ghid de evaluare a conformarii_2010

care

organizaţia subscrie

1.1.1. Structura metodeiMetoda este formată din următoarele seturi de fişe independente:

Fişa A – „Obligaţiile angajatorului”; Fişa B – „Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor”; Fişele C – „Cerinţe generale”; Fişele D – „Cerinţe specifice”.

Fişa A cuprinde indicatori formulaţi pe baza articolelor din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 şi din normele metodologice de aplicare a acestei legi care fac referire la obligaţii ale angajatorului privind asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor.

Fişa B cuprinde indicatori privind drepturile şi obligaţiile lucrătorilor stabilite prin prevederi ale Legii nr.319/2006 şi normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Fişele C cuprind 23 de fişe corelate cu prevederi ale unor acte normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabile în mod general agenţilor economici.

Fişele D sunt elaborate în mod particular pentru fiecare organizaţie şi sunt corelate cu prevederile instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi cu alte cerinţe specifice organizaţiei.

Fişele A şi B sunt destinate evaluării managementului organizaţiei faţă de cerinţele legale şi se aplică o singură dată, la nivelul întregii organizaţii.

Fişele relevante din seturile C şi D se aplică pentru fiecare compartiment, loc de muncă sau activitate care face obiectul evaluării (fig.5.2).

1.1.2. Structura fişelor şi modul de utilizarePentru fiecare fişă sunt indicate criteriile de audit reprezentate de elementele de legislaţie naţională

precum şi directivele europene pe care le transpun aceste acte normative, acolo unde este cazul.Fişa conţine o listă de verificare formată din indicatori formulaţi astfel încât să fie în mod direct

corelaţi cu prevederi ale actelor normative care constituie criteriile de audit. Fiecare indicator al fişei este evaluat pe baza informaţiilor verificate culese din teren de către

echipa de evaluare şi notat prin acordarea unui punctaj, în funcţie de măsura în care aceste informaţii arată îndeplinirea cerinţelor la care face referire indicatorul. Sistemul de notare permite aprecierea fiecărui indicator astfel:

Neaplicabil (N/A) în situaţia în care cerinţa la care face referire indicatorul nu este aplicabilă obiectivului evaluat;

0 puncte – în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este total neîndeplinită; 1 punct – în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită partiţial, dar în

proporţie de maxim 50%; 2 puncte – în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită parţial, dar în

proporţie de peste 50%; 3 puncte – în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită în totalitate.

Indicatorii au asociaţi coeficienţi de ponderare, având ca valori posibile 1, 2 sau 3, în funcţie de importanţa cerinţei la care face referire indicatorul respectiv.

După evaluarea indicatorilor unei fişe se determină nivelul de conformare şi/sau nivelul de securitate.

1

Legea nr.319/2006

HG nr.1425/2006

FIŞA AObligaţiile angajatorului

FIŞA BDrepturile şi obligaţiile

lucrătorilor

MANAGEMENTORGANIZAŢIE

FIŞELE CCerinţe generale

FIŞELE DCerinţe specifice

Acte normative în domeniul SSM

Instrucţiuni proprii SSM şi alte cerinţe

COMPARTIMENT,LOC DE MUNCĂ,

ACTIVITATE

Fig.1 Structura metodei de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi alte cerinţe la care organizaţia subscrie

Legea nr.319/2006

HG nr.1425/2006

Nivelul de conformare exprimă măsura în care pentru obiectivul analizat sunt respectate cerinţele care formează criteriile de audit, acordând aceeaşi importanţă tuturor cerinţelor.

Nivelul de conformare (NC) se obţine ca raport între Punctajul obţinut (PO) şi Punctajul maxim (PM) şi se exprimă procentual, conform relaţiei:

(5.1)

Punctajul obţinut (PO) este calculat cu relaţia:(5.2)

unde a este totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 3, b - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 2, iar c - totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 1.

Punctajul maxim (PM) este calculat cu relaţia:(5.3)

unde d este numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 3, e - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 2 iar f - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 1.

Nivelul de securitate exprimă măsura în care sunt controlate riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru obiectivul analizat.

Nivelul de securitate (NS) se calculează cu relaţia:

(5.4)

în care Punctajul obţinut (PO) şi Punctajul maxim (PM) se determină cu relaţiile următoare:(5.5)

(5.6)

1.1.3. Aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei

Metoda este aplicată în mod diferenţiat, pe de o parte la nivelul întregii organizaţii în vederea evaluării managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, prin fişele A şi B, iar pe de altă parte la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă sau activităţilor, în principal, prin fişele C şi D.

Aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei permite obţinerea următoarelor categorii de informaţii:

neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care nu sunt îndeplinite în totalitate;

nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit.1. Documentarea neconformităţilor. Neconformităţile identificate sunt centralizate în Raportul de

acţiuni corective/preventive, întocmit conform modelului din tabelul 5.1.2. Determinarea nivelului de conformare general. Punctajele maxime (PM), punctajele obţinute

(PO) şi nivelurile de conformare parţiale (NC), obţinute pentru fişele A şi B se centralizează în tabelul 5.2 în vederea calculării nivelului de conformare general al managementului organizaţiei în raport cu cerinţele legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

2

Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:

(5.7)

unde POA şi POB sunt punctajele obţinute pentru fişele A şi, respectiv B iar PMA şi PMB - punctajele maxime posibile pentru fişele A şi, respectiv B.

1.1.4. Aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al activităţilor

Din aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al activităţilor se obţin următoarele rezultate:

neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care nu sunt îndeplinite în totalitate;

nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit; nivelul de securitate general al obiectivului evaluat; nivelul de risc al obiectivului evaluat, apreciat pe baza nivelului de securitate general.

1. Documentarea neconformităţilor. Pentru centralizarea neconformităţilor identificate se utilizează şi în acest caz, Raportul de acţiuni corectiv/preventive prezentat în tabelul 5.1.

2. Determinarea nivelului de conformare general. Punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de conformare parţiale (NC) obţinute pentru fiecare din fişele C şi D aplicate se centralizează în tabelul 5.3 în vederea calculării nivelului de conformare general al obiectivului analizat în raport cu criteriile de audit.

Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:

3

Tabelul 5.1Organizaţia:Obiectiv auditat:Data:

RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVECod

indicatorDescrierea neconformităţii Acţiuni

corective/preventiveResponsabil Termen de

realizare


NIVEL DE CONFORMARE GENERAL

Cod fişă

DenumirePunctaj Nivel de

conformaremaxim (PM) obţinut (PO)

A Obligaţiile angajatoruluiB Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

TOTAL NCg

4


NIVEL DE SECURITATE GENERAL

Cod fişă

DenumirePunctaj

Nivel de securitate

Nivel de riscmaxim

(PM)obţinut(PO)

A. Obligaţiile angajatoruluiB. Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

C. Cerinţe generale

D. Cerinţe specifice

TOTAL NSg NRg

Tabelul 5.5.Relaţia de corespondenţă între nivelul de securitate şi

nivelul de risc al obiectivului analizatNivel de securitate Nivel de risc

91-100% Risc mic81-90% Risc mediu71-80% Risc maresub 71% Risc foarte mare


NIVEL DE CONFORMARE GENERAL

Cod fişă

DenumirePunctaj Nivel de

conformaremaxim (PM) obţinut (PO)

C. Cerinţe generale

D. Cerinţe specifice

TOTAL NCg

(5.8)

3. Determinarea nivelului de securitate general. Punctajele maxime (PM), punctajele obţinute (PO) şi nivelurile de securitate parţiale (NS) determinate pentru fişele A şi B dar şi pentru fiecare din fişele C şi D utilizate se centralizează în tabelul 5.4, unde se calculează nivelul de securitate general al obiectivului analizat.

Nivelul de securitate general (NSg) este dat de relaţia:

(5.9)

unde PO şi PM reprezintă punctajele obţinute, respectiv cele maxime posibile determinate pentru fişele A şi B utilizate la evaluarea managementului organizaţiei precum şi pentru fişele C şi D aplicate în mod direct obiectivului evaluat.

4. Determinarea nivelului de risc general. Nivelul de securitate este un indicator convenţional sintetic, invers proporţional cu nivelul de risc. Astfel nivelul de risc al sistemului de muncă analizat poate fi apreciat în funcţie de valoarea nivelului de securitate pe baza unei relaţii de corespondenţă cum este cea prezentată în tabelul 5.5.

5

1.1.5. Fişa A – Obligaţiile angajatorului

A. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI

Criterii de auditLegislaţie naţională Legislaţie UE

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

Directiva 89/391/CEE

Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

-

N/A - Neaplicabil0 – Deloc1 – Parţial (≤50%)2 – Parţial (>50%)3 – Complet

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.1. Angajatorii care au lucrători în acelaşi loc de

muncă colaborează pentru asigurarea măsurilor de SSM.art.2, 7(5), 16(2), 20(3)art.82, 175

3

A.2. Sunt realizate activităţile de prevenire şi protecţie prin lucrători desemnaţi sau servicii de prevenire şi protecţie interne/externe.art.7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 9(4)art.13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1), 24(3), 28, 33

3

A.3. Personalul care realizează activităţile de prevenire şi protecţie este competent şi suficient.art.7(1), 9(1), 9(4)art.21, 22(1), 23, 26(1), 26(3)

3

A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi sunt stabilite măsurile de prevenire adecvate, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri.art.7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36

3

A.5. Angajatorul stabileşte şi implementează măsurile de securitate şi sănătate în muncă pe baza principiilor generale de prevenire. art.7(3)

2

A.6. Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu comportă obligaţii financiare pentru lucrători.art.7(6)

1

A.7. Atribuţiile lucrătorilor desemnaţi/serviciilor interne privesc numai SSM şi aspectele complementare, iar aceştia au la dispoziţie timpul necesar şi mijloacele adecvate pentru exercitarea acestor atribuţii.art.8(6)art.22(2), 24(2), 25, 26(2)

2

A.8. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile interne/externe colaborează între ei ori de câte ori este necesar.art.9(3)art. 26(4), 30

2

6

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru

acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor (inclusiv a altor persoane prezente în unitate) şi a stabilit legăturile cu serviciile externe de urgenţă.art.10(1)

3

A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.art.10(2)

3

A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea şi echipamentul pus la dispoziţie este adecvat mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.art.10(3)

2

A.12. Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile care trebuie aplicate în cazul unui pericol grav şi iminent.art.11(1), 11(3)art.101, 102, 103, 104

3

A.13. Angajatorul ţine evidenţa accidentelor de muncă, accidentelor uşoare, a bolilor profesionale şi a incidentelor periculoase.art.12(1)c, 32(1), 34(5)art.135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 162, 172, 173, 174

2

A.14. Angajatorul comunică şi elaborează pentru autorităţile competente rapoarte privind accidentele suferite de angajaţii săi şi evenimentele produse.art.12(1)d, 27(1), 32(2)art.108, 109

2

A.15. În faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie sunt adoptate soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă.art.13 a)

2

A.16. Există şi se aplică un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor.art.13b)art.46

3

A.17. Unitatea are autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.art.13 c)art.3, 4, 5, 6, 11

2

A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fişa postului atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate.art.13 d)

2

A.19. Angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi a locurilor de muncă.art.13 e)

3

7

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.20. Angajatorul asigură şi controlează

cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art.13 f)

3

A.21. Angajatorul asigură materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor (afişe, pliante, filme etc.).art.13 g)art.189(1), 189(2)

2

A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi protecţie necesare.art.13h)

3

A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică.art.13 i)

3

A.24. Sunt angajate persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute.art.13 j).

3

A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic al angajaţilorart.13 j), 25(1), 25(2)art.27

3

A.26. Angajatorul ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.art.13 k)art.105, 106, 107

3

A.27. Angajatorul asigură funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice.art.13 l)

3

A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu inspectorul de muncă (prezintă documentele şi dă relaţiile solicitate, desemnează lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor).art.13 m), 13 o)

2

A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi a cercetării evenimentelor.art.13 n)

3

8

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.30. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţia de

a nu modifica starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane.art.13 p)art.111

1

A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art.13 q)

3

A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale de protecţie şi inlocuirea acestora în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie.art.13 r), 13 s)

3

A.33. Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit persoanelor care lucrează în condiţii care impun acest lucru.art.14

3

A.34. Condiţiile de acordare a alimentaţiei de protecţie sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual.art.14

2

A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu şi gratuit materiale igienico-sanitare.art.15(1)

2

A.36. Condiţiile de acordare a materialelor igienico-sanitare sunt stabilite prin cotractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual.art.15(2)

2

A.37. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii/unităţii cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau funcţii, măsurile de prim ajutor, stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor.art.16(1), 18(7)

3

A.38. Lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor au acces la evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, evidenţa evenimentelor şi rapoartele privind aceste evenimente, informaţii privind măsurile din domeniul SSM şi informaţii de la instituţiile de control şi autorităţile competente din domeniu.art.17

2

A.39. Angajatorul consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi permite participarea acestora (incusiv cu propuneri) la discutarea problemelor SSM.art.18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5)art.29, 56

2

A.40. Reprezentanţii lucrătorilor dispun de timp şi mijloace adecvate pentru exercitarea atribuţiilor.art.18(6)

2

9

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.41. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi

specifice în domeniul SSM au posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari în timpul vizitelor de control.art.18(8)

2

A.42. Este înfiinţat şi organizat comitetul de securitate şi sănătate în muncă.art.19art.57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64

3

A.43. Angajatorul asigură funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă.art.19art.65, 66

3

A.44. Se exercită atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă pentru realizarea informării, consultării şi participării lucrătorilor.art.67

3

A.45. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă.art.68, 69, 70, 71, 72, 73

2

A.46. Angajatorul asigură condiţiile pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru specifice locului de muncă şi postului său.art.20(1), 20(2), 20(4)art.55, 77, 81

3

A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează pe cheltuiala lucătorilor şi/sau a reprezentanţilor, are loc în timpul programului de lucru iar pentru reprezentanţii lucrătorilor se poate realiza şi în exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii.art.21art.76(1), 76(2)

1

A.48. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.art.78, 79, 80

2

A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii introductiv-generale.art.83, 84, 85, 86, 87, 88, 89

3

A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul de muncă.art.90, 91, 92, 93, 94

3

A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii periodice.art.95, 96, 97, 98, 99, 100

3

A.52. Evenimentele care au produs incapactitate temporară de muncă sunt cercetate de către angajator, iar rezultatele cercetărilor sunt consemnate în procese verbale.art.29(1) a), 29(2)art.114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122-134

2

10

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereA.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentul

intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare stabilesc condiţiile de alegere de către lucrători a reprezentanţilor lor cu răspunderi specifice în domeniul SSM.art.52, 53

2

A.54. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile sale privind comunicarea, cercetarea şi înregistrarea evenimentelor produse în afara graniţelor României, în care sunt implicaţi lucrători ai săi, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public su a îndatoririlor de serviciu.art.143, 144, 145, 146

2

A.55. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile privind comunicarea evenimentelor produse pe teritoriul României, în care sunt implicaţi cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.art.147(1)

2

A.56. Angajatorul este prezent sau este reprezentat la cercetarea cazurilor de boală profesională.art.152, 154, 155, 156, 157

1

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3

a =


b =


c =

Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3

d =


e =


f =

NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POA = a + b + c =

Nivel de conformare:

NCA = POA/ PMA 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMA = 3(d + e + f) =NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POA = a3 + b2 + c1 =

Nivel de securitate:

NSA = POA/ PMA 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMA = 3(d3 + e2 + f1) =

11

1.1.6. Fişa B – Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor

B . DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR


Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006


Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

-


Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereB.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav şi

iminent părăsesc locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia, cu excepţia situaţiilor în care acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.art.11(2), 11(4)art.101, 102

3

B.2. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor formulează propuneri privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi propuneri şi cereri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.art.18art.67g, 67i

1

B.3. Lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în procesul de muncă.art.22

3

B.4. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie.art.23(1)a, 23(2)

3

B.5. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă utilizează corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul destinat pentru păstrare.art.23(1)b, 23(2)

3

12

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereB.6. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de

muncă nu scot din funcţiune, nu modifică, nu schimbă şi nu înlătură arbitrar dispozitivele de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi utilizează corect aceste dispozitive.art.23(1)c, 23(2)

3

B.7. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă comunică imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.art.23(1)d, 23(2)

3

B.8. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă aduc la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană.art.23(1)e, 23(2)

2

B.9. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.art.23(1)f, 23(2)

1

B.10. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate.art.23(1)g, 23(2)

1

B.11. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă şi-au însuşit şi respectă prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.art.23(1)h, 23(2)

3

B.12. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de muncă dau relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.art.23(1)i, 23(2)

2

B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată angajatorului de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestora.art.26

2

B.14. Lucrătorii şi-au ales reprezentanţii cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art.52

1

13

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereB.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorului

numărul şi numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art.54

1

B.16. Lucrătorii şi-au desemnat reprezentanţii în comitetul de securitate şi sănătate în muncă dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.art.60(2)

1

14


a =


b =


c =


d =


e =


f =

NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POB = a + b + c =


NCB = POB/ PMB 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMB = 3(d + e + f) =NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POB = a3 + b2 + c1 =


NSB = POB/ PMB 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMB = 3(d3 + e2 + f1) =

15

1.1.7. Fişele C – Cerinţe generale

C . CERINŢE GENERALE

CUPRINS

Cod Denumire listăCriterii de audit

Legislaţie naţională

Legislaţie UE

C.1. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

HG 1091/2006 1989/654/CEE

C.2. Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

HG 971/2006 92/58/CEE

C.3. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

HG 1146/2006 89/655/CEE95/93/CE2001/45/CE

C.4. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

HG 1028/2006 1990/270/CEE

C.5. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utiIizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

HG 1048/2006 89/656/CEE

C.6. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

HG 1051/2006 1990/269/CEE

C.7. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

HG 493/2006HG 601/2007

2003/10/CE

C.8. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

HG 1876/2005HG 601/2007

2002/44/CE

C.9. Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici

HG 1218/2006 98/24/CE91/322/CEE2000/39/CE2006/15/CE

C.10. Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă

HG 1092/2006 2000/54/CE

C.11. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

HG 1093/2006 2004/37/CE

C.12. Protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest

HG 1875/2005HG 601/2007

83/477/CEE91/382/CEE98/24/CE2003/18/CE

C.13. Cerinţe minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive

HG 1058/2006 99/92/CEE

C.14. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice

HG 1136/2006 2004/40/CE

16

Cod Denumire listăCriterii de audit

Legislaţie naţională

Legislaţie UE

C.15. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile

HG 300/2006HG 601/2007

92/57/CEE

C.16. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor

HG 1007/2006 92/29/CEE

C.17. Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă în industria extractivă de suprafaţă şi subteran

HG 1049/2006 92/104/CEE

C.18. Cerinţe minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj

HG 1050/2006 92/91/CEE

C.19. Cerinţe minime de securitate şi sănătate la bordul navelor de pescuit

HG 1135/2006 93/103/CEE

C.20. Protecţia tinerilor la locul de muncă HG 600/2007 94/33/CEC.21. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor HG 355/2007 -C.22. Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu

temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă

Ordonanţă de urgenţă 99/2000

-

C.23. Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale

Ordin 706/2006

-

17

C1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ


HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă



Nota 1: Conform art.2, prevederile HG 1091/2006 nu se aplică:a) mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de muncă

din interiorul mijloacelor de transport;b) şantierelor temporare sau mobile;c) industriilor extractive;d) vaselor de pescuit;e) câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau forestiere,

dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii.Nota 2: Conform art.5, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are

contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.1. Locurile de muncă utilizate pentru prima

dată după 01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate:1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor.art.6, anexa 1 pct.2

3

C.1.2. 2. Instalaţii electriceInstalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.art.6, anexa 1 pct.3

3

C.1.3. Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă.art.6, anexa 1 pct.3

3

C.1.4. Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de protecţie au ţinut seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţile componente ale instalaţiei.art.6, anexa 1 pct.3

3

C.1.5. 3. Căi şi ieşiri de urgenţăCăile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii libere.art.6, anexa 1 pct.4.1

3

18

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.6. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor

şi ieşirilor de urgenţă corespund utilizării, echipamentului, dimensiunilor locului de muncă, precum şi numărului maxim de persoane care pot fi prezente, asigurând evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru, în caz de pericol.art.6, anexa 1 pct.4.2, 4.3

3

C.1.7. Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante.art.6, anexa 1 pct.4.4

3

C.1.8. Uşile de ieşire în caz de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise cu uşurinţă de către orice persoană în caz de urgenţă.art.6, anexa 1 pct.4.4

3

C.1.9. Căile şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate, iar semnalizarea este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare.art.6, anexa 1 pct.4.5

2

C.1.10. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea sunt menţinute libere de orice obstacole.art.6, anexa 1 pct.4.6

3

C.1.11. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.art.6, anexa 1 pct.4.7

3

C.1.12. 4. Detectarea şi prevenirea incendiilorLocurile de muncă sunt prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă.art.6, anexa 1 pct.5.1

3

C.1.13. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate corespunzător.art.6, anexa 1 pct.5.2

3

C.1.14. 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închiseLa locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art.6, anexa 1 pct.6.1

3

C.1.15. Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare.art.6, anexa 1 pct.6.1

3

C.1.16. Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.art.6, anexa 1 pct.6.1

3

19

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.17. Instalaţiile de ventilare mecanică sau de

aer condiţionat funcţionează astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenţi de aer.art.6, anexa 1 pct.6.2

1

C.1.18. Depunerile sau impurităţile care pot crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei sunt eliminate fără întârziere.art.6, anexa 1 pct.6.2

2

C.1.19. 6. Temperatura în încăperiTemperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru este adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de lucru utilizate şi ce cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art.6, anexa 1 pct.7.1

1

C.1.20. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde destinaţiei specifice.art.6, anexa 1 pct.7.2

1

C.1.21. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile permit evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă.art.6, anexa 1 pct.7.3

1

C.1.22. 7. Iluminatul natural şi artificialÎn măsura în care este posibil, locurile de muncă au iluminat natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial adecvat.art.6, anexa 1 pct.8.1

1

C.1.23. Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru şi de pe căile de acces şi de circulaţie sunt amplasate astfel încât să nu existe riscul de accidentare al lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.art.6, anexa 1 pct.8.2

1

C.1.24. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o intensitate suficientă.art.6, anexa 1 pct.8.3

3

C.1.25. 8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale încăperilorPardoselile locurilor de muncă sunt lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri înclinate periculoase, sunt fixe, stabile şi nealunecoase.art.6, anexa 1 pct.9.1

2

C.1.26. Încăperile care cuprind posturi de lucru sunt izolate termic, corespunzător tipului de întreprindere şi activităţii fizice a lucrătorilor.art.6, anexa 1 pct.9.1

1

C.1.27. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi sunt menţinute curate şi sunt renovate.art.6, anexa 1 pct.9.2

1

20

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.28. Pereţii transparenţi sau translucizi, în

special pereţii de sticlă sunt semnalizaţi clar şi sunt construiţi din materiale securizate sau sunt separaţi de posturile de lucru şi căile de circulaţie.

art.6, anexa 1 pct.9.3

3

C.1.29. Accesul pe acoperişurile construite din materiale cu rezistenţă insuficientă este permis numai dacă există echipamente care să asigure executarea lucrării în condiţii de securitate.art.6, anexa 1 pct.9.4

3

C.1.30. 9. Ferestre şi luminatoareLucrătorii pot deschide, închide, regla şi fixa ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de securitate (inclusiv poziţionarea şi fixarea acestora la deschidere).art.6, anexa 1 pct.10.1

2

C.1.31. Ferestrele şi luminatoarele sunt concepute în raport cu echipamentele de curăţare sau sunt prevăzute cu dispozitive care permit curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care execută această operaţie sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau în jurul acesteia.art.6, anexa 1 pct.10.2

2

C.1.32. 10. Uşi şi porţiPoziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor precum şi materialele folosite la construcţia acestora corespund naturii şi utilizării încăperilor sau incintelor.art.6, anexa 1 pct.11.1

2

C.1.33. Uşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii.art.6, anexa 1 pct.11.2

3

C.1.34. Uşile şi porţile batante sunt transparente sau au un panou transparent.art.6, anexa 1 pct.11.3

1

C.1.35. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor care nu sunt construite dintr-un material securizat sunt protejate împotriva spargerii dacă există periocul rănirii lucrătorilor.art.6, anexa 1 pct.11.4

2

C.1.36. Uşile glisante sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor.art.6, anexa 1 pct.11.5

1

C.1.37. Uşile şi porţile care se deschid în sus sunt prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor.art.6, anexa 1 pct.11.6

1

C.1.38. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare sunt marcate corespunzător, pot fi deschise din interior în orice moment, fără ajutor special, inclusiv când sunt ocupate toate locurile de muncă.art.6, anexa 1 pct.11.7

3

21

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.39. Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor

destinate în principal circulaţiei vehiculelor prezintă pericol de accidentare, au fost create uşi pentru pietoni în vecinătatea imediată a acestor porţi, marcate clar şi degajate în permanenţă.

art.6, anexa 1 pct.11.8

3

C.1.40. Uşile şi porţile mecanice nu prezintă riscuri de accidentare pentru lucrători, sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi pot fi deschise manual în cazul întreruperii alimentării cu energie, dacă nu se deschid automat în această situaţie.art.6, anexa 1 pct.11.9

2

C.1.41. 11. Căile de circulaţie – zone periculoaseCăile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare sunt amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule, fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătate.art.6, anexa 1 pct.12.1

2

C.1.42. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern sunt dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate.art.6, anexa 1 pct.12.2

1

C.1.43. Căile de circulaţie destinate vehiculelor sunt amplasate astfel încât să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.art.6, anexa 1 pct.12.3

3

C.1.44. Căile de circulaţie sunt marcate clar dacă echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun acest lucru.art.6, anexa 1 pct.12.4

2

C.1.45. Zonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar.art.6, anexa 1 pct.12.5

3

C.1.46. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.art.6, anexa 1 pct.12.5

3

C.1.47. 12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoareScările rulante şi transportoarele funcţionează în condiţii de securitate, sunt prevăzute cu dispozitivele de securitate necesare şi sunt dotate cu dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de identificat.art.6, anexa 1 pct.13

2

22

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.48. 13. Cheiuri şi rampe de încărcare

Cheiurile şi rampele de încărcare corespund dimensiunilor încărcăturilor care se transportă şi au cel puţin un punct de ieşire (pentru docurile lungi, există un punct de ieşire la fiecare capăt, dacă este posibil)..art.6, anexa 1 pct.14.1, 14.2

2

C.1.49. Rampele de încărcare asigură prevenirea căderii lucrătorilor.art.6, anexa 1 pct.14.3

3

C.1.50. 14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi – libertatea de mişcare la postul de lucruÎncăperile de lucru au o suprafaţă, înălţime şi un volum de aer suficiente.art.6, anexa 1 pct.15.1

1

C.1.51. Dimensiunile neocupate a postului de lucru sunt calculate astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă sau, dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrătorul are suficientă libertate de mişcare în apropierea postului său de lucru.art.6, anexa 1 pct.15.2

1

C.1.52. 15. Încăperi pentru odihnăLucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor).art.6, anexa 1 pct.16.1

1

C.1.53. Încăperile pentru odihnă sunt suficient de mari şi sunt prevăzute cu un număr de mese şi scaune cu spătar corespunzător numărului de lucrători.art.6, anexa 1 pct.16.2

2

C.1.54. În încăperile pentru odihnă sunt luate măsuri pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.art.6, anexa 1 pct.16.3

2

C.1.55. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent întrerupte şi nu există o încăpere pentru odihnă, sunt asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor, cu asigurarea protecţiei nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.art.6, anexa 1 pct.16.4

2

C.1.56. 16. Femei gravide şi mame care alăpteazăFemeile gravide şi mamele care alăptează au posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.art.6, anexa 1 pct.17

3

23

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.57. 17. Instalaţii sanitare

Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie vestiare cu dimensiuni suficiente, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei, uşor accesibile şi prevăzute cu scaune.art.6, anexa 1 pct.18.1.1., 18.1.2, 18.1.3

1

C.1.58. Vestiarele permit depozitarea separată a îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi efectele personale, când este necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, murdărie).art.6, anexa 1 pct.18.1.2

2

C.1.59. Lucrătorii îşi pot încuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar sau alt loc stabilit.art.6, anexa 1 pct.18.1.2, 18.1.4

1

C.1.60. Dacă natura activităţii impune, lucrătorii au la dispoziţie duşuri cu apă curentă rece şi caldă, suficient de încăpătoare şi în număr suficient, separate sau utilizate separat de bărbaţi şi femei.art.6, anexa 1 pct.18.2.1, 18.2.2

1

C.1.61. Dacă duşurile nu sunt necesare, sunt prevăzute chiuvete cu apă curentă (şi caldă, dacă este necesar), adecvate şi în număr suficient, amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor şi separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art.6, anexa 1 pct.18.2.3

1

C.1.62. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, există o cale uşoară de comunicare între ele.art.6, anexa 1 pct.18.2.4

1

C.1.63. Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, în apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri sau chiuvete, cu cabine de WC-uri separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art.6, anexa 1 pct.18.3

1

C.1.64. 18. Încăperi pentru acordarea primului ajutorÎn funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul activităţii şi de frecvenţa accidentelor, sunt asigurate una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor, semnalizate corespunzător, echipate cu instalaţii şi dispozitive corespunzătoare şi care permit accesul cu brancarde.art.6, anexa 1 pct.19.1, 19.2

3

24

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.65. Echipamentul de prim ajutor este disponibil

în toate locurile unde condiţiile de lucru o cer, este marcat corespunzător şi este uşor accesibil.art.6, anexa 1 pct.19.3

3

C.1.66. 19. Lucrători cu dizabilităţiLa organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători.art.6, anexa 1 pct.20

3

C.1.67. 20. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate de către lucrători în cursul activităţii sunt organizate astfel încât pietonii sau vehiculele să circule în condiţii de securitate.art.6, anexa 1 pct.21.1

3

C.1.68. Locurile de muncă în aer liber sunt iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă.art.6, anexa 1 pct.21.2

2

C.1.69. Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol.art.6, anexa 1 pct.21.3

3

C.1.70. 21. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.art.6, anexa 1 pct.22.1

3

C.1.71. Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea.art.6, anexa 1 pct.22.2

3

C.1.72. 22. Principii ergonomiceDimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic.art.6, anexa 1 pct.23.1

2

25

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.73. Au fost eliminate poziţiile forţate,

nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a asigurat posibilitatea de modificare a poziţiei în timpul lucrului.art.6, anexa 1 pct.23.2

2

C.1.74. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii desfăşurate.art.6, anexa 1 pct.23.3

2

C.1.75. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci).art.6, anexa 1 pct.23.4

2

C.1.76. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.art.6, anexa 1 pct.23.5

2

C.1.77. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.art.6, anexa 1 pct.23.6

2

C.1.78. Sunt luate măsuri pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare a corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale braţelor.art.6, anexa 1 pct.23.7

2

C.1.79. Locurile de muncă aflate deja în folosinţă la 01.10.2006 îndeplinesc următoarele cerinţe minime de securitate şi sănătate:1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care adăpostesc locurile de muncă au o structură şi o rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor.art.7, anexa 2 pct.2

3

C.1.80. 2. Instalaţii electriceInstalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.art.7, anexa 2 pct.3

3

C.1.81. Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau indirectă.art.7, anexa 2 pct.3

3

C.1.82. Instalaţiile electrice şi dispozitivele de protecţie corespund tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competenţei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.art.7, anexa 2 pct.3

3

26

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.83. 3. Căi şi ieşiri de urgenţă

Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute în permanenţă libere şi conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.art.7, anexa 2 pct.4.1

3

C.1.84. Numărul de căi de salvare şi ieşiri de urgenţă este corespunzător şi asigură, în caz de pericol, evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.art.7, anexa 2 pct.4.2, 4.3

3

C.1.85. Uşile de ieşire în caz de urgenţă se deschid spre exterior şi nu sunt glisante sau turnante.art.7, anexa 2 pct.4.4

3

C.1.86. Uşile de ieşire de urgenţă nu sunt încuiate sau fixate şi pot fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice lucrător.art.7, anexa 2 pct.4.4

3

C.1.87. Căile şi ieşirile de urgenţă sunt semnalizate, iar semnalizarea este rezistentă şi plasată în locurile corespunzătoare.art.7, anexa 2 pct.4.5

2

C.1.88. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea sunt menţinute libere de orice obstacole.art.7, anexa 2 pct.4.6

3

C.1.89. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.art.7, anexa 2 pct.4.7

3

C.1.90. 4. Detectarea şi prevenirea incendiilorLocurile de muncă sunt prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă.art.7, anexa 2 pct.5.1

3

C.1.91. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate corespunzător.art.7, anexa 2 pct.5.2

3

C.1.92. 5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închiseLa locurile de muncă în spaţii închise se asigură suficient aer proaspăt, având în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art.7, anexa 2 pct.6

3

C.1.93. Sistemul de ventilare forţată este menţinut în stare de funcţionare.art.7, anexa 2 pct.6

3

C.1.94. Avariile sunt semnalizate de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.art.7, anexa 2 pct.6

3

27

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.95. 6. Temperatura în încăperi

Temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru este adecvată organismului uman, ţinând seama de metodele de lucru utilizate şi ce cerinţele fizice impuse lucrătorilor.art.7, anexa 2 pct.7.1

1

C.1.96. Temperatura din camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, grupurile sanitare, cantine şi încăperile pentru acordarea primului ajutor corespunde destinaţiei specifice.art.7, anexa 2 pct.7.2

1

C.1.97. 7. Iluminatul natural şi artificialÎn măsura în care este posibil, locurile de muncă au iluminat natural suficient şi sunt prevăzute cu iluminat artificial adecvat.art.7, anexa 2 pct.8.1

1

C.1.98. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial sunt prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o intensitate suficientă.art.7, anexa 2 pct.8.2

3

C.1.99. 8. Uşi şi porţiUşile transparente sunt marcate corespunzător, la înălţimea vederii.art.7, anexa 2 pct.9.1

3

C.1.100. Uşile şi porţile batante sunt transparente sau au un panou transparent.art.7, anexa 2 pct.9.2

1

C.1.101. 9. Zone periculoaseZonele periculoase unde există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte sunt prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi şi sunt marcate clar.art.7, anexa 2 pct.10

3

C.1.102. Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea lucrătorilor autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.art.7, anexa 2 pct.10

3

C.1.103. 10. Încăperi şi zone pentru odihnăLucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare, dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor impun acest lucru (cu excepţia birourilor sau încăperilor de lucru similare, care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor).art.7, anexa 2 pct.11.1

1

C.1.104. Încăperile şi zonele pentru odihnă sunt prevăzute cu mese şi scaune cu spătar.art.7, anexa 2 pct.11.2

2

C.1.105. În încăperile pentru odihnă sunt luate măsuri pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.art.7, anexa 2 pct.11.3

2

28

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.106. 11. Femei gravide şi mame care

alăpteazăFemeile gravide şi mamele care alăptează au posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.art.7, anexa 2 pct.12

3

C.1.107. 12. Instalaţii sanitareDacă lucrătorii trebuie să poarte îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate sau decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alt spaţiu, aceştia au la dispoziţie vestiare corespunzătoare, separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art.7, anexa 2 pct.13.1.1., 13.1.3

1

C.1.108. Lucrătorii işi pot incuia îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru în vestiar.art.7, anexa 2 pct.13.1.2.

1

C.1.109. Vestiarele permit depozitarea separată a îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi efectele personale, când este necesar (de exemplu substanţe periculoase, umiditate, murdărie).art.7, anexa 2 pct.13.1.2

2

C.1.110. Locurile de muncă au în apropierea lor duşuri (dacă natura activităţii impune acest lucru) şi locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete, dotate cu apă curentă rece (şi caldă, dacă e cazul), separate sau utilizate separat de către bărbaţi şi femei.art.7, anexa 2 pct.13.2.1, 13.2.2, 13.2.3

1

C.1.111. 13. Echipamente de prim ajutorLocurile de muncă sunt dotate cu echipamente de prim ajutor, marcate corespunzător şi uşor accesibile.art.7, anexa 2 pct.14

3

C.1.112. 14. Lucrători cu dizabilităţiLa organizarea locurilor de muncă s-a ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de aceşti lucrători.art.7, anexa 2 pct.15

3

C.1.113. 15. Circulaţia pietonilor şi vehiculelorLocurile de muncă în spaţii închise sau în aer liber sunt organizate astfel încât pietonii şi vehiculele să poată circula în condiţii de securitate.art.7, anexa 2 pct.16

3

29

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.114. 16. Locuri de muncă în aer liber

(dispoziţii speciale)Posturile de lucru în aer liber sunt amenajate, pe cât posibil, astfel încât lucrătorii să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteo nefavorabile, căderii obiectelor, zgomotului, influenţelor exterioare vătămătoare, alunecării şi căderii şi să poată părăsi rapid posturile de lucru sau să poată primi rapid asistenţă în caz de pericol.art.7, anexa 2 pct.17

3

C.1.115. 17. Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.art.7, anexa 2 pct.18.1

3

C.1.116. Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt asigurate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea.art.7, anexa 2 pct.18.2

3

C.1.117. 18. Principii ergonomiceDimensiunea locului de muncă s-a realizat în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, de echipamentul de muncă, de mobilierul de lucru, de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, dispozitivele pentru manipularea maselor şi necesitatea asigurării confortului psihofizic.art.7, anexa 2 pct.19.1

2

C.1.118. Au fost eliminate poziţiile forţate, nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a asigurat posibilitatea de modificare a poziţiei în timpul lucrului.art.7, anexa 2 pct.19.2

2

C.1.119. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune corespunzătoare caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii desfăşurate.art.7, anexa 2 pct.19.3

2

C.1.120. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (scaune, bănci).art.7, anexa 2 pct.19.4

2

C.1.121. Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru asigură spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.art.7, anexa 2 pct.19.5

2

30

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.1.122. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia

aşezat sau ortostatică a fost stabilită în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.art.7, anexa 2 pct.19.6

2

C.1.123. Sunt luate măsuri pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare a corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale braţelor.art.7, anexa 2 pct.19.7

2


a =


b =


c =


d =


e =


f =

NIVEL DE CONFORMAREPunctaj obţinut:POC1 = a + b + c =


NCC1 = POC1/ PMC1 100 = ____ [%]Punctaj maxim:PMC1 = 3(d + e + f) =NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POC1 = a3 + b2 + c1 =


NSC1 = POC1/ PMC1 100 = ____ [%]Punctaj maxim:PMC1 = 3(d3 + e2 + f1) =

31

C2. CERINŢE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ


HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

Directiva 92/58/CEE


Nota 1: Conform art.2, prevederile HG 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de reglementările referitoare la introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac referire în mod expres la acest lucru.

Nota 2: Conform art.3, prevederile HG 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.1. Dacă riscurile nu au putut fi evitate sau

reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode şi procedee de organizare a muncii, angajatorul a prevăzut semnalizare de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă şi verifică existenţa acesteia.art.6(1)

3

C.2.2. Alegerea semnalizării de securitate s-a făcut luând în considerare evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.art.6(2)

3

C.2.3. Semnalizarea referitoare la interdicţii este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşie (partea roşie ocupă cel puţin 35% din suprafaţa panoului).art.7, anexa 1 pct.2.1.1, 4, anexa 2 pct.3.1

3

C.2.4. Semnalizarea referitoare la avertismente este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă triunghiulară, cu pictogramă neagră pe fond galben şi margine neagră (partea galbenă acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art.7, anexa 1 pct.2.1.1, 4, anexa 2 pct.3.2

3

C.2.5. Semnalizarea referitoare la obligativitate este realizată prin utilizarea panourilor permanente de formă rotundă, cu pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art.7, anexa 1 pct.2.1.1, 4, anexa 2 pct.3.3

3

32

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.6. Semnalizarea privind localizarea şi

identificarea mijloacelor de salvare ori de prim ajutor se realizează prin utilizarea panourilor permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond verde (partea verde ocupă cel puţin 50% din suprafaţa panoului).art.7, anexa 1 pct.2.1.1, 4, anexa 2 pct.3.4

3

C.2.7. Semnalizarea privind localizarea şi identificarea materialelor şi echipamentelor de prevenire şi de stingere a incendiilor se realizează prin panouri permanente de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie acoperă cel puţin 50% din suprafaţa panoului) şi/sau printr-o culoare de securitate.art.7, anexa 1 pct.2.1.1, 4, anexa 2 pct.3.5, anexa 4.

3

C.2.8. Semnalizarea pe recipiente şi conducte se face prin etichete sau panouri de avertizare/transport, completate cu informaţii suplimentare.art.7, anexa 1 pct.2.1.2, anexa 3 pct.1

3

C.2.9. Semnalizarea pe recipiente şi conducte este sub formă rigidă, autocolantă sau pictată, amplasată pe partea/părţile vizibilă/vizibile.art.7, anexa 1 pct.2.1.2, anexa 3 pct.2, 3

3

C.2.10. Etichetele utilizate pentru semnalizarea pe conducte sunt amplasate vizibil, în vecinătatea locurilor care prezintă cele mai mari pericole (vane, puncte de racordare) şi la distanţe aproximativ egale.art.7, anexa 1 pct.2.1.2, anexa 3 pct.4

3

C.2.11. Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor sau a preparatelor periculoase în cantităţi mari sunt semnalizate prin panouri de avertizare (dacă ambalajele nu sunt etichetate corespunzător), amplasate în apropierea suprafeţei de depozitare sau pe uşa de acces în depozitul respectiv.art.7, anexa 1 pct.2.1.2, 12, anexa 3 pct.5

3

C.2.12. Pictogramele utilizate sunt cât mai simple posibil, fără detalii inutile (pot fi uşor diferite de cele stabilite prin HG 971/2006, dacă semnificaţia lor rămâne neschimbată şi nu provoacă confuzie asupra semnificaţiei).art.7, anexa 2 pct.1.2, 1.3

2

C.2.13. Panourile sunt confecţionate din materiale cât mai rezistente la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant.art.7, anexa 2 pct.1.4

2

C.2.14. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor asigură o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora.art.7, anexa 1 pct.4, anexa 2 pct.1.5

3

C.2.15. Panourile sunt instalate corespunzător din punct de vedere al înălţimii, vizibilităţii şi apropierii de riscul/obiectul semnalat.art.7, anexa 2 pct.2.1

3

33

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.16. Se asigură înlăturarea panourilor în cazul în

care situaţia care le justifică nu mai există.art.7, anexa 2 pct.2.2

2

C.2.17. Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor sunt semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.art.7, anexa 1 pct.2.1.3, anexa 5 pct.1

3

C.2.18. Căile de circulaţie sunt marcate permanent cu o culoare de securitate.art.7, anexa 1 pct.2.1.4, anexa 5 pct.2

3

C.2.19. La utilizarea semnalelor luminoase sunt respectate caracteristicile intrinseci şi regulile generale şi specifice de utilizare.art.7, anexa 1 pct.2.2.1, 8, 9, 10, 11, anexa 6

3

C.2.20. La utilizarea semnalelor acustice sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi codul utilizat.art.7, anexa 1 pct.2.2.1, 8, 9,10, 11, anexa 7

3

C.2.21. La utilizarea comunicării verbale sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile intrinseci şi regulile specifice de utilizare.art.7, anexa 1 pct.2.2.1, 2.2.2, anexa 8

3

C.2.22. La utilizarea gesturilor-semnal sunt respectate cerinţele minime privind caracteristicile, regulile de utilizare specifice şi gesturilor codificate utilizabile.art.7, anexa 1 pct.2.2.2, anexa 9

3

C.2.23. La alegerea semnalizărilor s-a ţinut cont de interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor.art.7, anexa 1 pct.3

2

C.2.24. La stabilirea semnalizării s-a ţinut cont de cerinţele de eficienţă a acesteia.art.7, anexa 1 pct.5

3

C.2.25. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare sunt curăţate, întreţinute, verificate, reparate şi înlocuite periodic pentru asigurarea menţinerii calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale.art.7, anexa 1 pct.6

2

C.2.26. Numărul şi amplasarea mijloacelor şi a dispozitivelor de semnalizare a fost stabilită în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.art.7, anexa 1 pct.7

2

C.2.27. În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor este prevăzută, după caz, semnalizare corespunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.art.8

3

C.2.28. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă.art.9

3

34

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.2.29. Este asigurată instruirea lucrătorilor privind

semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, inclusiv prin instrucţiuni care să cuprindă semnificaţia semnalizării şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.art.10

3

C.2.30. Consultarea şi participarea lucrătorilor include şi aspectele privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.art.11

2


a =


b =


c =


d =


e =


f =



NCC2 = POC2/ PMC2 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMC2 = 3(d + e + f) =NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POC2 = a3 + b2 + c1 =


NSC2 = POC2/ PMC2 100 = ___ [%]Punctaj maxim:PMC2 = 3(d3 + e2 + f1) =

35

C3. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA ÎN MUNCĂ DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ


HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

Directiva 89/655/CEEDirectiva 95/63/CEDirectiva 2001/45/CE


Nota 1: Conform art.2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie:a) echipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă;b) utilizarea echipamentului de muncă – orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi

pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;

c) zonă periculoasă – orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;

d) lucrător expus – orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;e) operator – lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.1. Angajatorul a luat măsurile necesare,

inclusiv la alegerea echipamentului de muncă, pentru ca acest echipament pus la dispoziţia lucrătorilor să poată fi utilizat de către lucrători, fără a le pune în pericol securitatea sau sănătatea.art.3(1), art.3(2)

3

C.3.2. Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru reducerea riscurilor, atunci când nu este posibil să se asigure utilizarea echipamentelor de muncă fără niciun risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art.3(3)

3

C.3.3. Sistemele de comandă îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.1.3, 2.2, 2.2.1, 2.2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2, 2.4

3

C.3.4. Protectorii şi dispozitivele de protecţie îndeplinesc cerinţele minime generale aplicabile echipamentelor de muncă.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.5, 2.8

3

C.3.5. Sunt luate măsuri de protecţie adecvate pentru: stabilizarea sau fixarea echipamentelor

tehnice; riscul ruperii sau spargerii unor elemente

ale echipamentului de muncă; riscul de contact sau de apropiere a

lucrătorilor de părţile echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute.

art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.6, 2.7, 2.10

3

36

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.6. Zonele şi punctele de muncă sau cele de

întreţinere ale unui echipament de muncă sunt iluminate corespunzător, în funcţie de lucrările realizate şi permit accesul lucrătorilor în condiţii de securitate în toate zonele necesare.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.9, 2.16

3

C.3.7. Dispozitivele de avertizare şi semnalizare ale echipamentului de muncă sunt uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de ambiguităţi.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.11, 2.15

3

C.3.8. Echipamentul de muncă este utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.12

3

C.3.9. Operaţiile de întreţinere sunt efectuate numai când echipamentul de muncă este oprit sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu luarea măsurilor de protecţie adecvate.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.13

3

C.3.10. Programul de întreţinere al echipamentului de muncă este respectat şi ţinut la zi.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.13

3

C.3.11. Echipamentul de muncă este prevăzut cu dispozitive uşor de identificat, destinate separării de fiecare din sursele de energie.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.14

3

C.3.12. Reconectarea nu generează riscuri pentru lucrătorii în cauză.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.14

3

C.3.13. Echipamentul de muncă este adecvat pentru protecţia lucrătorilor împotriva: riscurilor de incendiu sau de

supraîncălzire a echipamentului de muncă;

riscurilor de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau alte substanţe produse de către echipamentul de muncă sau utilizate/depozitate în acesta;

riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor produse de acesta ori utilizate/depozitate în acesta;

riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.

art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.17, 2.18, 2.19

3

C.3.14. Echipamentele de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.1

3

C.3.15. Echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor îndeplinesc cerinţele minime suplimentare aplicabile.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.2

3

37

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.16. Instalaţiile şi echipamentele de muncă

electrice sunt proiectate şi fabricate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.6, 3.3.7, 3.3.8, 3.3.9, 3.3.10, 3.3.16.1

3

C.3.17. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt montate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.1, 3.3.1.2 b, 3.3.1.2 c

3

C.3.18. Instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice sunt întreţinute şi exploatate astfel încât să se asigure protecţia împotriva riscurilor generate de energia electrică, precum şi protecţia împotriva pericolelor datorate influenţelor externe.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.1, 3.3.1.2, 3.3.16.2, 3.3.16.3, 3.3.17, 3.3.18

3

C.3.19. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă se aplică măsuri tehnice.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.1.1, 3.3.2.1, 3.3.2.2

3

C.3.20. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, măsurile tehnice sunt completate cu măsuri organizatorice.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.2.1, 3.3.2.3, 3.3.2.4

3

C.3.21. La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează şi se aplică numai măsuri tehnice, una principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi una suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării măsurii principale, şi care să nu se anuleze una pe cealaltă.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.3.1, 3.3.3.2

3

C.3.22. Nu sunt folosite drept protecţie principală următoarele măsuri, cu excepţia instalaţiilor electrice casnice şi a stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune: izolarea amplasamentului; egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor; deconectarea automată în cazul apariţiei

unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.

art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.3.3, 3.3.3.4

3

38

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.23. La instalaţiile şi echipamentele electrice de

înaltă tensiune, sistemul de potecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin legarea la pământ de protecţie, ca măsură obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.4

3

C.3.24. Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt alese cu grad corespunzător de protecţie, în funcţie de zonele cu atmosferă potenţial explozivă.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.5.1

3

C.3.25. Zonarea a fost efectuată de către proiectantul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.5.2

3

C.3.26. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.11

3

C.3.27. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa I de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi este prevăzut(ă) cu legături de protecţie pentru asigurarea protecţiei în caz de defect.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.12, 3.3.13

3

C.3.28. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa II de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi să fie prevăzut(ă), din fabricaţie, cu o izolaţie suplimentară dublă sau întărită.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.14

3

C.3.29. Echipamentul de muncă electric/instalaţia de clasa III de protecţie are asigurată protecţia împotriva atingerii directe şi nu produce o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă de alimentare.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.15

3

C.3.30. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa I de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.19

3

C.3.31. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa II de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.20

3

C.3.32. Utilizarea echipamentului de muncă electric/instalaţiei de clasa III de protecţie se face în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.21

3

C.3.33. Lucrările cu scoatere de sub tensiune la instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice se execută în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.22

3

39

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.3.34. La executarea lucrărilor la instalaţiile sau

echipamentele de muncă electrice se utilizează mijloace de protecţie electroizolante.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.23.1, 3.3.23.2, 3.3.23.3, 3.3.24

3

C.3.35. Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice sunt exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punct de vedere al securităţii muncii.art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.23.4, 3.3.25

3

C.3.36. Angajatorul asigură măsurile privind verificarea echipamentelor de muncă după instalare, după fiecare montare într-un alt loc, periodic, în situaţii speciale, precum şi încercările periodice necesare.art.5

3

C.3.37. Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul a luat măsurile necesare privind utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii acestui echipament.art.6

3

C.3.38. La aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate, angajatorul a luat în considerare postul de lucru, poziţia lucrătorilor şi principiile ergonomice.art.7

3

C.3.39. Angajatorul a asigurat informarea adecvată a lucrătorilor şi, dacă este cazul, fişele de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă.art.8, 9

3

C.3.40. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru instruirea adecvată a lucrătorilor însărcinaţi cu utilizarea, efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii echipamentelor de muncă.art.10

3


a =


b =


c =


d =


e =


f =



NCC3 = POC3/ PMC3 100 = ____ [%]Punctaj maxim:PMC3 = 3(d + e + f) =

40

NIVEL DE SECURITATEPunctaj obţinut:POC3 = a3 + b2 + c1 =



C4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE


HG 1028/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare



Nota 1: Conform art.3, prevederile HG 1028/2006 nu se aplică:a) cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor;b) sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;c) sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;d) sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;e) maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic dispozitiv de

afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament;f) maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”.

Nota 2: Conform art.4, termenii şi expresiile utilizate în HG 1028/2006 sunt definite astfel:a) echipament cu ecran de vizualizare – ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de

procedeul de afişare folosit;b) post de lucru – ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu

tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător;

c) lucrător – orice persoană angajată, definită conform prevederilor art.5 lit.a). din Legea nr.319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru.

41

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.4.1. Angajatorul a evaluat condiţiile de securitate

şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.art.5

2

C.4.2. Angajatorul a luat măsurile corespunzătoare pentru remedierea riscurilor evaluate.art.6, 8

2

C.4.3. Echipamentele îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.art.7, anexă pct.1

2

C.4.4. Mediul de muncă îndeplineşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.art.7, anexă pct.2

2

C.4.5. Interfaţa operator/computer îndeplineşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.art.7, anexă pct.3

2

C.4.6. Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi asupra aspectelor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.art.9, 10

2

C.4.7. Este asigurată consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele specifice locurilor de muncă.art.11

2

C.4.8. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii şi, dacă este necesar, de un examen oftalmologic.art.12, 13

3

C.4.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor.art.14, 15

3

42


a =


b =


c =


d =


e =


f =






43

C5. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA DE CĂTRE LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE LA LOCUL DE MUNCĂ


HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă



Nota 1: Conform art.3(1) şi (2) din HG 1048/2006, prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop, cu următoarele excluderi:

a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;

b) echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare;c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte instituţii de

ordine publică;d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;e) echipamentul sportiv;f) echipamentul de autoapărare sau de descurajare;g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.5.1. Echipamentul individual de protecţie este

acordat şi utilizat în situaţiile în care riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau proceduri de organizare a muncii.art.4

3

C.5.2. Echipamentul individual de protecţie îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate, condiţiile de introducere pe piaţă şi condiţiile specifice.art.5, 6

3

C.5.3. Au fost stabilite condiţiile şi măsurile pentru utilizarea corectă a echipamentelor individuale de protecţie.art.7, 8, 10, 13

3

C.5.4. Angajatorul asigură informarea şi instruirea lucrătorilor privind echipamentul individual de protecţie.art.9, 11, 12

3

C.5.5. Angajatorul asigură evaluarea echipamentului individual de protecţie înainte de alegerea acestuia.art.14, 15

3

C.5.6. Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor în problemele referitoare la echipamentul individual de protecţie.art.19, 20

3

44


a =


b =


c =


d =


e =


f =






45

C6. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN SPECIAL DE AFECŢIUNI DORSOLOMBARE


HG 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare



Nota 1: Conform art.3, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.6.1. Manipularea manuală a maselor de către

lucrători este evitată prin măsuri tehnico-organizatorice sau utilizarea de mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice.art.4

3

C.6.2. Dacă manipularea manuală a maselor de către lucrători nu poate fi evitată, au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor, în special de afecţiuni dorsolombare.art.5, 6, 7

3

C.6.3. Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor privind manipularea manuală a maselor.art.8, 9, 10

3

46


a =


b =


c =


d =


e =


f =






47

C7. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT


HG 493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomotHG 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Directiva 2003/10/CE


Nota 1: Conform HG 493/2006, art.4, parametrii fizici utilizaţi ca predictori de risc au următoarele semnificaţii:

a) presiunea acustică de vârf (pvârf) – valoarea maximă a presiunii acustice instantanee, măsurată cu ponderea în frecvenţă „C”;

b) nivelul de expunere zilnică la zgomot (LEX, 8h) [dB(A) re.20µPa] – media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996 pct.3.6. Această noţiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls;

c) nivelul de expunere săptămânală la zgomot (LEX, 8h) – media ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnică la zgomot într-o săptămână nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996 pct.3.6 (nota2).

Nota 2: Pentru aplicarea prevederilor HG 493/2006, valorile limtă de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnică la zgomot şi presiunea acustică de vârf sunt fixate după cum urmează:

a) valori limită de expunere: LEX, 8h = 87 dB(A) şi respectiv, pvârf = 200 Pa1;b) valori de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 85 dB(A) şi respectiv,

pvârf = 140 Pa2;c) valori de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 80 dB(A) şi respectiv,

pvârf = 112 Pa3.Nota 3: Conform HG 493/2006, art.6 (1), în cazul valorilor limită de expunere, determinarea expunerii

efective a lucrătorului la zgomot trebuie să ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele individuale de protecţie auditivă purtate de acesta.

Nota 4: Conform HG 493/2006, art.6 (2), valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor nu trebuie să ia în considerare efectul utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă purtate de lucrător.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.7.1. Angajatorul a asigurat evaluarea şi

măsurarea nivelurilor de zgomot la care sunt expuşi lucrătorii, cu participarea serviciilor competente şi identificarea măsurilor care trebuie luate pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art.16(1)art.IV pct.2, 3, 5 şi anexă

3

1 140 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa2 137 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa3 135 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa

48

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.7.2. Metodele şi aparatura folosite sunt adaptate

la condiţiile existente, permit determinarea parametrilor fizici utilizaţi ca predictori de risc şi stabilesc dacă, într-o situaţie dată, valorile limită de expunere şi valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea angajatorului sunt depăşite.art.4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 14

3

C.7.3. Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de expunere la zgomot sunt păstrate într-o formă care permite consultarea lor la o dată ulterioară.art.13, 16(2)

3

C.7.4. Evaluarea riscurilor privind expunerea la zgomot a fost realizată acordându-se atenţie elementelor precizate de legislaţie.art.15art.IV pct.4

3

C.7.5. Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori s-au produs modificări semnificative care pot să conducă la expunerea lucrătorilor la zgomot sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii fac necesar acest lucru.art. 16(3)

3

C.7.6. Riscurile generate de expunerea la zgomot sunt eliminate la sursă sau sunt reduse la minimum.art.17, 18, 19art.IV pct.6

3

C.7.7. Au fost luate măsurile tehnice şi organizatorice necesare în cazul în care lucrătorii pot fi expuşi la un zgomot care depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor.art.20, 21

3

C.7.8. Măsurile de eliminare sau reducere la minimum a riscurilor generate de expunerea la zgomot sunt adaptate la nevoile lucrătorilor care aparţin grupurilor sensibile la riscuri specifice.art.IV pct.7

3

C.7.9. Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, lucrătorii au la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditivă, adecvate şi corect ajustate.art.23art.IV pct.8

3

C.7.10. Lucrătorii utilizează în mod corect şi curent mijloacele individuale de protecţie auditivă pe care le au la dispoziţie.art.23art.IV pct.8

3

C.7.11. Angajatorul a luat măsuri pentru a asigura folosirea mijloacelor individuale de protecţie auditivă de către lucrătorii săi.art.24, 25

3

49

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.7.12. Angajatorul a luat măsuri pentru limitarea

expunerii la zgomot.art.26, 27

3

C.7.13. Angajatorul a asigurat informarea şi formarea lucrătorilor expuşi la locul de muncă la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători, privind riscurile generate de expunerea la zgomot.art.28art.IV pct.9

3

C.7.14. Angajatorul a asigurat consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în problemele privind expunerea la zgomot la locul de muncă.art.29art.IV pct.10

3

C.7.15. Angajatorul asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea angajatorului.art.31, 32, 33

3


a =


b =


c =


d =


e =


f =






50

C8. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE VIBRAŢII


HG 1876/22.12.2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţiiHG 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă



Nota 1: Expresiile utilizate de HG 1876/2005 au următoarea semnificaţie:a) vibraţie transmisă sistemului mână-braţ – vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă

sistemului uman mână-braţ, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special afecţiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare, afecţiuni neurologice sau musculare;

b) vibraţie transmisă întregului corp – vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă întregului corp, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special lombalgie şi traumatisme ale coloanei vertebrale.

Nota 2: Conform HG 1876/2005, art.5(1), pentru vibraţiile transmise sistemului mână-braţ:a) valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8 ore,

este de 5 m/s2;b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată pentru o perioadă de

referinţă de 8 ore, este de 2,5 m/s2.Nota 3: Conform HG 601/2007, art.II pct.2, pentru vibraţiile transmise întregului corp:

a) valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 1,15 m/s2;

b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată la o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 0,5 m/s2.

51

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.8.1. Angajatorul a asigurat evaluarea şi, după

caz, măsurarea nivelurilor de vibraţii mecanice la care sunt expuşi lucrătorii, cu ajutorul serviciilor competente.art.7(2), 8 şi anexăart.II pct.3, 4, 5

3

C.8.2. Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de expunere la vibraţii mecanice sunt păstrate într-o formă care permite consultarea lor la o dată ulterioară.art.9(2)art.II pct.5

3

C.8.3. Evaluarea riscurilor privind expunerea la vibraţii mecanice a fost realizată acordându-se atenţie elementelor precizate de legislaţie.art.10

3

C.8.4. Evaluarea riscurilor este actualizată periodic şi ori de câte ori s-au produs modificări semnificative sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii arată că este necesară.art. 11(3)

3

C.8.5. Riscurile generate de expunerea la vibraţiile mecanice sunt eliminate la sursă sau reduse la minimum, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de existenţa măsurilor de reducere a riscului la sursă.art.12(1), 13, 14, 15art.II pct.6

3

C.8.6. Angajatorul a adaptat măsurile de evitare sau reducere a expunerii la vibraţiile mecanice, la necesităţile lucrătorilor expuşi la riscuri specifice.art.II pct.7

3

C.8.7. Angajatorul a asigurat informarea şi formarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile expunerii la vibraţii mecanice.art.17(2)art.II pct.8

3

C.8.8. Angajatorul a asigurat consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în problemele privind expunerea la vibraţii mecanice la locul de muncă.art.II pct.9

3

C.8.9. Angajatorul asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor expuşi la vibraţii mecanice care prezintă risc pentru sănătate.art.20(1), 21, 22, 23, 24, 25(1) lit.a), b), c), e), 25(2)art.II pct.11, 12

3

52

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.8.10. Echipamentele de muncă puse la dispoziţia

lucrătorilor înainte de 1 iulie 2007 şi care nu permit respectarea valorilor limită ale expunerii, ţinându-se seama de ultimele progrese tehnice şi/sau de măsurile organizatorice luate, pot fi utilizate până la 1 iulie 2010 (respectiv 1 iulie 2014 pentru echipamentele de muncă utilizate în agricultură şi silvicultură).art.26(1)art.II pct.13

3


a =


b =


c =


d =


e =


f =






53

C9. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU ASIGURAREA PROTECŢIEI LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE PREZENŢA AGENŢILOR CHIMICI


HG 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici

Directiva 98/24/CEDirectiva 91/322/CEEDirectiva 2000/39/CEDirectiva 2006/15/CE


Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de HG 1218/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5:1. agent chimic – orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturală sau

fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub formă de deşeuri, prin orice activitate profesională, fie că este produs intenţionat sau nu, fie că este introdus pe piaţă ori nu;

2. agent chimic periculos:a). orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca substanţă periculoasă în

conformitate cu anexa nr.1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie că acea substanţă este clasificată în temeiul hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia substanţelor care întrunesc numai criteriile de clasificare ca substanţe periculoase pentru mediu;

b). orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca preparat periculos în sensul Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.92/2003, fie că acel preparat este clasificat în temeiul hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia acelor preparate care întrunesc numai criteriile de clasificare ca preparate periculoase pentru mediu;

c). orice agent chimic care, deşi nu întruneşte criteriile de clasificare ca fiind periculos în conformitate cu prevederile menţionate la lit.a) şi b), poate prezenta un risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor datorită proprietăţilor sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice şi a modului în care este utilizat sau prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare limită de expunere profesională potrivit prevederilor art.6-10;

3. activitate care implică agenţi chimici – orice proces de muncă în care sunt utilizaţi sau se intenţionează să se utilizeze agenţi chimici, în orice proces, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportul ori eliminarea şi tratarea, sau orice asemenea proces de muncă din care rezultă agenţi chimici;

4. valoare limită de expunere profesională – dacă nu se specifică altfel, limita mediei ponderate în funcţie de timp a concentraţiei unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o perioadă de referinţă specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute;

5. valoare limită biologică – limita concentraţiei, în mediul său biologic de referinţă, a unui agent chimic relevant, a metabolitului său ori a unui indicator al efectului;

6. supravegherea sănătăţii – evaluarea medicală a unui lucrător pentru a se determina starea sănătăţii acelui individ, în relaţie cu expunerea la agenţi chimici specifici în muncă;

7. pericol – proprietatea intrinsecă, cu potenţial de a dăuna, a unui agent chimic;8. risc – probabilitatea ca potenţialul de a dăuna să producă efecte în condiţiile utilizării şi/sau

expunerii.

54

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.9.1. Angajatorul a luat măsuri pentru eliminarea

sau reducerea la minimum a riscului pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor în procesul de muncă, indus de un agent chimic periculos.art.11

3

C.9.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor care decurg din prezenţa agenţilor chimici periculoşi la locul de muncă, luând în considerare şi rezultatele măsurătorilor atunci când acestea sunt necesare.art.12, 13, 14(1), 14(3), 14(4), 23(1)

3

C.9.3. Evaluarea riscurilor este actualizată, în special, dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depăşită sau atunci când rezultatele supravegherii stării de sănătate fac necesar acest lucru.art.14(2)

3

C.9.4. În cazul unei activităţile noi, care implică agenţi chimici periculoşi, procesul de muncă începe numai după ce a fost realizată o evaluare a riscului acelei activităţi şi după luarea măsurilor de prevenire identificate ca necesare.art.15

3

C.9.5. Dacă rezultatele evaluării au arătat că, datorită cantităţii de agent chimic periculos prezent la locul de muncă există doar un risc redus pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor au fost luate măsuri de diminuare sau eliminare a riscului.art.17, 18(2)

2

C.9.6. Dacă rezultatele evaluării riscurilor au indicat prezenţa unui risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, au fost luate măsuri specifice de protecţie şi prevenire.art.18(1), 19, 20, 24

3

C.9.7. Măsurile specifice de protecţie şi prevenire sunt completate cu măsuri de supraveghere a stării de sănătate, dacă natura riscului o cere.art.18(1), 21, 38-42

3

C.9.8. Dacă nu demonstrează clar că au fost luate măsuri adecvate de prevenire şi protecţie, angajatorul efectuează măsurările necesare ale agenţilor chimici care pot prezenta un risc pentru sănătatea lucrătorului la locul de muncă, în mod regulat şi ori de câte ori se produce vreo schimbare a condiţiilor care pot afecta expunerea lucrătorilor la agenţi chimici, în special cu privire la valorile limită de expunere profesională.art.18(1), 22

3

C.9.9. Dacă este depăşită o valoare limită de expunere profesională stabilită efectiv la nivel naţional, angajatorul ia măsuri imediat, ţinând cont de natura acelei limite, pentru a remedia situaţia, prin aplicarea măsurilor de prevenire şi protecţie.art.18(1), 23(2)

3

55

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.9.10. Angajatorul a stabilit măsuri sau planuri de

acţiune care să fie aplicate în cazul producerii de accidente, incidente sau urgenţe şi care să includă exerciţii de protecţie adecvate.art.25

3

C.9.11. Angajatorul asigură mijloace adecvate de prim ajutor.art.25

3

C.9.12. Angajatorul asigură efectuarea la intervale regulate a exerciţiilor de protecţie prevăzute în măsurile sau planurile de acţiune pentru accidente, incidente sau urgenţe.art.25

3

C.9.13. În cazul producerii unui accident, incident sau urgenţă, angajatorul ia imediat măsuri pentru a reduce efectele evenimentului şi a informa lucrătorii interesaţi.art.26, 27, 28, 29

3

C.9.14. Angajatorul asigură informarea şi instruirea lucrătorilor.art.30, 31

3

C.9.15. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind problemele legate de agenţii chimici periculoşi.art.33

3

C.9.16. La locul de muncă nu se produc, nu se fabrică sau nu se utilizează agenţii chimici prevăzuţi în anexa 3, în condiţiile prevăzute în această anexă, cu excepţiile prevăzute de legislaţie.art.34, 35, 36, 37

3

56


a =


b =


c =


d =


e =


f =






57

C10. PROTECŢIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENŢI BIOLOGICI ÎN MUNCĂ


HG 1092/16.08.2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă



Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de HG 1092/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.4:a) agenţi biologici – microorganisme, inclusiv microorganisme modificate genetic, culturile

celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie;

b) cultură celulară – creşterea in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare;c) microorganism – o entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă să reproducă sau să

transfere material genetic.

Nota 2: Conform HG 1092/2006 art.5, agenţii biologici sunt clasificaţi în 4 grupe de risc, în funcţie de importanţa riscului de infecţie pe care îl reprezintă, astfel cum se prevede în anexa 3:

a) grupa 1 – agenţi biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală la om;b) grupa 2 – agenţi biologici care pot provoca o boală omului şi constituie un pericol pentru

lucrători; propagarea lor în colectivitate este improbabilă; există, în general, o profilaxie sau un tratament eficace;

c) grupa 3 – agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există în general o profilaxie sau un tratament eficace;

d) grupa 4 – agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot să prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu există în general o profilaxie sau un tratament eficace.

Nota 3: Dacă agentul biologic care trebuie evaluat conform prevederilor HG 1092/2006 nu poate fi clasificat clar în una dintre grupele 1 – 4, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai ridicat dintre grupele posibile.

58

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.10.1. Pentru orice activitate susceptibilă să

prezinte un risc de expunere la agenţi biologici, angajatorul a determinat natura, nivelul şi durata de expunere.art.8(1), 8(2)

3

C.10.2. Angajatorul asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi reînnoirea evaluării riscurilor periodic şi la orice modificare a condiţiilor de lucru care pot să determine expunerea lucrătorilor la agenţi biologici, precum şi atunci când creşte numărul bolilor profesionale pe care le-a înregistrat.art.8(1), 8(2), 8(3), 9, 24(3)

3

C.10.3. Angajatorul furnizează autorităţii de sănătate publică sau Inspecţiei Muncii, la cererea acestora, elementele care au stat la baza evaluării riscurilor profesionale.art.8(4)

3

C.10.4. Dacă rezultatele evaluării riscurilor profesionale pentru activităţile care implică o expunere la agenţi biologici arată că expunerea şi/sau potenţiala expunere se raportează la un agent biologic de grupa 1 fără risc identificabil pentru sănătatea lucrătorilor, se respectă prevederile generale de securitate, sănătate şi de igienă la locul de muncă.art.10(1), 10(2), anexa 6 pct.1

3

C.10.5. Angajatorul a luat măsurile necesare evitarea sau reducerea riscurilor cauzate de expunerea la agenţi biologici.art.10(3), 11, 12, 24(4), anexa 7

3

C.10.6. Angajatorul asigură transmiterea informaţiilor care trebuie furnizate autorităţilor competente (inspectorul de muncă, medicul de medicina muncii, autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti).art.10(3), 13, 14

3

C.10.7. Angajatorul asigură măsurile de igienă şi protecţie individuală pentru toate activităţile în care se utilizează agenţi biologici de constituie un risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.art.10(3), 15, 16, 17

3

C.10.8. Angajatorul asigură informarea, pregătirea şi consultarea lucrătorilor privind expunerea la agenţi biologici.art.10(3), 18, 19, 20, 21

3

C.10.9. Angajatorul deţine şi păstrează lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4.art.10(3), 22(1), 22(2), 22(3)

3

59

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.10.10. Medicul de medicina muncii, inspectorul de

muncă pe domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi orice altă persoană responsabilă cu sănătatea şi securitatea la locul de muncă au acces la lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din grupele 3 şi/sau 4.art.10(3), 22(4)

3

C.10.11. Angajatorul asigură notificarea autorităţii de sănătate publică judeţeană şi inspectoratului teritorial de muncă privind utilizarea agenţilor biologici din grupele 2, 3 şi 4.art.10(3), 23

3

C.10.12. În cazul în care se confirmă că un lucrători prezintă o infecţie şi/sau o boală profesională care ar fi putut rezulta din expunerea la agenţi biologici, medicul de medicina muncii sau serviciul medical propune şi celorlalţi lucrători care au fost expuşi în mod similar să se supună supravegherii medicale.art.10(3), 25

3

C.10.13. Serviciul medical de medicina muncii deţine şi păstrează dosarele medicale individuale cu datele obţinute în cursul supravegherii medicale.art.10(3), 26, 27

3

C.10.14. Serviciul sau medicul de medicina muncii aflat într-o relaţie contractuală cu angajatorul propune măsuri de protecţie sau prevenire utile individual, fiecărui lucrător şi asigură supravegherea medicală a lucrătorilor.art.10(3), 28, 30

3

C.10.15. Lucrătorii au acces la rezultatele supravegherii medicale care îi privesc personal.art.29

3

C.10.16. În cazul serviciilor medicale şi veterinare, altele decât laboratoarele de diagnostic, la evaluarea riscurilor au fost luate în considerare aspectele specifice.art.10(3), 31(1)

3

C.10.17. În cazul serviciilor medicale şi veterinare, angajatorii au luat măsurile corespunzătoare pentru protecţia sanitară şi securitatea lucrătorilor respectivi.art.10(3), 31(2), 31(3)

3

C.10.18. În serviciile de izolare sau în secţiile de carantină unde se găsesc pacienţi umani ori animale care sunt sau ar putea fi contaminaţi cu agenţi biologici din grupele 3 şi 4, angajatorul a luat măsurile de izolare corespunzătoare.art.32, anexa 5

3

60

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.10.19. În laboratoare, inclusiv în laboratoarele de

diagnostic şi în încăperile destinate animalelor de laborator contaminate deliberat cu agenţi biologici din grupele 2, 3 şi 4, care sunt sau ar putea fi purtători ai acestor agenţi, angajatorul a luat măsuri speciale de prevenire şi protecţie.art.33(1), 34

3

C.10.20. Angajatorul a luat măsurile speciale de prevenire în cazul procedeelor industriale care utilizează agenţi biologici din grupele 2, 3, şi 4.art.33(2), 34

3

61


a =


b =


c =


d =


e =


f =






62

C11. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU PROTECŢIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENŢI CANCERIGENI SAU MUTAGENI LA LOCUL DE MUNCĂ


HG 1093/16.08.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă



Nota 1: Conform HG 1093/2006 art.4, în situaţia în care se foloseşte în muncă azbestul, situaţie care face obiectul HG 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, dispoziţiile HG 1093/2006 se aplică întotdeauna când sunt mai favorabile sănătăţii şi securităţii în muncă.

Nota 2: Termenii şi expresiile utilizate de HG 1093/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5:1. agent cancerigen:

a). o substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute în anexa 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b). un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit.a), atunci când concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa nr.2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa nr.1 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu figurează în anexa nr.2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie;

c). o substanţă, un preparat sau un procedeu, prevăzute în anexa nr.1 la HG 1093/2006, precum şi o substanţă sau un preparat care este degajat printr-un procedeu prevăzut în această anexă;

2. agent mutagen:a). o substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi

mutageni, astfel cum sunt prevăzute la anexa nr.1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b). un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit.a), atunci când concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de agenţi mutageni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa nr.2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa nr.1 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu figurează în anexa nr.2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

63

preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie;

3. valoare limită – cu excepţia cazului în care se prevede altfel, limita mediei ponderate în timp a concentraţiei agentului cancerigen sau mutagen în aer în zona de respiraţie a lucrătorului, pe o perioadă de referinţă specificată în HG 1093/2006;

4. substanţă – termenul definit potrivit prevederilor art.6 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare: "element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia";

5. preparat – termenul definit potrivit prevederilor art.6 lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 aprobată cu modificări prin Legea 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare: "amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe";

6. zonă de respiraţie a lucrătorului – zona de formă emisferică, situată la nivelul feţei lucrătorului, având raza de 0,3 m, măsuraţi de la mijlocul unei linii imaginare ce uneşte urechile.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.11.1. Pentru orice activitate susceptibilă să

prezinte un risc de expunere la agenţi cancerigeni sau mutageni, angajatorul a determinat natura, gradul şi durata de expunere.art.6(2)

3

C.11.2. Angajatorul asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi reînnoirea evaluării riscurilor periodic şi la orice modificare a condiţiilor de muncă prin care poate fi influenţată expunerea lucrătorilor la agenţi cancerigeni sau mutageni.art.6(3), 7, 8

3

C.11.3. Angajatorul furnizează inspectoratului teritorial de muncă şi/sau autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, la cererea acestora, elementele care au servit la evaluarea riscurilor profesionale.art.6(4)

3

C.11.4. Angajatorul a luat măsuri de reducere a utilizării şi de înlocuire a agenţilor cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.art.9, 10

3

C.11.5. Lucrătorii nu sunt expuşi la agenţi cancerigeni sau mutageni peste valorile limită prevăzute de legislaţie.art.11

3

C.11.6. Angajatorul a luat măsuri de prevenire şi reducere a expunerii la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.art.12

3

64

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.11.7. Dacă rezultatele evaluării riscurilor

evidenţiază existenţa unui risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul asigură informarea corespunzătoare a inspectoratului teritorial de muncă şi/sau autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, la cererea acestora.art.13, 14

3

C.11.8. Angajatorul a luat măsurile necesare în cazul expunerii imprevizibile şi a expunerii previzibile.art.15, 16, 17, 18

3

C.11.9. Angajatorul a stabilit măsuri de igienă şi protecţie individuală.art.19, 20

3

C.11.10. Angajatorul asigură informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.art.21, 22, 23, 24

3

C.11.11. Angajatorul asigură supravegherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor.art.25, 29, 30

3

C.11.12. Medicul de medicina muncii şi/sau cu competenţă în medicina de întreprindere deţine şi păstrează un dosar medical individual pentru fiecare lucrător pentru care se asigură supraveghere medicală.art.26(1), 31, 32

3

C.11.13. Medicul de medicina muncii şi/sau medicul cu competenţă în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicală propune măsurile de protecţie individuală sau măsurile de prevenire care trebuie luate pentru fiecare lucrător.art.26(2)

3

C.11.14. Angajatorul asigură informaţii şi recomandări privind supravegherea medicală.art.27, 28

3

65


a =


b =


c =


d =


e =


f =






66

C12. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII LUCRĂTORILOR FAŢĂ DE RISCURILE DATORATE EXPUNERII LA AZBEST


HG 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbestHG 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Directiva 83/477/CEEDirectiva 91/382/CEEDirectiva 98/24/CEDirectiva 2003/18/CE


Nota 1: Conform HG 1875/2006 art.2, prevederile acestei hotărâri se aplică fără a prejudicia alte prevederi care asigură lucrătorilor o protecţie mai mare, în special cele referitoare la înlocuirea azbestului cu produse mai puţin periculoase.

Nota 2: În sensul HG 1875/206, termenul azbest desemnează următorii silicaţi fibroşi:a) actinolit de azbest CAS nr.77536-66-44;b) grünerit (amosit) de azbest CAS nr.12172-73-5;c) antofilit de azbest CAS nr.77536-67-5;d) crizotil CAS nr.12001-29-5;e) crocidolit CAS nr.12001-28-4;f) tremolit de azbest CAS nr.77536-68-6.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.12.1. Angajatorul a luat măsuri pentru ca nici un

lucrător să nu fie expus la o concentraţie de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cm3, măsurată în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioadă de 8 ore (TWA).art.5, 24, 26, 27, 28, 36(3), 36(4), 36(5), 36(7), 37art.I pct.4, 6

3

C.12.2. Angajatorul nu desfăşoară activităţi interzise care implică utilizarea azbestului sau a unor materiale cu conţinut de azbest.art.6, 7

3

C.12.3. Angajatorul asigură evaluarea şi monitorizarea riscului de expunere la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.art.I pct.1

3

C.12.4. Angajatorul asigură transmiterea notificării către inspectoratul teritorial de muncă înainte de începerea activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi sau sunt susceptibili de a fi expuşi, în timpul desfăşurării activităţii, la pulberea degajată de azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.art.9(1), 11, 12, 13art.I pct.2

3

4 Numărul din registrul Chemical Abstract Service (CAS)

67

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.12.5. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în

întreprindere/unitate au acces la documentul de notificare referitor la întreprinderea/unitatea în care îşi desfăşoară activitatea.art.9(1), 14art.I pct.2

3

C.12.6. Angajatorul asigură transmiterea unei noi notificări ori de câte ori o modificare a condiţiilor de muncă este susceptibilă să conducă la o creştere semnificativă a expunerii la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.art.9(1), 15art.I pct.2

3

C.12.7. Evaluarea riscurilor a făcut obiectul consultării cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere/unitate şi este revizuită atunci când există motive pentru a se crede că este incorectă sau intervine o modificare materială în procesul de muncă.art.10

3

C.12.8. Angajatorul a luat măsurile pentru reducerea expunerii lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.art.16

3

C.12.9. Angajatorul asigură efectuarea măsurătorilor concentraţiei de fibre de azbest în aer la locul de muncă cu regularitate şi ori de câte ori este necesar.art.17, 18, 20-23, 25

3

C.12.10. Angajatorul asigură consultarea şi informarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor din întreprindere/unitate.art.19, 30, 38

3

C.12.11. Lucrătorii utilizează în mod corect echipamentul individual de protecţie din dotare.art.29

3

C.12.12. Angajatorul a stabilit un plan de lucru înainte de începerea lucrărilor de demolare ori de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest din clădiri, structuri, aparate, instalaţii şi vapoare.art.31(1), 31(2), 31(3)art.I pct.5

3

C.12.13. Angajatorii asigură o instruire adecvată pentru toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi la pulbere care conţine azbest.art.32

3

C.12.14. Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare a azbestului, întreprinderile fac dovada capacităţii lor în acest domeniu.art.33

3

68

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.12.15. Angajatorul a luat măsurile necesare

pentru locurile de muncă la care din evaluarea riscurilor rezultă în mod clar că limita expunerii la azbest nu va fi depăşită în aerul din zona de activitate.art.34, 35

3

C.12.16. Angajatorul asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor.art.39(1), 39(2), 39(3), 42

3

C.12.17. Medicul de medicina muncii deţine şi păstrează un dosar medical pentru fiecare lucrător.art.39(4), 44

3

C.12.18. Medicul de medicina muncii recomandă angajatorului sau determină măsurile de individuale de protecţie sau de prevenire care trebuie luate.art.40, 41(2), 42(3)

3

C.12.19. Medicul de medicina muncii furnizează lucrătorilor vizaţi informaţii şi recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate.art.41(1)

3

C.12.20. Angajatorul deţine şi păstrează registrul de evidenţă a lucrătorilor desemnaţi să efectueze activităţi în care sunt expuşi sau susceptibili de a fi expuşi în timpul desfăşurării activităţii la pulbere de azbest.art.43(1), 44

3

C.12.21. Angajatorul asigură accesul medicului de medicina muncii, a lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor la informaţiile din registrul de evidenţă.art.43(3), 43(4)art.I pct.7

3


a =


b =


c =


d =


e =


f =






69

C13. CERINŢE MINIME PENTRU ÎMUNĂTĂŢIREA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR CARE POT FI EXPUŞI UNUI POTENŢIAL RISC DATORAT ATMOSFERELOR EXPLOZIVE


HG 1058/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive

Directiva 99/92/CEE


Nota 1: Termenul de atmosferă explozivă este definit conform art.2 alin.(1) lit.B din HG 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, cu modificările ulterioare: "amestecul cu aer, în condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceaţă sau pulberi în care, după ce s-a produs aprinderea, combustia se propagă în întregul amestec nears".

Nota 2: Conform HG 1058/2006 art.4, prevederile acestei hotărâri nu se aplică pentru:a) zonele utilizate direct pentru şi în timpul tratamentelor medicale ale pacienţilor;b) utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibilior gazoşi în conformitate cu prevederile HG

453/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, republicată;

c) producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea şi transportul substanţelor explozive sau cu o structură chimică instabilă;

d) industriile extractive reglementate prin HG 1050/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj sau prin HG 1049/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran;

e) utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale şi aeriene cuprinse în dispoziţiile adecvate ale acordurilor internaţionale şi în legislaţia naţională care transpune directivele care aplică aceste acorduri. Mijloacele de transport destinate utilizării în atmosferă potenţial explozivă nu sunt excluse.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.13.1. Angajatorul a luat măsurile tehnice şi/sau

organizatorice de prevenire şi protecţie necesare.art.5, 7, 8

3

C.13.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor specifice din atmosferele explozive.art.6

3

C.13.3. Angajatorul a calsificat în zone locurile unde pot apărea atmosfere explozive.art.9(1)

3

C.13.4. Angajatorul a asigurat îndeplinirea cerinţelor minime pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor aflaţi în potenţial pericol în atmosfere explozive şi, după caz, marcarea cu indicatoare la punctele de intrare în locurile unde pot apărea atmosfere explozive.art.9(2), 9(3)

3

70

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.13.5. Angajatorul asigură elaborarea şi

actualizarea documentului privind protecţia împotriva exploziilor.art.10

3

C.13.6. Echipamentul de muncă necesar în locurile unde pot apărea atmosfere explozive îndeplineşte cerinţele minime.art.11(1), 11(2)

3

C.13.7. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime.art.11(3), 11(4), 11(5).

3

71


a =


b =


c =


d =


e =


f =






72

C14. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURI GENERATE DE CÂMPURI ELECTROMAGNETICE


HG 1136/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.



Nota 1: Conform HG 1136/2006 art.2, prevederile acestei hotărâri:a) se referă la riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor datorate efectelor recunoscute ca

nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulaţia curenţilor induşi şi de absorbţia de energie, precum şi de curenţii de contact;

b) nu vizează posibilele efecte pe termen lung;c) nu vizează riscurile care decurg din contactul cu conductori sub tensiune.

Nota 2: Conform HG 1136/2006 art.4, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a) câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice, magnetice şi

electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz;b) valori limită de expunere – limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se bazează

direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice; respectarea acestor limite asigură protecţia lucrătorilor expuşi la câmpuri electromagnetice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii;

c) valori de declanşare a acţiunii – nivelul parametrilor direct măsurabili, exprimaţi în termeni de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de inducţie magnetică (B) şi de intensitate a puterii (S), începând de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri prevăzute în prezenta hotărâre; respectarea valorilor de declanşare a acţiunii asigură respectarea valorilor limită de expunere relevante.

Nota 3: Valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii pentru câmpurile electromagnetice sunt prevăzute în tabelele nr.1 şi 2 din anexa la HG 1136/2006.

Nota 4: Pentru evaluarea, măsurarea şi/sau calculul expunerii lucrătorilor la câmpuri electromagnetice se poate recurge la standardele naţionale în domeniu, până la data publicării standardelor naţionale adaptate standardelor europene armonizate care acoperă întreaga serie de evaluări, măsurări şi calcule, stabilite de Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică (CENELEC).

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.14.1. Angajatorul asigură evaluarea, măsurarea

şi/sau calcularea nivelurilor câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii, cu ajutorul serviciilor sau persoanelor competente.art.7, 8, 9, 10, 12, 13(1), 13(3)

3

C.14.2. Angajatorul a stabilit şi implementat un program de măsuri tehnice şi/sau organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor generate de câmpurile electromagnetice.art.13(1), 14 – 19

3

C.14.3. Datele rezultate din evaluarea, măsurarea şi/sau calculul nivelului de expunere sunt păstrate într-o formă care să permită consultarea lor ulterioară.art.11, 13(2)

3

73

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.14.4. Evaluarea riscurilor este actualizată

periodic şi ori de câte ori este s-au produs modificări semnificative în urma cărora aceasta poate deveni caducă sau atunci când rezultatele supravegherii medicale demonstrează că este necesar.art.13(4), 23(2)

3

C.14.5. Angajatorul asigură informarea şi formarea lucrătorilor expuşi la locul de muncă la riscuri generate de câmpuri electromagnetice şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători.art.20

3

C.14.6. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind riscurile generate de câmpurile electromagnetice.art.21

3

C.14.7. Angajatorul asigură supravegherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor.art.22, 23(1)

3

C.14.8. Angajatorul asigură accesul medicului de medicina muncii la rezultatele evaluării riscurilor.art.24

3

C.14.9. Dosarele medicale cuprinzând rezultatele supravegherii medicale sunt păstrate într-o formă adecvată astfel încât să poată fi consultate ulterior, cu respectarea secretului medical.art.25

3

C.14.10. Angajatorul asigură accesul lucrătorilor, la cerere, la dosarele medicale personale.art.26

3


a =


b =


c =


d =


e =


f =






74

C15. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE


HG 300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobileHG 601/13.06.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Directiva 92/57/CEE


Nota 1: Conform HG 300/2006 art.2, prevederile acestei hotărâri nu se aplică activităţilor de foraj şi extracţie din industria extractivă.

Nota 2: Conform HG 300/2006, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a) şantier temporar sau mobil, denumit şantier – orice şantier în care se desfăşoară lucrări de

construcţii sau inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa nr.1 la HG 300/2006;

b) beneficiar (investitor) – orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;

c) manager de proiect – orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;

d) proiectantul lucrării – orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;

e) şef de şantier – persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;

f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) – orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;

g) subantreprenor (subcontractant) – orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;

h) lucrător independent – orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;

i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării – orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art.54 din HG 300/2006;

j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării – orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art.58 din HG 300/2006.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.15.1. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a

desemnat un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.art.5, 6, 8, 53

3

C.15.2. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a desemnat un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.art.5, 7, 8, 57

3

75

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.15.3. Sunt asigurate condiţiile pentru îndeplinirea

de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate a atribuţiilor ce le revin.art.9

3

C.15.4. A fost elaborat şi este menţinut la zi planul de securitate şi sănătate.art.10, 12, 13, 14, 15, 16, 21

3

C.15.5. Planul de securitate şi sănătate îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul.art.11, 17, 18, 19, 20, anexa 2art.III pct.8, 9

3

C.15.6. Planul de securitate şi sănătate se află în permanenţă pe şantier şi poate fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii.art.22

3

C.15.7. Managerul de proiect asigură păstrarea planului de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.art.23

3

C.15.8. Planul propriu de securitate îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul.art.24, 27, 29, 31

3

C.15.9. Antreprenorul asigură celor interesaţi punerea la dispoziţie a planului propriu de securitate şi a documentului cu măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului.art.25, 28

3

C.15.10. Antreprenorul/subantreprenorul a elaborat şi menţine la zi planul propriu de securitate.art.26, 30, 33

3

C.15.11. Înainte de începerea lucrărilor planul propriu de securitate şi sănătate a fost consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.art.32

3

C.15.12. Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate se află în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.art.34

3

C.15.13. Antreprenorul asigură păstrarea planului propriu de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.art.35

3

76

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.15.14. Registrul de coordonare îndeplineşte

cerinţele legale privind conţinutul.art.36, 37

3

C.15.15. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării a transmis registrul de coordonare coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat la registru.art.38

3

C.15.16. Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate prezintă registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.art.39

3

C.15.17. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate asigură păstrarea registrului de coordonare timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.art.40

3

C.15.18. Dosarul de intervenţii ulterioare îndeplineşte cerinţele legale privind conţinutul şi actualizarea datelor.art.41, 46

3

C.15.19. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau proiectantul a întocmit dosarul de intervenţii ulterioare încă din faza de proiectare a lucrării.art.42

3

C.15.20. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat la dosar.art.43

3

C.15.21. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost transmis beneficiarului după recepţia finală a lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat la dosar.art.44

3

C.15.22. În cazul intervenţiilor ulterioare, beneficiarul pune la dispoziţia coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.art.45

3

C.15.23. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect a întocmit declaraţia prealabilă şi asigură actualizarea ei.art.47, 48, 50, anexa 3

3

C.15.24. Declaraţia prealabilă este comunicată inspectoratului teritorial de muncă şi afişată pe şantier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor.art.48, 49

3

77

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.15.25. În faza de concepţie, studiu şi elaborare a

proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi beneficiarul au luat în considerare principiile generale de securitate şi sănătate. aplicabile.art.51, 52art.III pct.2

3

C.15.26. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţie.art.54

3

C.15.27. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului îndeplineşte cerinţele de competenţă necesare exercitării funcţiei.art.55

3

C.15.28. Pe durata realizării lucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi respectă obligaţiile generale ce le revin.art.56art.III pct.3

3

C.15.29. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţie.art.58

3

C.15.30. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării îndeplineşte cerinţele de competenţă necesare exercitării funcţiei.art.59

3

C.15.31. Beneficiarul/managerul de proiect îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin.art.60, 61

3

C.15.32. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform legislaţiei.art.63, 64art.III pct.4

3

C.15.33. Lucrătorii independenţi respectă obligaţiile care le revin conform legislaţiei.art.65, anexa 4art.III pct.4, 10

3

C.15.34. Angajatorul asigură informarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor privind măsurile de securitate şi sănătate pe şantier.art.66, 67

3

C.15.35. Angajatorul asigură consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind securitatea şi sănătatea în muncă pe şantier.art.69, 70art.III pct.6

3


a =


b =

Total punctaj acordat la întrebările cu c =

78

ponderea 1Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3

d =


e =


f =






79

C16. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ LA BORDUL NAVELOR


HG 1007/02.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor

Directiva 92/29/CEE


Nota 1: Conform HG 1007/2006 art.2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a) navă – orice navă maritimă sau navă de pescuit care arborează pavilionul românesc, aflată în

proprietate publică ori privată, cu excepţia navelor de navigaţie interioară, navelor militare, ambarcaţiunilor de agrement utilizate în scopuri necomerciale şi care nu au echipaj profesionist, precum şi a remorcherelor care îşi desfăşoară activitatea în bazinele şi radele portuare;

b) lucrător – membru al echipajului sau persoana care exercită o activitate profesională la bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi elevii, cu excepţia piloţilor portuari şi a personalului de la uscat care desfăşoară o activitate la bordul unei nave acostate la cheu;

c) armator – proprietarul navei, cu excepţia cazurilor în care nava a fost închiriată fără echipaj şi materiale sau al cărei management este asigurat, în totalitate ori parţial, de către o persoană fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri persoana fizică sau juridică care a închiriat nava sau cea care asigură managementul navei este considerată armator;

d) dotare medicală – medicamente, echipament medical şi antidoturi, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa 2 la HG 1007/2006;

e) antidot – substanţa utilizată pentru prevenirea sau tratamentul efectului ori efectelor vătămătoare, directe sau indirecte, ale uneia ori mai multor substanţe incluse în lista cu substanţe periculoase prevăzută în anexa 3 la HG 1007/2006.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.16.1. Nava are în permanenţă la bordul său

dotarea medicală necesară, calitativ şi cantitativ.art.4, 5, anexa 2

3

C.16.2. Conţinutul dotărilor medicale, în ceea ce priveşte medicamentele şi materialele sanitare, este detaliat într-un document de control.art.6, 7(2), anexa 4

2

C.16.3. Plutele şi bărcile de salvare dispun de o cutie etanşă cu materiale sanitare.art.7(1), anexa 2

3

C.16.4. Nava dispune de un spaţiu care să permită acordarea îngrijirilor medicale în condiţii materiale şi igienice corespunzătoare.art.8(1)

2

C.16.5. Nava are la bord un medic responsabil cu îngrijirea medicală a lucrătorilor.art.8(2)

3

C.16.6. Nava dispune la bord de antidoturile necesare, corespunzător substanţelor periculoase transportate.art.9, 10, anexa 2

3

C.16.7. Conţinutul dotării medicale privind antidoturile este înscris în documentul de control.art.11, anexa 4

2

80

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.16.8. Armatorul şi comandantul navei asigură

aprovizionarea, completarea şi administrarea dotării medicale a navei.art.12, 13, 14, 15

3

C.16.9. Dotarea medicală este însoţită de instrucţiuni de folosire, inclusiv pentru antidoturi.art.16

3

C.16.10. Lucrătorii cu responsabilităţi în domeniul medical au urmat cursuri de specialitate corespunzătoare.art.17, 18, anexa 5

3

81


a =


b =


c =


d =


e =


f =






82

C17. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE SUPRAFAŢĂ SAU SUBTERAN


HG 1049/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran



Nota 1: Conform HG 1049/2006 art.2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a) industria extractivă de suprafaţă sau subteran – toate ramurile industriei extractive în care se

desfăşoară activităţi de extracţie la suprafaţă sau subteran a substanţelor minerale utile, în sensul strict al termenului, şi/sau prospecţiuni şi explorări în vederea extracţiei, şi/sau pregătirea materiilor prime extrase în vederea comercializării, exclusiv activităţile de prelucrare ori preparare a materiilor prime extrase, cu excepţia ramurilor industriei extractive prin foraj definite prin prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 92/91/CEE;

b) loc de muncă – ansamblul locurilor destinate amplasării posturilor de lucru, în cadrul activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de ramurile industriei extractive de suprafaţă sau subteran, inclusiv haldele de steril ori alte zone de depozitare, precum şi locurile de cazare în care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.

Nota 2: Prevederile HG 1049/2006 nu se aplică industriei extractive prin dragare dacă se asigură protecţia lucrătorilor, în conformitate cu principiile generale de protecţie a sănătăţii şi securităţii lucrătorilor cuprinse în această hotărâre, avându-se în vedere riscurile specifice acestei activităţi.


pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art.4, 12

3

C.17.2. Angajatorul asigură întocmirea şi menţinerea la zi a documentului de securitate şi sănătate.art.5, 6, 7

3

C.17.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin.art.8, 9, 10

3

C.17.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai repede posibil către inspectoratele teritoriale de muncă, asigurător şi organele de urmărire penală, după caz, a oricărui accident de muncă grav şi/sau mortal, precum şi a oricărui pericol grav.art.11

2

C.17.5. Angajatorul a asigurat prevederea, procurarea şi întreţinerea mijloacelor corespunzătoare de evacuare şi salvare a lucrătorilor în caz de pericol.art.13

3

83

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.17.6. Angajatorul a asigurat prevederea

sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de comunicare pentru declanşarea imediată a operaţiunilor de acordare a primului ajutor, evacuare şi salvare în caz de pericol.art.14

3

C.17.7. Angajatorul asigură informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.art.15, 16, 17

3

C.17.8. Angajatorul asigură supraveherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor şi periodic.art.18, 19, 20

3

C.17.9. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate.art.21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3

3

84


a =


b =


c =


d =


e =


f =






85

C18. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE FORAJ


HG 1050/09.08.2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj

Directiva 92/91/CEE


Nota 1: Conform HG 1050/2006 art.2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a) industria extractivă de foraj – toate ramurile industriei în care se desfăşoară activităţile de

extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de puţuri de sonde şi/sau prospecţiuni de asemenea extracţii şi/sau pregătirea pentru vânzarea materiilor prime extrase;

b) loc de muncă – ansamblul locurilor destinate amplasării de posturi de lucru în cadrul activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare la care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.

Nota 2: Prevederile HG 1050/2006 nu se aplică activităţilor de prelucrare a materiilor prime extrase.


pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor.art.4, 12

3

C.18.2. Angajatorul asigură întocmirea şi menţinerea la zi a documentului de securitate şi sănătate.art.5, 6, 7

3

C.18.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin.art.8, 9, 10

3

C.18.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai repede posibil către inspectoratele teritoriale de muncă, asigurător şi organele de urmărire penală, după caz, a oricărui accident de muncă grav şi/sau mortal, precum şi a oricărui pericol grav.art.11

2

C.18.5. Angajatorul a asigurat prevederea, procurarea şi întreţinerea mijloacelor corespunzătoare de evacuare şi salvare a lucrătorilor în caz de pericol.art.13

3

C.18.6. Angajatorul a asigurat prevederea sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de comunicare pentru declanşarea imediată a operaţiunilor de acordare a primului ajutor, evacuare şi salvare în caz de pericol.art.14

3

86

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.18.7. Angajatorul asigură informarea,

consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.art.15, 16, 17

3

C.18.8. Angajatorul asigură supraveherea medicală a stării de sănătate a lucrătorilor, înainte de începerea lucrărilor şi periodic.art.18, 19, 20

3

C.18.9. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate.art.21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3

3

87


a =


b =


c =


d =


e =


f =






88

C19. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA BORDUL NAVELOR DE PESCUIT


HG 1135/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit



Nota 1: Conform HG 1135/2006 art.2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:a) navă de pescuit – orice navă care arborează pavilion român aflată în proprietate publică ori

privată şi care este folosită în scopuri comerciale fie pentru prinderea, fie pentru prinderea şi prelucrarea peştelui sau a altor resurse vii ale mării;

b) navă de pescuit existentă – orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este mai mare sau egală cu 18 m şi care nu este o navă de pescuit nouă;

c) navă – orice navă de pescuit nouă sau existentă;d) lucrător – orice persoană, membru al echipajului, care desfăşoară o activitate profesională la

bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi ucenicii, cu excepţia piloţilor portuari şi a personalului de la uscat care exercită o activitate la bordul unei nave acostate la cheu;

e) armator – proprietarul navei, cu excepţia cazului în care nava a fost închiriată fără echipaj şi materiale sau al cărei management este asigurat , în totalitate sau parţial, de către o persoană fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri, persoana care a închiriat nava fără echipaj şi materiale sau cea care asigură managementul navei este considerată armator;

f) comandantul navei – lucrătorul care deţine comanda navei sau are responsabilitatea acesteia.

Nota 2: Navă de pescuit nouă este orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este de 15 m sau mai mare şi:

a) pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat la data intrării în vigoare a HG 1135/2006 sau după această dată;

b) pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat înainte de data intrării în vigoare a HG 1135/2006 şi aceasta este livrată la 3 sau mai mulţi ani după această dată; ori

c) la care, în lipsa unui contract de construcţie încheiat la data intrării în vigoare a HG 1135/2006 sau după această dată, a fost pusă chila sau construcţia începe să fie identificată cu o navă specifică ori asamblarea navei respective a început, cuprinzând cel puţin 50 de tone sau 1% din masa totală estimată a întregului material structural, luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre acestea.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.19.1. Armatorii asigură utilizarea navelor în

condiţii de securitate şi sănătate a lucrătorilor.art.3, 4, 9, 10, 11, anexa 1, 2, 3, 4

3

C.19.2. Orice eveniment care are loc pe mare şi care are efect sau ar putea să aibă un efect asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la bord este menţionat în detaliu într-un raport transmis Autorităţii Navale Române şi este menţionat în detaliu în jurnalul de bord sau, în lipsa acestuia, într-un document similar.art.5(1)

2

C.19.3. Navele de pescuit noi/existente îndeplinesc cerinţele minime de securitate şi sănătate.art.6, 7, 8, anexa 1, 2

3

89

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.19.4. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora

sunt informaţi asupra măsurilor privind securitatea şi sănătatea la bordul navelor.art.12, 13

3

C.19.5. Persoanele care pot comanda o navă primesc informaţiile şi instruirea specifică prevăzută de legislaţie.art.14

3

C.19.6. Este asigurată participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor la activităţile privind securitatea şi sănătatea în muncă.art.15

3

90


a =


b =


c =


d =


e =


f =






91

C20. PROTECŢIA TINERILOR LA LOCUL DE MUNCĂ


HG 600/13.06.2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă

Directiva 94/33/CE


Nota 1: Prevederile HG 600/2007 se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Nota 2: Conform HG 600/2007 art.2, termenii şi noţiunile utilizate au următoarele definiţii:a) tânăr – orice persoană în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani;b) copil – orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârstă de cel puţin 15

ani şi de cel mult 18 ani care face încă obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege;

c) muncă uşoară – toate activităţile care, prin natura proprie a sarcinilor pe care le presupun şi a condiţiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului şi tânărului şi nu sunt de natură să prejudicieze frecvenţa şcolară, participarea la programe de orientare ori de formare profesională, aprobate de conducerea unităţii de învăţământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită;

d) timp de lucru – orice perioadă în care tânărul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare;

e) perioadă de repaus – orice perioadă care nu este timp de lucru.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.20.1. Angajatorul asigură tinerilor condiţii de

muncă adaptate vârstei lor.art.4, 10, 11, 12, 13, 14, 15

3

C.20.2. Încadrarea în muncă a copiilor şi tinerilor se face cu respectarea cerinţelor legale.art. 5

3

C.20.3. Angajatorul asigură evaluarea şi supravegherea sănătăţii tinerilor.art.6(1), 6(2), 6(4)

3

C.20.4. Angajatorul a efectuat evaluarea riscurilor înainte ca tinerii să înceapă munca şi asigură actualizarea acesteia la orice modificare semnificativă a condiţiilor de muncă.art.6(3)

3

C.20.5. Angajatorul informează, în scris, tinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.art.7(1)

3

C.20.6. Angajatorul informează, în scris, părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor angajaţi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.art.7(2)

3

C.20.7. Angajatorul apelează la serviciile de prevenire şi protecţie în vederea planificării, aplicării şi controlului condiţiilor de securitate şi sănătate aplicabile în munca tinerilor.art.8

3

92

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.20.8. Angajatorul asigură protecţia tinerilor

împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor.art.9, anexă

3

93


a =


b =


c =


d =


e =


f =






94

C21. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR


HG 355/11.04.2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

-


Nota 1: Conform HG 355/2007 termenii şi expresiile utilizate au următoarea semnificaţie:a) supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură

prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor;

b) aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical;

c) inaptitudinea temporară de muncă reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către medicul de medicina muncii;

d) inaptitudinea permanentă de muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea in muncă;

e) promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii profesionali.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.21.1. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este

asigurată de către medici specialişti de medicina muncii.art.4

3

C.21.2. Angajatorul se află în posesia unei evaluări actualizate a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor.art.5

3

C.21.3. Angajatorii asigură fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor.art.6, 7, 8

3

C.21.4. Examenul medical la angajarea în muncă a lucrătorilor este efectuat de medicul de medicina muncii.art.9(2), 10, 11(2), 12(2), 13, 14, 15, 16(3), 16(4), 16(5), 16(6), 16(7), 17, 45.

3

C.21.5. Angajatorul solicită efectuarea examenului medical la angajare, completează fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de identificare a factorilor de risc profesional.art.16(1).

3

C.21.6. În situaţia schimbării locului de muncă, lucrătorul are la dispoziţie o copie a dosarului său medical şi a fişei de expunere la riscuri profesionale de la locul de muncă anterior.art.16(2), 41

3

95

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.21.7. La indicaţia medicului specialist de

medicina muncii se efectuează examenul medical de adaptare în muncă.art.18, 45

3

C.21.8. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical periodic pentru toţi lucrătorii.art.19, 20, 21, 22, 45.

3

C.21.9. Angajatorul asigură efectuarea examenului medical la reluarea activităţii.art.23, 24, 25, 45

3

C.21.10. Medicul de medicina muncii efectuează activităţi specifice de promovare a sănătăţii la locul de muncă.art.27, 28, 29

3

C.21.11. Lucrătorii sunt informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au privind supravegherea sănătăţii.art.30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 47

3

C.21.12. La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă, angajatorii ţin seama de rezultatele supravegherii sănătăţii.art.35

3

C.21.13. Este asigurată informarea lucrătorilor privind rezultatele proprii ale supravgherii sănătăţii lor.art.36

3

C.21.14. Este asigurată păstrarea înregistrărilor medicale ale lucrătorilor.art.37, 38, 42, 43, 46

2

C.21.15. Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se informează reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului.art.44

3


a =


b =


c =


d =


e =


f =






96

C22. MĂSURI CE POT FI APLICATE ÎN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ


Ordonanţă de urgenţă nr.99 din 29.06.2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncăNormă metodologică din 06.07.2000 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă

-


Nota 1: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.99/2000, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care:a) depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;b) scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.

Nota 2: Aceste temperaturi sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia.

Nota 3: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.99/2000, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) temperatura exterioară a aerului reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic;b) umiditatea este umiditatea relativă şi reprezintă proporţia de vapori de apă existenţi în aer

faţă de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente;c) vântul intens este vântul a cărui viteză depăşeşte 10 m/s;d) temperatura echivalată ridicată este temperatura exterioară a aerului, corelată cu umiditatea

relativă şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperatură-umiditate;e) temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37°C sau când indicele

temperatură – umiditate depăşeşte pragul valoric de 80;f) temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza

vântului şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire;g) temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20°C sau când

indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.22.1. În perioadele cu temperaturi ridicate

extreme, angajatorii asigură măsurile minimale necesare pentru protecţia lucrătorilor.art.3, 4art.6, 7, 12

3

C.22.2. În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii asigură măsurile minimale pentru menţinerea sănătăţii salariaţilor care lucrează în aer liber.art.3, 5art.6, 7, 12

3

97

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.22.3. În cazul în care angajatorii nu pot asigura

îndeplinirea măsurilor minimale necesare, stabilesc măsurile organizatorice alternative.art.6, 7, 9art.6, 7, 8, 9, 10, 12

3

C.22.4. Angajatorul a asigurat măsurile necesare pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme.art.8art.11, 12

3

98


a =


b =


c =


d =


e =


f =






99

C23. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE RADIAŢIILE OPTICE ARTIFICIALE


Ordin nr. 706/26.09.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale

-


Nota 1: Conform Ordinului nr. 706/2006, termenii utilizaţi sunt definiţi astfel:a) radiaţii optice artificiale – orice radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între

100nm şi 1mm;b) radiaţii ultraviolete – radiaţii optice cu lungimea de undă cuprinsă între 100nm şi 400nm;c) radiaţii din spectrul vizibil şi infraroşu apropiat – radiaţii optice cu lungimea de undă cuprinsă

între 400nm şi 1.400nm;d) radiaţii laser – radiaţii optice produse de un laser.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.23.1. Este asigurată respectarea valorilor

maxime admise ale expunerii energetice eficace pentru radiaţiile ultraviolete cu acţiune oculară sau cutanată.art.5

3

C.23.2. Este asigurată respectarea timpilor de expunere zilnică admişi pentru radiaţiile ultraviolete actinice cu acţiune oculară sau cutanată.art.6

3

C.23.3. Este asigurată respectarea valorilor maxime admise pentru expunerea oculară de natură profesională la radiaţii din spectrul vizibil.art.7, 8

3

C.23.4. Este asigurată respectarea valorilor maxime admise pentru expunerea oculară de natură profesională la radiaţii infraroşii din spectrul apropiat.art.9

3

C.23.5. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor pentru lucrătorii expuşi la radiaţii optice artificiale, cu ajutorul unor servicii sau persoane competente.art.13, 19, 20

3

C.23.6. Este asigurată respectarea limitelor de emisie acceptabile corespunzător clasei de produs cu laser.art.14, 15, 16

3

C.23.7. Angajatorul a stabilit măsurile de securitate în utilizarea la utilizarea produselor cu lasere, în raport cu clasa de lasere.art.17

3

100

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 PondereC.23.8. Pentru instalaţiile care funcţionează cu

lasere din clasa superioară clasei 3A, angajatorul a desemnat un responsabil cu securitatea laser şi a stabilit măsuri de securitate în utilizare.art.18

3

C.23.9. Datele obţinute din evaluare sunt păstrate într-o formă care să asigure consultarea lor ulterioară.art.21

2

C.23.10. Angajatorul a asigurat informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind expunerea la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale.art.22, 23

3

101


a =


b =


c =


d =


e =


f =






102

ghid de evaluare a conformarii_2010

Documents