DISCIPLINA NURSING

1. Hemoculturile, ca si examinarile hemoparazitologice, trebuie efectuate:a) dupa terminarea frisonului;b) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este

mai mare;c) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este

mai mic;d) doar cand temperatura > 40,50;e) doar cand temperatura < 370.

R: b2. Un frotiu bine executat este:

a) subtire, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei;

b) gros, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei;

c) subtire, de grosime neuniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei;

d) subtire, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si ajunge pana la marginea lamei;

e) nici un raspuns corect.R. a

3. Recoltarea sangelui venos pentru examinari hematologice se face pe substanta anticoagulanta de preferinta uscata. Anticoagulantele cel mai des folosite sunt urmatoarele:

a) Na2EDTA (sare disodica a acidului etilen-diamino-tetraacetic) in proportie de 5-7 mg/ml de sange;

b) Anticoagulantul Wintrobe, se folosesite in proportie de 2 mg/ml sange;

c) Heparina, in cantitate de 0,7-1,2 mg/ml sange;d) Citratul de potasiu, in solutie izotonica de 3,8%;e) Nici un raspuns corect.

R: b4. Pentru determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor se recolteaza:

a) 4,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%);

b) 3,6 ml sange in conditiuni sterile pe 2,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%);

c) 1,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%);

d) 4,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (4,5%);

e) 1,6 ml sange in conditiuni sterile pe 3,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%);

R: c5. Pentru examinarile biochimice si enzimatice se recolteaza:

a) dimineata pe nemancate cate 15-16 ml sange, fara substanta anticoagulanta;

b) dimineata pe nemancate cate 5-6 ml sange, fara substanta anticoagulanta;

c) dimineata pe nemancate cate 5-6 ml sange, cu substanta anticoagulanta;

d) seara cate 5-6 ml sange, cu substanta anticoagulanta;e) seara cate 5-6 ml sange, fara substanta anticoagulanta.

R: b6. Pentru dozarea fierului se recolteaza:

a) 100 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta;

b) 10 ml cu un ac de platina, in seringa;c) 50 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in

eprubeta;d) 10 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in

eprubeta;e) nici un raspuns corect.

R: d7. Pentru dozarea clorurilor din ser se recolteaza:

a) 2-3 ml sange pe substanta anticoagulanta, fara staza venoasa;

b) 4-5 ml sange pe substanta anticoagulanta, fara staza venoasa;

c) 2-3 ml sange fara substanta anticoagulanta, fara staza venoasa;

d) 2-3 ml sange pe substanta anticoagulanta, cu staza venoasa;e) 2-3 ml sange fara substanta anticoagulanta, cu staza

venoasa. R: a

8. Pentru examenele bacteriologice:a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara

sau cele de la inceputul frisoanelor;b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a

administra bolnavului antibiotice sau chimioterapice;c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange,

numai bacteriile si eventual virusii pot fi pusi in evidenta prin hemocultura;

d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in sangele circulant;

e) nici un raspuns corect. R: B.

9. In legatura cu recoltarea secretiei si exsudatului faringian sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

a) recoltarea efectuata dupa alimentatie ar putea declansa si reflexul vomei;

b) recoltarea se face cu masca de protectie, evitand stropirea personalului cu picaturile lui Pfluge infectate, provenite de la bolnav.

c) depozitele albe, in special falsele membrane, nu trebuie neaparat cuprinse pe tampon;

d) daca insamantarea imediata pe mediu de cultura nu este posibila, atunci tamponul, inainte de recoltare, se va imbiba cu ser fiziologic sau glicerina 15% steril;

e) recoltarea se poate face si cu ansa de platina cu care se poate patrunde printe criptele amigdaliene, sub falsele membrane sau sub marginea ulceratiilor. R: c

10. Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) pregatirea psihica a bolnavului;b) adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar;c) dezbracarea si imbracarea bolnavului;d) aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor;e) determinarea ariei matitatii cardiace.

R: e11. Pentru tuseul rectal, asistenta va culca bolnavul:

a) in decubit lateral drept, cu coapsele flectate pe abdomen;b) daca starea generala a bolnavului o permite, in pozitie

genupectorala;c) in decubit dorsal, cu coapsele flectate pe abdomen;d) in decubit lateral stang, cu coapsele in extensie;e) nici un raspuns corect.

R: b12. In legatura cu vizita, asistenta are urmatoarele sarcini, cu exceptia:

a) pregateste salonul si bolnavii;b) asistenta va supraveghea ingrijitoarele si infirmierele ca,

pana la inceperea vizitei, saloanele sa fie curatite si aranjate in ordine, bolnavii sa fie reintorsi de la laboratoare sau sali de tratamente si sa fie culcati in paturile lor;

c) pregateste si distribuie foile de observatie, foile de temperatura, precum si adnotarile relativ la medicatia si alimentatia bolnavilor;

d) ajusteaza dozele de medicamente in contextul patologiei pacientului;

e) pregateste si controleaza starea de functionare a instrumentelor si materialelor necesare pentru vizita.

R: d13. Care dintre următoarele cauze producătoare de accidente şi boli profesionale nu face parte din categoria cauzelor generale?

a) umezeala;b) substanţele causticec) eforul incorect dozatd) infecţiile intraspitaliceştie) curentul electric

R: d14. Care dintre următoarele cauze producătoare de accidente şi boli profesionale nu face parte din categoria cauzelor specifice muncii medico-sanitare?

a) infecţiile intraspitaliceşti;b) curentul electricc) sensibilizarea faţă de medicamented) munca cu bolnavii iresponsabili moral şi penale) iradiaţia cu raze ionizante

R: b15. Umezeala este o noxa profesională întâlnită mai ales în serviciile de:

a) cardiologieb) neurologiec) pneumologied) chirurgiee) balneologie şi hidroterapie

R: e16. Radiaţia cu raze ionizante reprezintă o noxă profesională întâlnită mai ales în serviciile de:

a) radiodiagnosticb) reumatologiec) cardiologied) anestezie-terapie intensivăe) endocrinologie

R: a17. Următoarele organe sunt mai sensibile la acţiunea radiaţiilor ionizante:

a) inimab) glandele sexualec) creieruld) oaselee) muşchii

R: b18. Următoarele afecţiuni pot fi urmarea expunerii la doze ridicate de radiaţii ionizante, cu excepţia:

a) sterilitateb) dermatitec) căderea păruluid) chist hidatice) cataractă timpurie.

R: d19. Razele ultraviolete sunt noxe profesionale care acţioneaza îndeosebi la nivelul:

a) inimiib) oaselorc) ochilord) ficatuluie) intestinului subţire

R: c20. Personalul sanitar cel mai expus pericolului de infecţii intraspitaliceşti este cel al secţiilor sau spitalelor de:

a) Gastroenterologieb) Cardiologiec) Chirurgied) Boli infecto-contagioasee) Endocrinologie

R: d21. Pentru evitarea infecţiilor intraspitaliceşti personalul de îngrijire trebuie să ia următoarele măsuri, cu excepţia:

a) menţinerea curată a mâinilor prin spălare cu apă caldă şi săpun sau cu substanţe dezinfectante

b) după spălarea mâinilor se vor folosi pentru ştergere prosoapele în comun

c) folosirea tehnicii aseptice în orice manevră cu bolnavuld) după evacuarea bolnavilor contagioşi se va face

dezinfecţia terminală a saloanelore) personalul sanitar cu afecţiuni transmisibile pe cale aerogenă

nu va veni la lucruâR: b

22. Pentru prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină, asistenta va evita contactul tegumentelor şi mucoaselor ei cu următoarele, cu excepţia:

a) cu sângele bolnavuluib) cu lichid cefalorahidian recoltat de la bolnavc) cu secreţie vaginală recoltată de la bolnavd) cu tegumentele integre ale bolnavuluie) cu exudatele sau transudatele pleurale recoltate de la bolnav

R: d23. Următoarele sunt metode fizice de dezinfecţie, cu excepţia:

a) Incinerareab) Pasteurizareac) Cloraminad) Încălzirea cu vapori de apă sub presiune cu ajutorul

etuvelore) Razele ultraviolete

R: c24. Betadina face parte din grupul de:

a) Compuşi ce eliberează halogenib) Compuşi ce eliberează iodc) Compuşi fenolicid) Tenside anionicee) Tenside cationice

R: b25. Următoarele substanţe dezinfectante sunt compuşi ce eliberează iod, cu excepţia:

a) Betadinab) Tinctura de iodc) Wescodyned) Septasoule) Cloramina

R: e26. Sterilizarea prin caldura umeda:

a) se realizeaza la autoclav;b) se realizeaza la pupinel;c) se realizeaza cu vapori de apa la presiune ambianta;d) necesita temperaturi inalte;e) favorizeaza aparitia reziduurilor toxice.

R: a27. Cele mai curente metode de sterilizare a instrumentarului

utilizate in laboratorul clinic sunt toate, cu exceptia:a) sterilizarea la autoclav;b) sterilizarea cu oxid de etilen;c) sterilizarea la pupineld) sterilizarea cu ultrviolete;e) sterilizarea prin caldura umeda.

R: d28. Avantajele sterilizarii prin caldura umeda sunt toate, cu exceptia:

a) eficacitatea;b) temperaturi necesare relativ scazute;c) utilizarea apei in procesul de sterilizare;d) simplitatea procesului;e) se pot steriliza si lichide.

R: c29. Masuratorile spectrofotometrice ale analizorului de biochimie sunt toate, cu exceptia:

a) cantitativeb) masuratori directe;c) prin formarea de complexe;d) prin modificare chimica cu formare de produsi colorati;e) masuratori prokinetice.

R: e30. In componenta monocromatorului instalatiei spectrofotometrice a analizorului de biochimie intra urmatoarele, cu exceptia:

a) fanta de intrare;b) fanta de iesire;c) prisma;d) reteaua;e) detectorul.

R: e31. Utilizarea energiei electrice în scopuri terapeutice se poate face prin toate formele de mai jos, cu o excepţie:

a) electroterapieb) actinoterapiec) cromoterapied) magnetoterapiee) roentgenterapie

R: c32. Referitor la galvanoterapie, urmatoarele sunt adevarate, cu o excepţie:

a) se utilizează un pantostat legat direct la pacientb) se utilizează sub formă de băi celularec) se utilizează sub formă de baie galvanică completăd) se utilizează curent alternative) se utilizează curent continuu

R: d33. Galvanoterapia se utilizează în tratamentul:

a) hepatitelor croniceb) ulcerului gastroduodenalc) astmului bronsicd) alergiilore) nevritelor si paraliziilor

R: e34. Ce nu este adevărat despre curenţii diadinamici:

a) se aplică 4-5 minute pe şedinţă, un număr de 6-8 şedinţeb) au frecvenţa impulsurilor de 50-100/minutc) au acţiune antalgicăd) au acţiune antispasticăe) au acţiune hiperemizantă

R: b35. Următoarele afirmaţii despre faradoterapie sunt adevărate, cu o excepţie:

a) creşte tonusul şi excitabilitatea muscularăb) scade sensibilitatea dureroasăc) este indicată în atrofiile musculared) este indicată în nevrozele depresivee) este indicată în mialgiile reumatismale R: d

36. Transfuzia de sange se face cu urmatoarele scopuri, mai putin unul:

a) iesirea din starea de comab) aportul de substante nutritivec) restabilirea masei sanguined) efecte antitoxice si antiinfectioasee) depurarea organismului

R: a37. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie:

a) luesulb) malariac) infectia cu virusul urliand) infectia cu virusul imunodeficientei umanee) infectia cu virusul hepatitei B

R: c38. Aspectul sedimentat in trei straturi al unei pungi cu sange de transfuzat este dat de:

a) recoltarea sangelui dupa masab) infectarea sangelui din pungac) hemolizad) coagularea sangeluie) pastrarea cateva ore in frigider (aspect normal)

R: e39. Sangele de transfuzat sa va incalzi la temperatura corpului inainte de utilizare:

a) daca trebuie administrat in ritm rapidb) daca este coagulatc) daca este hemolizatd) daca transfuzia se face picatura cu picaturae) in orice situatie

R: a40. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in timpul transfuziei de sange este:

a) cheama de urgenta medicul b) administreaza corticosteroizi intravenosc) administreaza lichide intravenosd) intrerupe transfuziae) administreaza oxigen

R: d41. Sonda gonflabila Folley se utilizează pentru:

a) sondajul traheo-bronsicb) sondajul nazo-gastricc) sondajul nazo-jejunald) sondajul urinare) sondajul vaginal

R: d42. Dupa introducerea sondei urinare, verificarea pozitiei sale se face prin:

a) masurarea lungimii sondei in interiorul corpuluib) mobilizarea sondei si observarea reactiei bolnavuluic) executarea unei radiografii de vezica urinarad) presiune cu mana asupra vezicii urinaree) evidentierea scurgerii de urinii

R: e43. Referitor la sondajul nazo-gastric, unul dintre evenimentele urmatoare nu are semnificatie de accident:

a) greata si necesitate de vomab) aspirarea continutului gastricc) cianozarea bolnavuluid) infundarea sondeie) muscarea sondei

R: a44. Manevrele obligatorii inaintea unui tubaj gastric sunt toate, cu o exceptie:

a) informarea pacientuluib) asezarea pacientului in pozitie sezanda sau decubit lateral

stangc) indepartarea protezei dentared) sedarea pacientuluie) pregatirea materialelor necesare

R: d45. Despre tubajul duodenal o afirmatie este falsa:

a) se face cu sonda Einhornb) se poate analiza lichidul biliar c) dreneaza bila in icterele mecaniced) se pot pune in evidenta boli parazitaree) se pot administra medicamente

R: c46. Verificarea pozitiei unei sonde duodenale se face prin urmatoarele manevre, cu o exceptie:

a) urmarirea diviziunilor marcate pe sonda, in centimetrib) observarea scurgerii de lichid biliarc) insuflare cu aerd) injectarea de laptee) control radiologic

R: a47. Despre drenarea cailor biliare prin tubaj, una dintre afirmatii nu este adevarata:

a) bila coledociana se obtine inainte de bila vezicularab) bila veziculara are culoare inchisa, castaniec) bila hepatica are volumul cel mai mare

d) pentru obtinerea bilei veziculare se injecteaza sulfat de magneziu

e) bila veziculara poate contine calculiR: e

48. Actinoterapia:a) utilizeaza lumina naturalab) utilizeaza lumina artificialac) utilizeaza raze utravioleted) utilizeaza raze infrarosiie) toate de mai sus sunt adevarate

R: e49. Actiunea radiatiilor infrarosii si ultraviolete asupra organismului se traduce in multiple efecte, cu o exceptie:

a) efect bactericidb) efect hiperemeticc) efect caloricd) efect chimice) efect biologic

R: b50. Baile de soare nu sunt utile in:

a) rahitismb) afectiuni reumaticec) afectiuni neoplaziced) tuberculoza osteo-articularae) afectiunile cronice ale organelor genitale la femei

R: c