iei (bnm, nr.2, mai 2017) - ri_2_2017_p.pdf4raport asupra inﬂat,iei (bnm, nr.2, mai 2017)...

Raport asupra inflat, iei (BNM, nr.2, mai 2017)

Notă

Datele statistice au fost preluate de la Biroul Nat, ional de Statistică,

Ministerul Economiei, Ministerul Finant,elor,

Eurostat, Fondul Monetar Internat, ional,

Agent, ia Nat, ională pentru Reglementare în Energetică,

Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

De asemenea, au fost analizate informat, iile statistice furnizatede organismele internat, ionale s, i de băncile centrale ale statelorvecine.

Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Nat, ională aMoldovei.

Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicat, iei esteinterzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisănumai cu indicarea sursei.

Banca Nat, ională a MoldoveiBulevardul Grigore Vieru nr. 1,MD-2005, Chis, inăutel.:(373 22) 822 606fax: (373 22) 220 591

© Banca Nat, ională a Moldovei, 2017

1

Cuprins

Sumar 3

1 Evolut, ia inflat, iei 6

1.1 Indicele pret,urilor de consum . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.2 Compararea prognozei din Raportul asupra inflat, iei nr.1, 2017 cu evolut, ia inflat, iei în trimestrul I 2017 . . . . 16

1.3 Pret,urile product, iei industriale . . . . . . . . . . . . . . . 17

2 Mediul extern 18

2.1 Economia mondială, piet,ele financiare s, i de materiiprime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

2.2 Evolut, ia economiilor importante . . . . . . . . . . . . . . 22

2.3 Evolut, ia economiilor vecine s, i principalii parteneri decomert, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

3 Evolut, ii ale activităt, iieconomice 24

3.1 Cererea s, i product, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.2 Piat,a muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.3 Sectorul extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

4 Promovarea politiciimonetare 36

4.1 Instrumentele politicii monetare . . . . . . . . . . . . . . 36

4.2 Dinamica indicatorilor monetari . . . . . . . . . . . . . . 39

5 Prognoza inflat, iei petermen mediu 46

5.1 Ipotezele mediului extern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

5.2 Ipoteze privind pret,urile reglementate . . . . . . . . . . 48

5.3 Prognoza pe termen mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

6 Decizii de politică monetară 55

2 Raport asupra inflat, iei (BNM, nr.2, mai 2017)

Lista acronimelor

AID Asociat, ia Internat, ională pentru Dezvoltare

BCE Banca Centrală Europeană

BIRD Banca Internat, ională pentru Reconstruct, ie s, i Dezvoltare

BNM Banca Nat, ională a Moldovei

BNS Biroul Nat, ional de Statistică al Republicii Moldova

CBN Certificate ale Băncii Nat, ionale a Moldovei

CHIBOR Rata medie a dobânzilor la care băncile contributorii suntdisponibile să împrumute pe piat,a monetară interbancarămijloace bănes, ti în lei moldovenes, ti altor bănci

CSI Comunitatea Statelor Independente

EUR Moneda unică europeană

IPC Indicele pret,urilor de consum

IPI Indicele product, iei industriale

IPPI Indicele pret,urilor product, iei industriale

MDL Leul moldovenesc

NEER Cursul de schimb nominal efectiv al monedei nat, ionale

PIB Produsul intern brut

REER Cursul de schimb real efectiv al monedei nat, ionale

RUB Rubla rusească

SRF Sistemul Rezervelor Federale (Federal Reserve System)

SUA Statele Unite ale Americii

USD Dolarul SUA

VMS Valori mobiliare de stat

3

Sumar

Evolut, ia inflat, iei

În trimestrul I 2017, rata anuală a inflat, iei a constituit 4.3 la sută,fiind cu 1.8 puncte procentuale superioară celei din trimestrulprecedent. În luna martie 2017, inflat, ia s-a majorat până lavaloarea de 5.1 la sută. Ca rezultat, aceasta a reintrat în intervalult, intei inflat, iei stipulat în Strategia politicii monetare pe termenmediu. Majorarea ratei anuale a inflat, iei în perioada de referint, ăs-a datorat, preponderent, majorării tarifelor la serviciile medicale,ajustării accizelor la unele categorii de produse, unor presiuni dinpartea cererii agregate, majorării pret,urilor la produsele petroliere,precum s, i efectului unei perioade de bază reduse din anul 2016.Începutul unei traiectorii ascendente, dar mai put, in pronunt,ate,s-a atestat s, i pentru rata anuală a inflat, iei de bază, care s-amajorat până la 4.6 la sută în luna martie 2017. Rata anualăa pret,urilor la produsele alimentare s-a majorat de la 2.8 la sută înluna decembrie 2016 la 5.0 la sută în luna martie 2017. Pret,urile lacombustibili au accelerat de la 1.6 la sută în decembrie la 12.5 lasută în luna martie 2017. La sfârs, itul trimestrului I 2017, pret,urilereglementate au fost cu 3.6 la sută superioare celor din perioadasimilară a anului precedent. Valoarea efectivă a inflat, iei anuale dintrimestrul I 2017 este superioară celei anticipate în cadrul rundeide prognoză aferente Raportului asupra inflat, iei nr. 1, 2017, în ceamai mare parte, ca urmare a majorării neanticipate a tarifelor laserviciile medicale.

Mediul extern

Începutul anului 2017 a fost marcat în economia mondială deefortul consolidat al t, ărilor exportatoare de petrol de a îndepliniplanul de reducere a volumului product, iei de petrol, ceea ce acontribuit la stabilizarea cotat, iilor internat, ionale la petrol. Un alteveniment important a fost majorarea intervalului de referint, ăa ratelor dobânzilor Sistemului Rezervelor Federale, de la 0.5-0.75 la 0.75-1.0 la sută, eveniment ce a provocat un nou val devolatilităt, i pe piet,ele valutare. De asemenea, în primele luni aleanului 2017, majoritatea t, ărilor au publicat statisticile de totalizarea rezultatelor activităt, ii economice în anul 2016, care, la rândul lor,au determinat confirmarea sau, invers, modificarea prognozelorprivind atât evolut, ia economiilor în parte, cât s, i a economieimondiale per ansamblu. Un exemplu relevant în acest sens estemajorarea valorii prognozate a produsului intern brut în zona europentru anul 2017, după ce Eurostat a anunt,at că economia zoneieuro a progresat în anul 2016 cu 1.7 la sută.


Evolut, ii ale activităt, ii economice

În trimestrul IV 2016, PIB a înregistrat o cres, tere de 6.5 la sutăcomparativ cu perioada similară a anului 2015. Dinamica anuală aactivităt, ii economice în a doua jumătate a anului 2016 a fostsemnificativ superioară celei din prima jumătate a anului. Evolut, iapozitivă a PIB în trimestrul IV 2016 s-a datorat, în cea mai mareparte, dinamicii sectorului agricol ce a creat premise pentrumajorarea exportului, dar s, i pentru cres, terea consumuluigospodăriilor populat, iei s, i pentru o evolut, ie pozitivă din parteavariat, iei stocurilor. Astfel, exporturile au înregistrat o cres, tere de19.9 la sută în trimestrul IV 2016. Totodată, consumulgospodăriilor populat, iei a sporit cu 4.6 la sută, preponderent, caurmare a majorării componentei consumul de bunuri s, i servicii înnatură cu 5.0 la sută, dar s, i datorită majorării venitului disponibilal populat, iei în perioada de referint, ă. Investit, iile au determinat unaport pozitiv la dinamica PIB, în cea mai mare parte, datorităcomponentei variat, ia stocurilor, având în vedere că formareabrută de capital fix a înregistrat o cres, tere de doar 1.0 la sutăcomparativ cu perioada similară a anului 2015. Consumul final aladministrat, iei publice, în trimestrul IV 2016, s-a diminuat cu 0.3 lasută. Dinamica activităt, ii economice a fost atenuată de majorareaimporturilor cu 9.4 la sută comparativ cu trimestrul IV 2015.Dinamica pronunt,ată a sectorului agricol a favorizat înregistrareaunor evolut, ii pozitive s, i în sectoarele conexe. Astfel, în trimestrulIV 2016, comert,ul cu ridicata s, i cu amănuntul s-a majorat cu 10.2la sută, industria prelucrătoare – cu 5.3 la sută, transportul s, idepozitarea – cu 14.5 la sută. În această perioadă populat, iaocupată s-a diminuat cu 1.9 la sută în comparat, ie cu trimestrul IV2015. Totodată, rata s, omajului în perioada de referint, ă a constituit3.8 la sută, fiind inferioară celei din perioada similară a anului2015.

Promovarea politicii monetare

Pe parcursul trimestrului I 2017 au avut loc trei s, edint,e aleComitetului executiv al Băncii Nat, ionale a Moldovei cu privire ladeciziile de politică monetară. Ca urmare a evaluării balant,eiriscurilor interne s, i externe, cărora ar putea fi supusă economiaRepublicii Moldova, s, i a perspectivelor inflat, iei pe termen scurt s, imediu, Comitetul executiv al Băncii Nat, ionale a Moldovei ahotărât să ment, ină rata de bază aplicată la principalele operat, iunide politică monetară la nivelul de 9.0 la sută anual.

În trimestrul I 2017, dinamica agregatelor monetare a fost unapozitivă, media trimestrială în termeni anuali constituind 19.6la sută pentru M2 (cu 1.7 puncte procentuale peste nivelul dintrimestrul IV 2016) s, i 10.5 la sută pentru M3 (cu 1.1 puncteprocentuale mai mult fat, ă de cres, terea din trimestrul precedent).

Ratele medii ale dobânzilor la depozitele în sold, în monedanat, ională, s, i-au continuat trendul descrescător s, i, ca urmare, auconsemnat un declin temperat s, i ratele medii la crediteleacordate de către sistemul bancar.

Sumar 5

În perioada de referint, ă, fat, ă de trimestrul IV 2016, ratele mediianuale ale dobânzilor aferente soldului creditelor s-au diminuatcu 0.78 puncte procentuale la creditele în moneda nat, ională s, icu 0.27 puncte procentuale la creditele în valută, înregistrândvalori de 11.32 la sută s, i 5.58 la sută, respectiv. Rata medie adobânzii pentru depozitele în lei atrase pe parcursul trimestruluiI 2017 a constituit 7.59 la sută, în descres, tere cu 1.38 puncteprocentuale fat, ă de trimestrul precedent. Rata dobânzii pentrusoldul plasamentelor în valută a constituit în medie 2.13 la sută,inferioară celei din trimestrul IV 2016 cu 0.08 puncte procentuale.

Prognoza inflat, iei pe termen mediu

Conform rundei curente de prognoză, deviat, ia PIB va înregistravalori pozitive în primele patru trimestre ale orizontului deprognoză s, i valori negative pe parcursul celorlalte trimestre.Plasarea activităt, ii economice deasupra nivelului ei de echilibrupe termen mediu va determina presiuni inflat, ioniste, în timp cevalorile negative ale deviat, iei PIB în ultimele patru trimestre aleorizontului de prognoză vor genera presiuni dezinflat, ioniste.Condit, iile monetare reale vor avea un impact eterogen asupracererii. Rata reală efectivă de schimb va manifesta efectestimulative în primul trimestru de prognoză, după care vaalimenta un caracter restrictiv al condit, iilor monetare pentrurestul orizontului de prognoză. Rata reală a dobânzii va fistimulativă pentru întreg orizontul de prognoză, cu except, iaultimilor două trimestre de prognoză, când va fi nesemnificativrestrictivă.

Proiect, ia ratei medii anuale a inflat, iei IPC, conform rundei curentede prognoză, va avea o traiectorie ascendentă până în trimestrulIV 2017, după care se va diminua până la finele orizontului deprognoză. Începând cu trimestrul II 2017, rata anuală a inflat, iei seva plasa deasupra intervalului de variat, ie pe parcursul a patrutrimestre consecutive. Ulterior, aceasta se va încadra în intervalulde variat, ie până la finele orizontului de prognoză. Valoareamaximă de 8.1 la sută o va înregistra în trimestrul IV 2017, iarvaloarea minimă de 4.1 la sută în trimestrul IV 2018. Comparativcu prognoză precedentă, valorile medii anuale proiectate ale rateianuale a inflat, iei sunt superioare cu 1.6 puncte procentualepentru anul 2017 s, i cu 0.2 puncte procentuale pentru anul 2018.


Capitolul 1

Evolut, ia inflat, iei

Rata anuală a inflat, iei a consemnat o dinamică ascendentă de laînceputul anului, majorându-se până la valoarea de 5.1 la sută înluna martie. Ca rezultat, aceasta a reintrat în luna februarie înintervalul t, intei inflat, iei stipulat în Strategia politicii monetare petermen mediu. Rata medie anuală a inflat, iei, în trimestrul I 2017,a constituit 4.3 la sută, fiind superioară celei din trimestrulprecedent. Majorarea ratei anuale a inflat, iei în perioada dereferint, ă a fost determinată, preponderent, de cres, terea tarifelorla serviciile medicale, de ajustarea accizelor la unele categorii deproduse, de presiunile apărute din partea cererii agregate, demajorarea pret,urilor la produsele petroliere, precum s, i de efectulunei perioade de bază reduse din anul 2016. Începutul uneitraiectorii ascendente, dar mai put, in pronunt,ate se atestă s, ipentru rata anuală a inflat, iei de bază. Valoarea efectivă a inflat, ieianuale din trimestrul I 2017 este superioară celei anticipate încadrul rundei de prognoză aferente Raportului asupra inflat, iei nr.1, 2017, în cea mai mare parte, ca urmare a majorăriineanticipate a tarifelor la serviciile medicale.

Graficul 1.1: Rata anuală a IPC s, i a inflat, ieide bază (%)

23456789

101112131415

1/14

3/14

5/14

7/14

9/1

4

11/1

4

1/15

3/15

5/15

7/15

9/1

5

11/1

5

1/16

3/16

5/16

7/16

9/16

11/1

6

1/17

3/17

IPC Inflația de bază Ținta inflației

Sursa: BNS, calcule BNM

Graficul 1.2: Rata anuală a pret,urilorla produsele alimentare, a pret,urilorreglementate s, i a pret,urilor la combustibili(%)

-6

-3

0

3

6

9

12

15

18

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Prețurile la produsele alimentarePrețurile reglementatePrețurile la combustibili

Sursa: BNS

1.1 Indicele pret,urilor de consum

În trimestrul I 2017, rata anuală a inflat, iei IPC a început o tendint, ăascendentă, după traiectoria descendentă pronunt,ată din anulprecedent. Astfel, aceasta s-a majorat de la 2.4 la sută în lunadecembrie 2016 până la 5.1 la sută în luna martie 2017 (Graficul1.1). În luna februarie 2017, a reintrat în intervalul de 5.0 la sută±1.5 puncte procentuale stipulat în Strategia politicii monetare petermen mediu. Rata medie anuală a IPC, în trimestrul I 2017, aconstituit 4.3 la sută s, i a fost cu 1.8 puncte procentuale superioarăcelei din trimestrul precedent.

În lunile februarie s, i martie 2017, rata anuală a inflat, iei de bazăa înregistrat valori inferioare inflat, iei totale. Inflat, ia de bază, înmod similar, a cunoscut o traiectorie ascendentă pe parcursultrimestrului I 2017. Totus, i aceasta a început mai târziu. Astfel,tendint,a descendentă a inflat, iei din anul precedent s-a încheiatîn luna ianuarie 2017, constituind 3.9 la sută. Către luna martie2017, rata anuală a inflat, iei de bază a accelerat până la valoareade 4.6 la sută. În trimestrul I 2017, rata medie a inflat, iei de bazăa constituit 4.3 la sută, fiind cu 1.0 puncte procentuale inferioarăcelei din trimestrul precedent. Ca rezultat, contribut, ia din parteainflat, iei de bază asupra ratei anuale a IPC s-a diminuat cu 0.3puncte procentuale, până la 1.3 puncte procentuale în trimestrul I2017.

Capitolul 1. Evolut, ia inflat, iei 7

Traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflat, iei IPC a fostdeterminată, în cea mai mare parte, de majorarea presiunilor dinpartea pret,urilor reglementate s, i a pret,urilor la combustibili.Astfel, contribut, ia din partea pret,urilor reglementate a crescut cu0.7 puncte procentuale, constituind 0.4 puncte procentuale întrimestrul I 2017, ca rezultat al majorării tarifelor la serviciile

Graficul 1.3: Evolut, ia inflat, iei anuale (%) s, icontribut, ia subcomponentelor (p.p.)

-2

0

2

4

6

8

10

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Produsele alimentare Prețurile reglementate

Combustibili Inflația de bază

IPC


medicale. În acelas, i timp, contribut, ia din partea pret,urilor lacombustibili s-a majorat cu 0.7 puncte procentuale, ca urmare amajorării pret,urilor la produsele petroliere s, i ajustării accizelor laînceputul anului 2017. Accelerarea ratei anuale a inflat, iei a fostsust, inută s, i de pret,urile la produsele alimentare, ca urmare a unorcondit, ii meteorologice mai put, in favorabile în prima luna a anului,dar s, i a unor presiuni din partea cererii agregate. Contribut, ia dinpartea acestora asupra dinamicii IPC s-a majorat de la 1.3 puncteprocentuale la 1.8 puncte procentuale. Având în vedere evolut, iarelativ stabilă a monedei nat, ionale în raport cu dolarul SUA, peparcursul perioadei de referint, ă, aceasta nu a exercitat presiuniinflat, ioniste asupra pret,urilor (Graficul 1.3).

În structura pe componente, în luna martie 2017, pret,urile lamărfurile nealimentare s-au majorat cu 5.2 la sută, pret,urile laservicii – cu 5.1 la sută, iar pret,urile la produsele alimentare aufost cu 5.0 la sută superioare celor din luna martie 2016.

Inflat, ia de bază

În trimestrul I 2017, rata medie anuală a inflat, iei de bază aconstituit 4.3 la sută, fiind încă inferioară celei din trimestrulprecedent. Totus, i, la începutul anului curent rata anuală a inflat, ieide bază a init, iat o traiectorie ascendentă, majorându-se de la 3.9la sută în luna ianuarie până la 4.6 la sută în luna martie.

Revigorarea us, oară a cererii agregate, deopotrivă cu ajustărilepoliticii fiscale a statului pentru anul 2017, precum s, i unele s, ocurisectoriale au constituit principalele surse ale presiunilor

Graficul 1.4: Contribut, ia subcomponentelor(p.p.) la dinamica anuală a inflat, iei de bază(%)

0

2

4

6

8

10

12

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Diferenţe statistice AlteleArticole de uz personal Alimentație publicăEducație și învățământ Cultură și odihnăMijloace de transport, autopiese Întreținere zilnică a gospodarieiArticole de uz casnic MobilăMateriale de construcție ÎncălțăminteÎmbrăcăminte ȚigăriInflația de bază


inflat, ioniste pentru inflat, ia de bază în perioada de referint, ă.

O contribut, ie semnificativă la dinamica ascendentă a pret,urilorîn trimestrul I 2017 a revenit segmentului „t, igări” (Graficul 1.4).Modificările operate în cadrul politicii fiscale a statului pentru anul2017, cu privire la majorarea accizelor, s-au reflectat în cres, tereapret,urilor acestor articole.

De asemenea, conturarea presiunilor inflat, ioniste s-a produs carezultat al majorării pret,urilor pentru „îmbrăcăminte”,„încălt, ăminte”, „articole de uz casnic”.

Majorarea plăt, ii pentru cres, ele s, i grădinit,ele de copii s-a reflectatîn contribut, ia pozitivă din partea subcomponentei „educat, ie s, iînvăt, ământ” la dinamica inflat, iei de bază. Noile taxe pentrualimentat, ia copiilor din institut, iile de învăt, ământ au intrat învigoare la începutul lunii martie, după publicarea HotărâriiGuvernului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Astfel, acests, oc sectorial, generat de factorii decizionali, a contribuit laevolut, ia ascendentă a inflat, iei de bază.

În acelas, i timp, s-a atestat mics, orarea pret,urilor pe segmentulmijloacelor de transport. Des, i modificările operate în cadrul politicii


fiscale au vizat s, i majorarea cotelor accizelor pentru unele categoriide mijloace de transport, cres, terile posibile de pret,uri au fostestompate, preponderent, de aprecierea cu 0.6 la sută a monedeinat, ionale fat, ă de dolarul SUA s, i cu 4.0 la sută fat, ă de euro (întrimestrul I 2017 fat, ă de trimestrul I 2016), dat fiind faptul că omare parte din pozit, iile monitorizate la această categorie de BNSdepind de cotat, ia MDL/USD s, i MDL/EUR.

Pe subcomponente, în luna martie 2017 comparativ cu martie2016, cele mai semnificative majorări de pret,uri s-au înregistratla „t, igări” (21.6 la sută), „educat, ie s, i învăt, ământ” (11.8 la sută),„încălt, ăminte” (9.3 la sută), „îmbrăcăminte” (4.4 la sută) etc.

Pret,urile la produsele alimentare

În trimestrul I 2017, rata anuală a pret,urilor la produsele alimentarea înregistrat un nivel mediu de 4.5 la sută, fiind cu 1.4 puncteprocentuale superior celui din trimestrul IV 2016.

Dinamica ascendentă a ratei anuale a fost condit, ionată, înprincipal, de majorarea contribut, iilor din partea grupelor „legumeproaspete”, „ouă”, „cartofi”, „carne, preparate s, i conserve dincarne” s, i „fructe proaspete” (Graficul 1.5). Cres, terea pret,urilor lacartofi, legume s, i fructe proaspete a fost determinată,

Graficul 1.5: Contribut, ia componentelor(p.p.) la dinamica anuală a pret,urilor laprodusele alimentare (%)

-2

0

2

4

6

8

10

12

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Produse de morărit Legume

Cartofi Fructe proaspete

Carne, preparate din carne Pește și produse din pește

Lapte și produse lactate Ouă

Zahăr Băuturi

Grăsimi Altele

Diferențe statistice Prețurile la produse alimentare


preponderent, de consemnarea pe parcursul lunii ianuarie a unortemperaturi mai scăzute ca de obicei s, i a precipitat, iilor. Astfel,condit, iile meteorologe mai put, in favorabile au afectat atâtnumărul comerciant, ilor, cât s, i condit, iile de păstrate s, icomercializare a acestor produse. În acelas, i timp, majorareapret,urilor la ouă pe parcursul trimestrului I a fost determinată dereducerea ofertei de aceste produse pe piat,a internă. Dement, ionat că, tendint,a ascendentă a ratei anuale a pret,urilor laprodusele alimentare a fost sust, inută s, i de cererea agregatăpozitivă, care a generat pe parcursul trimestrului presiuniinflat, ioniste.

Pe piat,a internat, ională, în trimestrul I 2017, rata anuală a pret,urilorla produsele alimentare s-a pozit, ionat la un nivel mediu de 15.9 lasută sau cu 5.7 puncte procentuale superior nivelului din trimestrulIV 2016.

Cres, terea cu 5.0 la sută în termeni anuali a pret,urilor la produselealimentare în luna martie 2017 a fost determinată, preponderent,de majorarea pret,urilor la „ouă” (53.3 la sută), „fructele proaspete”(11.2 la sută), „zahăr” (10.9 la sută), „grăsimi” (8.7 la sută),„pes, te s, i produse din pes, te” (6.3 la sută) s, i la „carne, preparate s, iconserve din carne” (3.8 la sută).

Graficul 1.6: Contribut, ia componentelor(p.p.) la dinamica anuală a pret,urilorreglementate (%)

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Diferență statistică AsigurareTelecomunicație Servicii de transportServicii de sănătate MedicamenteÎncalzire centrală Gaz din rețeaEnergie electrică Cheltueli legate de întreținerea caseiChirie în casele de locuit a statului Prețurile reglementate


Pret,urile reglementate

Rata anuală a pret,urilor reglementate a consemnat o evolut, ieascendentă în cadrul trimestrului I 2017, majorându-se de la -1.1la sută în luna decembrie 2016 până la 3.6 la sută în luna martie2017. Totodată, rata medie trimestrială în perioada de referint, ă aconstituit 1.7 la sută s, i a fost cu 3.2 puncte procentuale superioarăcelei din trimestrul IV 2016.


Evolut, ia ascendentă a pret,urilor la serviciile reglementate a fostdeterminată, în cea mai mare parte, de majorarea tarifelor laserviciile de sănătate (Graficul 1.6), ca urmare a ajustăriiCatalogului tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare1.Aceste modificări au rezultat în cres, terea subcomponentuluiaferent serviciilor medicale din cadrul IPC cu 48.2 la sută s, i cu16.8 la sută în lunile februarie s, i martie, respectiv. ConformMinisterului Sănătăt, ii, tarifele medicale precedente nu acopereaucosturile reale ale consumabilelor costisitoare, precum s, i, întretimp, institut, iile medicale publice au fost dotate cu echipamentmedical performant pentru stabilirea diagnosticului s, i efectuareatratamentelor, de aceea ajustările respective de pret,uri au fostinevitabile (Caseta nr. 1).

Totodată, în trimestrul I 2017, s-a intensificat contribut, ia pozitivăasupra pret,urilor reglementate din partea pret,urilor la serviciilede telecomunicat, ii. În acest context, la începutul anului curent,Moldtelecom S.A. a operat modificări la abonamentele la internet,fapt ce a generat cres, terea contribut, iei acestui subcomponent încadrul IPC2.

În luna martie, ANRE a actualizat tarifele la energia electrică s, i laenergia termică. Totus, i, impactul majorării tarifului la energiatermică urmează să fie reflectat ulterior. Impactul majorăriitarifului la energia electrică a fost reflectat part, ial în luna martie,componentul respectiv în cadrul IPC majorându-se cu 1.0 la sutăfat, ă de luna februarie. Cu toate acestea, contribut, ia din parteaenergiei electrice asupra ratei anuale a pret,urilor reglementate acontinuat să fie una negativă s, i a atenuat part, ial impactul pozitival subcomponentelor ment, ionate anterior. Pret,urile lamedicamente au exercitat pe parcursul perioadei de referint, ă unimpact negativ asupra ratei anuale a pret,urilor reglementate.

1http://lex.justice.md/md/341845/2http://www.moldtelecom.md/news/13893


Pret,urile la combustibili

Pe parcursul trimestrului I 2017, rata anuală a pret,urilor lacombustibili a consemnat o dinamică ascendentă, majorându-sede la 1.6 la sută în luna decembrie 2016 până la 12.5 la sută înluna martie 2017. Rata medie de cres, tere a acestor pret,uri, înperioada de referint, ă, a constituit 11.1 la sută, fiind cu 11.3puncte procentuale superioară celei din trimestrul IV 2016(Graficul 1.7).

La formarea ratei anuale a pret,urilor la combustibili, pe parcursul

Graficul 1.7: Contribut, ia componentelor(p.p.) la cres, terea anuală a pret,urilor lacombustibili (%)

-9

-6

-3

0

3

6

9

12

15

3/16

4/1

6

5/16

6/16

7/16

8/1

6

9/16

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Gaz din butelii Cărbune de pamântCarburanți Lemne pentru focCombustibil lichid Preţurile la combustibili


trimestrului I 2017, cel mai mult a contribuit cres, terea pret,urilor lacarburant, i. Contribut, ia generată din partea acestora a atinsvaloarea de 6.2 puncte procentuale, fiind cu 9.8 puncteprocentuale mai mare în comparat, ie cu cea din trimestrul IV 2016.Dinamica respectivă a fost sust, inută de cres, terea pret,urilorinternat, ionale la petrol. Astfel, pret,ul petrolului Urals, în trimestrulI 2017, a constituit circa 52.1 dolari SUA/baril, în cres, tere cu 8.7 lasută în comparat, ie cu trimestrul precedent. De ment, ionat că,începând cu luna septembrie 2016, rata anuală a pret,urilor lasubcomponenta „gaz din butelii” a trecut în palierul pozitiv. Astfel,în trimestrul I 2017, contribut, ia acestei subcomponente aconstituit 2.1 puncte procentuale, fiind cu 1.0 puncte procentualemai mare fat, ă de trimestrul precedent. Contribut, iile pozitive dinpartea pret,urilor la carburant, i s, i a celor la gazul lichefiat au fostdeterminate s, i de ajustarea accizelor la produsele petrolierepentru anul 2017 (Caseta nr. 2). În perioada de referint, ă,contribut, ia generată din partea pret,urilor la „lemne pentru foc” aconstituit 2.0 puncte procentuale la formarea ratei anuale apret,urilor la combustibili, fiind cu 0.6 puncte procentuale mai micăîn comparat, ie cu trimestrul IV 2016. Cu un aport pozitiv laformarea ratei anuale a pret,urilor la combustibili au contribuitpret,urile la „cărbunele de pământ”. Astfel, în trimestrul I 2017,contribut, ia acestei subcomponente la formarea ratei anuale aconstituit 0.5 puncte procentuale, fiind cu 0.5 puncte procentualemai mare în comparat, ie cu trimestrul IV 2016.


1.2 Compararea prognozei dinRaportul asupra inflat, iei nr. 1,2017 cu evolut, ia inflat, iei întrimestrul I 2017

Datele cu privire la IPC în trimestrul I 2017 denotă o inflat, iesuperioară cu 0.8 puncte procentuale celei anticipate (3.5 la sută)în cadrul rundei de prognoză din luna ianuarie 2017, publicată înRaportul asupra inflat, iei nr.1, 2017 (Graficul 1.8). Abatereapozitivă pronunt,ată a fost determinată, în cea mai mare parte, dedeviat, ia cu 2.2 puncte procentuale a prognozei pret,urilorreglementate (-0.5 la sută) (Tabelul 1.1). Acest fapt s-a datoratimpactului majorării neanticipate a pret,urilor la componenta

Graficul 1.8: Evolut, ia s, i prognoza IPC de laimplementarea regimului de t, intire a inflat, iei(%)

0

2

4

6

8

10

12

14

I/10 III/10 I/11 III/11 I/12 III/12 I/13 III/13 I/14 III/14 I/15 III/15 I/16 III/16 I/17

Inflația (efectiv) Prognoza pe termen scurt a inflației

Sursa: BNM

Tabelul 1.1: Evolut, ia s, i prognoza IPC s, i acomponentelor sale (%)

Efectiv Prognoză Abaterea(%) RI I,2017 (p.p.)

tr.I,17/ tr.I,17/ efectiv–tr.I,16 tr.I,16 prognoză

IPC 4.3 3.5 0.8Inflat, ia de bază 4.3 4.0 0.3Produselealimentare 4.5 4.0 0.5Pret,urilereglementate 1.7 -0.5 2.2Combustibili 11.1 11.4 -0.3


sănătate care a fost reflectat în lunile februarie s, i martie. Înacelas, i timp, înregistrarea unei abateri pozitive a fost favorizată s, ide evolut, ia pret,urilor la produsele alimentare s, i a celor aferenteinflat, iei de bază. Astfel, pentru pret,urile la produsele alimentares-a înregistrat o valoare superioară cu 0.5 puncte procentualecomparativ cu prognoza din Raportul asupra inflat, iei nr.1, 2017,ca urmare a înregistrării pe parcursul lunii ianuarie 2017 a unorcondit, ii meteorologice mai reci ca de obicei, astfel generândpresiuni inflat, ioniste mai pronunt,ate asupra pret,urilor la legumeles, i fructele proaspete. Pentru inflat, ia de bază s-a înregistrat oabatere de 0.3 puncte procentuale comparativ cu valoareaanticipată, fapt datorat, în cea mai mare parte, reflectăriiimpactului majorării accizelor la t, igări mai devreme comparativ cuanii precedent, i. Pentru prognoza pret,urilor la combustibili s-aînregistrat o abatere negativă de 0.3 puncte procentuale. Totus, i,având în vedere ponderea redusă în structura IPC, înregistrareaabaterii respective nu a generat un impact atât de importantasupra prognozei pe termen scurt a inflat, iei. Dinamica ratei deschimb pe parcursul perioadei de referint, ă a fost inferioară celeianticipate, astfel încât aceasta a atenuat, într-o anumită măsură,presiunile inflat, ioniste generate de factorii sus-ment, ionat, i.


1.3 Pret,urile product, iei industriale

În trimestrul I 2017, rata anuală a pret,urilor în industrie aconsemnat un nivel mediu de 2.9 la sută sau cu 0.1 puncteprocentuale superior celui din trimestrul IV 2016. Evolut, iaascendentă a ratei anuale a IPPI a fost influent,ată de dinamicapret,urilor la produsele livrate pe piat,a externă (Graficul 1.9). Înacest fel, în perioada analizată, rata anuală IPPI livrate pe piat,aexternă s-a majorat cu 1.8 puncte procentuale, până la nivelul de

Graficul 1.9: Rata anuală a IPPI (%)

0

2

4

6

8

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/17

Rata anuală a IPPI

Rata anuală a IPPI livrate pe piața internă

Rata anuală a IPPI livrate pe piața externă

Sursa: BNS

Graficul 1.10: Rata anuală a IPPI (%) s, icontribut, ia componentelor acesteia, dupăprincipalele ramuri (p.p.)

3.02.6

3.2

-1

0

1

2

3

4

5

63

/16

4/1

6

5/1

6

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

3/1

7

Industria extractivă Industria prelucrătoareSectorul energetic IPPI


3.6 la sută. Totodată, rata anuală a pret,urilor la produsele livratepe piat,a internă s-a pozit, ionat la nivelul de 2.6 la sută sau cu 0.5puncte procentuale inferior celui din trimestrul IV 2016.

Analizând evolut, ia ratei anuale a pret,urilor în industrie, dupăprincipalele ramuri, se conturează că dinamica acesteia estedeterminată, preponderent, de evolut, ia pret,urilor în industriaprelucrătoare (Graficul 1.10). În trimestrul I 2017, la formarearatei anuale a IPPI, pret,urile din cadrul industriei prelucrătoareau contribuit în medie cu 2.8 puncte procentuale sau cu 0.6puncte procentuale mai mult decât în trimestrul IV 2016. Dement, ionat că, dinamica pret,urilor în industria prelucrătoare a fostinfluent,ată de cres, terea pret,urilor aferente „industriei alimentare”s, i „produselor textile”. Totodată, contribut, ia din partea pret,uriloraferente sectorului energetic a constituit 0.1 puncte procentuale,iar cea aferentă industriei extractive a rămas una infimă (0.03puncte procentuale).


Capitolul 2

Mediul extern

2.1 Economia mondială, piet,elefinanciare s, i de materii prime

Începutul anului 2017 a fost marcat în economia mondială deefortul consolidat al t, ărilor exportatoare de petrol de a îndepliniplanul de reducere a volumului product, iei de petrol, ceea ce acontribuit la stabilizarea cotat, iilor internat, ionale la petrol. Un alteveniment important a fost majorarea intervalului de referint, ăa ratelor dobânzilor Sistemului Rezervelor Federale, de la 0.5-0.75 la 0.75-1.0 la sută, eveniment ce a provocat un nou valde volatilităt, i pe piet,ele valutare. De asemenea, în primele luniale anului 2017 au fost publicate de către majoritatea t, ărilor

Graficul 2.1: Evolut, ia USD/EUR (medialunară) în contextul politicilor monetare aleBCE s, i SRF

1.00

1.05

1.10

1.15

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1/16

4/1

6

7/16

10/1

6

1/17

Rata de politică monetară a BCE (%)

Rata efectivă a fondurilor federale a SRF (%)

USD/EUR - scala din dreapta

Sursa: BCE, SRF

Graficul 2.2: Evolut, ia RUB/USD (medialunară) sub influent,a evolut, iei pret,ului lapetrol

50

60

70

80

25

35

45

55

65

1/16

3/16

5/16

7/16

9/1

6

11/1

6

1/17

3/17

Urals (USD/baril)

RUB/USD - scala din dreapta

Sursa: Banca Centrală a Federat,iei Ruse, MinisterulDezvoltării Economice a Federat,iei Ruse

statisticile de totalizare a rezultatelor activităt, ii economice în anul2016, care la rândul lor au determinat confirmarea sau, invers,modificarea prognozelor privind evolut, ia economiilor în parte s, i aeconomiei mondiale per ansamblu. Un exemplu relevant analizeieste majorarea valorii prognozate a produsului intern brut în zonaeuro pentru anul 2017, după ce Eurostat a anunt,at că economiazonei euro a progresat în anul 2016 cu 1.7 la sută.

În primele trei luni ale anului 2017, dolarul SUA a prezentat ovolatilitate sporită, ceea ce a amplificat incertitudinile de pe piet,eleinternat, ionale (Caseta nr. 3). Totus, i per ansamblu, dolarul SUA s-aapreciat, drept urmare a deciziei Sistemului Rezervelor Federalede majorare a intervalului de referint, ă a ratelor dobânzilor cu 0.25puncte procentuale, până la 0.75-1.0 la sută (Graficul 2.1). Astfel,pe o medie trimestrială, în perioada analizată, dolarul SUA s-aapreciat cu 3.9 la sută comparativ cu yenul japonez, cu 1.3 lasută comparativ cu moneda unică europeană (Graficul 2.1), cu0.9 la sută fat, ă de dolarul canadian, cu 0.4 la sută fat, ă de franculelvet, ian s, i cu 0.2 la sută fat, ă de lira sterlină. Totodată, comparativcu coroana suedeză, dolarul SUA s-a depreciat cu 1.3 la sută.Valutele economiilor emergente importante au avut o evolut, iecontrară fat, ă de dolarul SUA. Astfel, lira turcească s-a depreciatîn perioada analizată cu 12.7 la sută, peso argentinian cu 1.5 lasută s, i yuanul chinezesc cu 0.8 la sută. Realul brazilian s, i rupiaindiană s-au apreciat în trimestrul I 2017 în medie cu 4.6 s, i 0.7 lasută comparativ cu dolarul SUA.

Capitolul 2. Mediul extern 19


În regiune se atestă o intensificare a contrastelor tendint,elorvalutare, ceea ce generează o volatilitate sporită. Pe fundalulstabilităt, ii pret,urilor la petrol, rubla rusească s-a apreciat, întrimestrul I 2017 în medie cu 6.7 la sută fat, ă de dolarul SUA s, i cu8.1 la sută fat, ă de moneda unică europeană (Graficul 2.2). Tot înperioada analizată, hrivna ucraineană s-a depreciat cu 4.5 la sutăfat, ă de dolarul SUA s, i cu 3.1 la sută fat, ă de moneda unică

Graficul 2.3: Evolut, ii pe piat,a mondială apetrolului

-2

-1

0

1

2

3

25

35

45

55

1/16

3/16

5/16

7/16

9/16

11/16

1/17

3/17

Surplus/deficit de petrol la nivel mondial (mbz) - scaladin dreapta

Urals (USD/baril)

Sursa: Ministerul Dezvoltării Economice a Federat,ieiRuse, Administrat,ia SUA privind informat,ia energetică

Graficul 2.4: Ritmul anual de cres, tere aindicilor pret,urilor mondiale (%)

-45

-30

-15

0

15

30

45

60

1/16

3/16

5/16

7/16

9/16

11/16

1/17

3/17

Produse alimentare MetaleResurse energetice Total

Sursa: FMI, calcule BNM

europeană. Leul românesc s-a depreciat în trimestrul I 2017 cu1.7 la sută fat, ă de dolarul SUA s, i cu 0.3 la sută fat, ă de monedaunică europeană. Pentru comparat, ie, în perioada analizată, leulmoldovenesc s-a apreciat în termeni nominali cu 0.4 la sută fat, ăde dolarul SUA s, i cu 1.8 la sută fat, ă de moneda unică europeană.

În trimestrul I 2017, pret,ul mediu al petrolului Urals a consemnatvaloarea de 52.1 dolari SUA/baril. Totodată, pret,ul petrolului acrescut în bază lunară în ianuarie s, i februarie 2017 cu 2.1 s, i 0.6la sută s, i s-a redus cu 7.0 la sută în martie 2017. Cres, tereapret,urilor la petrol se datorează înt,elegerii OPEC din 30 noiembrie2016, dar s, i a altor 11 t, ări non-OPEC din 10 decembrie 2016,de a diminua nivelul product, iei de petrol în prima jumătate aanului 2017. Potrivit Agent, iei Internat, ionale pentru Energie, înluna februarie 2017, t, ările OPEC au îndeplinit planul semestrialde reducere a product, iei de petrol în proport, ie de 98 la sută, iaralte t, ări angajate au redus product, ia de petrol în proport, ie de 37la sută. De ment, ionat că, conform aceloras, i date, Arabia Saudităa îndeplinit planul de reducere în proport, ie de 135 la sută, iarFederat, ia Rusă doar de 40 la sută. Perspectivele de cres, tere încontinuare a pret,ului petrolului au fost diseminate în luna martie2017 de repunerea în funct, iune a sondelor de petrol de s, ist dinStatele Unite ale Americii, dar s, i de cres, terea product, iei de petrolîn alte t, ări non-OPEC, care per ansamblu au contribuit la cres, tereaofertei mondiale de petrol. De ment, ionat că, la nivel mondial, înluna martie 2017 cererea s, i oferta de petrol a fost în echilibru,după ce cu o lună înainte s-a atestat un deficit de 200 mii barili depetrol pe zi, iar în luna ianuarie 2017 s-a înregistrat un surplus de1.1 milion barili pe zi (Graficul 2.3).

Conform datelor FMI, în luna martie 2017, pret,urile internat, ionalela materiile prime analizate s-au redus cu 3.8 la sută comparativcu luna februarie 2017 s, i au crescut cu 23.6 la sută comparativ cumartie 2016. Dintre acestea, pret,urile internat, ionale la produselealimentare s-au redus cu 2.8 la sută fat, ă de luna precedentă s, i aufost cu 5.6 la sută peste nivelul lunii martie 2016. Pret,urile lametale s-au redus în luna martie cu 1.0 la sută în bază lunarădupă cinci luni consecutive de cres, tere, dar totus, i au fostsuperioare cu 28.3 la sută valorii din luna martie 2016. Cea maimare contribut, ie la majorarea indicelui pret,urilor internat, ionale auavut-o cotat, iile la resursele energetice, în luna martie acesteadiminuându-se cu 5.6 la sută fat, ă de luna precedentă s, imajorându-se cu 36.3 la sută fat, ă de luna martie 2016. Cres, tereaaccentuată a pret,urilor la comodităt, i din primele două luni aleanului 2017 a fost determinată de majorarea pret,urilor la petrol,de proiectele ample investit, ionale anunt,ate de noul pres, edinte alSUA s, i, per ansamblu, de îmbunătăt, irea prognozelor privindevolut, ia economiei mondiale. Declinul us, or din luna martie sedatorează inversării pe moment a trendului pret,ului la petrol. Celmai probabil, în următoarele luni, va persista volatilitateasemnificativă a cotat, iilor la materiile prime, sub influent,a evolut, ieipret,urilor la petrol s, i a parităt, ii dolarului SUA (Graficul 2.4).

Pe piet,ele fort,ei de muncă predilecte emigrant, ilor cu scop delucru din Republica Moldova se atestă o situat, ie ambiguă. În


luna februarie 2017, rata s, omajului în zona euro a scăzut cu0.1 puncte procentuale, până la 9.5 la sută. Totodată, după ous, oară cres, tere, rata s, omajului în Italia este din nou în scădere, înfebruarie 2017 fiind de 11.5 la sută. În România, rata s, omajuluieste în scădere continuă, în luna februarie 2017 înregistrându-seo rată de 5.4 la sută, ceea ce este semnificativ mai redusă fat, ăde media ultimilor ani. În Federat, ia Rusă, rata s, omajului este încres, tere, o presupunere precoce fiind efectul sezonier al perioadeireci a anului. În primele două luni ale anului 2017, în Federat, ia

Graficul 2.5: Rata s, omajului în zona euro,Italia, România s, i Federat, ia Rusă (%)

4

6

8

10

12

1/16

3/16

5/16

7/16

9/16

11/1

6

1/17

Italia Zona euroRomânia Federația Rusă

Sursa: Eurostat, Serviciul Federal de Statistică alFederat,iei Ruse

Rusă rata s, omajului a fost de 5.6 la sută, în cres, tere cu 0.3 puncteprocentuale fat, ă de sfârs, itul anului 2016 (Graficul 2.5).

2.2 Evolut, ia economiilor importante

În trimestrul IV 2016, produsul intern brut al Statelor Unite aleAmericii a crescut cu 0.5 la sută comparativ cu trimestrulprecedent s, i cu 2.0 la sută comparativ cu perioada analogică aanului 2015. Per total, în anul 2016, produsul intern brut în StateleUnite ale Americii a crescut cu 1.6 la sută, cu 1.0 puncteprocentuale mai put, in comparativ cu anul 2015. Temperareadrastică a cres, terii economice a avut la bază consecint,ele nefasteale perioadei îndelungate a pret,urilor joase la resursele energeticeasupra product, iei industriale s, i diminuarea valorii exportului net,în condit, iile aprecierii dolarului SUA s, i a unui nivel scăzut al

Tabelul 2.1: Evolut, ia PIB, IPC s, i IPI îneconomiile selectate (%)

PIB PIB IPI IPC

tr.IV,16/ tr.IV,16/ ian.- feb.17/ mart.17/

tr.III,16 tr.IV,15 ian.- feb.16 mart.16

(a.s.)

SUA 0.5 2.0* 0.2 2.4Zona

euro 0.4 1.7* 0.6 1.5Germania 0.4 1.8* 0.5 1.6Franţa 0.4 1.1* -0.4 1.0Italia 0.2 1.0* 1.1 1.2România 1.3 4.7 5.5 0.2Federaţia

Rusă 0.5 0.3 -0.3 4.3Ucraina 1.9 4.8 0.4 15.1

Sursa: Eurostat, oficiile nat,ionale de statistică vizate*în baza seriei ajustată sezonier

inflat, iei. Anul 2017 a început cu o us, oară cres, tere a product, ieiindustriale cu 0.2 la sută în perioada ianuarie-februarie 2017comparativ cu perioada ianuarie-februarie 2016. Rata s, omajului,în luna martie 2017, a înregistrat o diminuare de 0.2 puncteprocentuale, până la nivelul de 4.5 la sută, ceea ce reprezintă unnou record minim după criza economică din 2008. În luna martie2017, pret,urile de consum în SUA au crescut cu 0.1 la sută fat, ă deluna precedentă s, i cu 2.4 la sută fat, ă de nivelul pret,urilor din lunamartie 2016 (Tabelul 2.1). Drept urmare a stabilităt, ii tendint,elorpozitive din economia SUA, precum diminuarea ratei s, omajului s, inivelul stabil al pret,urilor în proximitatea de 2.0 la sută t, intită petermen lung, la 15 martie 2017, Sistemul Rezervelor Federale adecis majorarea intervalului ratelor dobânzilor de la 0.5-0.75 la0.75-1.0 la sută.

Produsul intern brut al zonei euro, în trimestrul IV 2016, a crescutcu 0.4 la sută comparativ cu trimestrul precedent s, i cu 1.7 lasută (seria ajustată sezonier) comparativ cu trimestrul IV 2015.Totodată, pe întreg parcursul anului 2016, produsul intern brutîn zona euro a crescut cu 1.7 la sută. În primele două luni aleanului 2017, product, ia industrială s-a majorat cu 0.6 la sutăcomparativ cu perioada analogică a anului 2016. Totodată, în lunafebruarie 2017, rata s, omajului în zona euro s, i-a continuat trenduldescendent, diminuându-se până la 9.5 la sută, acesta fiind celmai scăzut nivel din mai 2009. Ca urmare a cres, terii consumului,dar s, i a majorării treptate a pret,urilor la resursele energetice, înluna martie 2017, inflat, ia anuală în zona euro a crescut până la 1.5la sută, dintre care pret,urile la produsele alimentare au crescut cu1.8 la sută, pret,urile la resursele energetice s-au majorat cu 7.4 lasută, iar pret,urile la servicii au crescut cu 1.0 la sută (Tabelul 2.1).


2.3 Evolut, ia economiilor vecine s, iprincipalii parteneri de comert,

În România, în trimestrul IV 2016, produsul intern brut a fost maimare, în termeni reali, cu 1.3 la sută comparativ cu trimestrulIII 2016, iar fat, ă de trimestrul IV 2015, a înregistrat o cres, terecu 4.7 la sută pe seria brută s, i cu 4.8 la sută pe seria ajustatăsezonier. Per total, în anul 2016, produsul intern brut în Româniaa crescut cu 4.8 la sută. În perioada ianuarie-februarie 2017,product, ia industrială a crescut fat, ă de perioada similară a anuluiprecedent cu 5.5 la sută pe seria brută s, i cu 5.6 la sută pe seriaajustată, în funct, ie de numărul de zile lucrătoare s, i de sezonalitate.Piat,a fort,ei de muncă din România înregistrează un trend continuuus, or descendent. În luna martie 2017, pret,urile de consum aucrescut cu 0.1 la sută fat, ă de luna precedentă s, i cu 0.2 la sutăfat, ă de nivelul pret,urilor din luna martie 2016. Pentru a 40-a lunăconsecutiv, nivelul pret,urilor de consum în România se află sublimita de jos a intervalului t, intit de Banca Nat, ională a României(Tabelul 2.1).

În trimestrul IV 2016, după mai multe trimestre de declin,economia Federat, iei Ruse a crescut în medie cu 0.5 la sutăcomparativ cu trimestrul III 2016 s, i cu 0.3 la sută comparativ cutrimestrul IV 2015. Totodată, în anul 2016, produsul intern brut înFederat, ia Rusă s-a contractat în medie cu 0.2 la sută. Dement, ionat că, conform datelor revizuite de Rosstat, în anul 2015,reducerea produsului intern brut a fost de 2.8 la sută, comparativcu 3.7 la sută estimat init, ial. În trimestrul I 2017 product, iaindustrială s-a contractat cu 16.9 la sută fat, ă de trimestrulprecedent s, i a crescut cu 0.1 la sută comparativ cu trimestrul I2016. În primele două luni ale anului 2017, rata s, omajului s-ament, inut la nivelul de 5.6 la sută, în cres, tere cu 0.3 puncteprocentuale fat, ă de sfârs, itul anului 2016. Inflat, ia s, i-a continuattendint,a de diminuare, în luna martie 2017, pret,urile de consummajorându-se cu 0.1 la sută fat, ă de luna precedentă s, i cu 4.3 lasută fat, ă de luna martie 2016. De ment, ionat că Banca Centrală aRusiei tinde spre un nivel al inflat, iei de 4.0 la sută la sfârs, itulanului 2017 (Tabelul 2.1).

În trimestrul IV 2016, produsul intern brut al Ucrainei a crescut cu1.9 la sută comparativ cu trimestrul precedent s, i cu 4.8 la sutăcomparativ cu trimestrul IV 2015. Per ansamblu, în anul 2016,economia Ucrainei a progresat în medie cu 2.3 la sută. În perioadaianuarie-februarie 2017, product, ia industrială în Ucraina a crescut

Graficul 2.6: Evolut, ia pret,urilor de consumîn Ucraina (%)

-5

5

15

25

35

45

1/16

3/16

5/16

7/16

9/1

6

11/1

6

1/17

3/17

Inflația anuală Inflația lunară

Sursa: Serviciul Statistică de Stat al Ucrainei

cu 0.4 la sută, product, ia în construct, ii a crescut cu 21.0 la sută, iarproduct, ia agricolă s-a contractat cu 1.7 la sută. Totodată, în bazăanuală, exporturile au crescut în luna ianuarie 2017 cu 48.1 la sută,iar importurile cu 29.4 la sută (Tabelul 2.1). Pret,urile de consums, i pret,urile product, iei industriale au continuat să crească, în lunamartie 2017, în termeni anuali, pret,urile de consum majorându-secu 15.1 la sută, iar pret,urile product, iei industriale – cu 38.3 la sută(Graficul 2.6).


Capitolul 3

Evolut, ii ale activităt, iieconomice

3.1 Cererea s, i product, ia

Conform informat, iei publicate de BNS, în trimestrul IV 2016, PIB s, i-a continuat evolut, ia pozitivă semnalată în perioadele precedente.Totus, i, în a doua jumătate a anului, cres, terea economică s-adovedit a fi mult mai pronunt,ată, PIB înregistrând o majorarede 6.3 la sută în trimestrul III s, i de 6.5 la sută în trimestrul IV, cares-a datorat în cea mai mare parte evolut, iei favorabile din sectorulagricol comparativ cu anul 2015, ceea ce a creat premise pentrumajorarea exportului, dar s, i a consumului de bunuri s, i servicii înnatură, precum s, i pentru o evolut, ie pozitivă a variat, iei stocurilor.Cres, terea PIB este reflectată s, i de seria ajustată sezonier. Conformacesteia, PIB în trimestrul IV a fost cu 0.6 la sută superior celui dintrimestrul III.

Cererea

Din perspectiva utilizărilor (Graficul 3.1), consemnarea unei rateanuale pozitive a PIB în trimestrul IV 2016 s-a datorat atât cereriiinterne, cât s, i celei externe. Astfel, consumul final al gospodăriilorpopulat, iei s-a majorat cu 4.6 la sută, generând o contribut, ie de4.1 puncte procentuale la formarea ratei anuale a PIB. Comparativcu prima jumătate a anului 2016, în trimestrele III s, i IV, dinamicaconsumului populat, iei a fost mult mai accentuată, fapt generat, încea mai mare parte, de consumul de bunuri s, i servicii în natură,care a înregistrat o majorare de 15.8 la sută s, i, respectiv, 5.0la sută pe fundalul evolut, iei pozitive în sectorul agricol. După

Graficul 3.1: Contribut, ia componentelorcererii la cres, terea PIB (p.p.)

-3.3

0.8 1.8

6.3 6.5

-12-10-8-6-4-202468

101214

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Cons. admin. publice și private Import

Formarea brută de cap. Export

Cons. gospodăriilor pop. Rata creșterii PIB


dinamica mediocră în primele nouă luni ale anului, reflectând ocerere internă modestă, în trimestrul IV 2016, atât procurareabunurilor, cât s, i procurarea serviciilor au cunoscut o dinamicămai accentuată, majorându-se cu 4.3 s, i, respectiv, 6.2 la sutăcomparativ cu perioada similară a anului 2015. Consumul final aladministrat, iei publice a cunoscut o contractare de 0.3 la sută lafinele anului 2016. Componenta investit, ională a generat un aportpozitiv de 0.7 puncte procentuale. Totus, i, acest fapt s-a datorat maimult impactului asociat al componentei variat, ia stocului, favorizatăde evolut, ia din agricultură. Formarea brută de capital fix a fost doarcu 1.0 la sută superioară celei din trimestrul IV 2015. Evolut, iiledin sectorul agricol au favorizat majorarea exporturilor cu 19.9 lasută, fapt ce a generat o contribut, ie de 8.9 puncte procentuale ladinamica cres, terii PIB. Dinamica activităt, ii economice, în trimestrulIV 2016, a fost atenuată semnificativ de majorarea importurilor cu9.4 la sută comparativ cu trimestrul IV 2015.

Capitolul 3. Evolut, ii ale activităt, iieconomice 25

Cererea de consum a populat, iei

În trimestrul IV 2016, ritmul anual de cres, tere a consumului final algospodăriilor populat, iei a înregistrat un nivel de 4.6 la sută, fiindcu 0.3 puncte procentuale inferior celui din trimestrul precedent.Dinamica respectivă a consumului populat, iei a fost determinatăde evolut, ia pozitivă a tuturor subcomponentelor principale dincadrul acestuia. Astfel, cheltuielile pentru procurarea bunurilor

Graficul 3.2: Contribut, ia componentelor(p.p.) la cres, terea consumului final algospodăriilor populat, iei (%)

-3.5

2.3 2.2

4.9 4.6

-6

-4

-2

0

2

4

6

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Consumul în formă naturală

Cheltuielile pentru procurarea serviciilor

Cheltuielile pentru procurarea bunurilor

Consumul final al gospodăriilor populaţiei


s-au majorat cu 4.3 la sută, contribuind la formarea ritmuluianual de cres, tere a consumului final al gospodăriilor populat, ieicu 2.2 puncte procentuale (Graficul 3.2). Consumul în formănaturală a consemnat o dinamică anuală pozitivă, majorându-secu 5.0 la sută pe fundalul unor condit, ii favorabile pentru product, iaagricolă, pe parcursul anului 2016, astfel, contribuind cu 1.5puncte procentuale la formarea ritmului anual de cres, tere. Înacelas, i timp, cheltuielile pentru procurarea serviciilor au înregistrato cres, tere de 6.2 la sută fat, ă de trimestrul IV 2015, generând ocontribut, ie pozitivă de 0.9 puncte procentuale.

Dinamica anuală a consumului gospodăriilor populat, iei a fostfavorizată de evolut, ia pozitivă a venitului disponibil al populat, iei.În acest sens, în trimestrul IV 2016, rata anuală a venituluidisponibil al populat, iei a consemnat un nivel de 5.3 la sută sau cu0.1 puncte procentuale superior nivelului din trimestrul III 2016(Graficul 3.3). Această valoare a ratei anuale a fost determinată,

Graficul 3.3: Evolut, ia venitului disponibilal populat, iei (%, fat, ă de perioada similarăa anului precedent) s, i contribut, iilesubcomponentelor (p.p.)

-8

-4

0

4

8

12

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16Alte venituriPrestații socialeRemiteriActivitatea individuală non-agricolăActivitatea individuală agricolăActivitatea salarialăVenituri disponibile - totalVenit disponibil, termeni reali


în principal, de dinamica veniturilor aferente prestat, iilor sociale s, ia activităt, ii salariale, care au generat contribut, ii de câte 3.5puncte procentuale la formarea ratei anuale. De ment, ionat că,contribut, ia remiterilor s-a majorat cu 1.9 puncte procentuale fat, ăde trimestrul precedent, în timp ce contribut, iile din parteaactivităt, ii individuale non-agricole s-au diminuat cu 1.2 puncteprocentuale. Astfel, venitul obt, inut din partea remiterilor agenerat o contribut, ie pozitivă de 0.5 puncte procentuale laformarea ratei anuale, în timp ce, venitul din partea activităt, iiindividuale non-agricole a generat o contribut, ie negativă de 1.3puncte procentuale. Veniturile din partea activităt, ii individualeagricole s, i alte venituri, în ansamblu, au generat un aport negativde 0.8 puncte procentuale la formarea ratei anuale. În trimestrulIV 2016, rata anuală de cres, tere a venitului disponibil al populat, ieiîn termeni reali s-a pozit, ionat la nivelul de 2.7 la sută, astfel fiindcu 2.0 puncte procentuale superioară celei din trimestrul III 2016.

Sectorul public

Executarea bugetului public nat, ional

Conform datelor furnizate de către Ministerul Finant,elor, în primeletrei luni ale anului 2017, veniturile bugetului public nat, ional aufost acumulate în sumă de 11993.2 milioane lei, cu 20.8 la sutăpeste nivelul veniturilor acumulate în perioada similară a anului2016 (Graficul 3.4). Partea majoră a veniturilor bugetare a fostacumulată din contul impozitelor s, i taxelor, care au avut o ponderede 66.8 la sută (8006.0 milioane lei). Contribut, iile s, i primele de

Graficul 3.4: Dinamica veniturilor s, i acheltuielilor publice (%, cres, tere anuală)

20.8

24.7

-20

-10

0

10

20

30

40

50

01/15

04/15

07/15

10/15

01/16

04/16

07/16

10/16

01/17

Veniturile publice Cheltuielile publice

Sursa: Ministerul Finant,elor

asigurări obligatorii au constituit 28.8 la sută (3452.3 milioanelei), iar ponderea altor venituri s, i granturi au constituit 4.1 la sută(497.3 milioane lei) s, i respectiv 0.3 la sută (37.6 milioane lei) dintotalul veniturilor bugetare.

Cheltuielile bugetului public nat, ional, în primele trei luni ale anului2017, au totalizat 12260.7 milioane lei, înregistrând o cres, tere de24.7 la sută fat, ă de perioada similară a anului 2016. Din totalul


de cheltuieli, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentruprotect, ia socială (37.8 la sută), pentru învăt, ământ au fost alocate17.6 la sută, iar ocrotirii sănătăt, ii 12.6 la sută. Pentru serviciile destat cu destinat, ie generală s, i servicii în domeniul economiei aufost alocate 9.9 la sută s, i respectiv 10.3 la sută, iar domeniuluiapărării nat, ionale, ment, inerii ordinii publice s, i securităt, ii nat, ionalei-au revenit 7.4 la sută din cheltuieli, alte domenii beneficiind definant,are mai modestă.

În primele trei luni ale anului 2017, executarea bugetului publicnat, ional s-a soldat cu un deficit de 267.5 milioane lei. În perioadasimilară a anului 2016, executarea bugetului public nat, ional s-asoldat cu un profit de 90.5 milioane lei. Soldurile la conturilebugetului public nat, ional la situat, ia din 31 martie 2017 s-aumajorat, comparativ cu situat, ia de la 1 ianuarie 2017, cu 989.2milioane lei s, i au constituit 5769.7 milioane lei.

Datoria de stat

La situat, ia din 31 martie 2017, soldul datoriei de stat a RepubliciiMoldova a constituit 51649.2 milioane lei, superior celui de lasfârs, itul anului 2016 cu 1.7 la sută. Datoria de stat, la finele luniimartie 2017, a fost formată din datoria de stat externă în proport, iede 57.8 la sută s, i datoria de stat internă în proport, ie de 42.2 lasută. Fat, ă de 31 martie 2016, datoria de stat s-a majorat cu 48.4la sută sau cu 16854.5 milioane lei, din contul cres, terii datoriei destat interne (cu o contribut, ie pozitivă de 39.1 puncte procentuale)s, i a datoriei de stat externe (cu o contribut, ie pozitivă de 9.3 puncteprocentuale).

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2017, soldul datoriei de statexterne s-a majorat cu circa 589.6 milioane lei sau cu 2.0 lasută, constituind la sfârs, itul lunii martie 2017 suma de 29855.8milioane lei. Totodată, în valută, soldul datoriei de stat externe aînsumat 1532.7 milioane dolari SUA, înregistrându-se o majorare,comparativ cu începutul anului, cu aproximativ 68.0 milioane dolariSUA sau cu circa 4.6 la sută. Pe parcursul primelor trei luni aleanului 2017, finant,area externă netă a atins o valoare pozitivă,constituind circa 41.8 milioane dolari SUA. Totodată, fluctuat, iaratei de schimb a dolarului SUA fat, ă de alte valute a avut valoripozitive s, i a reprezentat 26.2 milioane dolari SUA.

La situat, ia din 31 martie 2017, datoria de stat internă a constituit21793.4 milioane lei, superioară celei de la sfârs, itul anului 2016cu 273.8 milioane lei sau cu 1.3 la sută. Fat, ă de aceeas, i perioadăa anului 2016, datoria de stat internă s-a majorat de 2.7 ori.Modificarea datoriei de stat interne s-a produs, în mare parte, dincontul emiterii, în luna octombrie 2016, a VMS pentru executareade către Ministerul Finant,elor a obligat, iunilor de plată derivate dingarant, iile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 s, i nr. 101 din 01aprilie 2015, în sumă de 13.3 miliarde lei, s, i al majorării emisiuniiVMS pe piat,a primară cu circa 4.4 la sută. Prin urmare, la finelelunii martie 2017, datoria internă a fost formată din VMS emise pepiat,a primară (29.3 la sută), VMS convertite (9.5 la sută) s, i VMSemise pentru executarea garant, iilor de stat (61.2 la sută).

Curba randamentelor valorilor mobiliare de stat (VMS)

În trimestrul I 2017, volumul VMS tranzact, ionate pe piat,a primarăa constituit 2729.5 milioane lei, cu 25.9 la sută mai mult fat, ă detrimestrul precedent. Volumul valorilor mobiliare puse în circulat, ie


pe parcursul perioadei de referint, ă a fost cu 19.8 la sută mai micfat, ă de volumul anunt,at init, ial de Ministerul Finant,elor. Raportuldintre cererea din partea participant, ilor la licitat, ii s, i oferta dinpartea organului emitent a fost de 1.17.

Graficul 3.5: Curba randamentelor VMS (%)

6.01 6.26 6.197.28

7.676.78

7.21 7.50 7.498.63

7.74

26.2126.08 25.52

26.50

0

5

10

15

20

25

30

91z 182z 364z 1 an 2ani 3ani

TR I 2017 TR IV 2016 TR I 2016

Sursa: BNM

Rata medie efectivă a dobânzii la bonurile de trezorerie cuscadent,a la 91 de zile a constituit 6.01 la sută, fiind sub nivelulmediu al ratei dobânzii din trimestrul precedent cu 1.2 puncteprocentuale. Bonurile de trezorerie de 182 de zile au fost plasatela o rată medie efectivă de 6.26 la sută, cu 1.2 puncteprocentuale mai put, in decât în trimestrul IV 2016, iar cele cuscadent,a la 364 de zile – de 6.19 la sută, cu 1.3 puncteprocentuale mai put, in decât în trimestrul anterior (Graficul 3.5).De ment, ionat că, începând cu luna decembrie 2015 licitat, ii cubonuri de trezorerie de 21 de zile nu au fost efectuate.

Obligat, iunile de stat cu scadent,a la 2 ani au fost tranzact, ionatela o rată medie efectivă de 7.67 la sută, în diminuare cu 1.0puncte procentuale fată de trimestrul precedent. De ment, ionatcă, începând cu luna noiembrie 2016 a fost reluată plasarea pepiat,a primară a obligat, iunilor de stat cu scadent,a la 3 ani, care peparcursul trimestrului I 2017 au fost tranzact, ionate la o rată medieefectivă a dobânzii de 6.78 la sută, în diminuare cu 1.0 puncteprocentuale fat, ă de trimestrul precedent.

Totodată, la 28 martie 2017, conform Legii pentru modificarea s, icompletarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017 nr. 33 din 17martie 2017, au fost plasate pe piat,a primară obligat, iuni de stat cuscadent,a la 1 an s, i la 2 ani prin care au fost atrase 508.9 milioanelei, pentru crearea rezervei de lichidităt, i în scopul îmbunătăt, iriigestionării datoriei statului.

Cea mai mare pondere în volumul VMS puse în circulat, ie peparcursul perioadei de referint, ă a fost cea a bonurilor de trezoreriecu scadent,a la 364 de zile, acestea au constituit 32.4 la sutădin totalul tranzact, iilor, fiind urmate de bonurile de trezoreriede 182 de zile, a căror pondere a constituit 27.1 la sută, iarponderea bonurilor de trezorerie de 91 de zile a alcătuit 18.7la sută. Ponderea obligat, iunilor de stat cu scadent,a la 2 ani aconstituit 14.9 la sută, obligat, iunilor de stat cu scadent,a la 1 an aconstituit 6.0 la sută, iar a obligat, iunilor de stat cu scadent,a la 3ani – 0.9 la sută.

Cererea de investit, ii

În trimestrul IV 2016, componenta investit, ională a generat un aportpozitiv de 0.7 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB. Acestaa fost determinat atât de majorarea cu 1.0 la sută a formării brutede capital fix, cât s, i de contribut, ia pozitivă din partea componenteivariat, ia stocurilor (0.5 puncte procentuale).

În acelas, i timp, potrivit datelor operative prezentate de BNS,

Graficul 3.6: Contribut, ia tipurilor de mijloacefixe (p.p.) la dinamica anuală a investit, iilorîn active materiale pe termen lung (%)

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

2015 I/2016 II/2016 III/2016 IV/2016

Clădiri de locuit

Clădiri (exclusiv clădiri de locuit) și edificii

Utilaje, mașini și mijloace de transport

Alte mijloace fixe

Diferențe statistice

Investiții în active materiale pe termen lung (suma componentelor)

Sursa: BNS

investit, iile în active materiale pe termen lung continuă săînregistreze o dinamică anuală negativă, dar mai put, in pronunt,atăcomparativ cu perioadele precedente (Graficele 3.6 s, i 3.7). Înacest sens, în trimestrul IV, acestea au fost cu 10.6 la sutăinferioare celor din trimestrul IV 2015. Pe subcomponente,această dinamică a fost determinată de scăderea investit, iilor însectorul construct, iilor de clădiri cu 35.1 la sută s, i asubcomponentei utilaje, mas, ini s, i mijloace de transport cu 16.6 lasută. Impactul negativ sus-ment, ionat a fost us, or atenuat de


majorarea investit, iilor în sectorul nerezident, ial cu 16.6 la sută(Graficul 3.6).

Din perspectiva surselor de finant,are a activelor materiale petermen lung, dinamica negativă a acestora a fost, în cea mai mareparte, determinată de scăderea investit, iilor din contul mijloacelorproprii ale întreprinderilor s, i ale populat, iei cu 15.6 la sutăcomparativ cu perioada similară a anului 2015. Evolut, ii negative

Graficul 3.7: Contribut, ia surselor definant,are (p.p.) la dinamica anuală ainvestit, iilor în active materiale pe termenlung (%)

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

2015 I/2016 II/2016 III/2016 IV/2016

Bugetul de statBugetele unităților administrativ-teritorialeMijloacele proprii ale întreprinderilor și populațieiMijloacele investitorilor străiniAlte surseDiferențe statisticeInvestiții în active materiale pe termen lung (suma componentelor)

Sursa: BNS

Graficul 3.8: Evolut, ia ratei anuale aexporturilor (%) s, i contribut, ia pe categoriide t, ări (p. p.)

-18

-14

-10

-6

-2

2

6

10

14

18

22

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

UE CSI Restul lumii Exporturile


Graficul 3.9: Evolut, ia ratei anualea exporturilor (%) s, i contribut, iacomponentelor pe grupe de mărfuri(p. p.)

-20

-16

-12

-8

-4

0

4

8

12

16

20

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramicăMateriale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Rata anuală de creștere a exporturilor


au fost înregistrate în cadrul investit, iilor finant,ate din alte surse(-13.1 la sută). Acest impact a fost part, ial atenuat de majorareainvestit, iilor din contul investitorilor străini cu 23.3 la sută, dar s, i acelor din contul bugetului de stat cu 11.3 la sută (Graficul 3.7).

Cererea externă netă3

În trimestrul IV 2016, rata anuală a exporturilor (exprimate îndolari SUA) a consemnat un nivel de 18.0 la sută sau cu 2.1puncte procentuale superior celui din trimestrul III 2016. Aceastăevolut, ie a fost determinată, în principal, de revigorareaexporturilor către t, ările UE, care s-au majorat în termeni anuali cu33.2 la sută, generând, o contribut, ie pozitivă de 21.9 puncteprocentuale (Graficul 3.8). În acelas, i timp, exporturile către t, ărileCSI s, i cele clasificate ca „Restul lumii” s-au diminuat cu 10.4 s, i13.3 la sută, determinând o contribut, ie negativă de 2.4 s, i 1.5puncte procentuale, respectiv. De ment, ionat că, pentru alcinsprezecelea trimestru consecutiv exporturile destinate t, ărilorCSI au înregistrat ritmuri negative de cres, tere.

Analizând exportul pe categorii de mărfuri (Graficul 3.9), deremarcat, pentru al doilea trimestru consecutiv, contribut, iapozitivă din partea grupei „produse alimentare, ale regnuluianimal, băuturi s, i grăsimi” (14.1 puncte procentuale), care a fostgenerată de cres, terea în termeni anuali a exportului acestorproduse cu 28.7 la sută. Majorarea exporturilor de produseagroalimentare în a doua jumătate a anului 2016 a fost sust, inutăde revigorarea sectorului agricol, astfel volumul product, ieiagricole s-a majorat cu 18.2 la sută în anul 2016.

Totodată, în direct, ia majorării volumului exporturilor a contribuit s, icres, terea exporturilor de „vehicule, aparate optice s, i de înregistratsau de reprodus sunete” s, i „materiale textile s, i îmbrăcăminte” cu16.8 s, i 10.9 la sută, astfel generând contribut, ii pozitive de 2.7 s, i1.5 puncte procentuale, respectiv. Evolut, ia pozitivă pe parcursulanului 2016 a exportului de „materiale textile s, i îmbrăcăminte” afost sust, inută s, i de cres, terea, în perioada analizată, a volumuluiproduct, iei industriale în sectoarele „fabricarea produselor textile”(31.8 la sută), „fabricarea articolelor de îmbrăcăminte” (15.1 lasută) s, i în „fabricarea încălt, ămintei, tăbăcirea s, i finisarea pieilor”(10.1 la sută).

După o perioadă de doi ani s, i jumătate, când rata anuală decres, tere a importurilor s-a pozit, ionat în palierul negativ, în a douajumătate a anului 2016, aceasta a revenit în banda pozitivă. Înacest fel, în trimestrul IV 2016, importurile de mărfuri s-a majoratcu 9.8 la sută în comparat, ie cu trimestrul similar al anului 2015.

3S-au utilizat datele trimestriale cu privire la evolut, ia comert,ului extern alRepublicii Moldova, exprimate în mii dolari SUA.


De ment, ionat că, revigorarea importurilor, în trimestrul IV 2016,a fost sust, inută de evolut, ia acestora pe toate categoriile de t, ări(Graficul 3.10). În acest fel, importurile din UE s, i CSI s-au majorat

Graficul 3.10: Evolut, ia ritmului anual alimporturilor (%) s, i contribut, ia pe categoriide t, ări (p.p.)

-30

-26

-22

-18

-14

-10

-6

-2

2

6

10

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Restul lumii CSI UE Importurile


Graficul 3.11: Evolut, ia ritmului anualal importurilor (%) s, i contribut, iacomponentelor pe grupe de mărfuri(p.p.)

-30

-26

-22

-18

-14

-10

-6

-2

2

6

10

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Alte mărfuriVehicule, aparate optice și de înregistrat sau de reprodus suneteArticole din metale, pietre sau ceramicăMateriale textile și îmbrăcăminteProduse ale industriei chimice și ale prelucrării lemnuluiProduse mineraleProduse alimentare, ale regnului animal, băuturi și grăsimi Rata anuală de creștere a importurilor


Graficul 3.12: Evolut, ia în termeni reali acomert,ului extern (%)

-21

-14

-7

0

7

14

21

28

35

2/16

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/16

11/16

12/16

1/17

2/17

Export

Import

Sursa: BNS

cu 10.0 s, i 9.1 la sută, astfel contribuind la cres, terea ratei anuale aimporturilor cu 4.7 s, i 2.4 puncte procentuale, respectiv. Totodată,importurile din t, ările clasificate ca „Restul lumii” s-au majorat cu10.3 la sută, generând o contribut, ie de 2.7 puncte procentuale laformarea ratei anuale a importurilor (Graficul 3.10).

Pe grupe de mărfuri (Graficul 3.11), majorarea ratei anuale aimporturilor a fost influent,ată, în principal, de evolut, ia importurilorde „vehicule, aparate optice s, i de înregistrat sau de reprodussunete”, „produse minerale” s, i „materiale textile s, i îmbrăcăminte”,care au generat contribut, ii pozitive de 3.7, 2.7 s, i 1.8 puncteprocentuale, respectiv.

Datele operative aferente comert,ului extern al Republicii Moldova,pentru primele două luni ale trimestrului I 2017, prezintă semnalepozitive privind continuarea evolut, iei pronunt,ate a acestuia(Graficul 3.12). Rata anuală a importurilor, în primele două luniale anului 2017, s-a pozit, ionat la nivelul de 21.3 la sută sau cu11.5 puncte procentuale superior celui din trimestrul IV 2016. Înacelas, i timp, rata anuală a exporturilor a consemnat un nivel de23.9 la sută sau cu 5.9 puncte procentuale superior celui dintrimestrul IV 2016.


Product, ia

Pe categorii de resurse, des, i într-o măsură mai put, in pronunt,atădecât în trimestrul precedent, evolut, ia pozitivă a PIB la sfârs, itulanului 2016 a fost determinată, preponderent, de cres, terea valoriiadăugate brute din agricultură, cu 17.6 la sută (Graficul 3.13)comparativ cu trimestrul IV 2015 s, i a contribuit astfel cu 2.6puncte procentuale la dinamica PIB, ca urmare a unor condit, iimeteorologice favorabile pentru acest sector pe parcursul anului2016. Dinamica respectivă a favorizat înregistrarea unor evolut, ii

Graficul 3.13: Contribut, ia sectoareloreconomiei la cres, terea PIB (p.p.)

-5

-3

-1

1

3

5

7

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Impozite nete pe produs Alte activități

Administrație publică Tranzacții imobiliare

Transport, informații și depozitare Comerț

Construcții Industria

Agricultura PIB

Sursa: BNS

Graficul 3.14: Evolut, ia în termeni reali aindustriei (%, fat, ă de luna similară a anuluiprecedent)

-9

-6

-3

0

3

6

9

12

2/16

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/16

11/16

12/16

1/17

2/17

Sursa: BNS

Graficul 3.15: Evolut, ia transportului demărfuri (%, fat, ă de luna similară a anuluiprecedent)

-25

-15

-5

5

15

25

35

2/16

3/1

6

4/1

6

5/1

6

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/1

7

Aerian Fluvial

Rutier Feroviar

Total mărfuri transportate

Sursa: BNS

pozitive s, i în sectoarele conexe. Astfel, în trimestrul IV 2016,comert,ul cu ridicata s, i cu amănuntul s-a majorat cu 10.2 la sută,industria prelucrătoare – cu 5.3 la sută, transportul s, i depozitarea– cu 14.5 la sută. Evolut, ii pozitive care au generat un impactsesizabil la cres, terea PIB au fost consemnate s, i în sectorulinformat, iilor s, i comunicat, iilor, care a înregistrat o majorare de 4.9la sută. Impozitele nete pe produse, în trimestrul IV 2016, auînregistrat o cres, tere de 0.1 la sută comparativ cu perioadasimilară a anului 2015. În acelas, i timp, construct, iile, în perioadade referint, ă, au consemnat o dinamică negativă minoră,contractându-se cu 0.2 la sută.

În primele două luni ale trimestrului I 2017, ritmul anual decres, tere a volumului product, iei industriale a consemnat un nivelmediu de 1.9 la sută, fiind cu 1.6 puncte procentuale inferior celuidin trimestrul IV 2016 (Graficul 3.14). Această dinamică a fostdeterminată de temperarea ritmului anual de cres, tere a industrieiprelucrătoare (de la 2.4 la sută în trimestrul IV 2016 până la 1.2 lasută în primele două luni ale trimestrului I 2017 ) s, i a celui dinsectorul „product, ia s, i furnizarea de energie electrică s, i termică,gaze, apă caldă s, i aer condit, ionat” (de la 16.7 la sută în trimestrulIV 2016 până la 9.7 la sută în primele două luni ale trimestrului I2017). Totodată, ritmul anual de cres, tere a volumului product, iei înindustria extractivă, în perioada ianuarie-februarie 2017, a rămasla acelas, i nivel fat, ă de trimestrul IV 2016.

Pentru primele două luni ale trimestrului I 2017, rata anuală avolumului mărfurilor transportate a înregistrat un nivel mediude 13.4 la sută sau cu 10.7 puncte procentuale superior celui dintrimestrul IV 2016. De ment, ionat că, această cres, tere pronunt,ată aratei anuale a fost determinată de majorarea volumului de mărfuritransportate pe cale feroviară s, i rutieră (Graficul 3.15). Totodată,în perioada ianuarie-februarie 2017, întreprinderile de transportferoviar, rutier, fluvial s, i aerian au transportat cu 13.4 la sutămai multe mărfuri comparativ cu perioada similară a anului 2016.Această evolut, ie a fost determinată de cres, terea în termeni anualia volumului de mărfuri transportate pe cale feroviară (28.0 la sută)s, i rutieră (4.1 la sută). În acelas, i timp, transportul de mărfuri pecale aeriană s, i fluvială s-a diminuat în termeni anuali cu 7.3 s, i 78.2la sută, respectiv.


Datele cu privire la comert,ul intern, pentru primele două luni aleanului 2017, reflectă o us, oară cres, tere a comert,ului cu servicii, întimp ce comert,ul cu bunuri s-a diminuat (Graficul 3.16). Astfel, în

Graficul 3.16: Evolut, ia comert,ului intern (%,fat, ă de luna similară a anului precedent)

-10

-5

0

5

10

15

20

2/16

3/16

4/1

6

5/16

6/1

6

7/16

8/1

6

9/1

6

10/1

6

11/1

6

12/1

6

1/17

2/17

Comerţ cu bunuri Comerţ cu servicii

Sursa: BNS

perioada de referint, ă, cifra de afaceri la întreprinderile cu activitateprincipală de comert, cu amănuntul a consemnat un nivel de -6.6la sută, cu 9.6 puncte procentuale inferior celui din trimestrul IV2016. Totodată, cifra de afaceri la întreprinderile prestatoare deservicii a înregistrat o cres, tere în medie de 0.3 la sută, cu 1.4puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent.

Product, ia agricolă

În trimestrul I 2017, volumul product, iei globale agricole s-amajorat cu 1.1 la sută comparativ cu trimestrul similar al anului2016 (Graficul 3.17). Această evolut, ie a fost determinată în

Graficul 3.17: Product, ia globală agricolă (%,fat, ă de anul precedent)

18.6

1.1

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

2014 2015 2016 I/17

Producția animalieră

Producția vegetală

Producţia globală agricolă

Sursa: BNS

exclusivitate de majorarea volumului product, iei în sectorulzootehnic cu 1.1 la sută, care a det, inut în perioada de referint, ă opondere de 99.0 la sută din totalul volumului product, iei globaleagricole. Astfel, dinamica sectorului zootehnic a fost generată demajorarea product, iei de „ouă” (cu 2.1 la sută) s, i a „vitelor s, ipăsărilor” (cu 2.8 la sută). Totodată, a fost constatată diminuareaproduct, iei de lapte cu 4.1 la sută.


3.2 Piat,a muncii

În trimestrul IV 2016, atât numărul populat, iei ocupate, cât s, i celal populat, iei economic active s-a diminuat comparativ cu fineleanului 2015. Totodată, rata s, omajului a fost us, or inferioară celeidin trimestrul IV 2015.

Graficul 3.18: Rata anuală de cres, tere apopulat, iei ocupate (%) s, i formarea acesteiadupă sectoarele economiei nat, ionale (p.p.)

-4

-2

0

2

4

6

8

10

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Agricultură Industrie

Construcţii Comerţ

Transporturi şi comunicaţii Servicii sociale*

Alte activităţi Populația ocupată

Populația activă

Sursa: BNS, calcule BNM*Administrat,ia publică s, i apărare, învăt,ământ, sănătate s, iasistent,ă socială

Graficul 3.19: Evolut, ia ratei s, omajului s, i aratei de ocupare a populat, iei (%)

0

1

2

3

4

5

6

7

30

32

34

36

38

40

42

44

46

48

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Rata de ocupare (a.s.)(scala din stânga)

Rata șomajului a.s.

Rata șomajului


Graficul 3.20: Evolut, ia ratelor anuale decres, tere a populat, iei inactive s, i a unorsubcomponente ale acesteia (%)

-60

-40

-20

0

20

40

60

-7

-5

-3

-1

1

3

5

7

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Populația inactivă

Populaţia aflată la lucru/în căutare de lucru peste hotare

Persoane descurajate (scala din dreapta)


Fort,a de muncă

Cu toate că în a doua parte a anului 2016 a fost înregistrată ocres, tere pronunt,ată a activităt, ii economice, rata anuală atât apopulat, iei economic active, cât s, i a celei ocupate a consemnat otraiectorie descendentă în perioada de referint, ă. Ca rezultat, întrimestrul IV 2016, numărul populat, iei economic active s, i cel alpopulat, iei ocupate s-a diminuat cu 2.4 la sută s, i, respectiv, cu 1.9la sută comparativ cu perioada similară a anului 2015. Totodată,considerând structura economiei autohtone, scăderea număruluipopulat, iei ocupate la finele anului 2016 a fost determinată,preponderent, de diminuarea acesteia în sectoarele construct, iilor,al comert,ului s, i al serviciilor sociale cu 9.6, 5.4, s, i, respectiv, 3.2la sută. Contribut, ia negativă din partea acestor sectoare a fostus, or atenuată de majorarea numărului populat, iei ocupate înagricultură, precum s, i în transporturi s, i comunicat, ii cu 1.7 s, i,respectiv, 4.5 la sută (Graficul 3.18).

Rata s, omajului, în trimestrul IV 2016, a constituit 3.8 la sută,fiind us, or inferioară celei din perioada similară a anului 2015(4.2 la sută). Rata s, omajului ajustată sezonier a constituit 3.9la sută s, i a fost us, or superioară celei din trimestrul III 2016. Întrimestrul IV 2016, rata de ocupare ajustată sezonier a cunoscut odiminuare minoră până la nivelul de 40.3 la sută (Graficul 3.19).Conform datelor furnizate de ANOFM4, la sfârs, itul trimestrului IV2016, numărul persoanelor disponibilizate s-a diminuat cu cca1.0 la sută fat, ă de perioada similară a anului 2015, iar numărullocurilor de muncă vacante s-a majorat cu cca 38.4 la sută.

În trimestrul IV 2016, numărul populat, iei inactive a crescut cu 1.5la sută comparativ cu aceeas, i perioadă a anului 2015 (Graficul3.20). În cadrul acesteia, numărul persoanelor descurajate în a-s, i mai găsi un loc de muncă vacant s-a majorat cu 21.2 la sutăcomparativ cu sfârs, itul anului 2015. În acelas, i timp, numărul depersoane aflate la lucru sau care sunt în căutare de lucru pestehotare a cunoscut o scădere de 3.6 la sută.

4Agent, ia Nat, ională pentru Ocuparea Fort,ei de Muncă


Veniturile salariale

În trimestrul IV 2016, fondul de salarizare în economie a crescutcu 11.4 la sută comparativ cu trimestrul IV 2015. Deflatat cu IPC,acesta s-a majorat cu 8.6 la sută. Totodată, numărul mediu desalariat, i la nivelul economiei nat, ionale s-a contractat cu 1.6 la sutăfat, ă de trimestrul IV 2015 (Graficul 3.21). Salariul mediu al unui

Graficul 3.21: Fondul de salarizare îneconomie s, i numărul mediu de salariat, i(%, fat, ă de perioada similară a anuluiprecedent)

-8-6-4-202468

1012

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

În termeni nominali

În termeni reali

Numărul mediu de salariați


Graficul 3.22: Contribut, ia sectoareloreconomiei (p.p) la dinamica câs, tigurilorsalariale în termeni reali (%, fat, ă deperioada similară a anului precedent)

-7

-4

-1

2

5

8

11

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Sectorul real Sectorul bugetar Total economie


Graficul 3.23: Salariul mediu real s, iproductivitatea muncii în industrie (%, fat, ăde perioada similară a anului precedent)

-5

-3

-1

1

3

5

7

IV/15 I/16 II/16 III/16 IV/16

Salariul mediu realProductivitatea munciiCostul unitar al forței de muncă


lucrător în economia nat, ională, în trimestrul IV 2016, s-a majoratcu 13.2 la sută în comparat, ie cu trimestrul similar al anului 2015.În sectorul bugetar al economiei s, i în sectorul real s-a înregistrat ocres, tere a salariului mediu, în comparat, ie cu trimestrul IV 2015,de 7.8 s, i 15.0 la sută, respectiv.

Ritmul anual al salariului mediu real pe economie a accelerat pânăla nivelul de 10.4 la sută în trimestrul IV 2016. Această dinamică afost determinată de evolut, ia pozitivă a salariului mediu real atâtdin sectorul bugetar (5.2 la sută), cât s, i din sectorul real (12.2 lasută), aducând contribut, ii pozitive în valoare de 1.3 s

iei (bnm, nr.2, mai 2017) - ri_2_2017_p.pdf4raport asupra inﬂat,iei (bnm, nr.2, mai 2017)...

Documents