1.Etica individuala - care vizeaza responsabilitatea fiecarui jurnalist, constiinta acestuia, fiind rezultatul socializarii si al experientei personale si personale.

Principii in baza carora poate fi restrinsa autonomia :

a. Paternalismului - cind e justificata restringerea autodeterminarii, pt a preveni o persoana sa isi faca rau ei sau altcuiva.

b. Lezarii - libertatea unei persoane poate fi restrinsa cind ar putea sa ii lezeze pe altii.

c. Ofensei - un act poate fi supus restrictiei cind aduce ofensa publica.

Indecenta poate fi considerata - ofensatoare.

Acest principiu intra in conflict cu liberatea de Exprimare.

d. Bunastarii generale - fiecare posesor de venituri trebuie sa doneze o parte din ele pt binele public.

e. Moralismului legal - legea e vazuta ca un instrument al moralitatii.

2.Etica institutionala - se refera la responsabilitatea institutiilor media, a caror activitate se reflecta in reguli formale, dar si neformale.

Criterii etice sunt, de asemenea, un mijloc de asigurare a calitatii.

Obiectele Consiliului de Presa :

- Sporirea responsabilitatii presei din RM fata de cititori prin promovarea reflectarii standardelor profesionale si a deontologiei jurnalistului.

- Solutionarea litigiilor dintre cititori si publicatii privind materialele jurnalistice publicate.

- Cultivarea dialogului si respectului reciproc intre presa, reprezentanti mass-media si consumatorii media.

- Promovarea jurnalismului de calitate si sporirea credibilitatii mass-media.

3. Etica publicului - o parte componenta a responsabilitatii etice. Un public cu o componenta mediatica inalta, care judeca, selecteaza si negociaza, poate influenta intr-un mod pozitiv continutul mass-media.

Tipuri de public :

1. Publicuri apatice - se mobilizeaza rareori.

2. Publicul tututror problemelor - opusul celei dintii; activ.

3. Publicul unei singure probleme

4. Publicul subiectelor fierbinti

Public : opozant, hotarit / nehotarit, traditional / cel de viitor, primar / secundar,

activ / pasiv, intern / extern

4. Etica profesionala - reprezinta responsabilitatea intregii industrii mass-media. Stabileste norme, obligatiile si drepturile membrilor grupului.

Obiectivele Codului Deontologic :

1. Ocupa un loc liber intre valori, cadru si legislatie.

2. Contribuie la sporirea increderii si respectului fata de beneficiari si cei ce presteaza servicii.

3. Reprezinta un contract moral intre jurnalisti si consumatori de info.

4. Promoveaza o imagine pozitiva a organizatiei.

5. E mijloc de reglementare a comportamentului colaboratorilor.

6. Creaza sentimentul de unicitate si apartenenta la un grup profesional.

7. E un cadru de referinta in luarea deciziilor.

8. Demonstreaza angajamentul conducatorilor fata de cei condusi.

9. Creaza un climat etic favorabil pt o activitate productiva.

10. Ghideaza comportamentul in cazul aparitiei unor dileme etice.

5. Conflictul de interese este ociocnire ntre dou preocupri diferite. Presupunem c, n cazul jurnalistului,ar putea fi vorbadespre un conflict ntre interesulsu profesional, care i cere s acionezen interes public(deimportan social, util colectivitii) i un interespersonal n a obine un succes, un avantaj.Conflictul de interese implic nclcarea obligaiilor fa de organizaie, ca serviciu public, prin promovarea unor interese personale ale jurnalistului, care ar putea influena necorespunztor ndeplinirea obligaiilor i a responsabilitilor oficiale, sau care vin n contradicie cu valorile i principiile asumate, ca jurnalist, aducnd o grav atingere imaginii publice a instituiei, precum i a celorlali jurnalitiSituatii reale :- Jurnalistul este acionar la compania media la care lucreaz sau partener de afaceri cu patronul su n alte companii cu alt obiect de activitate dect presa. - Jurnalistul are aciuni la o societate comercial care nu are activiti pe piaa de media sau de publicitate. -Jurnalistul este comentator pentru un cotidian central i se angajeaz n echipa de campanie electoral aunui partid. -Jurnalistul lucreaz iniial n pres, dup care devine angajat al unei autoriti publice. Dup ncheiereamandatului/contractului, jurnalistul se ntoarce n pres.Se recomanda ca : Jurnalistul sa evite s se afle ntr-o situaie de conflict de interese. Instituiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru n care se practic o separare total a activitilor jurnalistice de cele economice. Pentru a evita conflictele de interese, se recomand ca jurnalistul s nu fie membru al vreunui partid politic. Jurnalistului i este interzis s fie informator sau ofier acoperit al unui serviciu secret. Jurnalistul trebuie s depun anual o declaraie de interese la conducerea instituiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaboreaz.

6. Profesionalism- o ideologie relevanta pentru cei care lucreaza intr-un anumit domeniu. Cei implicati exercita rolul de a coagula credintele comune ale unei profesii, intareste identitatea profesionala, creste respectul de sine , precum si fata de membrii grupului.Caracteristici: 1. Exepertiza in exercitarea unei profesii ( autoritate epistemica)2. Credinta iin autonomia deciziilor profesionale3. Indentificarea cu profesia si cu alte persoane din acelasi domeniu4. Dedicatia pentru o lunga parte a vietii fata de domeniul pentru care s-a optat5. Obligatia morala de a lucra in serviciul clientului evitand o implicatie emotionala excesiva6. Credinta in capacitatea de autoreglare si mentinere colegiala a standartelor profesionale

7. Profesie ocupatie pe care o are un grup de persoane care aciveaza voluntar pentru a-si cistiga existenta sau care lupta pentru atingerea unui scop ideal intr-un mod moral admisibil, dincolo de ceea ce prevede legea, piata si morala umanaParticularitati:1. Presupune o cunoastere a teoriilor domeniului, prevede o pregatire consistenta si indelungata2. Corpul profesional stabileste standartele de initiere, mentinere si avansare a unei persoane in parametrii cometentelor profesionale.3. Excluderea din comunitatea profesionala este cea mai dura pedeapsa pentru delictele profesionale4. Rolul profesiei- sa duca la satisfacerea unor nevoi sociale5. Membrii grupului profesional sunt uniti printr-un cod etic care vizeaza scopurile centrale, drepturile si obligatiile in exercitarea profesiei6. Membrii unei profesii au relaii colegiale si comportamentul fiecaruia este monitorizat colegial7. In caz de haos sau catastrofa, membrii unei profesii trebuie sa fie pregatiti sa se sacrifice sau sa-si riste viata.

8.Principalele obligaii etice 1.Cautarea adevarului si relatarea lui.J-ii trebuie sa fie cinstiti, onesti si curajosi in descoperirea adevarului, relatarea evenimentelor si interpretarea informatiei. Rolul J-ului este sa furnizeze informatie de interes public, ramanand impartial si prezentand informatia cat mai clar si accesibil ( sa verifice acuratetea info prin epuizarea tuturor surselor, sa evite erorile si inadvertentele)2. Minimalizarea efectelor negativePrincipiul se bazeaza pe valorile de cinste, intelegere, toleranta, compasiune si respect , pe responsabilitatea j-ului de a-i trata pe ceilalti cu decenta , pe recunoasterea demnitatii lor si in cele mai dificile circumstante. J-ul trebuie sa fie constient de posibilele consecinte ale profesiei, de raul pe care il poate produce. Chiar daca evitarea raului este imposibila, important este ca acesta sa nu fie cauzat constient de J-ist3. Identitatea J-uluiObligatia primordiala a J-ului e de a informa corect. Astfel J-istul trebuie sa evite conflictele de interese, sa refuze favoruri si tratamente speciale, sa evite implicarea in politica, serviciile suplimentare, sa ramana in afara oricaror activitati care i-ar putea comprimite integritatea profesionala sau i-ar putea afecta credibilitatea4. ResponsabiliateteaJ-ul trebuie sa fie responsabil fata de colegi, institutia media si fata de public. Astfel acesta trebuie sa clarifice modul in care sunt relatate stirile, sa isi corecteze greselile in timpp rapid, sa incurajeze criticile si revendicarile publicului fata de mass-media, sa aiba fata de sine aceleasi exigente pe care le are fata de alte persoane.

9.Abordarea Integratoare de Gen actiunea de reorganizare, imbunatatire, dezvoltare si evaluare a procesului politic, astfel incat perspectiva unei egalitati de gen sa fie incorporata in toate politicile, la toate nivelurile si in toate etapele de catre actorii implicati in mod normal in luarea deciziilor.Un alt mod interesant de a defini abordarea integratoare a egalitii de gen este de a distinge trei tipuri de strategii care privesc egalitatea de gen: 1. Ajustarea se refer la msurile menite s stabileasc egalitatea formal ntre femei i brbai, precum o legislaie privind tratamentul egal i mecanisme care s asigure aplicarea legii. 2. Personalizarea. Deoarece tratamentul egal nu conduce automat la rezultate egale, pot fi necesare msuri i faciliti specifice pentru femei. 3. Transformarea face un pas nainte prin presupunerea c o transformare a instituiilor i/sau a organizaiilor poate fi necesar pentru stabilirea egalitii de gen. Astfel, abordarea integratoare a egalitii de gen poate avea ca rezultat adugarea acestui potenial pentru transformare la politicile de egalitate de gen stabilite, cu privire la egalitatea formal i la aciunea pozitiv.Abordarea integratoare a egalitii de gen este vzut ca un concept inovativ, cuprinznd mult mai mult dect politica tradiional a egalitii de anse. Nu e o nlocuire a politicii egalitii de anse, ci o completare a acesteia. E ste o abordare integrat: Abordarea integratoare a egalitii de gen nu presupune numai a face eforturi pentru promovarea egalitii i a merge pn la a pune n aplicare msuri specifice pentru ajutarea femeilor, ci presupune i mobilizarea tuturor politicilor i msurilor generale n mod specific n scopul realizrii egalitii, lund n considerare n mod activ i deschis, n stadiul de proiect, posibilele efecte asupra respectivei situaii a femeilor i a brbailor (perspectiva de gen).

10. Consiliul de Presa din RM este o structura reprezentativa formata din 9 membri selectati in rezultatul unui concurs deschis care are loc o data la 2 ani.

4 membri reprezinta mediul jurnalistic ( 2 reprezentanti - publicatiile regionale, inclusiv 1 reprez. - publicatiile din autonomia teritoriala administrativa Gagauz Yeri )

5 membri reprezinta mediul consumatorilor de media.

Fondat in 2009 de 6 asociatii neguvernamentale, printre care : API, CJI, UJ, "CREDO".

Consiliul de Presa reprezinta o structura nationala care promoveaza j-ul de calitate si mediaza conflictele intre consumatorii media si Institutiile Media.

Functia de baza - examinarea si solutionarea amiabila a plingerilor referitoare la activitatea editoriala a Instit.Media.

De asemenea - elaboreaza recomandari de consolidare a stand.profesionale in presa RM. - elaboreaza propuneri de politici publice mass-media -desfasoara campanii de promovare a j-ului responsabil.