GHID DE EVALUARE DI5CIPLINA TEHNOLOGIA

INFORMATIEI , 51 A COMUNICATIILOR , ,

Coordonatorl: prof.univ. dr. Dan Potolea prof. unlv. dr. loan Neac,u prof. unlv. dr. Manole Manolescu

Manager proiect: Gabriela Gulu

Bucure,ti 2011

Autorl: Daniela Tarasa

Nu,a Dumilriu-Lupan livia Demetra Toea

Daniela Bejan Anca Harabagiu

CUPRINS Argument ............................................................................................................................ 5

I. Cadru de referin~ pentru sistemul de evaluare a rezultatelor colare .............. , ............ 7 1. Dinamica defini\iilor evaluAriI colare ............................................................................ 7 2. Tendinte in modemizarea evaluArii ~are .................................... , .................................... 9

2.1. Evolu\ii reprezentative in aria evaluarii ~are ..................................................... 9 2.2. Trecerea de la evaluarea traditionalA la evaluarea modemA ............................ 10

3. Competen\ele de eyaluare ale cadrelor didactice ............................................................ 12 4. Calitatea eyaluarii ............................................................................................................... 13 II. Sistemul conceptual metodologic al evaluarii !i~are ................................................. 15 1. Componentele eyatu;)rii ............................................................................................... 15

1.1. Obiectul evalu;)rii ................................................................................................ 15 1.2. Evaluarea centrata pe competen\e ................................................................... .. 16 1.3. Reconceperea evatuarii din perspectiva competentelor ..................................... 17 1.4. Centrarea pe competente - un moclel integrator al evaluarii ............................. 17

2. CriteriUe in evatuarea educational4 ............................................................................. 17 2.1. Criteriu. Criteriu de evaluare ............................................................................... 17 2.2. Indicatorul Tn evatuare ........................................................................................ 18

3. OperaVile evatu;)rii ................... .... .. .............................................................................. 16 3.1. Masurarea - baza obiectiya a apreclerii ............................................................. 16 3.2. Aprecierea - exprimarea unei judecliti de valoare ............................................. 18 3.3. Declzia scoput demersutui evaluativ ................................................................ 19 3.4. Comptementaritatea operaVilor evaluarii ....... ..................................................... 19

4. Strategli de evaluare ......................................................................................................... 19 4.1. Strategia evatuativa ............................................................................................ 19 4.2. Perspectiva criteriala ......................................................................................... 19 4.3. Perspectiva axelor polare ................................................................................... 20

5. llpuri de evaluare ............................................................................................................. 21 6. Metoda. tehnici. instrumente de evaluare ......................................................................... 23

6.1. Metoda de evaluare ............................................................................................. 23 6.2. ttemul de evaluare .............................................................................................. 24 6.3. Tehnicile de evaluare .......................................................................................... 25 6.4. Instrumentul de evaluare .................................................................................... 25

3

Evaluarea competen\elor la disciplina Tehnologia Informa\iei ~i a Comunica\iilor .......... 27 Curriculum ~i evaluare la disciplina Tehnologia InformaVei !}i a ComunicaVilor. Formarea ~i evaluarea competentelor ............................................................................. 27 Instrumente de evaluare a competentelor la disciplina. Tehnologia Informatiei !}i a Comunicatiilor ............................................................................................................... 47 1. Itemii obiectivi .............................................................................................................. 47

1.1. Itemi cu alegere duala ........................................................................................ 47 1.2. Itemi de tip pereche ............................................................................................ 49 1.3. Itemi cu alegere multipla ..................................................................................... 50

2. Itemii semiobiectivi ...................................................................................................... 51 2. 1. Itemi cu raspuns scurt ........................................................................................ 53 2.2. Itemi de completclre ............................................................................................ ~ 2.3. Itemi de structuraV ............................. ............ ....... .............................................. 54

3. ItemU subiectivi (cu raspuns deschis) ...... ....... ....... ...... ................................................ 55 3. 1.ltemi de tip eseu .................................................................................................. 55 3.2. Rezolvare de probleme ...................................................................................... 56

4. Metode complementare de evaluare ....... ........ ...... .. .... ................................................. 60 4.1. InvestigaVa ......................................................................................................... 60 4.2. Referatul ~i proiectul ........................................................................................... 61 4.3. Portofoliul ... .. .... .. ... ...... .. .... .. .......... ... ..... .. .... ... ..... .. .... .. ..... ............................. ...... 63 4.4.0bservarea sistematicl!i a activita\ii ~i comportamentului elevilor ., ....... .... .......... 64 4.5.Hartile conceptuale ........................................................................ , ..................... 66

5. Proiectarea matricei de specifica\ii ............... ..... .................................... , ..................... 66 Evaluarea competentelor specifice. Exemple de probe de evaluare .............................. 68 1. Evaluarea predi ctiva .............................................................................. , ..................... 69

1.1. Evaluare predictiva la Tnceput de ciclu liceal ...................................................... 69 1.2. Evaluare predictiva la inceputul unei unita\i de inva\are .................................... 72 1.3. Evaluare predictiva la inceputul ciclului superior al liceului ................................ 74

2. Evaluarea continua ............ ............ ........... ......... .......................................................... 76 2. 1. Proba de evaluare orala ..................................................................................... 76 2.2. Proba de evaluare scrisa ..... ........... .. ..... ... .... ... .................................. .............. .. . 76 2.3. proba de evaluare practica ................................................................................ 83

3. Evaluarea sumativa .................................................................................................... 93 Bibliografie ..................................................................................................................... 100

ARGUMENT

Prezentul ghid metodologic are ca destinatie diferite categorii de canooplorl ~I utlM lizatori de probe ~i instrumente de evaluare a rezultatelor ~colare ale elevilor - cadre dl-dactice, manageri colari ~i , tntr-o anumitli mAsuFci , speciali~ti-cercetatori . Populatla tlntA dominantA 0 reprezint~ totu~i corpul profesorat, practicienii , in special din invAtAmAntul liceal.

Ghidul urmareljite dou;!i obiective solidare: A) sugereaza repere ljii elements de reflectie pentru fortificarea culturii evaluative

a cadrelor didactice; 8) Ti propune sa asiste practieienii , fumizAndu-le norme, reguli opera\ionale lil ilus-

trAri concludente, Tn vederea dezvoltarii capacitatilor lor pe de 0 parte, de proiectare vaUda-rs ljii administrare a unor variate proceduri de avaluare, iar pe de alta parte, de interpretare

~i valorificare a rezultatelor evaluarii. Finalitatea convergenta a celor doua obiective rezida Tn cre~terea calM\il educa\iei ~colare .

Se spera, de asemenea, ca prin aplicarea sistematica ~i consecventa a ghidului sa rezulte traptat 0 banca de itemi pe discipline, arii curriculare ~i teme crosscurriculare, care sa poata fi utilizata selectiv, Tn func\ie de contextele ~i nevoile specifice de evaluare. Se poste observa ca. acest ghid nu se intereseaza de alte tipuri de evaluari : evaluare institu\i-onala, evaluare de programe, testarile standardizate etc. Centrul de greutate n reprezinta eyalyarea jnyjUs\di. ca produs ~i ca proces ~i a resurselor inteme ale ~colii(teachers made tests).

Legitimitatea ~i concepVa ghidului are la bazel ca.teva principii : .. Reforma invatamAntului presupune schimbari semnificative ~i corelate in toate

componentele sale majore: structuri institutionale, management, curriculum, instruire ~i . nu Tn ultimul rand . evaluare.

Sistemul evaluaril educationale T~i are propria identitate. revendica nevollnteme de dezvoltare; tunc\ionalitatea sa depinde Tnsa ~i de natura ~i calitatea interaC\iunilor cu ce-ielalte domenil ale sistemului de Tnvatamant: curriculum, instruire. formarea ~i dezvoltarea profesionalili a cadrelor didactlce. Viziunea sislemica esle indispensabila alat teoreticieni-lor. cat ~I practicienilor din aria evaluarii ~colare .

.. Cre~terea calita\ii sistemului de evaluare educa\ionala este unul dintre obiec-tivele prioritare ale reformei ~colii care pretinde investitii de conceptie ~i practici bune. Dadi examinam schimbarile care s-au produs la noi in ultimii 15 ani. in sfera evaluarii educa\ionale, constatam ca atat consisten\B. cat ~i anvergura acestora nu s-a distribuit

5

fie minimalizate, iar efectul lor cumulativ potental. ... Notele sunt acordate transparent ~i obiectiv, pe baza rezultatelor invAtarii ~i a

criteriilor privind nivetul de performanta . ... Etevii primesc un feed-back evaluativ sistematic care te permite sA-~i organize-

ze procesul de invAtare . ... Implicarea etevilor in procese de evaluare ~i autoevaluare. ... Probele de evatuare sunt controtate pentru a se asigura ca nu existA influen1e

subiective care pot defavoriza grupuri particutare . ... Transparenta criteriilor ~i proceduritor de evaluare, accesarea lor fArA dificul-

tali. ... Crearea unui climat cu impact emotional pozitiv, motivant ~i securizat; redu-

cerea stMtor de stres ~i anxietate prin ambiantA ~i comportamentut cadrului didactic - deschis, cooperant. prietenos .

... Prevenirea ~i combaterea prin reguli clare ~i aplicate a fraudelor academice (copiat, plagiat, ~importul de lucrAri etc).

. .

II. SISTEMUL CONCEPTUAL METODOLOGIC AL EVALUARII ~COLARE 1. COMPONENTELE EVALUARII

Elementele apreciate drept componente sau variabile ale evaluarii ~corare sunt: 1. obi8Ctui evaluarii (00 '10m evalua: tipuri de proceselrezultatelproduse de eva

luat) 2. criteriile eV8fu~rii (in report de ce sa evalueazA) 3. operatiile evaluArii (ee pBi trebuie fAculiJ 4. strategiila (pro/sclaraa $; coordonarea acliuniJor) 5. tipurilelformefe de eva/uare 6. metoda/e, tehnicile, instrumentale (cum yom evafua) 7. timpul evaludrii (momenta/e oportune pentru evaluare: inainta, in timpu/, SBU

dupfJ actiunea educativA) 8. agentii evaluiJrii (factori de conducere, cadre didactica, elevi, experti externi)

1.1. Obiectul evaluarii

Obiectul avaluarii" reprezinta realitatea educa\ional;\ concretizatli Tn procesul ~I ..

produsul irivA\Clrii, supus4 aten\iei evaluatorului, in vederea masuraMi ~i aprecieMi. PMn evatuare, se emit judeca\i privind valoarea procesutui ~i produsutui TnvataMi reaUzat de elev. Valoarea "obiectului" evaluat rezulta din conformitatea mai mica sau mai mare cu 0 norma ideala; ceea ce a inva\at elevul ~i intra in atentia evaluatorului este comparat cu etalonul, cu dezirabilul.

In practica ~colara identificam mal multe modali~ti de determinare/specificare a "obiectului evaluarii";

1. Specificarea prin continut - modalitate proprie invatam~ntului traditional centrat pe "materia" de rnvatat. Con\inuturile sunt importante 1n sine.

2. Specificarea pMn obiective operationale/comportamentale - modalitate derivatc'i din PPO (Pedagogia pMn obiective). Acest tip de specificare vizeazA compor-tamente observabile ~i pe cat posibil mAsurabile ale elevului 1n procesul Tnva-taMi.

3. Specificarea pe baza de competente. Competentele generate ~i competentele specifice, identificabile pentru fiecare disciplinA din TnvatAmAntul preuniversitar vizeaza cuno!?tinte, capacltc'i~ , sub-capacltc'i\i ~i periormante ce urmeaza a fi dezvoltate ~I respectiv evaluate pe parcursul ~ l la finalul diverselor peMoade de timp pentru care acestea au fost definite.

15

,.

1.2. Evaluarea centrata pe competenle Competenta un concept polisemantic Din cauzfi ca are 0 mara dozA de polisemantism competenta este inteleasA diferlt

!II este tratata diferit Tn diverse sisteme de invAtAmAnt. A) Competenta, Tn general, reprezintA capacitatea unui indivld de a mobiliza un an-

samblu integrat de resurse (cognitive, afective, relationale, comportamentaJe etc.) pentru a rezolva cu eficien~ diverse categorii de problema sau familil de situa\iI- problemA.

B) In domen;uf educational, competenta este capacitatea de selectie ~i combinare a cuno~tintelor ~i capacitatilor sus\inute valorie ~i atitudinal de a rezolva cu succes 0 sarci-na de invalare in raport cu standardele determinate (Dan Palatea).

Competenla co/affi poate fi conslderata ca 0 disponibilitate aC\ionaia a elevului , bazatA pe resurse bine precizate, dar t pe experien\a preafabllA, suficientA i semnificativ organizatA. Se materializeazA in performan\e ale elevului , predictibile Tn mare mAsurli pe baza presta\iilor anlerioare .

C) Structura une; competenle: - resursele, conslituite din: cunot1nte (. 8 ti"), deprinderUabititAtl (,.a face ") i at1-

tudinl, valori ("a fl, a devenr); - situBfiile concrete in care elevul invetA t pune in practiC'A acel potential . FArA

crearea situatiilor concrete create pentru a pune in aplicara ceea ce a TnvAtat, acel potential rAmAna doar in planul lui .a ti", nu trace in planul lui .a face". RAmAne, in plan teorelic, in planul lui "a ti" . Trebuie completat cu .a face" i . 8 deveni".

D) Campatente - un potential Competenta lrebule probatAidemonstrat(} in situsfU concrets. Pentru a fi evaluatA,

compelenla trebuie sa beneficieze de situa\ii concrete in care cel ce studiazA va demon-stra c! esle capabil sa puna 1n practica, sA valorifice ceea ce a invAtat. Situatiile in care acesta dovedete 0 competentA sunt integrate in familii de situatii. Fied!lrei campetenle I se asociaz! 0 "familia de s/fuall1", Acestea sunt sltuS!ii echlvafente.

E) Competenta sa exprimd Tn performanta. Performantele unui elev exprimA nivelulla care 0 competent4/competen\ela au fast

dobandite de catre acesta. Deci, performanta este expresia competantei , forma t nivelul al de manifestare in plan personal. Teoria I practica pedagogic! intentioneazA sa se depla-seze accentul de la paradigma traditionalA a evaluArii centrate pe cantitate, pe obiectivltate maximA, la evaluarea central! pe calitale. 1n contextul evaluarii centrate pe competente, standardele la care se raporteazA rezultatele inv!t!rii elevului !rebuie sa fie de natura cati-tativA . tn pedagogia modema, aeeste standarde sunt reprezentate de .descriptorii de per-formantA". Un standard este 0 unitate de masuraJapreclere etalon, este un .stass. Pentru a asigura 0 evaluare corectA i unitarA, procesul t produsul invAtArii fiecarui elev trebute sa fie raportate la standardele de performant! stabitite la nivel national. Performan\ele personalelindividuale trebuie apreciate tn func\ie de gradul de apropiere sau depArtare de aceste unitati cu valoare de .etalon-.

F) Campetants reprezint;} un maga-rezultat educational. Poate fi oorelatA cu un obiectiv educational cu grad mare de generalitate: obiectiv de

arie curriculara, obiectiv cadru general etc. , putand Ii integrat Tn sociurile de competen\! . G) Compatenra - finalitate a procesului educational $i "obiect" al evafudrii tn oondi\iile invAlAmantului modern, competenta se transformA in finatitale a proce-

sului educational I "obiecl~ al evaluarii colare. Competentele colare discipllnareltrans-versale dabttndite de elev in cadrul unei instruiri i evaluAri autentiee~ au luat locul obiec-

tivelor operationale/comportamente (observabile i masurabile). Tn domenlul evaluativ ne aflam in faza reconceperii evaluarii , a treceri! de la evaluarea obiectivelor la evaluarea competentelor colare.

1.3. Reconceperea evaluarli din perspectiva competenlelor

Presupune: Extinderea evaluMi de la verificare i apreciere a rezultatelor la evaluarea

procesului, a strategiei de invatare a elevului, purtatoare de succes; Luarea in considerare, pe langa achizitiile cognitive, i a altor indicatori , pre

cum: personalitatea, conduita, atitudinile, aplicarea Tn practlcli a celorlnva1ate, diversificarea tehnlcilor de evaluare i adecvarea acestora la situa1iile concrete (teste docimologice, lucnlri de sintez:t , tehnici de evaluare a achizitiilor practi ee, probe de aptitudini, conduita , valorizare etc.);

Oeschiderea evaluarii spre viata : competente relationale , comunicare profesor elev, disponibilitav de integrare sociala ;

Scurtarea drumului evaluare - decizie ac\iune ameliorativa. inclusiv prin in tegrarea efortunlor i disponibilitatilor participative ale alevilor, eentrarea pe aspectele pozitive i nesanqionarea in permanenla a eelor negative;

Transformarea elevului Tntrun partener al profesorului in evaluare, prin: auto--evaluare, inter.avaluare, evaluare contralata .

1.4. Centrarea pe competenle - un model integrator al evaluarli

Aceasta noua coneep\ie prefigureazll construqia unui nau model integrator al ava luM/, care valorifica deopotrivA ~i fncearcA sa core/aza cuno~tinle, deprindari, capacitati de api/care a cuno~tinte/or, valori ~i atitudin; ale elevului.

2. CRITERIILE iN EVALUAREA EDUCATIONALA 2.1. Criteriu, Criteriu de evaluare

.Cntenu vine de la latinescul .cnterium~ I desemneaza principiul care slA la baza unai judecli\i, a unai eSllmari, a unei clasifidi ri ~i permite distingerea adevarului de fals etc. Criteriile de evaluare sunt puncte de vedera, caractenstici , dimensiuni in funqie de care sa evalueaza rezultatele colare ale elevilor. Utilizarea criteriilor Tn evaluare devine un element de obligativitate. Existenta cnteriilor este esen\iala atat pentru elev cat i pentru cadrul didactic, in oriee tip de evaluare, fie ea ini\iata, formative! sau sumativa.

TiDurj de criteri; in eva/uare Activi tatea de invatare a elevilor a fost i este evaluata, in mod traditional , prin ra-

portere la eel putin palm tipuri de eriteri; principale, dispuse pe douA axe polare: ... AX8 1: Norma/media clasei (norma statistica a clasei respective) sau standar

dele procentuale locale, nationale sau internationale versus "norma" individuara (raportarea la sine insui).

17

1.

... Axa 2: Raportarea la obiective (evaluarea criterialA) versus raportarea la con-tinutul programei.

2.2. Indicatorul in evaluare

Indicatorol este un element care indica prezen\6 altui element. Acesta are valoare de semnal . Indicatorul nu poate, Tn sine, prin statutul sAu, sA furnizeze un sens rezultatului pe care il subllnlazti ; el trebuie sA se refere la un criteriu .

Re/alia criteriu - indicator este foarte strtmsii . Criteriul desemneazA 0 caracteristica , iar Indicatorul .semnaleazA~ nivelun de dez-

voltare, de prezentA a acestei caracteristici intr-o anumita situa\ie evaluativA. 1ntr-un con-text ~colar dat, daca luAm drept criteriu "nivelul performanlei in invAtare al elevilor", aces-tea (performantele) se distribuie in minimale, medii, maximale. Indicatorii sunt elementele din descriptorii de performantA asociali calificativelor care semnaleazA prezenta diverselor aspecte care trebuie sA caracterizeze rezultatul elevului pentru a i se acorda 0 nota sau un calificativ. In invtitamAntul gimnazial ~i liceal criteriul de repartizare a performantelor elevi-lor este reprezentat de scara numericA de la lOla 1. Indicatorii enumerA, precizeazA cum trebule sa arate rAspunsul elevului pentru a i se acorda nota 10, sau 9, sau .. . sau 5 sau un anumit punctaj stabllit prin baremul de evaluare ~i notare.

3. OPERATIILE EVALUARII Operatii1e evaluarii vizeazA pa~ii ce trebuie fAculi in procesul evaluatlv p3nA la

momentul sau etapa emiterii unei Judecll\i de valoare asupra prestatiei elevului . Aceste opera~i sunt urmatoarele: mAsurarea, aprecierea, decizia.

3.1. Milsurarea - baza obiectiva a aprecierii

M~surarea esle operatia prin care se asigurA baza obiectiva a aprecierii. Esle pri-ma operatie a evatuArii. AceastA operatie constituie 0 prima etapA in evaluarea consideratA ca un demers sau un proces. Mtisurarea asigurA rigurozitate evaluMI. Prin ea se strang informatii de caire evaluator .despre proprietalile sau caracteristicile rezuttatelor inregis-trate, despre tnsu~irite procesului, actiunii sau fenomenului educativ dar. Informa\iile se colecteazA prin intermediul tehnicilor ~i instrumentelor, care "produc dovezi semnificative despre aspectele sau rezultatele luate in considerare. Cu cat instrumentele de masurare: probe orale, scrise, practice, extemporale, lucrAri de sinteza, teste etc. sunt mai bine puse la punct, cu atat informatiile sunt mai concludente.

3.2. Aprecierea - exprimarea unei judecaji de valoare Aprecierea corespunde emiterii unei judecAli de valoare. Prin aceasta operatie, pe

baza informa\iilor culese prin masurare dar ~i prin alte surse mai mult sau mai putin formate (observare, analize etc.) se stabile~te valoarea razultatelor ~colare precum ~j a procesului de invatare. Aprecierea este, deci , ulterioara masurArii. In cazul aprecierii, alocarea de va-

Iori numerica, literale sau calificative se realizeaze} pe baza unor enterii precis Identificabile, relativ independente de Instrumentul prin care sa fAcut me}surarea.

3.3. Declzla - scopul demersulul evaluativ

Cea de-a treia operaVe a evaluMi este deC/ZiB. Luarea deciziilor reprezinta finalul inlAn\uirii de operatii ce definesc actul evalue}rii in ansamblul lui 'il scopul acestui demers. In decizie i1 glsesc juslificare I mlsurarea I aprecierea. De abia in eceasta etapA i$1 gA sese raspuns tntrebAri de tipul: "Pentru ce evaluAm? Pentru ce aplicam proba sau testul? Pentru ce examinAmr etc.

3.4. Complementaritatea operalillor evaluari i

Cele trei opera\ii se aftA tntr-

2.

b. strategii formative (evaluars formativS). axate pe procesul de Tnva\Bre ce con~ duce spre produs.

Forma de organizare (numarul subiectilor) potril/it careia avem: a. strategii de evaluare frontalll (e~ntionul integral) b. strategii de evaluars de grup c. strategii de evaluare individualll Referentialul de bazll i n funqie de care distingem: a. criteriul .. continut sau norma programei b. norma statistica a grupului ~colar (media clasei) c. standarde locale, na~onale sau internationale d. norma individualll (raportarea la sine insu~i) e. evaluarea criteriala (raportarea 18 obiective). Parametrul . timp in evaluare. Duptl momentul plastlrii evaluMi : (Parisat, J . C.,

1987): a. evaluarea initialS b. evaluarea curentS sau formativa sau continua c. evaluarea tina/a sau recapitulativa sau de bilant. Natura declziilor consecutive. Dupa natura decizHlor luate (Meyer, G. 1995): a. evaluare de se/eclie ~I ierarhizare b. eva/uare de reechi/ibrars, rscuperare ~i dezvo/tare. Criterii combinate. Dupa un criteriu compozit (combinat) alcatuit pe baza urmiltori-

lor parametrl : ... Gradul de cuprindere a e/evilor in evaluare; ... Gradul de cuprindere a confinuturilor de evaluat; RezuM urmatoarea clasificare: ... evaluare exclusiv partialS este: incidentalA, prin sondaj (se evalueaza doar unii

elevi , din une/e continuturi i doar unecn); ... evaluare partialS - aditivS este evaluarea sumativalcumulatlvA; se evalueazA.

de regula, toti e/evii, din toat;} materia parcursA Tntr~un interval dat, dar numai uneori .

... evaluarea cV8sitota/lI este evaluarea formativS, axata pe evaluarea tuturor ele~ vilor, din toate continuturile predatelinvatate i tot timpul. Se apropie de 0 eva~ luare Ideala.

4.3. Perspectiva axelor polare

Este posibilfl i aplicarea criteriului continuumului poiaritalii axe/or tipo/oglce/con-ceptus/e. RezultA , de aici, urmfltoarea configuratie a tipurilor de evaluare:

... formstivll-recapitulativll;

... criteria IS ~ normativS;

... produs ~ proces;

... descrierelapreciere ~ mllsurare;

... proactfvtJ - retroactivll;

... ~globalll. hofisticll ~ .analiticS";

... intemfl-extemll.;

... personafll- oticialll;

... categorialMronta/fl ~ personalizatlJ; - integraliva ~ contextualizatfJ;

... reflex;v!} - parlic/pativll; - imperativ~ - negociabifA; ... motiv8nt~ - sanclionantii; ... formalii - informafij ,

Strateqii evaluative OQtmativelCQmQ8cstive Punetul de plecare apreciem a fi faplut ca realizarea performantelor Tn invfl1are ale

elevilor esla profund diferen\iatA ~i selectlvA. Tn consecintA, nevoia de a oferi elevUor un evantai larg al standardelor, de la nivelul inferior ~i accesibil tuturor panA la nivelul carul superior, accesibil unei mici categorii de elevi. Sa va realiza astfel , 0 salactie a elevilor i n functie de accesullor la anumite standarde de conti nut. Astfel etevii vor fi clasificati utilizan-du-sa curba distribu\iei aeestora . Strategiile care S8 construiesc in baza aeestei concep1H sunt strategii normative. comparative ; elevii sunt compara!i , c1asali ~I ierarhiza1i. Aceasta tinde sa fie inlocuit~ cu evaluarea criterial~ sau prin objective.

StratsaU evaluative criteriale Strategiile cri teriale de evaluare au la baza evaluarea prin obiective educationale.

Esenta acestor strategii criteriale consta Tn stabilirea cu mal multa rigoare ~i finete numita i evaluare bazaUi pe Mstandardul minim acceptat" sau . penormanla minima acceptata-, ca re exprima pragul de reu~it~ a unui elev inlr..o anumita situatie educationala.

Dupa modul diferi! in care obiectivele pot fi derivate, ierarhizate, definite, formulate i operationatlzate, se face distinqie (D. Ungureanu) intre urmatoarele tipuri de strategii evaluative criteriale: cu objective prestabilite, cu obfective prestabilite der contextualizale, derulate in raport cu objective conjuncture/e sau configurate ad-hoc; objective operationa-/izate prin proceduri riguroase, cu obiective slab structurale, orientative, directionale (fara a se preciza in ce rilm, Tn ce limp, in ce succesiune).

5. TIPURI DE EVALUARE Evaluarea rezultatelor ~colare ale elevilor se realizeaza intr..o diversita!e de fonne!

tipuri, conditionale de variabile i criterii multiple. A. DupS natura functie; co/are ; sociale indeplinite, se pot face urmrentieri (I. T. Radu, 1999, pag. 97): .. eva/uSri curenle, pe secvente mici de activitate. Din perspectiva teonei moder-

ne a evaluarii, aceste forme sunt integrate organic in procesul didactic, avAnd preponderent functii reglatorii , ameliorative .

.. eva/uSri /a intrarea inlr-un cic/u de invSliJmSnt, prin seleqie. Admiterea se poa-te realiza pe baza unui examen concurs sau pe baza performantelor ob\inute in ciclul de invalamAnt absolvit. 1n practica coIan~ romAneascli au functionat ambele forme de evaluare, luAnd forma "examenufui de capacitate-, respectiv a "teze/or cu subject unlc~. Cele doua modalitali au avantaje i dezavantaje (C.

CUOO~. 2008) . .. VerificSri finalelexamene, la sfArit de an colar, ciclu de TnvAtamAnt. -Se pre-

zinta ca forma de control asupra rezultatelor colare, ca actiuni relativ separate de programul de instruire propriu zis ... Examenul constituie una din formele principale ale evaluarilor de bllant, utilizatA cu deosebire la Tncheierea unei pe-noade mai indelungate de activitate: an ~colar, ciclu de invatamAnt etc (I.T.

21

22

Radu, op. cat). Evaluarile la finalul unui ciclu de invatamAnt marcheaza, de tapt, ~i intrarea in viata activa (bacalaureatul, examenul de Ucenta).

B. 0 altS taxonomie a forme/or de evaluare rezultS din raporlarea /a urmAtoare/e criterii (Adrian Stoica, Evaluarea progresului $colar, Editura Humanitas Educational , Bucu-

re~ti, 2003, pag. 136-137): .. Reprezentativitatea popula\iel ~colare vizate; .. Domenii curriculare considerate importante ; .. Variatia in timp a performan\elor ~colare la 0 anumiUi vtlrsta de la 0 generalie

la alta etc. RezultS: .. Studii intemationale de evaluare {TIMSS, PISA, PIRLS ~I altele , in cadrul cA-

rora diferite \Sri desfa~oara acela~i tip de evaluare; se finalizeaza prin rapoarte interna\ionale ~i na\ionale;

.. EvaluM nationale desfaurate pe e~ntioane ale unei papulalii -\inta (de exem-plu, NAEP, in SUA; evaluarea la clasa a IV-a, in Romania);

.. Evaluari nationale organizate pentru intreaga papula1ie ~colara de a anumita varstA.

c. DupS modul de integrare In procesul de InvAtcJmant, distingem urmatoarele ma-duriltipuri de evaluare (I.T. Radu, C. Cuco~, O. Potolea- M. Manoleseu);

.. Evaluarea iniliala, reaUzata la debulul unui program de Instruire;

.. Evaluarea fonnativa, reaUzata pe parcursul programuluf i integrata acestula ;

.. Evaluarea sumativa, cumulativa , reaUzatA la linalul programulul.

Eva/uarea ;nitiaM Evaluarea inilia/cJ este realizatA la inceputul unui program de instruire ~i vtzeazA,

in principal: Identificarea eonditiilor Tn care elevii pot sa se pregcUeascA ~i sa se integreze optimal Tn aetivilatea de inva\are, tn programul de instruire care urmeaza. Are runclii dia-gnostice $i prognostice, de pregatire a noului program de instruire.

Evafuarea foanativS Esle aeel tip de evaluare care se realizeaza pe tot parcursul unui demers pedago-

gic, "este frecventa sub aspect temparal ~i are ca finalitate remedierea lacunelor sau erori-lor sAva'li!e de elevi; nu-I judecA ~i nu-I claseazA pe elev;. CamparA performan\a acestuia cu un prag de reu~ita slabili! dinainte- (Bloom; G. Meyer). Caracteristici: este 0 evaluare eriterialA, bazatA pe obiectivele TnvAtArii; face parte din procesul educativ normal ; acceptA

.nereu~itele elevului, considerandu-Ie momente in rezolvarea unei probleme; intervine Tn timpul fiecArei sareini de fnvAtare; informeazA elevul ~i profesorul asupra gradului de stApanire a obiectivelor, ajutAndu-i pe ace~tia sA determine mai bine achizitiile necesare pentru a aborda sarcina urmAtoare, rnlr-un ansamblu secvential; asigura 0 reglare a pro-ceselor de fonnare a elevului; indruma elevul in surmontarea dificultatile de TnvAtare; este continuA, analiticA, centratA mai mult pe cel ce invatA decat pe produsul finit.

Evaluarea formatoare Evaluarea formatoare este din ee in ce mal mult invocata in ultima perioadA, in

acord cu achizi\iile ~tiintel ~i cu evoluVile din planul teoriei ~i practicii educationale. Evaluarea formatoare asta considerat~ forma deMv4fitlJ a evalucJrii formative .

Reprezinta 0 nouA etapa, superioarA de dezvoltare a evaluArii formative, care "va Ii funqio-nalA odata cu instaurarea obiectivului de asumare de cAtre elevul insu!ji a propriei invAtAri : la Tnceput contientizarea, eventual negocierea obiectivelor de atins ~i apai integrarea de

,

dUre subject a dalelor furnizate prin demersul evaluativ in administrarea propriulul par curs. Evaluarea formatoare, are drept scop; promovarea activit~Iii de invtJIare ca motor motivational pentru alav, sprijin in con~tientizarea metacognitiva. , autoreglare" (J . Vogler,): valorizarea rela\iei predare - invatare, articularea fazelor evalutlrii in functie de eficacitatea pedagogic:. (G. Nunziat;' 1980).

Eva1uarea sumativA say "certifjcativA~ Evaluarea sumativa se prezinla in cel putin doua variante/forme mal Importanle

pentru demersul nostru: realizata la finalul unui capitol , unita\i de invalare, sistem de rectil , teza semestriala , sau finala sau de bilan\, realizata. la incheierea unui ciclu !lcolar. al unu; nivel de studii elc.

Caraclerislicile esenliale ale evaluarii sumative: esle determinata de contexte specifice esle construila de profesori i elevi , in fune\ie de criteri ile convenile accepla negocierea in lemeiul convingerii ea evaluarea esle in beneficlul inva-

lari; realizale de elev (Belair) evidenliaza rezultate i nvatarii i nu procese'e asle internc1 sau externa (ex: capacitate, bacalaureat, diploma etc ,) Evaluarea iniliala, cea continua i sumaliv8; reunesc conceptual i practic funclule

esentiale ale aclului evalualiv.

6. METODE, TEHNICI, INSTRUMENTE DE EVALUARE 6.1. Metoda de evaluare

ReprezinUi calea de ac\iune pe care 0 urmeaztl profesorul i elevii ~i care conduce la punerea in aplicare a oricarui demers evaluativ, in vederea colectarii informatiilor pnvmd procesuJ !ji produsul invatani. prelucrarii i valorificarii lor in diverse scopuri . Metodele de evaluare sunt importante in raport cu silua\iile educa\ionale in care sunt folosile. Importan-ta lor se stabilele indeosebi dupa modul de aphcare in 5itua\i lle cele mai potrivile

Fiecare metoda, tehnica 5au instrument de evaluare prezlnla avantaJe I deza-van taje. Ele vizeaza capacitate cognitive diferite i , in consecinta. nu of era toate acelea1 informatii despre procesul didactiC. Datorita acestui fapt dar i diversita\ii obiectivelor actl-vitalii didactice, nici 0 metoda i nici-o un instrument nu pot fi considerate universal va labile pentr-un toate tipurile de competente i toate con\inuturile .

Urmarirea i verificarea cat mai complexa a realizarii obieclivelor vizate in procesuJ pentru instructiv-educativ se ob\in prin imbinarea diferilelor metode, tehnici i Instrumente de evaluare, prin fol05irea. de fiecare data. a celei mai potf/vite .

Caracteristici generala: - din perspectiva inva.tamantului modern. predominant formativ, metodele de

evaluare insotesc ~ i faciliteaza desfa~urarea procesului instructiv - educahv intr-un context de evaluare formativ;], inso~esc ~ i permit reglarea desfaurarll procesului de invalamiml.

... se elaboreaza i 5e aplica in slransa legalura cu difenlele componente ale pro-cesulu i de invalamant. aflate in ipostaza de "obiecte ale evaluarii";

... se concep. se imbina i se folosesc in legalur

6

egal pe toate treptele invAtAmantului. 1n mod surprintiitor, penneabilitatea la transformA-ri le Inovatoare s-a redus progresiv odatA eu trecerea la treptele superioare de ~colarizare . Se pare cA veriga invatAmantului liceal a cancentrat mai multe vulnerabilitati - indecizii ~i inconsecvente politica, practici traditionale mai consecvente etc. Probabil ca in aceastA zona sunt necesare actiuni compensatori i ~i ameliorative mai accentuate . Ghidul vine in lntamplnarea acestel nevoi.

.. Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice in domeniul evaluarli educationa-Ie solicita douA componente: cultura evaluarii i competentele metodologice ale evaluarii. Prima integreaza concepte nodale teoretiee i metodologice, infonnatii de profil aduse la zi , g~ndjre critic-constructlva aplicabilA noilor tendinte I Inovatli , canvingeri rationale privind importan\B i limitele evaluarii , capadtatea de reflectie a cadrelor didactice asupra propri-ilor prestati; evaluative. Cea de a doua, include competente practice care se distribuie pe un continuum de la proiectarea evaluarii pana la utilizarea rezultatelor evaluMi in scopul adoptArii unor dedzii. Cultura of era 0 conceptie I 0 atitudine, competentele metodologice sunt instrumente/s concep\iei .

Exista astazi sufidente evidente, unele vor fi semnalate mai jos, care alesta pre-zen\B unor schimbari relevante i inovatoare la nivelul fiecarei componente. Acestea ar tre-bu; sa se regaseasca in sistemul de formare a cadrelor didactice ~I , mai mult, in practicile curente de evaluare .

.. Cercetarea tiin\ifica dedicata evaluArii educationale, achizi~i1e din domenille canexe - Tnva\Bre, cuniculum, instruire sunt surse importante pentru functionarea i op-timizarea proceselor de evaluare colara. De exemplu cercetarile inspirate de modelul neobehaviorist al TnvatArii vor sugera 0 anumita strategie a evaluarii - definirea riguroasA a criteriilor, preferabil Tn termeni cantitativi, controlul strans al invatarii prin evaluare i feed-back corectiv, .Tntarirea- rezultatelor prin confinnarea succesului etc. 1n schimb, modelul constructivist alinvatarii va orienta demersurile evaluarii pe 0 alta traiectorie: sareini "au-tenticeM de rezolvat" evaluarea autentica, construqia i nu seleqia rnspunsurilor, incuraja-rea oplnillor personale, implicarea elevilor in procesele de evaluare I autoevaluare etc. De altfel, putem constata ca abordarea/evaluarea constructivistA ca~tiga tot mal mult tennen Tn cadrul evaluarii colare, Tmprejurare care nu poate fi ignorata de conceptoril i utilizatori i instrumentelor de evaluare .

.. Proiectarea i exploatarea cu succes a strategiilor, metodelor i tehnicilor de evaluare presupune combinatia - in doze diferite, potrivit naturii probel - de principii i reguli cu imaginatie creativa . Evaluarea este tiinta i arta; ea nu se reduce la aplicarea unor structuri algoritmice predeterminate, dup~ cum nu se poate realiza numai pe temeiul spontaneitatii i experientei. Este intotdeauna un aliaj subtil intre tiinta i arta. Din aceasta perspectiva ghidul de fata nu poate fi un retetar de bucate; el of era 0 viziune, perspective, principii i norme operationale care pot fi valorizate adecvat i inventiv.

24

- au caraeter dinamie, tiind desehise innoirilor i perieetlonarilor; _ au caraeter sistemie: tAra a~i pierde entitatea speeifica, se imbinA, se comple-

tew i se influenteaza reciproc, alcatuind un ansamblu metodologie coerent; - raporturi le dintre ele se schimM in tunetie de context. Trebuie remarcate rapar

turile dinamice dintre aceste concepte . In diverse contexte educationale unele dintre acestea pot fi metode prin intennediul carora este condus procesul eva-luaw, Tn timp ca Tn alte lmprejurM pot deveni mijloace de eulegere, preJucrare a intormatiilor sau de comunicare sociala profesor elev.

TiDo/oqia metode/or de eva/uare: Criteriul eel mai treevent tolosit in elasificarea metodelor de evaluare este eel ero-

nologie/istorie. In funetie de aeest eriteriu , distingem:

1. Metode tradiIlona/e de evafuare: evaluarea oralA evaluarea scrisa evaluarea prin probe practice testul docimologic

2 . Metode aftemative ~i compfementare de evafuare: observarea sistematicl!i a comportamentului elevului fata de activitatea

calarA, portofoliul investigatia prolectul autoevaluarea etc. Dintr~o perspeetivA a evolutiei evaluarii spre proceseie de invAtare - "obiecte- spe~

cifice ale educa1iei cognitive se justificl!i pe deplin complementarltatea metodelor traditi onale i a celor altemative de evaluare, fiecare categorie dovedind virtuti ~i limite.

6.2. Itemul de evaluare

Repere CODceQtuaJe Reprezinta caa mai micl!i componentA identificabiiA a unul test sau a unei pro-

be de evaiuare. Din punct de vedere tiin\ifie, itemul este un element component al unui chestionar standardizat care vizeaza evaluarea elevului in conditii de maximA rigurozitate . In practica coJarA cotidianA, unde nu poate fi yorba intotdeauna de evaluAri realizate .in conditii de maximA rigurozitate", itemii reprezintA elementele ehestionarului sau probei unui examen sau ale unei evaluAri normale, la clasA.

clim:

TiDQ/oqja itemUor de evaluare A. DupA eriteriul asigurfJrii obieetivilS!ii in notarea sau apreeierea elevilor identifi-

- itemi obiectivi care sunt de trei tipuri: itemi cu alegere multiplA itemi cu alegere dualA iteml tip perache.

- item; semiobiectivi sau itemii cu rfJspuns construit scutt cu unnAtoarea tipol

exerciVul, chestionarul cu raspunsuri deschlse scurte, textul indus itemi de comptetare, cu urmatoarele variante/forme: textullacunar, tex-

tul . perforar fntrebarea structurata .

.. item; subiectivi Ilemil subiectivi solicila raspunsuri dezvoltate, elaborate. Redactarea raspunsului

solidta mobilizarea cunoljtintelor ljt abillta\ilor care lau forma unor structuri integrate lji in-tegrative . Solicitarile formulate de cadrul didactic ~i raspunsurile elevilor se caracterizeatii prin aspectul klr integrativ. Formularea raspunsului la un Item sublectiv acopera toate Upu-rile de oblective. Itemii subiectivi au urmatoarea tipologie:

.. itemul cu rfJspuns construit scutt. pulin e/aborat lot> itemul tip rezolvare de problema ... itemul tip eseu .. itemul cu rospuns construit e/aboratldezvoltat B. Dupa opera\iile implicate Tn elaborarea itemilor, diferenVem: itemi de identifica-

re, de seleclionare, de e/aborare, de constroclie etc. Itemii se integreaza Tn instrumente de evaluare. Cadrul didactic are la dispozitie 0 mare varletate de tehnici ~i Instrumente de avaluare. mergand de Ia eele care soliclta tehnicile eele mai MTnchise~ panA la eele care permit exprimarea libern a elevului. Itemii de evaluare trebuie folosi\i in funqie de comple-xitatea obiectivelor vizate. Reatizarealconstruc\ia itemilor lji a probelor de evaluare solici tA o atitudine flexibila din partea cadrului didactic. Flecare Instrument de evaluare, fieca re tip de item are avantaje lji dezavantaje.

6.3. Tehniclle de evaluare

Constituie modalitAtile prin care evaluatorul declan~eazA ~i orienteazA obtinerea unor raspunsuri din partea sublecV'or. Tn conformitate cu obiectivele sau specificatiile pro-beL Flecare tip de itemi declan~eaza 0 anumiUi tehnicli la care elevul apeleaza pentru a da rAspunsul sau. Un item cu alegere multipla (lAM) faee apel la . tehnlca raspunsulul cu slegers multipIA-. Elevul va ineercul, va bifa sau va marca printr-o cruciulita varianta de n\s-puns pe care 0 considera corectA. Un item tip .completare de fraza- va face apella .tehnica textului lacunar". Elevul va completa spaVile libere din textul respectiv etc.

6.4. Instrumentul de evaluare

Este 0 proM. 0 grilA. un chestionar. un test de evaluare care .colecteaza" informa-Vi, .produce- dovezl semnificative despre aspectele sau rezultatele luate Tn considerare. Instrumentul de evaluare se compune, de regulA, din mal multi itemi. 0 probA de evaluare (un instrument) se poate compune dintrun singur item (0 slngum Tntrebare, eerinta., pro-blemA etc. indeosebi atunci cand rAspunsul pe care trebuie sA~ formuleze elevul este mal complex) sau din mal multi itemi.

Un instrument de evaluare integreatii fie un singur tip de itemi (spre exemplu nu mal itemi cu alegere multiplA - lAM) lji. tn aeest caz, constituie un .Chestionar cu alegere multiplA- (CAM). fie itemi de diverse tipuri, care solicitA, Tn consecintA, tehnici diverse de redactare, formulare sau prezentare a rAspunsurilor.

Constructia probetor/instrumentelor de evaluare este 0 activitate laborioasA. l ntre comptexitatea obiectivelor educationale ee trebule evaluate lji .deschiderea Mtehnicilor lji

25

2.

Instrumentelor de evaluare trebuie sa funqioneze corespondente progresive. Obiectlvele sa dezvolta de la simplu la complex, iar instrumentele de evaluare se dezvolta de la .lnchi-saR spre .deschiseM Exista 0 putemica corelatie intre Instrumentele de evaluare ~i opera\i-lie evaluarii (masurarea, aprecierea, decizia). De asemenea sunt corelatii importante lntre Instrumentele de evaluare ~i strategiile/tipurile de evaluare, precum ~i lntre Instrumente

~I metode. Flecare opera~ie , metoda, strategie etc. solicita Instrumentul evaluatlv cel mal potrivit.

EVALUAREA COMPETENTELOR LA DISCIPLINA TEHNOLOGIA INFORMATIEI ~I A COMUNICATIILOR CURRICULUM ~I EVALUARE LA DISCIPLINA TEHNOLOGIA INFORMATIEI ~I A COMUNICATIILOR. FORMA REA ~I EVALUAREA COMPETENTELOR

La disciplina Tehnologia Informatiai ~i a Comunicatiilor profesorul poate propune modalitati de evaluare care sa producA analiza, creativitatea, integra rea ~i valorificarea cu-~tintelor, in ideea de a solicita elevului sa demonstraze ce poate face Tn situatii similare din afara ~colii (de exemptu tehnoredactarea unui document specific unui anumit domeniu de activitate) , rezolvarea de sarcinl complexe i elaborarea unor produse (de exemplu crearea une; pag;ni web sau a unei baze de date), cAutare de solutii (de exemplu utilizarea motoarelor de cautare). astfel incat sa integreze competentele formate.

Metodele MaltemativeM specifice evaluArii - proiectul. portofoliul, investigatia etc. - sunt in acelai l imp i metode de predareinv;\\are. Utilizarea aeestor metode la orele de Tehnologia informatiel i a Comunicatiilor, impreun;\ cu instrumentele adecvate (fi~ de lueru, ehestionare , fie de evaluare Inter..colegiale/autoevaluare, etc.), ajuta cadrul di dactle, sA analizeze direct actlvitatea elevului , sa evalueze proeesul prJn care se ajunge la produsul final i of em elevilor posibilitatea de a stabili corelatii intre cunotlntele dob~ndite Ia eelelalte discipline colare. De exemplu aplicand ca metod:i de evaluare .Proiectul- la evaluarea competentelor specifiee realizArii paginilor web, daca se va pune accent i pe .artA-f arta culorii-, atunci elevul va Tmbina competentele formate la orele de desen cu eele dob~ndile la orele de Tehnologia Informatiei i a Comunicatiilor, transfer~nd astfel meto dele de la 0 diseiplina la alta i asigurand interdiseiplinaritatea . Daca aeeeai metoda de evaluare este aplica~ astfel Tncat lema aleasA sA fie reallzata din perspectiva mai mullor ani curriculare, astfellncat competentele elevului sa fie transferate de la 0 arie cunicula~ 18 alta , ating~nd obiectivele tuturor aeestor arii, atunci _sa poate spune" ca .am atins abor darea crosscurricularc1.

Sunt prezentate Tn continuare modele de activitati de lnvalare, de metode de evalu are i de competen\e de evaluat, elaborate pe baza competenlelor specifice, selectate din cAleva dintre programele ~Iare ale disciplinei Tehnologia Informatiei i a Comunicatiilor studiate pe parcursul claselor IXXII .

27

Ii:

Competenla genera": Dezvoltarea deprinderilor moderne de utillzator

ldentfficarea componentelor hard i soft ale unui calculator pe""",,1

CUi ........ componente con- I slstem de dasificarea slstemelor de calcul dupa UCP~i UM nominalizarea tipurilor de SUI culegerea de date suplimentare ~ OJ

dispozitive de intrare dispozitive de

ie~re carader de nautate privind tipurile de Sill memorii clasfficarea memoriilor interne din punctul conc:eptul de de vedere al mentinerii informatiei stocate sistem de ope- nominalizarea unitatilor de m~sura a ca rare pacitapi memoriei interne tipuri de soft definirea conceptului de SO ware .culegerea de date privind diferentele ~i asemanarile dintre tipurile de SO exemplificarea dorneniilor in care sista-II lUI YC ............ ' '" U gYII;"III l U I n:J\,A;;:;MLcm:r

componente ale unui sistem de calcul compararea sistemelor de calcul dupa UCP~ UM recunoaterea dispozitivelor de intra-

re/i~re PYPrritii de reamo8tere a numarului

unitap\e de mtisuFci a memoriei interne

identificarea sistemului de operare de calculatorul personal

rompararea tipurilor de SO

probe saisa: teste scrise{itemi obiectivi, su biectivi ~i sa-miobiectivi) referatul investigapa

I I - desaierea roIului principalelor elemente roIul ~ funqiile prezentarea modelului arhitecturat al investiga~a

Descrierea tunc-~rii unui cal-culator personal

componente ale unui calculator cu ajutorul componentek>f calculatorului pentru a evidenVa com- referatul modelului amitectural unui PC ponente!e unui calculator din punctul eu\egerea de informat" privind modalita- de vedere al roIului lor 1n procesul de ~Ie de transfer a datelor intra principalele prelucrare a date lor componente ale unui calculator explicarea roIului ~ a parametrilor desaierea roIului ~ a parametrilor magis- magistralelor Inteme tralelor interne

ill

Oefinirea con-ceptului de retea de calculatoare

~ enumerarea avantajelor lucru-lui in retea

rut reteaua(networ1c;) cuiegerea de infonna~i privind diversele tipuri de retele enumerarea avantaJelOl lucrului in retea

enumerarea lor de acces stapanirea

'Ii dezavantajek

Argumentarea parole pe PC necesilaVi secuM- culegerea de date suplimentare despre zari! computere- efedele nocive ale viru'lilor infonnatici 'Ii lor 'Ii a retelelor despre necesitatea securizarii calculatoare-

lor ~j a relelelor

Aplicarea opera-tiilor elementare

~i a conceptelor baza ale apli-

Excel

o:.t~n"'n;rea modurilor de deschldere a Microsoft Excel

comentarea diferentelor dintre moduri-Ie de vizualizare aplicarea corectA a salvani unu! registru

lucru in cele Irei moduri explicarea necesita~i utiliza.rii asistentei timpul lucrului

utilizarea asistentului Office

As.sF",. IIde roIului rete-in laboratcr I investigaVa

WAN, In-- de informatica ciasiflCarea retelelor utilizand criteri-

partajare resur- I ile: intinderea ariei geografice ~ toper comunicatii in

I reiea

exemplificarea funC\ionArii relapei

care pot defini drepturi de acoes

viru~ informa- exerci\ii practice de definire a drep-~i antiviru~j tului de acoes pentru un document 'Ii

pentru calculator

desctlidereal inchiderea apli-caliei salva rea unui registru de cal-cui moduri de vizualizare folosi-rea functiei

verificarea existentei unui program I antivirus pe calculatorul din laborator nominalizarea programelor antivirus

care elewl a luerat in ultima perioa-

exercitii practice de deschldere a aplicatiei cu ajutorullistei butonului Startlcu shortcuVcu ajutorul unui do--cument salvat anterior salvarea unui registru de calcul : initialAl curenta/sub un alt nume exercilii practice de modificare a modului de vizualizare a unui registru de lucru exercitii practice de utilizare a asis-

prac-. fi~ de

prac-

investigapa

I autoevalu-

w o

Utilizarea formu-lelar ~i a func-tiilor

C ... ah I .ftIh ... Coo, .wI completarea

Tntr-o celula a unei exerci\ii practice de utilizare a unor observarea

formule fonnule aritmetice !ii logice pentru sistematica Tn mod corect a referintelor la autoevalu-

a valorilor constante, a simple area matematici, a functiilor i a argumentelor Formule ant-lor, in scrierea formulelor metice i logice utilizarea caracteristicii Inserare functie pentru adunari, utilizarea casetei de dialog Argumente seMen, Tnmul\in functie si impaf\iri

exerciVi de modificare a unei formu- probe Ie prin editarea modificArilor in bara practice: fiIJe de formula sau direct i n celula de activitate utilizarea practicA a completarii au- practicA tamate a unor serii de date predefinite

identificarea dalelor ce vor reprezenta Completarea sau create de utilizator argumentele unei functii automata a unei exerci\ii de calcul a minimului IJi explicarea dependentelor tata de rete-- serii de date maximului nnta aleasa Tn cazul copieni unei formula Folosirea exercitii de utilizare a caracteristicii construirea unor formule utilizand refe- funC\iilor: MIN , Insumare Automata rinte relative, absolute IJi mixte MAX, COUNT, exerci~i de utilizare a casetei de utilizarea referintelor absolute i mixte SUM, AVERAGE dialog lnserare fune\ie pentru functiile in cadrul fune\iilor Functia IF SUM, AVERAGE, COUNT i IF

Folosirea re- exerci~ i de modificare a unei refe-ferintei relative, nnte relative i ntr-o refennta absoluta absoluta sau analiza rea $i comentarea diferen-mixta a unei telor ob\inute Tntre aplicarea unei celule Tn formule referinte relative i a unei referinte

...

-

Utilizarea unor tehnici ~i proce-I dee de realizare

grafice l}i grame

Realizarea unor apJicatii practice

alegerea corecta. a tipului diagramei in de sursa de date 'Ii rolul indeplinit

crearea diagramelor stabilind in mod corect sursa de date !Ii tipul de diagrama

modilicarea fonnatMi unel diagrame stapanirea tehnicilor de copiere , mutare

. redimensionare a diagramelor

grafice realizate cu ajutorul da telor din registru de calcul editarea!li modificarea unei diagrame sau a unui grafic schimbarea tipului diagramei mutarea/copi erea, l}tergerea diagramelor sau a graficelor

re a tipurilor de diagrame tinand cont de functia realizata exerci\ii practice de formatare a suprafe1ei unei diagrame exercitii practice de mutare, copie-re l}i redimensionare a une! diagrame exercipi practice de schimbare a tipului diagramelor ~i de organizare a datetor analiza rea l}i comentarea diferente lor obtinute dupa modificarea datelor sursa !Ii actualizarea diagramei

teme de lucru in clasa probe practice: fil}e de activitate practicci

enumerarea olec

i unui Sugestii: si realizarea in echipa a modelului proiectul

enumerarea activitAplor specifice fie etape ~i a condi\iilor specifice de ,l}urare nificarea l}i executarea etapelor rea unei aplicatH

documentarea de proiect gestionarea instrumentelor, produselor versiunilor in etapa de implementare

termenelor de ..

tuatia mediilor unei aplicatil simple pe baza modele- (project de elevilor clasei lor descrise in continuturi sau a altor modelare) la sfar!}itul unui modele propuse de profesor ~i/sau semestru elev Calcute de dobanzi bancare Realizarea unor tabele de buget

~

. .~.

~ _ ~~.L

proiectului

.._. ____ - ~ . _-,..-.>,; - '0

identificarea caracteristicllor ~produsu- Formularea realizarea unul studiu de caz lui- ce urmeaza a fi realizat ~i fundamen- ternei pe exploatarea detaliilor ~i descrie-

l tarea ideiVtemei proiectului Stabilirea rea sistemului analizat: CE vreau sa definirea scopului(max.200 caractere) obiectivelor fae?, DE CE esta important pentru !}i formularea obiectivelor specifice den- Stabilirea sar- mine sa fae acest lucru?, CINE va vate d nllar de lucru face ce?, CAND vreau ca acest lucru

Organizarea sa fie realizat?, CUM am de gAnd sa I echipei. Rolun fae asta? discutarea!}i negocierea continu-tului !}i modalitatii de prezentare a proiectului traducerea obiectivelor in sarcini specffice, reatiste concise ~i clare realizarea unei organigrame care sa prezinte structura ierarhidiJnivelul ocupat de fiecare persoana 1n echipa de proiect distribuirea sarcinilor de lucru ~nand cont de abiliUitile fiedirui mem-

al

(identificarea .caracteristici-lor" produsului proiectat) studiu de caz (funda-menta rea temei de proiect, identi-ficarea obiec-tivelor) portofoliu de proiect (tehnica pro-iectului)

tI

Organizarea modularll a unei lucrari

idenlificarea fazelor de realizare a unu) project culegerea informatiilor relevante prin ap'icarea de chestionare, intarviuri , ob-servari directe sistematizarea dalelor pe baza unor I formulare de analiza corelarea resurselor software funct,ie de

~i abilitatile specifice de lucru stabilirea regulilor generale de lucru pentru rea!izarea fazek>r proiectuluJ stabilirea succesiunii activita~lor in I limp, rezerva de limp, activitAtiJe ce 58 suprapun ~i identificarea activitAVlor en-tice

ezd ---.

a proiec-

aplica~i I fokJsite in tunc-- de abilita~le iecArui membru

echipei Mod de lucru,

uti-legaturi

module Reguli gene-I rale de lucru

Diagrama lu-crM

Elape de lucru

analiza proiectului: stabiUrea exacta intrMlor, ie~irilor ~i prelucrllrilor ne-I cesare rezolvArii problemei realizarea unei schite pe hartie a

reprezentarii zonelor de introducerel te~ire a datelor(design-ul proiectului)

analiza formularelor intocmite: !isla Usia documentelor, forma

inutul documentelor

termene 11.

intocmirea diagramei Gantt pentru obiectivele proiectului: planificarea pe zile ~i echipa responsabiiA de reallza-

unUI

hArti coo-(de-

proiec-

studiu de caz (Jdenlifi-carea activita-_ ~i realiza-I rea unui plan

act,iune) portofoliu proiect

a I unui proiect)

I. CADRU DE REFERINTA PENTRU SISTEMUL DE EVALUARE A REZULTATELOR ~COLARE 1. DINAMICA DEFINITIILOR EVALUARII ~COLARE

Este de raVnut faptul ca Tn evolulia conceptulul de avaluare sunt identlficate trei categorii de datini\!i (Hadji. Stufflebeam, 1980, C. CUCO!/, 2008): defini\ii ~vecMiM, care pun semnul egalitatii intre evaluare ~i mAsurare; detin!tii care interpreteatii evaluarea prin ra-portara la obiectivele educationale operalionalizate; definltii -modeme"; evaluarea fUnd conceputA ca emitere de judecc1ti de valoare despre procesul i produsul invatarii pe baza criteriilor calitative.

Fiecare din aeeste categorii de datinitii of~ra avantaje !Ii dezavantaje. Datinitii mal recente, dei diverse au muite note comune, semnalandu-ne: ... trecerea accentuatA de la evaluarea estimative} bazaUi pe cantltate. predomi-

nant 5umativa, la evaluarea apreciativA, bazatA pe calitate, cu puternice accen-te fonnative ;

... deplasarea accentului de la Tntelegerea evaluArii ca examinare i control la ~evaluarea ~colara ca parte integranta a procesului de Tnvatare ~i jalon al aees-tela" (Y. Abemot. 1996) .

..

CSteva derinifii semnificative pot fi orientative i utile cadrefor didactice. Astrel, ~ /uarea:

... oonsta Tn mAsurarea ~i aprecierea cu ajutorul crl teriilor, a atingerii obieetivelor sau a gradului de apropiere sau de proximitate a unui predus al elevului Tn ra-port eu a nonnA;

... are sensul de atribuire a unei note sau 3 unui calificativ unei presta!ii a elevului (Y. Abemot);

... examineazc1 gradul de corespondentA Tntre un ansamblu de informaVi privind TnvAtarea de dUre elev ~i un ansamblu de eriterii adecvate obiectivului fixat, in vederea luArii unei deeizll (de Ketele, 1982);

... este Mactul prin care ... reteritor la un sublect sau un obiect, se emite 0 JudecatA avAnd ca referinta unul sau mai multe criteril-. (Nolzet, 1978);

... TnseamnA . 3 veritica, 3 judeca, 3 estima, a situa, a reprezenta , a determina, a da un verdict etc.- (Hadji).

Sinteza interpretllri/or privind eva/uarea ev/dentiaza 0 p/ura/itate de termeni care pot desemna activit/}ti integrate Tn procesu/ de evaluare. Astfel , a eva/ua semnfficlt

A verifiea ceea ce a fast TnvAtat, inteles, re\inut; a verifica achizi\iile Tn cadrul une! progresii ;

A judeca activitatea elevulul sau efortul aeestula Tn funetie de anumite reco-mandllri; a judeca nivelul de pregAtire al unui elev Tn raport eu anumlte norme prestabilite;

7

l:

unei JuerM, pro-iect

utilizarea regulilor generale de tehnore-daetare computerizata identificarea opera\iilor specifice de dificare a caracteristici lor obiecteJor graft-ce ~i obiectelor de tip audio-video utilizarea aplicatilor de prelucrare grafica(de exemplu , Microsoft Office Pic-ture Manager, Adobe PhotoShop) utilizarea aplica\iilor de prelucrare specializate(de exemplu , Wave Editor, WinDvd Creator) identificarea caracteristicilor unoI' in-

Reguli de utili-a textului

Modalitati de a unui

optim punct de

al dimen-in tunc-

de obiectele

Modalita.ti de redimensionare

strumente audio simple(de exemptu, a elementelor Sound Recorder) grafice, audio, aplicarea functiilor spedfice de inregis- film sau anjma~i trare !ii redare a sunetelor Folosirea

mul-pentru

~i unor su-

sau a unei

aplicarea i verificarea respectarii regulilor de tehnoredactare exerciVi de comprimare/scalare a obiectelor grafice pentru documente sau pentru pagini Web exerci1ii de comprimare a elemente-lor de tip audio ~i video exerci1ii de inregistrare, prelucrare ~i inserare sunete in aplica~i exerci1ii de mixare a fi~ierelor audio exerci1ii de temporizare fi~iere audio, setare volum, ecou, vibra1ie, eliminare bruiaje

referat (re-guli de utiliza-re a textului) fi~a. de acti-vitate practica (salvare, redi-mensionare, comprimare) proiect pre-zentare (teh-niei de optimi-zare proiect)

t:

utilizarea aplicatiei NetMeeting pentru Folosirea exercilii de realizare a unei con-realizarea unei video-conferinte in retea- video - pro- ferinte utilizand adresa de IP a

din laboratorul de informatica iectorului !}i a calculatorului(apel de retea); utilizarea aplicatiilor specifice pentru I realizarea materialelor de prezentare(MS

. _. . MS Power Point) alegerea carecta a formatului fi~ierelor

I oentru transformarea documentelor in 'ormat html, pdf

utilizarea aplicatiei Acrobat Reader Prezentarea pentru vizualizarea documentelor pdf

prezentarilor realizarea de materiale specifice in reteaua de de promovare(pliante. prezenlari) calculatoare(tip utilizAnd ~bloanele predefinite din NetMeeting) aplica\iile Word, Power Point Realizarea exerci\ii de salvare a fi~ierelor in unOf documente format html ~i vizualizare in browsere tipArite pentru la rezolutii diferite prezentare: folii exercitii de imprimare virtualA a

fi!}e de acti-practica

pre-

teste sense I (itemi obiectivi semic--publi~ a unui utilizarea programelor de arhivare ZIP

proiect in format sau RAR electronic utilizarea caracteristicii Pachet pentru

retroproiector, documentulu exerci1ii de arhivare a documentelor I i pliante , bro~uri

TransformarE rate diferite de compresie . MS

CD pentru a aduna toate fi~ ierele prezen-~i a Ie capia rntr-un dosar sau pe un

unui document exercitii de copiere a documentu!ui in format pagina impachetatlarhivat pe 0 unitate de de web disc optic/memory - stick Transformarea I in format PDF ~i utilizarea Acro-bat Reader Impachetarea

~i transportul

Point

i;t

ldentificarea datelOf relevan-te, care trebuie memorate in baza de date ~ a rela~ilor dintre acestea

Idenlificarea opera\iilor ele-mentare efec-luate asupra datelor

-.---------" .. -

identificarea f1uxului datetor de intrare. intermediare i de ie~ire ce apar in etapa de analiza a unei probleme clasificarea ~i identificarea tipurilor de date dup~ mul\imea valonlar pe care Ie pot lua cunoaterea nivalunlor de reprezentare a unei baze de date relationale identificarea tipurilor de rela\ii (one - to-one, one-to-many, many-ta-many) anatizarea legAturile determinate de conecUvitAtile dintre date analiza rea date tor din punct de vedere al redundantei(mAsura in care infonnatiile din tabelele legate se repeta) crearea modele lor: oonceptual(descrierea BO), logic(BO

dalelor din surse sau exteme crearea interogarilor, rapoartelor, for-mularelor migrarea bazei de date catre a baza de date Sal-server folosirea operatorilor aritmetici, logici, relationali utilizarea condi~onarii executarii unor operatii de executa rea altor operatii utilizarea procedurilor in realizarea unei

Cs , .... "'l

Analiza date- exercitiu de creare a unei baze de lor ce intervin in date rela\ionale: crearea entita\ii de

_ _ practice baza prin definirea campurilor(nume, I concrete tip date, atribute date), popularea ta- TIpuri de belel cu inreglstrAri corespuntiitoare

caracter, data, logics) ReJa!ii exis-

t tente intre date Redundanla

-, de

tipului dateJor, stabilirea cheii primar.iJi1 cheii secundare , crearea leg.iJiturilor dintre tabele

exercilii de cliutare i eliminare a datelor multi plicate

exerci~ i de actualizarenncarcare a coleC\iei de date

aplicarea in practidi a intrare-i8ire de: creare a tabelelor direct in aplica- Opera~i arit- \ie, importul de date din surse exter-metice ne, legarea la datele din alte aplica\ii Opera\ii Iogice, f.iJir.iJi a face importul I comparnri, decizii exerci\ii practice de creare a modu- Prelucr.iJiri lelor standard(proceduri generale) structurate (no- exercilii practice de creare a me-,iuni de progra- dulelor de clas.iJi(de formular sau de mare)

de crearea a procedurilor

teste scrise (itemi abiectM

~ semiobiec-tivi) : tipuri de date ~ relationarea acestora in MSAccess portofoliu deprobleme (baze de date Access) rezo/vare de probleme (ere-area tabelelOf, indexarea da-telor, rela~ona-

orala (opera!ii elementare Tn prelucrarea dalelor) referat(tipuri

obiecte Access)

fie de acti-vitale practica (crearea rna-

w ~

spe-

proiectarea interogArilor .. aplicarea criteriikx de selElC\ie pentru gi!!isirea informa\iik>r relevante scopului propus .. s~panirea tehntcilor de sortare .. ordonarea datelor dupa criterii specifi cate sintetizarea dalator din surse difeme .. filtrarea asupra informatiilor de interes .. actualizarea datelor unei interogAri care contine un singur label, a unei interogari ce conVne mai multe tabele in relatie unu la unu .. actualizarea datator in anumite conditii pentru interogarile bazale pe tabele ce S8 afla in relatie unu la mai multi enumerarea cazurilor in care nu asta

Coo._ .. Cautari; leh I niel de cAutare .. Sortari Metode de

.. ActualizAri: adAugare. ~ter gere, editare

exerci\ii de scrtare a inregistrArilor Irntr-o vizualizare Formular exercitii de sortare a inregistrlirilor I utilizand grila de proiect .. exerci1ii de sortare a inregistrarUor I intr-un raport exercitii de sortare a tnregistrnrilor

l intr-o paginc'i de acces la date exercitii de sortare a datelor introO I vizualizare Pivot Table exercitii de actualizare(adc'iugare,

editare) date Tn tabele r8la-

evidenlierea i interpretarea m8sa-de eroare la actualizarea datelor

teste scrise

semiobiec-. cautare,

actu date Tn

~i . Tn MS

probleme de sor-

actuall-

l;:

Aplicarea prin cipiilor generale ale proiectanl documentelor

culegerea, selectarea ~i fittrarea infor-atillor stabilirea resurselor hardware i soft-I ware necesare design-ul i originaJitatea paginllor asigurarea accesibilitaVi, simplitAtii i

,istenta a datelor alegerea server-uluVdomeniului care va

gAzduirea site-ului asigurarea mentenantei ~i promovarea :eului respectarea regulilor de baza Tn proiec I tarea interfetelor web asigurarea lizibmta~i textului alegerea elementelor grafice relevante optimizarea func~onal itc~tii site--ului

Tnclircare, linkuri)

vottare a unei interfe\e Web Aspecte gene-rate ale proiec-tani interfetelor Web

html, browser, zona de luem crearea harlii site-ului: stabflirea

.. paginii index, stabilirea nive-legAturile lntre pagini

elementelor de design:

spe-

studiu de paginA, culoare text caz (analiza

exerciVi de prelucrare a informaVilor datetor supu-tip text

9xerci\ii de prelucrareJcomprimare imaginilor

exerci1ii de inserare materiale Tn pagina Web: informatii , grafica, ele-mente multimedia exercilii de creare/testare a legAtu-I rilaf intre pagini exerd\ii de testare a site-ului(timp I i~~rcare, vizua1izare la rezolu\ii dife-

prelucrlJlrii) protect de odelare a

;tem lui sl formati(

ll:

Competen,. general.: Cunoaftet'ea modulu; de utJllzare a unor medll infonnatice de lucru

zarea avansa~ editorului de texta

mat marcatAfnumerotatA crearea!}i modificarea unui obiect WoroArt desenarea ~ modificarea forrnelor automate umplerea unei forme de ruloare evidenVerea posibilelor utilizliri prac-tice a organigramelor crearea/modificarea unei organigra-me inserarea lji pozi~onarea unai imagini redimensionarea unai imagini i mo-diflC8rea incadrarii textului importarea ca obiect legat(crearea leg~turilor dinamice intre conVnutul inserat introoUn document!/i con\inutul surs.a-fiierul sursfl) importarea ca obiect incorporat modificarea aspectului unui docu-ment prjn inserarea bordurilor de pagi-na

a ajutorul marcatorilor sau a numerelor

exerci\ii practice de construire a listelor Utilizarea in- multinivel

de intocmirea schemei unei organigrame pe bara de dess- pe un subiect comunicat sau Ia IlOOra nare alegere a elevului Insemrea i realizarea in mod practic a unei orga

tabe--

do- exerci\ii practice care sa eviden~eze opera~i utilitatea imbun~Ui~rii unui document prin

tabele inserarea unor imagini edificatoare temei Inserarea alese(vor face referire i la pozitionare

prerum i Ia incadrarea imaginii ima- 1 Tn text)

exerci~i practice de importare a unui Importarea con~nut ca obiect legat(ru leg~tuffi Ia

tabe- fiierut sursal leIor, graficelor, exercitii practice de importare a unui

ca obiect inCOfPOrat Inserarea analizarea diferentetor aparute intre Ixxdurilor de cele douol metode de importare a obiev pagina(ruloare,

la~me, model, analizarea cazurilor in care este nece-etc.) sara inserarea unei Ixlrduri de pagina l1i

., in practica a aptidirii bar-modele

"",ctice: fi de activitate prac;tjdj observarea sistematica

~

Foonatarea finale! a unui document

aplicare/anularea aplicl!irii unui pentru titlurilsubtitturiJparagrafe inserarea numeretor de pagina per-sonalizand formatut acestora utilizarea instrumentelor destinate formatArii unui antetlsubsol inserarea notelor de subsol i trans-formare lor in note finale verificarea unui document din punct de veclere ortografic I gramatical i corectarea gre~lilor acola unde este cazul cu ajutorul funqiei de oorectare ortograficli i gramaticalc!

argumentarea necesit:itii apliclirii unui it fata de simpla formatare

axis- exercitii practice de aplicare a stilurilor unui docu- pentru titlurilsubtitluri/paragrafe _ numerota- exemplificarea cazurilor in care un I rea paginilor document trebule sli contini!!; antetlsubsol

Antet i sub- exercitii practice de inserara !Ii perso-introducerea nalizare a antetuluilsubsolului de paginA

autorutui, analizarea cazurilor in care sa impune paginii inserarea notelor de subsol

Nota de sub- exercitii practice de inserare a notelor sau de sffi~it de subsol i de transfonnare a lor in note text

Corectarea de

~Ia

i de corectare tografica ~

exerci~i practice de corectare ortografi-~i gramatical~ a unui document

probe practice: fi~ de activitate practic1i observarea sistematicli;

..

-

Identificarea temei I pentru care este

folosind Internet

identificarea unui domeniu de inte-cornun pentru mambrii echipel de

stabilirea unui titlu de proiect SU-gestiv, pozitiv, in acord cu obiectivele formulate nominalizarea categoriilor de apllcapl I necesare pentru elaborarea proiectului . a domeni;1or de aplicabilitate identifi-I Cate (procesare de text, procesare de

imagini, prelucrarea tabelarc1, organi-I zarea datelor in liste, tabele, formulare, rapoarte) nominalizarea celor mai foIosite m0-I toare de cautare: accesarea unui motor de cautare;

lor specifici: stabilirea de cautare, accesa-

rea link-ului, desc4rcarea ~i salvarea

roIectarea propunerilor ~ analiza aces-in vederea stabilirii unui titlu relevant

temel, analiza Ia tema de project aleasa domeniilor de discutii in grup privind formularea unor aplicabilitate ~i criterii de analiza pentru identificarea a domeniilor din domeniilor de aplicabilitate a temei ce care derivA tema unneatii a fi proiectata chei(variante) exercitii de cautare du~ 0 de cautare cheie(cuvantlgrupuri de ruvinte) motoare de exercitii de diutare avansata a infor-cAutare ~ mo- matiilor du~ criterii de rafinare specffi-dul de lucru cu acestea exercipi de descArcare(download) fi~iI ere in formate diferite(pdf, doc, ppt, jpg,

exercipi de organizare a foIderului de lucru (structurc1 arborescenta); salvare a informapilor la Iocapa precizata

studiu de caz (identi-ficarea do-meniilor de aplicabilitate a temei de pro

f:;

Folosirea enddo-padiilor, a dictiona-I reIor, a unor serve-re specializate pen-

documentare

identificarea adreselof la care JX>t fi accesate enciclopedii OIl-line

avantajele distribu\iei ~i utilizarii end-dopediilor on-fineJpe CD, DVD

runoa~terea prevederilor Legii nr. cu compleUirile din 2004-2006, conVnutul dreptului de autor,

protectiei dreptului de autor, exercMrii dreptului de autor,

cesiunea dreptului de autor, gestiunea apararea dreptului de autor, mAsun protectie. proceduri ~i sanctiuni pen-

tru incalcarea dreptului de autor

utilizarea exerciVi de folosire a encidopediilor encidopediilor romfm~ti ~i stJaine on-line exercitii de documentare prin utilizarea end- cautare pe Intemet sau in surse dopediilor pe CD inscripponate(CO, DVD) drepturi de explicarea necesitatii respectarii legis-Butor (copyright) laliai privind drepturile de autor

eseu (Ieh-niei de dOClJ-mentare) fi~e de acti I vitale practiC

t:

Utilizarea formeIor de luau coope-rativ

acceptarea ~i respingerea modificA-rilor aduse unui document vizualizarea modificArilor unui sin-gur recenzent vtzualizarea modificArilor tuturor

recet12Bf1~1or ~ugarea, vizualizarea ~i editarea comentariilor compararea ~ imbinarea documen-telor utilizarea ~tei electronice pentru a trimite documente pentru a fi revizuite

partajare Partajarea in ra\ea a docu-mentelor

cumentelor ~ modificarea lor dupa ao-livarea urmAririi modificArilor ~ afi~rea marcajek>r de revizuire{se va lucra Tn re\ea, astfel incat fteeare ~v din grupa sA aiM jX)sibilitatea de ~ aduce pro-priile modificari) imbinarea b.rturor modificArilor aduse ~ satvarea lor intr-un singur document preluarea pe grupe a documentelor modificate ~ aplicarea acceptarii ~i respingerii modificArilor aduse docu-mentului utiHzarea caracterislicii comentariu sau utilizarea comentariilor pentru adAugarea unor note Tntr-un document prin exercitii pe grupe de elevi care vor revizui documentele create de elevii ce nu fac parte din grupa Ior(se va lucra in ra\ea, astfa{ fneat fiecare elav din grupA sA aiM poslbilitatea de a-~ aduce pro-priile modifldiri) imbinarea b.rturor comentariilor aduse ~ satvarea lor intr-un singur document exerd\ii de revizuire a documentelor

practice: fi!18 de activitate practiCil observa-rea sistema-tiC

A estima nivelul competentei unui elev; A situa elevul in raport cu posibilitatile sale sau in raport cu cellalti; a situa pro-

dusul unu! elev Tn raport cu nivelul general ; A reprezenta printr-un numar (nota) sau calificativ gradul reu~tei unei produc\i1

~colare a elevului in funqie de diverse criterii; A pronunta un verdict asupra cuno~tin\elor sau abilitatilor pe care Ie are un

elev; A fixalstabili valoarea unei presta\ii a elevului etc.

Evaluarea se define~te din mai multe perspective. Astfel : ... Din punct de vedere structural. presupune: obiectul evaluarii, criteriile de evalu-

are ~i analiza comparativa a rela\iilor dintre caracteristicile obiectului de evaluat ~i criterille in funqie de care se face evaluarea;

... Din punct de vedere functional evaluarea prasupune: a. un scop specific{determinarea valerii ce se atribuie calita\ii rezultatelor ~colare ,

proceselor, programelor elc.); b. functii : maniara in care sunt valorificata razultatele evaluarii : penlru certificare.

pentru selectie, pentru reglare/ameliorare etc.; ... Din punct de vedere af aperatiifor presupune 0 desfa~urare procesuala, ce Impli-

ca anumite operatii ~pecifice: masurare, apreciere, decizle. Cele Irel aperatii se sustln una pe cealalla ~i se justifi~ numai impreuna. 0 caracteristicA a ultimelar lucrari de referint;} in domeniu este aceea cA abordeaza evaluarea prioritar in termeni de procese. Oorinte de a asigura obiectivitate cAt mai ridicata prin operatia de masurare este diminuata; dezbaterile pe aceasta tema reflecta tendinta de a depa~i lntelegerea traditionala a evaluArii ca in-strument de masura ~i control, abordarea acesteia din perspectiva unui demers centrat pe invatare, pe procesele cognitive ale elevului, pe reglarea ~i pe autoreglarea cunoa~terii.

Analizele de mai sus conduc la ideea potrivlt careia la ora actuala, dar mai ales in perspectiva, schimbarile domlnante Tn domeniul ~colar instiluie evaluarea ca mijloc de formare a elevului ~i de observare a evolutiei competentelor sale. Efectele oricArei actiuni de evaluare se manifesta in moduri diferite, cu funetii i consecinta dintre eele mai diverse, Tn raport de inlentlile dominante care stau la baza demersului respectiv: control sau reme-diere, certificare sau selectie, diagnosticare sau prognosticare etc.

Eunctjile evsfuSrii Fune\iile evaluArii vizeaza semnifica\ii, conota\ii. mecanisme ~I conseeinte pe baza

a ceea ee consideram a fi , pe de 0 parte planuri de analiza (individual, social, de grup) ~i , pe de alta , eriterii psihopedagogice, sociologice, docimologice.

Evaluarea indepljne~te urmatoarele funetil : .. eonstatativtJ, diagnost/ctJ - de eunoatere a sMrii, fenomenufui, obieetufuf evs-

fuat; ... diagnostietJ - de sxpficare a situafiei existente: ... predietivtJ, de prognosticare ~i orienta rea activitatii didactice, atat de predare

cAl ~I de invAtsre, coneretizatA in decizilte de ameliorare sau de reprolectare curricuJara.;

.. selsetlvtJ- asigura ieramizarea ~i clasificarea elevilor intr-un mediu competitiv .

.. feed-back (de reglaj i autoreglaj); analiza rezultatelor ob\inute, cu scopuJ de reglare ~i autoreglare conduitei ambilor actori;

.. socisl-economicA: evidentiaza eficienta invat;}mantului, in functie de calitatea ~i valoarea produsului- ~colii;

t Competenfll genera/a: Elaborarea unor produse utlllzabile care d dezvolte spirltul inventiv Jl creativltatea

Utilizarea operatinor de baz:i nace-sare pentru realizarea unei prezen-tAri: copiere, mutare, ~tergere

,

cunoaterea metodelor i combinatiile de taste utilizate in copiere/decuparellipire/tergere a unui text sau a unui obiect prin

~strarea formaUilrii cunoaterea metodelor i combinatii lor de taste utilizate in copiere/decuparellipire/tergere a unui text sau a unui obiect prin utilizarea formatari i ablonului forma curent tergerea unui diapozitiv selectarea i glisarea unor dia-pozitive intr-o noua amplasare inserarea unui diapoZitiv dintr-o I alta prezentare

Folosirea instrumen-Copiere, Deco-

Lipke pentru a text, imagine,

in cadrul . prezenlAri sau in multe prezentAri

:tive ~tergerea obiectului

I ' a doua sau . i exersarea operatiilor de

a unul text prezentare in alta prin pAstra-

formatarii su~ i prin utilizarea .. ~blonului forma curent

deschiderea a douA sau mai multe i exersarea operatiilor de

a unui obiect in alta cu ajutorul

Reordonarea diapozi- optiunilor copiere/decupare/lipire intr-o prezentare deschiderea a doua sau mai multe

~h>rmm:'::11 uneUunor prezentari i exersarea operatiilor de prezentare copiere/decuparellipire a unui diapozi-

dintr-o prezentare in alta prin pas-formatarii sursa i prin utilizarea

~blonului forma curent exerci~i practice de selectare a unor

. de tergere a lor Pyprl"ltil practice de selectare a unor

i de tergere a lor deschiderea unei prezentan i exer-I sarea selectarii mal multor diapozitive

lor cAtre

--

observarea

~

Identi' temel de proiect

relevan\8 titlului temei de pro-ject la scopul urm~rit stabilirea unui nume pozitiv pentru proiect identificarea problemelor ~i necesitatilor legate de grupul tint~ proiectarea design-ului temel propuse prin activitatea de pro-iect identificarea activitAtilor nece-sare pentru a prelucra elemente-Ie de continut identificarea resurselor software specifice. necesare in prelucrare. pentru realizarea pro-iectului

Cui 11-*"

titluluj terneL a I analizarea ~i comentarea propune-

rilor pentru alegerea tittului proiectului (se poate propune ~i un acronim) Analiza domeniilor de

aplicabilitate a temei. Analiza domeni-itor din care derivc1 tema:crearea plan~elor pentru leetH, folii de retroproiector; crearea unor afi~e pentru ~coala; fluturaliul publicitar; revista Iicoiarc1; pagina de web; lectiile sau pre-zentMle PPT. Stabilirea elementelor distincte de prelucrare grafica. Alegerea resurselor software de prelucrare.

analiza scopului pentru care tema propus~ are aplicabililate analiza posibilitc1tilor de aplicabilitate (crosscurricular~ ~i interdisciplinarn) a proiectului prin implementarea temei discutii in grup privind unitatea de conceptie, design-ul, editarea nominalizarea categoriilor de apli-catii necesare pentru elaborarea pro-iectului

....

(identificarea do-meniilor de apli-cabilitate) studiu de caz (stabilirea design-ului proiectului) portofoliu de proiect (domenii, resurse software, activitati de pro-iect)

- - - , -

~

Documenta-rea i preg:i-I tirea materia-lelor

Finalizarea proiectelor i prezentarea lor

-...-~ . Ccw" ... identificarea tehnicilor de docu- t mentare utitizand surse dlferite: motoare de cAutare, enciclopedii,

de documentare Stabilirea formatelor

DVD-uri stabilirea modului de organiza-re i procesare a materialului originalitatea elementului de idenUtate a proiectului care s:i transmita mesajul dorit selectarea i filtrarea informatii-lor prJn gruparea surselor consul-tate in raport cu tema cercetat:i

de luau Stabllirea unei identi-tali vizuale a proiectului: sigl:i , motto, imagine reprezentativ:i pentru proiect Culegerea materia-lelor

grup a informatiilor

in grup prtvind unitatea de design-ul, editarea

confruntarea ideilor de grup pentru stabilirea design-ului final af siglei pro-iectului studiu individual al unor surse bibli-

lografice, scrierea de articole; intervie-varea unor persoane confruntarea i compararea infor-matlilor, evaluarea uUiitatii ideHor i II; t acestor idei

machetarea tuturor fi~ierelor Concatenarea mate- copierea tuturor fi!ilerelor In sursa care alcAtuiesc structura proiec- rialelar dup~ structura exerci\ii de testare a funqionalita\ii tului stabilit~ proiectului verificarea tuturor conexiunifor Finalizarea proiec- editarea de pliante, bro~uri , prezen-cAire baza de date sau intre pa- telor tan Power Point ginila Web Realizarea sintezelor confruntarea ideilar de grup pentru accesibilitatea. claritatea ~i de prezentare realizarea sintezei de prezentare relevanta materialelor de prezen- Prezentarea, publica- utilizarea instrumentelor specifice tare rea materialelor. Realiza- realizarii prezenUirilor pubUce(video- alegerea materialelor reprezen- rea de expozitii proiector, f1ipchart, Smart Board) tative in vederea publicarii pentru Publicarea pe site-ul imp:irtirea rolurilor de prezentatori asigurarea motivarii grupurilor de colii a celor mal reui- intre membrii echipei de project

--

(identificarea tehnicilor de do-cumentare) investlgatia (studiul individual al resurselor bibli-ografice) portofoliu de project (identitate project, inventar!-erea materialelor)

Mrti conceptu-ale (machetarea proiectului) portofoliu de project (realizare priante, brouri) proiect de pre-zentare (sintez:i de prezentare Power Paint)

INSTRUMENTE DE EVALUARE A COMPETENTELOR LA DISCIPLINA TEHNOLOGIA INFORMATIEI ~I A COMUNICATIILOR

Teorla ~i practica 8valuflrii evidentiatii mal multe criterii pe baza carara pot fi clasifi-cati itemil . Unul dintra enteriile eel mai des utilizate este acela at gradulul de oblectlvltate oferit in 8valuare. In funcVe de acest criteriu, itemii pot fi clasifica\i in trei mari categorii;

1. ITEMII OBIECTIVI

Asiguffi un grad de obiectivitate ridlcat 1n masurarea rezultatelor ~colare ~i testea-za un numar mare de elemente de continut intr-un interval de timp ralatlv scurt. Rflspunsul

a~teptat 9ste bine determinat, ca !ii modalitatea de notare a acestuia . Din aceasta categorie fac parte:

1.1. Itemi cu alegere duala

Alegerea duala presupune formutarea unei cerinte cu douc\ variante complementa-ra de rc\spuns (Adev(JraUFals, DB/Nu, CorectJlncorect etc.).

Se pot verifica prin intermediul itemilor cu alegere dual~ : .. competente de utilizare corect~ din punct de vedere sintacUc a unor expresii

(functii, nota\ii etc.); .. intelegerea semnifica\iei unor notiuni din terminologia de specialitate (denumiri,

instrumente de prelucrare, propriet~ti etc.) .. recunoalJterea unor explicaVi, defini\ii sau imagini . Pentru proiectarea corecta a itemilor cu alegere dual~ este necesar~ respectarea

cerin\elor: formularea clarlj B enunlului, ffJrlj ambiguitfJti SBU formullJri incomplete. Intrebarea: -Este corect~ formula =COUNT(C1:C4)?" genereaza 0 alta intrebare:

"Din ce punct de vedere?-. Din punct de vedere sintactic este corect~ , tns~ ea este ambi-gua privind zona de date pentru care se dorelJte num~rarea intranlor. Ambiguitatea poste fi

47

48

elimina1a prin reformularea intreMrii in felul urmator: ~Pentru a ob~ne numarul de intrari din campurile numerice ale zonei C1:C4 vom putea utiliza formula =COUNT(C1:C4)?~

dac~ se solicit~ apracieraa cu ADEVARATIFALS, se vcr evita enunturi'e foarle genera/e;

sa/ecleraa unor enunturi ra/evente pentru domeniul de cunoalere sau cale-goria de compelente testat~ (uneori, eforlul de a realiza Munturi f~ra echivcc duea la elaborarea da itemi nesemnificalivi din punct de vedere educational sau tiinlific);

De exemplu , propozitia: ~Orice sistem de operara asta format din una sau mai mul-te componente. (ADEVARAT/FALSt este nesamnificativa din punct de vedere litiintific.

se va evita utilizaraa unor anunturi negativa, acastaa conduetmd la rafionamen-fe ce folosesc dubla negatie, inductmd un grad Tnalt de ambiguitate;

se vor avita enunturile lungi i comp/axe, prin eliminarea a/emente/or redun-dante, inutile Tn raport cu ideea enuntulul I carinta itemuluf; nu se va fo/os; un limba) academic, 0 termino/ogie toarte spec;afizat~ sau 0 constructie lingvisticif

stufoas~ i greoaie; sa va avita inlroducarea a douif ide; 'nlr-un singur enunt cu exceplia cazufui in

care se dorete evidenfierea rela,ie; dintre acestaa; De exemplu, enuntul"Cu ajutorul referintelor de celule , aveti posibWtatea sa utilizati

intr-o formula datele continute in diferite parti ale foli de lucru, dar nu puteti utiliza valoarea dintr-o celula in mal multe formule. (AdevaraVFalst. conVne 0 prima atirmatie adevaraUi , a doua fiind falsa.

Cum relatia logica dintre cele douA propozitli nu este formulatA explicit (conjunc-ti6-/, disjunClie--sau, disjunqie exclusiva-ori ... ,ori ... , jmplicatie--dac~ ... atunci ... sau echi-valenta-daclf i numai dacif ... stunci ... ). raspunsul Adev~rat sau Fa's va ti ales mai mult pe considerente de inspiratie decat litiintifice.

enunturi'e vcr fi aproximstiv ega/e ca lungime; enunturile adev~r8te sau false vor Ii aproximativ aga'e ca numi1r, dar nu exact

ega/e, deoarace acesta sr pulea constltui un Indiciu duptJ cara e/evul incearc~ sif ghiceascif r~spunsul caract.

EXEMPLU Clasa: a X-a Competen,e de evaluat : Editare