Subiectul I1.Redati caracteristica generala a notiunii.Noiunea este form logic fundamental care reflect caracteristicile necesare, generale i repetabile ale unei clase de obiecte. Noiunea are compoziie dual parile sale fiind coninutul sau intensiunea i sfera sau extensiunea. Noiunea se exprim n cuvnt.Intesiunea sau coninutul noiunii este mulimea nsuirilor caracteristice clasei de obiecte desemnat de noiune. Extensiunea sau sfera este mulimea tuturor obiectelor din clasa reflectat de noiune ce posed caracteristicile reunite n intesiune. Caracteristicile prevzute de intensiune mai poart numele de note. Raportul de dualitate dintre coninutul i sfera noiunii se manifest sub forma variaiei inverse: o noiune cu un coninut mai restrns are o sfer mai larg iar o noiune cu un coninut mai bogat are o sfer mai restrns.Exemplu:Noiunea om avnd n coninut numai nsuirea de fiin gnditoare cuprinde n sfera sa pe toi oamenii.Noiunea de om cult avnd n coninut nsuirea de a gndi i nsuirea de a poseda cultur va include n sfera sa numai pe acei oameni i-au nsuit cultur.Noiunea de om cult activ are n coninut trei nsuiri care restrng i mai mult sfera noiunii ncluznd doar acele fiine care gndesc, au cultur i acioneaz.n acest fel noiunile se deosebesc dup gradul de generalitate al coninutului i dup lrgimea sferei. Noiunile care au n coninutul lor numai nsuiri necesare, eseniale i generale se numesc concepte. Noiunile care au note extrem de puine, universale, generale i eseniale avnd o sfer maxim se numesc categorii sau genuri supreme. La polul opus se gsete noiunea infim sau noiunea individual.Exemplu:Timp este categorie (gen suprem) deoarece ea are n coninut nsuirii necesare, eseniale i universale posedate de toate obiectele lumii.Societate este un concept deoarece conine nsuiri necesare, eseniale i generale nsuiri proprii formelor de existen omeneasc.Azorel este o noiune individual, o specie infim deoarece conine attea nsuiri proprii nct numai un anumit individ le poate poseda.Din punctul de vedere al sferei ntre noiuni exist raporturi de concordan i raporturi de opoziie. Raporturile de concordan pot fi de identitate cnd sferele a dou noiuni coincid total sau de ordonare cnd sfera uneia se cuprinde total n sfera celeilate. Raporturile pot fi de ncruciare cnd sferele a dou noiuni au numai o parte comun. Raportul de opoziie este concretizat prin contrarietatea ntre noiuni cnd un obiect nu poate face parte din sfera ambelor noiuni dar poate lipsi din sferele amndorura. De asemenea opoziia este particularizat n raportul de contradicie dintre noiuni atunci cnd un obiect nu poate fi nici exclus nici inclus n sferele ambelor noiuni.2.Determinati deosebirile dintre cuvint si notiuneO notiune poate fi redata prin cuvinte diferite(cazul sinonimiei , Ex:rai , paradis: EX:Fatarnic , prefacut)Unul si acelasi cuvint poate avea sensuri diferite (cazul anonimiei , Ex:ochi, broasca, poarta) Cuvntul e puterea pe care o avem de a ne exprima i de a comunica, de a gndi i de a crea evenimentele din viaa noastr. Cuvntul e cea mai puternic unealt pe care o are omul. Cuvntul reprezint manifestarea fiinei noastre spirituale, scnteia divin din interiorul nostru. Cuvntul nostru poate crea cel mai frumos vis i realitate, dar poate i s distrug tot ce exist n jurul nostru. De aceea, folosirea greit a cuvntului creeaz iadul pe pmnt. Orice putere creatoare folosit ru, nepotrivit, poate deveni putere distructiv. Cuvntul nostru este magie pur, iar folosirea lui greit poate deveni magie neagr. Cuvtul vorbit sau scris este att de puternic nct un simplu cuvnt poate schimba o via sau poate distruge vieile a milioane de oameni.3.Faceti analiza logica a notiunilor :contabil, economie ,intreprindere,ascutis-neascutit. Subiectul II: Structura notiunii1.Formulati definitiile elementelor din structura notiunii si legea raportului invers dintre continut si sfera notiunii.Notiunea are o structura. Continutul si sfera notiunii- totalitatea insusirilor esentiale este continutul notiunii.Sfera notiunii o formeaza totalitatea obiectelor cu care sunt caracterizate de aceste insusiri.Legea raportului invers dintre continutul si sfera notiunii: Cu cit este mai bogat continutul cu atit sfera este mai restrinsa , cu cit continutul este mai sarac cu atit sfera este mai larga.Noiunea are dou componente distincte: continut i sfera. Intensiunea mai poart denumirea de coninut sau comprehensiune iar extensiunea mai este numit sfer. Continutul noiunii reflect mulimea nsuirilor comune ale obiectelor. Insuirile obiectelor considerate n continut se numesc note ale noiunii. Extensiunea este mulimea obiectelor care posed aceleai nsuiri reflectate de notele coninute n intensiune. Prin intensiune n primul rnd i prin extensiune n al doilea rnd omul, n ipostaza sa fundamental de subiect al cunoaterii reuete s stpneasc diversitatea informaional a lumii subsumnd uneia i aceleiai idei o mulime mare de existene. Condiia expansiunii cunoaterii obiectelor este reinerea n intensiune a acelor nsuiri care sunt determinante, eseniale pentru existena clasei de obiecte.2.Comparati notele esentiale cu cele neesentiale ale notiunii.3.Ilustrati raportul dintre sferele urmatoarelor notiuni:carte manual; student eminent; tata-fiu; legal ilegal:Carte- manual este raportul de identitate;student eminent este raportul de ordonare;tata-fiu este raportul de intersectielegal illegal este raportul de contradictieSubiectul III1.Numiti si definiti tipuri de notiuniDupa sfera se cunosc 8 tipuri de notiuni:Notiunea vida este acea notiune care are continut dar nu are sfera;Nevide sunt notiunile care au atit continut cit si sfera;Singulare sfera careia include numai un element;Generale mai mult de un element Colective elementele sfereia carei continutul constituie multimi de obiecte omogene;Divizive nu reprezinta multimi de obiecte omogene Precise notiunile cu un continut clar si cu o sfera pronuntataVagi nu este clar nici continutul nici sfera. Dupa continut deosebim:Abstracte concreteAbstracta notiunea element al sferei careia este o anumita insusire . Ex:harnicie,frumusete ,caldura.Absolute- relativeRelative- notiunile existenta careia este posibila prin perechea ei. Ex:Parinte- copil, alb- negru.Ceea ce nu are pereche e absolute.Ex: sot-sotiePositive negativeNegative- notiunile care nu indica absenta unei calitati.2.Comparati notiunile singulare si cele generale.Termen singular termen care desemneaz un obiect singular (extensiunea lui are un singur element), altfel spus, noiunea lui reflect n plan logic o clas cu un singur elementExemple:Capitala Romniei,Titu Maiorescu,Europa,Polul Nord, numr prim divizibil cu 2..Termen general termen a crui extensiune cuprinde cel puin dou elemente (clasa de obiecte asociate noiunii are cel puin dou elemente).Exemple:Capital,numr prim,ocean,mamifer,moned.3.Faceti analiza logica a notiunilor :biblioteca, decanul facultatii,bani, silogismul categoric simplu. Subiectul 41.Numiti si caracterizati raporturile compatibile si incompatibile.Compatibile- care au cel putin un element comunIncompatibile sferele carora nu au nici un element comunExista trei tipuri de raporturi care au loc intre notiunile compatibile:1.raportul de identitate. In acest raport se afla notiunile sferele caruia coincid. A-arboreA= B

B-copac

2.raportul de ordonare. In acest raport se afla notiunile una dintre care se cuprinde complet prin cealalta. Acest raport exprima relatia gen specie. A-capitala BA

B-Capitala Rusiei

3.raportul de intersectie BA

A- VinzatorB- Consultant

Notiuni incompatibile:1.raportul de coordonareA-produse lactate B-smintinaC-lapte D-brinza 2.raportul de contrarietateA-albB-negru 3.raportul de contradictie A-parA(cu linie deasupra) impar

2.Distingeti notiunile comparabile/incomparabile si compatibile/incompatibile.Notiunile pot fi comparabile si incomparabile.Notiunile comparabile sunt de 2 feluri : compatibile si incompatibile . Compatibile- care au cel putin un element comunIncompatibile sferele carora nu au nici un element comunExista 3 tipuri de raporturi care au loc intre notiunile compatibile:1.raportul de identitate2.ordonare3.intersectieExista 3 tipuri de raporturi care au loc intre notiunile incompatibile1.raportul de coordonare2.contrarietate3.contradictie3.Determinati raporturile dintre urmatoarele notiuni:a. elev ,eminentb.tata,fiuc.legal, ilegald. papusa, masinuta, jucarii , utilizind cercurile lui Euler.a.Elev , eminent raportul de ordonareb.Tata ,fiu- raportul de intersectiec.Legal ,ilegal de contradictie d.Papausa, masinuta, jucarii raportul de coordonare. Subiectul 51.Descrieti judecatile categorice de tipul A,E ,I,O indica partile componente si definestele .Judecata este formata din subiect logic , predicat logic si cuvint de legatura . Judecatile categorice dupa caritate pot fi : Afirmative si negative.Dupa cantitate judecatile se divid in : universale, particulare, singularImbinarea acestor criterii ne dau urmatoarele tipuri de judecati.A- universal afirmative( toti S sunt P)E- universal negativa(nici un S nu este P)I- particular afirmativa (unii S sunt P)O- particular negativa (unii S nu sunt P)Este uor de observat c judecile de tipulAiEse opun prin calitatea lor: ambele suntuniversale, dar prima este afirmativ, pe cnd a doua este negativ. De asemenea, se opun prin calitate judecileIiO: ambele suntparticulare, dar au acelai aspect cantitativ.AiO, pe de o parte,EiI, pe de alt parte, se opun att prin calitate, ct i prin cantitate. JudecileAiI,EiOse opun numai prin cantitate. De aceea, studiul raporturilor dintre judeci se mai numete iopoziia propoziiilor logice. Aceste raporturi pot fi redate printr-o schem, numit ptratul logic, propus deBoethius(sec.V-VI).Exemple:Toi martorii sunt prezeni(A) sauSaP;Unii martori sunt prezeni(I) sauSiP;Nici un martor nu este prezent(E) sauSeP;Unii martori nu sunt prezeni(O) sauSoP.De notat c n propoziiile de tipulIiOcuantoruluniiare dou sensuri:1) numai unii; 2) unii, posibil toi.Sistemul de relai i logice dintre patru astfel de propoziii poate fi descris i n termeni de raporturi de valoare logic. Astfel, dac este adevrat propoziia A, atunci este adevrat propoziia 1 i sunt false propoziiile E i O dac este fals propoziia A, atunci este adevrat pr?pozii!l O, iar valorilev logice ale propoziiilor E si I sunt nedeterminate ( In raport cu falsltatea propoziiei A) .a.m.d. '. S remarcm c relaiile de tip "ptrat logic" nu sunt independente. De pi ld, se poate arta c din relaia de contradicie reciproc i cea de subalternare "decurg" relaiile de contrarietate reciproc i subcontarietate reciproc 16. Dac aplicm sistemul de relaii de tip " ptrat logic" la exemple de propoziii categorice a cror valoare logic ne este cunoscut, atunci rezultatele obinute pot s par uneori banale sau, datorit unei nenelegeri, pot s par bizare. S considerm de pild, propoziia " Unele animale acvatice sunt mamifere". Aceast propoziie este n fapt adevrat, rezultatele obinute exclusiv pe baza relaiilor de tip "ptrat logic" fiind urmtoarele: " Nici un animal acvatic nu este mamifer " (contradictoria) este fals, iar " Toate animalele acvatice sunt mamifere" (supraaltema) i " Unele animale acvatice nu sunt mamifere" (subcontrara) sunt nedetenninate sub aspectul valorii logice. Primul rezultat apare ca banal, iar ultimele dou pot s par bizare, deoarece aifi tim c supraaltema este fals, i c subcontrara este adevrat. In realitate, nu este nimic bizar n acest exemplu. Nedeterminarea propoziiilor A i O n raport cu adevrul propoziiei 1 arat c numai sistemul de relaii de tip " ptrat logic" nu este suficient pentru a determina valorile logice ale prppoziiilor respective, pentru aceasta fiind necesar informaie factual. In plus, este important de remarcat c rezultatele obinute aici pe baza informaiei factuale sunt perfect consistente cu sistemul de relaii de tip " ptrat logic": contrarele (A i E) sunt ambele 15 Vezi exerciiul 9. 16 Vezi exercitiul I I . 121 false, iar subcontrarele (1 i O) sunt ambele adevrate. n legtur cu "banalitatea" unor rezultate, trebuie spus c sistemul de relaii de tip "ptrat logic" i vdete utilitatea i importana mai ales atunci cnd este aplicat la propoziii a cror valoare logic nu ne este cunoscut sau, altfel spus, atunci cnd nu dispunem de informaie factual. Pe de alt parte, acest sistem de relaii este utilizat n unele metode de verificare a validitii unor argumente deductive cu propoziii categorice. Conform regulii schimbului reciproc de echivaleni, date fiind dou propoziii categorice aflate ntr-o anumit relaie din ptratul logic, orice propoziie echivalent logic cu una dintre cele dou propoziii date se afl n relaia respectiv cu orice alt propoziie echivalent logic cu cealalt propoziie dat. Rezult astfel urmtorul ptrat logic "extins" al propoziiilor categorice:2.Evidentiati asemanarile si deosebirile dintre judecatile A,E,I,O pe de o parte si cele singular afirmative , singular negative pe de alta parte.Propoziiile singulare au un caracter determinant. Subiectul lor reprezint o clas cu un singurelement, ceea ce nseamn c avem de a face cuo clas n ntregul ei. Decipropoziiile categorice singulare pot fi interpretate ca universale. Prin urmare, dup criteriul cantitii, operm doar cudou tipuride propoziii categorice:universaleiparticulare. Combinnd aspectelecalitativicantitativ, obinem 4 tipuri fundamentale de propoziii categorice:1. Propoziie (judecat) universal-afirmativ:Toi S sunt P;2. Propoziie (judecat) particular-afirmativ:Unii S sunt P;3. Propoziie (judecat) universal-negativ:Nici un S nu este P;4. Propoziie (judecat) particular-negativ:Unii S nu sunt P.Judecileuniversal-afirmativese noteaz prinA, iarparticular-afiramtiveprinI(de la lat.Affirmo) sauSaPiSiP. Judecileuniversal-negativese noteaz prinE, iarparticular-negative prinO(de la lat. Nego) sauSePiSoP. Urmtoarea schem fixeaz cele stabilite desprecantitateaicalitateapropoziiilor categorice:dou sensuri:1) numai unii; 2) unii, posibil toi.3.Formulati judecati de tipul A,E,I,O, singular afirmative si singular negative , distribuiti termenii.

Subiectul 61.Definiti si explicati modul de distribuire a termenilor in judecatile categorice .In judecatile Universale subiectul este intotdeauna distribuitIn judecatile particulare subiectul niciodata nu este distribuit In judecatile negative predicatul intotdeauna este distribuitIn judecatile affirmative predicatul este distribuit in judecatile de a fi A atunci cind avem o definitie.

2.elaborati exemple de judecati din urmatoarele perechi de notiuni respectind condtitille de distribuire a termenilor:

a)planta /S-/ , medicinale /P+/Unele plante nu sunt medicinaleb)fructe/S+/, bogate in vitamine /P-/Toate fructele sunt bogate in vitaminec) gaze /S-/, nocive /P+/Unele gazele nu sunt nocived)oameni /S+/ ,dreptul la viata /P-/Toti oamenii au dreptul la viata

3.Apreciati necesitatea distribuirii termenilor in judecati categorice.Unitatea logico-lingvistic format dintr-un nume inoiunea pecare o evocacesta constituie un termen logic. Termenul nu este, deci,un simplu element al limbajului, ci o sintez ntre o form logic(noi-unea)i o form lingvistic(numele).Logica termenilor studiaz, n primul rnd, operaiile cognitiveprin intermediulcrora se contureazcu precizie noiunile i suportul lorlingvistic, precum i acele scheme de inferen al cror mecanism logic sebazeaz pe considerarea anumitor relaii ntre termenii ce intr nalctuirea propoziiilor nlnuite deductive.

Subiectul 71.Numiti si caracterizati raporturile dintre judecatile categorice Exist judeci care se gsesc n raport de opoziie judeci contradictorii i contrare. Acelejudeci dintre care prima neag acelai lucru pe care-l afirmn acelai timp i despre acelai obiect o adoua, se numesc judeci contradictorii: Aceast hrtie este alb.Aceast hrtie nu este alb. Judecata contrarie este aa judecat cnd adoua judecat neag pe prima, ns spre deosebire de judecile contradictorii, cea de adoua judecat nu se limiteaz numai lanegareaprimei, ci n acelai timp afirm altceva: Aceast hrtie este alb. Aceast hrtie este neagr.Pentru a uura memorizarea raporturilor dintreasemenea judeci se folosete ptratul logic.Judecile simple ce au aceiai termeni (subiect ipredicat), dar se deosebesc dup cantitate icalitate, se afl n anumite raporturi: de contrarietate, de contradicie, de ordonare i desubcontrarietate. Raporturile pot fi redate printr-oschem numitptratul logic aljudecilor categorice sau ptratullui Boethius

2. explicati de ce judecatile contrare nu pot fi amblele adevarate iar judecatile subcontrare nu pot fi ambele false.Raportul de contrarietateA-E. Judecile contrare nu pot fi adevrate, dar pot fifalse, nacelai timp i sub acelai raport.Dac A este fals, atunci E are o valoare nedeterminat (?);Dac A este adevrat, atunci Eeste fals;Dac E este fals, atunci A are o valoare nedeterminat (?);Dac E este adevrat, atunci Aeste fals.

Raportul de SubcontrarietateI-O. Judecile subcontrare nu pot fi false, dar pot fiadevrate concomitantDac I este adevrat, atunci Oare o valoare nedeterminat (?);Dac I este fals, atunciO este adevrat;Dac O este adevrat, atunci Iare o valpare nedeterminat (?);Dac O este fals, atunciI este adevrat3.reiisind din falsitatea judecatilor date stabiliti valorile de adevar corespunzatoare celorlante judecati din patratul logic : Unele instalatii produc energie din nimic Toate gazele sunt nocive

Subiectul8 1.Definiti tpurile de judecati compuse si indicati forma logica a lor.Judecatile compuse se formeaza cu ajutorul expresiilor si, sau,sau-sau,daca, atunci,daca si numai daca atunci.Compuse numim judecile ale cror componente logice sunt de asemeni judeci.Componente ale judecilor compuse pot fi attjudeci simple, ct ialte judeci compuse.Distingem cinci tipuri dejudeci compuse:Judecata cu negaie exterioar este judecata compus care afirm absensa unei anumitesituaii. De exemplu: Nu este adevrat c astzi va fi o ziposomort.Negaie numim operatorul prin intermediul cruiaformm o judecat nou adevrat numaiatunci cnd judecata iniial este fals, i fals numai atunci cnd judecata iniial esteadevrat.Conjunctiv este judecata n care seafirm prezena concomitent a ctorva situaii.Conjunciei i corespund cuvinte ca: i, iar, dar, etc. De exemplu: Afar e frigi plou.Valoarea de adevr n judecile conjunctive poate firelatat n urmtorul tabel:ABA^B

aaa

aff

faf

fff

Disjunctiv este judecata compus n care se afirmprezena uneia, a ctorva sau atuturorsituaii dintr-o totalitate dat. Disjunciei i corespund cuvinte ca: sau, ori. Dac se afirmprezena a cel puin uneia din situaiile date, judecata senumete neexclusiv-disjunctiv. Deexemplu: Persoana X este profesor sau inginer.Dac se afirm prezena numai auneia dindou sau mai multe situaii, atunci judecata este exclusiv-disjunctiv. De exemplu: PersoanaX este la orele de logic sau de filozofie.Neexclusiv disjunctivaABAvB

aaa

afa

faa

fff

Exclusive disjunctiveABAvB

aaf

afa

faa

fff

Condiional(ipotec)este judecata compus n care se afirmc prezena unei situaiicondiioneaz prezena alteia, ns inversa nu este valabil (dac...atunci). De exemplu: Dacplou, atunci strzile se umezesc.ABA(de desenat o sageata) B

aaa

aff

faa

fff

Bicondiional este judecata compus n care se afirmintercondiionarea a dou situaii(dac i numai dac...; atunci inumai atunci...etc).ABA B

aaa

aff

faf

ffa

Astfel conchidem, dup caracterul relaiei dintre obiect inot, judecile pot fi ipotetice(condiionale) i categorice. Din punct devedere a modalitii deosebim judeci aleposibilitii (problematice), judeci ale realitii (asertorice) sau ale necesitii (apodictice).

2.Aratati deosebirile dintre judecatile compuse si categorice

3.Scrieti formulele urmatoarelor judecati compuse Procesul penal nu poate fi intentat sau continuat daca nu exista faptul infractiunii Acest silogism categoric este sau de figura I,sau fig II, sau III, sau IV. Nu este adevarat ca daca va incepe ploaia vom continua excursia.Subiectul 9 1.Redati caracteristica generala a silogismului categoric simplu Silogismul categoric simplu este silogismul in care concluzia se obtine din 2 premize , ambele fiind judecati categorice. In general silogismul categoric simplu are 3 termeni. Legatura dintre 2 premise este asigurata de un termen comun care se numeste termenul mediu. El se intilneste in premise dar si in concluzie .2. Relevati deosebirile dintre rationamentele mediate si immediate.Imediata este inferenta in care se merge de la o judecata asumata ca premisa spre o alta judecata luata ca concluzie. Premiza judecatile din care tragem o concluzie. Inferentele deductive immediate sunt de 3 tipuri :-conversiunea- operatie logica prin care dintr-ojudecata de forma SP asumata ca premisa rezulta o judecata de forma PS asumata drept concluzie.-obversiunea- operatie logica in care dintr-o judecata de forma SP luata drept premiza obtinem o judecata de forma SP(nu este adevarat ca S este non P).In obversiune a fost SP judecata tot SP ramine.-contrapozitia- este operatia logica formata din obversiune +conversiune. Contrapozitia poate fi de 2 tipuri :a)partiala(obversiune +conversiune)b)totala(obversiune+conversiune+obversiune) Inferenta deductiva mediate:-Silogismul categoric simplu-silogismul prescurtat-polisilogismul-silogisme din judecati compuse.

3.Trageti concluzia.Verificati validitatea silogismului indicind regulile ce nu sau respectat.Elevii de la profil real studiaza elemente de matematica superioara Elevii claselor a X II sunt la profil real

Unele metale sunt lichide Mercurul este metal

Toti oamenii sunt muritori Nici o maimuta nu este om

Subiectul 101.Numiti tipurile de rationamente imediate si definiti fiecare tip in parte Exista 3 tipuri de rationamente imediate :1.Conversiunea- operatie logica prin care dintr-ojudecata de forma SP asumata ca premisa rezulta o judecata de forma PS asumata drept concluzie.2.Obvesiunea -operatie logica in care dintr-o judecata de forma SP luata drept premiza obtinem o judecata de forma SP(nu este adevarat ca S este non P).3.Contrapozitia- este operatia logica formata din obversiune +conversiune. Contrapozitia poate fi de 2 tipuri :a)partiala(obversiune +conversiune)b)totala(obversiune+conversiune+obversiune)

2.Argumentati de ce judecatile de tipul A si I se convertesc uneori simplu ,uneori prin accident

3.Convertiti urmatoarele judecati Toate pasarile au aripi Unele infractiuni nu sunt premediate Nici un cactus nu este trandafir Unii filosofi sunt poetiSubiectul 111.Definiti notiunea de entimema si enumerate tipurile ei .Entimema(silogismul prescurtat)- se numeste silogismul categoric simplu in care este omisa enuntarea unei premise sau concluzie.Exista 3 tipuri de entimeme:1.Entimema in care este omisa majora 2.Entimema in care este omisa minora3.Entimema in care este omisa concluzia.Entimema este un silogism prescurtat avand una din premise sau concluzia neexprimata, ci numai subinteleasa.a) Lipseste premisa majoraExemplu:Aurul conduce electricitatea, fiindca este metal. Silogismul complet este urmatorul:

Formula (structura) entimemei date:S este F, deoarece este M.b) Lipseste premisa minora:M este P, deci S este P:Orice metal (M) conduce electricitatea (P), dec,i aurul (S) conduce electricitatea (P)(Se subinetege ca aurul este metal).c) Lipseste concluzia:M este P, iar S este M:Orice metal (M) conduce electricitatea (P), iar aurul (S) este metal (M).Se va trage concluzia:Aurul (S) conduce electricitatea (P).In activitatea rationala, uneori chiar si specialistii se confrunta cu unele dificultati in privinta proceselor de rationare cu silogisme prescurtate (eliptice). De pild:Niciun politician nu spune intotdeauna adevarul, deci niciun politician nu este om onest. Notam termenii: politician (S); om onest (P); a spune intotdeauna adevarul (M). In aceasta entimema lipseste premisa majora, pe care trebuie s-o restabilim. Mai intai, vom stabili structura entimemei:

Alcatuim structura intregului silogism:

adica este modulaee-2. Ramane doar sa verbalizam acest mod cu ajutorul termenilor concreti:

Din acest silogism concret putem, de pilda, obtine o entimema in care lipseste premisa minora:Toti oamenii onesti intotdeauna spun adevarul, deci niciun politician nu este om onest.

Subiectul 121.Definiti si caracterizati inductiaRaionamentul inductiv este folosit de asemenea n cercetarea psihologic i n orice ce tip de cercetare.Se extrag din populaie eantioane care se consider dup anumite criterii,ca fiind reprezentative,apoi cercetarea se desfoar pe acele eantioane. Se presupune c rezultatele obinute n urma testrii eantioanelor se aplic ntregii populaii pe care o reprezint,ns cu toate acestea nu se poate stii sigur c eantioanele sunt reprezentative i chiar dac ar fi sunt unele cazuri n populaie care sunt neobinuite nct nu pot fi generalizate. n ciuda acestor impedimente cercetrile se dovedesc a fi eficente de foarte multe ori.Deosebim 2 tipuri de inductie:1.Completa2.IncompletaIn inductia completa se face conculie in baza cunoasterii fiecarui element ale unei clase de obiecte.In inductia incompleta concluzia se face pebaza studierii a unei parti de obiecte ale clasei.In 1 caz concluzia este certa, in cazul 2 concluzia este probabila.Inductiaincompleta este de 2 tipuri:a)enumerativa-concluzia despre clasa de obiecte se face pe baza faptului ca intre cazurile observate nu sa intilnit nici un caz care ar contrazice generalizarea.b)stiintifica-concluzia despre clasa de obiecte se face pe baza cunoasterii insusirilor sau legaturilor necesare a unei parti de obiecte a clasei.2.Comparati deductia si inductia si aratati necesitatea corelatiei dintre ele.Deductia este o form de raionament n care concluzia este adevrat dac premisele sunt adevrate.Se pornete de la judeci universale pentru a ajunge la o concluzie individuala. Premisele ofer informaiile de baz care permit enunarea concluziilor.1.Toi copiii sunt elevi. 2.Andrei este copil. 3.Aadar.Andrei este elev. concluzia Afirma ceva despre o categorie Include un individ in acea categorie.Raionamentul inductiv este folosit de asemenea n cercetarea psihologic i n orice ce tip de cercetare.Se extrag din populaie eantioane care se consider dup anumite criterii,ca fiind reprezentative,apoi cercetarea se desfoar pe acele eantioane. Se presupune c rezultatele obinute n urma testrii eantioanelor se aplic ntregii populaii pe care o reprezint,ns cu toate acestea nu se poate stii sigur c eantioanele sunt reprezentative i chiar dac ar fi sunt unele cazuri n populaie care sunt neobinuite nct nu pot fi generalizate. n ciuda acestor impedimente cercetrile se dovedesc a fi eficente de foarte multe ori.Socrate e un om. Socrate e un muritor. Toi oamenii sunt muritoriConcluzia este ntmpltor corect,ns este ilogic,faptul c o persoan este ntr-un anumit fel asta nu garanteaz c toate celelate au aceleai caracteristici.Subiectul 131.Descrieti silogismul ipotetico-categoric si specificati erorile posibile.

Silogismul ipotetico-categoric este format dintr-o premisa ipotetica,a doua premise categorica , concluzia judecata categorica.Modul afirmativP sageata qPqModul negativP sageata q q(cu linie deasupra)P(cu linie deasupra)2.Comparati silogismul pur ipotetic si silogismul ipotetico categoric.Silogismul ipotetic rationamentul deductiv in care premisele sunt judecati ipotetice si concluzia la fel judecata ipotetica.Silogismul ipotetico-categoric este format dintr-o premisa ipotetica,a doua premise categorica , concluzia judecata categorica.3.Trageti concluzia din premisele date:Problema nu va fi rezolvata daca dreapta AB nu este mai mare decit dreapta CDModul afirmativ:Problema va fi rezolvata ,Dreapta AB este mai mare decit dreapta CDModul negativ:Problema nu va fi rezolvata, Dreapta AB nu este mai mare decit dreapta CDSubiectul 141.Definiti silogismul disjunctiv categoric ,aratati modurile lui si regulile de validitate.Silogismul disjunctive categoric , prima premise este judecata disjunctiva(disjunctia sa fie exclusiva), a doua premise poate fi sau categorica sau disjunctive,concluzia la fel poate fi sau categorica sau disjunctiva.Modul afirmativo-negativ: Pwqwr P qwr(deasupra la q punem liniuta si la r tot ) Modul negativ :PwrqwrPwr(cu linie deasupra si la p si la r) qRegulile In modul afirmtivo-negativ se merge de la afirmare in premise a doua spre negare in concluzie. In modul negative se merge de la negare in premisa a doua la afirmare in concluzie. 2.Comparati silogismul disjunctiv categoric cu silogismul ipotetico-categoric.Silogismul disjunctive categoric , prima premise este judecata disjunctiva(disjunctia sa fie exclusiva), a doua premise poate fi sau categorica sau disjunctive,concluzia la fel poate fi sau categorica sau disjunctiva.

Silogismul ipotetico-categoric este format dintr-o premisa ipotetica,a doua premise categorica , concluzia judecata categorica.