majorare de 0.4 la suta, în cea mai mareparte datorita cres, terii cheltuielilor pentru reparat, ii capitale alemijloacelor fixe, investit, iile capitale înregistrând o diminuarede 3.1 la suta. În ansamblu, formarea bruta de capital a de-terminat o contribut, ie negativa la dinamica PIB, fapt ce nu afost semnalat din anul 2009. Contract, ia din zona euro din anul2012 a determinat o cerere externa mai redusa pentru bunuriles, i serviciile autohtone, fapt ce a determinat o cres, tere de doar2.3 la suta a exportului comparativ cu anul 2011, dar s, i otendint, a de majorare a ponderii t, arilor CSI în detrimentul t, arilorUniunii Europene în structura exportului Republicii Moldova.Ritmul modest de cres, tere a consumului intern s, i contractareainvestit, iilor au rezultat în diminuarea ritmului de cres, tere aimporturilor de bunuri s, i servicii, astfel încât acesta a constituit2.5 la suta în perioada analizata. În trimestrul IV, 2012 atâtritmul anual al exporturilor, cât s, i cel al importurilor au intratîn teritoriu negativ, constituind minus 3.3 s, i, respectiv, minus1.9 la suta.

Cererea de consum a populat, iei

În anul 2012, ritmul anual al consumului populat, iei a înregistrato cres, tere mult mai modesta în comparat, ie cu anii 2010 s, i 2011.În acest fel, consumul gospodariilor populat, iei în anul 2012 s-amajorat cu 1.0 la suta comparativ cu anul 2011, ritm inferiorcu 8.3 puncte procentuale celui din anul 2011. De ment, ionatca, în trimestrul IV, 2012 ritmul anual de cres, tere a consumuluifinal al gospodariilor populat, iei a constituit 0.2 la suta, fiind

Capitolul 3. Evolut, ii ale activitat, iieconomice 25

inferior celui din trimestrul III, 2012 cu 1.1 puncte procentuale.Evolut, ia respectiva a fost imprimata preponderent de dinamicaconsumului final de marfuri s, i servicii în forma naturala, cares-a diminuat în trimestrul IV, 2012 cu 10.6 la suta (în termenianuali).

Graficul 3.2: Contribut,ia componentelor(p.p.) la cres, terea consumului final algospodariilor populat,iei (%)

1.0

9.4

9.2

-8.1

5.8

-10-8-6-4-202468

1012

2008 2009 2010 2011 2012

Consumul în formă naturalăCheltuielile pentru procurarea serviciilorCheltuielile pentru procurarea bunurilorConsumul final al gospodăriilor populaţiei


Dinamica pozitiva a consumului populat, iei în anul 2012 a fostimprimata de evolut, ia cheltuielilor pentru procurarea bunurilors, i serviciilor, care s-au majorat în perioada analizata cu 2.4 s, i0.5 la suta, respectiv.

Totodata, contribut, iile pozitive din partea cheltuielilor pentruprocurarea bunurilor s, i serviciilor au fost atenuate de diminu-area consumului final de bunuri s, i servicii în forma naturala(cu 4.0 la suta). Evolut, ia respectiva poate fi argumentata prindiminuarea product, iei agricole globale cu 22.4 la suta în anul2012 comparativ cu anul 2011.

Ritmul anual de cres, tere a surselor de finant,are a consumuluiîn anul 2012 (Graficul 3.3) a consemnat un nivel de 5.6 lasuta, fiind cu 2.3 puncte procentuale inferior celui din anul2011. De ment, ionat ca, în anul 2012 ritmul anual al cres, teriisurselor de finant,are a fost superior celui al consumului (situat, ieînregistrata pentru prima data în ultimii cinci ani).

Cres, terea surselor de finant,are în termeni anuali cu 5.6 la suta

Graficul 3.3: Contribut,ia surselor definant,are (p.p.) la cres, terea reala a con-sumului gospodariilor populat,iei (%)

5.8

1.0

9.49.2

-8.1

0.2

-14.4

8.37.9

5.6

-20

-16

-12

-8

-4

0

4

8

12

2008 2009 2010 2011 2012

Credite noi acordate persoanelor fiziceAsigurări socialeFond de salarizareRemiteriCreşterea surselor de finanţareCreşterea consumului


a fost sust, inuta preponderent de cres, terea reala a remiterilorcu 10.9 la suta (care a generat o contribut, ie de 3.7 puncte pro-centuale). Totodata, în pofida faptului ca, cres, terea remiterilorexprimate în dolari SUA în anul 2012 a consemnat o cres, tere întermeni anuali mai modesta decât cea din anul 2011 (în anul2012 s-a consemnat o cres, tere de 11.9 la suta, fiind inferioaracelei din 2011 cu 9.8 puncte procentuale), contribut, ia acesteiaeste superioara celei din anul 2011, ca urmare a deprecieriicursului de schimb al leului moldovenesc fat, a de dolarul SUAcu 3.2 la suta, dar s, i a unui ritm anual al inflat, iei inferior celuidin anul 2011.

În acelas, i timp, fondul total de salarizare în perioada de referint, as-a majorat în termeni anuali cu 1.8 la suta, generând o contribu-t, ie de 0.8 puncte procentuale la cres, terea surselor de finant,area consumului (contribut, ie inferioara cu 3.7 puncte procentualecelei din anul 2011).

Evolut, ia creditelor noi a continuat sa genereze o contribut, iepozitiva la dinamica surselor de finant,are a consumului, pon-derea acesteia (0.9 puncte procentuale) fiind cu 0.2 puncteprocentuale inferioara celei din anul 2011. Plat, ile asociateasigurarilor sociale au înregistrat o cres, tere de 0.9 la suta,astfel au generat o contribut, ie pozitiva minora (0.2 puncteprocentuale).


Sectorul public

Executarea bugetului public nat, ional

În trimestrul I, 2013 veniturile bugetului public nat, ional auconstituit 7521.8 milioane lei, fiind în cres, tere cu 14.3 la sutafat, a de perioada similara a anului 2012 (Graficul 3.4). Cele maimulte impozite au fost acumulate din veniturile fiscale, careau constituit 89.4 la suta în totalul veniturilor s, i au înregistrato cres, tere de 16.7 la suta fat, a de perioada similara a anului2012. Veniturile fiscale au fost formate preponderent din taxele

Graficul 3.4: Dinamica veniturilor s, i a chel-tuielilor publice (%, cres, tere anuala)

14.3

3.2

0

5

10

15

20

25

1/11 6/11 11/11 4/12 9/12 2/13

Veniturile publice Cheltuieli publice

Sursa: Ministerul Finant,elor

directe s, i indirecte, care au reprezentat 40.4 la suta s, i, respectiv,43.0 la suta în component,a veniturilor publice.

Ca baza pentru impozitele indirecte au servit veniturile din TVAs, i accizele, care s-au majorat cu 20.7 s, i 26.7 la suta comparativcu anul precedent, când acestea au înregistrat evolut, ii negative,fiind în scadere cu 2.7 s, i 1.8 la suta. Impozitele directe augenerat o cres, tere anuala mai mica a veniturilor cu 10.1 la sutafat, a de sporul cu 21.8 la suta a taxelor indirecte. Venituriledirecte s-au majorat din contul impozitelor pe venit cu 13.8la suta, provenind din activitatea întreprinzatorilor, dar s, i dincontribut, iile de asigurari obligatorii de asistent, a sociala, careau fost în cres, tere cu 8.4 la suta.

Cheltuielile bugetului public nat, ional, în trimestrul I, 2013,au constituit 7598.5 milioane lei, fiind în cres, tere cu 3.2 lasuta fat, a de trimestrul I al anului precedent. Sectoarele careau beneficiat de cele mai semnificative majorari ale volumuluibanilor publici alocat, i au fost serviciile de stat cu destinat, iagenerala (cu 26.8 la suta), asigurarea s, i asistent,a sociala (cu 5.6la suta) s, i transporturile, gospodaria drumurilor, comunicat, iile s, iinformatica (cu 41.5 la suta). În acelas, i timp, au scazut drasticcheltuielile statului în domeniul învat, amântului (cu 8.4 la suta).Per ansamblu cheltuielile au fost destinate în special pentrurealizarea programelor cu caracter social-cultural (73.7 la suta),domeniul economiei nat, ionale (8.6 la suta), pentru aparareanat, ionala, justit, ia, jurisdict, ia constitut, ionala, pentru ment, inereaordinii publice s, i a securitat, ii nat, ionale (7.3 la suta) etc.

Deficitul bugetului public nat, ional, în trimestrul I, 2013, aconstituit 76.7 milioane lei, înregistrând o scadere pronunt,ata,cu 90.2 la suta mai put, in comparativ cu anul 2012.

Având la baza cres, terea economica prognozata pentru anul2013 de catre Ministerul Economiei, deficitul bugetar anual capondere în PIB va constitui 1.2 la suta, valoare mai mica cu 0.9puncte procentuale fat, a de cea înregistrata în anul 2012. În bazadatelor estimative pentru anul 2013, indicatorii bugetului publicnat, ional raportat, i la PIB urmeaza sa tinda spre o administrare


fiscala mai eficienta, astfel ca veniturile publice sa sporeasca,iar cheltuielile publice sa fie reduse fara a fi afectata cres, tereaeconomica a t, arii (Graficul 3.5).

Datoria de stat

Graficul 3.5: Evolut,ia bugetului publicnat,ional ca pondere în PIB (%)

38.438.138.9 38.3

36.7

-39.6

-45.2-40.8 -39.1 -40.2

-1.2-6.3

-2.5 -2.4 -2.1

-60

-40

-20

0

20

40

2009 2010 2011 2012 2013 estimatCheltuielile publiceDinamica veniturilorDeficitul bugetului public național

Sursa: Ministerul Finant,elor, calcule BNM

La data de 31 martie 2013 datoria de stat a Republicii Moldova aconstituit 21163.7 milioane lei, diminuându-se cu 21.0 milioanelei sau cu 0.1 la suta comparativ cu începutul anului. Datoriaa fost formata din datoria de stat externa - 70.6 la suta s, icea interna - 29.4 la suta. La data de 31 martie 2013, solduldatoriei de stat externe, exprimata în valuta, s-a diminuat cu41.6 milioane dolari SUA fat, a de 1 ianuarie 2013, constituind1204.0 milioane dolari SUA. Datoria de stat externa s-a mics, orats, i ca valoare exprimata în lei moldovenes, ti fat, a de începutulanului (cu 90.1 milioane lei), totalizând 14935.7 milioane leila sfârs, itul trimestrului I, 2013. În schimb, datoria de statinterna, în valoare de 6228.0 milioane lei, s-a majorat cu 1.1 lasuta, sau cu 69.1 milioane lei fat, a de începutul anului curent.Aceasta datorie a fost formata preponderent din VMS emisepe piat,a primara (62.8 la suta), VMS convertite (33.1 la suta)s, i VMS pentru asigurarea stabilitat, ii financiare (4.1 la suta).În trimestrul I, 2013, pentru serviciul datoriei de stat au fostalocate resurse de la bugetul public nat, ional în suma de 128.4milioane lei (cu 37.2 la suta mai put, in comparativ cu perioadasimilara a anului 2012), 65.6 la suta revenind datoriei de statinterne, iar 34.4 la suta - datoriei de stat externe.

La 31 martie 2013, trendul descrescator al datoriei de stat

Graficul 3.6: Datoria de stat ca pondere înPIB (%)

6.57.07.17.48.4

15.517.116.3

15.8 18.9

22.024.124.2

26.3

23.4

0

10

20

30

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 31.03.2013Datoria de stat externăDatoria de stat internăDatoria de stat

Sursa: BNM

ca pondere în PIB a contribuit la diminuarea datoriei cu 2.1puncte procentuale fat, a de sfârs, itul anului 2012, pâna la cotade 22.0 la suta. Diminuarea datoriei a fost determinata înspecial de ponderea mai mica a datoriei de stat externe în PIBcu 1.6 puncte procentuale, pâna la 15.5 la suta, datoria internamics, orându-se cu 0.5 puncte procentuale, pâna la 6.5 la suta înPIB (Graficul 3.6).

Curba randamentelor VMS

În trimestrul I, 2013 volumul VMS tranzact, ionate pe piat,aprimara a constituit 1839.9 milioane lei, fiind în descres, terecu 67.3 milioane lei fat, a de trimestrul IV, 2012. Diminuareavolumului de VMS comercializate a fost determinata de faptulca Ministerul Finant,elor a realizat 99.08 la suta din oferta peparcursul trimestrului I, 2013, atunci când în trimestrul IV,2012 volumul VMS comercializate a constituit 105.78 la sutadin oferta init, iala. Raportul dintre cerere s, i oferta în trimestrul Ial anului 2013 a fost de 1.94, fiind mai mare decât în trimestrulprecedent, perioada în care cererea a depas, it oferta de 1.70 ori.Volumul VMS anunt,at spre vânzare a fost de 1856.0 milioane


lei, cu 52.0 milioane lei mai mult decât în ultimul trimestrul alanului 2012.

Cu toate ca, cererea de VMS a crescut în primele trei luni aleanului curent, evolut, ia ratelor efective ale dobânzii a fost unapozitiva. Astfel, curba randamentelor s-a deplasat în sus, fiind

Graficul 3.7: Curba randamentelor VMS (%)

5.46

5.84

7.11

6.14

4.584.83

5.90

5.164.73

5.12

6.14

5.68

4

5

6

7

8

91z 182z 364z 728z

tr. III, 2012 tr. IV, 2012 tr. I, 2013

Sursa: BNM

superioara celei din trimestrul precedent s, i înregistrând cres, teriale ratelor efective ale dobânzilor pe toate scadent,ele.

As, adar, rata medie efectiva a dobânzii la bonurile de trezoreriecu scadent,a de 91 de zile a constituit pe parcursul trimestruluiI, 2013 - 4.73 la suta, în cres, tere cu 0.15 puncte procentualefat, a de trimestrul precedent. Bonurile de trezorerie de 182 dezile au fost comercializate cu o rata medie efectiva de 5.12 lasuta, iar cele cu scadent,a de 364 zile – cu o rata de 6.14 la suta,fiind superioare ratelor medii efective din trimestrul IV, 2012 cu0.29 puncte procentuale s, i 0.24 puncte procentuale, respectiv.Obligat, iunile de stat cu scadent,a de 2 ani au fost comercializatecu o rata medie efectiva de 5.68 la suta, cres, terea fat, a detrimestrul anterior a constituit 0.52 puncte procentuale. Cea maimare pondere în volumul VMS comercializate au reprezentat-o bonurile de trezorerie cu scadent,a de 182 zile, constituind42.83 la suta din totalul tranzact, iilor, fiind urmate de bonurilede trezorerie cu scadent,a de 91 de zile, care au constituit 30.99la suta din total. Ponderea VMS de 364 de zile s-a diminuat cu3.51 puncte procentuale fat, a de trimestrul IV, 2012.

Cererea de investit, ii

Ritmul anual al formarii brute de capital a continuat declinulînceput în trimestrul precedent, astfel încât în trimestrul IV,2012 acesta a fost cu 13.8 la suta inferior valorii din perioadasimilara a anului 2011, evolut, ie care a fost determinata exclusivde dinamica componentei variat, ia stocurilor. Formarea bruta decapital fix a înregistrat o cres, tere nesemnificativa, aproape devaloarea nula (0.5 la suta) (Graficul 3.8).

Graficul 3.8: Formarea bruta de capital fix(%, fat,a de perioada similara a anului prece-dent)

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

2008 2009 2010 2011 I/2012 II/2012 III/2012 IV/2012

Formarea brută de capital fix - total

Cheltuieli pentru elaborarea şi procurarea programelor şi a bazelor de date

Cheltuieli pentru reparaţii capitale ale mijloacelor fixe

Investiţii capitale


Ritmul pozitiv de cres, tere a formarii brute de capital fix s-adatorat în cea mai mare parte evolut, iei pozitive a componentelor„cheltuieli pentru reparat, ii capitale ale mijloacelor fixe” s, i, cuo contribut, ie mai mica, a „cheltuielilor pentru elaborarea s, iprocurarea programelor s, i a bazelor de date”, care s-au majoratcu 16.6 la suta s, i 10.0 la suta, respectiv. Totodata, evolut, iamodesta a formarii brute de capital fix a fost determinata demics, orarea componentelor „investit, ii capitale” s, i „sporul valoriicapitalului fix în vite”. Contribut, ii negative, însa mai put, insemnificative asupra formarii brute de capital fix au fost genera-te de evolut, iile componentelor „variat, ia de stocuri a utilajuluinemontat”, „procurarea cart, ilor pentru biblioteci” s, i „cheltuielipentru lucrari de prospect, iuni geologice”.


Caseta tehnică nr. 1

Curba randamentelor VMS

La aprecierea nivelului dobânzii un rol deosebit se acordă atât sub aspect teoretic cât şi practic curbelor de randament. Curba de randament este o curbă continuă, care descrie relaţia funcţională între randamentul la data scadenţei şi numărul

de ani ce intervin înaintea scadenţei, pentru titlurile cu venit fix, la un moment dat. Sunt cuprinse şi reprezentate, de asemenea, creanţe egale din alte puncte de vedere: risc de rambursare, lichiditate, preţ de achiziţie etc. Deşi se rezumă numai la anumite creanţe, curbele de randament sunt semnificative pentru întreaga piaţă a creditului.

În SUA obiectul unei astfel de reprezentări îl constituie bonurile de tezaur, în Republica Moldova – valorile mobiliare de stat.

Potrivit conjuncturii de moment, curbele de randament pot avea trei modalităţi de expresie: Curba plată subliniază că randamentele titlurilor pe termen scurt, mediu şi lung sunt practic aceleaşi şi, deci, raporturile

dintre cerere şi ofertă sunt echilibrate pe ansamblul pieţei (graficul nr.1, curba B). Curba orientată în sus relevă că titlurile pe termen lung au un randament ridicat şi sugerează că cererea de fonduri pe

termen scurt este foarte puternică (în raport cu oferta) faţă de cererea de fonduri pe termen lung (graficul nr.1, curba C). Curba orientată în jos exprimă că titlurile pe termen scurt au un randament foarte ridicat, ceea ce înseamnă că cererea

de fonduri pe termen lung este foarte puternică (în raport cu oferta) faţă de cererea de fonduri pe termen scurt (graficul nr.1, curba A).

Pentru explicaţia configuraţiilor curbei de randament au fost înaintate trei ipoteze: 1) Ipoteza preferinţei pentru lichiditate se explică prin faptul că investitorii dau prioritate lichidităţii, respectiv posibilităţii

de a converti rapid şi fără pierderi activele în bani lichizi. Întrucât titlurile pe termen scurt sunt relativ mai lichide decât titlurile pe termen lung, ele vor avea un preţ mai ridicat şi, în consecinţă, un randament mai slab decât titlurile pe termen lung. Această ipoteză nu ţine seama de interesele pe termen mediu şi lung ale investitorilor, interese care au drept criteriu de orientare perpetuarea plasamentului cu maximum randament.

2) Ipoteza segmentării pieţei afirmă că există pieţe separate pentru titlurile cu venit fix pe termen scurt, mediu şi lung şi că cererea şi oferta determină nivelul randamentului pe fiecare piaţă. Astfel, curba poate lua diverse aspecte, în funcţie de randamentul pe piaţă.

3) Ipoteza anticipaţiilor este ipoteza în care anticipaţiile investitorilor privind evoluţia ratei dobânzii determină relaţia între randamentele pe termen scurt şi pe termen lung. Dacă investitorii se aşteaptă la creşterea dobânzii pe termen scurt, curba randamentelor va fi orientată în sus, dacă se prevede o scădere a dobânzii pe termen scurt, curba va fi orientată în jos, dacă se presupune că dobânda va rămâne la acelaşi nivel, curba va fi plată. În această ipoteză nu se admite segmentarea pieţei, toate titlurile fiind considerate substituibile. Faptele, însă, indică contrariul. Există investitori preponderenţi pe termen scurt (băncile licenţiate) şi alţii specializaţi pe termen lung (societăţile de asigurări).

În Republica Moldova (graficul nr.2) curba randamentelor VMS are o formă convexă, ceea ce indică că randamentele la aceste maturităţi sunt mai mari. Acest fenomen are loc datorită faptului, că piaţa valorilor mobiliare de stat este segmentată conform preferinţelor investitorilor. Majoritatea acestora fiind băncile licenţiate, preferă să investească în VMS cu scadenţa mai mică, care se consideră a fi mai lichide, însă şi oferta din partea Ministerului Finanţelor este orientată în mare parte spre bonurile de trezorerie. De regulă, la o licitaţie pe lună, băncile licenţiate procură şi obligaţiuni de stat cu scadenţa de 2 ani, însă atât oferta din partea Ministerului Finanţelor, cât şi cererea sunt mult mai mici decât la bonurile de trezorerie. Astfel, piaţa este segmentată în felul următor: primul segment – bonurile de trezorerie de la 91 de zile până la 364 de zile şi al doilea segment îl constituie obligaţiunile de stat de 2 ani. Volumul tranzacţionat pe aceste segmente diferă, pe primul segment se tranzacţionează circa 99.0 la sută din totalul tranzacţiilor pe piaţa valorilor mobiliare, atunci când volumul tranzacţionat cu obligaţiuni de stat cu termenul de 2 ani constituie circa 1.0 la sută din total. În plus, ratele dobânzii la obligaţiunile de 2 ani pot fi explicate prin ipoteza anticipaţiilor. Cel mai probabil referitor la acest tip de VMS investitorii se aşteaptă la o diminuare a dobânzii, precum şi a ratei inflaţiei.

Graficul nr.1. Tipurile curbei de randament

2.5

3.5

4.5

5.5

6.5

7.5

8.5

9.5

91z 182z 364z 728z

C

Graficul nr.2. Curba randamentelor VMS în Republica Moldova

6.14

7.11

5.84

5.46

5.16

5.90

4.834.58

5.68

6.14

5.12

4.73

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

91z 182z 364z 728z

A B tr. III, 2012 tr. IV, 2012 tr. I, 2013


Cererea externa neta3

În trimestrul IV, 2012 ritmul anual al exporturilor (exprimate îndolari SUA) s-a diminuat cu 8.7 la suta, ca urmare a reduceriiexporturilor destinate t, arilor Uniunii Europene (cu 13.0 la suta)s, i CSI (cu 11.2 la suta), care au generat contribut, ii negative de

Graficul 3.9: Evolut,ia ritmului anual al ex-porturilor (%) s, i contribut,ia pe categorii det,ari (p. p.)

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12

UE CSI Restul lumii Exporturile


5.3 s, i 4.8 puncte procentuale, respectiv (Graficul 3.9). Totodata,exporturile destinate catre Restul lumii4 s-au majorat cu 8.3 lasuta, astfel având o contribut, ie pozitiva de 1.4 puncte procen-tuale. De ment, ionat ca, ritmul anual de cres, tere a exporturilorpentru al doilea trimestru consecutiv se pozit, ioneaza în palierulnegativ.

Evolut, ia ritmului anual al exporturilor pe parcursul ultimelordoua trimestre (Graficului 3.10) a fost influent,ata preponderentde grupele „produse alimentare, ale regnului animal, bauturi s, igrasimi” s, i „materiale textile s, i îmbracaminte”, care au contribuitla diminuarea ritmului anual în trimestrul IV, 2012 cu 5.9 s, i 2.7puncte procentuale, respectiv. Exportul de produse alimentare

Graficul 3.10: Evolut,ia ritmului anual al ex-porturilor (%) s, i contribut,ia subcomponen-telor pe grupe de marfuri (p. p.)

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

I/10 II/10 III/10 IV/10 I/11 II/11 III/11 IV/11 I/12 II/12 III/12 IV/12

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramică Materiale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Ritmul anual de creștere al exporturilor (%)


a fost influent,at de diminuarea product, iei globale agricole înanul 2012, ca urmare a secetei din vara anului respectiv.

Ritmul anual al importurilor pe parcursul ultimelor noua luni s-a pozit, ionat permanent în palier negativ. Astfel, în trimestrul IV,2012 ritmul anual al importurilor a consemnat o diminuare de1.2 la suta. Evolut, ia respectiva a fost sust, inuta de diminuareaimporturilor din CSI (cu 13.1 la suta) s, i din Restul lumii (cu0.5 la suta), care au generat o contribut, ie negativa de 4.4 s, i 0.2puncte procentuale, respectiv. Totodata, în trimestrul IV, 2012

Graficul 3.11: Evolut,ia ritmului anual al im-porturilor (%) s, i contribut,ia pe categorii det,ari (p. p.)

-20

-10

0

10

20

30

40

50


UE CSI Restul lumii Importurile


se evident, iaza o cres, tere a importurilor din UE (cu 10.5 la suta),care a contribuit la atenuarea contribut, iilor negative generatede celelalte doua subcomponente. Astfel, contribut, ia din parteaUE se estimeaza la 3.4 puncte procentuale (Graficul 3.11).

Pe grupuri de marfuri (Graficul 3.12), reducerea importurilor afost influent,ata în principal de diminuarea importurilor de „pro-duse minerale”, „materiale textile s, i îmbracaminte” s, i „articoledin metale, pietre sau ceramica”, care au generat contribut, iinegative de 1.6, 0.5 s, i 0.5 puncte procentuale, respectiv. Con-comitent, impactul negativ al componentelor sus-ment, ionate afost atenuat de contribut, ia pozitiva de 0.9 puncte procentualegenerata de grupa „produse alimentare, ale regnului animal,bauturi s, i grasimi”. Astfel, impactul secetei din vara anului 2012a determinat ca cererea populat, iei fat,a de produsele alimentareinternat, ionale sa fie în cres, tere, în detrimentul produselor au-tohtone.

3S-au utilizat datele trimestriale cu privire la evolut, ia comert,ului external Republicii Moldova, exprimate în mii dolari SUA.

4Restul lumii – t, arile care nu fac parte din UE s, i CSI.


Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în trimestrul IV,2012 a constituit 41.5 la suta, fiind cu 3.4 puncte procentualeinferior celui din trimestrul similar al anului 2011.

Graficul 3.12: Evolut,ia ritmului anual al im-porturilor (%) s, i contribut,ia subcomponen-telor pe grupe de marfuri (p.p.)

-10

0

10

20

30

40

50


Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramică Materiale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Ritmul anual de creștere al importurilor (%)


În acelas, i timp, datele operative aferente comert,ului extern pen-tru primele doua luni ale anului 2013 prezinta unele semnale deo us, oara revigorare a activitat, ii economice. Astfel, atât ritmulanual al exporturilor, cât s, i cel al importurilor s-au majorat întermeni reali în perioada ianuarie – februarie 2013 cu 18.2 s, i3.7 la suta, respectiv.

De ment, ionat ca, dupa o perioada de noua luni, în care ritmulanual al exporturilor a oscilat în jurul valorii nule, în primeledoua luni ale anului 2013 s-au înregistrat cres, teri pronunt,ateale indicatorului analizat. Astfel, în luna februarie 2013 s-aconsemnat o cres, tere a exporturilor în termeni anuali de 25.9la suta (Graficul 3.13). Graficul 3.13: Evolut,ia în termeni reali a

comert,ului extern (%, fat,a de perioada simi-lara a anului precedent)

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2/11

4/11

6/11

8/11

10/1

1

12/1

1

2/12

4/12

6/12

8/12

10/1

2

12/1

2

2/13

Export Import

Sursa: BNS

În perioada ianuarie – februarie 2013 comparativ cu perioadasimilara a anului precedent, exporturile de marfuri s-au majoratcu 18.2 la suta, ca urmare a majorarii exporturilor de marfuridestinate catre tot, i partenerii economici ai Republicii Moldova.Astfel, exporturile orientate catre t, arile Uniunii Europene, CSIs, i alte t, ari s-au majorat cu 14.0, 18.7 s, i 35.4 la suta, respectiv.

Product, ia

Pe categorii de resurse (Graficul 3.14), contractarea PIB înanul 2012 a fost imprimata de contribut, ia negativa din parteaagriculturii, care a înregistrat o diminuare accentuata de 23.3la suta comparativ cu anul 2011, urmare a condit, iilor meteoro-logice secetoase din vara anului 2012. Industria prelucratoares, i cea extractiva au înregistrat cres, teri neînsemnate (1.0 s, i

Graficul 3.14: Contribut,ia sectoareloreconomiei la cres, terea PIB (p.p.)

7.8

-6.0

-0.8

6.87.1

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2008 2009 2010 2011 2012

Agricultură IndustriaComerţ ConstrucţiiTransport şi comunicaţii Alte serviciiImpozite nete pe prod. Rata creşterii PIB

Sursa: BNS

2.0 la suta, respectiv), fapt ce poate fi asociat cu diminuareaproduct, iei agricole, în primul caz, s, i dinamica modesta a sectoru-lui construct, iilor, în al doilea. Totodata, industria energetica s-acontractat cu 2.6 la suta comparativ cu anul 2011. Ca rezultat,aportul industriei la dinamica PIB a fost unul neglijabil.

Pe de o parte, valoarea adaugata aferenta sectorului de bunuris-a diminuat cu 10.7 la suta. Pe de alta parte, valoarea adaugatabruta aferenta serviciilor a consemnat o majorare de 3.0 la suta,în cea mai mare parte datorita evolut, iei comert,ului, tranzact, iilorimobiliare, transporturilor s, i comunicat, iilor, care au crescut cu4.2, 3.7 s, i 2.8 la suta, respectiv. Totodata, contribut, ii pozitiveimportante au fost generate de activitat, ile financiare s, i serviciilede sanatate s, i asistent, a sociala, care s-au majorat cu 3.4 s, i 3.1 lasuta comparativ cu anul 2011. În anul 2012 impozitele nete peproduse s-au majorat cu 1.3 la suta comparativ cu anul 2011.


În primele doua luni ale anului 2013, ritmul anual al volumuluiproduct, iei industriale s-a diminuat în termeni reali cu 0.7 la suta,ca urmare a reducerii volumului product, iei în sectorul energeticcu 14.8 la suta. Totodata, volumul marfurilor transportate în

Graficul 3.15: Evolut,ia în termeni reali aproduct,iei industriale s, i a transportului demarfuri (scara din dreapta), (%, fat,a de lunasimilara a anului precedent)

-12-9-6-30369

1215182124

3/11

5/11

7/11

9/11

11/1

1

1/12

3/12

5/12

7/12

9/12

11/1

2

1/13

3/13

-40-30-20-1001020304050607080

Producţia industrială Transportul de mărfuri

Sursa: BNS

primele trei luni ale anului 2013 s-a majorat cu 18.5 la sutaîn comparat, ie cu perioada similara a anului precedent, fapt cepoate fi asociat cu evolut, ia ascendenta a exporturilor în perioadarespectiva.

În primele doua luni ale anului 2013, volumul cifrei de afaceri laîntreprinderile cu activitate principala de comert, cu amanuntuls-a diminuat cu 1.2 la suta fat, a de perioada similara a anuluiprecedent. Totodata, comert,ul cu servicii în perioada ianuarie-februarie 2013 a înregistrat o cres, tere în termeni anuali de 8.7la suta.

Graficul 3.16: Evolut,ia comert,ului intern (%,fat,a de perioada similara a anului prece-dent)

-16

-12

-8

-4

0

4

8

12

2/12 4/12 6/12 8/12 10/12 12/12 2/13

Comerţ cu bunuri Comerţ cu servicii

Sursa: BNS

De ment, ionat ca, dupa trei luni în care ritmul anual al volumuluicifrei de afaceri aferent comert,ului cu amanuntul a înregistratritmuri anuale negative pronunt,ate, în luna februarie 2013acesta a urcat în banda pozitiva, consemnând o cres, tere de 5.1la suta (Graficul 3.16). Totodata, ritmul anual al volumului co-mert,ului cu servicii prestate populat, iei a înregistrat o majorarede 8.3 la suta fat, a de februarie 2012.

3.2 Piat,a muncii

În trimestrul IV, 2012 s-a atestat o scadere atât a numarului des, omeri, fapt ce a determinat diminuarea ratei s, omajului fat, a deperioada similara a anului 2011, cât s, i a numarului populat, ieiocupate. Ca rezultat, populat, ia economic activa în perioadade referint, a s-a diminuat cu 1.3 la suta. În perioada ianuarie-februarie 2013 ritmul anual de cres, tere a salariului mediu real peeconomie a constituit 3.1 la suta, fiind cu 0.9 puncte procentualeinferior celui din trimestrul IV, 2012.

Graficul 3.17: Populat,ia activa si ocupata(%, fat,a de perioada similara a anului prece-dent)

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

I/09

II/09

III/0

9

IV/0

9

I/10

II/10

III/1

0

IV/1

0

I/11

II/11

III/1

1

IV/1

1

I/12

II/12

III/1

2

IV/1

2

Populaţia activă Populaţia ocupată


Fort,a de munca

În trimestrul IV, 2012 rata s, omajului a constituit 5.9 la suta,diminuându-se cu 0.3 puncte procentuale fat, a de perioadasimilara a anului 2011 (Graficul 3.18).

Totus, i, diminuarea numarului de s, omeri nu a fost însot, ita deo evolut, ie pozitiva a populat, iei ocupate. Dimpotriva, aceastas-a diminuat cu 1.0 la suta, fapt ce a determinat o scaderea ratei de ocupare pâna la nivelul de 37.9 la suta (fat, a de


38.4 la suta în trimestrul IV, 2011). Ca rezultat, s-a atestat ocontractare a populat, iei economic active cu 1.3 la suta (Graficul3.17). O parte din aceasta a trecut în component,a persoanelordescurajate în a-s, i gasi un loc de munca. Astfel, în anul 2012

Graficul 3.18: Evolut,ia ratei s, omajului s, i aratei de ocupare (%)

30

40

50

I/09 III/09 I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Rata de ocupare (a.s.) (scala din stânga)Rata şomajuluiRata şomajului (a.s.)


numarul persoanelor descurajate în a-s, i gasi un loc de muncadorit au constituit circa 27.4 mii, fat, a de 25.7 mii de persoaneîn anul 2011.

Pe de alta parte, în trimestrul IV, 2012 numarul persoanelorconcediate a scazut cu 13.6 la suta fat, a de media trimestruluiIV, 2011, iar numarul locurilor de munca vacante identificate deANOFM5 s-a majorat cu 21.6 la suta fat, a de perioada octombrie- decembrie 2011.

În comparat, ie cu trimestrul III, 2012 cifrele ajustate sezonierprezinta o situat, ie mai optimista. Astfel, diminuarea rateis, omajului ajustata sezonier este însot, ita de o cres, tere a ratei deocupare cu 0.6 puncte procentuale, pâna la valoarea de 38.9 lasuta.

În distribut, ia dupa activitat, ile din economia nat, ionala, concen-trarea cea mai mare a populat, iei ocupate se atesta în sectorulserviciilor sociale (cu except, ia altor activitat, i de servicii colec-

Graficul 3.19: Populat,ia ocupata pe acti-vitat,i ale economiei nat,ionale (%, fat,a deperioada similara a anului precedent)

-18

-13

-8

-3

2

7

12

17

22

Agr

icul

tura

Indu

strie

Con

stru

cţii

Com

erţ

Tra

nspo

rtur

işi

com

unic

aţii

Ser

vici

iso

cial

e*

Alte

activ

ităţi

I/12 II/12 III/12 IV/12

Sursa: BNS, calcule BNM*except,ie fac „alte activitat,i cu servicii colective, sociale s, ipersonale”

tive, sociale s, i personale), ponderea acestuia în trimestrul IV,2012 a constituit 22.7 la suta. Principalele sectoare în carese atesta diminuarea numarului populat, iei ocupate sunt agri-cultura (minus 16.6 la suta) s, i industria (minus 3.8 la suta),fapt determinat de temperarea acestor activitat, i economice, înspecial, începând din a doua jumatate a anului 2012 (Graficul3.19). Cele mai vizibile cres, teri fat, a de aceeas, i perioada a anului2011 s-au înregistrat în sectoare, precum „construct, ii” s, i „alteactivitat, i”.

Veniturile salariale

În luna februarie 2013, salariul mediu al unui lucrator în econo-mia nat, ionala s-a majorat cu 6.8 la suta în comparat, ie cu lunasimilara a anului precedent. Atât în sfera bugetara, cât s, i însectorul real al economiei s-au înregistrat cres, teri a salariuluimediu fat, a de luna februarie 2012 cu 2.3 s, i 8.1 la suta, respectiv.

În perioada ianuarie-februarie 2013 ritmul anual de cres, tere asalariului mediu real pe economie a constituit 3.1 la suta, fiindcu 0.9 puncte procentuale inferior celui din trimestrul IV, 2012(Graficul 3.20). De ment, ionat ca, începând cu 1 ianuarie 2013institut, iile superioare de învat, amânt au trecut la autofinant,are.

5Agent, ia Nat, ionala pentru Ocuparea Fort,ei de Munca


Aceasta modificare a constat în reclasificarea salariat, ilor afe-rent, i învat, amântului superior, de la sectorul bugetar la cel real,contribuind astfel la temperarea brusca în primele doua luni aleanului 2013 a ritmului anual de cres, tere a salariului mediu dinsectorul bugetar în comparat, ie cu trimestrul IV, 2012.

Graficul 3.20: Salariul mediu real* (%, fat,ade perioada similara a anului precedent)

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

I/11 II/11 III/11 IV/11 I/12 II/12 III/12 IV/12 I/13**

Economie Sector bugetar Sector real

Sursa: BNS, calcule BNM*deflatat cu IPC**ianuarie-februarie

În sectorul industrial, variat, ia anuala a salariului mediu realîn perioada de referint, a a consemnat o cres, tere de 3.8 la suta,fiind cu 0.2 puncte procentuale inferioara valorii din trimestrulIV, 2012 (Graficul 3.21). Totodata, în primele doua luni ale

Graficul 3.21: Salariul mediu real în indus-trie (%, fat,a de perioada similara a anuluiprecedent)

-10

-5

0

5

10

15

I/11 II/11 III/11 IV/11 I/12 II/12 III/12 IV/12 I/13*

Salariu mediu real în industrie ExtractivăPrelucrătoareEnergeticăProductivitatea muncii în industrie

Sursa: BNS, calcule BNM*ianuarie-februarie

anului 2013, ritmul anual de cres, tere a salariului mediu real înindustria prelucratoare a atins valoarea de 3.0 la suta, fiind cu4.4 puncte procentuale inferioara celei din trimestrul anterior,fapt condit, ionat de diminuarea salariilor în anumite sectoare,precum „fabricarea produselor de tutun”, „industria metalur-gica” s, i „producerea de aparatura s, i instrumente medicale, deprecizie, optice s, i ceasuri”. În acelas, i timp, se observa o cres, terepronunt,ata a salariului mediu real atât în industria extractiva,cât s, i în sectorul energetic.

Concomitent, cres, terea volumului product, iei industriale în lunafebruarie 2013 a contribuit la ameliorarea situat, iei aferenteproductivitat, ii muncii. Astfel, în primele doua luni ale anului2013, productivitatea muncii a constituit minus 0.2 la suta, fiindcu 3.0 puncte procentuale superioara valorii din trimestrul IV,2012.

3.3 Sectorul extern

În anul 2012, deficitul contului curent s-a contractat puter-nic comparativ cu anul 2011, constituind 7.0 la suta ca pon-dere în PIB sau cu 4.3 puncte procentuale mai put, in (Graficul3.22). Evolut, ia deficitului s-a îmbunatat, it pe seama cres, teriica pondere în PIB a componentelor cu contribut, ie pozitiva,a transferurilor s, i veniturilor persoanelor fizice, precum s, i aaltor transferuri s, i venituri, sumate, au cumulat cu 3.9 puncteprocentuale mai mult fat, a de anul 20116.

În anul 2012, modificarea balant,ei comerciale ca pondere înPIB a fost una neesent, iala fat, a de perioada anterioara, soldulcomercial fiind cu 0.3 puncte procentuale mai mic s, i reprezen-tând 40.6 la suta în PIB. Balant,a comerciala a fost determinata

6La analiza contului curent nu a fost utilizata terminologia standardconform metodologiei FMI. Categoria desemnata Total transferuri ale per-soanelor fizice cuprinde compensarea pentru munca s, i transferurile anga-jatilor (articole ale contului curent), restul articolelor exceptând cele incluseîn Balanta comerciala fiind regrupate în categoria Alte transferuri s, i altevenituri.


de fluxurile comerciale nete, care au înregistrat diminuari capondere în PIB de 1.8 puncte procentuale la importuri s, i 1.4puncte procentuale la exporturi.

Graficul 3.22: Ponderea contului curent înPIB (%)

-7.0-11.3-7.7-8.2

-16.1

-60

-40

-20

0

20

40

60

2008 2009 2010 2011 2012Alte transferuri şi venituriTransferuri şi venituri ale persoanelor fiziceBalanţa comercialăContul curent

Sursa: BNM

Graficul 3.23: Ponderea exporturilor s, i aimporturilor în PIB (%)

-84.2-86.0-78.7-73.4

-94.2

43.645.039.436.841.1

-100

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

2008 2009 2010 2011 2012

Resurse energetice Produse agro-alimentareProduse nealimentare ServiciiTotal importuri Total exporturi

Sursa: BNM

Dinamica în scadere a importurilor ca valoare în PIB, pânala 84.2 la suta în anul 2012, a fost condit, ionata de pondereamai mica cu 2.1 puncte procentuale a importului de produsenealimentare, care a constituit 46.6 la suta în PIB, alte cate-gorii importate înregistrând variat, ii mici, care nu au modificattendint,a de descres, tere (Graficul 3.22). Structura importurilor afost dominata de marfurile nealimentare, cu o pondere de 55.3la suta, fiind totodata compusa s, i din resurse energetice - 17.0la suta, servicii -15.7 la suta s, i produse agroalimentare - 12.0 lasuta. Conform datelor publicate de BNS, cererea interna a fostasigurata cu produse importate, precum combustibili minerali,petrol s, i produse petroliere, mas, ini s, i echipamente electrice,vehicule terestre, marfuri manufacturate precum fire, t,esaturi s, iarticole textile, produse medicinale s, i farmaceutice etc.

În anul 2012, sectorul serviciilor a înregistrat o expansiuneîn balant,a comerciala, fiind în cres, tere atât exportul, cât s, iimportul de servicii ca raport în PIB.

Exporturile au constituit 43.6 la suta ca pondere în PIB s, i s-audiminuat din contul produselor agroalimentare, precum s, i amarfurilor nealimentare, a caror contribut, ie în PIB s-a mics, oratcu 0.9 s, i respectiv cu 0.8 puncte procentuale, înregistrând va-lori de 12.5 s, i 18.2 la suta. Structural, exporturile s-au axatpe marfurile nealimentare în proport, ie de 41.8 la suta, altecategorii precum serviciile s, i produsele agroalimentare fiindcomercializate în strainatate în proport, ie mai mica, de 29.6la suta s, i respectiv 27.6 la suta din valoarea exporturilor. Înanul 2012, conform clasificarii standard de comert, internat, ional,cererea externa a favorizat exportul de produse ale industrieitextile, legume s, i fructe, semint,e s, i fructe oleaginoase, bauturialcoolice s, i nealcoolice, mas, ini, aparate s, i echipamente elec-trice etc. Pentru perioada de referint, a, exporturile reflectateîn balant,a comerciala au acoperit importurile respective într-omasura mai mica de 51.8 la suta, comparativ cu 52.4 la suta înanul 2011. Federat, ia Rusa, România, Ucraina, Italia, Germaniaau fost principalii parteneri ai Republicii Moldova în derulareatranzact, iilor comerciale, carora le-au revenit 62.3 la suta dinoperat, iunile de comert, internat, ional în anul 2012.

Graficul 3.24: Ponderea transferurilor înPIB (%)

20.019.919.1

27.5

21.6

0

10

20

30

2008 2009 2010 2011 2012

Transferuri din CSITransferuri din Restul lumiiTotal transferuri ale persoanelor fizice

Sursa: BNM

Dinamica transferurilor s, i a veniturilor persoanelor fizice aflatela munca în strainatate a evoluat s, i în anul 2012 ascendent,indicatorul urcând cu 1.6 puncte procentuale pe parcursulanului s, i atingând cota de 21.6 la suta în PIB (Graficul 3.24).Transferurile parvenite din cele doua grupuri de t, ari examinateîn cadrul analizei au pastrat în perioada de referint, a tendint,ele


istoric conturate în ultimii trei ani, remiterile din t, arile CSI fiindîn cres, tere, iar cele din Restul Lumii în scadere. Transferurileclasificate ca cele din zona CSI, raportate la PIB, în anul 2012au înregistrat o majorare substant, iala, exprimata valoric princota de 14.5 la suta în PIB sau cu 1.9 puncte procentuale maimult, corespunzator mijloacele banes, ti transferate din RestulLumii7 det, in o pondere de doar 7.2 la suta în PIB sau cu 0.2

Graficul 3.25: Ponderea în PIB a mis, cariifluxurilor financiare (%)

7.0

11.3

7.78.2

16.1

-10

-5

0

5

10

15

20

25

2008 2009 2010 2011 2012

Investiţii directe Alte investiţii

Active de rezervă Alte fluxuri financiare

Erori şi Omisiuni Fluxuri financiare şi erori şi omisiuni

Sursa: BNM

puncte procentuale mai put, in. Astfel, în anul 2012 din t, arileCSI au fost primite circa 66.9 la suta din transferuri, iar 33.1 lasuta au fost recept, ionat, i din t, arile clasificate ca Restul Lumii.

În anul 2012, ponderea fluxurilor financiare în PIB a constituit7.0 la suta, fiind cu 4.3 puncte procentuale inferioara celei dinanul 2011 (Graficul 3.25). Aceasta reducere a fluxurilor finan-

Graficul 3.26: Ponderea investit,iilor directeîn PIB (%)

42.146.647.5

36.0

43.3

1.93.73.32.5

11.5

-5

0

5

10

15

20

25

2008 2009 2010 2011 2012

0

10

20

30

40

50

60

Capitalul social Venitul reinvestitAlt capital Stocul investiţiilor directe neteFluxul de investiţii directe nete

Sursa: BNM

ciare a fost determinata în principal de diminuarea intrarilornete din investit, ii directe, precum s, i de majorarea activeloroficiale de rezerva.

În anul 2012, ponderea în PIB a investit, iilor directe a scazutcu 1.8 puncte procentuale fat, a de anul 2011, constituind 1.9la suta. Aceasta diminuare a fost determinata de scadereavenitului reinvestit ca urmare a dividendelor platite act, ionarilor,sumele ce au depas, it profiturile realizate în perioada de analiza.Fluxurile de investit, ii directe, în perioada de referint, a, au fostorientate preponderent în capitalul social al întreprinderilor,constituind 1.8 la suta din PIB (fiind la acelas, i nivel fat, a de anul2011) (Graficul 3.26).

Volumul creditelor comerciale nete a fost în cres, tere cu 1.3puncte procentuale fat, a de anul 2011, din contul creditelor co-merciale rambursate de catre nerezident, i agent, ilor-exportatoriautohtoni, precum s, i datorita creditelor comerciale noi oferitede catre partenerii straini agent, ilor economici autohtoni. Pon-derea în PIB a subcomponentului „valuta s, i depozite nete” s-adiminuat cu 2.0 puncte procentuale comparativ cu anul 2011,fapt impulsionat de retragerea depozitelor nerezident, ilor dinbancile autohtone, precum s, i de diminuarea neta a depozitelorrezident, ilor din bancile comerciale straine.

În majoritatea sectoarelor institut, ionale, cu except, ia sectoruluiguvernamental s, i investit, iilor directe, la sfârs, itul anului 2012 s-a

Graficul 3.27: Ponderea datoriei externe înPIB (%)

79.0

61.9

76.5 72.577.7

0

15

30

45

60

75

90

2008 2009 2010 2011 2012Alte sectoare Sector guvernamental

Investiţii directe (credite intra-grup) Bănci

Autorităţi monetare Datoria externă

Sursa: BNM

consemnat majorarea ponderii datoriei externe în PIB (Graficul3.27). În perioada analizata, ponderea datoriei externe a Repub-licii Moldova a constituit 79.0 la suta din PIB, fiind cu 6.5 puncteprocentuale mai mare decât la sfârs, itul anului 2011. Pondereamajora în totalul datoriei externe o det, in agent, ii economici cu46.7 la suta, urmeaza sectorul guvernamental cu 20.3 la suta s, iinvestit, iile directe – cu 16.0 la suta.

7Se refera la transferurile primite din toate t, arile lumii, cu except, ia celordin CSI.

37

Capitolul 4

Promovarea politicii monetare

4.1 Instrumentele politicii monetare

Politica ratelor dobânzilor

Pe parcursul trimestrului I 2013, BNM a adoptat trei deciziide mentinere a ratei dobânzii de politica monetara la nivelulde 4.50 la suta anual. Argumentul major al acestor decizii l–aconstituit consolidarea tendintei dezinflationiste în RepublicaMoldova.

Graficul 4.1: Ratele medii lunare dereferint,a pe piat,a interbancara s, i rata debaza a BNM (%)

1.5

3.0

4.5

6.0

7.5

9.0

10.5

1/11 7/11 1/12 7/12 1/13

CHIBID CHIBOR Rata de bază a BNM

Sursa: BNM

Graficul 4.2: Evolut,ia lunara a coridoruluiratelor dobânzilor (%)

0

2

4

6

8

10

12

14

1/11 7/11 1/12 7/12 1/13

Credite overnight Depozite overnightCredite/depozite interbancare VMS-91 zile

Sursa: BNM

Rata de referinta interbancara CHIBOR 2W s-a mentinut îngeneral stabila pe tot parcursul trimestrului I, 2013, înregistrândla finele trimestrului 6.64 la suta anual, put, in sub valoareaconsemnata în ultima zi a trimestrului precedent.

În debutul trimestrului, rata medie a dobânzii aferenta valorilormobiliare de stat (VMS) de 91 zile a continuat trendul ascendentinitiat în perioada anterioara (pâna la 4.83 la suta la finele luniiianuarie) si si-a inversat trendul de evolutie în perioada urma-toare, înregistrând la finele perioadei o valoare similara celei dela finele trimestrului anterior (4.59 la suta). Ratele medii lunareale dobânzilor pe piata creditelor/depozitelor interbancare auînregistrat o evolutie divergenta: majorându-se esential fatade nivelul înregistrat în luna decembrie, ajungând la 9.76 lasuta anual în februarie si devansând astfel limita superioaraa coridorului ratelor BNM, au consemnat în perioada imediaturmatoare o scadere ampla, cifrându–se la 5.48 la suta.

Nivelul înalt al ratei dobânzii pe piata creditelor/depozitelor in-terbancare înregistrat în luna februarie a fost cauzat de crestereacererii de lichiditati pe termen scurt la una din banci, care aîmprumutat mijloace la rate exagerate.


Operat, iunile de piat, a deschisa

Vânzari de certificate ale BNM (CBN)

Pe parcursul trimestrului I, 2013 surplusul de lichiditate dinsistemul bancar s-a mentinut la un nivel înalt s, i a fost drenatexclusiv prin vânzarea certificatelor BNM. Operatiunile au fostdesfas, urate conform calendarului publicat pe pagina web aBNM, câte doua licitatii pe saptamâna, certificatele BNM fiindemise de regula cu scadenta de 14 zile.

BNM a derulat 26 de licitatii cu anuntarea ratei maxime adobânzii echivalente cu rata de baza. Cererile participantilor aufost acceptate integral.

Urmare a faptului ca ratele dobânzilor solicitate în cereri au fostegale cu rata maxima anuntata la licitatii, certificatele BNM aufost vândute cu o dobânda echivalenta cu rata de baza a BNM,care pe parcursul trimestrului s–a mentinut la nivelul de 4.50 lasuta.

Stocul plasamentelor CBN la finele trimestrului de referintas, i media lunara a acestora au constituit 4656.6 s, i, respectiv,4446.4 milioane lei, situându-se la un nivel superior cu 919.1milioane lei s, i, respectiv, cu 609.4 milioane lei fata de trimestrulIV, 2012, majorare generata de efectuarea de catre BNM ainterventiilor pe piata valutara interna sub forma de cumpararide valuta.

Operat, iuni REPO de cumparare a valorilor mobiliare de stat(VMS)

Conform calendarului plasat pe pagina oficiala web, BNM aanuntat saptamânal operatiuni REPO de cumparare a VMS cutermen de 28 de zile cu rata fixa de 4.75 la suta (rata de bazaplus o marja de 0.25 puncte procentuale). Ca rezultat al uneilicitatii la care a participat doar o banca, volumul de lichiditatefurnizat a fost de 0.3 milioane lei, cererea bancii fiind satisfacutaintegral.

Activitatea de creditare

La situatia din 31 martie 2013 datoria creditoare a bancilorlicentiate fata de Banca Nationala a Moldovei a constituit 266.2milioane lei, fiind reprezentata din creditele acordate bancilorpentru protejarea integritatii sistemului bancar – 256.2 milioanelei, s, i creditele acordate pentru creditarea cooperativelor deconstructie a locuintelor – 10.0 milioane lei.

Capitolul 4. Promovarea politicii monetare 39

În trimestrul I, 2013, suma creditelor rambursate a constituit23.9 milioane lei, inclusiv creditele acordate bancilor pentruprotejarea integritatii sistemului bancar – 23.3 milioane lei,s, i creditele acordate pentru creditarea cooperativelor de con-structie a locuintelor – 0.6 milioane lei.

Comparativ cu finele trimestrului precedent, soldul crediteloracordate bancilor s-a diminuat cu 8.2 la suta, de la 290.1 mili-oane lei la 266.2 milioane lei.

Facilitat, ile permanente

Regimul de functionare a facilitatilor permanente (depozite s, icredite overnight) stabilit de BNM a permis bancilor gestionareaeficienta a lichiditatilor proprii s, i a oferit BNM un plus deflexibilitate în realizarea politicii monetare.

Similar trimestrului IV al anului 2012, bancile au apelat lafacilitatea de depozit overnight s, i în trimestrul I, 2013, în timpce facilitatea de credit overnight nu a fost solicitata. Intervalulsumelor minime s, i maxime plasate a variat între 2.0 milioane leis, i 700.0 milioane lei. Volumul total al plasamentelor overnighta însumat 16264.0 milioane lei, ceea ce indica un sold mediu zil-nic de 257.9 milioane lei, superior celui din trimestrul precedentcu 27.8 milioane lei, sau cu 12.0 la suta.

Rata dobânzii la facilitatea de depozit pe parcursul trimestruluiI, 2013 s-a mentinut la nivelul de 1.5 la suta anual, iar lafacilitatea de credit overnight – la 7.5 la suta anual.

Rezervele obligatorii

În trimestrul I al anului 2013, de rând cu operatiunile depiata deschisa, mecanismul rezervelor obligatorii a continuatsa exercite functiile de control monetar s, i de management allichiditatii sistemului bancar.

Caracteristicile mecanismului rezervelor obligatorii au fost men-tinute neschimbate atât pentru pasivele în lei ale bancilor, câts, i pentru cele în valuta straina, norma rezervelor obligatoriiaplicata acestora fiind pastrata pe parcursul întregului trimestrula nivelul de 14.0 la suta.

Rezervele obligatorii în MDL aferente perioadei de urmarirea mijloacelor atrase 8 februarie – 7 martie 2013, mentinutede banci în perioada 8 martie – 7 aprilie 2013 s-au cifrat la3098 milioane lei, în cres, tere cu 6.2 la suta fata de perioada deurmarire 8 noiembrie – 7 decembrie 2012, mentinute de banciîn perioada 8 decembrie 2012 – 7 ianuarie 2013.


Rezervele obligatorii în VLC la 31 martie 2013 au constituit 68.5milioane dolari SUA s, i 97.1 milioane euro, în cres, tere fata de31 decembrie 2012 cu circa 0.9 s, i 6.0 la suta, corespunzator.Evolutia ascendenta a rezervelor obligatorii în MDL s, i VLC(dolari SUA s, i euro) se datoreaza majorarii mijloacelor atrase învalutele respective.

Pentru perioada de urmarire a mijloacelor atrase 8 februarie– 7 martie 2013, mijloacele atrase cu termen mai mare de 2ani au constituit: 2152.3 milioane lei, 337.1 milioane dolariSUA s, i 128.6 milioane euro, în cres, tere comparativ cu trimestrulprecedent, corespunzator cu 6.5 la suta, 14.9 la suta s, i 2.0 lasuta.

Piat, a monetara interbancara

În trimestrul I, 2013 tranzactiile pe piata interbancara au în-registrat valoarea de 1322.2 milioane lei, în descres, tere cu8.0 la suta fata de trimestrul IV, 2012. Cota majoritara, circa99.2 la suta din total, traditional apartine pietei interbancare acreditelor/depozitelor.

Piat, a interbancara a creditelor/depozitelor

Volumul creditelor / depozitelor interbancare în trimestrul I,2013 a constituit 1311.4 mil. lei, inferior celui din trimestrul IV,2012 cu 7.5 la suta.

Pe parcursul trimestrului de referinta, ratele dobânzii mediilunare la credite/depozite interbancare au fost superioare celordin trimestrul IV, 2012, alcatuind o medie trimestriala de 6.98la suta anual, în cres, tere fata de trimestrul precedent cu 1.99puncte procentuale. Majorarea ratei medii trimestriale a dobân-zii a fost influentata de cres, terea în lunile ianuarie s, i februariea cererii de lichiditati pe termen scurt la doua banci, care auachitat dobânzi pentru mijloacele împrumutate cu rate de 11.65s, i 12.00 la suta anual.

Termenul mediu al tranzactiilor în trimestrul analizat a con-stituit 11 zile, în scadere cu 2 zile comparativ cu trimestrulIV, 2012. Tranzactiile cu termene de pâna la o luna constituieponderea majoritara.

Piat, a secundara a valorilor mobiliare

Volumul tranzactiilor înregistrate cu valorile mobiliare de statpe piata secundara s-a diminuat cu 11.4 milioane lei fata detrimestrul precedent, situându-se la un nivel de 10.8 milioanelei, prezentând tranzactii banca-banca.


Randamentul mediu al VMS cu scadent,a de pâna la un ancomercializate pe piata secundara s-a majorat cu 0.21 puncteprocentuale fata de trimestrul anterior, ajungând la 4.91 lasuta, în conditiile cres, terii termenului mediu ponderat pâna lascadenta de la 76 pâna la 121 zile, iar VMS cu termenul maimare de un an au fost tranzactionate cu rata de 5.18 la suta,termenul pâna la scadenta înregistrând 339 zile.

Intervent, iile pe piat, a valutara interna

Pe parcursul trimestrului I, 2013 în contextul politicii monetarepromovate, BNM a intervenit pe piata valutara interna în calitatede cumparator de valuta straina.

Volumul tranzactiilor Bancii Nationale a Moldovei efectuate peparcursul perioadei analizate pe piata valutara interbancaracontra lei moldovenes, ti a constituit 24.21 milioane dolari SUA,inclusiv 0.33 milioane dolari SUA reprezinta efectuarea conver-tirilor valutare cu institutiile Bancii Mondiale.

De mentionat ca, în perioada de referint, a BNM a efectuatoperatiuni swap de vânzare în suma de 3.0 milioane dolariSUA.

Graficul 4.3: Modificarea agregatelor mone-tare (%, cres, tere anuala)

3

6

9

12

15

18

21

24

27

1/11 7/11 1/12 7/12 1/13

Bani în circulaţie M2 M3

Sursa: BNM

4.2 Dinamica indicatorilor monetari

Graficul 4.4: Dinamica agregatului mone-tar M3 (%, contribut,ia componentelor încres, tere anuala)

-5

0

5

10

15

20

25

2010 2011 2012 2013Bani în circulaţie Depozite în valută străină, total

Depozite în lei, total Agregatul monetar M3

Sursa: BNM

Evolut, ia indicatorilor monetari a fost marcata de o dinamicamai accentuata fata de anul 2012. Astfel, în trimestrul I, 2013s-a înregistrat o accelerare a ritmurilor de cres, tere a agregatelormonetare, media trimestriala în termeni anuali constituind 25.6la suta pentru M2 s, i 22.1 la suta pentru M3, fiind cu 2.9 s, i3.5 puncte procentuale, respectiv, peste nivelul cres, terilor dintrimestrul precedent (Graficul 4.3).

Masa monetara

Analiza dinamicii agregatelor monetare pe termen mediu denotaca, perspectivele cres, terii inflatiei asociate cu masa monetararamân a fi moderate, principala cauza fiind cres, terea banilorîn circulatie. Pe parcursul trimestrului I, 2013 masa monetaraîn sens larg a înregistrat o cres, tere anuala mai pronuntata încomparatie cu anul 2012. Contributie majora, în medie cu53.3 la suta la aceasta cres, tere, au avut-o depozitele în monedanationala, fiind urmata de contributia banilor în circulatie cu27.0 la suta. De mentionat ca, în trimestrul I, 2013 motorul


principal al cres, terii agregatului M3 a fost ritmul de cres, tere adepozitelor în moneda nationala, contributia acestui indicatorîn masa monetara M3 a crescut cu 1.7 la suta, precum s, i ma-jorarea depozitelor în valuta, contributia acestora în cres, tereaagregatului M3 a crescut cu 1.4 la suta, totodata contributiabanilor în circulatie a fost la acelas, i nivel în perioada mentionata(Graficul 4.4).

În structura masei monetare M3 s-au produs modificari fatade trimestrul precedent, datorita cres, terii ponderii banilor încirculatie în medie cu 0.8 la suta, din contul diminuarii ponderiidepozitelor în moneda nationala.

Graficul 4.5: Dinamica soldului depozitelor(%, cres, tere anuala)

0

5

10

15

20

25

30

1/11 4/11 7/11 10/11 1/12 4/12 7/12 10/12 1/13Total În monedă naţională În valută străină

Sursa: BNM

Dinamica soldului total al depozitelor pe parcursul trimestruluiI, 2013 a înregistrat o evolutie ascendenta, fiind în cres, tere cu4.2 puncte procentuale fata de ritmul de cres, tere din trimestrulIV, 2012 s, i spre finele lunii martie 2013 ajungând la o cres, tereanuala de 21.3 la suta. Ritmul maxim de cres, tere a fost atinsîn luna ianuarie, când soldul total al depozitelor a înregistrat ocres, tere de 23.4 la suta fata de luna similara a anului precedent,fiind cel mai mare ritm de cres, tere din anul 2009.Graficul 4.6: Evolut,ia trimestriala a credite-

lor noi acordate (%, cres, tere anuala)

49.137.0

19.9

-18.4

-55.5

-39.1

14.9 7.0

32.5

95.1

38.1

-55.4-64.5

54.754.4

24.7

23.6

40.2

-4.4-5.8

-17.5

-80

-40

0

40

80

120

I/08 III/08 I/09 III/09 I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13

Total În valută străină În monedă națională

Sursa: BNM

Graficul 4.7: Evolut,ia trimestriala a credite-lor noi acordate în MDL (%, cres, tere anualaîn termeni reali)

7.0

-24.8-38.7

80.8

24.98.6

29.8

-64.2

28.917.6

43.4

-8.4-21.0

-100

-50

0

50

100


Sursa: BNM

Piat,a creditelor

În trimestrul I, 2013 dinamica negativa a activitat, ii de creditarea fost mai temperata, creditele noi acordate înregistrând oscadere anuala de 18.8 la suta, iar volumul creditelor noi, de5149.6 milioane lei, plasându-se cu mult sub nivelul înregistratîn perioada similara a anului precedent, când evolut, ia creditelorera în cres, tere cu 5.7 la suta anual (Graficul 4.6).

În primele trei luni ale anului 2013, evolut, ia descendenta acreditelor noi a fost determinata de reducerea volumului decredite în lei moldovenes, ti s, i în valuta straina. Astfel, în timp cecreditele în moneda nat, ionala s-au redus considerabil, crediteleîn valuta au mai recuperat din scaderea înregistrata la sfârs, itulanului 2012.

Creditele în lei moldovenes, ti au constituit 3202.1 milioane leisau cu 17.5 la suta mai put, in comparativ cu trimestrul I, 2012.Aceasta diminuare s-a datorat volumului mic de credite acordatepersoanelor juridice, care au determinat dinamica creditarii înlei moldovenes, ti în proport, ie de 72.1 la suta. Creditele în leieliberate persoanelor juridice au scazut cu 27.5 la suta, în timpce creditele acordate persoanelor fizice au sporit cu 28.3 la sutaanual.

Valoarea creditelor acordate în valuta a constituit 1947.5 mili-oane lei s, i s-a plasat la un nivel inferior celui din trimestrul I,



Agregatele monetare în Republica Moldova

Agregatele monetare sunt indicatorii utilizaţi pe larg în cazul analizei monetare care presupune studiul fenomenului de creaţie monetară, dar şi a modificărilor consemnate în structura şi dimensiunea masei monetare cu efectele ulterioare. Importanţa agregatelor monetare poate fi justificată prin rolul acestora în calitate de: indicator statistico-monetar ce permite măsurarea masei monetare şi explicarea modificării acesteia în timp ca urmare a

influenţelor de natură economică, politică sau socială, ce acţionează atât pe plan intern, cât şi extern; instrument indirect de politică economică pentru atingerea obiectivelor intermediare de politică monetară (regimul de ţintire

a agregatelor monetare). Având în vedere că, structura şi numărul agregatelor monetare sunt diferite de la o ţară la alta, în funcţie de gradul de dezvoltare a pieţei financiare şi de situaţia economică a ţării, sunt necesare criterii comune conform cărora vor fi clasificate aceste agregate. În acest sens, au fost elaborate standarde la nivel internaţional de către organizaţiile internaţionale, precum ar fi Fondul Monetar Internaţional sau Banca Centrală Europeană, în baza cărora se fundamentează metodologia de calcul a agregatelor monetare. Utilizarea agregatelor monetare presupune definirea conceptuală şi evaluarea cantitativă a acestor indicatori, luând în consideraţie următoarele particularităţi similare agregatelor monetare independent de ţară: 1. caracter progresiv al agregatelor după regula că cel mai mic agregat se conţine în toate celelalte, iar agregatul cel mai mare

include toate agregatele mai mici. 2. divizarea acestora conform criteriului lichidităţii, ordinea acestora ne fiind întâmplătoare (spre exemplu, în cazul Republicii

Moldova M0 fiind agregatul cu cea mai înaltă lichiditate, iar M3 fiind format din active cu un grad mai redus al lichidităţii). 3. sunt indicatori de stoc, care de regulă sunt definiţi la o dată anumită (ex. 31 decembrie 2012, similar graficului nr.1.).

Tabelul nr.1: Definirea agregatelor monetare în Republica Moldova

M0 M1 M2 M3 Bani în circulaţie X X X X Depozite la vedere X X X Depozite la termen X X Instrumentele pieţei monetare X X Depozite în valută străină X

Conform metodologiei elaborate de către BNM, structura masei monetare pentru Republica Moldova este reprezentată în tabelul nr.1, fiind formată din 4 agregate monetare (spre exemplu, în Franţa şi Anglia se operează, de asemenea, cu 4 agregate monetare, iar în SUA, acestea sunt în număr de 6). În cazul Republicii Moldova, pe parcursul anilor 1994-2008 agregatele monetare au servit o bună parte de timp ca obiectiv intermediar pentru politica monetară, perioadă în care obiectivul stabilităţii preţurilor s-a realizat prin intermediul ţintirii agregatelor monetare. Începând cu anul 2009 aceşti indicatori statistico-monetari sunt utilizaţi în analiza economică pentru determinarea din timp a efectelor inflaţioniste. Datele din statistica monetară disponibile la sfârşitul anului 2012 reflectă componenţa agregatului monetar M3 conform graficului nr.1. Cele mai mari ponderi le au depozitele la termen şi cele în valută străină, deţinând câte 29.0 la sută în M3, restul componentelor având ponderi mai mici, banii în circulaţie – 27.0 la sută, iar depozitele la vedere –15.0 la sută. În graficul nr.2. sunt reflectate modificările structurale ale masei monetare pe parcursul anilor 2000-2012. Cele mai semnificative schimbări au survenit în ponderile depozitelor la termen, care au fost în continuă creştere pe parcursul perioadei observabile, de la 15.7 la sută până la 28.9 la sută, concomitent cu diminuarea pronunţată a ponderii banilor în circulaţie de la 41.9 la sută la finele anului 2000 până la 26.7 la sută la 31 decembrie 2012. Reducerea banilor în circulaţie este o consecinţă a dezvoltării segmentului de piaţă pe care sunt tranzacţionaţi banii electronici, iar majorarea ponderii depozitelor la termen denotă încrederea deponenţilor în stabilitatea sistemului financiar bancar al ţării şi dezvoltarea acestui sector în ultimii 10 ani.

Depozite la termen29%

Depozite în valută29%

Bani în circulație

27%

Depozite la vedere15%

IPM0%

Graficul nr.1.Cota procentuală a componentelor agregatului monetar M3

(31.12.2012)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Bani în circulație Depozite la vedere Depozite la termenIPM Depozite în valută

Graficul nr.2. Evoluția structurii agregatelor monetare în perioada anilor 2000-2012


2012 cu 20.9 la suta, fapt determinat de mics, orarea cu 22.0 lasuta a volumului de credite destinate persoanelor juridice.

În termeni reali, în trimestrul I, 2013 diminuarea anuala a cre-ditelor noi acordate în moneda nat, ionala s-a accentuat puterniccomparativ cu trimestrul IV, 2012, constituind 21.0 la suta,sau cu 11.7 puncte procentuale mai mult decât în trimestrulprecedent, când scaderea a fost de 9.3 la suta (Graficul 4.7).

Piat,a depozitelor

Analiza tendint,ei depozitelor noi atrase atesta plasarea acestorape traiectoria descendenta s, i negativa înca din trimestrul II,2012, tendint, a care s-a pastrat s, i în primele trei luni ale anului2013. Astfel, în trimestrul I, 2013 volumul depozitelor noiatrase de catre bancile licent, iate a constituit 8687.3 milioanelei, în scadere cu 18.2 la suta în comparat, ie cu perioada similaraa anului 2012 (Graficul 4.8).

Graficul 4.8: Evolut,ia trimestriala a de-pozitelor noi atrase (%, cres, tere anuala)

81.0

0.0

74.0

18.8

0.0

47.3

4.2

15.6

10.8-4.6

11.4

6.0-5.3

1.63.4

7.3

65.7

108.1

-22.8 -19.8-21.3-30

0

30

60

90

120

I/08 IV/08 III/09 II/10 I/11 IV/11 III/12

În monedă națională În valută străină Total

Sursa: BNM

Graficul 4.9: Evolut,ia trimestriala a de-pozitelor noi atrase în MDL (%, cres, tereanuala în termeni reali)

-11.5

49.5

61.6

81.2

52.7

4.0

4.3 3.3

-4.7

0.23.3

9.4

19.5

2.7

9.0

-2.7

35.5

-5.1

-26.1

-22.8-24.7

-30

0

30

60

90


Sursa: BNM

Volumul depozitelor noi atrase a fost determinat de ritmulnegativ s, i pronunt,at al evolut, iei plasamentelor atât în monedanat, ionala, cât s, i în valuta straina. Astfel, depozitele în leimoldovenes, ti s-au diminuat cu 21.3 la suta fat, a de trimestrul I,2012, totalizând 5080.8 milioane lei, din contul plasamentelormai mici ale persoanelor juridice (cu 54.2 la suta mai put, infat, a de perioada similara a anului trecut). Depunerile în leimoldovenes, ti ale persoanelor fizice s-au majorat cu 9.5 la sutaanual în perioada ianuarie-martie 2013, constituind 71.8 lasuta în totalul depozitelor în lei moldovenes, ti. Ponderea sem-nificativa s, i evolut, ia în cres, tere a acestor depozite au reus, it sacontrabalanseze part, ial efectul negativ din partea plasamentelorreduse ale persoanelor juridice.

Depozitele noi atrase în valuta straina au înregistrat o scadereanuala cu 13.3 la suta, acumulând un total de 3606.5 milioanelei. Depozitele în valuta au fost constituite din contribut, iilepersoanelor fizice, cu ponderea de 73.6 la suta s, i ale persoanelorjuridice - cu 26.4 la suta. În trimestrul I, 2013 nivelul inferioral depozitelor valutare, comparativ cu trimestrul I, 2012, afost condit, ionat de plasamentele agent, ilor economici s, i alepopulat, iei, care s-au mics, orat cu 8.3 la suta s, i, respectiv, cu14.9 la suta.

În termeni reali, ritmul de cres, tere anuala a depozitelor plasateîn moneda nat, ionala a continuat sa fie negativ s, i în trimestrul I,2013, înregistrând o contractare cu 24.7 la suta, care a fost maiaccentuata cu 1.9 puncte procentuale comparativ cu trimestrulIV, 2012 (Graficul 4.9).


Ratele dobânzii s, i mecanismul de transmisie apoliticii monetare

În primele trei luni ale anului 2013, în cadrul a trei s, edint,econsecutive desfas, urate pe subiectul politicii monetare, BNM aadoptat trei decizii de ment, inere a ratei de baza la nivelul de 4.5la suta anual, rata plasându-se la acest prag înca din luna martiea anului 2012. Aceste decizii au fost axate pe ritmul anticipatal inflat, iei, care a oscilat în intervalul de t, intire prestabilit înStrategia de politica monetara a BNM pe termen mediu, care

Graficul 4.10: Ratele medii ale dobânzilorîn MDL (%)

12.77

8.09

0

5

10

15

20

25

1/09 6/09 11/09 4/10 9/10 2/11 7/11 12/11 5/12 10/12 3/13

Credite noi Depozite noi la termen Rata de bază

Sursa: BNM

prevede ment, inerea inflat, iei la nivelul de 5.0 la suta anul cu oposibila deviere de ±1.5 puncte procentuale.

Surplusul de lichiditate în trimestrul I, 2013 a fost gestionat decatre BNM pe piat,a monetara prin desfas, urarea operat, iunilorde vânzare a certificatelor BNM, dar s, i pe piat,a valutara subforma cumpararii de valuta.

În contextul tendit,elor macroeconomice persistente pe planintern s, i extern, pe tot parcursul trimestrului I, 2013 politicamonetara a avut un caracter adaptiv, servind ca o premisa pentrusust, inerea activitat, ii economice.

În trimestrul I, 2013 rata medie a dobânzii la creditele noiacordate în moneda nat, ionala a evoluat crescator, constituind12.77 la suta în luna martie curent, valoare superioara cu 0.79puncte procentuale nivelului minim de 11.98 la suta înregistratîn luna decembrie 2012 (Graficul 4.10). Nivelul mediu al ratelordobânzilor practicate de bancile licent, iate în activitatea de cre-ditare s-a majorat cu 0.63 puncte procentuale pentru persoanelejuridice s, i cu 0.40 puncte procentuale pentru persoanele fizice,în luna martie aceste rate înregistrând valorile de 12.28 la sutas, i, respectiv, 14.29 la suta. Diminuarea ratei medii la creditelenoi acordate în valuta straina pe parcursul trimestrului a fost de0.12 puncte procentuale, în luna martie 2013 rata constituind8.20 la suta.

Graficul 4.11: Dinamica ponderii de-pozitelor noi atrase în lei ale persoanelorfizice (%)

79.9

68.4

75.5

62.5

51.6

54.156.9

63.0

52.854.4

63.9

66.1

52.6

58.5

53.9

63.6

71.8

40

50

60

70

80

90

I/09 III/09 I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13

Sursa: BNM

Ratele depozitelor în moneda nat, ionala plasate în sistemulbancar s-au diminuat pe parcursul trimestrului I, 2013 de la8.44 la suta în luna decembrie 2012 pâna la 8.09 la suta în lunamartie 2013 (cu 0.35 puncte procentuale mai put, in). Diminu-area ratei dobânzii la depozitele atrase în lei moldovenes, ti acuantificat scaderea cu 0.73 puncte procentuale, pâna la 5.31la suta a ratelor la plasamentele persoanelor juridice s, i cu 0.54puncte procentuale, pâna la 9.35 la suta a dobânzilor în cazulpersoanelor fizice. În luna martie 2013, ratele depozitelor învaluta straina au înregistrat valori inferioare cu 0.27 puncte


procentuale fat, a de luna decembrie 2012, rata medie pe sec-torul bancar constituind 4.41 la suta. În trimestrul I, 2013,contribut, ia persoanelor fizice la constituirea depozitelor noi înlei moldovenes, ti s-a majorat pâna la 71.8 la suta, depas, indvaloarea înregistrata în trimestrul precedent cu 8.2 puncteprocentuale (Graficul 4.11).

Graficul 4.12: Evolut,ia marjei bancare (p.p.)

4.68

3.79

0

3

6

9

12

1/09 6/09 11/09 4/10 9/10 2/11 7/11 12/11 5/12 10/12 3/13Marja bancară la operațiunile în MDL

Marja bancară la operațiunile în valută

Sursa: BNM

Marja bancara (diferenta dintre ratele medii la credite s, i de-pozite) la operatiunile în lei moldovenes, ti a fost în continuacres, tere în perioada lunilor ianuarie-martie 2013, constituind4.68 puncte procentuale în luna martie 2013, sau cu 1.14puncte procentuale mai mult comparativ cu luna decembrie2012 (Graficul 4.12).

Aceasta cres, tere a rezultat din majorarea ratei la credite peparcursul trimestrului I, 2013 cu 0.79 puncte procentuale, fiindaccentuata s, i de mics, orarea ratei depozitelor cu 0.35 puncteprocentuale în perioada respectiva.

Marja bancara asociata operat, iunilor în valuta, în luna martie2013 s-a majorat cu 0.14 puncte procentuale fat, a de luna de-cembrie 2012, înregistrând 3.79 puncte procentuale. Valoareamarjei a fost influent,ata în sensul cres, terii de mics, orarea ratelorla depozitele plasate în valuta cu 0.26 puncte procentuale, iarratele la credite au mics, orat efectul crescator cu 0.12 puncteprocentuale.

Evolut, ia cursului de schimb nominal s, i realefectiv

Pe parcursul trimestrului I, 2013 cursul de schimb oficial nomi-nal al monedei nationale în raport cu dolarul SUA s-a depreciatcu 2.8 la suta, iar fata de euro a înregistrat o apreciere de 0.7 lasuta comparativ cu finele trimestrului IV, 2012 (Graficul 4.13).

Graficul 4.13: Fluctuat,iile cursului oficial deschimb al leului moldovenesc

11

12

13

14

15

16

17

I/12 II/12 III/12 IV/12 I/13

MDL

Cursul oficial al monedei naţionale faţă de dolarul SUACursul oficial al monedei naţionale faţă de euro

Sursa: BNM

În acelas, i timp, cursul oficial mediu de schimb al monedeinationale înregistrat în trimestrul I, 2013 s-a apreciat fata dedolarul SUA cu 0.6 la suta, în timp ce fata de euro s-a depreciatcu 1.1 la suta în raport cu cursul oficial nominal mediu deschimb al monedei nationale înregistrat în trimestrul precedent.

Cursul de schimb real efectiv al monedei nationale8 calculatîn baza ponderii principalilor parteneri comerciali s, i cursurilormedii de schimb, în luna martie a atestat o depreciere de 0.6la suta fata de luna decembrie 2012. Cea mai semnificativacontributie i-a revenit României (cu 0.51 puncte procentuale) s, i

8calculat comparativ cu luna decembrie 2000


Rusiei (cu 0.34 puncte procentuale), ca urmare a unor evolutiimai putin favorabile pe pietele interne ale acestora9 comparativcu cea a Republicii Moldova.

Graficul 4.14: Dinamica cursului de schimbnominal efectiv (NEER) s, i real efectiv(REER) al MDL calculat în baza ponderiiprincipalilor parteneri comerciali

117.3

123.5

90

100

110

120

130

140

150

2009 2010 2011 2012 2013

NEER REER

Sursa: BNM

În trimestrul I, 2013 traiectoria cursului de schimb al monedeinationale fata de dolarul SUA a fost influentata de dinamicaunor indicatori, cum ar fi soldul în conturile curente s, i dedepozit ale persoanelor fizice s, i juridice, fluxul net de credites, i investitii, interventiile BNM realizate în contextul politiciimonetare promovate, ale caror efecte s-au rasfrânt asupradisponibilitatilor în valuta straina ale bancilor locale. Astfel,pe parcursul trimestrului I, 2013 a existat o interdependenta pu-ternica între dinamica cursului de schimb al monedei nationalefata de dolarul SUA s, i cea a disponibilitatilor în valuta strainaale bancilor locale (Graficul 4.15), sporirea acestora afectândtraiectoria cursului de schimb spre apreciere s, i invers.

Graficul 4.15: Contribut,ia principalilorparteneri comerciali ai Republicii Moldovala modificarea cursului real efectiv în tr. I,2013

Deprecierea (-) /aprecierea(+)

-0.6 -0.5 -0.4 -0.3 -0.2 -0.1 0.0 0.1 0.2

Polonia

Marea Britanie

Grecia

Franţa

Austria

Olanda

Lituania

Federația Rusă

Ucraina

Belarus

România

Bulgaria

Germania

Italia

Turcia

Ungaria

China

puncte procentuale

Sursa: BNM

Graficul 4.16: Dinamica disponibilitat,ilor învaluta straina s, i a cursului de schimb oficialpe parcursul trimestrului I, 2013

250

275

300

325

350

375

400

425

450

475

500

1/13 2/13 3/13

mil. USD

11.9

12.0

12.1

12.2

12.3

12.4

12.5

12.6MDL/USD

Disponibilităţi în valută străină Cursul MDL/USD

Sursa: BNM

Aprecierea moderata a cursului mediu de schimb în trimestrulI, 2013 s-a produs pe fondul atestarii unui ritm pozitiv10 decres, tere a ofertei nete de valuta straina de la persoanele fizice(1.8 la suta) în detrimentul cererii de valuta straina din parteaagentilor economici, care s-a redus cu 6.2 la suta (sau (-37.8)milioane dolari SUA) fata de trimestrul I, 2012. Diminuareacererii de valuta a fost în cea mai mare parte conditionata dereducerea vânzarilor de dolari SUA (cu 17.4 milioane dolariSUA) catre furnizorul local de gaz, ca urmare a platilor efectuatepentru importul de gaz, în proportii mai mici comparativ cutrimestrul I al anului precedent.

Astfel, vânzarile de valuta straina catre persoanele juridicecifrându-se la 572.1 milioane dolari SUA, au fost acoperiteîn întregime (100.3 la suta) prin oferta neta de valuta strainade la persoanele fizice (573.8 milioane dolari SUA).

Referitor la creditele s, i investitiile atrase de catre persoanelejuridice rezidente pe parcursul trimestrului I, 2013, fluxul net alacestora s-a cifrat la 110.911 milioane dolari SUA, contribuindla aprecierea monedei nationale.

În contextul acestor evolutii, pe parcursul trimestrul I, 2013BNM a absorbit surplusul de valuta straina prin procurarea a23.9 milioane dolari SUA.

Analizând evolutia lunara a cursului oficial de schimb fata dedolarul SUA în ianuarie-martie 2013, se observa ca în prima lunaa perioadei vizate cursul înregistrat la finele lunii s-a depreciat

9cres, terea în proportii mai mari a preturilor de consum interne în ambeletari, precum s, i aprecierea leului românesc în raport cu dolarul SUA

10des, i redus comparativ cu perioadele similare ale anilor precedenti11date preliminare


în proportii infime - cu 0.3 la suta, în timp ce cursul mediu a înre-gistrat o evolutie opusa, apreciindu-se cu 0.5 la suta. Apreciereaacestuia s-a produs pe fondul prevalarii ritmului de cres, tere12

a ofertei nete de valuta straina de la persoanele fizice (29.6la suta) comparativ cu cel al vânzarilor nete de valuta strainacatre persoanele juridice (3.9 la suta). În luna ianuarie a anuluicurent, oferta neta de valuta straina de la persoanele fizice aconstituit 224.5 milioane dolari SUA, suplinind în proportii de110.3 la suta vânzarile nete de valuta straina catre persoanelejuridice (203.6 milioane dolari SUA).

În acelas, i timp, în ianuarie pe piata valutara interna s-au atestatintrari nete de credite s, i investitii în suma de 63.8 milioanedolari SUA, în principal investitii de la fondatori în capitalulunor întreprinderi, precum s, i o sporire a soldurilor conturilorcurente s, i de depozit ale persoanelor fizice cu 23.2 milioanedolari SUA, aceste evolutii contribuind la majorarea volumuluide lichiditati în valuta straina, ulterior, s, i la aprecierea monedeinationale.

În aceste conditii, la finele lunii ianuarie soldul disponibilitatilorîn valuta straina ale bancilor locale s-a majorat cu 96.1 milioanedolari SUA, pâna la 489.0 milioane dolari SUA, constituind 24.7la suta în totalul activelor nete bilantiere în valuta straina alebancilor licentiate.

Graficul 4.17: Gradul de acoperire avânzarilor nete de catre oferta neta s, i di-namica cursului oficial

116.4%

111.9%

98.6%

94.1%

96.3%

92.2%

88.4%

139.5%

99.9%

110.8%

146.4%

100.2%100.4%

110.3%90.0%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

160%

1/12 3/12 5/12 7/12 9/12 11/12 1/13 3/1311.4

11.6

11.8

12.0

12.2

12.4

12.6MDL/USD

Vânzări nete de valută străină către persoane juridice

Gradul de acoperire a vânzărilor nete de valută strîină către pers. jur. prin oferta netăde valută străină de la pers. fiz.Cursul MDL/USD la finele perioadei

Sursa: BNM

Graficul 4.18: Evolut,ia rezervelor valutareexprimate în luni de import de marfuri s, iservicii

4.6

1000

1500

2000

2500

3000

1/10 12/10 12/11 12/12

mil. USD

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0luni de import

Active oficiale de rezervă Active oficiale de rezervă în luni de import de mărfuri şi servicii

Sursa: BNM

Cursului de schimb al monedei nationale fata de dolarul SUA,în luna februarie s-a depreciat cu 1.2 la suta, în timp ce cursulmediu s-a apreciat cu 0.4 la suta. Similar lunii precedente,cererea de valuta straina din partea agentilor economici afost suplinita în întregime prin oferta neta de valuta strainade la persoanele fizice, însa în proportii mai mici (100.4 lasuta). În acest context, oferta neta de valuta straina de lapersoanele fizice, diminuându-se cu 8.4 milioane dolari SUAfata de februarie 2012, s-a cifrat la 169.5 milioane dolari SUA, întimp ce vânzarile nete de valuta straina catre persoanele juridice,reducându-se cu 24.4 milioane dolari SUA, au constituit 168.8milioane dolari SUA.

Pe parcursul lunii februarie, soldul disponibilitatilor în valutastraina ale bancilor licentiate s-a redus pâna la 408.9 milioanedolari SUA, sau cu 80.1 milioane dolari SUA. Aceasta mics, orares-a înregistrat ca urmare a diminuarii soldurilor în conturilecurente s, i de depozit în valuta straina ale persoanelor fizice s, ijuridice cu 56.5 milioane dolari SUA, precum s, i ca rezultat alinterventiilor BNM de procurare a 12.3 milioane dolari SUA depe piata interbancara realizate în contextul politicii monetarepromovate, orientate spre atenuarea presiunilor deflationiste.

12fata de perioada similara a anului precedent


Pe parcursul lunii martie, atât cursul de schimb înregistrat lafinele lunii, cât s, i cel mediu s-au depreciat cu 1.3 la suta s, i 1.9la suta, respectiv. Deprecierea monedei nationale s-a atestat înconditiile unei oferte nete de valuta straina de la persoanelefizice, în valoare de 179.8 milioane dolari SUA, care a suplinitîn proportii de doar 90.0 la suta cererea de valuta straina dinpartea agentilor economici (199.7 milioane dolari SUA). Astfel,comparativ cu martie 2012, oferta neta de valuta straina dela persoanele fizice s-a redus cu 32.9 milioane dolari SUA, iarvânzarile nete de valuta straina catre persoanele juridice s-auredus cu 21.0 milioane dolari SUA.

Insuficienta de valuta straina a fost suplinita de catre bancilelicentiate din contul disponibilitatilor sale, care s-au redus peparcursul lunii martie cu 15.0 milioane dolari SUA, constituind393.9 milioane dolari SUA la finele lunii. Totodata, cota acestoraîn soldul activelor nete bilantiere în valuta straina a constituit21.1 la suta, bancile locale dispunând de un volum suficient delichiditati în valuta straina pentru acoperirea cererii de valuta.

Cu referire la fluxul net aferent creditelor s, i investitiilor, dementionat ca, pe parcursul lunii martie persoanele juridicerezidente, preponderent producatori de produse cerealiere s, ioleaginoase, au atras 48.213 milioane dolari SUA. În acesteconditii, BNM a absorbit 10.0 milioane dolari SUA.

La finele trimestrului I, 2013 rezervele valutare ale statului s-aucifrat la 2469.1 milioane dolari SUA, diminuându-se cu 1.8 lasuta fata de finele anului anterior s, i acoperind circa 4.614 lunide import (Graficul 4.18). Diminuarea rezervelor valutare afost condit, ionata de pierderile realizate din modificarile de curs,produse ca urmare a deprecierii euro fat, a de dolarul SUA pepiat,a internat, ionala.

13date operative14calculat în baza prognozei privind importul de bunuri s, i servicii pentru

anul 2013


Capitolul 5

Prognoza inflat,iei pe termenmediu

5.1 Ipoteze externe privind prognoza

Ipotezele externe ale rundei de prognoza curente au la bazacele mai recente date statistice care denota ca la nivel mon-dial cererea continua sa fie foarte redusa, ceea ce a determi-nat înrautat, irea prognozelor preturilor la materiile prime si laresursele energetice. Economia zonei euro este în regres, recu-perarea economica fiind tergiversata de urmarile crizei datoriilorsuverane, dar si de reprimarea cresterii economice sub povaramasurilor de austeritate. În contextul încetinirii activitatii

Graficul 5.1: Ritmul anual de crestere a PIBîn zona euro (%)

punc

te p

roce

ntua

le

−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

%

II/10 IV/10 II/11 IV/11 II/12 IV/12 II/13 IV/13 II/14 IV/14−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Diferenta(p.p), scala din dreapta RI nr.2,2013 RI nr.1,2013

Sursa: Eurostat, Consensus Forecasts

Graficul 5.2: Ritmul anual de crestere a IPCîn zona euro (%)

punc

te p

roce

ntua

le

−0.8

−0.6

−0.4

−0.2

0

0.2

0.4

0.6

0.8

%

4/11 10/11 4/12 10/12 4/13 10/13 4/14 10/141

1.5

2

2.5

3

3.5



economice la nivel mondial, economia Federatiei Ruse se con-frunta cu o temperare puternica a cresterii economice. Totodata,monedele de circulatie internationala prezinta o volatilitatesporita, acesta fiind înca un factor al fluctuatiei preturilor lamateriile prime si la resursele energetice.

În cel mai recent raport al FMI se prognozeaza ca economiamondiala va creste în anul 2013 în medie cu 3.3 la suta si cu4.0 la suta în anul 2014. Noile prognoze sunt în scadere fatade luna ianuarie 2013, când se anticipa ca economia mondialava creste cu 3.5 si 4.1 la suta în anii 2013 si 2014, respectiv.Se prognozeaza ca economiile avansate vor creste în anul 2013în medie cu 1.2 la suta, iar economiile emergente vor creste înmedie cu 5.3 la suta.

În runda de prognoza curenta se estimeaza ca economia zoneieuro se va contracta în anul 2013 cu 0.4 la suta în raport cu anulprecedent. În Raportul asupra inflatiei nr.1, 2013 se estimase ocontractare a economiei zonei euro în 2013 de doar 0.1 la suta.Statisticile macroeconomice din primele trei luni ale anului2013 arata ca economia zonei euro continua sa regreseze, iarsemnalele privind redresarea situatiei întârzie. Astfel, pentruanul 2013 se anticipeaza ca cererea interna în zona euro varamâne scazuta, economiile zonei euro aflându-se sub povaramasurilor de austeritate. Pentru anul 2014, prognoza de crestere

Capitolul 5. Prognoza inflat, iei pe termen mediu 51

economica a zonei euro de 0.9 la suta nu s-a modificat fata derunda precedenta de prognoza (Graficul 5.1).

Atenuarea presiunilor proinflationiste din partea preturilor laprodusele alimentare si la resursele energetice a determinatdescresterea nivelului prognozat al ratei medii anuale a inflatieiîn zona euro pentru anul 2013 pâna la nivelul de 1.7 la suta. Unalt factor dezinflationist în zona euro este cererea interna foartescazuta. Pentru anul 2014 se anticipeaza ca preturile de consumvor avansa în zona euro în medie cu 1.6 la suta (Graficul 5.2).

Graficul 5.3: Ritmul anual de crestere a PIBîn Federat,ia Rusa

punc

te p

roce

ntua

le

−2

−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

2

%

II/10 IV/10 II/11 IV/11 II/12 IV/12 II/13 IV/13 II/14 IV/142

2.5

3

3.5

4

4.5

5

5.5


Sursa: Serviciul Federal de Statistica al Rusiei, ConsensusForecast

Graficul 5.4: Ritmul anual de crestere a IPCîn Federat,ia Rusa

punc

te p

roce

ntua

le

−0.8

−0.6

−0.4

−0.2

0

0.2

0.4

0.6

0.8

%

4/11 10/11 4/12 10/12 4/13 10/13 4/14 10/143

4

5

6

7

8

9

10


Sursa: Serviciul Federal de Statistica al Rusiei, ConsensusForecast

Graficul 5.5: Rata medie de schimbUSD/EUR

%

−5

−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

4

5

4/11 10/11 4/12 10/12 4/13 10/13 4/14 10/14

1.25

1.3

1.35

1.4

1.45

Diferenta(%), scala din dreapta RI nr.2,2013 RI nr.1,2013


Cele mai recente statistici macroeconomice indica temperareasemnificativa a cresterii economiei Federatiei Ruse, manifestataprin reducerea ritmului de crestere a productiei, iesirile ma-sive de capital si prin cresterea ratei somajului. De asemenea,reducerea accelerata a preturilor internationale la petrol si pro-babilitatea continuarii tendintei respective este în detrimentuleconomiei ruse. Un alt factor negativ reprezinta reducerea încontinuare a cererii mondiale, fapt ce afecteaza puternic indus-tria si exporturile. Astfel, prognoza privind cresterea produsuluiintern brut al Federatiei Ruse în anul 2013 a fost micsorata pânala nivelul de 3.3 la suta. Totodata, amânarea perspectivelorde recuperare a economiei mondiale si de revenire a cereriimondiale robuste pentru anul 2014 a determinat rectificareaprognozei privind cresterea economiei ruse în anul 2014 cu0.4 puncte procentuale, de la 3.4 la suta, cât s-a anticipat înrunda precedenta de prognoza, la 3.8 la suta în runda curentade prognozare. Modificarea prognozelor anuale de crestere aPIB a contribuit si la o reconfigurare a prognozelor trimestrialeprivind cresterea economica în Federatia Rusa (Graficul 5.3).

Temperarea ritmului anual de crestere a inflatiei în luna martie2013, din cauza atenuarii presiunilor din partea preturilor la pro-dusele alimentare si din partea cererii, a determinat revizuireausor în jos a prognozelor privind cresterea medie a preturilor deconsum în Federatia Rusa în anul 2013. Astfel, în runda curentade prognoza se anticipeaza pentru anul 2013 un ritm mediuanual al inflatiei de 6.5 la suta în Federatia Rusa. Diminuarisemnificative ale nivelurilor preturilor se asteapta în a douajumatate a anului curent, când preturile la produsele agricole arputea sa scada, daca perspectivele privind recolta din acest anse vor adeveri. Pentru anul 2014, se anticipeaza un ritm mediuanual de crestere a preturilor de consum în Federatia Rusa de5.9 la suta, nivelul prognozat ramânând nemodificat în raportcu asumarile din runda de prognoza precedenta (Graficul 5.4).

Aprecierea monedei unice europene în raport cu dolarul SUA peparcursul lunilor ianuarie si februarie 2013 a servit drept temeipentru majorarea prognozei privind paritatea dintre aceste douamonede. Astfel, pentru anul 2013 se anticipeaza un curs mediu


de schimb dintre moneda unica europeana si dolarul SUA de1.31 fata de 1.29, cât se anticipase în runda de prognoza prece-denta, si de 1.30 pentru anul 2014 fata de 1.27, respectiv. Desieconomia zonei euro este în recesiune, solutionarea rapida aproblemelor aferente crizei datoriilor suverane asigura pietelefinanciare internationale de stabilitatea economiei zonei europe termen mediu. Totodata, economia SUA avanseaza lent, darconstant, iar un factor negativ ramâne a fi persistenta prob-lemelor aferente politicii fiscale(Graficul 5.5). De asemenea,în urmatoarele luni se asteapta continuarea deprecierii yenuluijaponez si a lirei sterline, ca urmarea a relaxarii politicii mone-tare de catre bancile centrale respective, fapt ce va conduce laaprecierea dolarului SUA în raport cu aceste monede.

Graficul 5.6: Rata medie de schimbRUB/USD

%

−2

−1.5

−1

−0.5

0

0.5

1

1.5

2

4/11 10/11 4/12 10/12 4/13 10/13 4/14 10/1427

28

29

30

31

32

33


Sursa: Banca Centrala a Federat,iei Ruse, ConsensusForecasts

Graficul 5.7: Pret,ul petrolului de marcaUrals

%

−10

−8

−6

−4

−2

0

2

4

6

8

10

US

D /

baril

4/11 10/11 4/12 10/12 4/13 10/13 4/14 10/1490

95

100

105

110

115

120

125


Sursa: Bloomberg, calcule BNM

Graficul 5.8: Pret,ul la gazele naturale

%

−15

−10

−5

0

5

10

15

US

D /

1000

m3

II/10 IV/10 II/11 IV/11 II/12 IV/12 II/13 IV/13 II/14 IV/14240

260

280

300

320

340

360

380

400

420


Sursa: ANRE, calcule BNM

Rata medie de schimb dintre rubla ruseasca si dolarul SUA va fide 30.8 pe parcursul anului 2013 si de 31.1 pe parcursul anului2014. În raport cu runda de prognoza precedenta, prognozaparitatii dintre aceste doua monede nu s-a modificat semnificativ.În urmatoarele trimestre, diminuarea preturilor internationalela petrol si temperarea cresterii economiei ruse vor constituifactorii principali de depreciere a rublei rusesti, însa depreciereadolarului SUA în raport cu moneda unica europeana va estompaaceasta depreciere (Graficul 5.6).

Nivelul prognozat al preturilor internationale la petrol este îndiminuare din cauza reducerii nivelului prognozat al cereriimondiale de petrol pentru anul curent. Alti factori care audeterminat scaderea preturilor la petrol si, respectiv, corectareaprognozelor privind evolutia acestora sunt cresterea robustasi constanta a rezervelor de petrol din SUA, dar si apreciereadolarului SUA în raport cu mai multe monede de circulatieinternationala, fapt ce a determinat scaderea achizitiilor depetrol, care se efectueaza în dolari SUA (graficul nr. 5.7). Pentruanul 2013 se anticipeaza ca pretul mediu al petrolului de marcaUrals15 va fi de 101.4 dolari SUA/baril. Pentru anul 2014 seanticipeaza diminuarea în continuare a preturilor internationalela petrol, însa într-o masura mai moderata decât în anul 2013,astfel încât în anul 2014 pretul mediu al petrolului va fi de 95.5dolari SUA/baril (Graficul 5.7).

Nivelul actual al prognozei pretului de achizitie a gazelor na-turale pentru anul 2013 este mai redus în raport cu runda deprognozare precedenta. Diminuarea are la baza revizuirea înjos a pretului de achizitie a gazelor naturale pentru trimestrulI, 2013, pâna la nivelul de 383.3 dolari SUA/1000 m3, fata de400.9 dolari SUA, cât s-a anticipat anterior. În conditiile în carepreturile la petrol au scazut în ultimele luni si se anticipeazao continuare a tendintei, se anticipeaza ca pretul mediu deachizitie a gazelor naturale în anul 2013 va fi de 378.8 dolari

15Bloomberg European Urals Northwest Europe Crude Oil Spot Price



Efectele de runda a doua asupra inflaţiei de bază

Ca urmare a lipsei resurselor semnificative de petrol şi a rafinăriilor pe teritoriul Republicii Moldova, economia naţională este dependentă de importurile de derivate petroliere şi, respectiv, fluctuaţiile preţurilor internaţionale la petrol influenţează esenţial atât evoluţia preţurilor, cât şi ritmul activităţii economiei naţionale (vezi Caseta tehnică nr. 1, Raportul asupra inflaţiei nr. 3, 2012). Majorarea preţurilor la materiile prime pe piaţa mondială duce la scumpirea factorilor de producţie proveniţi din import şi a bunurilor şi serviciilor obţinute pe seama factorilor de producţie importaţi, pierderea sau restrângerea unor pieţe de desfacere. Acest fapt determină majorarea costului mediu fix, atragerea în circuitul economic a unor factori de producţie mai rar utilizați, noi sau calitativi, ale căror preţuri sunt superioare în raport cu valoarea productivităţii marginale, ca urmare a alocării ineficiente a resurselor, precum şi la majorarea impozitelor, taxelor, chiriilor etc. soldate cu majorarea costurilor unitare ca rezultat al politicilor guvernamentale. Aceste efecte poartă denumirea de efecte de runda a doua.

Efectele de runda a doua asupra inflaţiei de bază sunt propagate şi de creşterea bruscă a preţurilor la produselor alimentare pe pieţele internaţionale, reflectate pe piaţa internă prin preţurile produselor alimentare şi prin prisma costului importurilor. Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional, în lucrarea ”Slowing Growth, rising risks”1, acest impact este mai mare în ţările în curs de dezvoltare decât în cele cu economii avansate, ca urmare a ponderii mai mari a produselor alimentare şi a unei ancorări reduse a aşteptărilor inflaţioniste. În cazul Republicii Moldova, coeficienţii estimaţi, în baza unui model de autoregresie vectorială, sunt similari celor din economiile în curs de dezvoltare, şi anume impactul cumulat (până la stabilizarea sistemului) al unui şoc de 1.0 la sută la preţurile produselor alimentare asupra IPC total este de 0.46 la sută,2 în timp ce în ţările în curs de dezvoltare, acesta abia atinge valoarea 0.39.

Graficul nr.1. Impactul creşterilor preţurilor locale la produsele alimentare asupra inflaţiei

Sursa: Calcule BNM şi World Economic Outlook, ”Slowing Growth, rising risks” IMF, Septembrie 2011 capitolul 3, p.112

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

Economii avansate Economii in curs de dezvoltare R. Moldova

%

În cazul creşterii preţurilor la combustibili, efectul asupra creşterii inflaţiei de bază este semnificativ. O creştere de 1.0 la sută va avea un impact cumulativ asupra inflaţiei de bază pe termen mediu de 0.33 la sută, preţurile la produsele alimentare fiind afectate şi ele de o creştere de 0.50 puncte procentuale.

Sursa: Calcule BNM

Graficul nr.2. Funcţia de impuls răspuns cumulativ la un şoc (1.0 la sută) al preţurilor la combustibili

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

1.80

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

%

Creşterea trimestrială a preţurilor la combustibiliCreşterea trimestrială a preţurilor produselor alimentareCreşterea trimestrială inflaţiei de bază

Estimările efectelor de runda a doua ca urmare a creşterii preţurilor la petrol, precum şi a preţurilor produselor alimentare pe pieţele internaţionale asupra inflaţiei de bază sunt distorsionate ca rezultat al efectelor variabilelor intermediare (în special, rata nominală efectivă de schimb şi agregatele monetare). Aprecierea ratei nominale efective de schimb, pe de o parte, ar reduce presiunile inflaţioniste pe termen scurt, iar pe de altă parte, această apreciere poate eroda competitivitatea externă a economiei, amplificând astfel dezechilibrele externe. Dezechilibrele externe mari sporesc vulnerabilitatea economiei la modificarea percepţiei investitorilor sau la şocurile asociate volatilităţii înalte de pe pieţele externe, ceea ce conduce la deprecierea monedei şi, în cele din urmă, la o inflaţie mai mare.

Într-un cadru de interdependenţă financiară globală şi de incertitudine sporită, politica monetară cu regim de ţintire directă a inflaţiei este caracterizată prin angajament, consistenţă dinamică, transparenţă, asumare a responsabilităţii, evaluare calitativă, evitare a fluctuaţiilor excesive şi flexibilitate, set de atribute care implică, în mod inevitabil, complexitate. Astfel, determinarea şi cuantificarea efectelor de runda a doua asupra inflaţiei de bază este esenţială. Prin atenuarea acestor efecte temporare, inflaţia de bază rămâne a fi partea inflaţiei ce permite perceperea trendului şi reflectarea surselor persistente ale presiunilor inflaţioniste. 1 World Economic Outlook, ”Slowing Growth, rising risks” IMF, Septembrie 2011 capitolul 3, p.112 2 Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică, “Economie şi Sociologie”, Ed. II. 2012, p. 130


SUA/1000 m3, ceea ce consemneaza o reducere cu 6.0 la sutafata de prognoza din Raportul asupra inflatiei nr. 1, 2013. Înconditiile în care parametrii de calculare a pretului de achizitiea gazelor naturale din Federatia Rusa se vor mentine si pentruanul 2014, se anticipeaza ca pretul va atinge valoarea de 343.9dolari SUA/1000 m3, ceea ce constituie o reducere cu 10.9 lasuta fata de prognoza din Raportul asupra inflatiei nr. 1, 2013(Graficul 5.8).

Graficul 5.9: Ritmul anual de cres, tere alIndicelui pret,urilor mondiale la produselealimentare

punc

te p

roce

ntua

le

−5

−4

−3

−2

−1

0

1

2

3

4

5

%

4/11 10/11 4/12 10/12 4/13 10/13 4/14 10/14−20

−10

0

10

20

30

40


Sursa: Organizat,ia Mondiala pentru Agricultura s, iAlimentat,ie, Bloomberg, calcule BNM

Se anticipeaza ca în anul 2013 preturile mondiale la produselealimentare vor creste în medie cu 0.7 la suta fata de anulprecedent. Cele mai mari cresteri vor fi atestate în trimestrulII, 2013, ca urmare a majorarii preturilor la carne din cauzacresterii semnificative a preturilor la nutreturi din ultimele lunisi respectiv a micsorarii productiei de carne. De asemenea, peparcursul lunilor aprilie – iunie 2013 se asteapta majorareapreturilor internationale la produsele lactate din cauza tempera-turilor foarte scazute din Europa si Federatia Rusa pe parcursullunii martie, care a determinat întârzierea cresterii sezonierea productiei de lapte. În a doua jumatate a anului curent seanticipeaza o reducere a preturilor la produsele agricole, caurmare a perspectivelor satisfacatoare privind recolta din acestan din SUA, Europa si Federatia Rusa. Pentru anul 2014, seanticipeaza ca preturile internationale la produsele alimentarenu se vor modifica semnificativ în raport cu anul 2013 (Graficul5.9).

5.2 Prognoza pe termen mediu

Cererea agregata

În cadrul rundei actuale de prognoza se anticipeaza o dinamicatrimestriala a deviatiei PIB negativa pentru primul trimestrude prognoza, moment dupa care aceasta va avea valori usorpozitive pe tot parcursul orizontului de prognoza. Revenireadeviatiei PIB va crea premise pentru aparitia presiunilor proin-flationiste din partea cererii.

Graficul 5.10: Prognoza deviat,iei PIB (%)

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15−4

−3

−2

−1

0

1

2

3


Diminuarea rapida a deviat, iei negative a PIB se va producedatorita unei reveniri a sectorului agricol în anul curent, caurmare a unei caderi masive din anul trecut cauzate de situat, iaagrometeorologica nefavorabila, în condit, iile în care ritmul decres, tere a nivelului noninflat, ionist al PIB este unul redus.

Complementar, tendinta de revenire a economiei spre potentialse va datora mult crearii unor conditii monetare reale cu o



Ritmul de creştere a PIB potenţial

Produsul intern brut (PIB) potenţial este definit ca nivelul PIB care nu generează presiuni asupra inflaţiei. Când nivelul PIB efectiv realizat este peste nivelul PIB potenţial, cererea agregată e generatoare de presiuni inflaţioniste, iar răspunsul nivelului agregat al preţurilor se materializează în direcţia creşterii.

Reprezentând măsura excesului de cerere din economie, deviaţia PIB de la nivelul potenţial este relevantă pentru stabilirea conduitei politicii monetare. Pe parcursul orizontului de prognoză politica monetară ancorează inflaţia către ţinta stabilită prin intermediul gestionării cererii agregate.

Graficul nr.1. Decompoziţia creşterii PIB

Creşterea PIB potenţial

Creşterea în sectorul real

Creşterea în sectorul guvernamental

Creşterea potenţialului ocupării forţei de

muncă

Creşterea tendinţei numărului de ore lucrate

Creşterea în stocul de capital

Creşterea tendinţei factorului de productivitate

Contribuţia tendinţei productivităţii muncii

Contribuţia tendinţei productivităţii capitalului

Creşterea vârstei populaţiei active

(ajustările guvernului )

Creşterea tendinţei ratei de participare

Caracteristicile conceptuale ale noţiunii de PIB potenţial diferă în funcţie de orizontul de timp considerat. Pe termen lung, PIB potenţial este condiţionat, în mare parte, de către caracteristicile structurale din economie. Ritmul de creştere al PIB potenţial este determinat preponderent de factori fundamentali, precum capacitatea productivă, nivelul tehnologic, organizarea economiei, factorii demografici şi educaţionali care condiţionează forţa de muncă etc.

Modificarea acestor factori se produce, de regulă, pe perioade relativ îndelungate, iar efectele sunt semnificative şi durabile. Ritmul de creştere a PIB potenţial corespunde valorilor de echilibru pe termen lung şi numai impactul unor schimbări sau şocuri de proporţie sau structurale pot avea un impact considerabil. Printre factorii ce pot avea un impact negativ asupra modificării PIB potenţial se numără: îmbătrânirea bruscă a populaţiei, casarea din stocurile de capital existent din cauza eşecurilor în afaceri, volumul mic de investiţii interne şi externe, efectul descurajator asupra forţei de muncă, precum şi şocurile negative asupra productivităţii.

Pe termen mediu, ritmul de creştere a PIB potenţial poate avea abateri de la valoarea sa de echilibru pe termen lung, către care tinde să revină după epuizarea efectelor unor factori cu acţiune temporară. Printre factorii care afectează pe termen mediu ritmul de creştere a PIB potenţial sunt influxurile de investiţii străine directe, migraţia temporară a forţei de muncă, variaţia potenţialului agriculturii şi impactul factorilor meteorologici.

PIB potenţial nu este un indicator direct observabil. Din această cauză determinarea acestuia este o problemă dificilă, mai cu seamă în cazul unei economii emergente aflată în proces de transformare structurală asemenea economiei Republicii Moldova. Determinarea PIB potenţial se realizează indirect, în baza informaţiilor oferite de evoluţia unor variabile macroeconomice observabile, precum PIB efectiv, inflaţia, rata dobânzii, cursul de schimb, rata şomajului etc. Ca urmare, orice estimare a PIB potenţial este însoţită de o anumită incertitudine.


influent, a stimulativa. Acestea vor avea loc atât datorita contri-but, iei ratei reale de schimb, cât si a unui efect stimulativ aldeviatiei negative a ratei reale a dobânzii asupra cererii agre-gate.

As, adar, conform rundei actuale de prognoza politica monetaraîsi va majora în continuare influenta expansionista pentru acontribui la stabilizarea activitatii economice. Traiectoria proiec-tata a ratei dobânzii de politica monetara este preconizata dea exercita un efect stimulativ asupra activitatii economice peîntreg intervalul de proiectie. În aceste condit, ii, ritmul anual alinflatiei se va încadra în intervalul de variatie.

Inflat, ia

Proiectia curenta plaseaza rata anuala a inflatiei IPC la nivelulde 4.1 la suta în medie pentru anul 2013, fiind inferior cu0.5 puncte procentuale celui anticipat în cadrul Raportuluiasupra inflatiei nr. 1, 2013. Prognoza ratei medii anuale a

Graficul 5.11: Prognoza ritmului anual alIPC total (%, anual)


0

5

10

15

90% 60% 30% Intervalul de incertitudine


0

5

10

15


inflatiei pentru 2014 a ramas neschimbata, constituind 3.7la suta. Pe parcursul perioadei de prognoza, rata anuala ainflatiei se va încadra în intervalul de variatie, totusi aflându-se,totusi, preponderent la limita inferioara a acestuia. Revizuirea îndescrestere a perspectivelor evolutiei sectorului extern prezintaprincipala cauza a diminuarii prognozei ratei anuale a inflatiei.

Proiectia inflatiei de baza se va încadra în interiorul intervaluluide variatie pe tot orizontul de prognoza. Dinamica relativ sta-bila a preturilor produselor alimentare pe pietele internationaleva determina o diminuare a contributiei preturilor alimentarela formarea ratei anuale a inflatiei. Contributia din parteapreturilor reglementate se va majora pâna spre mijlocul anului2014, ca urmare a ajustarilor preconizate.

Contributia combustibililor în rata anuala a inflatiei este unanesemnificativa pe toata perioada de prognoza. Aceasta traiec-torie este determinata de scaderea preturilor la petrol pe pieteleinternationale în urmatoarele opt trimestre.

Graficul 5.12: Decompozit,ia IPC


0

5

10

15

Inflatia de baza Produse alimentare Preturi reglementate Combustibili


0

5

10

15


Evaluarea riscurilor asociate proiectiei curente a ratei inflatiei in-dica o balanta care se mentine înclinata în sensul dezinflationist.Conduita politicii monetare va urmari în continuare calibrareaansamblului conditiilor monetare reale pentru asigurarea atin-gerii tintei inflatiei.


Compararea prognozei actuale cu prognoza ante-rioara

Runda actuala de prognoza plaseaza proiect, ia ratei anuale ainflat, iei la un nivel inferior fat, a de raportul anterior, practicpe tot orizontul de prognoza. Pe parcursul anului 2013, rataanuala a inflat, iei va fi în medie inferioara cu circa 0.5 puncte pro-centuale comparativ cu proiect, ia din cadrul Raportului asuprainflat, iei nr. 1, 2013. Pentru anul viitor nivelul mediu al rateiinflat, iei va fi de circa 3.7 la suta conform proiect, iei curente.Traiectoria proiectata a ratei anuale a inflat, iei se va situa subcea din prognoza anterioara în cea mai mare parte a intervaluluiproiect, iei, cu except, ia trimestrelor II si III, 2014.

Graficul 5.13: Ritmul anual al IPC total

punc

te p

roce

ntua

le

−1

−0.8

−0.6

−0.4

−0.2

0

0.2

%


4

5

6

7

8

9

Diferenta (p.p), scala din dreapta Prognoza actuala Prognoza anterioara

Sursa: calcule BNM

Proiect, ia pret,urilor mondiale la produsele alimentare ce sta labaza proiect, iei actuale înregistreaza evolut, ii inferioare compa-rativ cu cea precedenta datorita perspectivelor pozitive privindrecolta viitoare în unele regiuni ale lumii.

Contribut, ia la rata anuala a IPC din partea inflat, iei de baza asuferit schimbari pentru intervalul de prognoza. Aceasta devinemai mare fat, a de cea din raportul precedent, fapt determinat deprognoza mai înalta a inflat, iei importate aferenta celei de baza,fat, a de prognoza anterioara.

Dinamica inferioara a pret,urilor la petrol pentru intervalul deprognoza determina o contribut, ie mai mica la rata anuala ainflat, iei din partea pret,urilor la combustibili fat, a de proiect, iadin cadrul raportului anterior.

Riscuri s, i incertitudini

Balant,a riscurilor la adresa traiectoriei ratei anuale a inflat, ieiIPC din scenariul de baza al proiect, iei este înclinata în sensulunor abateri negative, fiind cauzata atât de factori interni, cât s, ide factori externi.

Datele furnizate de SHS16 denota condit, ii favorabile pentrurecolta din anul 2013. Acest fapt ar putea rezulta într-o ofertamai mare de produse agroalimentare în anul 2013, fapt ceva determina o scadere semnificativa a pret,urilor la produselealimentare în a doua jumatate a anului curent.

16Serviciul Hidrometeorologic de Stat


Evolut, ia ulterioara a paritat, ii dintre moneda unica europeana s, idolarul SUA prezinta incertitudini semnificative. Pe de o parte,în urmatoarele luni ar trebui sa asistam la o apreciere a mone-dei unice europene, sust, inerea datorându-se încrederii piet,elorfinanciare în sustenabilitatea pe termen lung a economiei zoneieuro. Pozit, ia piet,elor financiare are la baza faptul ca pe parcur-sul ultimilor doi ani autoritat, ile europene au solut, ionat rapidproblemele aferente crizei datoriilor suverane s, i au adoptatpolitici menite sa contribuie la stabilizarea situat, iei s, i respectiv areluarii cres, terii economice. Pe de alta parte, statisticile macro-economice ale economiei SUA denota evolut, ii modeste, însaconstante, fapt care sust, ine paritatea puternica a dolarului SUA.Totodata, pe parcursul lunii mai, problema privind majorareaplafonului datoriei publice a SUA va reveni în atent, ia piet,elorfinanciare, ceea ce logic ar trebui sa contribuie la deprecierea,posibil doar de scurta durata, a dolarului SUA. De asemenea,continuarea evolut, iei nesatisfacatoare a zonei euro reflectataîn statisticile macroeconomice negative sau acutizarea unuianumit aspect al crizei datoriilor suverane ar putea determinadeprecierea monedei unice europene.

O eventuala întârziere a rezolvarii crizei datoriilor suveranesau chiar o deteriorare a situat, iei ar putea crea dificultat, i s, ieconomiei autohtone, având în vedere nivelul schimburilorcomerciale cu Uniunea Europeana, dar s, i numarul mare demigrant, i moldoveni ce activeaza în aceasta regiune. Astfel, oeventuala diminuare a cererii externe s, i a volumului remite-rilor ar determina scaderea accentuata a nivelului activitat, iieconomice interne, fapt ce ar crea presiuni dezinflat, ionistesemnificative.

Cele mai recente prognoze ale organizat, iilor mondiale indicao mics, orare a cererii mondiale de petrol pentru anul 2013,fapt ce va determina în urmatoarele luni scaderea pret,urilorinternat, ionale la petrol. O serie de alt, i factori, precum pari-tatea dolarului SUA, statisticile privind evolut, ia industriei s, i aeconomiilor importante în ansamblu sau volumul product, iei depetrol al t, arilor OPEC, vor ment, ine volatilitatea pret,urilor lapetrol s, i în continuare. Riscuri în sensul cres, terii pret,urilor lapetrol reprezinta posibilitatea mics, orarii product, iei de petrolpe fondul acumularilor vaste de rezerve sau revenirea cereriimondiale în a doua jumatate a anului 2013. Totodata, unrisc semnificativ în sensul descres, terii pret,urilor la petrol îlreprezinta posibilitatea aprecierii dolarului SUA pe parcursulurmatoarelor luni.

Dat fiind corelat, ia dintre pret,urile internat, ionale la petrol s, ipret,ul de achizit, ie a gazelor naturale din Federat, ia Rusa, în ur-matoarele trimestre ar trebui sa se ateste o mics, orare a pret,urilorde achizit, ie a gazelor naturale. Însa, din cauza riscurilor ment, i-onate mai sus privind evolut, ia ulterioara a pret,urilor la petrol,


pret,ul de achizit, ie a gazelor naturale pe parcursul anului curenteste neclara. Totodata, pentru anul 2014 se preconizeazaîncheierea unui nou contract de achizit, ie a gazelor naturale dinFederat, ie Rusa, ale carui clauze sunt incerte pentru prognozacurenta.

60

Lista de figuri

1.1 Ritmul anual al IPC s, i al inflat, iei de baza (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

1.2 Ritmul anual al subcomponentelor inflat, iei (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

1.3 Evolut, ia inflat, iei anuale s, i contribut, ia subcomponentelor (p.p.) . . . . . . . . . . . 9

1.4 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a inflat, iei de baza ( p.p.) . . . . . . 9

1.5 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a pret,urilor la produsele alimentare(p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1.6 Contribut, ia componentelor la dinamica anuala a pret,urilor reglementate (p.p.) . . 11

1.7 Contribut, iile componentelor la cres, terea anuala a pret,urilor la combustibili (p.p.) 11

1.8 Evolut, ia s, i prognoza IPC de la implementarea regimului de t, intire a inflat, iei (%) . 12

1.9 Ritmul anual al IPPI (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

1.10 Evolut, ia indicelui pret,urilor în construct, ii (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.1 Ritmul anual de cres, tere a indicilor pret,urilor mondiale (%) . . . . . . . . . . . . . 15

2.2 Evolut, ia medie lunara a ratei de schimb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

2.3 Aprecierea / deprecierea lunara a cursului de schimb a MDL, RON, RUB, UAH fat, ade USD (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

2.4 Rata s, omajului în zona euro s, i economiile vecine (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

2.5 Evolut, ia pret,urilor la gazele naturale s, i petrol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

3.1 Contribut, ia componentelor cererii la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . 24

3.2 Contribut, ia componentelor (p.p.) la cres, terea consumului final al gospodariilorpopulat, iei (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.3 Contribut, ia surselor de finant,are (p.p.) la cres, terea reala a consumului gospodariilorpopulat, iei (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

3.4 Dinamica veniturilor s, i a cheltuielilor publice (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . 26

LISTA DE FIGURI 61

3.5 Evolut, ia bugetului public nat, ional ca pondere în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.6 Datoria de stat ca pondere în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.7 Curba randamentelor VMS (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.8 Formarea bruta de capital fix (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . 28

3.9 Evolut, ia ritmului anual al exporturilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p. p.) 30

3.10 Evolut, ia ritmului anual al exporturilor (%) s, i contribut, ia subcomponentelor pe grupede marfuri (p. p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.11 Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia pe categorii de t, ari (p. p.) 30

3.12 Evolut, ia ritmului anual al importurilor (%) s, i contribut, ia subcomponentelor pe grupede marfuri (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.13 Evolut, ia în termeni reali a comert,ului extern (%, fat, a de perioada similara a anuluiprecedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.14 Contribut, ia sectoarelor economiei la cres, terea PIB (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.15 Evolut, ia în termeni reali a product, iei industriale s, i a transportului de marfuri (scaradin dreapta), (%, fat, a de luna similara a anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . 32

3.16 Evolut, ia comert,ului intern (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . 32

3.17 Populat, ia activa si ocupata (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . 32

3.18 Evolut, ia ratei s, omajului s, i a ratei de ocupare (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3.19 Populat, ia ocupata pe activitat, i ale economiei nat, ionale (%, fat, a de perioada similaraa anului precedent) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3.20 Salariul mediu real* (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . . . . . . . 34

3.21 Salariul mediu real în industrie (%, fat, a de perioada similara a anului precedent) . 34

3.22 Ponderea contului curent în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

3.23 Ponderea exporturilor s, i a importurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

3.24 Ponderea transferurilor în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

3.25 Ponderea în PIB a mis, carii fluxurilor financiare (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

3.26 Ponderea investit, iilor directe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

3.27 Ponderea datoriei externe în PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

LISTA DE FIGURI 62

4.1 Ratele medii lunare de referint, a pe piat,a interbancara s, i rata de baza a BNM (%) . 37

4.2 Evolut, ia lunara a coridorului ratelor dobânzilor (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

4.3 Modificarea agregatelor monetare (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . 41

4.4 Dinamica agregatului monetar M3 (%, contribut, ia componentelor în cres, tere anuala) 41

4.5 Dinamica soldului depozitelor (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

4.6 Evolut, ia trimestriala a creditelor noi acordate (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . 42

4.7 Evolut, ia trimestriala a creditelor noi acordate în MDL (%, cres, tere anuala în termenireali) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

4.8 Evolut, ia trimestriala a depozitelor noi atrase (%, cres, tere anuala) . . . . . . . . . . 44

4.9 Evolut, ia trimestriala a depozitelor noi atrase în MDL (%, cres, tere anuala în termenireali) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

4.10 Ratele medii ale dobânzilor în MDL (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

4.11 Dinamica ponderii depozitelor noi atrase în lei ale persoanelor fizice (%) . . . . . . 45

4.12 Evolut, ia marjei bancare (p.p.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

4.13 Fluctuat, iile cursului oficial de schimb al leului moldovenesc . . . . . . . . . . . . . 46

4.14 Dinamica cursului de schimb nominal efectiv (NEER) s, i real efectiv (REER) al MDLcalculat în baza ponderii principalilor parteneri comerciali . . . . . . . . . . . . . . 47

4.15 Contribut, ia principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova la modificareacursului real efectiv în tr. I, 2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

4.16 Dinamica disponibilitat, ilor în valuta straina s, i a cursului de schimb oficial pe parcursultrimestrului I, 2013 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

4.17 Gradul de acoperire a vânzarilor nete de catre oferta neta s, i dinamica cursului oficial 48

4.18 Evolut, ia rezervelor valutare exprimate în luni de import de marfuri s, i servicii . . . 48

5.1 Ritmul anual de crestere a PIB în zona euro (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

5.2 Ritmul anual de crestere a IPC în zona euro (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

5.3 Ritmul anual de crestere a PIB în Federat, ia Rusa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

5.4 Ritmul anual de crestere a IPC în Federat, ia Rusa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

5.5 Rata medie de schimb USD/EUR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

LISTA DE FIGURI 63

5.6 Rata medie de schimb RUB/USD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5.7 Pret,ul petrolului de marca Urals . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5.8 Pret,ul la gazele naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

5.9 Ritmul anual de cres, tere al Indicelui pret,urilor mondiale la produsele alimentare . 54

5.10 Prognoza deviat, iei PIB (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

5.11 Prognoza ritmului anual al IPC total (%, anual) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

5.12 Decompozit, ia IPC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

5.13 Ritmul anual al IPC total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

64

Lista de tabele

1.1 Evolut, ia, prognoza IPC s, i a componentelor acestuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

A.1 Ratele medii de politica monetara (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

A.2 Ratele rezervelor obligatorii ale t, arilor din regiune (%) . . . . . . . . . . . . . . . 67

A.3 Indicele pret,urilor de consum anual (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

A.4 Ratele reale de politica monetara (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

LISTA DE TABELE 65

Listă de casete tehnice

C.1 Curba randamentelor VMS………………………………………………………………29 C.2 Agregatele monetare în Republica Moldova…………………..………………………..43 C.3 Efectele de runda a doua asupra inflaţiei de bază………………………………………..53 C.4 Ritmul de creştere a PIB potenţial……………………………………………………….55

66

Anexa A

Tabele statistice

Tabelul A.1: Ratele medii de politica monetara (%)

Ucraina Federat,ia România Ungaria Belarus Polonia Kazahstan Moldova Turcia Georgia* ArmeniaRusa

2011ian. 7.8 7.8 6.3 5.8 10.5 6.3 7.0 7.8 5.3 7.5 7.3febr. 7.8 7.8 6.3 6.0 10.5 6.3 7.0 8.0 5.3 8.0 7.6mart. 7.8 8.0 6.3 6.0 11.3 6.3 7.4 8.0 5.3 8.0 8.2apr. 7.8 8.0 6.3 6.0 12.4 6.5 7.5 8.0 5.3 8.0 8.4mai 7.8 8.2 6.3 6.0 13.4 6.8 7.5 8.0 5.3 8.0 8.5iun. 7.8 8.3 6.3 6.0 16.6 7.0 7.5 8.0 5.3 8.0 8.5iul. 7.8 8.3 6.3 6.0 19.2 7.0 7.5 8.0 5.3 7.9 8.5aug. 7.8 8.3 6.3 6.0 21.0 7.0 7.5 8.9 6.8 7.6 8.5sept. 7.8 8.3 6.3 6.0 28.7 7.0 7.5 9.8 7.0 7.5 8.1oct. 7.8 8.3 6.3 6.0 32.9 7.0 7.5 10.0 7.6 7.5 8.0n. 7.8 8.3 6.0 6.0 38.3 7.0 7.5 10.0 8.8 7.2 8.0dec. 7.8 8.2 6.0 6.7 43.2 7.0 7.5 9.5 8.8 6.9 8.0

2012ian. 7.8 8.0 5.8 7.0 45.0 7.0 7.5 8.7 8.8 6.6 8.0febr. 7.8 8.0 5.5 7.0 44.0 7.0 7.2 6.6 8.6 6.5 8.0mart. 7.7 8.0 5.5 7.0 38.0 7.0 7.0 4.6 8.3 6.5 8.0apr. 7.5 8.0 5.3 7.0 36.0 7.0 6.5 4.5 8.3 6.5 8.0mai 7.5 8.0 5.3 7.0 35.0 7.3 6.5 4.5 8.3 6.2 8.0iun. 7.5 8.0 5.3 7.0 33.3 7.3 6.1 4.5 8.3 5.9 8.0iul. 7.5 8.0 5.3 7.0 31.5 7.3 6.0 4.5 8.3 5.8 8.0aug. 7.5 8.0 5.3 7.0 30.7 7.3 5.6 4.5 8.3 5.8 8.0sept. 7.5 8.1 5.3 6.7 30.2 7.3 5.5 4.5 8.0 5.8 8.0oct. 7.5 8.3 5.3 6.5 30.0 7.3 5.5 4.5 7.4 5.8 8.0n. 7.5 8.3 5.3 6.2 30.0 7.0 5.5 4.5 7.2 5.7 8.0dec. 7.5 8.3 5.3 5.9 30.0 6.8 5.5 4.5 7.0 5.4 8.0

2013ian. 7.5 8.3 5.3 5.7 30.0 6.5 5.5 4.5 6.9 5.3 8.0febr. 7.5 8.3 5.3 5.5 30.0 6.3 5.5 4.5 6.7 5.0 8.0mart. 7.5 8.3 5.3 5.2 29.1 6.3 5.5 4.5 6.4 4.7 8.0

* La sfârsit de perioadaSursa: Paginile oficiale web ale bancilor centrale din t,arile respective

Capitolul A. Tabele statistice 67

Tabelul A.2: Ratele rezervelor obligatorii ale t,arilor din regiune (%)


2011ian. 0.0 2.5 15.0 2.0 3.0 3.5 1.5 8.0 7.6 10.5 n/afebr. 0.0 3.3 15.0 2.0 3.0 3.5 1.5 10.3 8.9 15.3 n/amart. 0.0 4.0 15.0 2.0 4.5 3.5 1.5 11.0 9.0 16.0 n/aapr. 0.0 4.8 15.0 2.0 4.5 3.5 1.5 11.0 13.0 15.5 n/amai 0.0 4.8 15.0 2.0 4.5 3.5 1.5 11.0 13.0 16.0 n/aiun. 0.0 4.8 15.0 2.0 4.5 3.5 1.5 11.0 13.0 15.6 n/aiul. 0.0 4.8 15.0 2.0 4.5 3.5 1.5 13.3 13.0 15.9 n/aaug. 0.0 4.8 15.0 2.0 4.5 3.5 1.5 14.0 13.0 15.1 n/asept. 0.0 4.8 15.0 2.0 4.5 3.5 1.5 14.0 13.0 13.5 n/aoct. 0.0 4.8 15.0 2.0 4.5 3.5 1.5 14.0 13.0 14.0 n/an. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 14.0 n/adec. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 12.7 n/a

2012ian. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 14.1 n/afebr. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 14.1 n/amart. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 13.7 n/aapr. 0.0 4.8 15.0 2.0 3.8 3.5 1.5 14.0 11.0 13.9 n/amai 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 12.8 n/aiun. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 13.9 n/aiul. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 12.8 n/aaug. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 13.6 n/asept. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 14.5 n/aoct. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 13.9 n/an. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.0 13.8 n/adec. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 11.5 13.8 n/a

2013ian. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 12.0 13.9 n/afebr. 0.0 4.8 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 12.5 13.4 n/amart. 0.0 4.3 15.0 2.0 5.0 3.5 1.5 14.0 12.5 n/a n/a



Tabelul A.3: Indicele pret,urilor de consum anual (%)


2011ian. 8.2 9.6 7.0 4.0 10.6 4.0 8.1 6.7 4.9 12.3 10.6

febr. 7.2 9.5 7.6 4.1 13.0 4.0 8.8 5.7 4.2 13.7 12.4mart. 7.7 9.5 8.0 4.5 13.9 4.4 8.6 5.8 4.0 13.9 11.5

apr. 9.4 9.6 8.3 4.7 18.1 4.5 8.4 6.5 4.3 13.5 8.9mai 11.0 9.6 8.4 3.9 32.6 4.8 8.3 7.0 7.2 14.3 9.0iun. 11.9 9.4 7.9 3.5 43.8 4.0 8.4 7.7 6.2 10.0 8.5iul. 10.6 9.0 4.9 3.1 48.4 3.9 8.8 8.3 6.3 8.5 6.3

aug. 8.9 8.2 4.3 3.6 60.7 4.3 9.0 9.2 6.7 7.2 4.8sept. 5.9 7.2 3.5 3.6 79.6 3.9 8.7 8.8 6.2 4.6 6.2oct. 5.4 7.2 3.5 3.9 92.3 4.0 8.0 8.9 7.7 2.3 5.7

n. 5.2 6.8 3.4 4.3 106.0 4.6 7.8 8.9 9.5 1.9 4.8dec. 4.6 6.1 3.1 4.1 108.7 4.6 7.4 7.8 10.5 2.0 4.7

2012ian. 3.7 4.2 2.7 5.5 109.7 4.1 5.9 6.9 10.6 0.5 4.8

febr. 3.0 3.7 2.6 5.9 107.4 4.4 4.7 6.1 10.4 -2.1 3.0mart. 1.9 3.7 2.4 5.5 106.5 4.0 4.6 5.4 10.4 -2.2 2.2

apr. 0.6 3.6 1.8 5.7 101.1 4.1 4.8 4.7 11.1 -2.1 1.9mai -0.5 3.6 1.8 5.3 80.5 3.6 5.0 4.1 8.3 -3.3 0.5iun. -1.2 4.3 2.0 5.6 69.2 4.2 4.9 3.7 8.9 -0.2 0.7iul. -0.1 5.6 3.0 5.8 65.7 4.1 4.7 4.0 9.1 0.6 2.3

aug. 0.0 6.0 3.9 6.0 55.6 3.8 4.7 4.4 8.9 -0.4 2.5sept. 0.0 6.6 5.3 6.6 38.8 3.8 5.0 4.9 9.2 -0.1 2.5oct. 0.0 6.6 5.0 6.0 30.6 3.5 5.5 3.9 7.8 0.1 3.4

n. -0.2 6.5 4.6 5.2 22.9 2.9 5.6 3.7 6.4 -0.5 3.6dec. -0.2 6.6 5.0 5.0 21.8 2.6 6.0 4.1 6.2 -1.4 3.2

2013ian. -0.2 7.1 6.0 3.7 23.1 2.0 6.6 4.6 7.3 -1.6 2.6

febr. -0.5 7.4 5.7 2.8 22.7 1.6 7.0 4.3 7.0 -2.1 3.1mart. -0.8 7.0 5.3 2.2 22.2 1.3 6.8 4.2 7.3 -2.1 3.4



Tabelul A.4: Ratele reale de politica monetara (%)


2011ian. -0.4 -1.7 -0.7 1.7 -0.1 2.2 -1.0 1.0 0.3 -4.2 -3.0febr. 0.5 -1.6 -1.3 1.8 -2.2 2.1 -1.7 2.2 1.0 -5.1 -4.3mart. 0.0 -1.4 -1.6 1.4 -2.3 1.8 -1.1 2.1 1.2 -5.2 -3.0apr. -1.5 -1.5 -1.9 1.2 -4.9 1.9 -0.8 1.4 0.9 -4.8 -0.4mai -2.9 -1.2 -2.0 2.0 -14.5 1.9 -0.7 0.9 -1.8 -5.5 -0.5iun. -3.7 -1.1 -1.6 2.4 -18.9 2.9 -0.8 0.3 -0.9 -1.8 0.0iul. -2.6 -0.7 1.3 2.8 -19.7 3.0 -1.2 -0.2 -1.0 -0.6 2.1aug. -1.0 0.1 1.9 2.3 -24.7 2.6 -1.4 -0.3 0.1 0.4 3.5sept. 1.7 1.0 2.7 2.3 -28.3 3.0 -1.1 1.0 0.8 2.8 1.8oct. 2.2 1.0 2.6 2.0 -30.9 2.9 -0.5 1.0 0.0 5.0 2.2n. 2.4 1.4 2.5 1.6 -32.9 2.3 -0.3 1.0 -0.7 5.2 3.1dec. 3.1 1.9 2.8 2.5 -31.4 2.3 0.1 1.6 -1.5 4.8 3.2

2012ian. 3.9 3.7 3.0 1.4 -30.9 2.8 1.5 1.6 -1.7 6.1 3.1febr. 4.6 4.1 2.9 1.0 -30.6 2.5 2.4 0.5 -1.7 8.8 4.9mart. 5.7 4.1 3.0 1.4 -33.2 2.9 2.3 -0.8 -2.0 8.9 5.7apr. 6.9 4.3 3.4 1.2 -32.4 2.8 1.6 -0.2 -2.6 8.7 6.0mai 8.1 4.2 3.4 1.6 -25.2 3.5 1.4 0.4 0.0 9.8 7.5iun. 8.8 3.6 3.1 1.3 -21.2 2.9 1.1 0.8 -0.6 6.1 7.2iul. 7.6 2.3 2.2 1.1 -20.6 3.0 1.2 0.5 -0.8 5.1 5.6aug. 7.5 1.9 1.3 0.9 -16.0 3.3 0.8 0.1 -0.6 6.2 5.4sept. 7.5 1.5 -0.1 0.1 -6.2 3.3 0.5 -0.4 -1.1 5.9 5.4oct. 7.5 1.6 0.3 0.5 -0.5 3.6 0.0 0.6 -0.4 5.6 4.4n. 7.7 1.7 0.7 1.2 5.8 4.0 -0.1 0.8 0.7 6.2 4.2dec. 7.7 1.6 0.3 0.9 6.7 4.1 -0.5 0.4 0.8 6.9 4.7

2013ian. 7.7 1.1 -0.7 2.0 5.6 4.7 -1.0 -0.1 -0.4 7.0 5.3febr. 8.0 0.8 -0.3 2.6 5.9 4.8 -1.4 0.2 -0.3 7.2 4.8mart. 8.4 1.2 0.0 2.9 5.6 4.9 -1.2 0.3 -0.8 7.0 4.4


bnm.md · raport asupra inﬂat, iei (bnm, nr. 2, mai 2013) nota˘ datele statistice au fost...

Documents