ghid practic de evaluare

8/13/2019 Ghid Practic de Evaluare

1/54

GlS s-gilIilIIIT::;;tI

@ Editura Fundaliei Rozdniei de Mdine,Z}AS

Redactor: Constantin FLOREATehnoredactor: Lauren$u Cozma TUDOSEcoperta: Marilena BALAN (GLIRLUI)Bun de tipar: 19.04.2005; Coli tipar: 12,25Format: 16170 x 100 '

Editura gi Tipografia Fwdalei Romdnia de MdineSplaiul Independenfei nr. 313, Bucurc$ti,

Sector 6, Oficiul Pogtal 83Tel./Fax 316 97 90u'rvw.spinrharet.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET . 'FACULTATEA DE EDUCATIE FTZiCA$I SPORT

Conf.univ.dr. ELENA-LUMIMTA SIDENCO

GHID PRACTIC DB EVALUAREARTICULARA $I MUSCULARAAIN KINETOTERAPIEccLG,lAift v KT 13&+L$,l-1gn bkj S tt l R. C i?-.11 e r'1&f ","-\ l'lU f C AiCt{-./V\ RS,ft.I ArurOnUL AB SOLVENTILORPENTRU PREGATIREA EXAMENULTII DE LICENTA

EDITI.JRA FLINDATIEI R OMANU DE MA]NEBucureqti,2005

CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiSIDENCO, ELENA.LUMINITAGhid practic de eyaluarc articularli 9i musorlartr in kinetoterapidElena-Luminifa Sidenco - Bucureqti,Edihna Fundafiei Romdnia de Mdine, 2045196 p., 23,5 ctti-tsBN 973-12s-246-2615.825.617.s7


2/54

BlEH. rnTtQAiNR.rNv.-,44L in menoria dragei mele Pati,steaua ei o voi cduta mereu,

cdnd ceral e senin, tn noplile de iulie'CUPRINS

Introducere tI. Anatomia funclionali a articulafiilor

I.1. Clasificareaarticulafiilor 9I.2. BilanFl articular-generalitiili 13

IL Bilanftl articular gi muscular al coloanei vertebrnletr. 1. Articulafiile coloanei vedebraletr.2. Evaluarea coloanei vertebrale -bilanfirl articular 27

Itr. Bilanfut articutar gi muscular Bl membrului superiorIII.I. Anatomia nmimlui - generalitdfi 46IIi.2. Bilanful articular gi rnuscular al cotului 80

IV. Bilan(ut articular gi muscular al membruIui inferiorfv.l. Bilanfirt articular gi muscular al Soldului 135IV.2. Bilanlul articular 5i muscular al genunchiutui ... ' . .. . . ' 159IV.3. Bilantul articular 5i muscular al gleznei 5i piciorului . '. 167

V. Analiza mersuluiV. I. Obsewalii legate de fimcflonalitatea globali a membnrlui inferior ' ' ' ' "V.2. Evaluarea fazelor mersului

190190

196Bibliografie gelectivd ...


3/54

r. ANAToMTA TuNCTToNALA a anrrcuLATrILoR

l.l. C asificarca articu laliilorDin punctul de vedere at tunc1ionalit61ii, ut fory?Fgilor de leg[turi 5i aI

modului di dezvoltare, articula$iile si i*patt in frculafilb-roase sau sinartroze'"rti"Jaii *tri hginoase *u oitromozr qi articulaf i sinoviale sau diartroze 'ffi'+

m,a

Articulaliile.. trohleene

r@"Articula{iile libroase - sinartrozeleSunt articulalii in care oasele sunt unite intre ele prin lesut fibros dens (mem-

brane sau ligamente). g*J"-J""r"rli nu permit migcfi, sau permit miqci.ri foartereduse. Eriif doua varietdli de artiaialii fbroase:a\sindesmoza-errearticulaFain'caresuprafefelearticularesuntlegateinteele printr-un ligament l*.*t; iGt"engt Ag-rcgituta pg1te fi, i1- 11'ae nurQigamenrrl srilohioid) ;;-f;; de bandS (ligamentul coracoacromial), sauif."*.ttt elastice (cele dinfe lamele vertebrale);

b\ wnrile_,6"d;d; se gasesc n un"i ta "raniu; oasele sunt articulate inbeele gi despar,tite printr-un ,* Jpi de es't fibros, continuat inafrrr cu perioshrl 9i9

#Hnt"mrticulaliilenohoide^.Lry,{6#


4/54

tII:I:;IIIIII

inemtru cu stratlrl fibros al durei mater. Suturile pot fi: "dinpte" (zuurra fronto-pan-.ff #;;"tt) ; r"*c*il" in dinF de feristriu' "scuannoase" san solzoasd;ff;ffi;;-f,*po"aal .* irprafelele oJolse uile oblis sa' ,*lane" (sutr:ra inter-raaz:llI,zutura lacrimo*t""iaAil "t matCry t"$ate' u;or rugoase' Sinostozele iaunarterc prin osificarea oo.i-rionU.tt sa'-sinmridroze. (Anchiloza este sinostoza uneiarticul agi sinoviale).Gomfoza-estearticulaliadintreoextremitateosoasdconiciqiocavitatealveolari (articulafile dintre ridicinile dinlilor 5i alveole)'

Articula{iile sinovialeSunt cele mai numeroase in structra corpului uman. Sunt articula$i complexe

care pennit mipcdri multiple qi variate. Ele presupun suprafepe aTricalare care pot fisferice, cilindrice, elipice, sau plane, permilAnd migciri mai reduse sau mai ample;;i; r*, acoperite ae cacitalut'arti"ul* - iompresibil qi elasib - qi uneori, atuncicfind uu sunt intrunite condiflile de concordanli.intre suprafelele artioulare, lacongrugnld ParticiPi gi:- . ioirut artictilar (cadnrl articular) - fibpcgr,tilaj de mlrire care facenosibili concordanta dintre o suprafali articulari sfericd (cap artigular) 9i o cavitateitti.uru* mai pulin adancn (ex- articulalia goldului), jucand in acelaSi timp uneori9i rol de mijloCde unire;- . Tiroeartilajele intrqarticulare (discurile gi meniscurile) - formaliunianatomice plasate intre suprafefele articulare, cu rolul de a asigura o cdt mai buni

Enartrozele gi echivalentul lor mecanic:rotrla (C) umnnrl (D) Eoldul

Articulaliile sendill6ns (b,c) qi articulaliile oroide(4e) gi echivalenhrl lor mecanic, axul cardanic

Mjloacele de unire ale articula$ilor sinoviale sunt constitrite din c4sula articu-larn gi figunente. Ligunentele articiare pot fi: ligamente intracapsulars 9i ligarnenteerc"bp"rtuo. Dupd-struchua lor, ligamentele articulare au fost impl$te in:o ligamente capsulare - diferent'eri ale capsulei pentru franarca unor migciriQigamentrl pubo-femural la articula$a goldului); ll

concordan.ti a acestora.

Articula{iile cartilaginoas* .,,,..in cadnrl acestor articulapi, legdfirra dinte oase se realizea'i prin fibrocartilajsau cartilqj hialin, Se deosebesc,douilarieA$ 9 ficula$ cartilaginoasg: ,a) iincondrozele - atticitlalii tranzitorii ln care suprafeple Tttcuteqe ryntunite ;riDtr-un cartilaj hialin (sincondroza sfeno-occipitala' sincondroza pieselorcomponente ale osul coxal);' b) simfzele - suprafe,tele articulare sunt unite prin ,tesut fibrocartilaginos, careare ae oblcei forma unui diic (articulaliile intervertebrale, simfiza pubian6).t0

I


5/54

r ligamente tendinoase - rczaltaln prin transformareamentrl patelar la genunchiului);. iigament musculare - provin din atrofierea unor(ligamenhl apromio-coracoidian) ;. ligarndntole fibiozate (ligamentul stilo-hioidian);unor tendoane (liga-fascicole muscula(e

r tlgamgntle intraarticulare (interosoase); ,' ';. tigamgnte la distanp - unesc intre ele doud oase sgparate de uq interval Sinu intra in iontact cu capsula articulari'Clisificarea articulagitor sinoviale se frce dupi numirul oaselor care le comPun,dupi forma zuprafeplor articulare gi dupd numiml a


6/54

, ,: . pozifia de referinftr. Pentru fiecare adiculaFe tebuie si se defineascd o pozilie"J* *"."p.iaf" "l"r.l" potoi"a de h care se misoari anplitrdinEg diferitelor miqcali'Aceastipoziliecorcspunde,deobicei(darnuintotdeauna),pozi$eianatomicegisevaorecizala neiare alticulafie in parte''^:' n.f-irea .migcdrilor. Uneori persistii o oarecaxe arnbiguitate in definireamiqcArit,oa mai ales, ln ceea ce priveEi articulafiile cu trei grade de libertate. Vompdsra definifiile simple, unanim admise.l. Pentru miscdrile elementare:'tflexia este miqcarea care strange segmentele membrului unele peste altele,care apiopie e:rtremiti;ile, care str6nge corpul la volumul cel mai mic posibil;I ex'tensia este rnigcarea inversa, adicd aceea prin care so alungesg segmenteleunele fa,?i de altele, so depSrteazi oxtremitii,tile cit mai mult posibil qi dan corpuluicel mai marc volum posibil qi ceamai mare zuprafaldSe va face distinclie- intre starea de flexie, ailicl pozilia unui membru inflexie, gi mifcarea de flixie, adica deplasarea unui segment in sensul flexiei. De*"*"o"4 trebuie frcuta aistinc$e intre starea de extensie Si miscayea de extensie'Aceastii nuarlgI are importanli uneori, din punct de vedere practic. Trebuie, deasemenea, si se faci distincfie intre:a extensie - migcare nafurali opusd flexiei, a$a cum se observi la pumn sauumdr;a hiperextensle - miqcare anormal5, opusd unei flexii pomite din pozilia zero,afa cum se observi la cot qi geuunchi.

Se nume$te abducyie miqcarea care depdrteazd un membru sar un segment deaxul sau planui de gimetrie, dar vom vedea, legat de umir, limitele acestei defini1ii.Se numegte alduclie migcarea inversi, adicl aceea de apropiere a membmlui

sau segmentului de membru, de axul sau planul de simetrie'5e numegte rotasie ariald sav rotalie longindinald migcarea care face sI seinvdrteascdun membru sau un segment de membru in jurul axului sdu longinrdinal.Vom vedea cum putem defini aceastd migcare ca rotafie intemi sau extemd, sau caproua$e-supinagie.2 Pinnt miScarile combinate - definirea lor devine mai dificila, ele presupu-n6nd migclri elementare in propor,tii variabile.Ci:rcumducyia este migcare4 care intr-o articulalie cu doul sau tei grade delibertale, combini flexia-extensi4 pe de o paxte, cu abduqia-adduc,ti4 pe de altiparte, la amplitudinile lor maxime. Eltremitatea unui segment descrie in acest fel

in spaliu o curtrd inchisi carp strdbate planurile de referinla3. Pentru miscdile globale - se definesc prin acliunea p cille o realizeazi, deexemplq aducerea minii la ceafb" Aceste miqciri pun in joc mai multe articula$i 9i auvaloarea unor teste..in exemplul de mai,sus, execuSa pemite evaluarea amplitudiniiabduc$ei-rota$ei exteme a umirului gi flexia coUlui. Aceste migciri globale eviden-giazn reh$a firnclionali intre mai multe .articula$ in cadrul unei singirre acFuni,frecvent aceeaqi pentu o: miqcare simplq o articulalie indemxi pund zuplea oarticulalie cu redoare sau anchilozdil Aceastii posibilitde de supleere prin articula;iilevecine f:ebuie evitaE in condiliile examindrii sticte pentru o,evaluarc precisd"l4

Amplitudinea migcrrilor normale. prima etapd a bilanplui articular sereilizeaza pentru a aprecia amplitudinea maximi a migcdrilor normale, #tive qipaslve.a. Migcdrile active sxfi cele carie se executii la comanda examinatorului.Acestea presupun lntrunirea a doui mndifi: tnlelegerea de citre subiect a migciriicerute (uneori esieuevoie sd. se exemplifice) + bund-vpinpa Si cooperarea subieJarlui,care rmeori pode necesita.ribdare gi putere de convingere; uiscarr,le pasive se ob$in prin manerrrarea de cdtre examinator, caremobilizeazi cu blandele qi prudenF un segment, ?n timp ce cealalti m6nl fixeazdcu fermitate celilalt segment. Trebuie sI se obfind o decontracturare gi o relaxarecompletii a subiectului, qi astfel migcdrile pasive sunt, de reguld,'mai ample dec6tmigcdrile active.Mtrsurarea unghiurilor, cu puln antrenamen se ajunge Ia evaluareaunghiurilor cu o exactitate suficienti, daci ne referim la unghiurile ugor de consfuitin imagina$e: 90, 45, 120, 60 qi 30o. Aprecierea obiectivi se realizeazi cu ajutorulgoniometrului.O altii modalitate obiectivE de evaluare este mdsurarea distqfl dintre exhemi-fiitile libere ale doui segme&te. Aceas6 misurare permite aprecierea foarb precisi aevolu$ei mobilitr$i, pe parcursul examindrilor succesive.Centrul goniometrului trebuie' si coreqp-undi cel mai exact posibil centruluiarticalaliei gi braple sale trebuie si se suprapund melor linglndinale alesegmentelor. Acest lucru este posibil datoritl cunoaSterii reperelor osoase cEuB se vordetalia pentru fiecare articulafe. Dac6 nu exis6 rcpere siu sunt imposibil de1.4, ch. Rocher propune ca" dup6 co se traseazi. pe piele pgrimetuila nivelulfiecirei articulafli, si se marcheze pe acesta mijlocut fe]tor anterioari, posterioari gilateral, aceste puncte reprezentind cu aproximalie proiecliile centrelorarticulare.Interpretarea rezultatelor.In raprt ca partea opusd - afinci cand partea op*si poate fi mai ugor apreciad.ln raport cu un subiect comparabil - adicd de aceeaqi vdrstii gi, aproximativ,de.aceeagi constitufie. Aceasti meiodi este, de altfel, singura utiri"aula dacr douiartigulafli simetrice sunt afectare sau dacr se examineazl o articulagie nepereche,rahidiani de exemplu.In raport cv normele. se cunosc din tabele amprindinile normale ale dife-ritelor articulaFi, ceea ce dd un reper de apreciere in evaluarea unei articulatii.- In acelaqi timp, trebuie gtiut faptul cd aceste cifre nu reprezinti decit'valorilemedii qi cd existi varialii importante in plus sau minus, .in firncfie de particula-ritnf,le individuale, de constitufie, v6rsti, sex qi de nivel de antrenarnent. 'Nu toare nivelele de amplitudine au aceeagi impofian *, este evident ci suntmai valoroase articulafiile suple, care qi-au conservat amplitudinea extremi demigcare.'Dar, este mai pufin importantii funcfional pierderea a l0.z0o din amplitu-dinile extreme decit pierderea a 5o in jurul pozif,ei cel mai fiecvent uhlizate. Estenevoie sd se precueze trei noliuni:Pozitia de func;iune. Este atitudinea cea mai favorabild de functiouare amugchilor gi articulafiei, qi de folosit de citre articula$a respectivd in gestioa

t5


7/54

curenti gi,indispensabili: Aceasti pozifie trebuie preoaatii penfru fiecarc articulalieqi va fi mereu pozifia in eare seva.imobiliza,articulaf,a-Sectontl util de mobilitate. De o parte gi alta a pozifiei de firnc$une, cele l5-20ode mobilitate articulard .au o'importanfd primordialS peofi'u valoarca firnc$onallarticulari fa,6 de cele i5-20" extreme,. care pot fi relativ inutile. Primele grade'Aroadr6nd pozifa de funpfune, constituie sectoruI util de mobilitate, intins pe, unnumir r4ai malp sau mai mic de grade in funclie de articulafa considerad,

Cd,gficientul furUpiornl de mobi,litate. De la aofunea de sector util de mobilitates-a nascpi iOeea de,a acorda un coeficientdiferitelor secto.arc de mobilitate ale uneiarticula.fii, do a le ,pota" diind astrel mai rmrltn importanF mobilitS$i in seclcnrl'util.Este asfel de ajuns si se multiplice unghiul reprezentfnd amplitrdinea de migcare cucoeficientul fiecirui sector, apoi sI se adune cifra ob,tinuti pentru fiecare migcare ele'mentari pentru a obline proceirtqiul reprezentind coeficienail fimclional de mobilitateal articulafiei considerate. Exemplu, articulagia genunchiului:I pentru un genuachi normal" flexia se face pSnI la 160o; coeficientul,potrivit calculului, vafi 100%; iI daci genunchiul.nu poate efectua deciJ 45o de flexie, pomind din poziliazero, coeficientul siu fi:ac$onal vafi 45 x 0,9 = 40,5%;I daci alt genunchi nu poate efectua, de asomene4 decdt 45o de flexie, darintre 45 9i 90", coeficientul func$onal de mobilitate va fi de 45 x0,7 = 31,5To,deci mult mai redus, ceea ce nu face decit sd exprime utilitatea mai redusi asectorului 45-90o.

Dacd o articulalie compofie patru sau pase migodri elementare, -zumacoeficienlilor firncfionali de mobilitate elementari di coeficientul firncfional globalde mobilitate care, in mod normal, este egal cu 100% pentru o articulalie cufunclionalitate in limite fiziologico.CIutarea migcirilor anormale. Anumite migciii sunt impiedicate de factoriosogi, musculari gi, mai ales, ligamentari. Caa:/' cel mai clar il constituiearticulafiile cu un singur grad de libertate, ca de exemplu cotul, la care, fiziologic,nu se pot efectua nici mi$ciri de lateralitate, nici miqcarea de rota$e longitudinaln.Numim miscdri anormale, acele miscdri care se efectueazd ln afara direcpiilor demiscare determinate de anatomia gi fziologia normald, datoriti unei rupturiligamentare sau unei fracturi articulare. Cduta.rea miqcirilor anormale trebuie sE fiemercu comparaftvd cu contralaterala simetricS" deoarece, la unii subiecfi hiperlacEi,este posibil sb apard migcdri anormale dar de ainplitudini mici.

Se descriu patru tipuri de rniqciri anorfnale:1. Miscdrile de lateralitate - Nu se inregisfreaei decdt la nivelul articula$ilorcu un singur gxad de libertate - articulatii hohleene - la genunchi gi la cot. Lu6ndexemplul genunchiului, se distinge:I mi$carea de lateralitate externd - numitd gi valgus- gi care poate fidatorati:- fie ruptuni ligamentului lateral intern;- fie unei fracturi de platou tibial extem, sau de condil extern al femurului.

16

I mi$carea de lateralitate intemd - numiti gi varus'gi care poate fi deter-minata de.. -'fie ruptura ligamentului latsral extm;- fie o fracturi a platoului tibial iatem, sau a condilului intem al femurului'Aceste miqcfui de lateralitate se caut6 pe genunchiul In extensie completd,deoarece cel mai mic grad de flexie relaxeazd ligamentele laterale qi permitemilci.ri semnificative care nu au nimic patologlc-2, Miscdrile de ,,sertar". Nu se observd dec6t la nivelul genrmchiului. Suntmigciri de alunecare antero-posterioari a tibiei pe femur. Se pot nota, indiferent degtadul de flexie, dar in general se evalueazd pe genunchiul flectat la 90o. Se disting:I un sertarposterior- e4resiarupturii ligamentului incrucigd postero-intem;I un sertar anterior - expresia rupturii ligamentului incrucigat anteroxtem.'3. MiScdrile de rotalie - La nivelul cotului, aceste migcdri sunt impiedicatede olecran gi coronoidd. La genunchi sunt normale 9i posibile in cursul flexiei; suntinterzise in cursul extensiei complete care teusioneazi ligamentele.Rotapia extemd,impiedicatS de oblicitatea ligamentelor laterale, exprimd deciruptua unuiadin cele doui.Rotalia intemd, impiodicati de ligamentele incrucigate, exprimi leziuneaunuia din cele doui ligimente.4. Migcdrile de piston. Aceste mipdri se pot observa la nivelul tuhrrorarticulafiilor. Aceste migciri constau in deplasarea membrului sau segmentului demembru de-a lungul axei sale longitudinale. Prezenla lor dovedegte distrucliasuprafolelor articulare sau a ligamentelor, permilEnd luxa$a. Se pot in6lni, deexemplu, la nivelul qoldului in luxafia congenitali sau in fracturi de cotrl, ingeneral fracturi ale rebordului posterior (ceea ce determini o migcare de pistonnumai pe pldul flectat)

I.2.2. Bilanful muscular - generalitdfiDaftle ob$nute in urma acestui examen sunt prcise 9i sunt utile pentrudiagnostic: se pot diferen$a gi sisternatiza atingerile la nivelul mdduvei spindrii, lanlvelul plexului sau la nivelul trunchiului neryos. Aeste date sunt indispensabilepent:a ilaborarea, controlul gi modificarea programtilui de reeducare aI fieciruiiubiect, ca qi pentru aplecierea rezultatelor obfinute. Pe baza acestor rezultate seindici gi se orienteazd tipul de intervenlie ortopedieo-chirurgicald corectoare, 9i totpe bazaacestor rezultate se poatc fomrula tn prognostic pentru fiecare pacient' De

acee4 mulgi autori considefi cA, ahturi de btlanlul articular, bilangul m1scularrepredntd un blement fundamental al waludrii funclionale - parte importdnfi asemiologiei specifice domeniului nostru de activitate, recuperarea medicald.Reguli geriarale. Nu se poate desfigura bilanful muscular dac6 in prealabil nus-a verificat funct'onalitatea articutar ^'Integritdea articulara, atflt din punct devedere al amplitudinii de migcare, cft 9i al indoloritSfi, permite efectuarea unuiprcgram complet gi precis. O manifestare dureroasi sau prezenF unei redoriu.ti"ularr limiieaza exptorarea funcfonald; prezenfa unei anchiloze face examinarea17


8/54

imposibili. Retracturaunui mugchi sau unei grupe musculare antagoniste impiedicao* aprecrgT corec6' nt'hctive, in comparat'e cu bilbnplBilanfiurile musculare, prin definipg' s.1articular in "aarU ca*iu paci"otot tebuis sd fie in relalare perfect6' Participareasubiectului ru a"ror*ea iilanplui muscular-este deci indispensabil4 recuperatoruldirijeazi, comenteJ sau incurajeare desfi5urarea examinirii.^Este necesard ocolaborare perfectl intre subiect li testator, pentru a *4u:"p favorabil pregilarezrrltatelo, oulinute, au, gi in scopul p""gnti'ii pacientului pentru programul dereeducare, la care este necesarl colaborarea lui totale'

Deifuurarea nici rurei examiniri q poate fi prestabilita: sr't importante tipula" *reti"n fitigabilitatea paciennrlui si palticularit4ile sale individuale, pentru a seputea pre;iza ,u*"ri*u'*anewelor. Ad:sea p"otu a evita deplasErile dificileientru^pacienl se efectueazi mar


9/54

I ,,Cinci" (normal). Poale pdreagqor de acorrdat aceasti cotafie, dar adesea ungrup musculqr, in aparenp normal, poate si nu mai re,ahznze ftne$a obignuid" $i aicieste nevoie si se recurgd latbsrele deincarcare. Pentm cotaliilepatru $cinci, rezistenptrebuie sl se aplice pe todd cursa de migcare, dar poate fi folositi o.varianti de aplicarea rezstenpi nlmai c6nd s-a realizai amplitrdinea completii de migcare . Nu se puneprobler4a penp-u subiect slrcaltz-e?e miqcarea contna{ezisbn$ ci si reziste static la ofor'ln inversd. 'Aceas6 metoda denumitl break test de spqcialigii angft-saxoni, esteutil6 la'copii yu in cazul evaluirilor rapide.Testele-'de tnciircare. Testing-ul muscular, cu toate innrficienple giimperfec$unile sale, are avantajul de a fi fost adoptat de toatii lume4 devenind ometodi intemafionali. Tehnicile de apreciere canfitafivd a forlei musculare- suat,dimpotrivd" departe de a fi comune. Dinamometri4 incircirile indirecte, incar-ciriledirecte repreanti. diverse metode mai mult sau mai pulin r5spindite. Aceste tehnicidevin interesante din momentul in care trebuie sd urmirim progresele mugchilorparetici, sau cire gi-au pierdut pentru o perioadi de timp valoarea funcgionali.

Se numeste ,Jest de incdrcare directii" metoda simpld prin carc se pvalueazdsarcina maximi ridicati contra-greutifii qi pe amplitudinea artioulari disponibila"de o anumitii rupd musoularS. Trebuie precizat fapfirl c*l) acesb cifre uu au nici o valoare prin ele inselo;2) nu capiti senmificafe decdt prin comparapie cucontrolaterali (cu condigia ca aceasta si fie sinitoasi);3) nu devin utiliaabils decit repetate pe parcursulracuperator, compar&rdu-le .unele cu altele;

cele oblinute de parteaprogramului

4) nu sunt comparabile cu cele ale altor subiecf gi nu se pot compam cuvalorils testing-ului muscular propriu-zis (nu se pot compara kilograme cu 'n (4 +)sau (5 -), a;a cum nu sc pot compara performanfele in kilograme a doi pacienfi).Este bine si fim puEi in gard4 at6t pacienpi, c6t qi recuperagioniEii, asupratentaliei care apils de a dep6gi posibilitifile reale. Cu toati relativi-hrea lor, testelede incircare sunt chiar indicate mai ales in recuperarea posttraumatici.Cauze de eroare ln derularea bilanyului muscalanCo.mpensafia prin alte grupe musculcire. Comanda motorie, in afara paralizieiunui muqchi, determini adesea antrenarea in contracgie a mugchilor vecini, a cdrorfuncfie principal5 este uneori destul de indepartati de mrgcarea doriti. Daci adeseaaceste compensafii sunt dorite gi uneori programul recuperator trebuie sd lefavoiznzs, ele nu trebuis sd inducd in eroare examinatonrl, mai ales ci, ori de citeori recuperarea funcliei normale este posibild" ele trobuie svitate. Aceste tentative

dp substituire se vor depista gi prin observafie nu doar prin migcarea propriu-zis6.Indiferent de cotatia aparenti" intotdeauna palparea rim6ne indispensabili pentruafirmarea responsabilitigii unui mugchi in realizarea unei migciri.Muschii poliarticalai. Acegha sunt adesea suni de eroare, putAnd falsificamiqcdrile; de exemplu" flexorii f rngi ai degetelorpot antrena o flexie netd apumnului5i pot afecta o apreciere corectii a valorii palmarilor gi cubitalului anterior. ln acestcapitol nu se insisti pe compensafli, trucaje sau substitufi, dar acestsa vor fisemnalate, in mod special, la capitolul rezerualfiecdtei grupe musculare-20

Mugchii stahilizntori..in executarea anumitor migciri, este nevoie ca un grupde muqchi sd stabilizeze un segment, in tirnp ce un alt grup de muqchi mobilizeazialt segment. Este deci indispensabil sd se find seama de acest fapt, giputea cota corect mugchii mobilizafori dec0t daci stabilizatorii suntexemplu:I un deltoid, altrel normal, vapireaparetic dacdmugchii fixatori ai omoplatuluisunt paraliza$;I o paralizie completi a flexorilor coapsei impiedicl stabilizarea bazinuluigi, iu decubit dorsal, face ca flcxia trunchiului s-o realizezn abdominalii.

nu se vorintacf. De


10/54

II BILANTTIL ARTICWAR $I MUSCULARAL COLOANEI VERTEBRALN

ll.l. Articulafik coloanei vertehruleArticulaliile coloanei vertebrale pot fi tmpar,tite in a rtiailalii inninseci @fiailafipropriu-zise) ii orti*t"pii extrinseci (articulalii ale coloanei cu oasele invecinate).

tl. t . t. Articulafiile vertebrelor adevlrateVertebrele adevirate se articuleazl intre ele prin corpurile lor qi prin procoselearucul;. in acelagi timp, ele se unesc la disbnp prin procesele spinoase, lamelevertebrale qi procesele transverse-Articula(iile corpurilor vertebrale se iucadreazi in gmpul de articulalii

nurnite simfze.Suprafelele articulare: felele zuperioare + inferioare ale corpurilor vertebrale;fiind uqor excavate, inte ele se formeazi un spa$u eliptic'Mijloace de unire: '. discurile intemertebrale - fibrocartilajele intervertebrale, de forma unorlentile biconvexe care depi{esc pugin circumferinp lor; aderi. la ligamentelevertebrale longitudinale;. Iigamentul longitudinal anterior - panglic[ lung6, albi-silefie, pe fafaanterioaril coloanei vertebale, de la po4iuneabanlari, a ocoipuhrlui - pAni lavertebra a II-a sacrati; ligamentul aderd intim de corpurile vertebrale 9i nnai slab dediscuri;o,bservapie: intre ligamen marginea vertebrei gi disc se afli un spa,tlu ocupat

de lesut conjunctiv larL ple)alri venoase gi terminafuni neryoase - aici pot si apari,,ostofitele", semnul caracteristic aI discartozelor;. ligamenfril vertebral longiladinal po*ertot - similar ca aspect cu primul,aplicat pe fa;a posterioard a corpurilor vertebrale, dar in interionrl canalului rahidian,aiunt* *duvei spinnrii gi a durei maieq se intinde de la fap eldocnaniand aporliunii bazilare a occiputr:lui pAni la baza coccigelui; este mai= lat la nivelulu"rt"br.lor adeverate, iar in canalul sacnf se reduce Ia dimensiunile umui cordonsub$rc : li gamentul sacrococci gian dorsal profund.

Articula{iile proceselor articulare sunt la nivelul segmentelor cervical gidorsal articulapii plane, iarin regiunea lombari, articalapii trohoide.22

Suprafe{ele articulare sunt acoperite cu un strat hialin subgire.Mijloace de unire:: . capsuld fibroasii - inserari la periferia suprafelelor articllare; in regiuneacervicali. = laxe, subliri; in regiunea toracicd"+ lombari = ingrogate.U:rirea lamelor vertebrale se realizeazd prin intermedial ligamentelorgalbene. Au formi dreptunghiular4 gi ocupd spagiul dintre procesul articular - bazaprocesului spinos. Aceste ligamente inchid partea posterioari a canalului rahidian.Rolul ligamentelor galbene este multiplu:. prin elastic-itatea lor, contribuie la readucerea coloanei innormali, dupd ce a fost flectatii;r ?mpiedicd flexia brusci sau exagerati a coloanei; astfeldiscurile impotriva leziunilor;. con:hibuie la mentinerea.verticali a coloanei veriebrale.

pozifa eiprotejeazd

Unirea proceselor spinoasese realizeazi prin doud feluri de ligamente:o ligamente interspinaase - sunt in numdr egal cu spa$ile interspinoase; seprezinti ca doui lame spinoase aflate in spat'il dintre doui procese spinoase

vecine; suntmai pu$n dezvoltate cervical, mai lifite gi mai pitrde lombar;t ligamennl suprgspinos : corrdon fibros putemig pe toatli lungimeacoloanei vertebrale; unegle vdrfirl proceselor spinoase; maximul de dezvoltare este inregiunea cervicaltr = ligarnentul nucal - formaliune triulghiular+ diqpusd sagitat,care separi mugchii qefei; se insefuazi p/n bazd pe protuberanla occipitald t prinmarginea snterioard pe procesele splnoase ale vertebrelor Cervicale; este dezvoltat lapatrupede gi mai redus laom.^ -Unirea proceselor' transverse se realizeazi prin format'unilb fibroasenumite ligamente intertranvversale. Ele sunt mici in regiunea cervicali gi toracici"dar ajung la o dezvoltare mai mare in regiunea lombard.

tr. 1.2. Articulafiile vertebrelor falseArticulaSa lombosacrattr unege sacrul cu vertebra a V-a lombarS. in

componenfa acestei articulali intri:a) rryr disc intervertebral;b) partea inferioad a ligarnentelor verbbrale longitudinale - anterior 6i posterioqc) o capsuli articulard pentru articulafia proceselor articulare;d) liganentele galbene;e) ligamentele supraspinos qi'interspinos.Articulafia sacroccigiantr este o articulaFe supla" dupl modelul simfizelor.Ea permite'mobilizarea pasiv6 inapoi a vArfrrlui coccigelui in timpul na$terii,mirindu-se astfel sh0mtoarea inferioari a bazinului. Cu inaintarea ia vArsti,articulatria se sinostozeaziSuprafe{ele articulare: eliptice, cu axul mare transversal.


11/54

Sbtistica joncfiunii lombo-sacrale:componenta de alunecare G este anulatii demarginea apofrzei articulare L5 (f ); daci istmul(2) al v.brtebrei L5 este rupt (cafiuq), se producealunecarea; se produce spondilolistesis.

Mijloace de unire:: Iigornentul interosos - arcvaloaea unui disc intervertebri.l; seosificb dupl virsta de 40 de ani;t ligamentele periferice:a) liganrentul sacrococcigianvental - considerat po4iunea infe-rioari a figamentului vertebra] lon-gitudrnal anterio4, se intinde de lavirfirl sacnrlui la coccige;b) ligamentrl sacrococcigiandorsal zuperficial - inchide hiatulsacral,c) I igamentul sacfococcigiandorsal profund - repredntilparteaterminali a ligamentului vertebralI ongitudinal posterior;

Articulafia inferioari acapului sau atlantoaxoidianiAtlasul se articuleazi cuaxisul prin doui articulaSiatlantoaxoidiene laterale gi oarticulaf e atlantoaxoidiand me-diani. Toate trei constituie o'unitate anatomo-firnclionalE, arzl-culapia inferioard a capului.

Articula{iile atlantoaxoidi-ene laterale sunt articula{ii plme.Suprafe.tele' articulare:fefele inferioare ale maselorl6erale ale atlasului + feleleproceselor articulare superioareale axisului - suprafele convexacoperite cu cartilaj htalin maigros in partea centrald decdt laperiferie (important in mecani-ca articulari)Mijloace de unire:. cqpsula articulard - foarte lax{,. membranele atlanto-axoidiene - doui forma,tiuni fibroconjunctive intreatlas - axis:a) membrana atlanto-axoidiand anterioara = fibroas4 intre rnargineainferioariarcul anterior al atlasului gi fap anterioarl colpul axisului; inaintea ei seafli ligamentul vertebral longitudinal anterior;b) membrana atlanto-axoidiani posterioari: intre arcul posterior al atlasului$i arcul similar al axisului.

Articula$ia atlantoaxoidiantr mediani (atlallo-odontoidianl), este o arti-culalie trohoidi.Suprafe{ele articulare: inelul atlantoidian + dintele axisr.rlui.c inelul atlantoidian - arcul anterior al atlasului (pe fala sa posterioari are ofaln afiiculari circulari gi mediani) + bandeleta fibroasi transversali intre cele douimase laterale ale atlasului (fa a sa anterioari vine irr raport cu dintele axisului, iar falaposterioad estg acoperiti de membrana tectoria - care il separd de ligamentulvertebral longitudinal posterior); de pe marginile ligamentului tansvers se desprinddoui fascicule longitudinale - tmul ascendenr se insereazi pe $anful bazilar de pe falaendocraniani a porFunii bazilare a occipitalului + altul descendent fixat pe falaposterioard a corpului axisului gi numttfasciculul transverso-axoidian;. ansamblul format de liganentultransvers * cele douifascicule longiurdinale =ligamentul cructform al atlasului ;

ItII

Articulafile zuboccipitale:a. interlinia occipitalo-atloidiandb. articulafia odontoido-atlantoidiandc. articulafia intre masele laterale ale atlasului gi axisl. condilii occipitalului2. masele laterale ale atlasului3. apofiza odontoidd4. masele laterale ale axisului

d) ligamentele sacrococcigiene laterale - cdte unul de fiecare parte; se ?ntindde la unghiul inGrior al sacrului la procesul transvers al coccigelui.Articula{ia mediococcigian iLa copil, vertebrele coccigiene sunt independente, fiind unite intre ele pdndiscuri intervertebrale. La adult, aceste artioula$ii sunt osificate. Uneori, existdarticulalie intre prima vertebri qi restul coccigelui: aceasti articula$e este maifrecventd la femeie decAt la blrbat.

II.1.3. Articutafiile capului cu coloana vertebralilArticula{ia superioari a capului sau atlantooccipitaliAtlasul esie unit cu occipitalul prin doud articula$i condiliene 9i prin douiformat'uni, numite membranele atlantooccipitale. Cele doud articulafii constituie ounitate funcgionali.Suprafe{ele articulare: condilii occipitali+ cavitdfile articulare ale aflasuluiMijloace de unire:. capsula articulard - formagiune laxd care men$ne in contact suprafeplearticulare; inserati superior la periferia condililor occipitali + inferior pe marginilecavitifilor articulare superioare ale aflasului;t metnbrana atlantooccipitald anterioard - iachide spafiul existent intrearcul anterior al atlasului gi occipital; rnse4ii: ia zus - partea anterioari a giuriioccipitale + in jos - marginea superioard a arcului anterior al atlasului; inainteamembranei se afli ligamentul vertebral longitudinal anterior;. membrana dlantooccipilaln posterioard - inchide spatiul dinue occipital qiarcul posterior al atlasuluf se insereazi in sus pe marginea superioarl a arculuiposterior al attasului; i se atribuie valoarea unui ligament; irnpreuna cu arcul posteriorut atlasuloi, delimiteazl de fiecare parte c6te un orificiu de trecere 'funtlra arteravertebrald.

24 25


12/54

. ligamentul mnsvers imparte orificiul allasllul T.99oe porliuni: anterioard-pentrud-intele acisului+posterioari-.pTqbulbulrahidian;., r --. dintele axisului - *r o fa16 artiluhri ariterioara - pentru arcul anterior alatlasului + o fald articularl posterioari - pentu ligamentul tr-anwrs'Mijloace de unire:t liganentul apical aI dintetai - de la partea anterioari a giurii occipitale - lavarful dintilui axisului; se afl6 intre membrana occipito-dlautoidiann (anterior) - frs-;i*f.f a"p"rioiat tigameut lui crucifonn (poste_rior); acest ligmnnt are.semnificaliaunui disc interverteb.al care unegte ultima uJtt"bti "t-i*l cu prima vertebr[ cervicala. Iigamentele alare - doui formaFuni fibroconjunctive groase' scurte'putemice,iu direclie oblic ascendentil; ele se insereazi pe faF mediall a condililorbccipitali-(in zus) i pe laturile dintelui axisului (in jos);. membrana tedoria - formaliune fibroasd patrulateri" care acoperiaparaful ligamentar precedent; se afl6 iatre occipital Si axiq mterior de.ligamentullJngindrnil posterior; se in'sereazi C* jos) pe fr-p posterioari a corprrlui axisului +fi"-r"O p" po4i*"u Uamafi.u o""ipitutotui 9i F htpn a-condililor occipitali;i^pt"u"i "u dura mater, separa articulaia de bulb, protej6ndu-I'

Dispozigia dinainte-inapoi a ligamentelor este, deci, urmdtoarea:l)ligamentul vertebral longitudinal anterior;2i m-embranele anterioare atlantooccipitali + atlanto-a:roidiani;3iligamentul apical al dintelui + ligamentele alare;4) ligamenhrl cruciform;5)membrana tectoria;6)ligamentul vertebral longitudinal posterioq7i mimbranele posterioare atlanto-occipitali + atlanto-axoidiani

ABCDzero a trunchiului $i postra rahidianf (de f4I, posterio4 de profil 9i de ryrijin

1I.2. Evaluarea coloanei vertebrale' bilan1ul articularII.2. l. Migclrile coloanei vertebrale (go4iometrie)

Miscirile se evalueazi pondnd de la ,,pozi1ia zeto", din ortostatism, cubazinul fixat. in practic4 este foarte greu, uneori chiar imposibil, sd imobilizeziriguros bazinul, in primul r6nd migcirile goldurilor. Doar in poziFe ,,agezat" seoUli* o evaluare corecli a miScirilor de inflexiune lateraH Si rota,tie, astrel reugindsi obfinem o fixare reldivE a scheletului pelvin.-FLEXIA - este mi;carea care determinl curbura concavd a trunchiului insens ventral: lordozalombari se inverseazi" cifoza dorsali se :rc@ntueazd, rahisulcervical devine rectiliniu sau u$or concav inainte.t Rahisul cemical - trunchiul rim6ne fix{ mentonul se apropie de stem,cu carc poate veni in contact fiiri sd deschidi 9ur4 3ce.ast? este migcarea-test.Reperul pentru mdsurarca amplitudinii este planul masticdor (suprafa,ta de contactdintre cele doqi arcade dentare) carc se proiecbazlla exterior pe I' ia care rrnettecolpll gurii cu lobul urechii. Amplitudinea migcirii este de 3045", din care 20osuntdate de articula$ile sub-occipitale ,. Rahisul dorselombar - amplitudinea este dificil .de evlluat clinic,deoarece nu existii repere absolute. Se poarte mdsura unghiul formd intre vertical5gi linia care unegt unghiul antero-zuperior al marelui trohanter cu margineaantsrioari a acromionului, dar acest unghi cuprinde E amplitudinea de flexie aco4psei. Mttoda radiotolicI este mai precisd: se misoard u4ghiul-fonnat intreporig. iniFald qi finali ale platoului superior al primei veitebre toracale. seobline astrel un unghi de 80-90",din caIg 50" se fac la nivelul lahisului lombar gi406 la nivelul celui dorsal. in practica, folosim doud metode:a) reperarea nivelului afins de virftl degetelor in flexie ifuaximi din poziliaortostaticl (aici intervine insd gi flexia qoldurilor): fie se misoari in cm distanF desol, fie se repercazd nivelul de migcare raportat la membrele inferioare: rotuli'jumnhrca garnbei, glea{ virfrrl degetelor ;b) aprecierea (cu o mleti sau o bandd centimetricd flexinild) a alungiriidisAnpi iutre apofizele spinoase ale vertebrelor Sr $i Cz, marcate cu un creiondermatografic Crn acest caa alrrngirca dis;tanlei este de 5cm)' . ;EX|ENSIA - este migcarea inversl flexiei, care curbeazi coloana pe fafa sadorsala" prin accenhrarea lordozelor lombari 9i cervicali 9i redresarea relativi acifozei donale. Amplitrdinea de extensie este ince 9i mai difidil de apreciat dec6tcea a flexiei.o Rahisul cemieul - trunchiul rimfurc fixat, coborind pe linia comisurabucald-lobul urechii. implitudinea misurati este de 3045", din care 20-30o dinarticuki$ile zuboccipitale. Se poate aprecia alungirea distanfei mnton-stem..r Rahisal donelombu - s poat evalua ungbiul intre verticalS $ liniacar unege unghiul antero-superior al marelui tohanter 9i marginea anterioari aacromionului. O metodi mai precisi esto c4 dupi mdsurarea amplitudinii globale


13/54

de extensie a coloanei repreantate de unghiul format intre cele doui pozilii aleplanului.masticator, sd se,elimine amptitrdinea de extensie a rahisului cervical.Metoda gta mCr precisi este, qi aici, metoda radiologic5, carc apreciazd unghiulformat iqtre pgzi$ile initiald 9i finali ale plaloului primei vertebre toracale. Seobline aqtrel o-amplitudine de 20-30". La subiectul t6nar, un test bun al suplefeirahidien in extensie este migcarea ,podul". Dar aceasta nu este, evident, omigcare-testaplicabilnin toate cazurile. ;INCLINATTILE I-ATERALE (infiaxiunile) - sunt migcirile care curbpazirahisul d-e o p#e. Curbura oblinud nu este perfect concavd: examenul clinic giradiologib aratd ca mar.imut curburii se afl[ in regiunea dorsali medie li inferiqare.o Rahisul cemicsl - inclinalia laterali se aprecieazi cel mai adesea din fa{i(mai bine decAt din spate); se misoard prin unghiul dinhe linia sprSncenelor $i liniaumerilor. Amplitudinea este de 4045", din care 20o din articuJafile zub-occipitale.. Rohisul dorso-lombar - vieut din spate, linia spinoaselor face o linieconcavi cu direcpia de inclina{ie. Amplitudinea se poate misura prin unghiulformat intre verticali gi linia care unege apofizele spinoase ale verebrelor $1 9i Cr.Este mai precisi mdsurarea unghiului format de verticali cu tangenb la curbamhidiane, h nivelul vertebrei Cz. Metoda radiologicd permite obginerea uneideterminiri mai preoise: 20-35o. Este posibil si apreciem amplitudinea acesteiinclina$ laterale 1ot6nd nivelul atins de degete de-a lungul membnrlui inferioromolog: genunchi, deasupra sau dedesubul acestuia.

ROTATIA - ests mipcarea de torsiune a rahisului in jurul axei salelongitudinale, aducand privirea in lateral, de partea in care se face rotalia. Pentru aaprecia corect aceasti migcare, evaluarea foebuie si se facl vertical de sus,subiechrl fiind agezat pe un scurn cu speteazijoasi, fix&rd bazinul qi genunchii.Planul de referinp este planul frontal, trec6nd prin vertex. Rahisul dorsolombar - rotafia trunchiului antreneaz6 linia umerilor.Unghiul format inte aceiwts linie qi planul de referinlS mdsoari amplitudinea derotafie atrunchiului care este de ma:


14/54

Stenp+leido-rnastoidianul (f 9i 2)

Sterno-cleido-mastoidianul -evaluare bilaterali (4 Si 5)r Inselhe:a) fafa extemi a aPofieei mastoide,;b) de la v6rf sPre margineasuperioari+;c) printr-o qonevrozl find Pe jum6-

tatea extemi a liniei curbe occipitale supe-rioare.

Mugchi accesori:. malele drept anterior;. lungulgitului;. scalenul anterior;. scalenul mijlociu;. scalenulpos&erior;. micul drept anterior;. grupa zubhioidienilor.30

Stemo-cleido-rnastoidianul (3,a $ 5)

Sterno-cleido-mastoidianutpe capultnextensie ' Acfiunea mugchiului: stemocleido-mastoidianl. Contiaclia bilabrali: flexiurrca coloanei cervi-

cale gi a capului; 2. Contra4ia unilatemld: rofaliacapului de partea opusl; 3. Balansarea capului gi acoloanei cervicale ?n plan fQntal, prinjocul anta-gonist al celor doi muphi dtemocleidomastoidi-eni: e) irplinafia latelaE a capului 5i a colmre-i cer-vicale pt-in conbacfia dinnmicd a semoclcidomas-toidianului din partea stAng4 b) semocleidomas.toidianul din partea dreaptli, princontacfie sbticdde &tnarc, impiedici o lnclirulia opuse excosivd-

Flexia gdtului:. --. iimpotun/agrsvitafiei-forFaS:culcat pe spde, se mbn$ne'gartea inferi-oard a toracelui, subieEhrl flecteazi'coloa-na csrvicalt pe toati amplitrdinea demi$care;' rezistenfa se aplica Pe frunrc.Daoi exista o diferenF de forfimusculari intre cei doi stemo-cleido-mastoidieui, acegha se Pot evaluaseparat prin rotalia capului'de-o parte giflexia gdtului.. irmpohiva gravita.tiei - forg 3:culcd pe spale, se menfine partea infe-rioard a toracelui, zubiectrl fler;tradcolomacervical*d darn amplitudinea de migcareeste totald - fori$.(3)b) dace amplitudinea de miqcareeste parfiald: forfa (3-) 3l

E ..2


15/54

SpinalulcaPului: \ A::--..'1t"gut inseparabil de marcle complex)' Origine:a) vflrfrrrile "p"fi"";';;;;u'p.i*"t" 6=sau 7 vertebre dorsale * a1-acervicalS;--- b) apofizele transverseultimele 3 vertebre "ty:l-1',-"^'^^*d'"'i;iil liniile curbe occipitale *pTlt*,:i tg:lff

. lmpotriva gravita{iei -for{i 3: decubil ve4tral, gi'tul inflexie, Partea zuPerioari a.tora-celui + omoplalii susfinui, subiec-firl extinde coloana cervicali:a) daci amPlitudinea mig-cirii este totale :foft5(3);b) dacn amPlitrdinea mig-Arii este Pa4iaH {o4n (3-).r FIr[ gravitafie -fo(AlQ;decubit vehtral, se Poate observa oschifi de migcare sau se PalPeazimugchii regiunii Posterioare agdnrlur (se Poate face testul cucapul sprijinit Pe masl).Noti: trebuie ca miqcarea sise exocute Pe toatii amPlitudineas4 mugchii donali se Pot contractaii ridicn Partea suPerioad, a truq:iHului, simuldnd extensia regiuniicervicale,Remorcll: Bilanful Poat fidenailrat dacd existi o Paralizie aextensorilor capului; examinatonrlsusline caPul in timPul extensieitrunchiului.BilanPl extensorilor rahisu-lui se,completeazi la adult cu unbreak-test cdnd extensorii rahi-sului sunt in contracfie completS' seaplicI o presiune Putemici Pe Par-tea superioari a trunchiului cAtevasecunde, dovedind rezistenla staicia extensorilor

11.2.2.2. Trunchiuln.2.2.2.L Flexia trunchiului

Spinalnl g6tulni:r Origine:a) partea inferioari a ligamentrluicervical posterior;b) -aPafua sPinoasi vertebra a 7-acervicald;c) uneori, 4ofizele sPinoase Pri-mele 2 vertebre dorsale.. InserFe:

a) aPofiza sPinoasi ocis;b) uneori, aPofizele sPinoase ver-tebrele cervicale aT'a Si a3-a'Digasticul nucal:. Inervalia: Ramurile Posterioareale nervilor rahidieni'. Origine: aPofizele transvcrseprimele 5 sau 6 vertebre dorsale'

Extensorii cefei (3,4 qi 5)oase vertebrele cervicale a2'4 a3-4 a 4'a li a 5-a'. Inse4ie: apofizele spinoase vertebrele cerylcare

Mugchii accesari:. transversul spinal;. marele gi micul'oblic al capului;. angularul (ridicdtorul) omoplatului;. marele gi micul drePt Poslenor;

/

Extensia gfitului:. impotriva gravita(iei- io(I 4,5: decubit ventral,gatul in flexie, Partea suPerioarii toracelui + omoplafii susfinu,Lqsubiectul extinde coloana cer-vicali pe toatii amPlitudinea demi$care; rezisten(a se aillici Peregiunea occipitald.NotE: mugchii extensori de

Amplitudinea dermigcarei"ilrrii" a"r"ur, aorser: flexia toracelu-i pe bazin se face p6ni cand_omoplaliise ridicn de pe planul mesei. Mqcarea se efechleaza mai ales la nivelul coloaneiaoouft. Cf*ir.f.i"f iqi poate termina miqcarea p6ni la pozi$a "aqezatl prin acgiuneainu.iSa u Aro;tor gotautui, mugchii abdominali ac$ondnd ca fixatori).parta drcapti Pot fi evatua$ l---- ,prin rotalia i extensia capului spre d*upta 9i invers'


16/54

Factorii care limiteaz{ miqcarea:' .1. Tensionarea ligamentelor: verbbral comunposterior, galbe4 interipinos gi supraspinos2. Tensionarea mugchilor exlensori ai coloaneiyertebrale.3. ApoziFa marginii inferioare a corpilor verte-brali, inainte, cu fala zuperioard a vertebrelor subia-

cente.4. Compresia pdrtfri anterioare a fibro-cartilajelorintervertebrale5. Contactul intre ultimele coasE gi abdomen.Fixarea migcdrii:l. Acfiunea contrar6 a flexorilor coapsei.2. Gnoutalea gLmbelor gi a bazinului.Mugchii principali:Mare le drept abdominal:r Nervii intercostali (7-12)r Origine:a) spina pubisului;b) ligamentele care acoperd fap anterioard a simfizei

pubiene.r Inse4ie: prin trei langhete pe cartilajelecoastelor a 5-a, a 6-a gi a 7 -a

abdonninali (forp a)

Flexia trunchiului:r lmpotriya gravitafiei -fortl 5; decubit dorsal, mdinile subcap, gambele fixate, subiectul flec-teaad toracele pe bazin pe toatii am-plitudinea de migcare (daci flexoriicoapsei sunt slabi, trebuie fixat ba-zinul; spatele so rotunjeqte mai multgi flexia este posibili p6ni ce omo-plaf,i se ridici de pe planul mesei;testele de flexie a getuhi trebuieficute inaintea celor de flexie atrunchiului).

Muyhii accesori:. micul sblic abdominalr marele oblic (acliune contrari).

Muqchii drepf abdoninali (for{i

Mugchii drepfi abdominali (fo4a 5)

&epfi abdonninati (forfn

36 JI


17/54

. ligamentul transvers imparte orificiul a.tlryllul *.99ue po4iuni: anterioard- p"or*d'irrt"ie axisului + postericari-Plq bulbul rahidian;. dintele axisului- ;;; falA articulare ariterioara - pentm'arcul anterior alatlasutui i o fald articulari posterioard' - pentu ligamentul tranwers'Mijloace de unire:oliganentulapicolaldintelui-delaparteaarrterioarlag[uriioccipitale_lavarful dintelui axisului; se afli intre membrani occipito-atlantoidiana (anterior) - fas-cicolul superior a figu*""1tfui cruciform (posterioi); acest ligament are.sermificaliaunui disc intervertebral *," *"*" "fti*" uJtt*ta "*;*e cu prima vertebra cervicald*'*;- n;;;iit"t" ot*" - doud formaf,uni fibroconjunctive groase, scude,nuternice. cu direcfio oblic ascendent{ ele sL insereazd pe fup mediall a condililorS."ipirrf f 'ti" *sl i pe-faturife dintelui axisului (in jos);o membrana t"iiio _ formaliune fibroasd patrulater{ care acoperaaparatul ligamentar pr.oar*; se afl5 intrg occipital 5i axis' anterior de.ligamentullongitudinal posterior; t" itiSei"*" (iu jos) pe fap posterioari a corprrlui *itl1*.1ii;"r;il; p"4ionea'uaJta.a " ""a.;a;$i.ei.ia1a i"tl1 a coudililor occipitali;i*pr"*i "" dura mater, separi articulagia do bulb, protejindu-l'

Dispozilia dinainte-inapoi a ligamentelor. este, deci' urmdtoarea:l)hgamentul vertebral longitudinal antgrig-r;2i m"embranele anterioare itlanto-occipitali + atlanto-a:


18/54

. impotriva gravitaf,ei - f"tF.a:- decublt.a"n* braleleie-a lucult*o"frioruil gurnb"L fiie, subis"ttl n*"t9u3t toracele pe a3n -pe toati,*dtud;;r?" .il*" ii*a flexoni sunt.stabi, se fixeazd bazinul; flexia estep"Jirla-pa; cind omopla$i se ridicd de pe planul mesei)'

. impotriva gravita$ei - fo(n 3: decubit donal, brdlele de-a lungul-trunchiu-l"i, gaorb"il r*ut ,-*ui"Jil-flectsaza toracele pe bazin cu o amplitudine limitxa demigcare; capul, partea *p"tiou.a a umorilor gi.Targinea superioard a omoplat'lortrebuie si se ridice. de pe planul mesei, dar ungl"d9 ffi"19aT ale omoplalilor sItt-a"A i" "o"tu"t * oru* ^(au"a flexorii sunt slibi, se fixeazn bazinul)

Factorii care limiteazd migcarea:, l. Tensionarea inelelor fibroase dintre vertebre'-2. Tensionarea mugchilor abdominali oblici de partea opus' celui care seexammeaza.3. in regiunea toracici' tensionarea liga-rnentelor vertebro-costale.4. tn regiunea lombard, irnbinarea supra-feplor articulare (rotagie neglijabild).Fixarea migctrrii:Acsunea contrari a muqchilor flexori aicoapsei.

Mupchii PrinciPati:Marele obhc:. Nenrii intercostali (S-12) + Mareleabdomino-genital + Micul abdomino-genrtal'. Origine: opt digitatii pe fala extemi gimarginea inferioari a ultimelor opt coasts.. InserFe: jumltatea antrioari a cresteiiliace print-o aponevrozd pe spin? pubisului $pe pafea medianl a clestei pectineale, caro seLtotat" cu cea de partea opusi" pentru a formalida abe, care se intinde de la apendicele xifoidpAnI Ia simfizapubiani.

Mugchii oblici ai abdourenrlui

Mugchii oblici aMominali (fo4n 5)

r FirI lravita{ie - forftr 2:decubit dorsal, bralele de-a lungultrunchiului, subiectul fled.sazl co-loapa cervicalil; partea inferioari atoracelui este comprimatd gi bazinulse inclini p&re c6nd coloana lom-bara va fi plati Pe mas{, PalParea vaajuta aprecierea egalitifii contrac-fiei.-Ec*"tta(ie - for{[ l: decubit do-*d. 5e poate -d"9"11 o contrac$eufioari pJpa"i p"."ttl" abdsminal anterior, in timp c9 suUilcttlf .T""* Ittol"*.a G* in timpul unei expinalii rapide sau in timp ce incearci si ridice capul);

se'not"ara devierea ombilicului;'trac,tionarea sa in sus sau in jos exprimi o;;;F" ;puternici fi; ;;t , ,up"rio*., fie a par,tii inferioaro i muqchiului'1I.2.2.2.2. Rotagia trunchiuluiAmolitudinea de mi$care:-t"6riE. A""ubit dbisat, rotafia rrunchiului se poate face pSni ce omoplatul

de pa.tea umirului care vine inainb se ridicide pe planul mesei'38

ramuri din Nlarele abdomino-genital +(uneori) ramuri din Micul abdomino-genialr Origlne;a) jumdtatea externd a ligamen-hrlui inghinal;b) doua treimi :interioare alecrcstei iliace;

39

r Nervii interco$ali (8-12) +


19/54

c) foila posterioari a aponevrozei toraco-lombare'r InsgrFa: ya) spr5ra pubjsului + partea internd a crestei pectineale;b) linia albl;c) cartilajelf coastelor a 7-4 a8'a ti a 9-ad) mdrginea inferioari a cartilajului ultimelor 3 sau 4 coaste'MuEchii acPesori:. lungul dqrsal;. tra ,sversyl spinal;. rotatonl;. marele drept abdominal (rotalia gi flexia combinati a trunchiului)'Rotafia trunchiului:. impotriva gravitatiei - for{ii 5: decubit lateral, mAinile sub ceafi'gambele fixate, subiecnrl face o rotafie + flexie a toracelui {e o parte; se repetii defartea opus4 se tsteaz6 Marele oblic st6ng + micul oblic drept pna migcare spredreapta iiot"tt" spre stiinga se face priu ac$unea mugchilor de partea opuse); (dacnnexorii iOldului sunt slabi, se susfine ba4n,rl; partea superioari a toracelui trebuiesi se ridice de la uivelul mesei in curzul rotafiei).

. impotriva gravita{iei - for-ti 4: decubit lateral, bralele de-a lungulcoqpului, gambele fixate, subiectul face o rotafie + flexie atoracelui deo parte; serepet?i de partea opusi (dacd flexorii coapsei suut slabi, se susgine bazinul).40

r Impotriva gravita{iei -for.tn 3: decubit dorsal, bra}ele incmcigate, fiecarem6nd pe umirul opus; se susfine bazinul; subiechrl face o rotalie a toracelui p6niridicd de pe planul mesei omoplatul de partea um6rului care vine inainte; s0,repetiftcAnd rotalia de partea opus6.r Fdri gravita{ie - for[5 2: aSezd, brafele pe l6ngd trunchi, se susfnebazinul; subiectul face rotafia trunchiului; se repeti ficind rotafia d partea opusi.o FIri gravitafie- forfl 1: examinatonrl palpeazdmuqchii subiectului careincearcl si apropie, hemitoracele st6ng de hemibazinul drep so repeti de parteaopus6.

Noti: se observi devialia ombilicului, care este toacfionat spre cadranul celmai putemic, daci existii o diferenp de fo{n inUe muEchii oblici opugi.11.2.2.2.3 . Extensia trunchiuluiAmplitudinea de migcare: extonsia coloanei dorsale nu poate realiza o linie

dreaptS. Extensia coloanei lombare se face ugor.Factorii care limiteazd migcarea:l. Tensiunea ligamentului verte-bral comun anterior.2. Tensiuuea muqchilor abdoni-nali anteriori.3. Contachrl apofizelor spinoaseintre ele.4. Contactul marginilor articula-re inferioaro cu lamele vertebrale.Fixarea migcirii:l. Contracpia Marelui fesier +mugchii ischio-gambieri.2. Greutatea baeinului gi a mem-brelor inferioare.Mugchii principali:Masa comuntr:r ilio-costal donal;. lungul dorsal;r spino-spinosul spatelui;. sacro-lombarul.fnem ,u amund: newii rahidieni.Ilio-costalal:r Origine; marginea superioari aunghiurilor postsrioare ale ultimelor6 coaste. Inserfie:

a) marginile superioare ale unghiurilor posterioare ale primelor 6 coaste;b) apofua transversi a vertebrei a7-a cervicale.


20/54

Lungul dorsal:,. *- . Origine:a) tendonul comun al masei comune;bi apofizele transverse ale vertebrelor lombare'"i foip soperfciali a aponevrozei lombare'. Inse4ie:"l ,arni"re apofizelor transverse ale tuturor vertebrelor donaleUi pe ultimeti 9 sau l0 coaste, intre tubercul gi "nghiul posteriorSpino-sPinosul:.'origior, apofirele spinoase primele 2 vertebre lombare + 'ltimele 2 vertebredorsale.Inse4ie: apofizele spinoase primele 4 - 8 vertebre dorsale'Sacro-lombarul:. Origine: tendonul masei comunea) partea mijlocie creasta sacrului +;b) apofizele spinoase vertebrele lombare +;c) a I l-a gi a l2-a vertebri dorsali +;d) ligamentul suPrasPinos;e) partea posterioarn bqza internd creasta iliaci +;f) cresta: extemi'saoru.. k""4i"r'--ginile.inferioare 3]s lnghiurilor posterioare ate ultimelor 6 sau7 coaste.Pdtratul lomhar:. Nervii rahidieni Drz, Lr gi [a. Origine: ligamentul ilio-lombar * 5cm pe creasta iliaci. InserFe:a) partea intemi a marginii inferioare, ultima coasti;U) varnuirc apofizelortransverse, primele 4 vertebre lombare'Mugchii accesoi:. mu$chii interspino|i;r transversul spinos;o rotatorii spatelui.Extensia trunchiului:. impotriva gravitafiei (extensia coloanei lombare) - forfi 4$: decubitventral, se zusfine 6"rinol, subiectul extinde coloana lombari pSnn cSnd parteainferioari a toracelui se ridici de pe planul mesei; rezisten-ta: se aplicd pe parteat"*niffi;'i.#I"*t"r,.i"i gdtului trebuie si se facd inaintea tunchiului'

42

(Extensia coloanei dorsale): decubit ventral, se susline bazinul 9i parteainferioara a toracelui, subiectul erdinde coloana dorsali pdnd la orimntal{,rezisten{a: pe partea superioari a toracelui (se .poare pung o perni zub parteanf"tlou#"to*"elui dacldorim o amplitudine mai mi'e amiqcirii)'""-,'.-i.il;; g""nit"tLi - fo4i 3 (extensia coloartei dorsale + lombare):decubit orot"rt, se susline bazinul, subisctul extinde coloana donald gi coloanalombari pe toati amplitudinea de migcare.

r Ftrrtr gravitalie - forfi 2: (extensia coloanei dorsale..*.lombar.e) decubitvenhal, ,, ,ut[n. bazipl, subiectul executii miqcarea pe amplitudine limitat5-r Ftrrtr gravitaf;e - for-ti 1: decubit ventral, exarninatorul pdpyl'mugchiiextensori spinali - prezenla gi gradul de contracfie, in timp ce subiectul tncearci sdridice,trunchiul.il,.2.2.3. Bazinul1I.2.2.3. I. Ridicarea bazinuluiAmplitudinea de migcare: :Din orlostatisr, bazinul pode fi ridicat de-o parte asffel ca piciorul si nu maiatingi podeana (ac$une inversi pdtratului lombar).Factorii care limiteazil migcarea:I, Tensionarea ligamentelor spinale de partea opusd.2. Contactulcresteiiliacecutoracele. 43


21/54

--- Fixarea migc{rii: contraclia muqchilor exten-sori spinali.Mugchii principali:Piftratu I lornb ar (acfrne confiari) :. Rirlicinile Dn,Lt,I'2,. Origine: ligamentul iliolombar + 5cm pecreasta iliacd.. Inseqie:

a) jumftatea intemi, marginea inferioard, ulti-ma coastd;b) v6rfirrile apofizelor tranwerse, primele4 vertebre lombare.Uneori, inser{ie suplimentarl cu:. Origine: apofize\e transvelse, ultimele 34vertebre lombare.Inserfie: marginea inferioari. ultima coast6.

Sacro-lomb aral (acliune contrard).. Nervii rahidieni.r Origine: tendonul comun al masoi comune -a) partea mijlocie a crestei sacruluib) apofizele spinoase vortebrele lombare gi vertebrele a 1l-a 9i a l?-alaraff.lit

+ ligamentrl supraspinos *c) partea posterioari br''a inferioarl creasta iliacd +d) creasta extem6 sacru.. Inserfie: marginile iaferioare, unghiurile posterioare, ultimele 6-7 coaste

. impotriva-gravita{iei - fo4I 3: decubit dorsal, gambele intinse gi coloanalombari in exgensie moderatS, subiectul se poate line de marginile mesei pentru a-qi sus$ne tomcele; subiectul tage bazinul spre torace; se aplici o rezisten(i ugoaripentru forfi (3) realizarea miWirii fiird rezistenfi se noteazd (2).

. impbtriva gravita{iei(variantn) - fo4tr 3: in ortostatism, se susfinetoracele, sutiectul ;aica Uazinut.spre torac p$ toati amplitudinea migcirii.r Firtr gravita{ie- for(i 1,2: daci subiecurl incearcisi tagd bazinul tn sus, se poate percepe o conhacfie apdlratutui lonbar prin palpare profundi a regiunii lombare

sub marginea extemi a masei comune

--d ( r{ :iiSl"}d4.T.lrt alt,tld. tirrr.U{rt.r.Jf ,r,ri r'.r'r rj,llr., . .. r. :Mugchii accesori:r Marele oblic abdominal (fi-brele exteme);. Mcul oblic abdominal (ac-fiune contrard a fibrelor exteme);o Marele dorsal (acgiune con-trarl dacl se susfin bralele);. Mu$chii abductori ai coapsei(de partea opus* acfiune contrari).

Ridicarea bazinului:r impotriva gravitaliei - for{tr 4,5: decubit dorsal sau ventral, coloanalombard in extensie moderati, subiectul apucd marginile mesei pentru a-gi menfinetoracele; (dacd muqchii brafelor qi ai umerilor sunt slabi, un ajutor menginetoracele); subiectul trage bazinul de-o parte spre toftrco; rezisten(a: se aplici

deasupra articula$ei glezrei44 45


22/54

46

m. 1. 1. Articulafiile umlruluiArticula$a sternoclaviculari unegte extremitatea stemald a

stemul qi prirnul cartilaj costal'rrr. BTLANTUL ARTICTILAR $I MUSCULARAL MEMBRUTUI SUPERIOR

claviculei cu

ilI.I. Anatomia umdilui - generalitdgi

ArticulaFa umdnrluil. Lig. tsapezoid; 2. Lig. conoid;J]GGn*"o t"potor al scapulei; 4' Lig' glenohu-meral miitociu: 5. Lig. glerbhume;iinferior; 6. Lunga porfiune a m' triceps; 7' ]'fiftilli#L. #;""p"'f; ' bicepsului; e' M' Latisirn; l0' M' Pectoral mare;'Iil;; ;][|; r*nrn"rs; iz rt'r' sJtlpuuq 13'Tendonul m' Subspinos; 14' Lig';iil;;lt"t"rio,; ts' rig' o;racohumeral; 16' Lig' acromiocoracoidiuu 1?' Li8'acmmioclavicular

Articulafiile centurii scaPulare1. Lig. acrpmioclavicular, 2. Lig. mracoacror.nra ; f LietapeioiAal 4. Lig. conoid; s. Clavicula, 6' Lig' tranwars#erior al scapulJi; 7' Capsula articularq 8' Labnrl glenoi-aoL S. Cuuit"i* glenoid{' l0' lvl Biceps (capEtul lung);I l. Acromionul

SuPrafe{ele articulare:. saprafapa articulard toracald = nTFT? lufrali.amanutriului stsmd +pnrnuf caftfai costal - fac irnpreuniun unghi diedru deschis in fffit . t ..suprafalaarticulardclaviclllard=douifeliqoarearticulareclaviculareinunghi diedru -(verticala 9i orizontalS);t discul articular = frbtoearilaj situat intre cele dou6 suprafele articulare'

Miiloace de unire:. "capsula articularii _ se insereaz[ pe marginilo suprafelelor articulare;. Ii[wwttul fian,+tnicutar antqior -intre feple mteriore ale gdomiti,tiiinteme a claviculei qi manubriului stemal;o ligammtal sternoclwicular posterior - pe fupposterioari a aiticulafiei;mai puternic decAt Primul;. ligamentil interclavicular- pe faF srperioari a articulaliei;

4'l


23/54

t ligamentul costo-clqvicular - ocupd unghiut format de clavicul5 9i primulcartilaj coJtal; este foarte putemic Ai, deqi scurt, permite ridicarea claviculei peste

Articulalia scapulohumeral5 (vedere posterioad)1. Lig. scapulei;2. Lig. transvers superior al scapuloi;3. Lig. coracoglonoidian;4. Capsula; 5. M' Supraspinos6. M. Subspinos 7. M. rotlndul mic

Articulagia acromioclaviculard estn o articulagie plan5.Suprafefele articulare: .extrsmitatea acromiald a claviculei (fata articulariconvexaj + extremitatea acromiali (fa a articular[ concave); discul articular -fibrocartilaj de dimensiuni variabile, aflat intre suprafetele articulareMijloace de unire:. capsula articulardt ligamentul acromio-clwieular - pe fap superioarl a articulalieiSindesmoza coracoclaviculariiClavicula este unitii de procesul coracoid p/1t ligamentul coracoclavicalarformat din douipor,tiuni - ligamenhrl trapezoid + ligamentul conoid-Ligamentul trapezoid - lamd fibroasa patrulateri, inserati intre falasuperioari proces coracoid gi fafa inferioard claviculS.- Ligamentul conoid - form6 niungbiulard, inserat prin v6rf - procesul coracoid+ prin bazd - l6ngi marginea posterioard a claviculei, ?napoia ligamennrlui trapezoid.

48

-. Aooste ligamente unesc clavicula cu procesul coracoid gi fac ca greutateamembrului superior sd fie suportatE in mai mare misuri de claviculi decit deacromion; in acelagi timp, ele limiteazd mitcirile dintre scapuli qi claviculd.Ligamentele proprii ale scapuleisrmt doui formapiuni fibroase, asemindtoare unor benzi, care se insereaziexcl'sw Pe scapul'**"oooo*ial - evantai fibros, triunghiular, intre virfulacromionului ;i marginea laterald a procesului coracoid; este dispus ca o boltd careprotejeazd capul humeral gi mugchii ce se insereazi pe el.Ligamentul trsnsvers superior al scapulei (ligamennrl coracoidian) - trececa o punte pesto scobitura coracoidianfi, transform6nd-o intr-rur orificiu prin caretrece nervul s4prascapular, iar pe deasupra sa troce artera scapulard. Se insereazipe marginile scobiturii coracoide, in partea superioari a acestora.

III.l.2. Articulafiile membrului superior liber (I)Articulafia scapulohumeralS este articulalia care une$e capul humeral 9icavitatea glenoid5, formdnd o articulagie sferoidd.Suprafe{ele artiiulare: capul humeral + cavitatea glenoidi (ovalari) limitatd

de o sprinceani glenoiilald qi avdnd in centru un tubercul glenoidal;. cadrul glenoidal - care suplinege disproporfia intre suprafefele articulare(cavitatea glenoidi propriu-zisi = l/4 dn suprafa,ta capului hurneral), cordonfibrocartilaginos de formd prismatic-triunghiulard.Mijloace de unire:. capsula articulard - se insereazd la periferia cavitligii glenoidale + pecolul humeral; inse4ia nu este perfect citculard; insergia hurgii po4iuni biceps =intraarticular4 inserFa lungii por,tiuni triceps = extraarticulard; este laxd, pufinrezistenl.ii:o ligamentul coracohumeral - cel mai important ligament al articulafiei;insertii: baza marginea externi a procesului coracoid - tuberculul mare alhurnerusului + capsula articulard" trec ca o punte peste ganlul intertubercular;t ligomentele glenoliumerale - f;ei fascicule fibroase care intiresc capsula;ocupi partea antero-superioard a capsulei; se intind intre cadrul glenoidian Ei colulanatomic al humerusului; ele limiteazi extensia + rotafia inteml + abducfia.

Capsula articulari joaci un rol minor in menlinerea suprafelelor artlculare;rolul esengial il joacdpresiunea atmosfericd + muSchii periarticulari, Muqchii suntdispugi asemenea unui con, cu baza spre scapuli qi v6rfirl spre humerus(subscapularul, supraspinosul, rotundul mic).Raporturile articula{iei scapulohumerale:t canul musculo-tendino,J format: tnainte - subscapular, inapoi - subspinos+ rotundul mic, ln sus - supraspinos , in jos - lunga po4iuae triceps;t deasupra articulapiei = bolta acromiocoracoidiand, acoperiti de deltoid;

planul orizontal


24/54

aa

Abducfia qiantepulsiaomoplatului(forfe a 9i s)

ill:

medial- raporturi cu organele din cavitatea axilard;artieutalia este strAbatuta de tendonul bicepsului'

III.1.3. Evaluarea articulartr 9i muscular[ a umlruluilII.l.3.l. Rotaliain sus Si abducyia otmoplatului

Abducfia gi antePulsiaomoplatului (fo4a 3)

Mupclriul PrinciPal - Dd'n1anlsnteriot:r Nervul lvlarelui dinlat (Cs,Co,Cz). Origine:a) fala extemd Primele 8'9 coaste;b) aponevroza mugchilor intercostali'Inserfie: fala anterioari a inregii mar-gini spinale a omoPlahrluiRotafia in sus qi abduc{ia omopla-tului;. lmpotriva gravitafiei - forfr 4'5:decubit donal, bra{ele

flectate la 90o, in ugoard abduc$egi coaiele in esensie, zubieqtulridici brafrl, Punind omoPlahrlh abduclie; examinatorul oPuneo rezistenfI, aPuc6nd antebralul9i cotr:l gi ?rnpingffnd braprl in josspre masd; se notrazi migcarca,de arip6" a omoPlatului, de lacare marginea spinali se ridici dela planul toracelui, substituliarealiz6nd-o muqchii mteriori aitoracelui.

febuie si fie in abduclie com-pletn firl migcare de ,,anPd"(daci mugchii extensori ai co-tului sunt slabi, cotul Pode fiflectat sau se susEine antebra-ful). . FdrI gravitafe - forfi 2:a.gezat, bralele flectde la 90' 9i-sprijinitb pe mas4 toracelefixat, subiectul impinge braful?nainte pundnd omoplatul inabducfe.

. lmpotriva gravitaliei - fo4i 3: decubit dorsal, braJele flectate la 90' qiomopla$i Ae"ag p" ma"5' toracele fixat subiectul impinge bra,tul in sus, omoplatul

5l50


25/54

III. 1.3.2. Ridicarea omoplatuluiFactorii care limiteazi

migcarea:l. Tensionarea ligamen-tului costo-clavicular.2. Tensionarea mugchi-lor care coboari omoplatul giclavicula: micul pectoral, sub-clavicularul gi fibrole anterioareale trapezului.

Ridicareapmoplanrlui(forfe 3)

52

r Fdri gravita.tie - fo(n 1:examinatorul impinge uqor bra-l tl spre inapoi pentru a percepeo contractie a Marelui dinlat;trebuie observat omoplatulpentru a decela migcarea ,dearipI"; se pot palpa digitaliileMarelui dinlat pe fap anterioaria coastelor psntu a simS ocontracfie.

Mi;cdrile de ridicarc gi cobor.Are ale omgplatului

Stabilizarea miqctrrii;t. Muqchii flexori ai coloanei cervicale(pentru testele practice in pozifie ,,agezat').2. Greutatea capului (pentru testelepractice in decubit ventral).

Mugchii principali:Trapezul (fi brele superioare) :. Nenul spinal + rarnuri din C:,C+. Origine:a) protuberamfa occipitali externi;b) l/3 intemi linia curbi occipitali superi-oar4 c) po4iunea superioard a ligamentului cervi-cal posterior.. lnse4ie: marginea posterioard a treimiiexteme a claviculei

Anguluul ftidbdtorul omoplatului) :r Ramuri din Cr,Ce,Csl. Origine: apofizele transverse pri-mele 4 vertebre cervicale;. Inse4ie: marginea sPinalS a omo-platului deasupra rdddcinii spinei;

Mugchii accesori:. marele romboid. micul romboidRidicarea omoPlatului:. impotriva gravita(iei - for{ii 4,5:a:ru?A" br{ele atAmate; subiectul ridiciumerii c6t mai sus, posibil rezistenfa seaphcd pe partea cea mai de sus a omo-planrlui 9i in jos.. tmpotriva gravitaliei - for{d 3:agezat, bralele atimate, subiectul ridicd

r Fdri gravitafie - for(I 1:decubit ventral, examinatorul pal-peazl fibrele superioare ale trape-zului, paralel cu vertebrele cervicalegi aproape de inse4ia lor deasuPraclaviculei.

Trapezul(fibre

umerii pe toatii amplitudinea de migcare.r Firi gravita$e - for{E 2: decubit ventral, umerii zus}inufi de examinator 9ifruntea a" te pe mas4 subiectul trage umerii spre cap pe toatil amplitudinea demi$care

:r{-'),r,

N-;l'

53


26/54

trl.l .3 .3 . Adducqia omoPlatuluiFactorii care limiteazd migcarea:l. Tensionarea fig*"niiui conoid care limiteazi rotaJia spre spat a

omoplatului faP de clavicuLi';:"T;:t#;;;'pectorar'mic{ur.ngctod.ll:,fY.|3*:cu musculahrra vertebralE

Adducfia omoPlahtlui (ID

Stabilizarea migcdrii: greutatatrunchiului.Mugchii PrinciPali:Tr aPeail (Por liune a mii locie) :. Nerwrl sPinal + ranruri din C:,Ga; pa#"a inferioard ligamentul cervical posterior;b) apofizele ,p*o*t?"*Ura cervicala a 7a + primele vertebre dorsale (fibreleorizontale).. lnser,tie:a) niarginea inteml acromion;Ul Ut.i tupt.ioari marginea posterioard spina omoplanrlui'Marek + micul romhoid:r Nervul angulamtui 5i romboidului (Cs)

.origine:apofizelespinoasea7-avertebtdcervicali+primele5vertebredorsale ' Ecina spinei - un$hiul inferior. Inser,tie: marginea spinald omoplat intre r[d

Muqchii accesori:' . trapezul (por,tiunile superioardgi inferioari)'AdducfiaomoPlatului: . ,-. i-potrin" gravita{iei - forf[ 4,5: decubit ventral, ta$tt"-in abdlcgie la90.gi in,oLg,,*t *d, coatele nectate'in unghi drept, toricelo fixat;.subiectuliail-e u*pr in abducfia ori zontald, migcarea situ6ndu-se int6 omoplat 9i torace 9iou fu "ii,rful articuia$ei gleno-humirale; adducgia + fixbrea omoplatului sei",utri"*a prin acliunea palii mijtocii a trapezului; se opune o rezistenf[ pe;;hi"iercem A o-optut t"i (nu trebuie si se apese pe humerus) (dapi mu'lchii;fffir-.*li sunt slabi, braluipoate fi dus vertical pe margineamesei)'' -:. fnrpotriva gravitafiel -1o4e 3: decubit ventral, bragul ?n abducgie la 90o- t"t"d;;;;a, "itrf flec1gt in ungbi drept, toracele fixat, subiectul ridica bra4trlqi aduce omoplatul in adducfie.

Origile:

/\It',I5+IttI

Mi$cdrile de translafieale omoplatului (scaPulei)

Schimbarea orienttrrii omoplatuhdincursul misc5rilorde


27/54

. F[rE gravita{ie - fofid'Z: aSezd"bra{u sprijinit pe masi in pozilie inter-mediari inte flexie qi abducFe, toracelefixa subiectr"rl aduce bratul in abduclieorizontaH + omoplatul in adduclie.r Firi gravita{ie - for{i l: a$e-zat sau decubit venffal, se PalPeaziporfiunea mijlocie a trapezului inferidicina spinei omoplatului gi coloanavertebrali pentru a percepe o contac$e.

NotI: daci umdrul coboarS spre masd gi omoplatul este in abducfie, subiectulincearci,si execute migcarea de testat: fibrele posterioare ale deltoidului secontractE, dar omoplatul nu este nici fixaq nici in adducfie.

III.1.3.4. Cobordrea gi adduclia omoplatuluiFactorii care limiteazl migcarea:l. Tensionarea ligamentului interclavicular + a cartilajului articular stemo-clavicular.7. Tensionarea poltiunii superioare a trapezului + ridiciton:l omoplaurlui +capltul clavicular al stemo-cleido-mastoidianului.

56

Stabilizarea migcirii:L Contract'amugchilor extensori ai coloanei vertebrale.2. Greutateatrunchiului.Mupchiul principal - Trapestl (porqiuneo inferioard):r Nervul spinal + ramuri dia C:,Ce.r Origine: apofizele sPinoase

supraspinos corespunzitor.. Inse4ie: printr-o aPonerrrozdsprnei omoplatului.

ultimele vertebre dorsale +care treco deasupra extremitii,tii

ligamentulinteme a

Mugchiul accesor.' trapezul (por,tiunea mijlocie)Coborirea gi adduc{ia omoplatului:. impotriva gravita{iei - for{d 4,5: decubit ventral, fruntea a$ez.ati pemasa" bralul de eialuat ionos d"aopra capului; subigctul ridic6 braful qiimobilizeazd omoplatrl printr-o contraclio forptd a pn{ii rnferioare a trapezului; se

opune o rezisten{5 pe uughiul extern al omoplatului, spre in sus gi in afari (daciflexia um;mlui estelimitati, braful poate atAma de-a lungul mesei)'

. impotriva gravitafiei - for(d 4,5 (metodd altemativi); daci deltoidul estestab, bralul este ridicat pasiv de examinator, zubiectul.incearcd sd ajute miqcarea; seopune o rezistenli cain testul de mai sus.

. impotriva gravitafiei - forfI 3: decubit ventral, fruntea ',qezat1 pe masd,braprl ?ntins deasupia ""puL,i, subiect'l ridici,brapl de pe planul mesei pe toatiamplitudinea de migcare firi ca omoplahrl si fie tras in sus sau ca acromionul sd

,u \//t


28/54

fie cobordt spre in fafi pentru nota (3)' sau pe o pafis din amplitudinea de migcarepentru noQ.(2).l'?*IJ*tta$e - for{[ 1: examinatonrl nalneazn fibrele po$unii inferioare arup"^fui io#o.nopla $ "ttitele vertebre donale

III.1.3.5. Rotagia tnios Si adduclia omoplaruluiFactorii care limiteazd migcarea: -..- .l, Tensionare. rig;"t"iui conoid care limiteazi rotafia spre inapoi a

omoplatului fu$ de claviculi-2. Tensionare"*ut"tui pectoral, miculuipectoral qi marelui dingat'3. Contactul *";;ti *""t" a o*optatoioi cu musculatgaveftsbralS'Stabilizarea migcirii: greutatea trunchiuluiMugchii PrinciPali:

. lmpotriva gravita$ei - forfi 3: decubit.ventral, b*.fulin rotalie- internd+uda,r"1i" de-a curmeliqul spafelui, umgrii -$axa$, subiectul ridica bralul 9i aduceo*opi*f in adduct'e pe toati amplitudinea de inigcare (daci mu*hii glelo;U"*}rfi sunt slabi, se poate opune o ugoari rezisten,ti impotriva omoplatuluipentru nota (3)).

. Nervul romboidulrri (Cs)'. Origine: aPofizele sPinoase alevertebrelor dorcake 2j'4 $ 5'. Inse4ie:'arcada aPonevrotig gese intinde de h spina omoplatului launghiul inferior 9i care esle legafii deomopld prinf qo membrani fi n5'

Micul romboid:r Nervul romboidului (Cs).. Origine:a) partea inferioari a ligamentuluicervical Postrior,b) apofizele spinoase ale vertebreicervicale ai-a + primele 5 vertebrc dorsale'. lnse4ie: baza unei suPrafeletriungbiularc la rddicina sPiueiomoplaurlui.

Mugchi accesor:trapezul (adducSe)

Mareleromboid:

Rota$a F jos + adducfia omoPlatului: :. impotriva gravitafiei - for{i 405:decubit vbntral, b*fui i" rotafie intemd + adducf,e de-a clrmezigul spatelui'

"*"rii."fa*"9i; *Uiiottf 'tiaici brapl qi ad99 gmopl*ul in adducfie; se opune orezisten{i p* -urgioeu spinali'a omoplatului in jos 9i pufin in afar5'58

r f,'Irtr gravita(ie - fo(I 2: aSezd" brapl i'n rotat'e intemi +.adduc$e inqpde, tnrnchiul-fixat, exercidnd o pt"ti*e i*intt 9i inapoi ry+P 1Tp-t-{11^fl""ir"iilr, *Ul*frl ,6uce omoplutoi i" uaa"gie pe toatii amplinidinea de migcare.

. Firtr gravitafie - forfl 1: examinatorul palpcazi muqchii romboizi launghiul forrrat-ae marsinea spinaE a omoplatului gi fibrele exteme ale po4iuniiinferioare a trapezului.Itr.1.3.6. Fleriaumdrului''Flqia unfiralui (goniometrie) deftnirea niyilrii: miscarei gnteyomd awfirului frn plan sagital irbt 0 - I80; ,uprtrtntdnd mgcarea compusd glenohumerali+ mioscapulard;pozi(ta de $srt: :- supinaqie;- braqul pe ldngd corp cu mdna tn pronayie;varianti: a5ezat-, braful pe l6ngitrunchi in pozife interniediari'

i \Yil y .)r:


29/54

Cele tei axe principaleale articulafiei umlrului:I - anterq.postrior = abductie-adductietr - tranwenal = flexie+rdensieIII - vertical = rot4ie o


30/54

. goniometrul:- iit miscarii = lateral la ariculalie, chiat sub'acromion;- braplfix paralel eu linia medio'wilard a trunchiului:

Not6: subiectul poate executa o rotaf,e externi a braplui qi lncearcl siflectez. bra.tul datorifi bicepsului brahiali bralul trebuie qi pdstreze pozifiaintermediarl intre rotafia interni gi rotafa extemd'1n.1.3.7 . Extensia umdruluiErtensia umdru Iu i (goni o me t ri e). tlelinirea miscaii: migcarea posterioard a humerusului tn plan sagital

t poTisiade start:- decubit ventral;- brayut pe ldngd corp cu mdna tn i1ronalie;variantE: a{ezat pe marginea scamuluipetrtnr o migcare inapoi a hum'erusului fiirdrestriclii; braful po l6hgitrunchi in rota$e intemio determinare:-planut sagitat;- de evitat substitulia Prin: i:. ridicarea umdrului de pe masd. rotalia trunehiuluio (prentru varianti) ridicarea + rota;ia in jos

a omoplatului;

- hra1ul mobil pe linia mediand a humerusului, paralel ca axul longiUdinalal acestuia pefala laterald a brayului; 1-tntre0-60".'Efrensia bralului' bilan1are

Amplitudinea de migcare: inte 0o qi 50-60''. Factorii care limiteaz[ migcarea: :, '* l; .'Tensionarea mugchilof flexari aibralului.2. Contactul marii tuberozitiili ahumerusului cu acromionul (in spate).'i'3. Tensonarea ligamentului gleno-

coraco-humeralStabilizarea migcXrii:,1. Contrac[ia mlgchilor fiht"l.'to*'boid, micul iomboid qi trryez.. 2. Greutitsa'tr-unchiului,Muqchii princiPali:Marele dorcal:. Nervul Marelui donal (G,Cz,Cr). Origine:a) foip posterioari aponevroza' lom-bo-sacrati (fixaA pe apofizele spinoase ulti-mele 6 vertebre dorsale + vertebrele.lomba-

re' t vertsbrelq ,sacrate, pe'ligamentele su-praspinoase gi pe partea posbrioari crsa.stailiaci);

tnne 0 - 60":

aa

(pentru variantil) fl exia trunchiului;(pentru varianti) abduclia umlrului;62 63

-


31/54

b) buza extemi creasta iliaca" in afara masei comune;c) partea poslerioari ultimele 34 coaste;d) (ingeneiil) citeva"fibre de pe rrnghiul inferior al omoplahrlui.. InsgrFe: in fimdul culisei bicipitale a humerusului.Marele rot4n :. Nerinrl-Ilfarelui rotund (G,G). '. Origine: fap poSterioard. unghiul,inferior omoplat.. hs'Jrtie: buza intemi a culisei bicipitale (in spatele marelui donal)',:. :.jD ehoidut (Prte a Po s teri'oard):' N.qi-vut cilcurnflex (Cs,Co):. Origine: buea inferioari amarginii posterioare a spinei omoplqtului.. rnserlierpg,,\Irul deltoidian partea mrjlocie a fepi exteme a diafi.rei hurnerale.MuEchii accesori:. micpl rotrnd;. tricepsul (lunga por,tiune).Extensia bra{ului:

I I'r:' :. tmpotrivrt gravita{iei -,fo4l 4,5: decubit ventral, braful in rota$ie intemd+ adducgie, ppl4a spre in flrs;pentru a impiedica rotafa extem4 omoplatrl fixat,subiectui e*t"a" Un4ul p9 toati amplitudinea de migcare; se opune o rezistenfIdeasupra cotului.

64

. impotriva gravitafiei - for-t[ 3: decubit ventral, bralele pe ldngd tmnchi,omoplatul fi*aq zubi""n l extinde braful pe toati amplitudineade migcare.- r FtrrX gravita{ie - for{[ 2: decubit lateral, braprl flectat_$1, a$ezal pe oplangeti.,neted (sau iusfinut de examinator); omoplanri fixa subiectul extindeLraprl in rotafle intemd pe toatii amplitudinea de rnigcare' r ,Fir[ gravita{ie * for{d 1: decubit ventral, examinatontl palpeazl fibrelernareluirotundpeparbainferioar5,amarginiiaxilareaomoplah.rlui,gifibrelemarelui dorsal puf n-dedesubt'

Noti: migcarea trebuie s6 se efectueze mai ales la nivelul articulafiei gleno-humerale; subiectul nu trebuie sd basculeze omoplatrl inainte. incercand sioompleteze amplitrdinea de miEcare'

ln I 3.8. AbducSia umdruluiAb duclia u mdru lai (goniame ti e). dejrnvea mqcarii: miscarea laterald a humerusului fu plan frontal tntref - 180" (ceea ce reprezintd mitcarea compusd glenohumerald + atioscapulard);o pozilia de start:- supinalie;

fr"


32/54

- bmlul P-ltutgd corP (vznamn)+ rctd$u e$emi a bra$rlui (Pentru apermite eliberarea acrornionului);t dderminare:- planul frontal (este necesardrotalia extemd a umiralui Pentrumaximtl de miscare);- de evitat subsfitulia Prin:. mi\mrea iarc*ralfi a trurthiului;c rotalia trunchiului;o ridicarea omoplatului;o fleria/extewia umllrului;o goniomdrul:- uttl miqcdrii .: anterior ittarticalayie, fu linie ca acromionul (esteconsideratlt irni sigurd ntdsurareaanteimrd);variant* Posterior in articu-lafe (de preferat mlsurarea poste-rioard la femei);- braPl fu Pralel at linia

mediand a tnnchiului, de-a lmgultnrnchiului;- bmYl ruibil Pe linia medi-and o humerusului, Paralel ca mullongi ndinal aI ace stuict :-tnte 0o - 1800.

Abduct''a bragulai pilnd h 9f ' bilantrareFactorii care limiteaztr migcarea: pozilia trohiterului fap de aeromion'Stabilizarea migclrii: coutraclia muqchilor trapez $i mare din$; marele

dingat + partea superioard a trapezului ajutii rotat'a omoplatuftri in sus, ca 5i fixareaaces[ria. ,Mugchii princiPali:D eltoidu I Swtea mij locie) :r Nervul circurnflex (Cs,G).. Origine: marginea exte65 + fala superioari acromion.. Ioser,tie: pe ,J--ul dltoidian - partea mijlocie a felei eseme a diafizsihumerale.

66

Nottr: zubiectul poate pqne bralul in rotage extem6 9i inceqrca si subsituiebic6psul bnhial io d*p"l affiucfiei; trebuie menfnut bralul in pozifie intermediaiinhe rotafie externi gi rotafie intema"

i' t' Supraspinosul:. . r Nervll suprascapularului (G).l . Origine: 2/3 inGrne ale foseisupra-sPinoase.

Mugchii accaori: ir deltoid Gartea anterioari + poste-rioarl).. marele dinp (acliune directi Peomoplat).

Abduqtia brafuluiPAnl la 9(P:r lmpotriva gravita$ei - for.tn 4'5:

agezd, bralul dernat in pozilie intermedia-ri intrc rotalie intemn gi rotalie extemS"cotul ugor flectal omoplmrl f:raE subi-ectul face abdricfia la 90o ftiri ca articulagiaumnrdui si fie in rota{ie ortemn (palmaorientatii in jos pentu a impiedica rotaliaextmi cu substitulie.prin biceps brahial);se opune o rezisten{n deasupra articula}ieicottrlui.

lmpotriva gravitafiei - forftr 3:aylzfr,brapl in potiFe intermediarSintre rota$e intemi gi roafe extcrnS, co-tul u$or fiect*, omoplatul fixat subiecblface abduclia p6*i la 90o fiiri ca articula-t'a umarului sn fie in rotafe e*emi (pal-ma ?n jos).r Flri gravita{ie- Iotlil2i decubitdonal, bralul pe lAngi trunchi in pozitrieintermediari intre rotafia externi 9i rotaliaintem4 cohrl ugor flecat, omoplafirl fixatdeazupra acromionului; subiectul faceabducfia pf,ni la 90" fire ca articulat'aumirului sdfieinrotalie extemi. lr Ftrrtr gravita{ie for{I 1:examinatorul palpeazn po4iunea mij lociea deltoidului pe AF externi a ll3superioare a braFlui.


33/54

Adduclid = flexia urunruhi

IILI=3.9. Abducpia orizontald a umdrului,4bduclia orizontald s umdiului (goniometrie)o .definirea miscbii: miScarea humerusului intr-un plan orizontal dd lapozilta de'90o Jlerie a umdrului pdrfi la pozipia de 90o abducpie a umdrului Si lalimita de miscare;. pozilia de fiort:- afezat braful rotat iyttem -umdrulflectat la 90o;o ddqminarc; plarwl transvercal pind la pozipiafinak: brapl ln abducYie 90o;- a.se eita substitulia prin rotalia trunchiuluie goniomefiul: will mitcdrii = tnvdrrti acromionului;-lbru|ul fia: lo tnceput, pqralel:cu acul longiadinal al humerusului pemarginea supeioard a bralului; ''rdm6ne tn aceasld pozilie perpendicular pe

trunchi pe tot parsnrsul migcdrii; ,,1variantji; bralul 'fix incrucigeazl umdrul, anterior de gAt gi in linie cuacromionul opus; in qqgst c4z, goniometrul aratii 90o de la inceput, valoare caretrebuiir rot'qutil.peri'tru'lrregissafe; I :'bralal mobil pe linia mediand a humerusuhti, paralel cu axul longitudirnlal acestuia, pe marginea superioard a brayului;

-,tWre 0" - 90o.Abdacgia ofizontatd a brwlai - bilanlareFactorii.care limiteazi migcarea:L Tensionarea fibrelor anterioare ale capsulei articulare gleno-humerale.'2. Tensionareamarelui pectoral + deltoidului (fibrele anterioarrc).Stabilizarea migctrrift , contrac,tia ma-relui romboid, micqhi romboid gittapezului(mai ales partea mijlocie $ partee inferi.oari)Mugchiul principat - Deltoidul(partea posterioard):o Nenml circumflex (Cs,Cr).. Origine: buza inferioari a margi-nii posterioare a spinei omoplatrlui.. Inser,tie: pe ,,V'Lul - deltoidiau partea mijlocie a fe,tei exleme a diafizeihumerale.Muyhii accesori:. subspinosul;r micul rotund.

68

a se evita substituqia prin: rotala frunchiului


34/54

Abduc{ia orlzontaltr a brafului:. impotriva gravitaliei - for{tr 4,5: decubit ventral, Utft,rf io abducfe- 90"

asezat pe -asu" dteU*f,tl atAmat t:*:1 la marginea mesei' omoplarul fixaq,"uiu"tur ace auduclie pe toati amplitudinea de miqcare,; se opune o r.ezisten$idea*pra cotului; milcarea se efectueaei mai ales la nivelul articulaliei gleno-humerale qi nu intre omoplat qi torace.--: . impotriva gravitaliei - forfE 3: decubit ventral, braprl in abducfe 90oasezat pe rnasd, aniebrat'l- at1mat *tti"a b marginea mesei' omoplat'rl fixat;subiecttrl face abduc1ie pe toatd amplitudinea de migcare'

-o goniomdrul: mul miscdrii : lnvdrfuIacromtonului;- btaEul ftx: paralel cu axal longitudinal al humerusului pe margineasuperioqrd a brayului din pozilia destart; rdmdne tn aceastd pozifie per-pendicular pe trunchi pe tot parcar-sul miscdrii;variantii; brapl fix lncruc\ea-zd umexul anterior de g6t pi in liniecu acromionul opus; in acest caz,goniometrul aratii 90" de la inceput,valoare care fiebuie re$4ut2i pentruinregistrare- brapl mohil: pe linia me-diqnd a lamerusului,, Paralel cuaml longitudinal al acestuia, pemarginea superioard a "bralului,tntre 0o - 451

Adduclia ortzontalii a braTulai - bilangareAmplitudinea de miqcare: intie 0o - 45o ' 'Factorii crre limiteaztr mipcarea:1. Tensionarea mugchilor extensori ai brafului.2. Contact[l braplui cutrunchiul.

. Ftrr[ gravita{ie.- forfii 2: aezat bra{ul sul,Lnut qi lectat la 90o, omoplatulfixat; subiectulfrce abducfe orizontald pe to*I amplitudinea demigcare.. FXrtr gravita$ie - for(d li -se palpeaza fibrele musculare ale por,tiuniiposterioare a aitorOutur pe fap rysterioar6 a articulaliei umirului'IIL.I.3 .10. AdducPa otibonnlii a umdrului.Adducqia orizontalii a amdrului (goni ome trie)

o deJinirea n tggdfii: miqcarea humerusului fntr-un plan otizontal de lapozilia de b0" abducpie a umdrului trecdnd prin pozilia de 90e fleri-e a umdrului,'tncrucishnd trunchiui pdnd la limita miScdrii; cele 90o ale migcilri'i de revenire dinabducgie orizontaltl iu se mdsoard; ruifcorea se mdsoard de la pozilia de flexie90" a amdrului tncruciSdnd trunchiul;: poai(ta de $art: asezat, bra1ul rotat intem -umdrul flectat lo 90";o dderminare: -plarul trawversal, pdnd la pazi{iafnald: brapul tncnrcigeazdtrunchiul la limita de migcare;70

Stabilizarea mfucirii: in adduc$aorizoutall fo+Aa contraclia muqchiuluimarele oblic de aceeaqi parte.

Mu.pchiul principat - Mmelepectoral:, .. Nervul marelui pectoral + ansapectoralilor (Cs,Co,Cz,Cr,Dr )^. ,Origine:a) fap anterioari ll3,intnmd cla-vicula;b) jumitate din l[rgimea feleianterioare a sternului pana U nivelulcelei de-a 6-a sau a7-acoastn;c) cartilajele primelor 6 sar 7 coasts.. Inser,fie: buza anterioard culisabicipitald 7t

III.l.3.Il. Rotayia extemd a umdrului


35/54

Mugchiul accesor:r deltoiCul (pur-tea anterioarl)Adducfia orizontall a brafului:. impofriva gravitafiei - forfi 4,5:decubit'dorsal, braFrt in abducfe 90", subiechrl face adduclia bralului petoatii amplitrdinea {e migcire; se opune o rezisten{5 doasupra articula,tiei cotului.

. impotriva gravitafiei - for{d 3: decubit dorsal, bragul .in abduc$e 90",subiectul face adduclia bralului aducSndul Ia verticald.o Firi gravitafie- iorfn}:aqezat, bra{irl ap?at pe masd la 90o abducfie;'trunchiul fixat; subioctul igi

duce bralul inainie pe toati amplitudinea de mi;care: . 'Not[: se pot izola p6nd la un anumit punct, parta sfsmali 9i partea clavicuhri amarelui pectoral; in testirile (5) gi (a), rezistenfa se aplici in direcfle opusi liniei detracliune a fibrelor, adice in sus gi in afar6 pentru parlqa steorala 9i in jos 9i in a&rdpenhu partea olavicutar4 in tesarea (3), bra$rl poate fi pus intr:o ubdugt" mai mare de90o, penfiu a evalua parba stemati, gi intr-o abducf,e'inai mici de 90o, penfu a evaluapartea claviculari; braprl este, in acest caz, ridicat la verticali?n direc$a-fibrelor deevalud.

Rotalia dernd' a umdrului (goniometrie). defrnhm mdyibi'i: miscarea lwmer4suluifu direclie laterald, tniurul mului longindinal alIutnennului;t pozilia de start:- AitinaPie, deeubit dorsal;- brayul abdus la 90o y cotul,tn afara mesei;- cotulJlectat la 90" Si mdna pronatd;- antebralul perpendicular pe sol'. variantl (I): asezat, membrul superiorsprijinit cu um6rul in abducfie 90" + cotulflectat 90o, cu antebraful pronat paralel cu solul;pozifa finali: extremitatea este intr-o pozilie deabducfie 90o + cofirl flectat 90o; antebraful gimina se migcd spre in zus pdni la limita migciriio varianti (II): cind mobilitdea umdruluieste limitati peatru pozi{ia de start clasic4subiectul poate fi age7a cu bra-ful addus gi cotul flectat la 90o;nu esto indicati aceas6 pozif.iepentru rotafia intemi la pacien-$ cu abdomen voluriiinos (rota-f,eextemiintre0-60'): defurrtnare:- plimul transvets- de evitat wbstitulia Prin:

t arcuii'ea spaielui (ex-tensia spatelui)c rotalia trunchiului. schimbarea unghiuluila umdr/c ot (exte nsia co tului)(pentru variantd) cobo-rotafia in sus a olno-

,{t

abductie la 90'

Rotafia externE (forfd 3)

adrea +pl*utul 73

care sdJ cu mAna qi antebrapl, dar lisAnd posibilitatea de. a face o rgtaFgj .subiectul


36/54

. notd: tn decubtt dorsal, umdrul trebuie sust'inut c'u un suportalinleze cu ocromionul. goniometrul: i- axul migcdrii = prin antt lon$trudinal aI .humerusului-' prin.o-lecran- broful fr* ptrp;;;;-;;;; sot' paralet cu fapa tgteral a -truichiutui;gorio*;ffu|riigtia, u {n"iput lb" st se.ia yi-ne cont de aceasta tn mfisurare_ bralut *otit parotJli'iiio'iai*ia a antebrayului, cu axul'longrrudinalal cubinsului- tntre 0o - 90".

Rota(ia ertemii a bralului -bilansareAmplitudinea de migcare: intre 0o - 90o'Factorii care limiteaztr migcarea: , i:---

ghid practic de evaluare

Documents